• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Manual ajutor de_stat_iulie_2005
 

Manual ajutor de_stat_iulie_2005

on

  • 884 views

 

Statistics

Views

Total Views
884
Views on SlideShare
884
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
2
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Manual ajutor de_stat_iulie_2005 Manual ajutor de_stat_iulie_2005 Document Transcript

    • UNIUNEA EUROPEANĂ CONSILIUL CONCUREN EI Proiectul de Twinning Phare RO/02/IB/FI/02 “Continuarea dezvoltării capacită ii autorită ilor de implementare a acquis-ului comunitar din domeniul concuren ei şi al ajutorului de stat la standarde europene de aplicare” -Componenta de ajutor de stat - MANUAL PRIVIND DREPTUL AJUTORULUI DE STAT ÎN ROMÂNIA Iulie 2005
    • Acest manual a fost elaborat de către Nadina Dadalau în colaborare cu Echipa de Twinning Componenta de Ajutor de Stat.La elaborarea prezentei lucrări s-a avutîn vedere legisla ia în materie publicată până la data de 15 iulie 2005. 2
    • CUPRINSPARTEA I INTRODUCERE 1. Cadrul legal al controlului ajutoarelor de stat în Uniunea Europeană........ 8 2. Cadrul legal al controlului ajutoarelor de stat în România......................... 10 3. Structura institu ională a controlului ajutoarelor de stat în România.......... 12PARTEA II ELEMENTELE ARTICOLULUI 2(1) DIN LEGEA AJUTORULUI DE STAT 1. No iunea de ajutor de stat............................................................................ 15 2. Elementele normei principale..................................................................... 17 a. Beneficiu economic........................................................................... 17 b. Întreprindere...................................................................................... 20 c. Resurse de stat................................................................................... 21 d. Selectivitatea...................................................................................... 22 e. Distorsionarea concuren ei................................................................ 24 f. Afectarea comer ului dintre România şi statele membre.................. 26 3. TABEL....................................................................................................... 27PARTEA III COMPATIBILITATEA AJUTORULUI DE STAT 1. Introducere.................................................................................................. 29 2. Categorii care nu intră sub inciden a Legii privind ajutorul de stat............ 29 3. Excep ii legale în baza Art. 2(2) din Legea privind ajutorul de stat……... 29 4. Temei legal pentru autorizarea ajutorului de stat........................................ 31 5. Legisla ia secundară……………………………………………………… 32 5.1. Ajutorul regional.............................................................................. 32 5.2. Ajutorul pentru salvare şi restructurare........................................... 36 5.3. Ajutorul orizontal A. Întreprinderi mici şi mijlocii..................................................... 41 B. Instruirea angaja ilor.................................................................. 44 C. Ocuparea for ei de muncă.......................................................... 46 D. Cercetare şi dezvoltare.............................................................. 48 E. Protec ia mediului înconjurător................................................ 52 5.4. Ajutorul sectorial
    • A. Transportul aerian..................................................................... 54 B. Transportul maritim.................................................................. 56 C. Construc ia de nave................................................................... 58 D. Industria carboniferă................................................................. 60 E. Industria siderurgică, autovehicole, fibre sintetice................... 62 F. Produc ia cinematografică şi de televiziune............................. 63 5.5. Servicii de interes economic general................................................. 64 5.6. Forme speciale ale ajutorului de stat A. Garan ii de stat.......................................................................... 66 B. Capitalul de risc......................................................................... 67 C. Vânzările de terenuri şi/sau clădiri de către autorită ile publice...................................................................................... 69 D. Asigurarea creditelor de export pe termen scurt...................... 71PARTEA IV PROBLEME SPECIFICE PRIVIND AJUTORUL DE STAT 1. Ajutorul sub pragul minim......................................................................... 73 2. Principiul investitorului privat în economia de pia ă................................. 74 3. Ajutorul fiscal…………………………………………………………….. 78 4. Finan area publică a proiectelor de infrastructură...................................... 84 5. Întreprinderi publice……………………………………………………… 88 6. Privatizarea proprietă ii de stat şi practici pentru atragerea investi iilor…. 91 7. Proceduri privind insolvabilitatea.............................................................. 93 8. Garan iile de stat......................................................................................... 97 9. Ajutorul pentru export................................................................................ 101PARTEA V PROCEDURA ŞI DREPTURILE PERSOANELOR INTERESATE 1. Supravegherea ajutoarelor de stat………………………………………... 105 a. Introducere…………………………………………………………. 105 b. Categoriile şi structura controlului ajutoarelor de stat...................... 105 c. Secretul profesional........................................................................... 107 2. Ajutorul nou şi cel existent......................................................................... 107 a. Ajutorul nou...................................................................................... 107 b. Ajutorul existent................................................................................ 107 c. Scheme de ajutor şi ajutorul individual............................................. 108 d. Modificarea ajutorului existent.......................................................... 108 4
    • 3. Notificarea şi examinarea preliminară a ajutorului nou.............................. 109 a. Notificarea preliminară...................................................................... 109 b. Informa iile necesare......................................................................... 110 c. Examinarea preliminară a ajutorului notificat................................... 111 d. Decizii luate în urma examinării preliminare……………………… 111 4. Procedura de investiga ie formală………………………………………... 112 a. Procedura de investiga ie formală…………………………………. 112 b. Comentariile persoanelor interesate……………………………….. 112 c. Decizii ce finalizează procedura de investiga ie formală.................. 113 5. Recuperarea, rambursarea sau suspendarea ajutorului ilegal sau interzis... 114 a. Conceptul de ajutor ilegal................................................................. 114 b. Conceptul de ajutor interzis.............................................................. 115 c. Conceptul de utilizare abuzivă a ajutorului....................................... 115 d. Procedurile privind ajutorul ilegal sau interzis…………………….. 115 e. Procedura privind utilizarea abuzivă a ajutorului…………………. 117 f. Suma ce trebuie recuperată………………………………………… 117 g. Persoanele vizate de ac iunea de recuperare..................................... 117 h. Termenul de prescrip ie.................................................................... 118 6. Reexaminarea ajutorului existent............................................................... 118 7. Monitorizarea şi raportarea......................................................................... 119 a. Inventarierea ajutoarelor de stat........................................................ 119 b. Monitorizarea pe teren............................................................. 120 c. Rapoarte anuale................................................................................. 121 d. Registrul ajutoarelor de stat............................................................... 121 e. Penalizări şi încălcări ale obliga iilor................................................ 121 8. Drepturile persoanelor interesate............................................................... 122PARTEA VI CONTROLUL JUDICIAR AL ACTELOR EMISE DE CONSILIUL CONCUREN EI 1. Acte supuse controlului judiciar................................................................. 125 a. Regulamente şi Instruc iuni.............................................................. 125 b. Decizii............................................................................................... 125 2. Calitatea procesuală.................................................................................... 127 a. Solicitan i.......................................................................................... 127 b. Jurisdic ia.......................................................................................... 128 5
    • c. Interesul............................................................................................ 129 3. Motive de recurs......................................................................................... 130 a. Procedura în fa a primei instan e...................................................... 130 b. Examinarea hotărârilor date de prima instan ă.................................. 131 4. Consecin ele anulării.................................................................................. 132PARTEA VII PERSPECTIVA POST-ADERARE 1. Considera ii generale.................................................................................. 134 2. Cerin e constitu ionale................................................................................ 134 3. Dispozi ii materiale..................................................................................... 135 4. Dispozi ii procedurale................................................................................. 135 a. Consecin ele institu ionale ale aderării la Uniunea Europeană......... 136 b. Regimul ajutoarelor noi post-aderare……………………………… 137 c. Regimul ajutoarelor existente post-aderare………………………... 137 d. Recuperarea ajutoarelor ilegale sau interzise……………………… 138 e. Procedura privind exceptarea pe categorii de ajutoare…………….. 138 f. Drepturile persoanelor interesate post-aderare…………………….. 138 5. Concluzii…………………………………………………………………. 139ANEXA LISTA LEGISLA IEI ÎN DOMENIUL AJUTORULUI DE STAT ÎN ROMÂNIA........................................................................................... 140 6
    • PARTEA IINTRODUCERE
    • Prezentul manual inten ionează să ofere o privire generală asupra materiei de drept al ajutorului destat în România. În acest scop, el apelează la trimiteri la legisla ia corespunzătoare a Comunită iiEuropene, concentrându-se asupra legisla iei comunitare transpuse, precum şi asupra problemelorrelevante pentru procesul de aderare al României la Uniunea Europeană. 1. CADRUL LEGAL AL CONTROLULUI AJUTOARELOR DE STAT ÎN UNIUNEA EUROPEANĂAcordarea de ajutoare întreprinderilor, de către stat sau prin intermediul resurselor de stat, ocupă unloc central în cadrul politicilor economice, chiar şi în acele ări în care modelui economic al pie eilibere reprezintă o tradi ie. Ajutorul de stat poate urmări obiective variate, plecând de lapreocuparea de a salva sectoare industriale aflate în dificultate sau de a preîntâmpina şomajul saualte erori economice, şi incluzând dorin a de a promova inovarea în domeniul tehnologic.Totuşi, însăşi existen a ajutorului de stat pune probleme Pie ei unice a Uniunii Europene. Aceastaeste cu atât mai evident dacă se are în vedere că ajutorul acordat de către un stat membru pentrusus inerea unei întreprinderi poate să genereze într-un alt stat membru, de pildă, şomaj. Scenariulcel mai nefericit ar fi acela al unei „curse a subven ionărilor” între statele membre ale UE, adică alunui mediu unde ajutoare competitive şi măsuri cu efect contracarant se anulează reciproc, generândpăr ilor doar costuri economice şi nici un fel de beneficii. De aceea, în cadrul Pietei unice europene,ajutorul de stat trebuie să fie reglementat la nivelul suprana ional al Uniunii Europene.Dreptul comunitar al ajutorului de stat presupune tratarea unor aspecte de importan ă socială,economică şi politică, precum şi solu ionarea unor variate probleme de ordin juridic, în egalămăsură dificile dar şi fascinante. Izvoarele sale sunt: normele prevăzute în Tratatul Comunită iiEuropene, jurispruden a Cur ilor Europene (Curtea Europeană de Justi ie şi Curtea de PrimăInstan ă, precum şi, într-o oarecare măsură, deciziile cur ilor de justi ie na ionale) şi normeleizvorâte din practica Comisiei Europene.Normele din Tratatul Comunită ii Europene (Tratatul CE) privitoare la ajutorul de stat sunt cuprinseîn Sec iunea 2 a Capitolului intitulat “Reguli privind concuren a”. În timp ce Sec iunea 1 a acestuicapitol tratează “Reguli aplicabile întreprinderilor” (incluzând Articolele 81 şi 82 cu privire laacorduri anticoncuren iale între întreprinderi şi abuz de pozi ie dominantă), Sec iunea 2 “Ajutoareacordate de către stat”, însemnând Articolele 87-89, cuprinde norme cu privire la ajutorul de stat.Ambele sec iuni, atât normele aplicabile întreprinderilor, cât şi cele privind ajutorul de stat, au unobiectiv comun; în lumina Articolului 3(g) din Tratatul CE, ambele sec iuni urmăresc săgaranteze că mediul concuren ial de pe pia a comună nu este distorsionată în mod nepermisibil.Articolul 87(1) din Tratatul CE cuprinde interdic ia generală a ajutoarelor de stat. Se aplică“oricărui ajutor acordat de către un stat membru sau prin resurse de stat, indiferent de formă, caredistorsionează sau amenin ă să distorsioneze concuren a prin favorizarea anumitor întreprinderi saua produc iei anumitor bunuri, în măsura în care afectează comer ul dintre statele membre”. Dacă nue prevăzut altfel în Tratatul CE, acest ajutor este considerat “incompatibil cu pia a comună”.În orice caz, interdic ia ajutoarelor de stat nu este nici absolută, nici necondi ionată. 1 Astfel,Articolul 87(2) din Tratatul CE enumeră anumite forme de ajutor de stat care sunt considerate a ficompatibile cu pia a comună (intitulate excep ii legale sau automate):1 Cazul 78/76, Steinike und Weinlig vs Germania [1977] ECR 595, alineat 8; Cazul C-301/87, Comisia vs Fran a[1990] ECR I-307, alineat 15; Cazul C-39/94, SFEI vs La Poste [1996] ECR I-3547, alineat 36. 8
    • a. ajutorul cu caracter social, acordat consumatorilor individuali, cu condi ia ca acest ajutor să fie acordat fără discriminare cu privire la originea produselor implicate;b. ajutorul pentru înlăturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente excep ionale;c. ajutorul acordat economiei anumitor teritorii ale Republicii Federale Germania afectate de diviziunea Germaniei, în măsura în care acest ajutor este necesar în vederea compensării dezavantajelor economice cauzate de diviziune.Articolul 87(3) din Tratatul CE enumeră anumite forme de ajutor care ar putea fi consideratecompatibile cu pia a comună, printr-o decizie de autorizare a Comisiei Europene. Conform Art.87(3), următoarele categorii de ajutor de stat pot fi considerate compatibile cu pia a comună:a. ajutorul pentru promovarea dezvoltării economice în regiuni unde standardul de via ă este foarte scăzut sau cu un nivel ridicat al şomajului;b. ajutorul pentru promovarea unui proiect important de interes comun european sau pentru remedierea unor serioase dereglări în economia unui stat membru;c. ajutorul pentru facilitarea dezvoltării anumitor activită i economice sau a anumitor sectoare economice, atunci când aceste ajutoare nu afectează în mod nejustificat condi iile comerciale într-o măsură contrară interesului comun;d. ajutorul pentru conservarea patrimoniului cultural atunci când acest ajutor nu afectează condi iile comerciale şi concuren a în Comunitatea Europeană într-o măsură contrară interesului comun;e. alte categorii similare de ajutor specificate prin hotărârea Consiliului luată prin majoritate calificată la propunerea Comisiei.Articulul 88 din Tratatul CE stipulează procedura în cadrul căreia Comisia, pe de o parte, ine subsupraveghere toate ajutoarele existente şi, pe de altă parte, examinează propunerile înaintate destatele membre în vederea acordării sau modificării ajutoarelor de stat. În cazuri excep ionale,conform Art. 88(2) II, Connsiliul Ministrilor, poate, ac ionând simultan, sa decidă că un anumitajutor este compatibil cu pia a comună. De asemenea, Articolul 88 con ine în ultima propozi ie aparagrafului III o normă fundamentală (intitulată “clauza suspensivă”), conform căreia statelemembre nu vor implementa măsura respectivă de ajutor până când Comisia Europeană nu a luat odecizie finală în această privin ă.În cele din urmă, Articolul 89 din Tratatul CE împuterniceşte Consiliul Uniunii Europene să adopteregulamente pentru aplicarea Articolelor 87 şi 88. În baza Articolului 89, Consiliul de Miniştri aadoptat în anul 1999, pentru prima dată, un act legislativ fundamental stipulând reguli detaliatepentru aplicarea Art. 87, şi anume Regulamentul nr 659/1999.2Prevederile Tratatului CE privind ajutorul de stat reprezintă baza legală pentru controlul şiimplementarea regulilor privind ajutorul de stat pe tot cuprinsul Pie ei comune a Uniunii Europene:controlul ajutoarelor de stat exercitat de Comisia Europeană; controlul judiciar al deciziilorComisiei efectuat de Cur ile Europene; şi aplicarea legisla iei ajutorului de stat de Cur ile Europeneşi cur ile na ionale.2 Regulamentul Consiliului UE nr. 659/1999, con ine defini ii detaliate şi norme procedurale, OJ (EC) 1999, L 83, p.1. 9
    • 2. CADRUL LEGAL AL CONTROLULUI AJUTOARELOR DE STAT ÎN ROMÂNIAConform Articolului 134 (1) din Constitu ie,3 economia României este economie de pia ă, bazatăpe libera ini iativă şi concuren ă. Mai departe, Articolul 134(2)(a) din Constitu ie stipulează căStatul trebuie să asigure “libertatea comer ului, protec ia concuren ei loiale, crearea cadruluifavorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de produc ie.”Politica de concuren ă îşi propune să încurajeze eficien a economică prin crearea unui climatfavorabil inova iei şi progresului tehnic. Aceasta reprezintă un beneficiu pentru consumatorideoarece interesele acestora sunt cel mai bine servite atunci când este posibil să cumpere bunuri şiservicii în cele mai bune condi ii posibile. În acest context, ajutoarele de stat conduc deseori ladiminuarea bunăstării, datorită faptului că împiedică alocarea eficientă a resurselor. Întreprinderiineficiente trebuie să fie împiedicate de a ob ine subven ii publice în vederea compensăriipierderilor înregistrate. Dimpotrivă, acestea trebuie să ia mai întâi măsuri indispensabile pentruîmbunătă irea competitivită ii. Pe de altă parte, acordarea ajutoarelor de stat poate fi justificatăatunci când corectează deficien e ale pie ei.Unul dintre criteriile principale pentru ob inerea calită ii de membru al UE de către statele EuropeiCentrale şi de Est, inclusiv România, este, după cum a fost eviden iat de Consiliul European de laCopenhaga în anul 1993, “existen a unei economii de pia ă func ionale, precum şi capacitatea de aface fa ă presiunii concuren iale şi a for elor de pia ă din cadrul Uniunii”. 4 Deci, aproprierealegisla iei în domeniul concuren ei în ările aplicante, incluzând prevederile în domeniul ajutoruluide stat, reprezintă temelia procesului de transformare a sistemului anterior bazat pe planificareacentralizată către o economie de pia ă func ională.Acordul European dintre România şi Uniunea Europeană constituie cadrul legal pentru rela iilebilaterale şi de cooperare mutuală, incluzând problemele privind dreptul ajutorului de stat. 5Acordul European, stipulând cadrul general, precum şi Normele de Implementare, ce prevăd normespecifice la Acordul European şi măsuri corespunzătoare, afirmă că compatibilitatea unei schemede ajutor sau a unui ajutor individual cu Acordul European este evaluată în baza criteriilor carerezultă din aplicarea prevederilor stipulate la Art. 87 din Tratatul CE. Astfel, conform Art. 64 dinAcordul European “orice ajutor public care distorsionează sau amenin ă să distorsionezeconcuren a prin favorizarea anumitor întreprinderi sau produc ia anumitor bunuri” va fi consideratincompatibil cu buna func ionare a Acordului (paragraful 1). Orice practici contrare acestei cerin evor fi evaluate în baza criteriilor ce rezultă din aplicarea prevederilor Art. 87 din Tratatul CE(paragraful 2). Conform paragrafului 4(a), România este considerată o regiune identică celorcomunitare descrise în Art. 87(3)(a) din Tratatul CE – regiuni unde standardul de via ă este foartescăzut sau unde există un nivel al şomajului ridicat (ini ial pentru o perioadă de 5 ani cuposibilitatea de prelungire).6 Paragraful 4(b) are ca obiectiv asigurarea transparen ei cu privire laacordarea ajutoarelor de stat prin sistemul raportării anuale.3 Constitu ia României, adoptată în 1991, (publicată în Monitorul Oficial (MO), Partea I, nr. 233 din 21 Nov. 1991),modificată şi completată prin Legea nr. 429/2003 privind revizuirea Constitu iei României, (publicată în MO Partea INr. 758 din 29 Octombrie 2003, republicată de către Consiliul Legislativ în baza Art. 152 din Constitu ie, cu denumiriactualizate şi texte renumerotate).4 Rezolu ia Consiliului European de la Copenhaga, OJ (EC) C 176, 28/06/1993 p. 128.5 Acordul European stabilind asocierea dintre Comunită ile Economice Europene şi Statele Membre, pe de o parte, şiRomânia, pe de altă parte; încheiat pe 1 Februarie 1993, în vigoare de la 1 Februarie 1995, OJ (EC) L 357/31.12.1994,p.2 – 189.6 Prin Decizia Nr. 2/2000 a Consiliului de Asociere UE-România, (OJ (EC) L 230, 17/07//2000) a fost acordatăRomâniei prelungirea pentru o perioadă de 5 ani. 10
    • Una dintre principalele sarcini ale României pe drumul spre calitatea de membru al UE, respectivaproprierea legisla iei na ionale la normele comunitare în domeniul ajutorului de stat solicităRomâniei acordarea legisla iei privind ajutorul de stat cu prevederile corespunzătoare ale TratatuluiCE, numeroasa legisla ie secundară adoptată de Comisia Europeană, precum şi principiile relevanteinstituite de Cur ile Europene, Curtea Europeană de Justi ie (CEJ) şi Tribunalul de Primă Instan ă(TPI).În cadrul procesului de implementare a acquis-ului comunitar, România a adoptat un cadru na ionalprivind ajutorul de stat şi a introdus un mecanism de monitorizare a ajutoarelor de stat. Aceasta areca obiectiv stabilirea unui sistem de control transparent al ajutoarelor de stat, care să corespundăcerin elor dreptului comunitar al ajutoarelor de stat. Principalele instrumente legislative sunt, pe deo parte, Legea concuren ei nr 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare,7 care, fiind legeorganică,8 specifică cadrul pentru controlul ajutoarelor de stat prin faptul că men ionează ajutorulde stat ca fiind o măsură care cade în responsabilitatea Consiliului Concuren ei ; şi, pe de alta parte,Legea privind ajutorul de stat nr 143/1999, cu modificările şi completările ulterioare, 9 care, fiindlege ordinară, 10 furnizează defini ia ajutorului de stat şi defineşte modalită ile de autorizare,acordare, control, inventariere, monitorizare şi raportare a ajutoarelor de stat.În baza Legii concuren ei precum şi a Legii privind ajutorul de stat, Consiliul Concuren ei a adoptatlegisla ie secundară, însemnând regulamente şi instruc iuni, ce formulează norme detaliate învederea aplicării Legii privind ajutorul de stat.Normele prevăzute de Legea ajutorului de stat şi de legisla ia secundară aferentă, proiectate înconformitate cu prevederile corespunzătoare din Acquis-ul privind ajutorul de stat, contribuie lacrearea unor condi ii concuren iale echilibrate pentru întreprinderile active pe pia a din România.De aceea acestea constituie o parte decisivă a mediului concuren ial. Interven iile statului pe pia ăsunt considerate a avea efect distorsionant asupra mediului concuren ial, pentru că discrimineazăfirmele care nu primesc ajutor de stat în raport cu cele care primesc. Prin impunerea de restric iiasupra interven iilor statului pe pia ă, dreptul ajutorului de stat asigură că între întreprindericoncuren a este exercitată în termeni egali şi corec i.Scopul politicii în domeniul ajutorului de stat constă în a stabili un echilibru între necesitatea şiadmisibilitatea interven iilor publice pe pia ă, pe de o parte, şi protec ia concuren ei corecte, pe dealtă parte. Pentru atingerea acestui scop, Legea ajutoarelor de stat în România, similar TratatuluiCE, nu impune interzicerea totală a ajutoarelor de stat, ci stipulează în Art. 2(1) din Lege, similarArt. 87(1) din Tratatul CE, interzicerea preventivă a ajutoarelor de stat care, în principiu, sepresupune că sunt incompatibile cu un mediu concuren ial normal. Asemănător prevederilorcomunitare privind dreptul ajutorului de stat,11 interzicerea din dreptul românesc privind ajutoarelede stat nu este nici absolută, nici necondi ionată. Consiliul Concuren ei, singura autoritateresponsabilă cu politica în domeniul ajutoarelor de stat, poate autoriza anumite categorii de7 Legea Concuren ei nr. 21/1996, publicată în MO, Partea I, nr. 88/30.04.1996, modificată prin OUG nr. 121/2003,publicată în MO nr. 461/24.05.2004 şi aprobată prin Legea 184/2004, publicată în MO, Partea I nr. 461/24.05.2004.8 Conform Art. 74(1) din Constitu ie, legile organice sunt adoptate şi modificate de majoritatea membrilorParlamentului.9 Legea privind ajutorul de stat nr. 143/1999, adoptată pe 27.07.1999, în vigoare din 1.01.2000, publicată în MO ParteaI Nr. 370/3.08.1999; completată şi modificată de OUG 97/16.08.2002; Ordinul 251/23.12.2002; modificată în modesen ial de Legea 603/22.12.2003, publicată în MO, Partea I, nr 930/23.12.2003, şi Ordonan a 94/26.08.2004, MOPartea I nr 803/31.8.22004; în continuare “Legea privind ajutorul de stat” sau “Lege”.10 Conform Art. 74(2) din Constitu ie, legile ordinare sunt adoptate şi modificate de majoritatea membrilor prezen i aiParlamentului.11 Cazul 78/76, Steinike und Weinlig vs Germania [1977] ECR 595, alineat 8; Cazul C-301/87, Comisia vs Fran a[1990] ECR I-307, alineat 15; Cazul C-39/94, SFEI vs La Poste [1996] ECR I-3547, alineat 36. 11
    • ajutoare, mai ales cu privire la anumite regiuni specifice sau activită i economice, în măsura în carecriteriile prevăzute în Legea privind ajutorul de stat şi în regulamente sau instruc iuni suntîndeplinite.La nivel comunitar, normele privind ajutorul de stat asigură un vast control al ajutoarelor de statexercitat de Comisia Europeană conform Articolul 88 din Tratatul CE. În mod corespunzător,legisla ia română a avut ca obiectiv crearea unui mecanism care să asigure modalită icorespunzătoare pentru autorizarea, acordarea, controlul, inventarierea, monitorizarea şi raportareaajutoarelor de stat. Aceasta intră exclusiv în competen a Consiliului Concuren ei. 3. STRUCTURA INSTITU IONALĂ A CONTROLULUI AJUTOARELOR DE STAT ÎN ROMÂNIAÎn România, controlul ajutoarelor de stat este încredin at exclusiv Consiliului Concuren ei, ce afost înfiin at prin Legea concuren ei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare.12 Luândîn considera ie noile responsabilită i şi sarcini ce au fost atribuite Consiliului Concuren ei prinLegea 603/2003,13 a fost emis un nou Regulament privind organizarea, func ionarea şi proceduraConsiliului Concuren ei.14Acest Regulament stipulează structura organizatorică şi de personal, precum şi procedura defunc ionare a Consiliului Concuren ei. În vederea îndeplinirii prerogativelor cu care a fostînsărcinat, Consiliul Concuren ei a înfiin at propriul său aparat, constând din departamentespecializate şi departamente func ionale. De asemenea, Consiliul Concuren ei îşi elaboreazăpropriul proiect de buget, acesta fiind un capitol distinct al bugetului de stat.Fiind singura autoritate responsabilă cu supravegherea ajutoarelor de stat în România, ConsiliulConcuren ei reprezintă România în rela iile cu organiza iile şi institu iile interna ionale specializate,în principal Comisia Europeană. În această calitate, a condus negocierile de aderare pentrucapitolul 6 "Politica de concuren ă" cu Uniunea Europeană.15Consiliul Concuren ei este o autoritate administrativă independentă, constând din şapte membri: unpreşedinte (a cărui func ie este asimilată celei de ministru), 2 vicepreşedin i (a căror func ie esteasimilată celei de secretar de stat) şi 4 consilieri de concuren ă (a căror func ie este asimilată celeide subsecretar de stat). Membrii Consiliului sunt numi i în func ie de către Preşedintele României,la propunerea Guvernului.16 Totuşi, membrii Consiliului nu reprezintă autoritatea care îi numeşte,luând decizii în mod independent. Durata mandatului lor este de 5 ani, aceştia putând fi reinvesti icel mult încă o singură dată. În conformitate cu modificările aduse Legii concuren ei 21/1996, unvicepreşedinte şi 2 consilieri de concuren ă au mandate de 2 ani şi jumătate numai la numireaprimului plen.12 Legea Concuren ei nr. 21/1996, publicată în MO, Partea I, nr. 88/30.04.1996, modificată prin OUG nr. 121/2003,publicată în MO nr. 461/24.05.2004 şi aprobată prin Legea 184/2004, publicată în MO, Partea I nr. 461/24.05.2004.13 Legea privind ajutorul de stat nr. 143/1999, adoptată pe 27.07.1999, în vigoare din 1.01.2000, publicată în MO ParteaI Nr. 370/3.08.1999; completată şi modificată de OUG 97/16.08.2002; Ordinul 251/23.12.2002; modificată în modesen ial de Legea 603/22.12.2003, publicată în MO, Partea I, nr 930/23.12.2003, şi Ordonan a 94/26.08.2004, MOPartea I nr 803/31.8.22004.14 Regulament privind organizarea, func ionarea şi procedura Consiliului Concuren ei, adoptat pe data de 26.3.2004 şipublicat în MO, Partea I, nr. 288/1.4.2004.15 Capitolul 6 “Politica de concuren ă” a fost închis provizoriu pe data de 17 Decembrie 2004.16 Art. 6 al Regulamentului privind organizarea, func ionarea şi procedura Consiliului Concuren ei. 12
    • Inspectorii de concuren ă ce activează în cadrul Consiliului de Concuren ă, au fost abilita i prinlege cu puteri speciale de inspec ie pentru investigarea încălcării prevederilor Legii concuren ei nr.21/1996, cu modificările şi completările ulterioare,17 şi a Legii privind ajutorul de stat nr 143/1999,cu modificările şi completările ulterioare. 18 În domeniul controlului ajutoarelor de stat,departamente specializate sunt abilitate să autorizeze şi să monitorizeze ajutoarele de stat, incluzândunită i teritoriale de monitorizare.Statutul de membru al Consiliului Concuren ei este incompatibil cu exercitarea oricărei alteactivită i profesionale sau de consultan ă, cu participarea la conducerea sau administrarea unorentită i publice ori private sau cu de inerea de func ii sau demnită i publice, cu excep ia activită iididactice din învă ământul superior. Membrii Consiliului şi consilierii de concuren ă nu pot faceparte din partide politice sau alte organiza ii politice.Consiliul Concuren ei îşi desfăşoară activitatea şi deliberează în plen si în comisii. Fiecare comisieeste formată din 2 consilieri de concuren ă, desemna i de către Preşedintele Consiliului Concuren eipentru fiecare caz în parte, fiind condusă de către un vicepreşedinte al Consiliului. PreşedinteleConsiliului decide deschiderea unei investiga ii, desemnând raportorul pentru fiecare investiga ie. Înformatiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot; în caz de egalitate de voturi, solu iavotată de către preşedinte prevalează.19În domeniul ajutoarelor de stat, Consiliul Concuren ei are următoarele atribu ii:• emite decizii în conformitate cu Legea ajutorului de stat, în urma unei evaluări a notificărilor privind inten ia de a acorda ajutoare de stat noi sau de a modifica ajutoare existente;• supraveghează aplicarea efectivă a deciziilor luate;• sesizează instan ele judecătoreşti în aplicarea prevederilor Legii ajutorului de stat;• sesizează autoritatea ce a emis un act normativ prin care se instituie măsuri de ajutor de stat care nu au fost notificate sau au fost interzise printr-o decizie a Consiliului Concuren ei şi, în acelaşi timp informează furnizorul şi beneficiarul cu privire la sesizarea trimisă către autoritatea ini iatoare;• elaborează Inventarul anual al ajutoarelor de stat;• monitorizează ajutoarele de stat existente;• supraveghează rela iile financiare dintre autorită ile publice şi întreprinderile publice, precum şi respectarea transparen ei în cadrul întreprinderilor cu drepturi speciale sau exclusive sau cărora le-a fost încredin ată prestarea de servicii de interes economic general;• elaborează un raport anual al ajutoarelor de stat acordate în România, ce este prezentat Guvernului pentru aprobare, fiind ulterior trimis Comisiei Europene şi publicat în Monitorul Oficial al României.17 Vezi nota 7.18 Vezi nota 9.19 Art. 14 - 20 al Regulamentului privind organizarea, func ionarea şi procedura Consiliului Concuren ei. 13
    • PARTEA II ELEMENTELE ARTICOLULUI 2(1)DIN LEGEA PRIVIND AJUTORUL DE STAT
    • 1. NOTIUNEA DE AJUTOR DE STATDeşi asemănător prevederilor Articolului 87(1) din Tratatul CE, Legea ajutorului de stat dinRomânia furnizează defini ia no iunii de „ajutor de stat”, enumerând în Art. 2(1) din Lege criteriilece trebuie îndeplinite de orice ajutor public pentru a cădea sub inciden a normelor privind ajutorulde stat. În acelaşi timp, Legea stipulează că un astfel de ajutor este, în principiu, incompatibil cumediul concuren ial. Conform Art. 2(1) din Legea ajutorului de stat, ajutorul de stat este „oricemăsură de sprijin acordată de către stat sau de către unită ile administrativ-teritoriale ori de alteorganisme care administrează surse ale statului sau ale colectivită ilor locale, indiferent de formă,care distorisionează sau amein ă să distorsioneze concuren a prin favorizarea anumitorîntreprinderi, a produc iei anumitor bunuri, a prestării anumitor servicii sau care afecteazăcomer ul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cuun mediu concuren ial normal.”În ceea ce priveşte nivelul comunitar, Articolul 87(1) din Tratatul CE este interpretat în mod larg,fiind favorizată o vastă aplicare a interzicerii ajutoarelor de stat. Prevederile din tratatele comunitarereferitoare la ajutorul de stat îşi au originea în cele stipulate în Acordul General pentru TarifeVamale şi Comer (GATT), unde no iunea de bază este cea de “subven ie”.20 Totuşi, prevederileArt. 87(1) din Tratatul CE se aplică unei no iuni mai largi decât ce de subven ie.21 Astfel, CurteaEuropeană de Justi ie (CEJ) a afirmat clar: « conceptul de ajutor de stat trebuie în eles în sens mailarg decât cel de subven ie, deoarece el cuprinde nu numai beneficii pozitive, precum subven iile, cişi interven ii care, în forme variate, atenuează sarcinile ce sunt în mod normal incluse în bugetulunei întreprinderi şi care, nefiind subven ii în sens strict, au un caracter similar şi acelaşi efect. » 22Formularea generală a Art. 87(1) din Tratatul CE dă posibilitatea Comisiei şi CEJ de a interpretano iunea de ajutor de stat în mod larg şi flexibil. 23 Asemănător, Legea ajutorului de stat dinRomânia se bazează pe caracterul concis al Art. 2(1) din Lege. În plus, cele două Cur i Europeneau afirmat în mod clar că Art. 87(1) din Tratatul CE nu face o distinc ie în func ie de cauza sauobiectivul ajutorului respectiv, definindu-l în rela ie cu efectele produse de acesta.24 Ca regulă generală în dreptul românesc al ajutorului de stat, ajutorul de stat este considerat a fi orice măsură care favorizează în termeni financiari una sau mai multe întreprinderi, este atribuită statului şi împovărează fondurile publice, atunci când măsura respectivă are tendin a de a distorsiona concuren a sau comer ul dintre România şi statele membre ale UE. Decisiv în acest sens este efectul măsurii respective, şi nu motiva ia, forma, obiectivul sau destina ia sa. Ca principiu fundamental, normele privind ajutorul de stat se aplică oricăror măsuri care ar putea să afecteze buna func ionare a mediului concuren ial şi care pot fi atribuite statului.20 Acordul General pentru Tarife Vamale şi Comer (GATT), Geneva, 30 Octombrie 1947, fostul Art. 16; INPREZENT: Runda Uruguay de Negocieri Comerciale Multilaterale (1986- 1994) - Anexa 1 – Anexa 1A – Acordulprivind Subven iile şi Măsurile Compensatorii, OMC-"GATT 1994"; OJ (EC) L 336/ 23.12.1994, p.156 -183; Articolul1 “Defini ia subven iei”.21 Cazul 47/69, Fran a vs Comisia, [1970] ECR 487, per Advocate General Roemer, la pag. 499. Conceptul subven ieiprovine de la Articolul XVI al GATT; cf. Regulament Consiliului (CE) Nr 3284/94, Articolul 2. TPI a remarcat, totuşi,că no iunea de subven ie conform Acordului OMC nu are nici o relevan ă cu privire la clasificarea unei măsuri ca ajutorde stat în sensul Art. 87( 1) din Tratatul CE; Cazul T-55/99, CETM vs Comisia [2000] ECR II-3207, alineat 50.22 Cazul 30/59, De Gezamelijke Steenkolenmijnen vs High Authority, [1961] ECR alineat 19.23 Cazul C-387/92 Banco Exterior de España vs Ayuntamiento de Valencia [1994] ECR I-877, alineat 13 ; Cazul C-200/97 Ecotrade, [1998] ECR I-07907, alineat 34.24 Cazul 173/73, Comisia vs Italia [1974] ECR 709, alineat 27; Cazul 61/79 Aministrazione Italiana delle Finanzeenkavit Italiana SpA [1980] ECR 1205, alineat 31. 15
    • În timp ce Tratatul CE nu oferă o listă a formelor posibile de ajutor de stat, Legea ajutorului de statîn România enumeră exemple specifice de ajutoare de stat în Art. 2(8) din Lege. Fără a fi oenumerare exhaustivă, se men ionează următoarele măsuri care ar putea constitui ajutor de stat însensul Art. 2(1) din Lege: Subven ii; anularea de datorii sau preluarea pierderilor; exceptări, reduceri sau amânări de la plata taxelor şi impozitelor; renun area la ob inerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor împrumuturi cu dobânzi preferen iale; garan ii acordate de stat sau de alte autorită i publice în condi ii preferen iale; participări cu capital ale statului sau ale autorită ilor publice, dacă rata profitului acestor investi ii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent; reduceri de pre la bunuri furnizate şi la serviciile prestate de către autorită ile publice sau de către alte organisme care administrează surse ale statului, incluzând vânzarea unor terenuri apar inând domeniului privat al statului sub pre ul pie ei.În plus, conform Art. 14(3) din Legea ajutorului de stat, anumite măsuri de ajutor de stat sunt per seinterzise:- Ajutorul pentru export (ajutor pentru export sau orice contingent de ajutor care este acordat în func ie de performan a la export);- Ajutorul de operare (ajutorul pentru compensarea costurilor permanente ale unei întreprinderi);- Măsurile de ajutor ce discriminează între bunurile interne şi cele externe.Este general admis că ajutorul pentru export şi cel pentru reducerea cheltuielilor operativereprezintă forme de ajutor care distorsionează considerabil mediul concuren ial. Ajutorul pentruoperare este acel ajutor care sprijină în mod direct costurile de produc ie şi pre urile de vânzare, fărăa conduce la crearea de locuri de muncă sau de investi ii, sau care nu este înso it de ocontrapresta ie convenabilă din partea beneficiarului de ajutor. Ajutorul de operare urmăreşte sădiminueze cheltuielile produse de operarea zilnică a întreprinderii respective fără a solicitaîmbunătă irea sau restructurarea activită ilor desfăşurate de companie.25Articolul 2(5) din Lege, asimilat din prevederile corespunzătoare ale Regulamentului proceduralcomunitar nr. 659/1999,26 stipulează că ajutorul de stat poate lua forma unei scheme de ajutor sau aunui ajutor individual. Schema de ajutor este un sistem pe baza căruia pot fi acordate alocărispecifice întreprinderilor definite în mod general şi abstract sau orice sistem pe baza căruia ajutorul,care nu este legat de un anumit proiect, poate fi acordat uneia sau mai multor întreprinderi pentru operioadă de timp nedeterminată sau într-un cuantum nedeterminat. 27 Pe de altă parte, ajutorulindividual reprezintă orice formă de ajutor de stat care nu este acordat pe baza unei scheme deajutor.28Este important de observat că sectorul agricol şi sectorul piscicol sunt exceptate conform Art. 4de la aplicarea prevederilor Legii ajutorului de stat, având în vedere că aceste sectoare fac obiectulunor reglementări specifice.Pentru ca o măsură să constituie ajutor de stat în sensul Art. 2(1) din Lege, aceasta trebuie săîndeplinească următoarele condi ii:• favorizează anumite întreprinderi, produc ia anumitor bunuri sau prestarea anumitor servicii;25 Cazul C-278/95 Siemens vs Comisia [1997] ECR I-02507 alineat 12.26 Regulamentul Consiliului (EC) Nr 659/1999 din 22 Martie 1999 stabilind norme detaliate pentru aplicarea Art. 93 dinTratatul CE, OJ EC L 083/ 27.3199.27 Art. 2(6) din Legea ajutorului de stat.28 Art. 2(7) din Legea ajutorului de stat. 16
    • • este acordată de către stat sau de autorită ile de administra ie locale, sau din surse de stat sau ale autorită ile de administra ie locale;• distorsionează sau amenin ă să distorsioneze concuren a, sau• afectează comer ul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene. 2. ELEMENTELE NORMEI PRINCIPALEA. BENEFICIU ECONOMICÎn conformitate cu Art. 2(4) din Legea ajutorului de stat, orice măsură, care “asigură uneiîntreprinderi un beneficiu de natură economică sau financiară pe care nu l-ar fi ob inut în absen a” 29acestei măsuri, poate constitui ajutor de stat. În acest sens, este esen ial ca întrerprinderea săprimească un beneficiu economic de orice natură.În cazul DMT,30 Curtea Europeană de Justi ie the Court a confirmat că no iunea de ajutor de statcuprinde nu numai beneficii pozitive, precum subven iile; ea cuprinde şi acele măsuri care, învariate forme, atenuează sarcinile incluse în mod normal în bugetul unei întreprinderi şi care, fărăa fi subven ii în sens strict, au acelaşi caracter şi efecte identice. Astfel, conform Art. 2(4) din Lege,ajutorul de stat se concretizează fie într-un transfer de fonduri publice către o întreprindere, fie înrenun area la unele venituri viitoare. De exemplu, atunci când un organism public avândresponsabilitatea colectării contribu iilor la asigurările sociale, acceptă plata cu întârziere a acestorcontribu ii, el conferă prin acest comportament un avantaj comercial semnificativ întreprinderiirespective, prin diminuarea sarcinii rezultate din aplicarea normală a sistemului de asigurări sociale.Facilită i la plata contribu iilor sociale acordate în mod discre ionar unei anumite întreprinderi decătre un organism public însărcinat cu colectarea acestor contribu ii constituie ajutor de stat, dacăîntreprinderea în cauză nu ar fi putut în mod evident ob ine facilită i comparabile de la un creditorprivat în aceeaşi situa ie.În plus, o măsură publică, ce are efectul de a conferi un beneficiu selectiv unei întreprinderi sauunui sector economic, constituie ajutor de stat chiar şi atunci când a fost adoptată pentru a serviobiective sociale. 31 Aceasta se afirmă şi în defini ia clasică dată de CEJ în una dintre cele maiimportante spe e, Curtea subliniind că no iunea “se referă la deciziile statelor membre prin careacestea, urmărind obiective economice şi sociale, pun la dispozi ia întreprinderilor sau altorpersoane anumite resurse sau avantaje cu inten ia de a încuraja atingerea obiectivelor economice şisociale vizate.”32În cadrul diverselor decizii din dreptul comunitar privind aspecte legate de conferirea de beneficiianumitor întreprinderi, CEJ a subliniat că numai efectul ajutorului acordat trebuie luat înconsidera ie, şi nu forma sau inten ia ce au stat la baza acordării sale.33 În consecin ă, nu numai29 Cazul C-342/96, Spania vs Commission [1999] I-2459 alineat 41f.30 Cazul C-256/97 Déménagements-Manutention Transport (DMT) [1999] ECR I-3913,alineat 19, 30.31 Cazul C-241/94, Fran a vs Comisia,, “Kimberly Clark” [1996] ECR I-4551, alineat 21; Caz C-75/97, Belgia v.Comisia [1999] ECR I-3671, alineat 25.32 Cazul 61/79, Amministrazione Italiana delle Finanze Denkavit Italiana SpA, [1980] ECR 1205 alineat 31.33 Cazul 173/73, Italia vs Comisia, [1974] ECR 709, la 718, alineat 26; Cazul 310/85, Deufil, [1987] ECR 901, alineat.8. 17
    • măsurile ce sunt direct îndreptate spre îmbunătă irea situa iei financiare a unei întreprinderi, dar şiacele măsuri având doar un efect indirect pot constitui ajutor de stat în sensul Art. 87(1) din TratatulCE. Un exemplu de măsuri cu efect indirect este sprijinul financiar acordat consumatorilor în scopulde a le facilita achizi ionarea de bunuri produse de o anumită întreprindere. Forma ajutorului de statnu are nici o importan ă. Atunci când beneficiul primit nu este compensat potrivit condi iilor depia ă, măsura respectivă va constitui un avantaj economic. Elementul de ajutor de stat va consta îndiferen a dintre beneficiul primit în mod real şi acel beneficiu ce ar fi corespuns condi iilor normalede pia ă.34Este evident că nu numai măsurile cu titlu gratuit sunt presupuse a conferi un avantaj economic,constituind prin urmare ajutor de stat, dar şi acele măsuri care fac obiectul unei compensăriefectuate de către beneficiar, în condi iile în care compensarea respectivă se dpvedeşte a fiinadecvată. Acesta este întotdeauna cazul atunci când beneficiarul este solicitat să plătească pentrubeneficiul acordat de către stat, dar valoarea acelei plă i nu corespunde valorii beneficiului primit.În acest context se iveşte deseori problema evaluării a ceea ce reprezintă o compensare adecvată.Prin urmare, pentru a decide dacă s-a acordat un avantaj/beneficiu unei anumite întreprinderi, seaplică testul investitorului în economia de pia ă. Rolul esen ial al acestui test este de a determinadacă beneficiarul a primit un avantaj pe care nu l-ar fi ob inut în condi ii normale de pia ă.35 CEJ adefinit testul investitorului în economia de pia ă după cum urmează: ‘Un mod potrivit de a stabilidacă o măsura constituie ajutor de stat îl reprezintă aplicarea criteriului [...] pentru a determina în cemăsură acea întreprindere ar fi capabilă să ob ină suma respectivă pe pia a de capital privată.’36Testul investitorului în economia de pia ă reflectă principiul tratamentului egal al sectorului privatşi al sectorului de stat. În una dintre deciziile sale, 37 Curtea a observat că testul bazat pecomportamentul unui investitor privat care operează în condi iile economiei de pia ă îşi are origineaîn principiul protrivit căruia sectorul public şi sectorul privat trebuie tratate în mod egal. De aceea,capitalul plasat direct sau indirect la dispozi ia unei întreprinderi de către stat nu constituie ajutor destat în sensul Art. 87(1) din Tratatul CE, dacă circumstan ele de acordare corespund condi iilornormale de pia ă. Mai mult, Curtea a afirmat că Comisia Europeană se bucură de o largă discre ieatunci când evaluează dacă o investi ie satisface testul investitorului privat.38 Această procedurăpresupune o estimare complexă din partea Comisiei, examinarea judiciară a deciziilor acesteia fiindlimitată la a verifica dacă Comisia a respectat normele relevante cu privire la procedura şi motiva ie,şi anume dacă faptele juridice ale cazului respectiv au fost specificate în mod corect şi exact şi dacăse poate considera ca a avut loc eroare gravă de apreciere sau un abuz de putere.În orice caz, chiar şi un investitor privat (grup privat de companii sau o societate holding privată)poate fi ghidat de perspectiva de profitabilitate pe termen lung. În decizia sa în Neue MaxhütteStahlwerk,39 CEJ a făcut o serie de observa ii fundamentale cu privire la testul investitorului privatce s-a aplicat în aceeaşi măsură ajutoarelor de stat acordate conform Art. 87(1) din Tratatul CE şicelor acordate conform Art. 4(c) din Tratatul CECO. Curtea a afirmat că pentru a determina dacă untransfer de resurse publice către o întreprindere siderurgică constituie ajutor de stat, este necesar ase examina dacă, în circumstan e similare, un investitor privat, de o anvergură comparabilă cu cea aorganismelor care administrează sectorul public, ar putea să furnizeze capital cu aceeaşi valoare.Mai departe, Curtea a afirmat că însăşi o societate holding privată sau un grup privat deîntreprinderi pot urmări o politică structurală – fie generală, fie sectorială – şi de aceea, se pot34 Cazul T-16/96, Cityflyer Express vs Comisia, [1998], II-757 alineat 4.35 D’Sa, European Community Law on State Aid, 1998, p. 67; se face referire la Van Bael/Bellis, Competition Law ofthe European Community, 1994, p. 830.36 Cazul C-234/84, Belgia vs Comisia, [1986] ECR 2263, la 2286, alineat 14.37 Cazul T-296/97 Alitalia vs Comisia [2000] ECR II-3871, alineate 80, 100 şi 105.38 Cazurile conexate T-228/99 şi T-233/99 Westdeutsche Landesbank vs Comisia „WestLB”, [2003] ECR II.39 Cazurile conexate T-129/95, T-2/96, T-97/96 Neue Maxhütte Stahlwerke [1999] ECR II-17, alineate 119, 120, 123,124 şi 132. 18
    • orienta în func ie de perspectiva de profit pe termen lung. Curtea a recunoscut că o societate-mamăpoate prelua pierderile uneia dintre filialele sale pentru o perioadă de timp limitată, pentru a oferiacesteia posibilitatea de a închide anumite opera iuni în cele mai bune condi ii posibile. În acestsens, motiva ia poate fi nu numai probabilitatea de a ob ine profit material, dar şi alte considera ii,precum dorin a de a proteja imaginea grupului sau de a redirec iona activitatea. Spre deosebire deaceasta, un investitor privat nu poate, în mod rezonabil, să-şi permită, după o perioadă îndelungatăîn care a înregistrat pierderi, să facă o contribu ie de capital care, în termeni economici, nu numai căse dovedeşte a fi mai costisitoare decât varianta de a vinde acele bunuri, dar este legată de vindereaîntreprinderii, ceea ce alungă orice speran ă de a ob ine profit, chiar şi pe termen lung. În opiniaCur ii, trebuie făcută distinc ia între obliga iile pe care statul trebuie să şi le asume în calitate deac ionar al întreprinderii, pe de o parte, şi obliga iile ce îi revin în calitate de autoritate publică:toate considera iile de ordin social, de politică regională trebuie lăsate de o parte atunci când seaplică testul investitorului privat.În Ryanair, 40 Comisia Europeană a evaluat compatibilitatea anumitor facilită i acordate deaeroportul Charleroi Bruxelles Sud (ACBS), companie ce apar ine sectorului public, aflată subcontrolul Regiunii Valone, aceasta adoministrând aeroportul în baza unui contract de concesiune pe50 de ani. Beneficiarul facilită ilor constând în reducerea taxelor de aterizare şi a costuriloranumitor servicii portuare era compania aeriană Ryanair. În baza unei plângeri din partea unuiconcurent, Comisia a ini iat o investiga ie conform art. 88(2) din Tratatul CE. Astfe, Comisia astabilit că principiul investitorului în economia de pia ă nu este aplicabil în contextul exercităriiunor puteri regulatorii sau fiscale cum ar fi reducerea raxelor şi tarifelor de aterizare. Prin urmare,facilită ile acordate companiei Ryanair de Belgia constituiau ajutor de stat.Atunci când sunt acordate în condi ii preferen iale, împrumuturile pot avantaja întreprindereabeneficiară, con inând în acest caz elemente de ajutor de stat. Prin aplicarea testului investitorului îneconomia de pia ă, Comisia consideră că o întreprindere primeşte ajutor de stat dacă recuperareainvesti iilor the return on investment is below that which a market economy investor wouldexpectPentru a determina contrapresta ia corespunzătoare condi iilor de pia ă atunci când unîmprumut este acordat, şi astfel, pentru a calcula echivalentul ajutorului, la nivel european se aplicăNota Comisiei din 9 Septembrie 1997 privind metoda stabilirii ratelor de referin ă şi discount.41 Înaceastă notă, Comisia a publicat parametrii abstrac i pe care îi utilizează pentru a măsuraechivalentul ajutorului ce este plătit în mai multe rate şi pentru a calcula elementul de ajutor cerezultă din schemele de subven ie a dobânzii.Pe de o parte, nu este ajutor de stat atunci când capitalul este acordat întreprinderilor publice saumixte, în condi ii care ar fi acceptabile pentru un investitor privat care operează în condi iilenormale ale economiei de pia ă. De asemenea, nici injec ia de capital într-o întreprindere publicănu constituie ajutor de stat, atunci când vine în întâmpinarea unor nevoi de noi investi ii şi costuridirect legate de acestea, şi unde ramura economică în cadrul căreia activează respectivaîntreprindere nu suferă de supracapacitate structurală pe pie ele na ionale sau comunitare, iar pozi iafinanciară a întreprinderii este solidă. Pe de altă parte, atunci cînd o autoritate publică ce injecteazăcapital achizi ionând sau mărindu-şi participarea într-o întreprindere, furnizează capital în condi iice nu ar putea să fie acceptabile pentru un investitor privat, în acest caz este de presupus cărespectiva tranzac ie reprezintă ajutor de stat ce trebuie evaluat de Comisie în vederea stabiliriicompatibilită ii, înainte ca măsura de ajutor să fie pusă în vigoare.În mod similar, un sprijin financiar acordat unei întreprinderi în vederea compensării costurilorsuplimentare rezultate din operarea unui serviciu economic de interes general poate constituiajutor de stat în sensul Art. 87 din Tratatul CE sau al Art. 2(1) din Legea ajutorului de stat. Totuşi,40 Decizia Comisiei Europene din 12 februarie 2004.41 Nota Comisiei privind metoda de stabilire a ratelor de referin ă şi discount, OJ (EC) C 273/1997, p. 3. 19
    • sprijinul financiar destinat compensării nu constituie ajutor de stat atunci când sumacorespunzătoare asisten ei publice acoperă doar costurile suplimentare suportate de întreprindere.Pentru a evalua în ce măsură este acordat un avantaj economic întreprinderii beneficiare, CurteaEuropeană de Justi ie a stabilit patru criterii în decizia sa din cazul Altmark Trans.42 Din motive decertitudine legală, doar acele măsuri ce îndeplinesc toate cele patru criterii afirmate în deciziaAltmark Trans trebuie considerate ca neconstituind ajutor de stat. Pe de altă parte, atunci când doarun criteriu nu este îndeplinit, se va presupune că măsura respectivă constituie ajutor de stat.43B. ÎNTREPRINDEREAÎn mod similar Art. 87(1) din Tratatul CE, Legea ajutorului de stat din România se aplică numaimăsurilor publice ce favorizează anumite întreprinderi sau produc ia anumitor bunuri. În Articolul34 din Lege, se poate găsi o defini ie foarte largă a termenului de întreprindere, acoperind “oricepersoană fizică sau juridică, indiferent de forma de organizare, care desfăşoară activită i în scoplucrativ, total sau par ial”. Articolul 35 din Legea ajutorului de stat furnizează defini iaîntreprinderii publice ca fiind “orice întreprindere asupra căreia autorită ile publice pot exercita,direct sau indirect, o influen ă determinantă în virtutea dreptului lor de proprietate, a participării lorfinanciare sau a regulilor care guvernează activitatea acesteia.” În plus, Legea ajutorului de stat dinRomânia se aplică în mod explicit prestării anumitor servicii.Altfel decât Legea privind ajutorul de stat din România, Tratatul CE în sine nu con ine o astfel dedefini ie, conceptul de întreprindere fiind pentru prima dată definit de CEJ ca fiind un termen ce“cuprinde orice entitate angajată într-o activitate economică, indiferent de statutul său legal sau demodul de finan are. »44 Adoptând această largă defini ie a întreprinderii, ce corespunde aproapeîntru totul celei româneşti, CEJ a subliniat faptul că conceptul de întreprindere este independent deprevederile legale ale statelor membre şi că, în concordan ă cu Art. 86(1) din Tratatul CE, elcuprinde atât întreprinderile publice cât şi pe cele private. Conform recentei jurisprunde e a CEJ,persoane fizice sau juridice independente pot constitui o singură întreprindere în măsura în care eleformează o singură unitate economică.45 Având în vedere această largă defini ie a întreprinderii,doar gospodăriile private şi acele activită i legate de exercitarea autorită ii publice nu pot ficonsiderate că reprezintă activită i economice. Pe de altă parte, în una dintre deciziile sale, 46Comisia a semnalat faptul potrivit căruia conceptul de “întreprindere” conform Art. 81 şi 82 dinTratatul CE nu este identic celui corespunzător prevederilor privind ajutorul de stat (Art. 87 dinTratatul CE): în primul caz, factorul de control este cel decisiv, în timp ce în ultimul caz este foarteimportant de stabilit cine este beneficiarul de facto al ajutorului.Cu privire la termenul de « produc ie a anumitor bunuri », nu există o defini ie la fel de clară. Înorice caz, acest concept cuprinde măsuri publice care aduc beneficii unei anumite ramuri deproduc ie, inclusiv profesiunilor independente.42 Cazul C-280/00, Altmark Trans, [2003] ECR I-9015, alineat 95.43 Vezi Partea III Capitol 5.5. privind discu ia ajutorului de stat pentru serviciile de interes economic general (SIEG) şiRegulamentul corespunzător din România.44 Cazul C-41/90, Höfner and Elser v. Macrotron GmbH, [1991] ECR I-1979, la 2016, alineat 21.45 Cazul T-234/95, DSG Dradenauer Stahlgesellschaft v Comisia, [2000] ECR II-2603, la 2645, alineat 124.46 Decizia Comisiei din 20 iulie 1999 Dutch Service Stations [1999] OJ L 280, p. 87. 20
    • C. RESURSE DE STATAjutorul trebuie să fie imputabil statului. Ajutorul este, conform Art. 2(1) din Lege, acordat “decătre stat sau de către unită ile administrativ-teritoriale, din resurse de stat sau resurse aleunită ilor administrativ-teritoriale ori de alte organisme care administrează surse ale statului sauale colectivită ilor locale” dacă măsura de ajutor se atribuie statului. La fel ca prevederilecomunitare privind ajutorul de stat (“acordat de către stat sau din resurse de stat, indiferent deformă” – Art. 87(1) Tratatul CE), Legea ajutorului de stat din România este aplicabilă tuturorajutoarelor furnizate de către stat sau autorită ile local-administrative sau prin resursele acestora latoate nivelele, în special la nivel regional sau local.47 Acordarea unui ajutor îndeplineşte aceastăcondi ie doar atunci când are loc sub forma unei sume de bani acordate de către autorită ile centralesau locale ale statului48 sau a unui venit, inclusiv impozite sau contribu ii sociale, la care autorită ilede stat renun ă.49 Având în vedere larga aplicare a acestui concept, toate autorită ile publice poartăobliga ia de a se conforma prevederilor stipulate în Art. 2( 1) din Legea ajutorului de stat.Luând în considera ie jurispruden a dezvoltată de CEJ sau TPI, la nivel comunitar acest criteriu seaplică cazurilor în care statul exercită o influen ă asupra acordării ajutorului, în mod special atuncicând ajutorul este “acordat de către o institu ie publică sau privată creată sau fondată de cătrestat”.50 În consecin ă, interzicerea ajutorului de stat nu se adresează nu numai statelor membre încalitate de păr i ale Tratatului, dar şi tuturor corpora iilor publice, institu ii de drept public şiinstitu ii plasate sub controlul statului în privin a ac iunilor întreprinse şi a legalită ii actelor loradministrative. În Stardust Marine 51 Curtea a clarificat faptul că prezen a ajutorului de statpresupune ca finan area să provină direct sau indirect din resurse de stat sau ca măsura să poată fiatribuită statului. Statul trebuie să se afle în pozi ia de a-şi exercita drepturile de control sau de ainfluen a decizia de investi ie. În acest sens, indicatorii pot fi: legături structurale între furnizorul deajutor şi autoritatea publică, caracterul activită ii conduse de către furnizorul de ajutor şi exercitareaactivită ii în condi ii normale de pia ă, statutul juridic al întreprinderii (public sau privat),intensitatea controlului.Totuşi, simplul fapt că o întreprindere se află sub influen a sau controlul statului nu conduceautomat la prezen a ajutorului de stat, având în vedere că şi o companie publică poate ac iona maimult sau mai pu in independent, în func ie de gradul de independen ă oferit de către stat. Măsură încare o întreprindere trebuie considerată ca ac ionând sub influen a statului trebuie evaluată luând înconsidera ie toate circumstan ele cazului respectiv, precum şi contextul în care ajutorul respectiv afost acordat. De aceea, o măsură de ajutor luată de o companie publică / companie în proprietateastatului este considerată ca dând naştere la ajutor de stat doar atunci când se poate demonstra oimplicare a autorită ilor publice în adoptarea respectivei măsuri.52 În cazul Steinike & Weinlig53,Curtea a confirmat că interzicerea con inută în Art. 87(1) din Tratatul CE cuprinde toate ajutoareleacordate de către un stat membru sau prin resurse de stat fără a fi necesară o distinc ie între ajutorulacordat direct de către stat sau de entită i publice sau private constituite de către stat sau cărora le-afost încredin ată administrarea ajutorului. Conform opiniei Cur ii, o măsură adoptată de către oautoritate publică şi care favorizează anumite întreprinderi sau produc ia anumitor bunuri nu îşi47 Cazul 248/84, Germania vs Comisia (Regionalförderprogramm NRW), [1987] 4013, la 4041.48 Cazul 301/87, Fran a vs Comisia, `Boussac-Saint-Freres` [1990] ECR I-307; Cazul C-156/98, Germania v Comisia,`New Lander`, [2000] ECR I-6857.49 Cazul C-387/92, Banco de Credito Industrial, now Banco Exterior de Espana v Ayuntamientode Valencia, [1994]ECR I-877; Cazul C-251/97, Fran a v Comisia, [1999] ECR I-6639.50 Cazul C-52/97, 53/97 şi 54/97, Viscido, [1998] ECR I-2625, la 2641.51 Cazul C-482/99, Stardust Marine [2002] ECR I-4397.52 Cazul C-482/99, Fran a vs Comisia (“Stardust Marine”) [2002] ECR I-nyr, alineate 56-57.53 Cazul 78/76 Steinike & Weinlig [1977] ECR 595, alineate 21 şi 22. 21
    • pierde caracterul de avantaj gratuit prin faptul că este par ial sau în întregime finan ată princontribu iile impuse de către autorită ile publice respectivelor întreprinderi beneficiare.Recent, în cazul PreussenElektra,54 CEJ luat una dintre cele mai importante decizii cu privire lainterpretarea no iunii de transfer din resurse de stat. Curtea a concluzionat că obliga ia, sub formaunui act juridic, impusă unor întreprinderi private furnizoare de electricitate, în vederea cumpărăriide electricitate produsă din surse de energie regenerabilă, la un pre fix şi minim, nu implică nici untransfer direct sau indirect de resurse de stat către întreprinderile producătoare ale acelui tip deenergie. Curtea a subliniat că această obliga ie conferă un anumit avantaj economic companiilorcare produc acel tip de energie, de vreme ce le garantează, fără nici un risc, o rată de profit maiînaltă decât ar avea în absen a acelei obliga ii. Totuşi, acest fel de obliga ie nu implică nici untransfer direct sau indirect de resurse de stat către întreprinderile care produc electricitate din sursede energie regenerabile, adică nu diminuează bugetul de stat. De aceea, alocarea de sarcinifinanciare ce rezultă din obliga ia acelor întreprinderi private, furnizoare de electricitate, fa ă de alteîntreprinderi private nu poate constitui un transfer direct sau indirect de resurse de stat. Faptul căobliga ia de a achizi iona energie electrică este impusă prin lege şi că ea conferă un avantajindiscutabil anumitor întreprinderi, nu poate să acorde acelei obliga ii caracterul de ajutor de stat însensul Art. 87(1) din Tratatul CE.Termenul “din resurse de stat” se aplică de asemenea şi fondurilor care sunt constituite prinprevederi statutorii pentru a îndeplini anumite atribu ii sau pentru a distribui anumite resurse ce audevenit parte a bugetului acestora.55 În orice caz, măsura respectivă trebuie să implice o reducerereală sau poten ială a veniturilor statului. 56 Jurispruden a CEJ a stabilit trei criterii cumulativepentru a determina dacă resurse de stat sunt implicate în cazul unui transfer de bani efectuat prinintermediul unui fond: fondul trebuie să fi fost constituit de către stat, trebue să fie finan at princontribu ii impuse sau controlate de către stat, şi trebuie să fie utilizate în beneficiul anumitorîntreprinderi.57D. SELECTIVITATEA AJUTORULUIPentru ca o măsură să cadă sub inciden a Art. 2(1) din Legea ajutorului de stat, şi în mod similar înprivin a prevederilor comunitare, sub inciden a Art. 87(1) din Tratatul CE, ea trebuie să favorizezeanumite întreprinderi sau produc ia anumitor bunuri, adică să îndeplinească criteriulselectivită ii. Această cerin ă se aplică cu scopul de a distinge măsurile favorizante, ce constituieajutor de stat, de măsurile generale de politică economică, care favorizează toate întreprinderiledintr-un anumit stat, nefiind astfel interzise de Art. 2( 1) din Legea ajutorului de stat sau Art. 87(1)din Tratatul CE. Astfel de măsuri puse la dispozi ia tuturor întreprinderilor pot însemna relaxareacontrolului asupra creditelor, reducerea ratelor dobânzilor, devaluarea monedei na ionale saunivelului de impozitare a întregului sector industrial.58 Măsurile generale trebuie să fie deosebite deschemele generale de ajutor, care au ca rezultat excluderea unei largi categorii de producători.59Curtea Europeană de Justi ie s-a împotrivit să aprobe astfel de sisteme, în ciuda dificultă ilor de a54 Cazul C-379/98, PreussenElektra SG and Schleswag AG in the presence of Windpark Reussenköge III GmbH andLand Schleswig-Holstein , [2001] ECR I-2099 alineate 54, 59 şi 60.55 Cazul 78/76, Steinike and Weinlig vs Germania [1977] ECR 595, alineate 20-22; Cazul 82/77, Van Tiggele, [1978]ECR 25, alineate 23-26.56 Hancher/Ottervanger/ Slot, E.C. State Aids, 1999, p. 24; Vezi şi decizia CEJ din 13 Martie 2001 în Cazul C-379/98,PreussenElektra, [2001] ECR I-2099.57 Cazul C-173/73 Italia vs. Comisia şi Cazul C-78/76 Steinike and Weinlig vs Germania, [1977] ECR 595.58 D’Sa, European Community Law on State Aid, 1998, p. 83.59 Hancher/ Ottervanger/ Slot, E.C. State Aids, 1999, p. 29. 22
    • deosebi între aceste două concepte. 60 În privin a schemelor de ajutor de stat, acestea suntconsiderate a fi selective, dacă de exemplu: autorită ile care administratează schema respectivă sebucură de o marjă de discre ie, ele se aplică doar unei păr i a teritoriului apartinând unui statmembru sau se aplică doar unei companii sau unui grup de companii (scheme de ajutor sectoriale).Criteriul selectivită ii atrage aten ia în mod special asupra anumitor probleme specifice, de pildăcele ce se referă la furnizarea de infrastructură sau la domeniul fiscal.Furnizarea infrastructurii de către autorită ile publice nu constituie de cele mai multe ori ajutorde stat, deoarece reprezintă o măsură generală pentru beneficiul tuturor întreprinderilor dintr-unanumit stat membru, cum ar fi construc ia de cale ferată sau de autostrăzi. Totuşi, chair şi acestemăsuri pot conferi un avantaj în sensul Art. 2(1) din Lege sau 87(1) din Tratatul CE, acolo undemăsuri particulare de infrastructură sunt executate exclusiv în interesul anumitor înteeprinderi ce nuplătesc pre ul pie ei. 61 De asemenea, ajutorul de stat poate fi prezent şi acolo unde companiispecifice sunt tratate în mod preferen ial atunci când utilizează anumite facilită i de infrastructură.Măsurile fiscale generale nu cad de obicei sub inciden a Art. 2(1) din Lege, respectiv Art. 87(1)din Tratatul CE, deoarece ele se aplică fără deosebire tuturor firmelor şi produc iei tuturor bunurilordintr-un anumit stat membru. Pe de altă parte, exceptările fiscale de care beneficiază anumitesectoare economice sau regiuni – sau chiar o anumită întreprindere62 - pot fi selective, constituindastfel ajutor de stat. Aceasta este valabil şi în cazul tratamentului favorabil aplicat unui anumitsector în cadrul sistemului fiscal general.63În Nota sa privind impozitarea activită ilor economice şi ajutorul de stat,64 Comisia a afirmat cămăsurile fiscale adoptate de către statele membre care sunt deschise tuturor agen ilor economici ceoperează pe teritoriul respectivelor state nu constituie ajutor de stat. Acesta este cazul măsurilorfiscale având caracter pur tehnic (de ex. stabilirea nivelului de impozitare, reguli de depreciere saureglementări destinate evitării dublei impozitări sau evaziunii fiscale) şi măsurilor ce urmărescobiective de politică eonomică generală prin reducerea fiscalită ii pentru anumite costuri deproduc ie (cum ar fi activită ile din domeniul cercetării şi dezvoltării, protec ia mediului, ocupareafor ei de muncă, etc).În cazul ajutorului regional şi sectorial, orice avantaj financiar acordat de către autorită ile publiceunei întreprinderi, ce nu este disponibil concuren ilor acestei întreprinderi, trebuie considerat camodificând structura concuren ială preexistentă. În practică, aceasta este în special cazul acolo undeun avantaj fiscal, cum ar fi o exceptare de la plata datoriilor fiscale sau un sprijin financiaraccelerat, este pus doar la dispozi ia anumitor întreprinderi, în baza activită ii economice sau asediului acestora. În mod similar, dacă rata de impozitare corespunzătoare unei anumite activită ieconomice sau regiuni este redusă de la cea aplicabilă în mod normal sub regimul general deimpozitare a activită ilor economice, în acest caz poate fi presupusă existen a unui sistem de ajutorde stat.În spe a Germania vs Comisia,65 Curtea a trebuit să evalueze o lege germană privind impozitul pevenit, care acorda posibilitatea realizării anumitor deduceri fiscale întreprinderilor având mai pu inde 250 de angaja i şi cu sediul înregistrat şi administra ia centrală în noile landuri germane sau înBerlinul de Est. Curtea de Europeană de Justi ie a eviden iat că măsura respectivă favoriza anumite60 Cazurile 6 şi 11/69, Comisia vs Fran a, [1969] ECR 523, la 553.61 D’Sa, European Community Law on State Aid, 1998, p. 91-92.62 Decizia Comisiei din 25 iulie 1990, Montedison/Enimont, [1992] OJ (EC) L 207, p. 47.63 Decizia Comisiei din 18 decembrie 1996, Biofuels, [1997] OJ (EC) L 226, p. 26.64 Nota Comisiei privind aplicarea normelor ajutorului de stat asupra măsurilor ce se referă la impozitarea directă aactivită ilor economice, [1998] OJ (EC) C 384, p. 3.65 Cazul C-156/98, Germania vs Comisia, [2000]. 23
    • întreprinderi situate într-o anumită zonă geografică. Astfel, măsura în cauză nu putea fi consideratăca măsură fiscală generală sau de politică economică, constituind prin urmare ajutor de stat.Principii similare se aplică şi contribu iilor la asigurările sociale. Acolo unde natura sau schemagenerală a sistemului general de asigurări sociale nu justifică exceptarea unui anumit sectorindustrial, aceasta se consideră că implică ajutor de stat.66În una dintre recentele decizii, Comisia a stabilit că o schemă de subven ionare a unei investi ii carereducea temporar costurile aferente construc iei unui anumit tip de imobil într-o zonă de creştere,poate fi aprobată în baza Art. 87(3)(c) din Tratatul CE. Schema de ajutor respectivă era neutră înprivin a sursei de investi ii, având în vedere că era deschisă atât investitorilor/proprietarilor interni,cât şi externi.67Spre deosebire de măsurile individuale de ajutor de stat, selectivitatea schemelor de ajutor esteoarecum dificil de stabilit. Totuşi, selectivitatea se consideră a fi mereu prezentă atunci cândalocările specifice din cadrul schemei respective au în practică efect selectiv.Avantajul economic acordat în mod egal companiilor active în sectoare economice numeroasepoate de asemenea reprezenta o măsură selectivă. Nici numărul relativ mare al companiilorbeneficiare, şi nici diversitatea şi importan a acelor sectoare industriale nu pot conduce la concluziacă schema de ajutor respectivă ar fi constitui o măsură generală.68 De exemplu, în cazul Adria-WienPipeline,69 Curtea Europeană de Justi ie a concluzionat că măsurile luate la nivel na ional careprevăd reduceri de taxe la plata taxelor la gaze naturale şi electricitate numai pentru aceleîntreprinderi a căror activitate constă în principal în produc ia de bunuri sunt măsuri cu caracterselectiv.Pe de altă parte însă, măsuri poten ial deschise tuturor întreprinderilor pot, totuşi, să constituieajutor de stat, dacă efectul real al criteriilor obiective este de fapt selectiv, adică numai anumiteîntreprinderi pot beneficia de acea măsură.70 De exemplu, un tarif olandez pentru alimentarea cuenergie, ce era poten ial disponibil oricărei întreprinderi, genera avantaje numai anumitorîntreprinderi active într-un anumit sector industrial, în virtutea faptului că numai acesteîntreprinderi puteau îndeplini anumite criterii. De aceea, acel tarif, având din punct de vedereteoretic caracter general, a fost totuşi considerat că favorizează în realitate numai anumitesectoare.71E. DISTORSIONAREA CONCUREN EIOrice interven ie a statului pe pia ă are ca rezultat modificarea condi iilor de concuren ă, chiar şiprin impunerea de bariere la intrarea pe pia ă a noilor concuren i. De aceea, nu numai distorsiunilereale ale concuren ei cad sub inciden a Art. 2(1) din Lege, dar şi orice amenin are de distorsiune aconcuren ei. Astfel, nu este necesar de demonstra distorsionarea concuren ei, deoarece este suficientsă se arate că acea măsură doar amenin ă să distorsioneze concuren a. 72 În conformitate cujurispruden a CEJ, faptul că şi concuren ii unei anumite companii beneficiare de ajutor, primesc sau66 Cazul C-310/85, Deufil vs Comisia, [1987] ECR II 901.67 Decizia Comisiei 40/2003; XXXIII Raport privind politica de concuren ă, SEC(2004)658 final, 421.68 Cazul C-75/97, Belgia vs Comisia (“Maribel I”) [1999] I-3671, alineate 32-34; Cazul C-143/99, Adria-Wien PipelineGmbH vs Finanzlandesdirektion für Kärnten [2001] I-8365.69 Cazul C-143/99, Adria-Wien Pipeline GmbH vs Finanzlandesdirektion für Kärnten [2001] I-8365, alineat 570 Raportul XXIV al Comisiei privind Politica de Concuren ă [1999] ECR I-3671 pct. 347.71 Cazul C-169/84, Cdf Chimie AZF vs Comisia [1990] ECR I-3083, alineate 22-23.72 Cazul T-288/97, Regione Autonoma Friuli Venezia Giulia vs Comisia [2001] ECR II-1169, alineate 49-50. 24
    • au primit ajutor de stat, chiar şi ajutor ilegal, este irelevant pentru clasificarea ajutorului respectiv cafiind un care distorsionează concuren a pe pia ă.73La nivel comunitar, ajutorul sub pragul minim (de minimis) – ajutorul acordat unei întreprinderi, cenu depăşeşte suma de 100.000 EUR pe o perioadă de până la 3 ani – nu cade sub incinden a Art.87(1) din Tratatul EC, în măsura în care nu este afectat un sector exceptat.74 Comisia consideră căajutorul de stat care nu depăşeşte acest prag minim per întreprindere şi pentru perioada de timpmen ionată mai sus nu distorsionează concuren a liberă, şi de aceea, că nu cade sub inciden aobliga iei de notificare.În mod similar, Art. 20 din Legea ajutorului de stat şi Regulamentul privind ajutorul sub pragulminim75 prevăd că ajutorul de până la 4 miliarde ROL acordat unei întreprinderi pe o perioadă depână la 3 ani, este considerat a fi autorizat şi nu cade sub inciden a obliga iei de notificare.Intensitatea ajutorului de stat ce se află sub acest prag minim, este considerată a fi foarte redusă, şică prin urmare nu distorsionează concuren a, cu condi ia ca măsura de ajutor respectivă îndeplineşteşi celelalte criterii stipulate în Regulament.76În cadrul UE, Comisia nu evalua prea intens efectele ajutorului analizat asupra concuren ei,considerând că orice acordare de ajutor de stat generează automat distorsionarea concuren ei.77 CEJnu a urmat această pozi ie şi a obligat Comisia să motiveze distorsionarea reală sau poten ială aconcuren ei.78 În cazul în care Comisia nu reuşeşte să prezinte analiza cerută, aceasta va conduce laanularea deciziei Comisiei.79Identificarea unei distorsiuni poten iale sau reale a concuren ei necesită identificarea pie eirelevante, în care ajutorul acordat « întăreşte pozi ia unei întreprinderi în compara ie cu alteîntreprinderi în comer ul intracomunitar ». 80 Din acest motiv, este necesară o defini ie a pie eirelevante geografice sau a produsului:Pia a relevantă a produsului este dată de toate acele produse şi/sau servicii care sunt consideratede către consumator ca fiind interschimbabile sau substituibile, prin prisma caracteristicilor,scopului de utilizare sau pre urilor produselor respective.Pia a geografică relevantă reprezintă regiunea în care întreprinderile respective sunt active şiimplicate în furnizarea şi cererea produselor şi serviciilor, regiune în care condi iile de concuren ăsunt suficient de omogene şi care se deosebeşte de regiunile vecine deoarece condi iile deconcuren ă din aceste regiuni sunt în mod apreciabil diferite.81Determinarea pie ei relevante a produsului sau a pie ei geografice este considerată a fi mai pu inexactă în contextul dreptului ajutorului de stat decât în dreptul cartelului.8273 Cazul T-214/95, Vlaams Gewest v Comisia [1998] ECR II-717, alineate 54.74 La nivelul Comunită ii Europene, norma privind ajutorul sub pragul minim nu se aplică anumitor sectoare şi activită ieconomice (agricultura, sectorul de transport, activită i legate de export, etc.).75 Regulament privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub inciden a obliga iei de notificare, MO ParteaI, nr. 125/24.03.2000; pragul minim a fost modificat prin Legea 143/1999, cu modificările şi completările ulterioare, şiOrdinele Preşedintelui nr. 251/2002 şi 51/2004, MO Partea I nr 248/22.03.2004.76 În România, regula de prag minim se aplică tuturor sectoarelor şi activită ilor economice.77 XI Raport privind politica de concuren a (1981), pct. 176.78 Cazurile 296/82 şi 318/82, Leeuwarder Papierfabriek BV, [1985] 809, la 824, alineat 24.79 Cazurile conexate C-329/93, 62/95 şi 63/95, Bremer Vulkan, [1996] ECR I-5151, la 5218, alineat 52-53.80 Cazul 730/79, Philip Morris vs Comisia,, [1980] ECR 2671, la 2688, alineat 11.81 Nota Comisiei din 9 decembrie 1997 privind defini ia pie ei relevante pentru scopul dreptului comunitar alconcuren ei, [1997] OJ C 372, p. 5, alineate 7 şi 8.82 Koenig, Weichenstellungen im EG-Beihilfentatbestand:”Market Economy Investor” – Test und Marktabgrenzung, în:Koenig/Roth/Schön (Hrsg.), Aktuelle Fragen des Beihilfenrechts, p. 9, 24. 25
    • F. AFECTAREA COMERTULUI DINTRE ROMANIA SI STATELE MEMBRE UEAvând în vedere perspectiva aderării României la UE, interzicerea ajutorului de stat se aplică înmod egal măsurilor ce afectează comer ul dintre întreprinderile active la nivel pur na ional şi celorce afectează comer ul dintre România şi statele membre ale UE.Spre deosebire de reglementările comunitare, conform prevederilor din România privind ajutorul destat, pentru ca o măsură de ajutor să cadă sub inciden a Art. 2(1) din Lege, nu este necesar cadistorsionarea concuren ei şi afectarea comer ului dintre România şi statele membre UE să fieîndeplinite cumulativ, dacă celelalte criterii stipulate la Art. 2(1) din Lege sunt îndeplinite. Astfel,este suficient a se demonstra că măsura de ajutor respectivă fie distorsionează (amenin ă sădistorsioneze) mediul concuren ial normal, fie afectează comer ul dintre România şi statele membreale UE. Dacă, în plus fa ă de îndeplinirea celolalte trei criterii ale Art. 2(1) din Lege (avantajeconimic, întreprindere, resurse de stat, selectivitate), doar unul dintre cele două criterii de mai suseste îndeplinit, atunci măsura de ajutor constituie ajutor de stat în sensul Art. 2( 1) din Legeaajutorului de stat.În ceea ce priveşte dreptul comunitar al ajutorului de stat, interzicerea stipulată la Art. 87(1) dinTratatul CE este aplicabilă oricărui ajutor care distorsionează sau amenin ă să distorsionezeconcuren a, indiferent de suma ajutorului, în măsura în care afectează comer ul dintre statelemembre. Deci cele două criterii trebuie îndeplinite cumulativ la nivelul Uniunii Europene. Comisianu acceptă nici un nivel critic al cotei de pia ă, sub care posibile efecte distorsionante asupracomer ului ar putea fi trecute cu vederea. 83 Dacă măsura respectivă întăreşte pozi ia uneiîntreprinderi pe pia ă în compara ie cu alte întreprinderi concurente în cadrul comer uluiintracomunitar, se consideră în acest caz că comer ul intracomunitar este afectat.84 În cazul CETM,85Curtea Europeană de Justi ie a făcut referire la jurispruden a existentă, sus inând că acolo undebeneficiul acordat unei întreprinderi de către o autoritate publică este redus, concuren a estedistorsionată într-o propor ie mai mică, dar este totuşi distorsionată. De asemenea, Curtea a afirmatcă suma relativ redusă a unui ajutor şi propor ia relativ redusă a întreprinderii beneficiare nu potsingure exclude posibilitatea ca să fie afectat comer ul intracomunitar. În cazul unei concuren eputernice într-un anumit sector, chiar şi o sumă mică de ajutor este capabilă să întărească pozi iaîntreprinderii beneficiare vis-à-vis de competitorii săi.Este foarte important de notat că este irelevant dacă o întreprindere conduce o activitate de exportsau nu. Afectarea comer ului intracomunitar este deja prezentă dacă întreprinderi străine suntîmpiedicate prin natura ajutorului acordat să-şi exercite activitatea pe pia ă internă.86 În general,având în vedere rela iile economice interna ionale din ce în ce mai intensive şi strânse, afectareacomer ului bilateral este foarte usor de demonstrat. De exemplu, chiar şi ajutorul pentru activită ilocale poate afecta comer ul dintre România şi statele membre ale UE, având în vedere că, cel pu inteoretic, este posibil ca şi o companie din UE să poată activa pe acea pia ă locală.Mai mult, dacă o întreprindere este activă într-un sector care suferă de supracapacitate şi în careproducători din diferite state membre concurează, orice ajutor primit de la autorită ile publice aretendin a să afecteze comer ul dintre statele membre, precum şi mediul concuren ial, în sensul căprezen a sa pe pia ă îi împiedică pe concuren i să-şi mărească cota de pia ă.8783 Hancher, Ottervanger, Slot, E.C. State Aids, 1999, p. 39.84 Decizia Comisiei din 15.11.1988, SA Belgian Shell, [1989] OJ L 106, p. 34, la 35.85 Cazul T-55/99 CETM [2000] ECR II-3207, alineate 92-93.86 Cazul 6 şi 11/69 Comisia vs Fran a [1969] ECR II-523, alineate 20, 21.87 Cazul C-305/89, Italia vs Comisia, [1991] ECR I-1603, alineat 26. 26
    • TABEL1. Defini ia ajutorului de stat Toate măsurile de stat care acordă avantaje economice anumitor întreprinderi şi distorsionează sau amenin ăsă distorsioneze concuren a sau afectează comer ul dintre România şi statele membre ale UE. Interpretarea no iunii de ajutor de stat este largă şi flexibilă. Efectul, şi nu scopul sau forma ajutorului, are relevan ă. Cuprinde atât beneficiile pozitive (subven iile), cât şi beneficiile negative (renun area de către stat laveniturile ce i se cuvin). Forma unui ajutor individual sau a unei scheme de ajutor.2. Avantaj economic Beneficiu economic de orice natură. Cuprinde atât beneficii pozitive (subven iile), cât şi cele negative (renun area de către stat la veniturile ce ise cuvin). Efectul ajutorului este esen ial, şi nu forma sau inten ia acestuia; efecte directe şi indirecte. Contrapresta ie corespunzătoare: evaluarea contrapresta iei se face pe baza condi iilor normale de pia ă. Testul investitorului în economiei de pia ă: compara ia cu un investitor privat ipotetic. 3. Întreprinderea orice entitate angajată într-o activitate economică, indiferent de statutul juridic şi de modul în care estefinan ată. inclusiv întreprinderile publice- nu: gospodăriile private, exerci iul autorită ii publiceProduc ia anumitor bunuri- întreaga ramură de produc ie, inclusiv profesiile independente. 4. Resurse de stat ajutoare furnizate de către stat sau de către autorită ile local-administrative sau prin resursele acestora. Statul trebuie să exercite o influen ă asupra acordării ajutorului. Măsurile trebuie să implice reducerea reală sau poten ială a veniturilor statului.5. Selectivitatea De măsura de ajutor trebuie să beneficieze anumite întreprinderi / produc ia anumitor bunuri. Deosebirea fa ă de măsurile generale de politică economică. Furnizarea de infrastructură – în anumite condi ii nu este ajutor de stat. Măsurile fiscale generale – de obicei nu sunt ajutor de stat. Efectul real al ajutorului este important. Chiar şi unele măsuri teoretic general aplicabile pot fi ajutor de stat,dacă în realitate au efect selectiv.6. Distorsionarea concuren ei Ajutorul de stat trebuie să distorsioneze sau să amenin e să distorsioneze concuren a existentă sau poten ială- Modificarea condi iilor de pia ă pentru concuren i- Favorizare selectivă în compara ie cu ceilal i concuren i• Necesar: defini ia pie elor relevante din punct de vedere geografic sau al produsului. Nu e necesară aprecierea distorsionării concuren ei7. Afectarea comer ului dintre România şi statele membre UE Efectele posibile asupra comer ului dintre România şi statele membre UE (trebuie îndeplinit alternativ cucriteriul “distorsionării concuren ei”) 27
    • PARTEA IIICOMPATIBILITATEAAJUTORULUI DE STAT
    • 1. INTRODUCEREInterdic ia generală asupra ajutorului de stat, stipulată în Art. 2 (1) din Legea privind ajutorul destat şi în Art. 87 (1) din Tratatul CE nu este absolută ori lipsită de condi ii.88 În anumite condi ii,acordarea unui ajutor de stat nu afectează obiectivele politicii economice şi, prin urmare, esteexceptată de la interdic ia generală. În alte cazuri, ajutoarele interzise în principiu pot fi autorizatede Consiliul Concuren ei şi, în mod similar, în cazul Statelor Membre ale UE, de ComisiaEuropeană., după o analiză riguroasă. Cu toate acestea, orie derogare de la interdic ia generalăasupra ajutoarelor de stat trebuie să fie interpretată în mod restrictiv.89În consecin ă, Legea românească privind ajutoare de stat care sunt compatibile per se cu un mediuconcuren ial normal (exceptările legale în baza Art. 2(2) din Legea ajutorului de stat şi ajutoare destat ce pot fi compatibile în urma unei evaluări efectuate de Consiliul Concuren ei (exceptăriposibile, în baza Art. 2 (3) coroborat cu Art. 14 (1) din Lege). 2. CATEGORII CARE NU INTRĂ SUB INCIDEN A LEGII PRIVIND AJUTORUL DE STATArticolul 4 din Legea ajutorului de stat stipulează că sectoarele agriculturii şi pisciculturii suntexceptate de la aplicare regulilor privind ajutorul de stat, întrucât acordarea de ajutoare de stat înaceste sectoare face obiectul unor regulamente speciale.Mai mult, ajutorul de stat acordat unui anumit agent economic pe o perioadă de trei ani şi care nudepăşeşte 4 miliarde ROL (ajutorul sub pragul de minimis) este considerat ca neavând nici unefect perceptibil asupra concuren ei, şi nu cade, prin urmare, sub inciden a Art. 2 (1) din Legeaajutorului de stat, cu condi ia ca şi celelalte condi ii ale Regulamentului aplicabil să fieîndeplinite.90 3. EXCEPTĂRILE LEGALE ÎN BAZA ARTICOLULUI 2(2) DIN LEGEA AJUTORULUI DE STATCa şi în Articolul 87 (2) CE, Articolul 2(2) din Legea ajutorului de stat prevede o exceptare legalăpentru două categorii de ajutor. Această exceptare este automată dacă Consiliul Concuren eiajunge, după o analiză atentă, că ajutorul în cauză se încadrează la una din aceste categorii. Prinurmare, şi ajutorul care este reglementat prin prevederile Art. 2(2) din Lege trebuie notificatConsiliului Concuren ei.88 Cazul 78/76, Steinike und Weinlig vs Germania [1977] ECR 595, par 8; Cazul C-301/87, Comisia vs Fran a [1990]ECR I-307, par 15; Cazul C-39/94, SFEI v La Poste [1996] ECR I-3547, par 36.89 Decizia Comisiei din 23 noiembrie 1988, Valéo, [1989] OJ L 143, p. 44, la 46.90 Regulamentul privind ajutorul sub pragul minim, MO, Partea I, nr. 125/24.03.2000; pragul minim a fost modificatprin Legea 143/1999, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinele Preşedintelui nr. 251/2002 şi 51/2004, MOPartea I nr 248/22.03.2004.
    • În acest caz, Consiliul Concuren ei va evalua numai dacă măsura în cauză îndeplineşte condi iilemen ionate la Art. 2(2) din Lege. În stabilirea încadrării respectivei măsuri la excep ii, Consiliul nuare putere de apreciere.Art. 2(2) din Lege prevede două tipuri de ajutor care sunt compatibile cu un mediu concuren ialnormal:a) Ajutor cu caracter social, acordat consumatorilor individuali, cu condi ia ca acest ajutor să fie acordat fără discriminare cu privire la originea produselor sau serviciilor implicate.Ajutorul cu caracter social, de exemplu, poate fi sub formă de contribu ii la plata căldurii, aalimentelor sau produselor de îmbrăcăminte.91 Această excep ie cuprinde ajutorul de stat acordatconsumatorilor individuali şi nu agen ilor economici.92 Astfel, în conformitate cu jurispruden acomunitară,93 aprovizionarea cu pâine ieftină categoriilor cu venituri scăzute constituie ajutor socialîn sensul Art. 87 (2) din Tratatul CE (şi, similar, Art. 2(2)(a) din Legea ajutorului de stat dinRomânia), dar nu şi subven iile acordate morii de grâu. Un astfel de ajutor trebuie acordat în moddirect consumatorilor individuali de unde beneficiază în mod indirect anumi i agen i economici,întrucât altfel, nu ar îndeplini criteriile Art. 2(1) din Legea ajutorului de stat. Ajutorul trebuieacordat fără discriminare cu privire la originea produselor în cauză.94 Conceptul de discriminaredin această prevedere se referă la originea sau la furnizorul produsului în cauză, nu la măsuri ce facdistinc ia între acel produs şi produse concurente. De pildă, ajutorul pentru categorii cu venituriscăzute destinat a le ajuta la plata facturii la căldură, dacă utilizează energie electrică, trebuieacordat fără discriminare cu privire la originea sau la producătorul de electricitate, dar nu înseamnăcă un astfel de ajutor trebuie acordat şi pentru încălzirea pe bază de cărbuni sau gaze naturale.95b) Ajutorul pentru înlăturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente excep ionale.Acest ajutor trebuie acordat numai pentru compensarea pierderilor sau a daunelor suferite din cauzadezastrelor naturale sau a altor evenimente excep ionale şi nu trebuie să depăşească necesarulpentru a compensa acele daune sau pierderi. Astfel, a fost autorizat ajutorul pentru regiunea Valled’Aosta pentru a compensa daunele cauzate de inunda iile şi ploile toren iale care au lovit regiuneaîn 2001.96 Inten ia nu trebuie să fie aceea de a încuraja dezvoltarea industrială a anumitor zoneafectate de ele ; dacă se acordă un astfel de ajutor, în Comunitate se face o evaluare în bazaprevederilor Art. 87(3)(c) din Tratatul CE. 97 Printre dezastrele naturale se numără : seceta,tornadele, incendii forestiere, cutremure, erup ii vulcanice şi boli ale plantelor sau animalelor depropor ii catastrofale.98 Printre evenimentele excep ionale se numără războaiele, tulburări civilegrave, explozii nucleare şi alte cazuri de for ă majoră. 99 Ajutorul poate acoperi atât costurilereparării daunelor, cât şi compensarea pierderilor economice. Ajutorul trebuie limitat la ceea ceeste necesar pentru a compensa daunele. De exemplu, Comisia a autorizat ajutorul pentrureconstruc ia regiunii Valtellina din Italia în urma inunda iilor suferite, dar nu un ajutor de sprijin91 Koenig/Kühling/Ritter, EG-Beihilfenrecht, 2002, p. 93.92 Cazul 52/76 Benedetti vs Munari [1977] ECR 163, alineat 12A.93 Cazul 52/76 Benedetti vs Munari [1977] ECR 163, per Advocate General Reischl, la p. 190.94 Este valabil şi pentru discriminarea în favoarea furnizorilor de servicii: Decizia Comisiei 2001/247/EC, Ferries Golfode Vizcaya, OJ (EC) 2001 L89/28.95 Raportul XXIV privind Politica de Concuren ă (1994) pct. 354.96 Raportul XXXI privind Politica de Concuren ă (2001), pct. 164.97 Hancher, Ottervanger, Slot, Ajutoarele de Stat în C.E., 1999, p. 70.98 Raportul VIII privind Politica de Concuren ă (1978), p. 164.99 Quigley/Collins, Dreptul şi politica ajutorului de stat în CE, 2003, p. 78. 30
    • general al activită ii comerciale în regiune, care depăşea simpla restabilire a agen ilor economiciafecta i de dezastrul natural, întrucât aceasta ar fi condus la supra-compensare.100În vederea scopului limitat şi al interpretării restrictive al exceptărilor automate, prevederile Art.2(2) au o importan ă mai mică. 101 Ele sunt destinate a compensa pierderile ce rezultă dintr-ositua ie socială specială sau daune excep ionale. 4. TEMEI LEGAL PENTRU AUTORIZAREA AJUTORULUI DE STATÎn conformitate cu Art. 2(3) coroborat cu Art. 14(1) şi 22(1) din Legea ajutorului de stat, ConsiliulConcuren ei este autorizat să considere mpsurile de jautor de stat ca fiind compatibile dacă suntîndeplinite condi iile stipulate în regulamentele şi instruc iunile relevante. În ceea ce priveşteevaluarea compatibiită ii ajutorarelor de stat, Consiliul Concuren ei este inut de legisla iasecundară existentă pe care a emis-o.Referitor la evaluarea măsurilor de ajutor de stat în Comunitate din Art. 87(3) din Tratatul CE,Comisia Europeană aplică criteriile obiective stipulate în Art. 87(3) din Tratatul CE şi, dacă există,criteriile specifice ale regulamentului, cadrului sau instruc iunilor aplicabile. În urma acesteievaluări şi numai cu îndeplinirea acestor criterii obiective, Comisia va face uz de puterile salediscre ionare şi va decide în ce măsură va aproba măsura respectivă.În baza prevederilor Art. 14(1) din Legea ajutorului de stat, Consiliul Concuren ei poate consideraanumite categorii de ajutor de stat ca fiind compatibile cu un mediu concuren ial normal cu condi iaca acele criterii prevăzute în regulamentul sau instruc iunile aplicabile să fie şi ele îndeplinite.Aceste categorii sunt: cercetare şi dezvoltare, întreprinderi mici şi mijlocii, protec ia mediului,instruirea angaja ilor, crearea de noi locuri de muncă, salvarea şi restructurarea firmelor îndificultate, dezvoltarea regională, promovarea culturii şi orice altă categorie în conformitate curegulamentele şi instruc iunile emise de Consiliul Concuren ei.Consiliului Concuren ei îi sunt atribuite puteri în lumina Art. 22(1) din Legea ajutorului de statpentru a adopta şi implement regulamente şi instruc iuni care să stipuleze criteriile şi procedurile deevaluare a compatibiiltă ii categoriilor de ajutor de stat stabilite de Art. 14(1) din Legea ajutoruluide stat cu un mediu concuren ial normal. Regulamentele şi instruc iunile, ca şi modificărilor aduse,necesită avizul consultativ al Consiliului Legislativ. După acesta, ele vor fi adoptate de plenulConsiliului Concuren ei şi publicate în Monitorul Oficial al României pin Ordinul PreşedinteluiConsiliului Concuren ei.102 Ele pot fi atacate prin procedura de contencios administrativ la Curteade Apel în a cărei circumscrip ie teritorială se află domiciliul sau sediul principal alreclamantului.103Prevederile legisla iei secundare privind ajutorul de stat in România vor fi descrise în capitolulurmător.100 Raportul XXII privind Politica de Concuren ă (1992) pct. 497; vezi şi Decizia Comisiei 1999/100/EC, Ajutor pentruproducătorii de linte din Grecia, OJ 1999 L32/25.101 A se compara cu Decizia Comisiei din 23.11.1988, Valeo, OJ EC L 143/44 [1989] privind prevederile Art. 87(2) dinTratatul CE.102 Articolul 22(2) din Legea ajutorului de stat.103 Articolul 22(3) din Legea ajutorului de stat. 31
    • 5. LEGISLA IA SECUNDARĂCapitolul de fa ă oferă o privire asupra celor mai relevante prevederi ale regulamentelor şiprevederilor emise de Consilul Concuren ei până în momentul prezet. După cum am men ionatanterior, legisla ia secundară a fost adoptată în baza Art. 2(2) din Legea ajutorului de stat coroboratcu Art. 14(1) din Legea ajutorului de stat. Art. 22 din Lege dă posibilitatea Consiliului de a emiteşi implementa regulamente şi instruc iuni cuprinzând criteriile şi procedurile ce vor fi aplicate înfiecare caz în care se evaluează compatibilitatea ajutorului notificat. Trebuie men ionate aici căArt. 21 prin care Consiliul Concuren ei putea emite regulamente de exceptare pe categorii a fostabrogat prin Legea 603/2003.104Regulamentele şi instruc iunile au caracter juridic diferit. Regulamentele au o semnifica ieobiectivă şi efecte obligatorii, având caracter de act normativ în timp ce instruc iunile prevăd numaiderularea ac iunii inten ionată de Consiliului Concuren ei într-un anumit domeniu al ajutorului destat.105 Astfel, instruc iunile au legătură cu puterea discre ionară a Consiliului Concuren ei numaila analiza unei măsuri de ajutor de stat, ceea ce dezvoltă efectul de auto-impunere a ConsiliuluiConcuren ei ca autoritate emitentă, în măsura în care sunt în acord cu legisla ia primară. Ele auefect obligatoriu numai asupra concuren ilor, furnizorilor şi beneficiarilor. Indiferent de caracterulstrict legal, ambele instrumente legale sunt obligatorii. Regulamentele şi instruc iunile adoptateastfel pot fi împăr ite în trei categorii: ajutoare regionale, ajutoare orizontale şi ajutoaresectoriale şi vor fi prezentate mai jos în func ie de această clasificare.5.1. AJUTOARE REGIONALEa. Politica de ajutor regional şi cadrul legalAjutorul de stat regional este destinat dezvoltării regiunilor mai pu in favorizate prin sprijinireainvesti iilor şi a creării de locuri de muncă într-un context viabil. Obiectivul ajutorului regional estesă promoveze extinderea, modernizarea şi diversificarea activită ilor desfăşurate în acele regiuni şisă încurajeze înfiin area de noi firme. Cu toate acestea, acordarea acestui tip de ajutor face obiectulunor reguli şi principii stricte. Măsurile de ajutor de stat rămân o măsură cu caracter excep ional,păstrându-şi astfel calitatea de stimulent şi impactul economic.Regulile şi principiile care stau la baza acordării de ajutoare regionale în România sunt descrise înRegulamentul Consiliului Concuren ei privind ajutorul de stat regional. 106 Acest Regulamenttranspune Liniile directoare ale Comisiei cu privire la ajutorul regional.107 Regulamentul constituiebaza legală pentru un control de largă cuprindere asupra ajutoarelor regionale în România şi seaplică tuturor sectoarelor economice, cu excep ia agriculturii (cum se men ionează în Anexa 1 laRegulament), piscicultură şi cărbune. Pentru transporturi, construc ii navale, autovehicule şi fibresintetice, se aplică normele specifice acestor sectoare, în timp ce toate ajutoarele regionale în104 Legea 603/22.12.2003, publicată în MO, Partea I, nr 930/23.12.2003.105 Cu privire la caracterul juridic al Liniilor directoare comunitare („Guidelines”) vezi Cazul C-313/90, CIRFS vsComisia [1993] ECR I-1125, alineat 32.106 Regulamentul privind ajutorul de stat regional, publicat în MO, Partea I nr. 340/19.04.2004, cu modificările şicompletările aduse prin Regulamentul publicat în MO, Partea I nr. 847/16.09.2004, care înlocuieşte vechiul Regulamentprivind ajutorul de stat regional şi cel privind ajutorul pentru IMM-uri din 10.05.2002, care nu mai este în vigoare.107 Liniile directoare ale Comisiei privind ajutorul regional na ional, OJ (EC) C74/10.3.1998; modificat prin OJ (EC)C258/9.9.2000. 32
    • siderurgie sunt interzise. 108 Regulamentul privind ajutorul regional trebuie şi el coroborat cuRegulamentul Multisectorial priving ajutorul regional pentru proiecte mari de investi ii,109 care, caşi în Cadrul Multisectorial din Comunitate,110 are rolul de a introduce un sistem de control maisistematic privind ajutorul regional pentru proiecte de investi ii la scară largă.Atât cerin ele legale la nivel comunitar, cât şi cele româneşti pentru ajutoarele regionale sus inprincipiile generale de dezvoltare regională, în conformitate cu care ajutorul regional poate jucarolul care i-a fost desemnat în mod efectiv şi, prin urmare, să justifice denaturarea concuren ei, cerezultă, cu condi ia să fie folosit în mod limitat şi să fie concentrat pe cele mai dezavantajateregiuni.Cel mai important, derogările din Articolul 87 (3) (a) din Tratatul CE se referă la zonele undestandardul de via ă este anormal de scăzut sau unde rata şomajului este extrem de ridicată încompara ie cu media în Comunitate. Comisia consideră prin urmare că aceste condi ii suntîndeplinite dacă regiunea, de nivel NUTS II unitate geografică, are un produs intern brut pe cap delocuitor (PIB), calculat în standarde ale puterii de cumpărare (SPC), mai mic de 75% din mediacomunitară. 111 În conformitate cu Articolul 64 (4) din Acordul European, România va ficonsiderată zonă identică cu zonele din Comunitate descrise mai sus, ceea ce înseamnă căintensitatea maximă a ajutorului nu trebuie să depăşească 50%. În acest sens, România a notificat ohartă regională Comisiei spre adoptare.112 În conformitate cu harta regională a jutoarelor de stat,România cuprinde zone de nivel 8 NUTS II, pe baza cărora va fi analizat ajutorul regional acordatde România.Ajutorul regional permis în baza Art. 87 (3) (a) din Tratat trebuie să fie în mod normal sub formaajutorului de ininvesti ii. Totuşi, în cazuri excep ionale, pot fi aprobate şi anumite elemente deajutor de operare. Obiectivul ajutorului regional este de a asigura fie o investi ie productivă(investi ie ini ială), fie crearea de locuri de muncă aferente investi iei.113b. Ajutor pentru investi ie ini ialăConceptul de investi ie ini ială cuprinde investi iile în capital fix legate de înfiin area unei noiunită i, extinderea unei unită i existente sau începerea unei activită i care implică o schimbarefundamentală, extinderea unei unitati existente sau demararea unei activitati care implica o schimbarefundamentala in produsul sau procesul de fabricatie al unei unitati existente (prin rationalizare,diversificare sau modernizare).114Ajutorul pentru investi ie ini ială se calculează ca puncte procentuale din valoarea investi iei, întimp ce valoarea este stabilită pe baza unui ansamblu uniform de cheltuieli (bază standard)corespunzătoare următoarelor elemente ale investi iei: terenuri, clădiri şi fabrici/echipamente. 115Costurile eligibile pot de asemenea include anumite categorii de imobilizări necorporale până lalimita de 25% din baza standard pentru întreprinderile mari.116 Aceste costuri trebuie limitate la108 Art. 1(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.109 Regulamentul Multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investi ii, publicat în MonitorulOficial al României, Partea I nr. 165/17.03.2004; modificată şi completată prin Regulamentul publicat MonitorulOficial al României, Partea I nr. 850/16.09.2004.110 Regulamentul Multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investi ii, OJ (EC) C 70/19.3.2002.111 Pct. 3.5 din Instruc iunile comunitare privind ajutorul regional, OJ C74/1.3.1998.112 COM (2002) 337 final, publicat în OJ C 020 E, 28/01/2003.113 Art. 2(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.114 Art. 5(1) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.115 Art. 6(1) şi (2) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.116 Niveluri mai mari ale ajutorului pentru imobilizări necorporale sunt permise pentru IMM-uri în conformitate cuRegulamentul privind ajutorul de stat pentru IMM-uri, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 33
    • cheltuielile determinate de transferul de tehnologie sub forma achizi ionării de brevete, licen e deexploatare sau cunoştin e brevetate, sau cunostin e tehnice nebrevetate. 117 Activele eligibilenecorporale trebuie să îndeplinească anumite condi ii pentru a exista siguran a că rămân legate deregiunea beneficiară eligibilă pentru ajutorul regional şi, în consecin ă, că nu vor fi transferate înbeneficiul altor regiuni, în special a celor neeligibile pentru ajutor regional.118Pentru a se asigura că investi iile de produc ie care beneficiază de ajutor sunt viabile şi eficient,aportul beneficiarului la finan are trebuie să fie în propor ie de cel pu in 25% liber de ajutor.119Intensitatea brută a ajutorului regional nu trebuie să depăşească nivelul de 50% şi el poate fisuplimentat pentru IMM-uri (cu excep ia celor din sectorul transporturilor) cu 15%, cu condi ia caajutorul total net să nu depăşească 75%.120 Ajutorul pentru investi ii ini iale trebuie condi ionat, fieprin modul de plată, fie prin condi iile legate de ob inerea acestuia, de men inerea investi iei încauză pentru o perioadă minimă de cinci ani.121c. Ajutorul pentru crearea locurilor de muncăAjutorul regional poate fi de asemenea concentrat pe crearea de locuri de muncă. Cu toateacestea, spre deosebire de crearea de locuri de muncă, definită în Regulamentul privind ajutorul destat pentru ocuparea for ei de muncă, 122 ajutorul priveşte în acest caz numai locurile de muncălegate de realizarea unui proiect de investi ii. Crearea de locuri de muncă înseamnă o creştere realăa numărului de locuri de muncă din întreprinderea beneficiară, raportată la media perioadei dereferin ă. Orice loc de muncă pierdut de-a lungul acestei perioade trebuie prin urmare să fie dedusdin numărul de locuri de muncă create de-a lungul aceleiaşi perioade.123 Un loc de muncă esteconsiderat a fi legat de realizarea unui proiect de investi ii dacă el vizează activitatea la care seraportează investi ia şi dacă este creat într-o perioadă de trei ani de la finalizarea investi iei.124Ajutorul pentru crearea de locuri de muncă trebuie adaptat naturii şi intensită ii problemelorregionale pe care trebuie să le solu ioneze. Valoarea ajutorului nu trebuie să depăşească un anumitprocent din costurile salariale cu personalul angajat pe o perioadă de doi ani. Acest procent esteacelaşi ca în cazul ajutorului de investi ii regionale, de maximum 50% intensitate brută cu unsupliment de 15% pentru IMM-uri, cu condi ia care ele să nu opereze în sectorul transporturilor şica valoarea netă totală a intensită ii să nu depşească 75%.125Ca şi ajutorul pentru investi ii în produc ie, ajutorul pentru crearea de locuri de muncă trebuiecondi ionat de men inerea investi iei în cauză pentru o perioadă minimă de cinci ani.126340/19.04.2004, cu modificările şi completările ulterioare, în lumina Recomandării Comisiei din 6 mai 2003 privinddefini ia microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici şi mijlocii (OJ EC L 124, 20.05.2003); ultimul amendament nu afost încă publicat.117 Art. 7(1) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.118 Art. 7(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.119 Art. 8 din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.Articolul 7(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.120 Art. 9 şi 10 din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.121 Art. 11 din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.122 Regulamentul de stat privind ocuparea for ei de muncă, adoptat la 1 octombrie 2003, publicat în MO Partea I nr.738/22.10.2003.123 Art. 12(1) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.124 Art. 12(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.125 Art. 13 din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.126 Art. 14 din Regulamentul privind ajutorul de stat regional. 34
    • d. Ajutorul pentru operareAjutorul pentru operare cu obiective regionale de reducere a cheltuielilor curente este în principiuinterzis. În mod excep ional, totuşi, acest ajutor poate fi acordat în special în regiuni asistateprecum România, eligibile în baza Art. 87(3)(a) din Tratatul CE, cu condi ia să fie justificat princontribu ia la dezvoltarea regională, iar natura şi nivelul său să fie propor ional cu dezavantajele pecare inten ionează să le atenueze. 127 Furnizorul ajutorului este cel care trebuie să demonstrezeexisten a dezavantajelor şi să le evalueze gravitatea.128 Ajutorul pentru operare trebuie să fie limitatîn timp şi redus progresiv.129e. Cumularea ajutoarelorIntensitatea maximă a ajutorului stipulată în Art. 9 (50%) şi Art. 10 (65% brută dacă intensitateatotală netă este de până la 75%) se aplică ajutorului total acordat în baza a mai multor schemeregionale indiferent de sursă, i.e. fie că ajutorul provine din surse locale, regionale, na ionale saucomunitare.130 Atunci când cheltuielile eligibile pentru ajutoare cu finalitate regională sunt total saupar ial eligibile pentru ajutoare cu altă finalitate, partea comună este supusă plafonului cel maifavorabil în cadrul schemelor respective.131f. Ajutoare regionale pentru proiecte mari de investi iiBaza legală pentru aprobarea proiectelor mari de investi ii este Cadrul Multisectorial men ionat maisus. 132 Conform acestui Regulament, Consiliul Concuren ei decide în fiecare caz individualintensitatea maximă admisibilă pentru proiectele mari de investi ii ceea ce poate face ca intensită ilede ajutor să fie autorizate sub plafonul regoinal aplicabil.În acest sens, un proiect mare de investi ii este acela care fie (i) are costurile eligibile totale de pânăla echivalentul în lei a 50 milioane euro, iar intensitatea cumulată a ajutorului este de 100% dinplafonul regional; sau (ii) costurile eligibile totale sunt cuprinse între echivalentul în lei a 50milioane euro şi acela de 100 milioane euro, iar intensitatea cumulată a ajutorului este de 50% dinplafoanele regioanale; sau (iii) costurile eligibile totale depăşesc echivalentul în lei a 100 milioaneeuro, iar intensitatea cumulată a ajutorului este de 34% din plafoanele regioanale.133Furnizorii de ajutor de stat sunt obliga i să notifice fiecare caz de investi tie regională dacă ajutorulpropus este mai mare decât maximul ajutorului admisibil pe care o investi ie de 100 milioane euro opoate ob ine în baza regulilor.134 Proiectele notificate individual nu sunt eligibile pentru ajutor dacăbeneficiarul totalizează mai mult de 25% din pia a produsului sau capacitatea creată prin proiecteste mai mare de 5% din piată, cu excep ia cazului în care dacă rata de creştere anuală medie aconsumului a produsului în cauză pe ultimii 5 ani a fost superioară ratei de creştere anuală medie aPIB-ului din Spa iul Economic European (SEE).135 Ajutorul maxim admisibil poate fi mărit prin127 Art. 15(1) şi (2) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.128 Art. 15(3) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.129 Art. 15(4) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.130 Art. 16(1) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.131 Art. 16(4) din Regulamentul privind ajutorul de stat regional.132 Regulamentul Multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investi i, publicat în MO alRomâniei, Partea I nr. 165/17.03.2004; cu modificările şi completările ulterioare aduse prin Regulamentul publicat înMO al României, Partea I nr.850/16.09.2004.133 Art. 17 din Regulamentul Multisectorial.134 Art. 19 din Regulamentul Multisectorial.135 Art. 20(1) din Regulamentul Multisectorial. 35
    • înmul irea cu 15% dacă proiectul este cofinan at din resurse ale fondurilor structurale UE ca proiectmajor.136g. Regiunile defavorizateBaza legală de acordare ajutoarelor de stat regionale în zonele defavorizate este Ordonan a deurgen ă a Guvernului 24/1998, cu modificările şi completările ulterioare aduse prin Legea239/2004137 şi prin Ordonan a Guvernului 94/2004.138 în sensul OUG 24/1998, zonele defavorizatesunt teritorii strict delimitate, care fie rata şomajului este de cel pu in 3 ori mai mare decât media lanivel na ional, fie sunt lipsite de mijloace de comunica ii şi infrastructura este slab dezvoltatădatorită situării izolate a acestor regiuni.139Legea 239/2004 a modificat OUG 24/1998 în scopul de a se armoniza cu prevederilecorespunzătoare privind ajutorul de stat. În acest sens, s-a introdus Art. 141 care stipulează căajutorul regional în zone defavorizate trebuie acordat până la o intensitate a ajutorului admisă înbaza Regulamentului privind ajutorul regional al Consiliului Concuren ei. Valoarea ajutorului destat şi intensitatea admisibile trebuie calculate de Consiliul Concuren ei în baza informa iilor oferitede furnizorii de ajutor de stat şi Agen iile pentru Dezvoltare Regionale. Acestea din urmă suntobligate să ină eviden a ajutoarelor acordate şi să raporteze Ministerului Administra iei şiAfacerilor Interne din 6 în 6 luni. Dacă intensitatea maximă admisibilă stabilită de Regulamentulprivind ajutorul regional este depăşită, Consiliul Concuren ei va ac iona în conformitate cuprevederile legale în domeniul ajutorului de stat. Mai mult, ultima modificare adusă OUG 24/1998prin OUG 94/2004 stipulează că în privin a calculului intensită ii ajutorului, vor fi luate înconsiderare costurile eligibile legate de investi iile realizate până la 15 septembrie 2004.1405.2. AJUTORUL DE SALVARE ŞI RESTRUCTURAREa. Politica generală şi cadrul legalUn sistem de concuren ă nedenaturată de ajutoare de stat, chiar dacă aceasta conduce la faliment,este esen ial pentru progresul economic şi social. În acest sens, obiectivul ajutorului de salvare şirestructurare este considerat a fi forma cea mai denaturantă de ajutor de stat.Cu toate acestea, în anumite circumstan e, ajutorul de salvare şi restructurare poate fi autorizatatunci când e necesar pentru încurajarea şi accelerarea schimbărilor ori dezvoltării în anumitesectoare, din motive sociale sau regionale (e.g. adaptarea anumitor activită i în vederea costurilorsociale al măsurii). Totuşi, un astfel de ajutor trebuie acordat în condi ii stricte şi clar stabilite,astfel încât să nu servească la men inerea stării anterioare (e.g. men inerea artificială în via ă afirmei într-un sector economic cu supracapacitate structurală). Astfel, principiul general deinterdic ie a ajutoarelor de stat stipulat în Legea românească privind ajutorul de stat, iar la nivelcomunitar în Tratatul CE, trebuie să rămânî regula, iar derogările de la această regulă trebuielimitate.141136 Art. 21(1) din Regulamentul Multisectorial.137 Legea nr. 239 din 7 iuniei 2004, modificată prin Ordonan a de Urgen ă a Guvernului 24/1998 privind regimulzonelor defavorizate, publicată în MO al României, Partea I nr. 514/8.6.2004.138 Ordonan a de Urgen ă a Guvernului nr. 94/2004, publicat în MO al României, Partea I nr. 803/31.08.2004; adoptatăprin Legea 507/2004, publicată în MO al României, Partea I nr. 1080/19.11.2004.139 Art. 1 din OUG 24/1998, cu modificările şi completările ulterioare.140 Art. 141(11) in OUG 24/1998.141 Art. 1 din Regulamentul privind privind ajutorul de salvare şi restructurare. 36
    • În România, baza legală de acordare a ajutorului de salvare şi restructurare este RegulamentulConsiliului Concuren ei privind ajutorul pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.142Acest Regulament a fost recent amendat, în urma emiterii noilor Instruc iuni Comunitare.143 NoileInstruc iuni Comunitare nu atrag o revizuire radicală a vechilor principii stipulate în Instruc iuniledin 1999. astfel, printre altele, conceptul de “ajutor de salvare” a fost extins astfel încât să cuprindăanumite măsuri structurale urgente, ca de exemplu, închiderea imediată a activită ilor aducătoare depierderi.144 Totuşi, cerin ele fundamentale privind acordarea ajutorului de salvare au fost păstrate.Regulamentul românesc se aplică firmelor din toate sectoarele cu excep ia celor din sectorulcărbunelui, o elului, pescuitului, agriculturii, acvaculturii, fără a prejudicia regulile specifice privindfirmele în dificultate în sectorul respectiv. (“sectoare sensibile”).145b. Conceptul de firmă în dificultateDe regulă, o firmă în dificultate este o firmă care nu este capabilă, fie prin propriile resursefinanciare, fie prin fondurile pe care le poate ob ine de la proprietari/ac ionari sau creditori, săacopere pierderile care, fără interven ia autorită ilor publice, o vor condamna aproape sigur laieşirea din circuitul economic, pe termen scurt sau mediu.146În mod concret, o societate cu răspundere limitată (respectiv, cu răspundere nelimitată) esteconsiderată a fi în dificultate dacă mai mult de jumătate din capitalul social al societă ii şi mai multde un sfert din capital s-a pierdut în ultimele 12 luni. Tot în dificultate este şi o societate care aintrat în reorganizare judiciară şi faliment în conformitate cu procedurile colective de faliment.147Semnele tipice de firme în dificultate sunt de exemplu: creşterea pierderilor, scăderea cifrei deafaceri, creşterea volumului stocurilor, supracapacitate de produc ie, scăderea fluxului de numerar,creşterea datoriilor, creşterea spezelor financiare şi dispari ia valorii activului net, ori de câte orisunt îndeplinite criteriile colective de faliment, proceduri în conformitate cu legisla ia na ională.148Pe de altă parte, o firmă nou-constituită, i.e. în primii trei ani de activitate, nu poate fi considerată îndificultate în sensul Regulamentului privind ajutorul pentru salvarea şi restructurarea firmelor îndificultate, chiar dacă pozi ia sa financiară ini ială este precară, şi prin urmare, nu este eligibilăpentru ajutor de salvare şi restructurare. O firmă este de asemenea considerată nou-constituită dacărezultă din lichidarea unei firme anterioare sau preluată sau prin preluarea activelor unei astfel defirme.149Mai mult, o firmă care apar ine unui grup mai mare nu este în principiu eligibilă cu excep iasitua iei în care poate demonstra că dificultă ile firmei sunt proprii şi nu rezultă dintr-o alocare142 Noul Regulament privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate, adoptat la23.11.2004, publicat în MO al României, Partea I nr. 1215/17.12.2004, ce abrogă Regulamentul publicat în MO alRomâniei, Partea I nr. 470/02.07.2002, modificat şi completat de by Regulamentul publicat în MO al României, ParteaI nr. 521/09.06.2004.143 Noile Instruc iuni Comunitare privind de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate, OJ (EC)C244/02 din 1 Octombrie 2004, ce abrogă OJ 1999 C288/2, care a abrogat OJ 1994 C368/12.144 „EC Competition Policy Newsletter” nr. 3/2004 (Autumn), Valle/Van de Casteele: “Revizuirea Instruc iunilorprivind ajutorul de stat pentru salvare şi restructurare”, p. 3 şi 3.2.145 Articolul 4 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.146 Articolul 2(1) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.147 Articolul 2(2) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.148 Articolul 2(3) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.149 Articolul 2(4) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate. 37
    • arbitrară a costurilor în cadrul grupului şi că dificultă ile sunt prea grave pentru a fi rezolvate degrup.150c. Conceptul de ajutor pentru salvare şi restructurareRegulamentul prevede de asemenea o distinc ie clară între cele două tipuri de ajutor de stat pentrufirme în dificultate: ajutorul de salvare şi, respectiv, ajutorul de restructurare.Pe de o parte, ajutorul pentru salvare este o sus inere temporară în via ă a unei societă i bolnavepe perioada necesară elaborării unui plan de restructurare sau lichidare.151 Principiul general este căajutorul pentru salvare este destinat sus inerii temporare a unei societă i confruntate cu odeteriorare importantă a situa iei sale financiare, care se reflectă într-o criză acută de lichidită i sauinsolvabilitate tehnică. Odată cu ajutorul pentru salvare, se pot lua măsuri imediate pentru oprireapierderilor, inclusiv măsuri structurale (cum ar fi retragerea imediată din activitatea ce cauzeazăpierderi), deşi ele fac obiectul condi iilor normale de compatilibitate a ajutorului pentru salvare.152Pe de altă parte, ajutorul pentru restructurare este un ajutor pentru revigorarea societă ii pe bazaunui plan de restructurare realizabil, coerent şi cuprinzător. Restructurarea implică de obiceireorganizarea şi ra ionalizarea activită ilor firmei, retragerea din activită ile generatoare de pierderi,diversificarea în direc ia unor activită i noi şi viabile, restructurarea financiară (infuzia de capital,reducerea crean elor) etc. Mai mult, odată ce planul de restructurare sau lichidare pentru care a fostsolicitat ajutorul a fost stabilit şi este implementat, orice ajutor suplimentar va fi considerat ajutor derestructurare. Ambele tipuri de ajutor trebuie să îndeplinească cerin e specifice pentru a ficonsiderate compatibile.d. Compatibilitatea ajutorului pentru salvare şi restructurareCompatibilitatea ajutorului pentru salvare. Pentru a fi aprobat de Consiliul Concuren ei, un ajutorpentru salvare trebuie să constea în sprijin de lichidită i sub formă de garan ii pentru împrumuturisau împrumuturi la o rată a dobânzii cel pu in comparabilă cu cele aplicate împrumuturilor pentrufirme viabile. Acordarea ajutorului trebuie justificată de dificultă i sociale grave, să nu aibă efectesecundare negative asupra mediului concuren ial normal şi să fie limitat la valoarea necesară pentruca societatea să-şi poată continua activitatea, de exemplu, prin acoperirea costurilor salariale şi acheltuielilor de rutină. El va fi ini ial autorizat pentru o perioadă de până la şase luni, deşi aceastăperioadă poate fi extinsă în situa ii excep ionale. În stiua iile în care planul de restructurare esteînaintat Consiliului Concuren ei, ajutorul se consideră aprobat până când Consiliul Concuren eidecide asupra planului.153Mai mult, în privin a autorizării ajutorului pentru salvare, Consiliul Concuren ei se va strădui pe câtposibil să emită o decizie în termen de o lună cu condi ia ca societatea să fie o firmă în dificultate,150 Articolul 2(5) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.151 Articolul 3(2) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.152 Articolul 3(3) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.153 Buletinul CE privind Politica de Concuren ă („EC Competition Policy Newsletter”) nr. 3/2004, Valle/Van deCasteele: “Revizuirea Instruc iunilor privind ajutorul de stat pentru salvare şi restructurare”, p. 3.2. Aprobareaajutorului pentru salvare nu implică în mod necesar autorizarea ajutorului cuprins în planul de restructurare. Acestajutor va fi evaluat separat pe fond; asupra abordării Comisiei în aceste cazuri, vezi Quigley/Collins, “EC State Aid Lawand Policy (“Dreptul şi politica ajutorului de stat în CE”), 2003, p. 161. 38
    • cu semnele specifice unei astfel de societă i, 154 iar ajutorul pentru salvare să nu depăşească 10milioane de euro (aşa-numita procedură simplificată).155Compatibilitatea ajutorului pentru restructurare. Ajutorul pentru restructurare ridică probleme deconcuren ă deosebite întrucât el poate să transfere o parte inechitabilă a poverii ajustării structuraleasupra agen ilor economici care au activitate fără ajutor. Prin urmare, principiul general este de apermite acordarea acestui tip de ajutor dacă se poate demonstra că ajutorul nu contravine mediuluiconcuren ial şi nici acordurilor interna ionale la care România este parte. 156 Ajutorul pentrurestructurare trebuie asociat unui plan de restructurare viabil care va restabili viabilitatea pe termenlung a agentului economic în cauză, pentru a cărui îndeplinire furnizorul de ajutor de stat esterăspunzător. În caz opus, ajutorul nu poate fi autorizat. Restaurarea viabilită ii pe termen lungtrebuie să aibă loc într-un interval rezonabil de timp şi pe baza unor evaluări realiste privindcondi iile viitoare de func ionare viitoare. Ameliorarea viabilită ii trebuie să derive în principal dinmăsuri interne, dar nu trebuie să se bazeze pe factorii externi ai mediului de afaceri. Planul derestructurare trebuie să asigure un reviriment care să permită companiei în cauză, după finalizarearestructurării, să îşi acopere integral costurile, inclusiv amortizarea şi cheltuielile financiare.Recuperarea scontată a investi iilor trebuie să fie suficientă, astfel încât să permită firmeirestructurate să concureze prin propriile for e pe pia a liberă.157 Planul de restructurare trebuie săfie suficient de cuprinzător pentru a-şi atinge scopul. În decizia sa privind Garan iile de stat înGermania,158 pozi ia Comisiei a fost că sumele modeste de ajutor pentru restructurare către firmelemari nu pot în general restabili viabilitatea pe termen lung a unei astfel de firme şi prin urmareajutorul nu este consecvent cu obiectivul avut în vedere de instruc iuni.În cazuri de supra-capacitate sau exces de produc ie pe pia ă, planul de restructurare trebuie săsigure o contribu ie la ameliorarea condi iilor pe pia ă prin reducerea ireversibilă a capacită ii deproduc ie şi prin reducerea prezen ei pe pia ă a companiei.159 De exemplu, Comisia a aprobat unajutor de restructurare pentru un producător german de aluminiu cu condi ia reducerii cu 55% acapacită ii fabricii.160Chiar dacă nu există supra-capacitate pe pia a respectivă, Consiliul Concuren ei va analiza dacămăsurile compensatorii sunt necesare, inând cont de structura pie ei şi de condi iile de concuren ăde pe pia ă. Măsurile compensatorii sunt neapărat necesare dacă firma în cauză va avea o pozi iesemnficativă pe pia ă după restructurare. Astfel de măsuri pot include divizarea activelor, reducereacapacită ii sau a prezen ei pe pia ă şi reducerea barierelor la intrarea pe pia a respectivă.161Valoarea şi intensitatea ajutorului pentru restructurare trebuie limitate la minimul strict necesarpentru a permite restructurarea şi trebuie să ia în considerare resursele financiare existente alecompaniei, ac ionarilor sau grpului de afaceri de care apar ine. Este de aşteptat ca beneficiarul deajutor să contribuie semnificativ la planul de restructurare din propriile resurse (inclusiv prinvânzarea de active ce nu sunt esen iale pentru supravie uirea firmei) sau din finan ări externe încondi ii de pia ă. Această contribu ie reală, liberă de ajutor trebuie să fie de cel pu in 25% pentruîntreprinderile mici, cel pu in 40% pentru întreprinderile mijlocii şi de cel pu in 50% pentruîntreprinderile mari, şi constituie o condi ie preliminară pentru aprobarea planului de restructurarede Consiliul Concuren ei.162154 Vezi Articolele 2(1) şi 2(2) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.155 Art. 9 din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.156 Art. 10 din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.157 Art. 13 din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.158 Decizia Comisiei nr. 96/475/EC, German State guarantees, OJ (EC) 1996 L194/25.159 Art. 14 din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.160 Raportul XXVIII al Comisiei privind Politica de Concuren ă (1998) p. 265.161 Art. 14 din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.162 Art. 15 din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate. 39
    • Regulamentul oferă câteva concepte, dintre care unul din cel mai important este principiul “primaşi ultima dată”. În conformitate cu acest principiu fundamental, ajutorul pentru salvare şirestructurare trebuie acordat o singură dată. Ajutorul pentru salvare trebuie să fie o opera iune careare loc doar o dată, destinată men inerii unei societă i pe pia ă pentru o perioadă limitată de timp,timp în care i se poate analiza viitorul.163 Măsurile de salvare repetate sunt interzise întrucât ele nufac decât să men ină o firmă neviabilă în via ă.164 Pe de altă parte, dacă o firmă a primit ajutor derestructurare în ultimii zece ani, Consiliul Concuren ei va mai permite în principiu un alt ajutor derestructurare numai în cazuri excep ionale şi imprevizibile pentru care firma nu eserăspunzătoare. 165 Totuşi, odată ce planul de restructurare a fost aprobat, Consiliul Concuren eipoate fi de acord să i se aducă modificări pe parioada restructurării.166e. Ajutorul pentru salvarea şi restructurarea IMM-urilorÎn privin a ajutorului pentru salvarea şi restructurarea IMM-urilor, Consiliul Concuren ei aplică maipu in strict condi iile de aprobare pentru IMM-uri, întrucât ajutorul acordat acestora tinde săafecteze mai pu in condi iile comerciale decât cel acordat firmelor mari. În particular, ajutorulpentru IMM-uri nu va de obicei asociat măsurilor compensatorii. Mai mult, Consiliul Concuren eieste dispus să autorizeze scheme de ajutor pentru salvarea şi/restructurarea IMM-urilor în dificultatecu condi ia ca aceste scheme să respecte condi iile generale aplicabile unui astfel de ajutor. 167Valoarea maximă acordată în baza unei scheme de ajutorul combinat de salvare şi restructurarepentru o companie nu poate depăşi plafonul de 10 milioane euro.168 Cu toate acestea, principiul“prima şi ultima dată” se aplică în întregime IMM-urilor.169f. Ajutorul pentru restructurare în zonele defavorizateÎn mod similar practicii Comisiei, Consiliul Concuren ei va ine seama de necesitatea dezvoltăriiregionale atunci când analizează ajutorul pentru restructurare în zone defavorizate. Totuşi, simplulfapt că o firmă cu probleme este situată într-o zonă defavorizată nu justifică un demers permisiv fa ăde ajutorul pentru restructurare, întrucât acesta nu face decât ca regiunea să-şi sus ină firmele înmod artificial. Mai mult, având în vedere resursele limitate disponibile pentru promovareadezvoltării regionale, este în interesul regiunii să aplice aceste resurse pentru a dezvolta cât derepede posibil acele activită i care sunt viabile şi sustenabile. Astfel, în zonele defavorizate,Consiliul aplică aceleaşi criterii generale ale ajutorului pentru restructurare.170 De exemplu, încauza Pyrsa,171 Comisia a refuzat acordarea de ajutor către un producător din siderurgie care operaîntr-o regiune de tip 87(3)(a) CE, considerând că efectele pozitive pentru acea regiune nucompensează impactul negativ al ajutorului într-un sector care suferă de supra-capacitate. Cu toateacestea, în zonele defavorizate, condi iile de autorizare pot fi mai pu in stricte în ceea ce priveşteimplementarea măsurilor compensatorii. De exemplu, se solicită o reducere a capacită ii mai micădecât în zonele ne-asistate.172163 Art. 24(1) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.164 Vezi de exemplu Decizia Comisiei 98/664/EC, Thüringer Motorenwerke GmbH, OJ (EC) 1998 L316/20.165 Art. 24(2) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.166 Art. 19 din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.167 Art. 25-29 din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.168 Art. 29(1) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.169 Art. 21(2) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.170 Art. 20(1) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.171 Cauza C-169/95, Spania vs Comisia [1997] ECR I-135, pars 17-20; Decizia Comisiei 95/438/EC Pyrsa OJ (EC)1995 L257/45.172 Art. 21(2) şi Art. 29(2) din Regulamentul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate. 40
    • g. Ajutorul pentru restructurare în sectorul siderurgicPână la finele anului 2004, România a avut voie să acorde ajutor pentru restructurare în sectorulsiderurgic în cazuri excep ionale în baza Protocolului 2 din Acordul European. În acest sens,Comisia a argumentat că ajutorul pentru restructurare în industria siderurgică poate fi acordat numaidacă programul na ional de restructurare, ca şi programele individuale de restructurare alesocietă ilor include măsuri de atingere a viabilită ii şi reducerii capacită ii de produc ie (prevăzute înProtocolului 2 al Acordului European). Comisia a cerut de asemenea transparen ă în privin aajutoarelor de stat directe şi indirecte. Astfel, până la sfârşitul lui 2004, ajutorul de stat pentrurestructurare a fost acordat unui număr limitat de întreprinderi siderurgice.173 Drept consecin ă anegocierilor de aderare, România şi-a luat angajamentul de a nu acorda sau plăti nici un ajutor destat uzinelor siderurgice care fac parte din Strategia Na ională de Restructurare începând cu 1ianuarie 2005, până la 31 decembrie 2008.174 Aceste angajamente vor fi prevăzute în Tratatul deAderare. În consecin ă, Regulamentul revizuit privind ajutorul de salvare şi restructurare a firmelorîn dificultate exclude sectorul siderurgic din domeniul său de aplicare începând cu 15 noiembrie2005 data intrării sale în vigoare.Cu toate acestea, unul din Regulamentele 175 recent emise de Consiliul Concuren ei prevedeposibilitatea de acordare ajutorului pentru închidere întreprinderilor siderurgice, altele decât celecare fac obiectul Strategiei Na ionale de Restructurare. 176 Ajutorul pentru închidere, care faceobiectul obliga iei de notificare, poate fi considerat compatibil cu un mediu concuren ial normal înanumite condi ii. Numai dacă condi iile din Regulament sunt îndeplinite, ajutorul pentru închiderepoate fi acordat întreprinderilor siderurgice fie pentru ca acestea să îşi poată acoperi plă ilecompensatorii destinate angaja ilor disponibiliza i sau celor care se pensionează anticipat, sau careîncetează definitiv fabricarea produselor siderurgice.1775.3. AJUTORUL ORIZONTALConsiliul Concuren ei a emis o serie de regulamente prin care se tabilesc regulile şi criteriilecoform cărora ajutoarele de stat cu obiective orizontale pot fi considerate compatibile de ConsiliulConcuren ei.A. ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCIIa. Politica generală şi cadrul legalÎntreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) joacă un rol decisiv în crearea de locuri de muncă şi suntconsiderate principalul motor al schimbărilor structurale. Totuşi, anumite imperfec iuni ale pie eicum ar fi accesul dificil la credit sau capital, resurse limitate pentru accesul la informa ii, noi173 Companiile beneficiare sunt: ISPAT SIDEX Galati, Siderurgica Hunedoara, COS Targoviste, IS Campia Turzii, CSResita, GAVAZZI Steel Otelu Rosu, Donasid Calarasi.174 Ministerul Economiei şi Comer ului al României: “Strategia Na ională privind Restructurare sectorului siderurgic”,Bucureşti, Decembrie 2004.175 Regulament privind ajutorul de stat pentru salvare şi restructurare şi ajutorul de stat pentru închidere în sectorulsiderurgic, adoptat pe 02.03.2005, publicat în MO Partea I nr. 269/31.03.2005.176 Art. 2(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvare şi restructurare şi ajutorul de stat pentru închidereîn sectorul siderurgic.177 Art. 2(1) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvare şi restructurare şi ajutorul de stat pentru închidereîn sectorul siderurgic. 41
    • tehnologii şi pie e poten iale le pot limita dezvoltarea. Din acest motiv, ajutorul de stat destinat săsprijine IMM-urile care au astfel de probleme poate fi autorizat de Consiliul Concuren ei încoformitate cu reguli stricte, dacă aceste măsuri nu afectează negativ condi iile comerciale.În România, criteriile de evaluare a ajutoarelor de stat pentru IMM-uri sunt stipulate înRegulamentul privind ajutorul de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii, 178 care transpuneRegulamentul Comunită ii de exceptare pe categorii 70/2001 şi Recomandarea Comisiei din 6 mai2003 privind defini ia micro-întreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii.179 În septembrie2004, Regulamentul românesc a fost modificat şi completat prin Ordinul 225/2004 al PreşedinteluiConsiliului Concuren ei. Acest amendament a anulat acele prevederi din fostul Regulament care aupermis Consiliului să excepteze pe categorii anumite măsuri de ajutor de stat care întruneaucondi iile din Regulament. Astfel, şi ajutoarele de stat acordate IMM-urilor trebuie să respecteregula generală şi să fie notificate în mod corespunzător. Pe baza notificărilor primite, ConsiliuluiConcuren ei va permite ajutorul de stat în cauză cu condi ia ca acesta să îndeplinească condi iile dinRegulament. Totuşi, Regulamentul nu se aplică activită ilor legate de fabricarea, procesarea şicomercializarea anumitor produse agricole (cuprinse în lista din Anexa nr. 3 din Regulament) şi, celmai important, activită ilor legate de export. Regulamentul românesc a fost recent modificat pentrua se lua în considerare Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind defini ia micro-întreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii.Referitor la politica UE în acest domeniu, Comisia are o abordare favorabilă fa ă de ajutorul careîmbunătă eşte mediul general de afaceri pentru IMM-uri prin programe care folosesc serviciispecializate de consultan ă, instruire, popularizarea tehnologiei avansate şi îmbunătă irea metodelorde produc ie şi management.180 De exemplu, Comisia a avut o pozi ie favorabilă fa ă de schemelepropuse de guvernul spaniol prin care se acorda ajutor pentru îmbunătă irea standardelor de calitatedin industria spaniolă. Astfel, firmele care realizau proiecte în domeniul diseminării, instruirii,analizei şi asisten ei tehnice şi al ameliorării sistemelor de control al calită ii au fost eligibile pentruajutor de stat cu până la 50% din costurile brute ale proiectului.181b. Defini ia IMM-urilorRegulamentul oferă o defini ie a IMM-urilor la Art. 2(1). Categoria de întreprindere mică şimijlocie este alcătuită din întreprinderi cu mai pu in de 250 de angaja i şi care au fie o cifră anualăde afaceri care nu depăşeşte echivalentul în lei a 50 milione de euro, fie un rezultat anual albilan ului contabil care nu depăşeşte echivalentul în lei a 43 milioane de euro şi care îndeplinesccriteriile independen ei.În categoria IMM-urilor, o întreprindere mică este definită ca fiind o întreprindere care are maipu in de 50 de angaja i şi a cărei cifră de afaceri sau rezultat anual al bilan ului contabil nudepăşeşte echivalentul în lei a 10 milioane de euro.182178 Regulamentul privind ajutorul de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii, adoptat la 23 March 2004, publicat înMonitorul Oficial al României, Partea I nr. 340/19.04.2004 modificat şi completat prin Regulamentul publicat înMonitorul Oficial al României, Partea I nr. 850/16.09.2004, care înlocuieşte vechiul Regulament privind ajutorul de statşi ajutor pentru IMM-uri din 10.05.2002 care nu mai este în vigoare, modificat şi el recent în lumina RecomandăriiComisiei din 6 mai 2003 privind defini ia micro-întreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (OJ EC L 124,20.05.2003); Regulamentul modificat a fost adoptat la 1.2.2005 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea Inr.127/9.2.2005.179 Regulamentul Comisiei 70/2001 din 12 ianuarie 2001, OJ L10/33 din 13.1.2001; Recomandarea Comisiei din 6 mai2003 defini ia micro-întreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii OJ L 124, 20.05.2003.180 Raportul XX privind Politica de Concuren ă (1990), p. 294.181 Raportul XX privind Politica de Concuren ă (1990), p. 296.182 Art. 2(1) 3 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru IMM-uri. 42
    • Mai departe, în categoria IMM-urilor, o micro-întreprindere este definită ca o întreprindere cu maipu in de 10 salaria i şi a cărei cifră de afaceri sau rezultat anual al bilan ului contabil nu depăşeşteechivalentul în lei a 2 milioane de euro.183O întreprindere legată este fie o întreprindere care de ine majoritatea drepturilor de vot aleac ionarilor sau membrilor unei alte întreprinderi sau dreptul de a numi sau destitui majoritateamembrilor consiliului de administra ie, de conducere sau supraveghere ai unei alte întreprinderi; saueste ac ionară sau membră a unei alte întreprinderi, de ine singură majoritatea asupra drepturilor devot ale ac ionarilor sau asocia ilor întreprinderii respective.184Pe de altă parte, întreprinderile partenere sunt acele companii care nu sunt legate una de cealaltă şiîn care una dintre întreprinderi (din amonte) de ine, individual sau în comun cu una sau mai multeîntreprinderi legate, cel pu in 25% din capitalul social sau drepturile de vot ale unei alteîntreprinderi (din aval).185Întreprinderile autonome sunt cele care nu sunt nici partenere, nici legate.186 Totuşi, o întreprinderepoate fi definită ca autonomă chiar dacă pragul de 25% este atins sau depăşit de către investitoriicare sunt lega i şi se înscriu într-una din următoarele categorii: societă i publice de investi ii,societă i de capital de risc, persoane fizice sau grupuri de persoane fizice cu activitate frecventă deinvesti ii în capital de risc care investesc fonduri proprii în societă i necotate la bursă („îngerifinanciari”) cu condi ia ca investi ia totală a acestor investitori în aceeaşi întreprindere să nudepăşească echivalentul în lei a 1 250 000 EUR; universită i sau centre de cercetare fără scoplucrativ; investitori institu ionali, inclusiv fonduri de dezvoltare regională; autorită i localeautonome având un buget anual mai mic decât echivalentul în lei a 10 milioane EUR şi mai pu in de5 000 de locuitori.187Cu toate acestea, întreprinderile care sunt proprietatea a statului nu pot fi considerate în principiuIMM-uri, dacă 25% sau mai mult din capitalul social sau drepturile de vot ale respectiveiîntreprinderi sunt direct sau indirect controlate, în comun sau cu titlu individual, de către una saumai multe organisme ori colectivită i publice.188c. Ajutorul eligibil şi intensitatea ajutoruluiReglamentul consideră două categorii de ajutor de stat drept eligibile: pe de o parte, ajutorul deinvesti ii (în imobilizări corporale şi necorporale) şi pe de altă parte, ajutor pentru consultan ă şi alteservicii şi activită i. Pentru fiecare din categoriile mai sus-men ionate, Regulamentul stipuleazăintensitatea maximă brută a ajutorului şi condi iile pentru cumularea ajutorului.Investi ii în imobilizări corporale reprezintă orice investi ii în active fixe corporale ce se referă lacrearea unei noi unită i, extinderea unei unită i existente sau angajarea într-o activitate ce implică oschimbare fundamentală a produsului sau procesului de produc ie al unei unită i existente, mai alesprin ra ionalizare, diversificare sau modernizare; 189 în timp ce investi iile în imobilizărinecorporale implică un transfer de tehnologie prin dobândirea drepturilor de brevet de inven ie, alicen elor, a know-how-ului sau a cunoştin elor tehnice nebrevetate.190183 Art. 2(1) 4 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru IMM-uri.184 Art. 2(1) 7 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru IMM-uri.185 Art. 2(1) 6 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru IMM-uri.186 Art. 2(1) 5 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru IMM-uri.187 Art. 2(1) 6 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru IMM-uri.188 Art. 2(1) 8 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru IMM-uri.189 Art. 2(14) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru IMM-uri.190 Art. 2(15) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru IMM-uri. 43
    • În conformitate cu Art. 4 din Regulament, intensitatea brută a ajutorului de investi ie nu trebuie sădepăşească plafonul ajutorului regional cu mai mult de 15% procent brut, cu condi ia ca intensitateanetă să nu fie mai mare de 75%. Plafonul maxim de intensitate poate fi autorizat numai dacăinvesti ia este men inută în regiunea beneficiară timp de cel pu in cinci ani, iar contribu iabeneficiarului la finan are este de cel pu in 25%. Intensitatea ajutorului este calculată fie ca procentdin costurile eligibile de investi ie, fie ca procent din costurile salariale de angajare create prinrealizarea investi iei (ajutorul pentru crearea locurilor de muncă).A doua categorie de costuri eligibile este legată de consultan ă şi alte servicii şi activită i. Înconformitate cu Art. 4 din Regulament, astfel de servicii pot fi servicii furnizate de cătreconsultan ii externi (serviciile în cauză nu trebuie să constituie o activitate permanentă sau periodicăşi nici să nu fie legate de cheltuielile de func ionare normală a întreprinderii, cum sunt serviciileobişnuite de consultan ă fiscală, juridică ori de publicitate) sau includ prima participare la târguri şiexpozi ii (pentru costurile de închiriere, amenajare şi administrare a standului).Ajutorul brut pentru servicii de consultan ă externă nu trebuie să depăşească 50% din costuriletotale ale acestor servicii, în timp ce pentru participarea la târguri şi expozi ii, ajutorul brut nutrebuie să depăşească 50% din costurile suplimentare de închiriere, amenajare şi administrare astandului.În privin a cumulării ajutorului, plafoanele de intensitate men ionate mai sus se aplică indiferentdacă sprijinul pentru proiectul respectiv este finan at în întregime din resurse de stat sau par ial şidin resurse comunitare. Mai mult, ajutorul acordat în baza acestui Regulament nu poate fi cumulatcu alte fonduri comunitare, aferente aceloraşi costuri elibigile, dacă această cumulare rezultă într-ointensitate a ajutorului de stat care depăşeşte plafonul stabilit de Regulament.B. INSTRUIREA ANGAJA ILORa. Politica generală a ajutorului pentru instruire şi cadrul legalÎn România, baza legală pentru evaluarea ajutorului pentru instruire este Regulamentul privindajutorul de stat pentru instruirea angaja ilor emis de Consiliul Concuren ei.191 Acest Regulamenttranspune regulile relevante din Comunitate, i.e. Regulamentul Comisiei 68/2001,192 destinat a serviobiectivelor Comunită ii stipulate în Art. 125 din Tratatul CE, care solicită Statelor Membre sădezvolte o strategie coordonată de promovare a unei for ei de muncă calificată, instruită şiadaptabilă.Regulamentul românesc se aplică tuturor sectoarelor economice, dar este important de men ionat cămajoritatea măsurilor de instruire au un caracter general, neputând fi astfel definite drept ajutor destat în sensul Art. 2(1) din Legea ajutorului de stat.193Instruirea este importantă nu numai pentru angajat, al cărui poten ial de ocupare în muncă creşte, şipentru firmă, a cărei competitivitate este îmbunătă ită, ci pentru întreaga societate, întrucât astfel se191 Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angaja ilor publicat în Monitorul Oficial al României, Partea Inr. 470/02.07.2002 modificat şi completat de Regulamentul publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.525/10.06.2004.192 Regulamentul Comisiei 68/2001, OJ (EC) 2001 L10/20, care înlocuieşte Cadrul privind ajutorul pentru instruire, OJ(EC) 1998 C343/10.193 Art. 1(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angaja ilor. 44
    • măreşte masa de muncitori califica i, care constituie o valoare activă pentru atragerea de investi iinoi. În vederea faptului că firmele în general investesc prea pu in pentru instruirea angaja ilor,ajutorul de stat poate ajuta la corectarea acestei imperfec iuni a pie ei şi deci poate fi considerat, înanumite condi ii, compatibil cu un mediu concuren ial normal.194 Astfel, Regulamentul stabileşteplafoane şi condi ii specifice pentru ca ajutorul de instruire să poată fi considerat compatibil.b. Evaluarea ajutorului pentru instruirea angaja ilorConsiliul Concuren ei face deosebirea între ajutorul pentru instruire specifică şi ajutorul pentruinstruire generală. Instruirea specifică se referă la instruirea care priveşte direct şi în principalpozi ia prezentă sau viitoare a angajatului din firma sprijinită şi care presupune calificări ce nu sunttransferabile altor firme sau în alte domenii de activitate.195 Această instruire aduce în principalbeneficii întreprinderii înseşi şi implică un anumit risc al denaturării concuren ei, astfel că ajutorulacordat în acest mod trebuie limitat la intensită i mici pentru a fi considerat compatibil cu un mediuconcuren ial.Dimpotrivă, instruirea generală înseamnă instruirea angaja ilor care nu priveşte în principal sauexclusiv pozi ia prezentă sau viitoare a angajatului din firma sprijinită, ci care oferă calificăritransferabile pe scară largă la alte firme sau în alte domenii de activitate şi care, prin aceasta,îmbunătăteşte substan ial poten ialul de ocupare în muncă a angajatului. Acest ajutor poate fiinstruirea organizată în comun de diferite întreprinderi independente sau dacă angaja ii diferitelorîntreprinderi se pot folosi ei înşişi de aceasta. 196 Un exemplu de ajutor de instruire acordatangaja ilor a două companii de inginerie aeronautică din Fran a pentru reconversia activită ii de tipmilitar în tipul civil. Întrucât această reconversie a condus la disponibilizări ale personalului, s-aconsiderat că ajutorul a adus în principal beneficii angaja ilor, oferindu-le calificări suplimentare ceputea fi folosite în alte firme.197c. Costuri eligibile şi intensitatea ajutorului pentru instruireCosturile eligibile ale unui proiect de instruire sunt limitate la următoarele:198- costurile de instruire a personalului;- cheltuielile cu deplasarea expertilor si a personalului instruit;- alte cheltuieli curente cum ar fi cele referitoare la rechizite si alte materiale;- amortizarea utilajelor şi echipamentelor, in masura in care acestea sunt- utilizate exclusiv in scopul proiectului de instruire;- cheltuielile aferente serviciilor de consultanta si indrumare legate de proiectul de- instruire;- costurile de personal aferente cursantilor.Intensitatea ajutorului este exprimată ca procent din costurile eligibile ale proiectului de sintruire.În situa iile în care ajutorul este acordat pentru instruire specifică, intensitatea nu trebuie sădepăşească 35% pentru întreprinderile mari şi 45% pentru IMM-uri. Dacă ajutorul este acordatpentru isntruire generală, intensitatea lui nu trebuie să depăşească 60% pentru întreprinderile mari şi80% pentru IMM-uri. Dacă proiectul de ajutor cuprinde atat componenta de instruire specifica, catsi pe cea de instruire generala, precum si in cazul in care nu poate fi stabilit caracterul specific ori194 Vezi „Introducerea“ la Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angaja ilor.195 Art. 2 III din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angaja ilor.196 Art. 2 IV din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angaja ilor.197 Raportul XXVIII privind Politica de Concuren ă (1998), p. 269.198 Art. 5 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angaja ilor. 45
    • general al instruirii, se vor aplica plafoanele intensitatilor stabilite in cazul instruirii specifice.199Intensită ile maxime aplicabile fie pentru instruirea specifică, fie pentru cea generală pot fi măritepână la 10% dacă ajutorul este acordat lucrătorilor dezavantaja i.200 Dacă ajutorul este acordat însectorul maritim, el poate ajunge la intensitate de 100% indiferent dacă proiectul priveşte instruireaspecifică sauinstruirea generală dacă cursantul nu este membru activ al echipajului, ci excede personalul obişnuitla bordul navei, şi instruirea trebuie să se desfăşoare la bordul navelor înscrise în registrele maritimeale României.201Pragurile mai sus-men ionate se aplică indiferent dacă proiectul în cauză este finan at în întregimesau par ial din resurse de stat. Mai mult, ajutorul pentru instruire nu poate fi cumulat cu alteajutoare de stat sau finan ări comunitare, aferente aceloraşi costuri eligibile, dacă această cumularear face ca intensitatea ajutorului să depăşească pragurile stabilite prin Regulament.202C. OCUPAREA FOR EI DE MUNCĂa. Politica generală şi cadrul legalBaza legală pentru acordarea ajutorului pentru ocuparea for ei de muncă în UE este RegulamentulComisiei 2204/2002,203 care exceptează de la notificare măsurile de ajutor ce îndeplinesc cerin eledin acest Regulament. Regulamentul Comisiei 2204/2002 a fost mai întâi transpus în legisla iaromânească printr-un Regulament al exceptărilor pe categorii pentru ajutorul de stat pentruocuparea for ei de muncă204 care, ca şi Regulamentul Comisiei, excepta anumite categorii de ajutorcu condi ia ca ele să îndepllinească criteriile stabilite în Regulament. La cererea Comisiei,Consiliul Concuren ei a modificat şi completat recent vechiul Regulament. În conformitate cu noulRegulament205 privind ajutorul de stat pentru ocuparea for ei de muncă, ajutorul pentru ocupareafor ei de muncă face obiectul notificării şi poate fi aprobat de Consiliul Concuren ei sub condi iaîndeplinirii criteriilor stipulate în Regulament.În general, există o justificare pentru care autorită ile publice iau măsuri prin care oferă facilită iîntreprinderilor de creştere a nivelului lor de ocupare a for ei de muncă, în special a lucrătorilor dincategoriile dezavantajate. La nivel comunitar, de exemplu, Art. 125 din Tratatul CE solicităStatelor Membre UE şi Comunită ii să-şi coordoneze dezvoltarea unei strategii de ocupare a for eide muncă şi a pie elor muncii sensibile la schimbările economice, în vederea atingerii unui nivelînalt de ocupare a for ei de muncă. Totuşi, acordarea de ajutor pentru ocuparea for ei de muncăanumitor agen i economici sau producerii de anumite bunuri, deşi ar putea ameliora situa ialucrătorilor pe pia a muncii, poate astfel să denatureze concuren a întrucât prin acordarea ajutoruluise preiau o parte din costurile for ei de muncă ale companiei. Dina cest motiv, ajutorul pentruocuparea for ei de muncă face obiectul unor reguli stricte şi unor controale riguroase.199 Art. 4(1), (2) şi (4) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angaja ilor.200 Art. 4(3) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angaja ilor. Pentru defini ia „lucrătorilordezavantaja i“, vezi Art. 2 VI din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angaja ilor.201 Art. 4(5) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angaja ilor.202 Art. 6 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angaja ilor.203 Regulamentul Comisiei nr 2204/2002 din 12 Decembrie 2002, OJ (EC) L337/3 din 13.12.2002.204 Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea for ei de muncă, adoptat la 1 octombrie 2003, publicat înMonitorul Oficial al României, Partea I nr. 738/22.10.2003.205 Regulament publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 847/16.09.2004, modificat şi completat prinRegulamentul publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 738/22.10.2003. 46
    • Ca şi ajutorul pentru ocuparea for ei de muncă, măsurile menite a promova angajările pot fi denatură generală şi prin urmare să nu cadă sub inciden a Art. 2(1) a Legii ajutorului de stat. Astfelde măsuri generale care pot include o reducere generală a impozitului asupra costurilor for ei demuncă şi sociale, prin care se stimulează investi iile în educa ia şi instruirea generală, nu daunaştere la ajutor de stat.206 Din acest motiv, este important să se evalueze dacă măsura legată deocuparea for ei de muncă constituie ajutor de stat în sensul Art. 2(1) din Legea ajutorului de stat.Dacă măsura face obiectul acestui articol, ea poae fi justificată de Consiliul Concuren ei în bazaderogărilor prevăzute de Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea for ei de muncă.b. Tipurile de ajutor pentru ocuparea for ei de muncă şi condi iile de aprobareAjutorul pentru ocuparea for ei de muncă este acordat sub formă de ajutoare nerambursabile sauscutiri de la plata asigurărilor sociale sau a anumitor taxe pentru anumi i agen i economici. În acestsens, un exemplu este o schemă în baza căreia se acordă o exceptare par ială de la plata asigurărilorsociale care este acordată pentru o anumită perioadă de timp angajatorilor care au angajat opersoană ce nu mai fusese angajată de cel pu in doi ani.207 Comisia a aprobat de asemenea oschemă în baza căreia un angajator care angajează cu contract permanent o persoană aflată în şomajde mult timp a primit dreptul la o indemniza ie lunară cuprinsă între 40% şi 80% din salariulangajatului pe o perioadă de un an.208Regulamentul face distinc ia între ajutorul pentru men inerea locurilor de muncă şi ajutorul pentrucrearea de locuri de muncă. Ajutorul pentru men inerea locurilor de muncă este un sprijinfinanciar acordat unei firme pentru a o convinge să nu-şi concedieze salaria ii, şi este calculat pebaza numărului de angaja i la momentul acordării ajutorului. Este asemănător ajutorului de operareşi, cu condi ia să nu existe reguli specifice sectoriale aplicabile, el poate fi autorizat prin urmarenumai în condi ii specifice. 209 Aceste condi ii pot fi cauzate de dezastre naturale sau alteevenimente excep ionale sau cele prevăzute pentru ajutorul de operare în Regulamentul privindajutorul de stat regional.210 Ajutorul de stat pentru men inerea locurilor de muncă poate fi acordatşi pentru companiile în dificultate în condi iile prevăzute în Regulamentul privind ajutorul de statpentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.211Pe de altă parte, ajutorul privind crearea de locuri de muncă prevede angajări ale lucrătorilorcare nu au avut niciodată un loc de muncă sau care şi-au pierdut locul de muncă. În general, acestajutor este privit favorabil, mai ales când este acordat IMM-urilor, agen i economici situa i înregiuni eligibile pentru ajutor regional, sau pentru încurajarea întreprinderilor de a angaja lucrătoridezavantaja i şi cu handicap. 212 Există în general o atitudine foarte favorabilă fa ă de ajutorulpentru ocuparea for ei de muncă ce poate să mai includă cheltuieli suplimentare legate de adaptarealocului de muncă, achizi ionarea de echipamente specifice sau de angajarea personalului însărcinat206 Regulamentul Comisiei nr 2204/2002, par. 6, vezi n.s. 188.207 Raportul XIX privind Politica de Concuren ă pct. 197.208 Raportul XX privind Politica de Concuren ă (1994) pct. 281-282.209 Art. 9 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea for ei de muncă.210 Regulamentul privind ajutorul de stat regional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.340/19.04.2004, modificat şi completat prin Regulamentul publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.847/16.09.2004, care înlocuieşte vechiul Regulament privind ajutorul de stat regional şi ajutor pentru IMM-uri din10.05.2002 care nu mai este în vigoare.211 Noul Regulament privind salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate – nepublicat încă în Monitorul Oficial alRomâniei, care va abroga Regulamentul publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 470/02.07.2002,modificat şi completat prin Regulamentul publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 521/09.06.2004.212 Pentru conceptul de „lucrător dezavantajat“, vezi Art. 2(5) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocupareafor ei de muncă; pentru conceptul de „lucrător cu handicap“, vezi Art. 2(6) din Regulamentul privind ajutorul de statpentru ocuparea for ei de muncă. 47
    • cu asisten a persoanei.213 Se calculează pebaza numărului de locuri de muncă create, ce trebuie săreprezinte o creştere netă a numărului de angaja i, prin raportare la media ultimelor 12 luni.Locurile de muncă astfel create trebuie men inute pe o perioadă minimă de 3 ani, sau de 2 ani încazul IMM-urilor.214Ajutorul pentru ocuparea for ei de muncă nu trebuie direc ionat către sectoare specifice.215 Înparticular, ajutorul pentru crearea de locuri de muncă în sectoarele sensibile cu supra-capacitate esteconsiderat a fi o problemă. Totuşi, atunci când se acordă acest tip de ajutor unei regiuni afectate deun nivel înalt de şomaj, situa ia va fi acceptată.Un tip deosebit de ajutor este cel acordat angajatorilor pentru conversia contractelor de muncătemporare în contracte de muncă pe durată nedeterminată. Acest ajutor poate fi autorizatnumai dacă conversia are efecte pozitive asupra ocupării for ei de muncă.216c. Intensitatea ajutoruluiPentru crearea de locuri de muncă, intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească plafonulajutorului regional pentru investi ii. Dacă ajutorul este acordat IMM-urilor, intensitatea ajutoruluipoate fi mărită cu 15%, cu condi ia ca intensitatea totală netă să nu depăşească 75%. Plafoanelemai mari ale ajutorului regional se aplică numai în cazul în care contribu iala finan are este de minimum 25% şi dacă locurile de muncă sunt men inute în cadrul regiunii.217Dacă se angajează persoane defavorizate sau cu handicap, intensitatea brută a ajutorului nu trebuiesă depăşească 50% pentru persoane defavorizate şi 60% pentru persoane cu handicap. Mai mult, înacest caz, nu mai este necesară cresterea netă a numărului de salaria i dacă posturile au devenitvacante în urma unor plecări voluntare, a pensionarii, a reducerii voluntare a timpului de lucru sau aunor concedieri legale pentru conduită necorespunzătoare.218Plafoanele men ionate mai sus pentru ajutorul pentru ocuparea for ei de muncă se aplică indiferentdacă sprijinul pentru proiectul de ajutor este finan at în întregime din resurse de stat sua par ial deUniunea Europeană. Ajutorul pentru ocuparea for ei de muncă nu poate fi cumulat cu nici un altajutor sau finan are din partea Ocmunită ii dacă această cumulare ar face ca intensitatea ajutoruluisă depăşească nivelul stabilit în Regulament.D. CERCETARE ŞI DEZVOLTAREa. Politica generală şi cadrul legalÎn general ajutorul pentru cercetare şi dezvoltare beneficiază de o un tratament favorabil, atât îmRomânia, cât şi la nivel comunitar.219 Această abordare pozitivă fa ă de ajutorul pentru activită i decercetare şi dezvoltare este justificată prin referin a la obiectivele avute în vedere de acest tip deajutor, volumul considerabil de finan are necesar pentru proiectele de213 Art. 6 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea for ei de muncă.214 Art. 4 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea for ei de muncă.215 Decizia Comisiei 96/542/EC, Italian footwear industry (“Industria încăl ămintei din Italia”), OJ 1996 L231/23.216 Art. 9 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea for ei de muncă.217 Art. 4(2) şi (3) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea for ei de muncă.218 Art. 5 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea for ei de muncă.219 Referitor la politica comunitară, vezi „Strategia de la Lisabona“, obiectivele stabilite de Consiliul European de laLisabona din martie 2000. 48
    • cercetare şi dezvoltare şi riscurile asumate de acestea.220În România, baza legală a ajutorului de stat pentru astfel de activită i este Regulamentul privindajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare. Conform acestui Regulament, dacă ajutorul pentrucercetare şi dezvoltare se încadrează221 la defini ia ajutorului de stat în sensul Art. 2(1) din Legeaajutorului de stat,el poate fi autorizat cu condi ia să îndeplinească criteriile prevăzute înRegulament. Regulamentul transpune cadrul comunitar pentru cercetare şi dezvoltare din 1996.Comisia a modificat de asemenea Regulamentul pentru IMM-uri pentru a include şi ajutoarele destat acordate IMM-urilor pentru cheltuieli de cercetare şi dezvoltare.222Consiliul Concuren ei are aceeaşi pozi ie favorabilă fa ă de ajutorul de stat pentru cercetare şidezvoltare, ca şi Comisia Europeană. Obiectivele comunitare în acest domeniu sunt stipulate în Art.157(1) din Tratatul CE, care solicită statelor membre ale UE şi Comunită ii, în conformitate cu unsistem de pia ă deschis şi competitiv, să întreprindă ac iuni având, printre altele, drept obiectivîncurajarea unei mai bune exploatări a poten ialului industrial al politicilor de inova ie, cercetare şidezvoltare tehnologică. În conformitate cu Art. 163 (1) din Tratatul CE, unul din obiectiveleComunită ii este de a întări baza ştiin ifică şi tehnologică a industriei Comunită ii şi solicităComunită ii să încurajeze cercetarea şi dezvoltarea tehnologică între firme, centre de cercetare şiuniversită i.b. Inova iileÎn lumina strategiei de la Lisabona, care a subliniat importan a inova iilor ca principală sursă decompetitivitate şi creştere economică, Comisia elaborează în prezent noi reguli comunitare223 deevaluare a ajutorului de stat pentru inova ii, în încercarea de a crea un cadru corespunzător pentruacest important domeniu de activitate. Totuşi, în actualul cadru juridic al ajutorului pentrucercetare şi dezvoltare, la nivel comunitar şi na ional, inova iile nu se încadrează ca o categorieseparată. În consecin ă, ajutorul pentru activită i ce ar putea fi considerate inovatoare dar nucorespund nici uneia din aceste categorii nu cad sub inciden a cadrului şi trebuie să respecte politicaprivind ajutorul de investi ii.224c. Activită i de cercetare şi dezvoltareAjutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare poate în principiul afecta concuren a. Atunci când seanalizează această măsură de ajutor, trebuie făcută deosebirea între cercetarea fundmantală, ceaaplicativă şi activitatea de dezvoltare preconcuren ială. Criteriul fundamental al evaluării esteurmătorul: cu cât cercetarea şi dezvoltarea sunt mai apropiate de pia ă, cu atât efectul denaturant alajutorului de stat poate fi mai puternic.225220 Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare, publicat în Monitorul Oficial al României,Partea I nr. 470/02.07.2002, modificat şi completat prin Regulamentul publicat în Monitorul Oficial al României, ParteaI nr.521/10.06.2004.221 Cadrul Comunitar privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare, OJ (EC) 1996 C45/5 (care înlocuieşte OJ1986 C83/2); acest cadru de aplică până la 31 decembrie 2005, OJ 2002 C111/3; Comunicarea Comisiei care modificăCadrul, OJ 1998 C48; Comunicarea Comisiei privind revizuirea Cadrul Comunitar, OJ 2001 C78; ComunicareaComisiei privind prelungirea Cadrul Comunitar, OJ 2002 C111.222 Regulamentul Comisiei (CE) Nr 364/2004 din 25 Februarie 2004 de modificare a Regulamentului (CE) Nr 70/2001privind extinderea domeniului de aplicare în vederea includerii ajutorului pentru cercetare şi dezvoltare, OJ (EC) L 63,28.02.2004, pp. 22-29.223 Proiecte comunitare în proiect pentru ajutorul de state pentru inova ie, SEC(2004) 1453 din 15 noiembrie 2004.224 Cadrul Comunitar privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare, par 2.3; Art. 2 din Regulamentul românescprivind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.225 Articolul 1(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare. 49
    • Cercetarea fundamentală este o activitate destinată lărgirii cunoştin elor ştiin ifice şi tehnice carenu sunt legate de obiective industriale sau comerciale.226 Cercetarea aplicativă este cercetareaplanificată sau investiga ii extrem de importante orientate spre dobândirea de cunoştin e noi,obiectivul fiind ca aceste cunoştin e să fie utile pentru dezvoltarea de noi produse, procese sauservicii ori pentru a îmbunătă i semnificativ produsele, procesele sau serviciile existente. 227Activitatea de dezvoltare precompetitivă este transformarea rezultatelor cercetării aplicative înplanuri, scheme sau documenta ii pentru produse, procese ori servicii noi, modificate sauîmbunătă ite, chiar dacă acestea sunt destinate vânzării ori utilizării, incluzând şi fabricareaprototipului ini ial, care nu poate fi utilizat în scopuri comerciale.228Finan area publică a activită ilor de cercetare şi dezvoltare realizate de către institu iile fără scoplucrativ de învă ământ superior sau de cercetare nu constituie ajutor de stat în sensul Art. 2 dinLegea nr. 143/1999.229 Cu toate acestea, un criteriu foarte important este dacă sau cât de mult suntaceste institu ii angajate în activită i econoimice. Abordarea generală în acest sens este carezultatele acestor proiecte de ajutor să fie puse înmod nediscriminatoriu la dispozi ia industriei româneşti. Totuşi, în situa iile când astfel de institu iiprimesc ajutor pentru proiecte de cooperare cu agen i economici priva i, ajutorul acordat poate fiajutor de stat dacă nu sunt îndeplinite anumite condi ii,230 i.e. fie institu ia de cercetare contribuie laproiect ca şi o societate comercială (e.g. în schimbul unei plă i la pre ul pie ei pentru serviciileoferite), fie costurile totale ale cercetării sunt suportate de către agen ii economici industrialirespectivi. De exemplu, în cazul unui ajutor acordat unui institut de cercetare din Germania aferentunui proiect de cercetare în cooperare cu o firmă privată, dar ale cărui condi ii contractuale asupracercetării erau astfel încât numai firma privată putea exploata comercial rezultatele cercetării şidezvoltării, Comisia a sus inut că era ca şi cum ajutorul fusese acordat direct firme private.231 Nu sepoate aplica Articolul 2(1) din Legea ajutorului de stat nici dacă rezultatele care nu genereazădrepturi de proprietate intelectuală pot fi diseminate pe scară largă sau dacă drepturile de proprietateintelectuală asupra rezultatelor activită ii de cercetare şi dezvoltare sunt în întregime alocateinstitu iilor publice fără scop lucrativ sau primesc de la agen ii economici industriali compensa iaechivalentă pre ului de pia ă.232 Atunci când autorită ile publice angajează sau cumpăra rezultateleactivită ii de cercetare şi dezvoltare de la agen ii economici, poate fi implicat ajutor cu excep iacazului în care nu are loc o procedură de licita ie sau dacă contractele nu fost încheiate în condi iilepie ei, în special, în conformitate cu regulile aplicabile achizi iilor publice.233d. Criteriile de evaluare a compatibilită iiLa evaluarea compatibilită ii ajutoarelor de stat pentru cercetare şi dezvoltare, ConsiliulConcuren ei ia de obicei în considerare mai multe aspecte, Cum ar fi tipul cercetării (posibilitatea decomercializare – cât de aproape de pia ă este proiectul), benficiarii, intensitatea ajutorului,accesibilitatea la rezultate etc.234În oricare din cazuri, ajutorul trebuie să constituie o stimulare pentru agen ii economici de a efectuaactivită i de cercetare şi dezvoltare sau să încurajeze acei agen i economici care nu efectuează226 Articolul 1(3) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.227 Articolul 1(4) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.228 Articolul 1(5) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.229 Articolul 3(1) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.230 Vezi condi iile stipulate în Art. 3(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.231 Raportul XXI privind Politica de Concuren ă (1991), pct. 185.232 Art. 3(2) (c), (d) şi (e) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.233 Articolul 4 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.234 Articolul 6 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare. 50
    • activită i de cercetare şi dezvoltare în realizarea lor. Dacă acest efect de stimulare nu este evident,Consiliul Concuren ei poate considera acest ajutor mai pu in favorabil decât de obicei. 235 Deexemplu, Comisia Europeană a refuzat autorizarea unui ajutor către Olivetti pentru dezvoltarea decalculatoare personale multimedia portabile deuz individual şi de grup pe motivul că proiectul păreaa fi operare obişnuită pentru agentul economic şi nu depăşea limitele activită ii cotidiene decercetare şi dezvoltare.236 Totuşi, atunci când se acordă ajutor pentru cercetarea şi dezvoltarea unorIMM-uri, Consiliul Concuren ei pleacă de la prezum ia că ajutorul oferă acel efect de stimularenecesar.237Pentru a verifica dacă ajutorul planificat va motiva agen ii economici să realizeze cercetarea pe careîn alte circumstan e nu ar realiza-o, Consiliul Concuren ei trebuie să ină mai ales cont de factoriicuantificabili (cum ar fi modificarea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare, a numărului depersoane implicate etc), eşecurile de pia ă, costurile suplimentare produse de cooperarea trans-frontalieră şi alte costuri relevante indicate de furnizorul de ajutor. Ajutorul poate fi aprobat dacă elcontribuie la lărgirea aplicării cercetării sau la accelerarea acesteia.238 În nici un caz nu trebuie săconstituie ajutor de operare. La notificare sau la înaintarea rapoartelor anuale, furnizorul de ajutorde stat este obligat să demonstreze că ajutorul planificat este necesar ca stimulare.239e. Intensitatea ajutorului pentru cercetare şi dezvoltareIntensitatea permisă a ajutorului este stabilită de Consiliul Concuren ei de la caz la caz.240 Laanaliza intensită ii ajutorului admisibil, Consiliul Concuren ei ia în considerare natura proiectuluisau a programului, aspectele de politică generală referitoare la competitivitatea industriei, risculdenaturării concuren ei şi efectul asupra comer ului dintre România şi Statele Membre ale UE. Caregulă generală, cercetarea fundamentală şi cercetarea aplicativă pot fi încadrate la nivelurisuperioare de ajutor fa ă de dezvoltarea precompetitivă, întrucât cea din urmă este mult mai aproapede pia ă şi, dacă este sprijinită, poate crea denaturări mai mari ale concuren ei.241Calculul intensită ii ajutorului se face pe baza evaluării costurilor eligibile aferente.242 Cercetareafundamentală desfăşurată în beneficiul sau de către agen i economici poate fi acordată la ointensitate brută a ajutorului de până la 100%, întrucât acest tip de cercetare este departe de pia ă;243în timp ce intensitatea brută a ajutorului pentru cercetare aplicativă nu trebuie să depăşească 50%din costurile eligibile ale proiectului.244 Studiile tehnice de fezabilitate pregătitoare ale activită ilorde cercetare aplicativă pot primi o intensitate a ajutorului de până la 75%, în timp ce studiilepregătitoare ale activită ilor de dezvoltare preconcuren ială sunt limitate doar la 50% din costuri.245Activită ile de dezvoltare preconcuren ială sunt mai aproape de pia ă şi intensitatea brută aajutorului pentru astfel de activită i este de maximum 25% din costurile eligibile ale proiectului.246Pentru a încuraja diseminarea rezultatelor cercetării, ajutorul pentru aplicarea inven iilor brevetate şi235 Articolul 22 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.236 Raportul XXVI privind Politica de Concuren ă (1996), pct. 247.237 Articolul 25 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.238 Articolul 23 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.239 Articolul 24 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.240 Articolul 12(1) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.241 Articolul 12 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.242 Costurile eligibile sunt cuprinse în lista din Anexa 1 la Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şidezvoltare.243 Articolul 13(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.244 Articolul 14(1) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.245 Articolul 14(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare.246 Articolul 15 din Regulament. 51
    • a îmbunătă irilor de către IMM-uri poate fi acordat până la acelaşi nivel ca şi pentru activită ile decercetare care au condus la realizarea inven iilor respective.247E. PROTEC IA MEDIULUIa. Principiile politicii şi cadrului legalInstruc iunile comunitare din 2001 privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului urmăresc cafunc ionarea competitivă a pie elor şi cerin ele de protec ie a mediului să fie integrate în politica deconcuren ă, în special pentru promovarea dezvoltării durabile.248În lumina Instruc iunilor comunitare din 2001, Consiliul Concuren ei a emis Regulamentul privindajutorul de stat pentru protec ia mediului,249 guvernat de principii similare. Regulamentul se aplicăajutoarelor pentru protec ia mediului în toate sectoarele din economie, dar exclude sectorul agricol.Se aplică şi pisciculturii şi acuaculturii.250 Conceptul de protec ie a mediului cuprinde orice ac iunemenită a remedia sau a preveni daunele asupra mediului fizic înconjurător sau asupra resurselornaturale, sau de a încuraja utilizarea eficientă a acestor resurse.251Principiile de bază ale politicii de mediu, atât în Comunitate, cât şi în România sunt poluatorulplăteşte, în virtutea căruia costurile aferente măsurilor de înlăturare a poluării trebuie suportate decătre poluatorul care a cauzat poluarea, şi internalizarea costurilor, ceea ce înseamnă că toatecosturile de mediu trebuie internalizate în costurile de produc ie ale unui agent economic.252 Deexemplu, în conformitate cu aceste principii, Comisia a refuzat autorizarea unui ajutor pentruinvesti ii efectuate de către un producător din industria siderurgică în luarea de măsuri de prevenirea poluării de la un munte de zgură folosit de întreprindere, întrucît costurile de investi ii ar fi trebuitsuportate de întreprinderea însăşi.253 Ajutorul pentru reabilitarea amplasamentelor industriale poateface obiectul Regulamentului. Atunci când persoana răspunzătoare este identificată în mod clar,acea persoană trebuie să finan eze reabilitarea şi nici un ajutor de stat nu va fi acordat. Totuşi,atunci când persoana răspunzătoare de poluare nu poate fi identificată, este permis ajutorul pentrureabilitarea amplasamentului industrial poluat.254b. Ajutorul pentru investi ii şi intensită ile de ajutor aplicabileAjutorul poate fi autorizat pentru investi ii dacă este strict necesară respectarea obiectivelor demediu. Costurile eligibile trebuie limitate la costurile suplimentare generate de investi iile necesareacestor obiective.255Pentru o perioadă de trei ani de la adoptarea unor standarde obligatorii, IMM-urile sunt eligibilepentru o intensitate maximă de 15% brut pentru îndeplinirea noilor standarde.256 Ajutoarele pentru247 Articolul 17 din Regulament.248 Instruc iunile Comunitare privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului, C37/01 din 3 februarie 2001, par. 14.249 Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului, adoptat la 10.05.2002, publicat în M.O. Partea I nr.470/02.07.2002, modificat şi completat prin Regulamentul publicat în M.O. Partea I nr. 525/10.06.2004.250 Articolul 2(1) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului.251 Articolul 1(a) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului.252 Articolul 1(b) şi (c) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului.253 Raportul XXVIII asupra Politicii de concuren ă (1998), p. 221.254 Articolul 7 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului.255 Articolul 6(1) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului.256 Articolul 5(1) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului. 52
    • investi ii care permit agen ilor economici să depăşească standardele existente pot fi autorizate pânăla o intensitate de maximum 30% (40% pentru IMM-uri) brut din costurile de investi ii eligibile.257Ca şi Comisia Europeană, Consiliul Concuren ei are o atitudine foarte favorabilă fa ă de ajutorulcare oferă stimulente de atingere a unor niveluri de protec ie a mediului mai ridicate decât celeimpuse de standardele existente.Se consideră că investi iile ce permit întreprinderilor să reducă consumul de energie utilizat înprocesele de produc ie promovează protec ia mediului şi, prin urmare, sunt eligibile pntru 40%(50% pentru IMM-uri) din costurile eligibile.258 Investi iile pentru promovarea surselor de energieregenerabile reprezintă unul din obiectivele pe termen lung de politică de mediu. Rata de bază aajutorului pentru investi iile realizate în favoarea acestor forme de energie este de 40% din costurileeligibile. Având în vedere importan a şi beneficiile de mediu copleşitoare oferite de sursele deenergie regenerabile, dacă se poate demonstra caracterul indispensabil, se poate acorda o intensitatede până la 100% din costurile eligibile, cu condi ia ca instala iile să nu mai beneficieze de nici o altăformă de sprijin. 259 Investi iile pentru produc ie combinată de energie electrică şi termică potreprezenta ajutor dacă se poate demonstra că randamentul conversiei este deosebit de ridicat pentrucă reduce consumul de energie sau pentru că procesul de produc ie este mai pu in dăunător mediului.În acest caz, intensitatea ajutorului nu va depăşi 40% din costurile eligibile.260În mod similar, ajutorul pentru reamplasarea firmelor poate fi autorizat numai dacă agentuleconomic respectiv este situat într-o zonă urbană sau într-o zonă protejată ecologic unde desfaşoarăîn mod legal activită i care produc poluări majore. În acest caz, ajutorul destinat sus inerii unuiagent economic care îşi mută amplasamentul într-o zonă mai potrivită este considerat ca fiindautorizat dacă sunt îndeplinite anumite criterii.261IMM-urile sunt eligibile pentru ajutor pentru investi ii dacă ajutorul este legat de servicii deconsultan ă/consiliere, din domeniul protec iei mediului.262 Întrucât aceste ajutoare joacă un rolimportant în sprijinirea IMM-urilor, acest tip de ajutor poate fi acordat în baza Regulamentului cuprivire la ajutoarele regionale şi a Regulamentului cu privire la ajutoarele pentru IMM-uri.c. Ajutorul de operareDeşi Consiliul Concuren ei nu aprobă de obicei ajutorul de operare care dispensează agen iieconomici de costurile ce decurg din poluarea sau noxele pe care le cauzează, se poate face excep iepentru două categorii de ajutor, i.e. ajutor pentru gestionarea deşeurilor şi ajutor pentru conservareaenergiei. Dacă se demonstrează că acest ajutor este absolut necesar, el va trebui de asemenealimitat la compensarea costurilor suplimentare comparativ cu pre urile pie ei şi trebuie să fietemporar şi, ca regulă generală, degresiv, astfel încât să constituie un stimulent pentru respectarea,într-un interval rezonabil de timp, a principiului reflectării costurilor in pre uri.263Firmele care primesc ajutor pentru tratarea deşeurilor trebuie să finan eze serviciul oferitpropor ional cu cantitatea de deşeuri produse şi cu costul tratării, conform principiului "poluatorulplăteşte". Ajutorul de operare trebuie limitat la o durată de cinci ani, cu o intensitate a ajutorului depână la 100% din costurile suplimentare în primul an, şi să fie redus la zero după cinci ani în cazul257 Articolul 5(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului.258 Articolul 5(4) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului.259 Articolul 5(5) şi (7) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului.260 Articolul 5(4) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului.261 Articolul 8 din Regulament; condi iile care trebuie îndeplinite în acest context vor fi găsite în Art. 8(3) dinRegulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului.262 Articolul 9 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului.263 Articolul 10(1) şi (2) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului. 53
    • ajutoarelor degresive. În cazul ajutoarelor "nedegresive", intensitatea este limitată la 50% dincosturile suplimentare.264Derogările de la plata taxelor de protec ie a mediului pot fi autorizate dacă este necesarăcompensarea pierderilor de competitivitate sau dacă agentul economic are dificultă i în adoptareanoilor taxe de protec ie a mediului sau creşterea semnificativă a contribu iei la protec ia mediului.2655.4. AJUTORUL SECTORIALAjutorul sectorial este o asisten ă financiară oferită de stat care face obiectul Art. 2(1) din Legeaajutorului de stat şi este destinat a facilita dezvoltarea anumitor activită i economice. Până înprezent, Consiliul Concuren ei a adoptat regulamente şi instruc iuni pentru mai multe sectoareeconomice, men ionând criteriile şi condi iile care trebuie îndeplinite de măsurile de ajutor de statcu obiective sectoriale în privin a compatibilită ii lor.A. TRANSPORTUL AERIANa. Politica generală şi cadrul legalPentru o lungă perioadă de timp, domeniul transportului aerian din Comunitatea Europeană a fostcaracterizat de un nivel înalt al interven iei şi sus inerii din partea statului. Această situa ie a afectatconcuren a prin controlul tarifelor, al accesului pe pia ă şi al capacită ii de utilizare în comun (engl.sharing). Datorită liberalizării transporturilor aeriene în Comunitate, a devenit necesară o aplicareclară a regulilor privind ajutor de stat în acest sector. Prin urmare, Comisia a emis în 1994Instruc iunile privind ajutorul de stat pentru sectorul transporturilor.266În 2003, Consiliul Concuren ei a transpus Instruc iunile CE în legisla ia românească. Instruc iuniledin România emise astfel reprezintă baza legală pentru evaluarea ajutorului de stat pentrutransporturi în România.La fel ca şi Liniile directoare CE, Instruc iunile din România nu se aplică în ceea ce priveştesubven ionarea produc iei de aeronave, deşi ajutorul companiilor aeronautice de promovare acumpărării sau exploatării anumitor aeronave intră sub inciden a acestor Instruc iuni. Realizareaproiectelor de infrastructură reprezintă măsuri generale de politică economică şi nu constituie ajutorde stat în sensul Art. 2(1) din Legea ajutorului de stat. Măsurile de dezvoltare a infrastructurii nucad sub inciden a Instruc iunilor în măsura în care acestea răspund unor nevoi de programare sauifac parte din politica na ională privind mediul şi transporturile.Ajutorul pentru construc ii în domeniul transporturilor este permis în mod normal pe aceleaşitemeiuri aplicabile celorlalte.b. Ajutorul de operareAjutorul de operare cu obiectivul de acoperire a pierderilor este în principiu interzis. Numai încazuri excep ionale, în care ajutorul contribuie în mod propor ional la redresarea, înnoirea saudezvoltarea flotei aeriene româneşti, poate fi justificată acordarea ajutorului.264 Articolul 10(3), (4) şi (5) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului.265 Articolul 11 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului.266 Liniile directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru sectorul transporturilor, OJ (EC) 1994 C 350/5. 54
    • Ajutorul de operare poate fi autorizat în mod deosebit dacă este legat de obliga ii de serviciu public.Obliga iile de serviciu public pot fi impuse unor servicii aeriene regulate spre un aeroport situat înregiuni periferice sau de dezvoltare sau pe o rută cu trafic scăzut având destina ia un aeroportregional cu condi ia ca această rută să fie considerată vitală pentru dezvoltarea economică a regiuniiîn cauză. Dacă nici un transportator aerian nu a prestat sau nu este pe punctul de a presta pe o rutăservicii aeriene regulate conform obliga iilor de serviciu public care au fost impuse pe acea rută, sepoate limita accesul la acea rută numai pentru un singur transportator pentru o perioadă de până la 3ani. Dreptul de a opera trebuie acordat prin licita ie publică deschisă.Compensa ia trebuie plătită pentru îndeplinirea obliga iei de serviciu public, luându-se înconsiderare cheltuielile şi veniturile implicate. În acest sens, selectarea transportatorului prinlicita ie publică trebuie să asigure neacordarea unei supracompensa ii. Compensa ia nu trebuie sădepăşească necesarul pentru acoperirea pierderilor suportate prin îndeplinire.267 În cazul în caretransportatorul în cauză nu a fost selectat printr-o licita ie publică deschisă, Consiliul Concuren eiva considera că ajutorul de stat a fost acordat.268Ajutorul de operare poate fi acordat de asemenea în situa iile în care este justificat ca fiind ajutor cucaracter social, acordat consumatorilor individuali, cu condi ia ca acest ajutor să fie acordat fărădiscriminare în privin a originii transportatorilor aerieni. Caracterul social al ajutorului este decisiv,i.e. trebuie să acopere categorii specifice de pasageri (copii, persoane cu handicap, persoane cuvenituri scăzute) ce călătoresc pe o anumită rută. Atunci când ruta în cauză face legătura cu oregiune defavorizată, ajutorul trebuie să deservească întreaga popula ie a acestei regiuni.Totuşi, în lumina evenimentelor de la 11 septembrie 2001, Comisia a autorizat anumite ajutoare deoperare pentru companii aeriene în conformitate cu Art. 87(2)(b) din Tratatul CE. Ajutorul a fostaprobat pentru a acoperi costurile suplimentare de asigurări şi securitate şi pierderile suferite prinînchiderea spa iului aerian, dar nu acele pierderi suportate de scăderea numărului de clien i dincauza temerii mărite de atacuri.269c. Principiul investitorului în economia de pia ăAtunci când evaluează anumite tranzac ii financiare operate de către stat în favoareatransportatorilor aerieni, cum ar fi injec ii de capital, împrumuturi sau garan ii, ConsiliulConcuren ei aplică principiul investitorului în economia de pia ă. În acest sens, Consiliul nu vacăuta sa înlocuiască ra ionamentul investitorului, ci doar să stabilească dacă programul finan at decătre stat ar fi acceptabil pentru un investitor din economia de pia ă.270 Ca regulă generală, în cazulinjec iilor de capital nu avem de a face cu ajutor de stat atunci când structura sau perspectivaviitoare a companiei sunt de aşa natură încât rambursarea costurilor investi iei poate fi aşteptatăîntr-o perioadă de timp rezonabilă. În cazul unei majorări a participării statului, capitalul furnizat decătre stat trebuie să fie propor ional cu numărul ac iunilor de inute de autorită ile publice şi să fie înacord cu o injec ie semnificativă de capital efectuată de un ac ionar privat.271 În ceea ce priveşteîmprumuturile, Consiliul Concuren ei va evalua dacă împrumutul este efectuat în termenii şicondi iile comerciale obişnuite şi dacă un astfel de împrumut ar fi fost disponibil de la o bancăcomercială. În acest context, va ine seama cu precădere de rata dobânzii aplicate şi de garan iile267 Pct. 3.5.5 - 3.5.8 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul transportului aerian.268 Pct. 3.5.10 - 3.5.11 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul transportului aerian269 XXXI Raport privind Politica de Concuren ă (2001), pct. 446.270 Pct. 4.1 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul transportului aerian.271 Pct. 4.2 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul transportului aerian. 55
    • solicitate pentru acoperirea împrumutului. 272 În ceea ce priveşte garan iile de stat, evaluareaelementului de ajutor va implica o analiză detaliată a situa iei financiare a împrumutatului.273d. Ajutorul regional şi ajutorul pentru salvare şi restructurare acordat sectorului de transport aerianAcordarea de ajutoare regionale sectorului de transport aerian este reglementată de Regulamentulprivind ajutorul regional, emis de Consiliul Concuren ei; ajutoarele pentru salvare şi restructurarecătre sectorul de transport aerian pot fi de asemenea autorizate, fiind reglementate de prevederileRegulamentului privind ajutorul pentru salvare şi restructurare pentru firme aflate în dificultate.B. TRANSPORTUL MARITIMa. Politica generală şi cadrul juridicScopul politicii maritime comunitare este de a asigura libertatea de acces către pie ele maritime dintoată lumea şi nave conforme cerin elor de mediu. Principiile acestei politici sunt con inute acum înLiniile Directoare comunitare 274 emise în anul 1997, fiind ulterior transpuse în legisla iaromânească prin Instruc iunile privind ajutorul de stat în sectorul maritim.275Instruc iunile din România sunt destinate a mări transparen a privind acordarea de ajutoare de stat însectorul maritim şi a îmbunătă i standardele privind siguran a, mediul şi aspectele tehnice, precumşi know-how-ul maritim pe navele înregistrate în România. Ajutorul acordat în acest sector poate fijustificat prin unul dintre obiectivele enumerate mai sus.276b. Tipuri de ajutoareAjutorul pentru operare este în principiu interzis. Totuşi, ajutorul pentru operare care contribuiela înnoirea şi dezvoltarea flotei comerciale româneşti poate fi autorizat, cu condi ia ca nivelulajutorului să nu depăşească ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.277Ajutorul fiscal şi măsurile sociale pot fi aprobate de Consiliul Concuren ei când urmărescîmbunătă irea tratamentului fiscal al companiilor posesoare de nave, inclusiv de exempludeprecierea accelerată a investi iilor, rezerve scutite de la plata taxelor asupra profitului ob inut dinvânzarea navelor, atunci când profitul este reinvestit în nave.278 Mai departe, Consiliul Concuren eiconsideră că stimulente fiscale, precum şi alte ini iative privind instruirea şi îmbunătă ireasiguran ei contribuie la locuri de muncă de o calitate ridicată şi la stimularea unei industrii de navecompetitive. De aceea, astfel de măsuri pot fi permise cu condi ia să se demonstreze cămanagementul strategic şi comercial al tuturor navelor respective este efectuat în mod efectiv peteritoriul României şi este supus prevederilor dreptului fiscal românesc; în afară de asta, trebuiedemonstrat că respectivele companii, posesoare de nave respectă regulile, acordurile şi conven iileinterna ionale aplicabile transportului maritim, în special acelea care se referă la normele desiguran ă.279 În plus, ajutorul poate fi acordat sub forma unor contribu ii sociale reduse şi taxelor pe272 Pct. 4.3 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul transportului aerian.273 Pct. 4.4 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul transportului aerian; pentru mai multe detalii veziPartea IV Capitolul 8 privind garan iile de stat.274 [1997] OJ C205/5.275 Instruc iuni privind ajutorul de stat în domeniul sectorului maritim, publicat în MO, Partea I nr. 806/17.11.2003.276 Pct. 4 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul sectorului maritim277 Pct. 5 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul sectorului maritim.278 Pct. 6.1 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul sectorului maritim279 Pct. 6.2 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul sectorului maritim. 56
    • venit pentru marinari la bordul navelor înregistrate în România. În acest sens, o reducere maximă lazero poate fi acceptată atunci când o astfel de măsură este necesară pentru a permite companiilorposesoare de nave să reducă costurile legate de for a de muncă la niveluri conforme cu normeleinterna ionale care deseori implică exceptarea de la obliga iile fiscale şi de asigurări sociale pentrumarinari. Totuşi, ajutorul de stat sub forma subven iilor la salariile nete nu poate fi acordat, întrucâtaceasta ar putea conduce la distorsionarea serioasă a concuren ei.280Ajutorul pentru investi ii pentru nave noi este reglementat de prevederile Regulamentului privindajutorul de stat pentru construc ia de nave. 281 Alte ajutoare pentru investi ii pot fi autorizate învederea îmbunătă irii echipamentului la bordul navelor înregistrate în România sau în vedereapromovării navelor sigure şi conforme cu normele de mediu, cum ar fi furnizarea de stimulentepentru depăşirea normelor de siguran ă şi de mediu obligatorii, stipulate în conven iileinterna ionale, îmbunătă ind astfel controlul siguran ei şi mediului.282Privitor la ajutorul pentru instruire în sectorul transportului maritim, trebuie să se observe că multescheme de instruire urmate de marinari şi sprijinite de către stat nu constituie ajutor de stat în sensulArt. 2(1) din Legea ajutorului de stat, deoarece ele sunt prin natura lor generale, fie academice, fieprofesionale. Totuşi, dacă un ajutor nu este general, el trebuie să fie notificat ConsiliuluiConcuren ei, care va evalua măsura respectivă în conformitate cu criterii obiective, cum ar fipropor ionalitatea, nediscriminarea, transparen a, etc.283Atunci când ajutorul este acordat pentru a rambursa pierderi operative rezultate din executarea unorobliga ii de serviciu public, acel ajutor va fi privit ca fiind necesar din perspectiva acelor obliga iişi, pe cale de consecin ă, nu va reprezenta ajutor de stat în sensul Art. 2(1) din Lege. În orice caz, înacest sens contractele de servicii publice con inând astfel de obliga ii trebuie să facă obiectul unorlicita ii publice pentru a asigura transparen a şi competitivitatea. Ele trebuie să fie conforme cuprevederile care guvernează serviciile economice de interes general.284Ajutorul regional în transportul maritim poate fi acordat cu condi ia să poată fi demonstrat că unastfel de ajutor va aduce beneficii regiunii respective pe o perioadă de timp rezonabilă. Ajutorulastfel acordat va trebui să respecte prevederile Regulamentului privind ajutorul regional.285Ajutorul pentru salvare şi restructurare acordat sectorului de transport maritim, incluzândajutorul acordat în scopul privatizării, este reglementat de Regulamentul specific privind ajutorulpentru firme aflate în dificiulate.286c. Intensitatea ajutoruluiIntensitatea totală a ajutorului permis, incluzând ajutorul pentru operare, asisten a echipajului,investi ii şi ajutorul regional, nu trebuie să depăşească suma totală a contribu iilor fiscale şi socialedatorate , astfel încât reducerea efectivă la zero a datoriilor fiscale şi a celor privind contribu iilor la280 Pct. 7 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul sectorului maritim.281 Pt. 8.3 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul sectorului maritim; Regulamentul privind ajutorul destat privind construc ia de nave, adoptat pe 12 august 2004, MO Partea I, nr 953/18.10.2004.282 Pct. 8.1 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul sectorului maritim.283 Pct. 10 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul sectorului maritim.284 Pct. 11 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul sectorului maritim.285 Pct. 8.3 şi 9 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul sectorului maritim.286 Pct. 11 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul sectorului maritim. 57
    • asigurări sociale pentru marinari, precum şi cea a taxelor legate de activitatea maritimă să fie nivelulmaxim de ajutor care poate fi permis.287C. CONSTRUC IA DE NAVEa. Politica generală şi cadrul legalÎn Uniunea Europeană, regimul aplicabil sectorului contruc iei de nave a con inut un amestec dereguli stricte şi reguli mai flexibile. 288 Noul Cadru comunitar privind ajutorul de stat pentruconstruc ia de nave289 furnizează reguli pentru evaluarea ajutorului de stat în acest sector, ca urmarea expirării Regulamentului Consiliului nr 1540/98290. În lumina prevederilor comunitare stipulate deCadru, Consiliul Concuren ei a emis Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia denave.291Subiect al regulii de minimis, ajutorul acordat fie direct, fie indirect, construc iei de nave, repara ieide nave şi conversiei de nave poate fi considerat compatibil cu mediul concuren ial numai dacă esteîn conformitate cu prevederile Regulamentului. Orice inten ie de a acorda ajutoare de stat sub acestRegulament trebuie să fie notificată Consiliului Concuren ei.292Similar Cadrului comunitar, obiectivele acestui Regulament sunt de a încuraja o eficien ă şicompetitivitate mai ridicată a sectorului constructor de nave, facilitând astfel reducerea activită ilorneviabile economic pentru a respecta obliga iile interna ionale din domeniul creditelor la export şiajutorului pentru dezvoltare. Regulamentul urmăreşte să simplifice şi să mărească transparen amodului de abordare al Consiliului Concuren ei în acest domeniu, extinzând prevederile legaleprivind ajutorul orizontal asupra sectorului de construc ie a navelor. Totuşi, anumi i factori careafectează sectorul construc iei navelor sunt reflecta i în politica Consiliului Concuren ei privindcontrolul ajutoarelor de stat în acest domeniu. Astfel de factori includ aspecte referitoare lasupracapacitate şi alte distorsionări ale comer ului pe pia a mondială a construc iei de nave, naturanavelor ca bunuri de dimensiuni foarte mari, faptul că disciplina OMC cu privire la comer ul neloialeste dificil de aplicat în sectorul construc iei de nave.293O serie de Regulamente cu obiectiv orizontal sunt aplicabile în mod expres sectorului construc ieide nave: ajutorul pentru instruire,294 ajutorul pentru ocuparea for ei de muncă,295 ajutorul pentruIMM-uri,296 salvare şi restructurare,297 protec ia mediului înconjurător298 şi cercetare-dezvoltare.299287 Pct. 13 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul sectorului maritim.288 Pct. 1 din Introducerea la Cadrul Comunitar privind ajutorul pentru construc ia de nave, OJ C317/11 din 30.12.2003.289 Cadrul privind ajutorul de stat privind construc ia de nave, OJ C317/11 din 30.12.2003.290 OJ L 32/2.2.2001.291 Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave, adoptat pe 12 august 2004, MO Partea I nr.953/18.10.2004.292 Articolul 11 Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave.293 Preambul, Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave.294 Regulament privind ajutorul pentru instruire, MO Partea I nr. 470/02.07.2002; amendat şi completat prinRegulamentul publicat în MO, Partea I nr 525/10.06.2004.295 Regulamentul publicat în MO Partea I nr. 847/16.09.2004; amendat şi completat prin Regulamentul publicat în MO,Partea I nr 738/22.10.2003.296 Regulament privind ajutorul de stat pentru IMM-uri, adoptat pe 23 martie 2004, publicat în MO, Partea I nr.340/19.04.2004; amendat şi completat prin Regulamentul publicat în România, Partea I nr. 850/16.09.2004; înlocuieştevechiul Regulament privind ajutorul regional şi pentru IMM-uri din 10.05.2002, care nu mai este în vigoare; deasemenea recent amendat, luând în considerare Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind defini iamicroîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii (OJ EC L 124, 20.05.2003); Regulamentul amendat a fost adoptatpe 1.2.2005, publicat în MO Partea I, nr. 127/9.2.2005. 58
    • Pe lângă acestea, Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave prevede regulispecifice pentru acordarea de ajutor cu obiective speciale, cum ar fi inova ie, închidere, creditepentru export, dezvoltare, investi ii regionale, care vor fi prezentate mai jos.b. Prevederi specificeAjutorul regional 300 pentru construc ia, repararea şi conversia navelor trebuie privit ca fiindcompatibil cu mediul concuren ial, dacă este acordat pentru investi ii pentru modernizareaşantierelor existente de construc ie a navelor (dar nu legat de restructurarea financiară a şantierelor),având obiectivul de a îmbunătă i productivitatea instala iilor existente şi dacă sus ine cheltuielieligibile, după cum este definit în Regulamentul privind ajutorul regional. Ajutorul astfel acordat nutrebuie să depăşească intensitatea de 22.5%.Ajutorul acordat pentru inovare 301 în şantierele existente de construc ie, reparare şi conversie anavelor poate fi considerat compatibil cu mediul concuren ial până la o intensitate maximă aajutorului de 20% brutto, cu condi ia ca să se refere la aplicarea industrială a produselor şiprocedeelor inovative ce sunt noi din punct de vedere material şi al originalită ii, i.e. nu suntactualmente utilizate comercial de al i operatori în acest sector în cadrul Comunită ii, comportândun risc de eşec tehnologic sau industrial. Un astfel de ajutor trebuie să se limiteze la a sprijinicheltuielile legate de investi ii, design, testare şi activită ile inginereşti destinate direct şi exclusivpăr ii inovative a proiectului. Cuantumul şi intensitatea ajutorului trebuie să reprezinte minimulnecesar, luând în considera ie gradul de risc asociat proiectului.Ajutorul pentru construc ia navelor sub forma creditelor pentru export, furnizat de către stat şiacordat posesorilor de nave na ionali sau străini sau păr ilor ter e pentru construc ia sau conversia denave poate fi considerat compatibil, în urma notificării, dacă este în conformitate cu termeniiAcordului OECD privind Instruc iunile pentru Credite pentru Export Sprijinite Oficial din anul1998 şi cu În elegerea Sectorială privind Creditele pentru Export pentru Nave.302Ajutorul pentru închidere303 implică reducerea costurilor normale rezultate din închiderea par ialăsau toatlă a şantierelor de construc ie, repara ie sau conversie a navelor. El poate fi consideratcompatibil dacă reducerea de capacitate astfel rezultată este reală şi ireversibilă. Cuantumul şiintensitatea ajutorului trebuie să fie justificate de dimensiunea închiderii respective, luând înconsidera ie problemele structurale ale regiunii respective şi, în cazul conversiei în alte activită iindustriale, legisla ia na ională şi regulile aplicabile acelor noi activită i.304 Costurile eligibile includplă i efectuate către personalul de lucru disponibilizat sau pensionat înainte de termenul legal şiplă i pentru reorientarea profesională; ajutor eligibil este şi acela care contribuie la costurile legatede servicii de consulta ă prestate pentru aceste categorii de personal. Cheltuielile legate deredezvoltarea şantierului, a clădirilor, instala iei sau infrastructurii pentru alte obiective de utilizaresunt de asemenea eligibile.305 În cazul închiderii totale a şantierului de construc ie, repara ie sau297 Noul Regulament privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate, adoptat pe23.11.2004, publicat în MO, Partea I nr 1215/17.12.2004; abrogă Regulamentul publicat în MO, Partea I nr.470/02.07.2002, care a fost amendat şi completat prin Regulamentul publicat în Partea I nr. 521/09.06.2004.298 Regulament privind ajutorul de stat pentru protec ia mediului, adoptat pe 10.05.2002, publicat în MO Partea I nr.470/02.07.2002; amendat prin Regulamentul publicat în MO Partea I nr. 525/10.06.2004..299 Regulament privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare, publicat în MO, Partea I nr. 850/16.09.2004;abrogă Regulamentul publicat în MO, Partea I nr. 470/02.07.2002; amendat şi completat prin Regulamentul publicat înMO, Partea I nr. 521/10.06.2004300 Art. 10 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave.301 Art. 5(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave.302 Art. 8 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave.303 Art. 6 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave.304 Art. 6(5) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave.305 Art. 6(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave. 59
    • conversie a navelor, ajutoare suplimentare pot fi de asemenea compatibile până la o sumă care să nudepăşească fie valoarea de bilan reziduală a instala iei, fie valoarea scăzută din contribu ia lacosturile fixe care pot fi ob inute de la instala ii pe o perioadă de 3 ani, scăzând orice avantaj carerevine companiei prin închidere. 306 Pe de altă parte, în cazul închiderii par iale, întreprindereabeneficiară a ajutorului nu trebuie să fi primit ajutor pentru salvare sau restructurare în ultimii 10ani. Altfel, Consiliul Concuren ei va autoriza ajutorul pentru închidere par ială doar în condi iiexcep ionale sau neprevăzute pentru care compania nu poate fi considerată responsabilă.307c. Intensitatea ajutoruluiPragurile stipulate în Regulament sunt aplicabile indiferent dacă ajutorul respectiv este finan at înîntregime sau doar par ial din resurse de stat sau din resurse ale Comunită ii Europene. Mai mult,ajutorul autorizat în baza acestui Regulament nu poate fi combinat cu alte forme de ajutor de statsau alte forme de finan are comunitară dacă cumularea astfel rezultată ar depăşi intensitatea deajutor permisă.308Atunci când ajutorul acordat urmăreşte diferite obiective dar implică aceleaşi costuri eligibile, se vaaplica pragul de intensitate cel mai favorabil.309D. INDUSTRIA CARBONIFERĂa. Principiile politicii şi cadrul juridicÎn cadrul UE, normele privind ajutorul de stat aplicabile în prezent sunt stipulate de RegulamentulConsiliului (CE) nr 1407/2002. 310 Normele corespunzătoare aplicabile în România se găsesc înRegulamentul emis de Consiliul Concuren ei privind ajutorul de stat acordat industrieicarbonifere.311Cărbunele este definit ca fiind cărbune de calitate înaltă, medie sau scăzută, categoria A sau B,după cum este stipulat în sistemul interna ional de codificare al Comisiei Economice al Na iunilorUnite. 312 Acest Regulament prevede normele pentru acordarea ajutoarelor de stat către industriacarboniferă, cu scopul de a contribui la restructurarea industriei carbonifere, luând în considera ieaspectele sociale şi regionale ale ajutorului de restructurare şi a nevoii de a men ine o cantitateminimă din produc ia indigenă pentru a garanta accesul la rezerve.313 Ajutorul poate acoperi doarcosturile legate de cărbunele destinat produc iei de electricitate, produc ia combinată de căldură şielectricitate, produc ia de cocs şi aprovizionarea furnalelor din industria siderurgică.314Ajutorul acordat acestui sector ar putea fi considerat compatibil cu mediul concuren ial cu condi iasă servească atingerii a cel pu in unuia dintre următoarele obiective: progres în viabilitateaeconomică cu scopul de atinge degresia ajutorului; sau rezolvarea problemelor sociale şi regionalecreate prin reducerea totală sau par ială a activită ii din unita ile de produc ie; sau facilitareaconformită ii cu normele de protec ie a mediului în industria carboniferă. Regulile stipulate în acest306 Art. 6(3) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave.307 Art. 6(4) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave.308 Art. 13(1) and (2) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave.309 Art. 13(3) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave.310 OJ EC 2002 L 205/1.311 Regulament privind ajutorul de stat în domeniul industriei carbonifere, adoptat pe 12 august 2004, publicat în MOPartea I nr 736/16.08.2004; amendat şi completat prin Regulamentul publicat în MO Partea I nr 55/17.01.2005.312 Art. 2(a) din Regulamentul privind ajutorul de stat în domeniul industriei carbonifere.313 Art. 1 din Regulamentul privind ajutorul de stat în domeniul industriei carbonifere.314 Art. 3(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat în domeniul industriei carbonifere. 60
    • Regulament nu influen ează aplicarea normelor privind ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare,protec ia mediului şi instruire. 315 Normele relevante în acest sens se regăsesc în Regulamentelespecifice emise de Consiliul Concuren ei.b. Ajutorul pentru reducerea activită iiAjutorul pentru acoperirea pierderilor poate fi considerat compatibil cu mediul concuren ial doardacă există un plan de închidere al cărui termen nu depăşeşte 31 decembrie 2007, ajutorul nudepăşeşte diferen a dintre costurile de produc ie şi venit si nu conduce la situa ia în care pre urile delivrare pentru cărbunele românesc să fie mai mici decât cele pentru cărbune de calitate similară din ări ter e. Mai mult, ajutorul nu trebuie să provoace distorsionarea concuren ei între cumpărătorii decărbune şi utilizatorii de pe pie ele de electricitate, pia a pentru produc ia combinată de căldură şielectricitate, pia a de produc ie a cocsului sau pia a siderurgică.316 Suma totală a ajutorului garantatîn baza Art.4 din Regulament trebuie să aibă o tendin ă descrescătoare ca rezultat al unei reducerisemnificative. Mai mult, nu se poate acorda ajutor pentru reducerea activită ii în baza Art. 4 dupădata de 31 decembrie 2007.317c. Ajutorul pentru accesul la rezervele de cărbuneAjutorul pentru operare pentru a men ine accesul la rezervele de cărbune poate fi de asemeneapermis.318 O unitate de produc ie poate primi ajutor doar conform uneia dintre categoriile “ajutorpentru investi ii ini iale” sau “ajutor pentru produc ia curentă”, cumularea acestor categorii nefiindposibilă.Ajutorul pentru investi ia ini ială poate fi declarat compatibil dacă unitatea de produc ie beneficiarăelaborează un plan de operare şi un plan financiar arătând că proiectul de investi ii respectiv vaasigura viabilitatea economică. Ajutorul acordat nu trebuie să depăşească 30% din costurile totaleale proiectului de investi ii, fie sub forma unei singure plă i, fie întins pe mai mul i ani, înainte de31 decembrie 2010.319Ajutorul pentru produc ia curentă urmăreşte acoperirea pierderilor din produc ie. Este consideratcompatibil dacă satisface condi iile stipulate în Articolul 4(b), (c), (d). În plus, operarea unita ilor deproduc ie beneficiare trebuie să facă parte dintr-un plan de acces la rezervele de cărbune şi ajutorulastfel acordat unită ilor de produc ie având cele mai bune perspective economice cu privire lanivelul şi natura costurilor de produc ie, pe de o parte, şi în limitele cantită ii de cărbune interne înconformitate cu planul de acces la rezervele de cărbune.320d. Ajutorul pentru acoperirea costurilor excep ionaleAjutorul pentru acoperirea costurilor rezulate din ra ionalizarea sau restructurarea industrieicarbonifere şi care nu sunt legate de produc ia curentă (cum ar fi “datoriile istorice”) poaet fi permiscu condi ia ca suma plătită să nu depăşească astfel de costuri. De exemplu, un astfel de ajutor poatefi utilizat să acopere costurile legate de reabilitarea mediului, a terenurilor alocate în trecutexploatării miniere.321315 Art. 3(1) din Regulamentul privind ajutorul de stat în domeniul industriei carbonifere..316 Art. 4 din Regulamentul privind ajutorul de stat în domeniul industriei carbonifere.317 Art. 8 din Regulamentul privind ajutorul de stat în domeniul industriei carbonifere.318 Art. 5 din Regulamentul privind ajutorul de stat în domeniul industriei carbonifere.319 Art. 6(1) şi 6(2) din Regulamentul privind ajutorul de stat în domeniul industriei carbonifere.320 Art. 7 din Regulamentul privind ajutorul de stat în domeniul industriei carbonifere.321 Art. 9 din Regulamentul privind ajutorul de stat în domeniul industriei carbonifere. 61
    • E. INDUSTRIA SIDERURGICĂ, AUTOVEHICULE, FIBRE SINTETICE ŞI ALTE SECTOAREa. SiderurgiaDatorită problemelor specifice întâlnite în general în sectorul siderurgic, ajutorul regional pentruproiecte de investi ii în acest sector, ca regulă şi indiferent de mărimea investi iei, este interzis.322Ajutorul pentru salvare şi restructurare acordat sectorului carbonifer este de asemenea interzis de la1 ianuarie 2005.323 Mai mult, cele 7 companii cuprinse în Strategia Na ională de Restructuare şicare au primit ajutor pentru restructurare în trecut nu vor mai putea primi nici un fel de ajutor pânăla data de 31 decembrie 2008.324 Pentru întreprinderile siderurgice care nu fac parte din StrategiaNa ională, ajutoarele orizontale (inclusiv ajutorul pentru protec ia mediului, cercetare şi dezvoltare,ocuparea for ei de muncă şi ajutorul pentru instruire) pot fi acordate, întrucât nu sunt interziseexpres. De asemenea, un Regulament325 recent emis de Consiliul Concuren ei dă posibilitatea de aacorda ajutor pentru închidere întreprinderilor din siderurgie, altele decât cele cuprinse în StrategiaNa ională de Restructurare. 326 Ajutorul pentru închidere face obiectul obliga iei de notificare,putând fi autorizat în anumite condi ii. Dacă condi iile stipulate în Regulament sunt îndeplinite,ajutorul pentru închidere poate fi acordat întreprinderilor siderurgice pentru ca aceste companii săfie capabile să acopere plă ile către personalul disponibilizat sau pensionat înainte de termen, sau săînceteze permanent fabricarea de produse siderurgice.327b. Autovehicule şi fibre sinteticeÎn ceea ce priveşte ajutorul acordat acestor două sectoare, se aplică condi iile prezentate deja înCapitolul 5.1.f. 328 În consecin ă, intensitatea maximă a ajutoarelor regionale pentru investi ii însectorul autovehiculelor acordate în baza unei scheme care implică fie cheltuieli eligibile pesteechivalentul în ROL al 50 milioane EUR, fie o valoare a ajutorului peste echivalentul în ROL a 5milioane EUR, exprimate în echivalentul subven iei nete, va fi egală cu 30% din plafonul regionalal ajutorului.Furnizorii de ajutoare de stat sunt obliga i să notifice orice caz de ajutoare pentru investi ii regioanleîn sectoarele autovehiculelor sau al fibrelor sintetice dacă ajutorul propus este mai mare decâtajutorul maxim permis pe care l-ar putea ob ine o investi ie de 100 mil. EUR în bazaRegulamentului.329 Proiectele individual notificate nu vor fi eligibile pentru ajutor de stat dacă fiecompania beneficiară reprezintă mai mult de 25% din pia a produsului sau capacitatea creată prinproiect reprezintă mai mult de 5% din pia ă doar dacă rata anuală medie de creştere a consumuluiacelui produs în ultimii 5 ani depăşeşte rata anuală medie de creştere a PIB în Spa iul economicEuropean. 330 Ajutorul maxim admis poate fi mărit cu 15% dacă proiectul este cofinan at prinFondurile Structurale ale UE în calitate de proiect de o importan ă majoră.331322 Art. 23(2) din Regulamentul Multisectorial.323 Vezi Capitolul 5.2 privind ajutorul pentru salvarea şi resctructurarea sectorului siderurgic.324 Ministerul Economiei şi Comer ului din România: “Strategia Na ională privind Restructurarea SectoruluiSiderurgic”, Bucureşti, decembrie 2004.325 Regulamentul privind ajutorul pentru salvare şi restructurare şi ajutorul pentru închidere în sectorul siderurgic, MOPartea I, nr. 269/31.03.2005.326 Art. 2(2) din Regulamentul privind ajutorul pentru salvare şi restructurare şi ajutorul pentru închidere în sectorulsiderurgic.327 Art. 2(1) Regulamentul privind ajutorul pentru salvare şi restructurare şi ajutorul pentru închidere în sectorulsiderurgic.328 Vezi Capitolul 5.1.f “Ajutorul regional pentru proiecte mari de investi ii”.329 Art. 19 din Regulamentul Multisectorial.330 Art. 20(1) din Regulamentul Multisectorial.331 Art. 21(1) din Regulamentul Multisectorial. 62
    • c. Alte sectoareSectoarele industriale, altele decât sectorul siderurgic, care întâmpină dificultă i structurale nu sunteligibile pentru ajutor regional pentru investi ii.332F. PRODUC IA CINEMATOGRAFICĂ ŞI DE TELEVIZIUNEa. Politica generală şi cadrul legalProduc iile cinematografice şi de televiziune reprezintă, pe de o parte, bunuri economice, iar pe dealtă parte, ele sunt bunuri culturale, jucând un rol important în promovarea culturii şi a democra iei.Consiliul Concuren ei poate autoriza ajutoare de stat pentru promovarea culturii şi conservareapatrimoniului cultural, în măsura în care astfel de ajutoare nu afectează mediul concuren ial şiaplicarea corespunzătoare a acordurilor interna ionale la care România este parte.Regulamentul emis de Consiliul Concuren ei stabileşte criteriile de analiză a ajutoarelor de statacordate în domeniul produc iei cinematografice şi de televiziune.333 Acest Regulament transpuneîn legisla ia românească pct. 2.3 din Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European,Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor privind anumite aspecte juridice legate deproduc iile cinematografice şi alte produc ii audiovizuale,334 precum şi partea III.9 din anexa nr. 1 laRegulamentul Comisiei nr. 794/2004.335b. Condi ii de compatibilitate şi costuri eligibileAjutoarele de stat destinate acestui domeniu pot fi autorizate dacă sunt îndeplinite cumulativcondi iile stipulate de Regulament la Art. 3 şi 4.Astfel, ajutoarele trebuie să respecte principiul liberei concuren e, al libertă ii de stabilire apersoanelor, al liberei circula ii a mărfurilor, serviciilor şi al nediscriminării în ceea ce priveştena ionalitatea beneficiarilor. În plus, trebuie îndeplinite şi următoarele condi ii :- Ajutorul de stat trebuie să fie destinat realizării unor produc ii cinematografice sau de televiziune, care sunt cuprinse in categoria de produse culturale.- Producătorii pot aloca cel pu in 20% din bugetul filmului sau al produc iei de televiziune pentru a fi cheltuit în statele membre ale Uniunii Europene, fără ca aceasta să aibă drept consecin ă reducerea sumei ajutorului de stat acordată în cadrul schemei. Această condi ie este indeplinită dacă maximum 80% din bugetul filmului sau produc iei de televiziune, pentru care este acordat ajutorul de stat, este cheltuit pe teritoriul României.- Intensitatea maximă a ajutorului de stat nu trebuie să depăsească 50% din bugetul produc iei. Această limită poate fi depăşită în cazul filmelor «dificile» şi cu buget redus. Criteriile in functie de care un film este definit ca fiind « dificil » sau cu buget redus vor fi stabilite de catre Centrul National al Cinematografiei.332 Art. 24(1) din Regulamentul Multisectorial.333 Regulament privind ajutorul de stat pentru produc ia cinematografică şi de televiziune, adoptat pe 25 mai 2005, MOPartea I nr. 491/10.06.2005.334 OJ EC C43/16.02.2002.335 OJ EC L140/30.04.2004. 63
    • - Este interzisă acordarea de ajutoare de stat suplimentare care vizează aceeaşi produc ie cinematografică sau de televiziune pentru activită i specifice (de exemplu, post-produc ie).Costurile eligibile sunt reprezentate de toate categoriile de costuri care compun bugetul total alunei produc ii de cinematografie sau de televiziune. Producătorii trebuie să poată alege categoriilede cheltuieli care sa fie efectuate pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.336Întreprinderile active în domeniul produc iei cinematografice şi de televiziune pot primi deasemenea şi ajutoare cu obiective orizontale.337 Fondurile alocate producătorilor direct din cadrulprogramelor comunitare sau din fonduri extracomunitare nu reprezintă ajutor de stat în măsura încare statul nu dispune de putere discre ionara asupra acestora.3385.5. SERVICII DE INTERES ECONOMIC GENERALa. Cadrul politic comunitarÎn general, serviciile de interes economic general (SIEG) sunt servicii prestate în condi ii de pia ă îninteresul general şi pentru care, de aceea, există obliga ii de serviciu public impuse de către stat.Obliga iile rezultate au ca obiectiv să asigure că oricine are oriunde acces la anumite serviciiesen iale la un nivel calitativ specific şi la un pre rezonabil. Aceste servicii pot fi impuse uneisingure întreprinderi sau mai multora active într-un anumit sector.În Uniunea Europeană, conform Articolului 86(2) din Tratatul CE, întreprinderile cărora le esteîncredin ată operarea serviciilor de interes economic general sau care au caracterul unui monopolproducător de venituri sunt subiectul normelor comunitare privind ajutorul de stat, în măsura în careaplicarea acestor reguli nu obstruc ionează obliga iile specifice ce le sunt atribuite. Totuşi,dezvoltarea comer ului nu trebuie să fie afectată într-o măsură contrară intereselor comunitare.Până recent, discu ia privind rela ia dintre normele din Tratatul CE privind ajutorul de stat şi Art.86(2) din Tratatul CE ce reglementează normele privind întreprinderile publice a abordat câtevacazuri importante, cum ar fi cazul FFSA 339 (privind ajutorul de stat presupus a fi acordatoperatorului poştei publice franceze – La Poste), cazul CELF340, cazul GEMO341 şi cazul Ferring342,fie din perspectiva “ajutorului de stat”, fie din perspectiva “compensării”.Evolu ia jurispruden ei a condus la decizia recentă a CEJ în cazul Altmark 343 care pune bazeleaplicării normelor comunitare privind ajutorul de stat asupra întreprinderilor însărcinate cu operareaserviciilor de interes economic general. În ceea ce priveşte decizia în sine, Curtea a fost de părere căo astfel de compensare nu a conferit un avantaj întreprinderii respective şi de aceea nu puteaq ficonsiderată ca fiind ajutor de stat în sensul Tratatului CE. Punctul de plecare al deciziei areprezentat faptul că CEJ a recunsocut că o măsură este reglementată de Articolul 87(1) din TratatulCE cu condi ia ca ea să confere un “avantaj” acelei întreprinderi. Mai mult, nu există un astfel deavantaj atunci când o măsură de ajutor de stat este destinată doar compensării pierderilor cauzatede prestarea serviciilor de către întreprindere în vederea executării obliga iilor de interes public.336 Art. 5(1) din Regulamentul privind produc ia cinematografică şi de televiziune.337 Art. 5(2) din Regulamentul privind produc ia cinematografică şi de televiziune.338 Art. 6 din Regulamentul privind produc ia cinematografică şi de televiziune.339 Cazul T-106/95 FFSA and Others vs Comisia [1997] ECR II-229340 Cazul C-332/98 Fran a vs Comisia “CELF” [2000] ECR I-4833.341 Cazul C-126/01, Ministre de l`Economie, des Finances et de l`Industrie vs Gemo, nyr.342 Cazul C-53/00, Ferring [2001] ECR I-9067.343 Cazul C-280/00, Altmark, decizia din 24 iulie 2003, nyr. 64
    • Totuşi, Curtea a sus inut că pentru ca o compensare să nu constituie ajutor de stat, ea trebuie săîndeplinească patru condi ii, criteriile Altmark:• În primul rând, compania beneficiară trebuie să îndeplinească obliga ii de serviciu public, iar acele obliga ii trebuie să fie clar definite;• În al doilea rând, parametrii pe baza cărora compensarea este calculată trebuie să fie stabili i ex ante, într-o manieră obiectivă şi transparentă;• În al treilea rând, compensarea nu trebuie să depăşească suma necesară acoperirii totale sau par iale a costurilor înregistrate de companie prin prestarea serviciilor publice, luându-se în considerare veniturile relevante, precum şi un profit rezonabil;• În al patrulea rând, în cazul în care întreprinderea este însărcinată cu prestarea serviciului de interes economic general nu a fost aleasă prin licita ie publică deschisă, nivelul compensării trebuie să fie determinat avându-se la bază o analiză comparativă a costurilor unei întreprinderi tipice în acel sector (luând în considerare atât veniturile relevante cât şi un profit rezonabil ca urmare a îndeplinirii obliga iilor respective).Solu ia oferită de Curte este o încercare de a găsi un compromis rezonabil între “abordarea dinperspectiva compensării” şi “abordarea din perspectiva ajutorului de stat”. Din punct de vedereformal, cazul Ferring a fost confirmat, dar Curtea a mers mai departe decât această decizie,inspirându-se din Opinia exprimată de Avocatul General Jacobs în cazul GEMO. CEJ a specificar oserie de condi ii stricte pentru a asigura că abordarea din perspectiva compensării nu va fi folosită înpractică decât în cazuri foarte clare.Cele patru condi ii dau o indica ie clară asupra a ceea ce CEJ consideră a fi solu ia adecvată:alocarea obliga iilor de serviciu public prin procedură de licita ie deschisă. În special, celepatru condi ii indică această abordare: cel mai sigur mod pentru statele membre de a defini ceînseamnă profit rezonabil este recurgerea la procedura de licita ie publică. Aceasta ar trebui sămărească eficien a deoarece compania beneficiară trebuie să-şi evalueze performan a în func ie deaceea a unei companii eficiente. Decizia Altmark are un vădit caracter legislativ, impunând cerin especifice statelor membre şi indicând solu ii posibile Institu iilor Europene.344 Abordarea Comisieipoate fi rezumată după cum urmează: dacă criteriile stipulate în decizia Altmark nu sunt îndeplinite,atunci măsura respectivă constituie ajutor de stat. Totuşi, Comisia consideră că un astfel de ajutorpoate fi declarat compatibil cu Tratatul în baza Articolului 86(2) dacă este necesar pentru operareaSIEG şi dacă nu afectează evolu ia comer ului într-o măsură care ar fi contrară intereselorComunită ii.b. Cadrul legal în RomâniaDeoarece în dreptul românesc nu existau prevederi corespunzătoare Articolului 86 din Tratatul CEşi, pe cale de consecin ă, nu exista bază legală pentru a trata întreprinderile însărcinate cu servicii deinteres economic general, Consiliul Concuren ei a emis Regulamentul privind ajutorul de statacordat sub forma compensărilor acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fostîncredin ată prestarea serviciilor de interes economic general.345 Regulamentul a fost întocmitîn conformitate cu decizia Altmark, precum şi cu propunerea Comisiei privind elaborarea unuiCadru comunitar şi cu Comunicarea Comisiei privind compensarea serviciilor publice, fiindaplicabil începând cu noiembrie 2004.Regulamentul nu se aplică ajutoarelor de stat pentru agricultură şi piscicultură. Conform Art. 4 dinRegulament, măsurile compensatorii acordate întreprinderilor însărcinate cu prestarea serviciilor344 Biondi/ Eeckhout/ Flynn: Decizia Altmark, în “The Law of State Aid in the European Union”, 2004, p. XVI.345 Regulamentul privind ajutorul de stat sub forma compensărilor acordate anumitor întreprinderilor cărora le-a fostîncredin ată prestarea serviciilor de interes economic general, publicat în MO Partea I, nr. 1048/12.11.2004. 65
    • economice de interes general nu constituie ajutoare de stat în sensul Art. 2(1) din Legea ajutoruluide stat, dacă respectivele măsuri îndeplinesc cumulativ criteriile Altmark, de asemenea stipulate înArt. 4. Dacă nu, compensa ia va constitui cu siguran ă ajutor de stat, dar poate fi autorizată cucondi ia ca măsura să fie notificată Consiliului Concuren ei, iar următoarele condi ii de autorizaresunt îndeplinite:i) ajutorul de stat este necesar în vederea operării serviciului de interes economic general;ii) ajutorul de stat nu afectează comer ul dintre România şi statele membre UE;iii) elementele prevăzute la Art. 3 din Regulament sunt respectate, iar cuantumul compensării extecalculat potrivit dispozi iilor Art. 6 din Regulament.Articolul 3 stipulează că obliga iile referitoare la prestarea de servicii de interes economic generaltrebuie să fie prevăzute într-un act normativ sau administrativ specificând anumite elemente precumîntreprinderea însărcinată, natura şi întinderea obliga iilor, natura drepturilor speciale sau exclusive,dacă este necesar, precum şi parametrii pentru calcularea oricărei compensări şi a unui profitrezonabil şi modalită ile de recuperare a supracompensărilor, precum şi modalită ile de interven ie astatului în cazul subcompensărilor. În timp ce Art. 6 tratează în detaliu suma compensării şi tipul decosturi implicate, Articolul 8 reglementează problema supracompensării, iar Articolul 9 cerin aprivind transparen a măsurilor compensatorii. Articolul 7 prevede ca compensările sunt acordatepentru a fi utilizate de întreprinderea beneficiară exclusiv în scopul serviciului public sus inut. Înspecial, sprijinul financiar care este folosit pentru a interveni pe alte pie e, în afara scopuluiserviciului de interes economic general, este considerat incompatibil.c. Observa ii finaleÎn general, compensarea pentru servicii de interes economic general este o problemă complexă şidificilă. De pildă, Comisia a stabilit că televiziuni italiene şi portugheze au primit ajutor de statilegal pentru că parametrii pe baza cărora se calculase compensarea nu fuseseră stabili i înainte. Maimult, costurile relevante nu fuseseră calculate pe baza unei analize a costurilor unei firme binemanageriate din domeniul media. În mod similar, CEJ a sugerat că taxele pentru încărcarea şidescărcarea bunurilor în porturile italiene nu se conformau criteriilor Altmark – operarea unui portcomercial nu constituie în mod necesar un interes economic general, erau pu ine indicii că oobliga ie de serviciu public fusese vreodată “încredin ată” în sensul acordat acestui concept dejurispruden ă, iar parametrii pentru calcularea compensării nu fuseseră calcula i în mod “obiectiv şitransparent”.5.6. FORME SPECIALE DE AJUTOARE DE STATA. GARAN II DE STATGaran iile sunt asociate în mod obişnuit cu un împrumut sau altă obliga ie financiară care urmează afi contractată între împrumutător şi un împrumutat. Dacă este implicat ajutorul de stat în acestcontext, beneficiarul acelui ajutor va fi de regulă împrumutatul. Totuşi, în anumite condi ii, şiîmprumutatorul poate fi beneficiarul ajutorului.Modul de abordare al ajutorului de stat sub forma garan iilor de stat, practicat de Comisie, esteprezentat în Nota Comisiei din martie 2000.346 Prevederile Notei au fost transpuse în România prin346 Nota Comisiei privind aplicarea Art. 87 şi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat sub forma garan iilor, OJ C71/11.3.2000. 66
    • Instruc iunile privind ajutorul de stat sub forma garan iilor, emise de Consiliul Concuren ei.347 AtâtInstruc iunile din România, cât şi Nota Comisiei se aplică tuturor formelor de garan ii, indiferent debaza lor legală sau de tranzac ia la care se referă.Similar Comisiei, Consiliul Concuren ei consideră că garan iile de stat constituie de regulă ajutor destat deoarece acordarea de garan ii înlătură elementul de risc pe care altfel o întreprindere ar trebuisă-l suporte. Elementul de ajutor depinde de rata pe care întreprinderea beneficiară trebuie să oplătească. Garan iile prevăd de asemenea condi iile în care o garan ie (individuală sau o schemă degaran ii) nu constituie ajutor de stat în sensul Art. 2(1) din Legea ajutorului de stat.Prevederile Instruc iunilor sunt prezentate în detaliu în Partea IV Capitolul 8.B. CAPITALUL DE RISCa. Politica generală şi cadrul legalComisia a recunoscut rolul finan ării publice a capitalului de risc în vederea corectării anumitoreşecuri pe pia ă. 348 Luând în considerare aceste aspecte, Comisia a publicat în mai 2001 liniidirectoare, explicând demersul său în cazul ajutoarelor de stat şi al capitalului de risc.349Principiile ce stau la baza Liniilor directoare comunitare au fost transpuse în România de ConsiliulConcuren ei prin Instruc iunile privind ajutorul de stat şi capitalul de risc.350 Aceste Instruc iuni audouă obiective principale, şi anume să stipuleze modul de aplicare al Art. 2 din Legea ajutorului destat asupra măsurilor destinate să furnizeze sau să promoveze capitalul de risc (“măsuri de capitalde risc”) şi să definească criteriile ce îi permit Consiliului Concuren ei să autorizeze acest tip demăsuri dacă acestea constituie ajutor de stat.351Politica generală este în favoarea promovării capitalului de risc, având în vedere că anumite tipuride întreprinderi aflate într-un anumit stadiu de dezvoltare pot fi mai bine sprijinite prin finan areprin mijloace proprii decât prin împrumuturi. Lipsa capitalului propriu (indicând faptul că existăimperfec iuni persistente pe pia a de capital care împiedică oferta de capital să întâlnească cerereade capital la un pre acceptabil pentru ambele păr i) priveşte, pe de o parte, firmele foarte inovativeşi de cele mai multe ori tinere, cu poten ial mare de creştere şi, pe de altă parte, o serie largă defirme cu vechime diferită şi active în sectoare diferite, având poten ial mai mic de creştere, care nupot găsi finan are pentru proiectele de expansiune fără a apela la finan are externă prin intermediulcapitalului de risc.352Având în vedere avantajele prezentate de furnizarea de capital de risc şi recunoscând provocările pecare le întâmpină operatorii economici în exercitarea activită ii de capital de risc, autorită ile publiceîntreprind deseori măsuri de promovare a pie elor de capital de risc. Provocarea cea mai importantăeste de a furniza condi iile în care atât dezvoltarea cererii de capital de către întreprinzători cât şicea a furnizării de capital de către investitori ating un optim.347 Instruc iuni publicate în MO, Partea I nr. 165/17.03.2003.348 Pct. I.6 şi I.7 din Introducerea la Liniile directoare ale Comisiei privind ajutorul de stat şi capitalul de risc, OJ C235/21.8.2001.349 Liniile directoare ale Comisiei privind ajutorul de stat şi capitalul de risc, OJ C 235/21.8.2001.350 Instruc iuni (România) privind ajutorul de stat şi capitalul de risc, MO Partea I nr. 156/11.03.2003; amendat şicompletat prin Instruc iunile publicate în MO, Partea I nr. 850/16.09.2004351 Pct. 2.1 din Instruc iunile privind ajutorul de stat şi capitalul de risc.352 Pct. I.1 şi I.3 din Introducerea Comunicării Comisiei privind ajutorul de stat şi capitalul de risc, OJ C 235/21.8.2001. 67
    • b. Definirea capitalului de riscCapitalul de risc reprezintă finan area prin capital propriu a companiilor aflate în faza de start-upsau de dezvoltare (subscrierea de ac iuni la fondarea sau la majorarea capitalului social). Capitalulde risc este implicat în activită i cu un risc crescut (finan area de noi tehnologii sau produse, intrareape pie e noi prin investi ii directe sau de portofoliu, ş.a.m.d) care nu conduc de regulă la subscrip iide capital sau finan are prin mijloace tradi ionale. Termenul “venture capital” se referăesen ialmente la capitalul de risc furnizat de fonduri de investi ii (venture capital funds) fondate înacest scop. Astfel de fonduri furnizează deseori un mix de finan are prin participare cu capital,fonduri « mezanin »353 sau prin împrumut cu grad subordonat (subordinate loan), iar termenul de“venture capital” se referă la totalitatea acestor mijloace de finan are.354c. Justificarea controlului finan ării prin capital de riscAtunci când decid asupra autorizării de fonduri publice în favoarea unor măsuri destinate săpromoveze capitalul de risc, autorită ile publice întâmpină în principal trei categorii de risc. Înprimul rând, avantajele conferite beneficiarilor (fie investitori, fie întreprinzători) ar putea sădistorsioneze concuren a în raport cu al i concuren i pe pia ă. În al doilea rând, există riscul uneilipse a efectului stimulativ. Aceasta înseamnă că anumite întreprinderi ar fi putut ob ine finan are înaceleaşi condi ii în orice caz, fără a apela în mod necesar la măsuri publice. În acest caz, mijloacelepublice sunt utilizate în mod nenecesar. În al treilea rând, există riscul de eliminare a finan ăriiprivate (“crowding out”), în sensul că prezen a măsurilor sprijinte public poate descuraja al iinvestitori poten iali să furnizeze capital.355 Atunci când decide în sensul autorizării sau interziceriiunei măsuri de capital de risc, Consiliul Concuren ei va ine cont de faptul dacă factorii men iona imai sus sunt reduşi pe cât posibil.d. Categorii de beneficiariAjutorul poate fi acordat investitorilor sau companiilor în care respectivele fonduri investesc, fiindnecesar a se lua în considerare posibilitatea că orice avantaj acordat investitorilor este de fapttransferat întreprinderilor în care aceştia investesc. Similar, Comisia înclină să considere că un fondeste mai curând un vehicul pentru transferul de ajutor către investitori şi/sau întreprinderile în careaceştia investesc, decât un beneficiar al ajutorului în sine. Totuşi, în anumite condi ii, fondul poateavea caracterul unei întreprinderi independente şi poate fi chiar el beneficiarul ajutorului. În acestcaz, ajutorul este de regulă prezent, prezen a fiind exclusă doar dacă investi ia este făcută în termenicare ar fi acceptabili pentru un investitor uzual în economia de pia ă, aceasta nefunizând nici unavantaj beneficiarului.356e. Ajutorul permisPrincipala bază pentru autorizarea de ajutoare pentru capitalul de risc este dată de faptul că cele maimulte dificultă i întâmpinate de IMM-uri, în special întreprinderile mici şi cele noi înfiin ate (“start-up”) sunt acelea legate de ob inerea de capital sau credit. Principala cauză este informa iaimperfectă, dorin a investitorilor de a evita riscurile şi garan iile limitate pe care IMM-urile sunt înpozi ia de a le oferi. Un obstacol special poate fi legat de costurile ridicate de tranzac ionare şi dedue dilligence cu privire la suma de capital căutată.353 Fond « mezanin » - provizion financiar al unei societă i după ce s-a asigurat finan area de pornire. Acest tip definan are reprezintă un stadiu intermediar în finan area unei societă i, aflându-se între furnizarea unui credit şicumpărarea de ac iuni.354 Pct. 1 din Instruc iunile privind ajutorul de stat şi capitalul de risc.355 Pct. 3.1 din Instruc iunile privind ajutorul de stat şi capitalul de risc.356 Pct. 4 din Instruc iunile privind ajutorul de stat şi capitalul de risc. 68
    • Similar Comisiei, Consiliul Concuren ei solicită proba eşecului pie ei înainte de a fi gata săautorizeze măsurile de capital de risc. Poate fi totuşi gata să accepte că acesta este cazul atunci cândastfel de măsuri care sunt finan ate în întregime sau par ial prin ajutor de stat vor con ineechivalentul în ROL a maxim 1 milion EUR. Eşecul pie ei este prezent ori de câte ori nu se poateatinge eficien a economică datorită imperfec iunilor mecanismelor de pia ă. Atunci când esterecunoscut că există un eşec al pie ei, Consiliul Concuren ei va examina măsura respectivă pentru aa asigura că ajutorul este propor ional cu eşecul pie ei şi că orice distorionare a concuren ei esteminimă. Măsura ar trebui să fie doar suficientă pentru a asigura că investitorul pune la dispozi iecapital, fiind necesar ca să se finalizeze cu decizii de investi ie luate pe baze comerciale şi încondi ii pe cât posibil de apropiate de cele ale unei economii de pia ă.357Odată ce a fost constatat un eşec al pie ei, Consiliul Concuren ei va evalua compatibilitateaajutorului de stat sub forma capitalului de risc, în baza anumitor elemente apreciate în analizarespectivă ca fiind pozitive sau negative. Astfel, investi ia sau majoritatea fondului investit trebuiesă fie limitat la întreprinderi mici şi/sau mijlocii aflate în faza de start-uo sau în fazele ini iale.Măsurile trebuie să se concentreze pe eşecul pie ei de capital de risc. Aceasta este situa ia când omăsură prevede furnizarea de finan are unei întreprinderi în principal sub forma (cvasi)participăriide capital. Decizia de a investi trebuie să urmărească profitul. În acest sens, legătura întreperforman a investi iei şi remunerarea celor responsabili pentru decizia de investi ie este un elementpozitiv. De asemenea, investi ia trebuie făcută pe baze comerciale (aceasta însemnând, doar pentrua ob ine profit) cu o implicare semnificativă a capitalului din economia de pia ă. (min. 30%) încapitalul propriu al întreprinderii intă. Nivelul distorsionării concuren ei între investitori şi întrefondurile de investi ie ar trebui să fie minim. Solicitarea de oferte pentru a stabili “termeniipreferen iali” oferi i altor investitori este privită pozitiv. Investi ia trebuie efectuată în baza unuiplan de afaceri, fiind necesar ca măsurile să prevadă “un mecanism de ieşire” pentru implicareadirectă sau indirectă a statului în întreprinderi individuale.C. VÂNZĂRI DE TERENURI ŞI/SAU CLĂDIRI DE CĂTRE AUTORITĂ ILE PUBLICEa. Observa ii generaleVânzările de terenuri şi clădiri aflate în proprietatea statului pot implica de multe ori elemente deajutor de stat în favoarea cumpărătorilor. Pentru a stabili o orientare generală privind abordarea saîn această materie, Comisia a emis o comunicare privind elementele de ajutor de stat în vânzările deterenuri şi clădiri de către autorită ile publice.358 Principiile stipulate în această Comunicare au fosttranspuse în România de Consiliul Concuren ei în Instruc iunile privind vânzările de terenuri şiclădiri de către autorită ile publice. 359Instruc iunile se referă numai la vânzările de terenuri aflate în proprietatea statului. Ele nu suntaplicabile achizi iilor publice de terenuri şi clădiri sau în cazul închirierii sau concesionării deterenuri şi clădiri de către autorită ile publice, deşi astfel de tranzac ii pot include şi ele elemente deajutor de stat.360 Instruc iunile descriu procedurile simple ce permit statului să întreprindă vânzări de357 Pct. 5.1 şi 5.2 din Instruc iunile privind ajutorul de stat şi capitalul de risc.358 Comunicarea Comisiei privind elemente de ajutor de stat în vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile destat, JO (CE)1997 L209/3.359 Instruc iunile privind vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile publice publicate în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I nr. 541/28.07.2003.360 Pct. 1.2 din Instruc iunile privind vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile publice. 69
    • terenuri şi clădiri într-o manieră ce împiedică în mod automat elementele de ajutor de stat înprocedura de vânzare respectivă, şi care va fi descrisă în cele ce urmează.b. Vânzarea prin procedura de ofertă necondi ionatăAstfel, vânzarea de terenuri şi clădiri în urma unei proceduri care a făcut obiectul unei publicită isuficiente, deschisă şi necondi ionată, comparabilă cu o vânzare publică în cadrul căreia se acceptăcea mai bună sau unica ofertă, se face prin defini ie la valoarea pie ei şi, în consecin ă, nu reprezintăajutor de stat. 361 Faptul că o evaluare diferită a terenului şi clădirilor a fost efectuată anteriorprocedurii de ofertă necondi ionată, de exemplu în scopuri contabile sau pentru a se stabili o valoarede licitare ini ială minimală nu este relevant. 362 În acest sens, o ofertă a făcut obiectul uneipublicită i suficiente dacă a fost făcută publică în mod repetat, pe o perioadă rezonabil de lungă detimp în ziarele de difuzare na ională şi revistele de proprietă i imobiliare adresându-se unei gamelargi de poten iali cumpărători.363 Atunci când oferta de vânzare poate să atragă investitori străinicare operează la scară europeană sau interna ională, oferta în cauză trebuie publicată în periodice decircula ie interna ională.364 O ofertă este necondi ionată atunci când orice cumpărător este liber săachizi ioneze terenul şi clădirile şi a le folosi în scop propriu. Totuşi, pot fi impuse restric ii pentrua preveni afectarea unui interes public general, pentru respectarea normelor de protec ie a mediuluisau pentru a se evita ofertele cu scop pur speculativ. Restric iile referitoare la planurile urbane şiregionale impuse proprietarilor, în conformitate cu legisla ia na ională privind folosirea terenurilorşi clădirilor, nu afectează natura necondi ionată a unei oferte.365c. Vânzare în lipsa unei proceduri deschise şi necondi ionateDacă nu se apelează la o procedură deschisă, trebuie efectuată o evaluare de către unul sau maimul i exper i independen i înainte de negocierea vânzării pentru a se stabili valoarea de pia a pebaza indicatorilor de pia ă general accepta i, şi a criteriilor de evaluare general admise. Prin urmare,pre ul pietei astfel stabilit este pre ul minim de achizi ionare care poate fi acceptat fără a se acordaun ajutor de stat.366 Un expert evaluator este o persoană care se bucură de o bună reputa ie, careposedă o experien ă şi competen ă corespunzătoare sau membru al unei organiza ii recunoscuteprofesional care are în sarcină evaluarea terenurilor şi clădirilor. 367 Expertul trebuie să fieindependent în îndeplinirea obliga iilor sale; organismele publice de evaluare şi func ionarii publicisau angaja ii lor sunt considerate independente cu condi ia să fie efectiv exclus ca evaluările lor săfie influen ate în mod nejustificat. 368 Costurile ini iale ale autorită ilor publice de dobândire aterenurilor şi clădirilor sunt un parametru al valorii de pia ă, cu excep ia cazului în care a trecut operioadă semnificativă de timp între data achizi iei şi cea a vânzării terenului şi clădirii în cauză. Înprincipiu, valoarea de pia ă nu trebuie să fie fixată sub costurile ini iale timp de cel pu in trei anidupă achizi ie, în afară de cazul în care expertul independent constată un recul general al valorii decircula ie a terenurilor şi clădirilor pe pia a relevantă.369 Dacă valoarea fixată de evaluator nu poatefi ob inută după o perioadă rezonabilă de timp, o diminuare de 5% din valoare poate fi consideratăjustificată. Dacă vânzarea nu poate fi realizată nici în aceste condi ii, se poate face o nouă evaluare, inându-se cont de experien a dobândită anterior şi de ofertele primite.370361 Pct. 2.1.1 din Instruc iunile privind vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile publice.362 Pct. 2.1.2 din Instruc iunile privind vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile publice363 Pct. 2.1.3 din Instruc iunile privind vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile publice364 Pct. 2.1.4 din Instruc iunile privind vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile publice365 Pct. 2.1.5 şi 2.1.6 din Instruc iunile privind vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile publice..366 Pct. 2.2.1 din Instruc iunile privind vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile publice.367 Pct. 2.2.2 din Instruc iunile privind vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile publice..368 Pct. 2.2.3 din Instruc iunile privind vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile publice..369 Pct. 2.5.1 şi 2.5.2 din Instruc iunile privind vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile publice.370 Pct. 2.3.1 din Instruc iunile privind vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile publice. 70
    • d. Obliga ia de notificareOrice tranzac ie ce nu a fost încheiată pe baza unei proceduri de oferta deschisă şi necondi ionatăsau, în lipsa unei asemenea proceduri, la o valoare inferioară celei de pe pia ă, aşa cum a foststabilită de exper i independen i, trebuie notificată la Consiliul Concuren ei. Totuşi, obliga ia seaplică numai dacă tranzac ia în cauză nu depăşeşte pragul de minimis.371D. ASIGURAREA CREDITELOR DE EXPORT PE TERMEN SCURTEste general acceptat că subven iile pentru export afectează concuren a pe pia ă între furnizorii debunuri şi servicii, poten ial rivali. Pratica a arătat că în cel pu in un domeniu, acela al asigurărilorpentru export pe termen scurt, distorsionările reale sau poten iale ale concuren ei în cadrulComunită ii poate justifica ac iunea Comisiei pe baza normelor privind ajutorul de stat.372 Având învedere aceasta, Comisia îşi exercită puterile de control al ajutoarelor de stat în domeniul creditelorpentru export şi a asigurărilor creditelor pentru export în conformitate cu normele prevăzute deComunicarea Comisiei privind acest domeniu.373Plecând de la considera ii identice, Consiliul Concuren ei a emis Instruc iuni privind ajutorul de statîn domeniul asigurării creditelor pentru export pe termen mediu,374 care arată modul său de ac iuneîn situa ii similare în România. Obiectivul acestor Instruc iuni este de a înlătura distorsionărileconcuren ei datorate ajutoarelor de stat acordate în acest sector, unde există concuren ă întreasiguratorii priva i şi cei publici. Sectorul comercial al asigurării creditelor pentru export estereprezentat de sectorul asigurării riscurilor legate de credite pentru export pe termen scurt (riscuricesabile) la exportul în ările listate în Anexa Instruc iunilor. Instruc iunile nu se aplică asigurăriiriscurilor la export pe termen mediu şi lung, acestea fiind necesionabile în prezent.Prevederile Instruc iunilor precum şi principiile care stau la baza abordării practicate atât deComisia Europeană cât şi de România în acest domeniu vor fi prezentate în detaliu în Partea IVCapitolul 9.371 Pct. 3 din Instruc iunile privind vânzările de terenuri şi clădiri de către autorită ile publice..372 Pct. 1.1 şi 1.3 din Comunicarea Comisiei către Statele Membre conform Articolului 93 (1) din Tratatul CE aplicândArticolele 92 şi 93 din Tratatul CE asupra asigurării creditelor pentrru export pe termen scurt, OJ C 281 , 17/09/1997;amendat de Comunicarea Comisiei publicată în OJ C 217/2.8.2001.373 Comunicarea Comisiei către Statele Membre conform Articolului 93 (1) din Tratatul CE aplicând Articolele 92 şi 93din Tratatul Ceasupra asigurării creditelor pentru export pe termen scurt, OJ C 281 , 17/09/1997; amendat prinComunicarea Comisiei publicată în OJ C 217/2.8.2001.374 Instruc iuni publicate în MO, Partea I nr. 42/19.01.2004; amendat şi completat prin Instruc iunile publicate în MOPartea I nr. 525/10.06.2004. 71
    • PARTEA IVPROBLEME SPECIFICE PRIVIND AJUTORUL DE STAT
    • 1. AJUTORUL DE MINIMISLa nivel comunitar, Articolul 87(1) din Tratatul CE nu se aplică (inter alia) ajutorului sub pragulminim (de minimis). Acesta este ajutorul acordat unei întreprinderi în valoare maximă de EUR100.000 pe o perioadă de 3 ani. Comisia375 consideră măsurile financiare ce nu depăşesc în cuantumpragul minim per întreprindere pe perioada de timp mai sus men ionată ca neavând efectedistorsionante asupra concuren ei libere pe pia ă şi asupra comer ului dintre statele membre ale UE.De aceea, un astfel de ajutor nu intră sub inciden a Art. 87(1) din Tratatul CE. La aplicarea acestuiprag, ajutorul primit trebuie exprimat ca echivalent bănesc înaintea prevalării oricăror impozitedirecte. 376 Exceptarea aceasta nu se aplică în cazul activită ilor de export, mai exact ajutoruluidirect legat de cantită ile exportate, înfiin ării sau operării unei re ele de distribu ie sau altorcheltuieli curente legate de activitatea de export.377 De asemenea, la nivel comunitar, exceptarea nuse aplică sectorului de transport, activită ilor legate de procesarea, distribuirea sau comercializareaunor anumite categorii de produse agricole (listate în Anexa 1 a Tratatului CE), precum şiajutoarelor care favorizează utilizarea bunurilor na ionale fa ă de cele importate.378În mod similar Regulamentului comunitar, legisla ia din România privitoare la ajutorul sub pragulminim 379 prevede că ajutorul de până la 4 miliarde ROL acordat unei întreprinderi într-operioadă de până la 3 ani nu distorsionează nici concuren a şi nici comer ul dintre România şistatele membre EU. Din acest motiv, ajutorul este considerat a fi autorizat şi nu cade subinciden a obliga iei de notificare (Art. 1(1) din Regulament). Intensitatea ajutorului de stat ce seaflă sub pragul minim stipulat în Regulament este considerată a fi foarte redusă şi de aceea că nudistorsionează concuren a, în măsura în care măsura respectivă de ajutor îndeplineşte şi celelaltecriterii ale Regulamentului. Foarte de important de observat că, spre deosebire de prevederilecomunitare corespunzătoare, în România excep ia privind ajutorul de minimis se aplică tuturoractivită ilor şi sectoarelor economice, fără excep ie.Regulamentul privind ajutorul de minimis se aplică ajutoarelor acordate întreprinderilor din toatesectoarele. În conformitate cu Art. 4(1) şi 4(2) din Regulament, ajutorul situat sub pragul minimtrebuie exprimat ca echivalent bănesc. Atunci când ajutorul este acordat sub o altă formă decât ceabănească, suma ajutorului va fi dată de echivalentul ajutorului în lei (Art. 2 din Regulament). Toatesumele utilizate vor fi sume brute, însemnând înaintea de prevalarea oricăror impozite directe (Art.4(1) din Regulament). Ajutorul plătibil în mai multe tranşe trebuie actualizat la valoarea sa dinmomentul acordării. Rata dobânzii folosite în acest scop şi pentru a calcula dimensiunea ajutoruluiîn cazul unui împrumut cu dobândă redusă va fi, de regulă, rata medie a dobânzii practicată lamomentul acordării ajutorului.Cu privire la cumulare, Articolul 3 din Regulament stipulează că, atunci când o autoritate publicăsau alte organisme apar inând statului acordă ajutoare de stat care se situează sub pragul minim,acestea trebuie să informeze întreprinderea beneficiară asupra caracterului de minimis al ajutorului.375 Regulamentul Comisiei (CE) nr 69/2001 privind aplicarea Articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE asupra ajutorului deminimis. OJ (EC) L 010, 13/01/2001.376 Regulamentul Comisiei (CE) nr 69/2001, Articolul 2(3). Când ajutorul este acordat sub o altă formă decât ceabănească, suma ajutorului va fi dată de echivalentul bănesc al acestuia..377 Regulamentul Comisiei (CE) nr 69/2001, Preambul şi Articolul 1(b). Exportul nu include în mod normal ajutorulpentru participarea la târguri comerciale, sau pentru vizite de studiu, servicii de consultan ă necesare pentru lansareaunui produs nou sau a unuia existent pe o pia ă nouă.378 Regulamentul Comisiei (CE) nr. 69/2001, Art. 1(a),(b).379 Articolul 20 din Legea ajutorului de stat şi Regulamentul privin pragul minim al ajutorului care nu cade subinciden a obliga iei de notificare, MO, Partea I, nr. 125/24.03.2000; pragul minim a fost modificat prin Legea 143/1999,cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinele Preşedintelui nr. 251/2002 şi 51/2004, publicate în MO, Partea Inr 248/22.03.2004.
    • În plus, autoritatea furnizoare trebuie să ob ină de la beneficiar informa ii complete privind alteajutoare sub pragul minim primite în ultimii 3 ani. Furnizorul poate acorda ajutorul doar după ce averificat că noul ajutor nu ridică totalul ajutoarelor primite anterior peste pragul minim. În practică,un aspect deosebit de important este faptul că ajutorul de minimis poate fi cumulat cu alte tipuri deajutoare de stat, având în vedere că ajutorul sub pragul minim nu este considerat a fi ajutor de stat însensul Art. 2(1) din Lege.380Ajutorul sub pragul minim este considerat a fi acordat în momentul în care dreptul legal de a primiacel ajutor este conferit beneficiarului.381 Regula de minimis se aplică fără a exclude posibilitatea cao întreprindere să primească, pentru acelaşi proiect, ajutor de stat autorizat de ConsiliulConcuren ei.382În ceea ce priveşte monitorizarea, furnizorul ajutorului este obligat să înregistreze şi să compilezetoate informa iile referitoare la aplicarea Regulamentului privind ajutorul sub pragul minim. Astfelde înregistrări trebuie să con ină toate datele necesare pentru a demonstra respectarea condi iilorprevăzute de Regulament. Documentele privind un ajutor individual sub pragul minim trebuiepăstrate timp de 10 ani de la data la care s-a acordat; datele referitoare la schemele de ajutor subpragul minim trebuie păstrate timp de 10 ani de la data acordării ultimei alocări specifice din cadrulschemei respective.383În conformitate cu o serie de condi ii, Regulamentul privind pragul minim oferă statului o marjă delibertate de ac iune în acordarea de ajutoare sub pragul minim, care altfel ar fi trebuit în prealabilautorizate ca ajutoare de stat în sensul Art. 2(1) din Lege.384 2. PRINCIPIUL INVESTITORULUI ÎN ECONOMIA DE PIA Ă Testul investitorului în economia de pia ă: Un investitor privat care ac ionează în economia de pia ă ar efectua tranzac ia în aceleaşi condi ii şi termeni? Dacă da, atunci nu a fost acordat nici un “avantaj” companiei respective.Identificarea unui avantaj economic ce constituie ajutor de stat este deosebit de dificilă când statulsau o entitate controlată de către stat subven ionează companii de stat sau private. Principiul aplicatîn astfel de situa ii, pentru a decide dacă sau nu a fost conferit un avantaj unei întreprinderi, este“testul investitorului în economia de pia ă”. Acest test determină dacă o măsură constituie ajutor destat în sensul Art. 2(1) din Lege. Caracteristica decisivă a acestui test este de a stabili dacă firmabeneficiară primeşte un avantaj pe care nu l-ar fi primit în condi ii normale de pia ă.385 Aceastaultimă situa ie se întâlneşte ori de câte ori o companie plăteşte pentru un serviciu mai pu in decât arfi fost pre ul de pia ă, sau primeşte un beneficiu care excede suma plătită. CEJ a definit testulinvestitorului în economia de pia ă după cum urmează: « Un mod corespunzător pentru a stabilidacă o asfel de măsură este ajutor de stat este aplicarea criteriului [...] pentru a determina în ce380 Art. 1(2) din Regulamentul privind pragul minim.381 Art. 1(5) din Regulamentul privind pragul minim.382 Art. 1(2) din Regulamentul privind pragul minim.383 Art. 5 Regulamentul privind pragul minim.384 Remarcă similară făcută de Heidenhain (ed.) în: Handbuch des Europäischen Beihilfenrechts 2003, § 5-1, cu privirela prevederile referitoare la ajutorul de minimis în dreptul comunitar al ajutorului de stat.385 Cazul C-39/94, Syndicat Francais de l`Express International (SFEI) and Others v La Poste, [1996] ECR I-3547,alineat 60. 74
    • măsură întreprinderea ar fi capabilă să ob ină sumele respective pe pie ele private de capital ».386Similar practicii Comisiei sau CEJ, Consiliul Concuren ei investighează dacă compania beneficiarăa primit un avantaj economic pe care nu l-ar fi ob inut în condi ii normale de pia ă..Testul investitorului pe pia ă se aplică atât în cazul în care beneficiarul plăteşte mai pu in pentrubunurile sau serviciile primite, cât şi cazului când acesta ob ine un beneficiu bănesc sau de altănatură care excede valoarea bunurilor sau serviciilor furnizate. Astfel, a constituit “ajutor de stat”măsura prin care o companie controlată de către stat a fixat tariful pentru o sursă de energie la unnivel mai mic decât cel normal, cu scopul de a conferi un tratament preferen ial unei anumitecategorii de utilizatori.387 De asemenea, a constituit “ajutor de stat” atunci când au fost acordatedrepturi de licen ă şi leasing companiei British Coal şi companiilor britanice succesoare fără caacestea să fie obligate la o contrapresta ie, în timp ce to i ceilal i operatori au ob inut licen e doarcontra plă ii unor taxe de licen ă.388În particular, testul poate fi aplicat în cazul furnizării de fonduri publice către întreprinderi, subforma împrumuturilor sau a injec iilor de capital. În Nota sa privind cooperarea dintre Cur ilena ionale şi Comisia Europeană în domeniul ajutoarelor de stat,389 Comisia a afirmat că o investi iea fondurilor publice constituie ajutor de stat, ori de câte ori investi ia este făcută în circumstan e încare un investitor privat ar fi refuzat sprijinul. Testul investitorului în economia de pia ă reflectăprincipiul tratamentului egal al sectorului privat şi al sectorului de stat. Într-una dintre deciziilesale, TPI a afirmat: “…testul bazat pe comportamentul unui investior privat ce operează în condi iile normale ale economiei de pia ă rezultă din principiul conform căruia sectorul public şi cel privat trebuie tratate în mod egal …” “O contribu ie de capital din fonduri publice este, din acest motiv, considerată că îndeplineşte testul investitorului privat şi că nu constituie ajutor de stat, dacă, printre altele, a fost realizată în acelaşi timp cu o contribu ie semnificativă de capital realizată de către un investitor privat în circumstan e comparabile...” 390De aceea, capitalul pus în mod direct sau indirect la dispozi ia unei întreprinderi, de către stat, nuconstituie ajutor de stat în sensul Art. 87(1) din Tratatul CE, dacă condi iile corespund condi iilornormale de pia ă. Mai departe, Curtea a sus inut că Comisia se bucură de o largă discre ie/libertatede ac iune atunci când evaluează dacă o anumită investi ie satisface testul investitorului privat.Această procedură presupune o evaluare economică complexă din partea Comisiei, controluljudiciar al deciziilor Comisiei fiind limitat la a verifica dacă aceasta s-a conformat regulilorrelevante privind procedura şi relatarea argumentelor, şi anume dacă situa ia de fapt a fostprezentată în mod exact şi riguros, şi dacă există o eroare gravă de apreciere.Totuşi, chiar şi un investitor privat (grup privat de companii sau companie privată de holding) poatefi ghidat de perspective pe termen lung. În decizia sa asupra Neue Maxhütte Stahlwerk,391 CEJ afăcut observa ii fundamentale cu privire la testul investitorului privat care se aplică pentru a evaluaajutoare de stat în conformitate cu Articolul 87(1) din Tratatul CE şi Articolul 4(c) din TratatulCECO. Curtea a considerat că pentru a determina dacă un transfer de resurse publice către oîntreprindere siderurgică constituie ajutor de stat, este necesar să se analizeze dacă în circumstan e386 Cazul C-234/84, Belgia v. Comisia, [1986] ECR 2263, la 2286, alineat 14.387 Cazurile conexate C-67, 68 and 70/85 , Kwerkerij Gebroders Van der Kooy BV and Others v Comisia, [1988] ECR219 alineat 28.388 Cazul C-390/98, Banks v British Coal and Secretary of State, [2001] ECR I-6117, alineat 42.389 OJ EC 1995 C312/8, alineat 7.390 Cazul T-296/97, Alitalia v Comisia, [2000] ECR, alineate 80-81.391 Cazurile conexate T-129/95, T-2/96, T-97/96 Neue Maxhütte Stahlwerke [1999] ECR II-17, alineate 119, 120, 123,124 şi 132. 75
    • similare un investitor privat de o dimensiune comparabilă cu cea a autorită ii publice ar fi furnizatcapital în aceleaşi condi ii. Mai departe, Curtea a afirmat că şi un holding privat sau un grup decompanii pot urmări o politică structurală – generală sau sectorială – şi de aceea pot fi ghidate deperspectiva de profitabilitate pe termen lung. Curtea a recunoscut că o companie mamă poate preluapierderile unei firme subsidiare pentru o perioadă de timp limitată, cu scopul de a-i da acesteiaposibilitatea de a închide opera iunile în cele mai bune condi ii. În acest context, motiva ia este datănu numai de probabilitatea de a ob ine profit material indirect, dar şi de alte considera ii, precumdorin a de a proteja imaginea grupului sau de a-i redirec iona activită ile. Spre deosebire de aceasta,un investitor privat nu îşi poate permite, în mod rezonabil, o contribu ie de capital care, din punctde vedere economic, nu numai că se dovedeşte a fi mai costisitoare decât vânzarea activelor, dareste şi legată de vânzarea întreprinderii, ceea ce îndepărtează orice speran ă de a ob ine profit, chiarşi pe termen lung. În opinia Cur ii, trebuie trasată o distinc ie între obliga iile pe care statul trebuiesă şi le asume în calitate de ac ionar la o companie, pe de o parte, şi obliga iile ce îi revin în calitatede autoritate publică: considera iile fie de natură socială sau sectorială, fie de politică regională,trebuie lăsate la o parte atunci când se aplică testul investitorului privat.Pentru a rezuma, principalele caracteristici ale principiului sunt:- Tratament egal al sectorului privat şi al sectorului de stat;392- Largă marjă de apreciere privind deciziile antreprenoriale legate de investi ii – Articolul 295 din Tratatul CE sau respectul proprietă ii în conformitate cu Constitu ia României;- Largă marjă de apreciere a Comisiei atunci când apreciază dacă o investi ie satisface testul investitorului privat;393 aceasta ar trebui să fie valabil şi pentru Consiliul Concuren ei, aflat într- o pozi ie similară ;- Investitorul privat utilizat pentru compara ie trebuie să fie cât se poate de similar cu autoritatea publică implicată ;394- Proprietatea minoritară este judecată în mod diferit fa ă de controlul absolut asupra unui mare grup;395- Un investitor apreciează riscul de pierderi la momentul când realizează investi ia respectivă;396- Un investitor ar solicita informa ii suficiente în vederea determinării profitabilită ii viitoare a investi iei;- Un investitor poate urmări o politică structurală, globală sau sectorială, cu privire la o profitabilitate pe termen lung;397- Imaginea sau repozi ionarea companiei pot constitui motive de a investi într-o filială ce înregistrează pierderi (întotdeauna considerând şi profitabilitatea pe termen lung);398- Imaginea poate justifica investi ia dacă este necesară pentru a ob ine profitabilitate;399- Principiul se aplică atât întreprinderilor profitabile cât şi celor neprofitabile;400- Principiul nu poate fi aplicat activită ilor rezervate autorită ii statului, precum fiscalitatea sau stabilirea amenzilor publice.401392 Cazul T-296/97 Alitalia v. Comisia [2000] ECR II-3871, alineate 80, 100 şi 105.393 Cazul T-296/97 Alitalia v. Comisia [2000] ECR II-3871, alineate 80, 100 şi 105.394 Dimensiune similară: Cazul C-305/89 Alpha Romeo [1991] ECR I-1603; situa ie similară: Cazul C-256/97 DMT[1999] ECR I-3913; T-129/95, T-2/96, T-97/96, Neue Maxhütte Stahlwerke[1999] ECR II-17.395 Cazul T-129/95, T-2/96, T-97/96, Neue Maxhütte Stahlwerke [1999] ECR II-00017.396 Cazul T-16/96, City Flyer Express [1998] ECR II-757.397 Cazul C-303/88 ENI-Lanerossi, [1991] ECR I-1470.398 Cazurile conexate T-129/95, T-2/96, T-97/96 Neue Maxhütte Stahlwerke [1999] ECR II-17; ENI-Lanerossi, C-303/88 [1991] ECR 1470.399 Neue Maxhütte Stahlwqerke T-129/95, T-2/96, T-97/96 [1999] ECR II-17400 Cazul C-209/00, Germania v Comisia, „WestLB” [2002] I-11695.401 Decizia Comisiei din 12 februarie, Ryanair, OJ (EC) L137/30.04.2004, alineat 160. 76
    • Dacă principiul se aplică, consecin a este că măsura sau investi ia respectivă nu constituie ajutorde stat în conformitate cu Legea ajutorului de stat. Prin urmare, măsura nu trebuie notificatăConsiliului Concuren ei. Totuşi, există riscul ca Consiliul Concuren ei să aibă o altă opinie cuprivire la problema respectivă. Dacă testul nu se aplică, măsura sau investi ia în cauză constituieajutor de stat, dar poate fi justificată în conformitate cu prevederile relevante stipulate în Legeaajutorului de stat.Exemple importante de ajutor de stat:• Injec ie de capital acordată unei firme a cărei situa ie financiară, structură şi perspective de viitor sunt de asemenea natură, încât nu se poate aştepta o recuperare nomală a investi iilor în timp rezonabil (în dividende sau capital); indicatori ce sunt lua i în considera ie în această situa ie: raportul crean e/capital, comparat cu media sectorului economic şi cu media concuren ilor pe acea pia ă. Dar nu este ajutor de stat când: injec ia de capitalul în companie corespunde noilor nevoi de investi ii şi costurilor aferente, dacă întreprinderea se află într-o situa ie financiară sănătoasă şi pia a nu suferă de supracapacitate.• Împrumut: autoritatea publică acordă un împrumut pe care beneficiarul nu l-ar fi ob inut deloc sau nu în aceleaşi condi ii pe pie ele private de capital.• Garan ii: atunci când proprietarul public acordă o garan ie, acceptând un risc suplimentar care nu este contrabalansat de câştiguri adi ionale – indicatori: ratele dobânzii/ale bonifica iei în compara ie cu riscul (comp. Comunicarea Comisiei privind garan iile OJ EC C 71/14 din martie 2000) Dar nu este ajutor de stat: condi iile de împrumut/garan ie (rata dobânzii/rata bonifica iei plătite/participări, ac iuni) reflectă riscul implicat, iar în acelaşi sector economic, întreprinderile private ar fi impus aceleaşi condi ii.Este important de remarcat că, dacă un investitor privat realizează o investi ie paralelă, aceastaindică de obicei faptul că o investi ie identică, realizată de autoritatea/banca publică este conformăcu principiul investitorului în economia de pia ă.402 Dar, investi ia paralelă a investitorilor priva ipoate, dar nu exclude în mod necesar prezen a ajutorului de stat. Profitabilitatea reprezintă unstimulent pentru investi ii; alte motive, precum men inerea locurilor de muncă, nu pot fi consideratecă justifică investi ia din punctul de vedere al comportamentului economic uzual.403Dacă o măsură constituie ajutor de stat, atunci elementul de ajutor de stat este:- pentru injec ii de capital: diferen a dintre costul investi iei şi valoarea investi iei actualizate;- pentru garan ii: diferen a dintre costul împrumutului pe pia a liberă şi rata ob inută în mod real prin beneficiul garan iei;- pentru împrumuturi: diferen a dintre rata dobânzii percepute şi garan ia pentru împrumut şi ratele şi garan iile pe care un investitor pe pia ă le-ar solicita pentru un împrumut similar, cu privire la riscul de creditare perceput – posibil întregul credit dacă întreprinderea este în dificultate.402 Vezi regula pari passu în Regulamentul privind capitalul de risc, Partea III 5.6.B.403 Alitalia T-296/97 [2000] ECR II-3871. 77
    • 3. AJUTORUL FISCALa. No iunea generalăAjutorul de stat poate fi acordat sub multe forme, ajutoarele fiscale reprezentând doar una dintreformele cuprinse de vasta no iune a ajutorului de stat. Totuşi, ajutorul de stat acordat sub formascutirilor fiscale este diferit de ajutorul “clasic”, având în vedere că, mai degrabă decât să plăteascădin banii contribuabilor, statul renun ă la venituri ce i s-ar fi cuvenit. În România, ajutorul fiscal areprezentat în anii ‘90 o formă larg răspândită şi foarte utilizată de ajutor de stat, sistemul românescfiind foarte criticat de Comisia Europeană pentru lipsa transparen ei.Prevederile privind ajutorul de stat, atât în Tratatul CE, cât şi în Legea ajutorului de stat dinRomânia, se aplică ori de câte ori o reglementare fiscală este discriminatorie şi favorizează doaranumite întreprinderi sau anumite activită i economice. În această privin ă, reducerea impozituluipe societate este considerată ca fiind o măsură cu caracter general, şi, pe cale de consecin ă, ea nueste discriminatorie şi nu constituie ajutor de stat, dacă se aplică tuturor companiilor active în statulrespectiv. Faptul că ar putea avea un efect asupra concuren ei cu întreprinderi din alte state membreUE, nu-i schimbă caracterul de măsură generală. 404 Distinc ia între măsuri fiscale cu caractergeneral şi cele cu caracter specific este, în consecin ă, foarte importantă.Orice derogare de la o reglementare fiscală general aplicabilă, având ca rezultat achitareaimpozitelor în condi ii mai favorabile de către anumi i contribuabili, trebuie să fie examinată pentrua se asigura conformitatea cu prevederile din domeniul ajutorului de stat.La 11 noiembrie 1998, Comisia a adoptat Nota privind aplicarea reglementărilor din domeniulajutorului de stat asupra măsurilor legate de impozitarea directă.405 Nota a căutat să clarifice modulîn care Articolele 87 şi 88 din Tratatul CE se aplică măsurilor fiscale, reprezentând baza activită iidesfăşurate de Comisie în domeniul ajutoarelor fiscale. De asemenea, Comisia face eforturi de aasigura trasparen a prin reconcilierea practicii şi jurisprunden ei în acest domeniu. RaportulComisiei406 privind aplicarea Notei a fost publicat şase ani mai târziu, în 2004, şi reprezintă re-examinarea experien ei acumulate prin aplicarea Notei.Nota şi Raportul aferent acesteia alcătuiesc o bună bază de lucru pentru Consiliul Concuren eiatunci când se tratează cazuri de ajutoare fiscale. De aceea, este potrivit de a analiza în linii marimodul sistematic de abordare al Comisiei cu privire la măsurile de ajutoare fiscale.Având în vedere că în privin a măsurilor fiscale, dificultatea majoră constă în a diferen ia întremăsurile generale şi cele ce constituie ajutor, Nota Comisiei se concentrează în principal asupraacestei distinc ii.Legea ajutorului de stat are în vedere efectul măsurilor de ajutor, şi nu inten ia legislatorului. Totuşi,faptul că unele firme sau sectoare economice beneficiază mai mult decât alte firme, respectivsectoare, de pe urma anumitor măsuri fiscale generale, nu înseamnă că respectivele măsuri intră subinciden a prevederilor Art. 2( 1) din Lege, sau similar în cazul Comunită ii Europene, ale Art. 87(1)din Tratatul CE. Exemple în acest sens sunt măsurile destinate reducerii impozitelor legate de404 Mario Monti: EU Policy towards fiscal state aid, Seminar “State aid and Tax”, Universiteit Nyenrode, 22 ianuarie2002, SPEECH/02/15, p. 2.405 Nota Comisiei privind aplicarea normelor de ajutor de stat asupra măsurilor legate de impozitarea directă asocietă ilor comerciale. OJ (EC) C 384/10.12.1998, p.3.406 Raportul Comisiei privind aplicarea Notei, C(2004) 434 / 09.02.2004. 78
    • personal şi aplicabile tuturor firmelor. Bineîn eles, astfel de măsuri au un impact relativ mai mareasupra sectoarelor economice ce presupun utilizarea intensivă a for ei de muncă, în compara ie cusectoarele ce utilizează mai intensiv capitalul. Totuşi, acestea nu constituie ajutor de stat, deoarecefaptul că un anumit sector economic utilizează mai intensiv for a de muncă decât alte sectoare nueste relevant pentru reglementările din domeniul ajutorului de stat.În manieră similară, stimulentele fiscale pentru protejarea mediului înconjurător, cercetare şidezvoltare sau instruire favorizează doar întreprinderile active în sectoarele economice respective;totuşi, acestea nu constituie ajutor de stat.Evaluarea măsurilor fiscale trebuie făcută din perspectiva unor întrebări tipice pentru problematicaajutorului de stat:- Există un avantaj selectiv?- Sunt implicate resurse de stat?- Este afectat comer ul dintre România şi statele membre UE?- Este măsura justificată prin natura sistemului fiscal?Odată ce a fost stabilit caracterul de ajutor de stat al unei măsuri fiscale, normele privinddeterminarea compatibilită ii sale cu mediul concuren ial sunt identice celor aplicate celorlalte tipuride ajutor de stat. Un principiu fundamental pe care Comisia îl aplică în acest context se referă lafaptul că ajutorul de operare este cea mai dăunătoare formă de asisten ă. Acest principiu estevalabil şi pentru măsurile fiscale. Reducerile fiscale ce scutesc întreprinderile de la plataîndatoririlor fiscale care le-ar fi revenit în mod normal, reprezintă, în cea mai mare parte, ajutor deoperare.• No iunea de avantaj în cazul unei măsuri fiscaleUn avantaj poate lua aici variate forme: reducerea bazei fiscale, reducerea sumei fiscale, amânareala plata datoriilor fiscale, etc. Aici trebuie făcută diferen a între conceptul de avantaj în contextulmetodelor de impozitare alternative şi al evitării dublei impozitări.În ceea ce priveşte metodele fiscale analitice tradi ionale (acolo unde venitul impozabil estedeterminat de diferen a dintre veniturile şi cheltuielile companiei) şi metodele de impozitarealternative (precum cele recomandate pentru tranzac iile interna ionale efectuate în interiorulgrupului), este aplicată aşa-numita metodă cost-plus.407 Această metodă presupune luarea în calcul acosturilor suportate de către furnizor (de bunuri sau servicii) într-o tranzac ie între companiiasociate, la acestea adăugând o marjă cost-plus, pentru a ob ine un profit corespunzător dinperspectiva func iilor îndeplinite, activelor utilizate, riscului asumat şi condi iilor de pia ă. Metodaîn sine nu cade sub inciden a Articolului 87(1) din Tratatul CE. Totuşi, această metodă poate danaştere la un avantaj acolo unde reglementările fiscale au ca rezultat o rată de impozitare maiscăzută decât în cazul metodei standard de impozitare. No iunea de avantaj (după cum este definită în Articolul 2(1) din Legea ajutorului de stat, şi în mod similar, în Articolul 87(1) Tratatul CE) trebuie să fie evaluată din perspectiva situa iei beneficiarului de ajutor, fără a se face referire la efectele induse statului în termeni economici sau bugetari. Altfel, orice avantaj ar înceta să se califice ca ajutor de stat atunci când ar încuraja o companie să se instaleze în România sau într-un stat membru al UE, dând statului respectiv astfel posibilitatea să- i mărească veniturile provenite din impozite.407 Metoda “cost-plus” este un principiu interna ional stipulat în Raportul OECD din 1995 “Transfer Pricing Guidelinesfor Multinational Enterprises and Tax Administrations”. 79
    • Principiul general aplicat de Comisie pentru a determina dacă o schemă fiscală constituie ajutor destat este următorul:408 Pentru a determina dacă o schemă fiscală ce derogă de la sistemul normal constituie sau nu ajutor de stat, trebuie stabilit dacă sarcina fiscală rezultată este mai mică decât cea care ar fi rezultat din aplicarea metodei de impozitare normale în acel stat membru.• Criteriul resurselor de statAcordarea unei concesii fiscale implică o pierdere a resurselor de stat, având în vedere că statulrenun ă la veniturile ce i se cuvin. Acest principiu se aplică de asemenea organelor publiceregionale şi locale, aflate sub nivelul central de stat. 409 În acest context, este fundamental dedemonstrat că impunerea de taxe diferite implică un transfer al resurselor statului.Faptul că schema de ajutor fiscal are un efect per total pozitiv asupra veniturilor la buget nu estesuficient pentru a exclude prezen a resurselor de stat. De exemplu, Comisia a respins argumentulînaintat de autorită ile belgiene, potrivit căruia criteriul ajutorului de stat nu ar fi fost îndeplinitdeoarece concesiile fiscale acordate firmelor ce investeau în Belgia ar fi atras companii străine,contribuind astfel la resursele financiare ale statului belgian.410 Într-un caz asemănător avansat deautorită ile olandeze, Comisia a afirmat că criteriul referitor la resursele de stat nu poate fi evaluatpe baza unei analize “costuri-beneficii” a efectelor indirecte ale măsurii în termeni economici saubugetari.411• Efectul asupra comer ului sau concuren eiSimplul fapt că ajutorul întăreşte pozi ia unei firme în compara ie cu cea a altor firme concurente, încadrul rela iilor comerciale ale României cu UE şi Statele Membre, demonstrează că au fost afectatecomer ul şi concuren a pe aceste pie e. Comisia consideră, de exemplu, că acest criteriu esteîntotdeauna îndeplinit când beneficiarii ajutorului sunt companii multina ionale.În conformitate cu jurispruden a dezvoltată de Curtea Europeană de Justi ie şi Tribunalul de PrimăInstan ă, 412 existen a unor reglementări fiscale comparabile sau rivale în alte state membre nujustifică acordarea ajutoarelor fiscale. Orice schemă trebuie evaluată în contextul sistemului fiscalîn vigoare în ara respectivă.• Selectivitatea ajutoruluiÎn Nota sa, Comisia a afirmat că măsurile fiscale ce sunt deschise tuturor sectoarelor economice şituturor agen ilor economici ce operează într-un stat membru reprezintă în principiu măsuri generale,ele nefiind, în consecin ă, selective. Cu condi ia ca să se aplice fără discriminare tuturorîntreprinderilor şi produc iei tuturor bunurilor, următoarele măsuri nu constituie ajutor de stat:măsuri fiscale cu caracter pur tehnic (de exemplu, stabilirea ratelor de impozitare, norme dedepreciere, prevederi pentru a evita dubla impozitare sau evaziunea fiscală) şi măsuri ce urmărescobiective de politică economică generală prin reducerea sarcinii fiscale legate de anumite costuri deproduc ie (cercetare şi dezvoltare, mediu înconjurător, instruire, ocuparea for ei de muncă).408 Raportul Comisiei Europene privind implementarea Notei Comisiei cu privire la aplicarea normelor de ajutor de statasupra măsurilor legate de impozitarea directă a societă ilor comerciale. C(2004)434, p. 6.409 Cazul C-248/84 Germany v Commission [1987] ECRI-4013, at. 17.410 Decizia Comisiei din 17 februarie 2003, OJ (EC) L 282/30.10.2003.411 Decizia Comisiei din 17 february 2003, OJ (EC) L 180/18.7.2003, alineat 84.412 Cazul T-214/95 Het Vlaamse Gewest v Commission [1998] ECR II-717. 80
    • În ceea ce priveşte criteriul selectivită ii, aceasta este evaluată de Comisie din două perspective:selectivitatea materială şi geografică.Cu privire la selectivitatea materială, există, pe de o parte, “cazuri standard”, unde măsurile suntlimitate la anumite sectoare economice sau tipuri de companii. 413 Pe de altă parte, există deasemenea măsuri care formal nu sunt limitate dar care se dovedesc a fi selective atunci când suntaplicate. În mod special, Comisia a subliniat faptul că stabilirea de praguri referitoare la cifra deafaceri414 sau a unui număr specific de ări străine întruneşte condi iile criteriului selectivită ii. Înmod asemănător, în cazurile de ajutoare fiscale ce implicau o reducere a bazei de impozitareimplementate de “teritoriile istorice” din ara Bască (Spania), Comisia a considerat că măsurileerau în realitate selective, deoarece se aplicau companiilor înfiin ate după intrarea în vigoare alegisla iei respective.415În Raportul416 său, Comisia a afirmat ca regulă generală că: Măsuri deschise tuturor sectoarelor economice pot, totuşi, să fie considerate selective atunci când criteriile de eligibilitate restric ionează în realitate numărul de beneficiari poten iali. De exemplu, acesta este cazul atunci când anumite măsurile fiscale se aplică doar companiilor multina ionale sau firmelor mari, fiind bazate pe o anumită cifră de afaceri, deoarece astfel de măsuri exclud toate firmele mici sau firmele locale de la primirea ajutorului. Acelaşi lucru este valabil în cazul măsurilor ce se aplică doar firmelor înfiin ate după o anumită dată, având în vedere că firmele deja existente sunt excluse de la primirea ajutoarelor respective.Cu privire la selectivitatea geografică a măsurilor fiscale, opinia Comisiei în această materie segăseşte în decizia asupra sistemului fiscal din Azores.417 În acest caz, Comisia a evaluat o măsurăfiscală ce presupunea o reducere a impozitului corporativ, acordată de către autorită ile regionaledin Azores în cadrul autonomiei fiscale stipulate în Constitu ia portugheză. Analizând aceastămăsură, Comisia a constatat că aceasta era în mod evident selectivă, având în vedere că ea constaîntr-un sistem fiscal avantajos acordat anumitor firme şi într-un tratament ce se aplica doar altorfirme raportate la un cadru de referin ă similar teritoriului unui stat membru al UE. Măsurarespectivă implica exclusiv în Azores o reducere a ratei de impozitare stabilită prin legisla iana ională şi aplicabilă în restul Portugaliei. De aceea, măsura a fost considerată ca fiind selectivă.Ca regulă generală: Când o autoritate locală introduce o reducere specifică a unui impozit ce face parte din sistemul fiscal na ional, reducerea este considerată ca fiind selectivă. Pe de altă parte, acolo unde o măsură fiscală nu este parte a sistemului fiscal na ional, de ex. ine de responsabilitatea legislatorului fiscal regional, în acest caz măsura respectivă nu va fi considerată selectivă. Impozitele regionale trebuie să se aplice uniform pe toata suprafa a regiuni respective, putând fi diferite de impozitele na ionale. În general, diferen ele de impozite dintre regiuni nu conduc la ajutor selectiv, cu condi ia ca respectivele regiuni să fie împuternicite să adopte legisla ie fiscală, iar rata de impozitare regională să fie egală sau mai mare decât cea na ională.418413 Cazul C-143/99 Adria-Wien Pipeline and Others [2001], alineat 49-54.414 Decizia Comisiei din 17 February 2003, The schemes for Belgian coordination centres, OJ EC L 282/30.10.2003;Decizia Comisiei din 22 august 2002, The coordination centres in Vizcaya, Spania, OJ EC L 31/6.2.2003, p.26.415 Decizia Comisiei din 11 iulie 2001, OJ EC L 174/4.7.2002, p. 31; Decizia Comisiei din 11 iulie 2001, OJ EC L314/18.11.2002, p. 1; Decizia Comisiei din 11 iulie 2001, OJ EC L 17/22.1.2003, p.1; Decizia Comisiei din 11 iulie2001, OJ EC L40/14.2.2003, p.11; Decizia Comisiei din 20 decembrie 2001, OJ EC L 77/24.3.2003, p.1; DeciziaComisiei din 20 decembrie 2001, OJ EC L 17/22.1.2003, p.20.416 C(2004) 434 / 09.02.2004.417 Decizia Comisiei din 11 decembrie 2002, OJ (EC) L 150/18.06.2003, p. 52; de asemenea concluziile AvocatuluiGeneral Saggio în Cazurile C-400/97 şi C-402/97, [2000] ECR I-01073; vezi de asemenea Decizia Comisiei nr.261/2005 privind impozitarea societă ilor în Gibraltar, OJ L 85/2005.418 Phedon Nicolaides, “State Aid and Sub-National Taxation”, Forumul Exper ilor privind noile evolu ii în Dreptuleuropean al ajutorului de stat, a III-a edi ie, mai 2005, Brussels. 81
    • Ajutorul de stat poate fi exclus atunci când o măsură este justificată prin natura sau schemagenerală a unui sistem fiscal, adică justificarea trebuie să fie bazată pe caracteristicele intrinseciale respectivului sistem.419 De aceea, statul trebuie să demonstreze că natura sau schema generală asistemului fiscal justifică o anumită derogare.420Caracterul specific al anumitor sectoare economice sau tipuri de tranzac ii poate, în cazuriexcep ionale, să justifice o derogare de la sistemul fiscal standard, pentru motive inerente logiciisistemului respectiv. De pildă, Comisia a constatat că excep ii de la impozitul pe terenurileagricole erau justificate luând în considera ie rolul specific al terenurilor agricole pentru produc iaagricolă. 421 Mai departe, o măsură selectivă poate fi justificată prin intermediul principiului deneutralitate fiscală. Acest principiu este fundamental pentru Codul fiscal italian şi se referă laexceptarea sistematică a anumitor tipuri de tranzac ii de la impozitele de transfer. Acestea din urmăse aplică de obicei la înfiin area de noi entită i economice. În orice caz, cu privire la conversiaanumitor întreprinderi publice cu statut special în companii cu capital social, într-un caz italian, 422Comisia a constatat că această conversie reprezenta doar o modificare a statutului juridic al firmelorrespective, ce nu presupunea o creştere a veniturilor sau a capacită ii de a produce venituri. Maimult, Comisia a sus inut că modificarea formei companiei reprezintă o tranzac ie care nu ar fi pututfi executată decât de autorită ile publice, deoarece se referă la alegerea instrumentului legal pentruprestarea anumitor servicii. De aceea, Comisia a considerat că exceptarea este justificată prinprincipiul neutralită ii fiscale, conform sistemului fiscal. În concluzie, se poate afirma că: În circumstan e excep ionale, caracterul specific al anumitor sectoare economice sau anumitor tipuri de tranza ii poate justifica un tratament fiscal ce derogă de la sistemul standard, pentru motive inerente în logica sistemulu fiscal respectiv. Statul respectiv este obligat să demonstreze că derogarea este justificată prin natura, caracterul şi schema generală a sistemului fiscal.Mai departe, există o serie de argumente, care au fost în mod sistematic respinse de Comisie, cumar fi de pildă justificarea bazată pe necesitatea de a face anumite companii mai competitive; similar,justificarea bazată pe faptul că natura/caracterul selectiv al unei măsuri era rezultat din aplicareaunor criterii obiective şi avantajul astfel rezultat nu era la discre ia autorită ilor publice.De exemplu, Comisia a acceptat că, în principiu, anumite activită i economice ar putea necesita unregim fiscal specific. Totuşi, un astfel de tratament trebuie să fie conform cu logica sistemului fiscalîn cauză. Într-un caz italian,423 autorită ile introduseseră scutiri fiscale pentru fuziuni în sectorulbancar realizate într-o perioadă limitată de timp. În timp ce ajustarea sistemului fiscal poate fiacceptabilă în lumina caracteristicilor specifice ale unui anumit sector economic, măsura în cauzăconstituia ajutor, având efectul de a îmbunătă i competitivitatea anumitor întreprinderi (bănci)implicate în opera iuni de fuziune. Argumentul înaintat de autorită ile italiene în acest caz, şi anumenecesitatea de a restructura sectorul bancar, nu avea nici o legătură cu operarea normală a sistemuluifiscal.419 Raportul Comisiei Europene privind implementarea Notei Comisiei privind aplicarea normelor ajutorului de statasupra măsurilor referitoare la impozitarea directă a profitului, C(2004)434, alineat 35.420 Vezi pentru a compara obliga ia similară a statelor membre: Concluziile prezentate de către Avocatul General Legerdin 12 iunie 2003 în Cazul C-159/01 Netherlands v Commission, [2004] ECR, alineat 65.421 În concordan ă cu alineatul 27 din Nota Comisiei privind aplicarea normelor ajutoarelor de stat asupra măsurilorreferitoare la impozitarea directă a profitului, OJ C 384, 10.12.1998, p. 3; vezi de asemenea Raportul Comisiei privindimplementarea Notei, C(2004)434, alineat 36.422 Decizia Comisiei din 5 iunie 2002 privind ajutorul de stat acordat de Italia sub forma exceptărilor la plataimpozitelor şi împrumuturi subven ionate către utilită i publice cu capital de stat majoritar, OJ (EC) L 77/24.3.2003,p.21.423 Decizia Comisiei din 11 decembrie 2001, OJ (EC) L 184/13.7.2002. 82
    • Mai departe, într-un caz olandez, 424 Comisia a analizat o măsură ce permitea companiilorinterna ionale să stabilească rezerve de risc exceptate de la plata obliga iilor fiscale, cu condi ia caacestea să îndeplinească anumite condi ii de eligibilitate, şi anume să opereze servicii financiare încel pu in patru ări sau pe cel pu in două continente. Recunoscând că tranzac iile interna ionaleimplică un risc real şi specific care ar putea justifica o exceptare, Comisia a sus inut că, din punct devedere obiectiv, grupuri active în doar trei ări sau doar pe un continent nu erau mai pu in expuseunor riscuri similare. Aceeaşi opinie a fost exprimată de TPI în una din deciziile sale, în care asubliniat că faptul că măsuri fiscale excep ionale ce operează conform unor criterii şi condi iiobiective “nu demonstrează că limitarea cercului beneficiarilor unei concesii fiscale este justificatăde logica internă a sistemului” în cauză.425 De aceea, trebuie re inut că: Exceptările fiscale pot fi justificate prin caracteristicile specifice ale unor anumite sectoare economice. Totuşi, trebuie să existe o legătură directă între aceste caracteristici specifice şi concesiile fiscale acordate. Mai mult, criteriile definite de către stat pentru a determina beneficiarii respectivelor concesii nu pot exclude anumi i jucători pe pia ă într-o manieră discriminatorie. Simplul fapt că această excludere este bazată pe criterii obiective nu este suficient pentru a demonstra că măsura în cauză este conformă cu logica sistemului fiscal respectiv.Ca regulă, schemele de exceptări fiscale constituie ajutor de operare, care este în mod general oformă interzisă de ajutor. Astfel, este dificil de a aplica o excep ie în baza Articolului 87(3) dinTratatul CE. Totuşi, o excep ie de la această regulă este probabil să poată fi acceptată când esteîntemeiată pe obiective legate de protec ia mediului înconjurător.426b. Facilită i fiscale în RomâniaParcuri industriale. Ordonan a Guvernului nr. 65/2001 a stabilit cadrul pentru crearea de parcuriindustriale în România, ce sunt strict limitate la suprafe ele unde se desfăşoară activită i economice,activită i pentru dezvoltare tehnologică şi cercetare ştiin ifică, beneficiind de anumite facilită ifiscale.427 Titlul de “parc industrial” poate fi ob inut de o companie, persoană juridică de dreptintern, ce operează exclusiv activitatea de administrare a parcurilor industriale în calitate deCompanie administrator. 428 Prevederile relevante pentru dreptul ajutorului de stat se găsesc înArticolul 7 al Ordnan ei, ce prevede câteva facilită i fiscale pentru companiile administrator:- Exceptarea fiscală pentru exploatarea terenurilor agricole pentru obiectivele parcului industrial; deoarece această facilitate priveşte doar ajutorul de operare, acesta fiind interzis de normele privind ajutorul de stat, numai acordarea de ajutoare sub pragul minim (de minimis) este acceptabilă.- Reduceri fiscale acordate de autoritatea publică locală, în vederea utilizării sau achizi ionării de imobile în parcul industrial în cauză; pentru ca o astfel de măsură să fie conformă cu reglementările din domeniul ajutorului de stat, este necesară notificarea la Consiliul Concuren ei.De asemenea, Codul Fiscal din decembrie 2003 prevede posibilitatea de acordare de facilită i fiscaleparcurilor industriale.429 În această privin ă, pentru investi ii în parcuri industriale realizate până la31 decembrie 2006, o deducere suplimentară de la profitul impozabil, constând în 20% dininvesti ie pentru îmbunătă irea clădirilor şi amplasamentelor, infrastructură şi racordarea la re eaua424 Decizia Comisiei din 17 februarie 2003, OJ (EC) L 180/18.7.2003, p. 52.425 Cazurile conexate T-346/99, T-347/99 şi T-348/99 Alava [2002] ECR II-4259, alineate 58-63.426 Vezi Decizia Comisiei din 3 mai 1999, German Ökosteuer; vezi de asemenea: Cazul C-143/99, Adria-WienPipeline, [2001] ECR I-8365.427 Ordonan a Guvernului nr. 65/2001.428 Art. 5 din OG nr. 65/2001.429 Codul Fiscal din decembrie 2003, publicat în MO Partea I, nr 957/23.12.2003; rectificat în MO Partea I nr.112/6.2.2004. 83
    • de utilită i publice. 430 Este de asemenea prevăzută o exceptare fiscală generală pentru clădiriamplasate în parcuri industriale, ştiin ifice şi tehnologice. Codul Fiscal a abrogat anumite facilită ifiscale acordate prin Ordonan a Guvernului nr 65/2001.Zone libere. O zonă liberă poate fi amplasată în porturi maritime şi fluviale ale României, de-alungul Canalului Dunăre-Marea Neagră sau de-a lungul altor canale navigabile şi în vecinătateapunctelor de control de frontieră. Scopul facilită ilor fiscale în zonele libere este de a dezvoltaschimbul interna ional, de a atrage investi ii străine şi noi tehnologii. Astfel de zone libere suntstrict limitate şi îngrădite. Regimul zonelor libere a fost pentru prima oară stabilit în România prinLegea nr 84/1992,431 care a fost modificată prin Legea nr. 244/2004432 şi prin Hotărârea Guvernuluinr. 1900/2004433 pentru a o armoniza cu normele privind ajutorul de stat. Astfel, principiile ce staula baza ajutoarelor de stat regionale au fost extinse asupra facilită ilor fiscale ce pot fi acordate înzonele libere. 434 Ajutorul regional în zonele libere poate fi acordat pentru investi ii ini iale saupentru crearea de locuri de muncă. Ajutorul de dezvoltare regional poate fi acordat până la 50% dincosturile de investi ie eligibile pentru întreprinderile mari, şi până la 65% pentru IMM-uri.Ajutoarele incompatibile, acordate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 244/2004, trebuie săfie amendate în conformitate cu normele din domeniul ajutoarelor de stat. Ajutorul de stat în zonelelibere trebuie să fie acordat în conformitate cu legisla ia privind ajutorul de stat. Recent, HotărâreaGuvernului nr 1900/2004 a fost adoptată tocmai pentru a facilita aplicarea Legii 244/2004 cu privirela ajutoarele existente în zone libere.435 4. FINAN AREA PUBLICĂ A PROIECTELOR DE INFRASTRUCTURĂEvaluarea finan ării infrastructurii din resurse financiare publice este, din perspectiva normelorprivind ajutorul de stat, din ce în ce mai mult un subiect de discu ie în UE. Privitor la România,problema referitoare la evaluarea acestor măsuri a apărut recent şi tinde să devină din ce în ce maisemnificativă, mai ales că modernizarea infrastructurii publice reprezintă un obiectiv important înurmătorii ani.Fiecare măsură de ajutor de stat ce se referă la mijloacele de infrastructură trebuie să fie evaluatăatent în baza criteriilor general aplicabile în cadrul analizei ajutoarelor de stat. În prezent nu existălegisla ie secundară specifică cu privire la infrastructură în UE sau în România. Totuşi, un număr totmai mare de decizii ale Comisiei Europene şi ale Cur ilor Europene se referă la această problemă.Ca regulă generală, statul realizează în întregime proiectele de infrastructură şi/sau acordăstimulente întreprinderilor private sau publice, care, la rândul lor, înfiin ează şi administreazămijloacele de infrastructură. După cum s-a men ionat mai sus, proiectele de infrastructură nu suntper se (automat) exceptate de la aplicarea normelor de ajutor de stat, atât în UE cât şi în România.De aceea, în această situa ie trebuie răspuns la următoarea întrebare: În ce condi ii finan areapublică a proiectelor de infrastructură constituie ajutor de stat în sensul Art. 2(1) din Legeaajutorului de stat (şi în privin a Comunită ii Europene, Art. 87 (1) din Tratatul CE)?430 Art. 24 din Codul Fiscal.431 MO Partea I nr. 182/30.07.1992.432 Legea 244/9.6.2004 privind regimul zonelor libere, MO Partea I, nr. 543/17.6.2004.433 Hotărârea Guvernului nr. 1900/4.11.2009, MO Partea I nr. 1090/23.11.2004.434 Art. 14 din Legea 244/2004.435 Hotărârea Guvernului nr. 1900/4.11.2004, MO Partea I, nr. 1090/23.11.2004. 84
    • Pentru a determina dacă finan area publică ar putea constitui ajutor de stat, trebuie să se răspundă laurmătoarele întrebări două întrebări:• ESTE PREZENTĂ O ACTIVITATE ECONOMICĂ?Înainte de toate trebuie să se examineze dacă mijloacele de infrastructură au însemnătate din punctde vedere economic. Conceptul de infrastructură cuprinde toate facilită ile de bază publice şi privateale unei ări, incluzând institu iile de stat, precum şcoli, universită i, spitale, structuriguvernamentale, for ele militare, poli ia, institutele de cercetare, transporturile, furnizarea deenergie, facilită i turistice, aşezăminte culturale, parcuri naturale şi toate serviciile publice. Acestvast concept al infrastructurii nu cade în totalitate sub inciden a normelor ajutorului de stat, având învedere că acestea din urmă se aplică numai activită ilor cu caracter economic sau efect economic(criteriu distinctiv). Prin urmare, conceptul de infrastructură în contextul normelor din domeniulajutorului de stat este mult mai limitat: el priveşte doar furnizarea de facilită i publice şi activită isimilare de către stat, în scopul utilizării acestora de către întreprinderi şi persoane individuale,producând efecte economice pe pia ă. 436 De exemplu, următoarele facilită i au o importan ăfundamentală pentru via a economică a ării: drumurile publice, aeroporturile, porturile, furnizareade apă, electricitate şi gaz, telecomunica iile, apa menajeră, conducte de petrol, etc.Totuşi, demarca ia dintre acele facilită i de infrastructură ce intră sub inciden a normelor ajutoruluide stat şi cele care nu intră sub această inciden ă, este flexibilă: în momentul în care activită ilelegate de mijloacele de infrastructură devin obiectul concuren ei pe pia ă, ele devin relevante pentruprevederile din domeniul ajutorului de stat. Un exemplu potrivit în acest sens sunt arenele sportivesprijinite de către stat, dar care sunt de asemenea utilizate pentru concerte de muzică pop şispectacole cu un caracter comercial clar.În toate cazurile, o infrastructură trebuie să deservească mai degrabă un obiectiv public fundamentalşi să aducă beneficii economiei, decât să fie direc ionată către un anumit agent economic. De aceea,proiectele de infrastructură vor face de regulă obiectul « serviciilor economice de interesgeneral ». În acest caz, ele trebuie să fie în conformitate cu criteriile Altmark.437Cu privire la măsurile de infrastructură cu efecte economice, cu alte cuvinte cele care intră îndomeniul de aplicare a reglementărilor privind ajutorul de stat, ele se împart de regulă în patru maricategorii:- finan area publică destinată înfiin ării şi administrării de mijloace de infrastructură (ex. construc ia de aeroporturi, porturi, modernizarea mijloacelor de furnizare de energie)- finan area publică destinată utilizării mijloacelor de infrastructură (ex. parcuri industriale)- finan area publică a dezvoltării externe a terenurilor (ex. racordarea la apă şi energie, accesul la transportul public)- finan area publică destinată dezvoltării interne a terenurilor (ex. pregătirea unui amplasament industrial prin măsuri specifice, ex. relocarea solului)436 Cazul T-128/98, Aeroports de Paris v Commission [2001] ECR II-3929, alineate 108-118 ; Raportul XXXI privindPolitica de Concuren ă (2001), pct. 441.437 Vezi Partea III Cap. 5.5 “Servicii de Interes Economic General”. 85
    • • ESTE PREZENT UN AVANTAJ / FAVORIZAREA?Pentru a analiza dacă finan area unui proiect de infrastructură constituie ajutor de stat, trebuieidentificat dacă criteriul favorizării este prezent. În acest sens, distinc ia se va face între cele treiniveluri unde poate apărea favorizarea. Astfel, o anumită infrastructură poate favoriza unul sau toatecele trei niveluri:- întreprinderea cu care statul intrat în parteneriat pentru realizarea infrastructurii;- întreprinderea care de ine şi/sau operează infrastructura respectivă;- beneficiarii infrastructurii (utilizatorii infrastructurii).Mai departe, vom distinge între cazul în care infrastructura este furnizată în întregime de către statşi cazul în care aceasta este realizată într-un „parteneriat public-privat” (PPP).a) Infrastructură furnizată în întregime de către statInfrastructura realizată prin ac iunea statului conferă de regulă avantaje tuturor agen ilor economicidintr-o anumită regiune. Măsurile de infrastructură finan ate de către stat şi care sunt disponibiletuturor întreprinderilor dintr-o ară sau tuturor regiunilor, reprezintă măsuri generale şi, înconsecin ă, nu cad sub inciden a Articolului 2(1) din Legea ajutorului de stat. Mai mult, acolo undeinfrastructura favorizează o anumită regiune, nu se poate considera că aceasta este selectivă, cucondi ia ca toate întreprinderile din regiunea respectivă să aibă acces la infrastructura în cauză. Înaceastă privin ă, Comisia Europeană consideră că sprijinul financiar acordar de către statmijloacelor de infrastructură ce sunt disponibile, deschise accesului tuturor utilizatorilor poten ialifără discriminare (în aceleaşi condi ii) nu cade în mod normal sub inciden a legii ajutorului de stat,deoarece nu este conferit nici un avantaj unor întreprinderi determinate.Totuşi, dacă instala ia sau construc ia respectivă nu este accesibilă acestora într-o manieră non-discriminatorie, adică în aceleaşi condi ii, prezen a ajutorului de stat este foarte probabilă.Accesibilitatea infrastructurii trebuie să existe nu doar în drept, cât şi în fapt. Astfel, o construc ieteroretic deschisă tuturor agen ilor economici poate fi practic utilizată doar de anumite întreprinderi.Dacă accesul discriminatoriu la infrastructura respectivă conferă avantaje unei anumite întreprinderisau unui anumit grup de utilizatori, aceştia trebuie să plătească pentru acces pre ul pie ei, dacă sedoreşte excluderea ajutorului de stat. Cu alte cuvinte, dacă accesul la infrastructura respectivă esteselectiv, caracterul de ajutor de stat al acesteia poate fi exclus dacă întreprinderea beneficiarăplăteşte pentru utilizarea infrastructurii un pre conform condi iilor de pia ă. Pre ul trebuie săcorespundă în totalitate condi iilor de pia ă.Acolo unde suma de bani este achitată ca rezultat al unei compensări a daunelor datorate statului,aceasta nu va constitui ajutor de stat. În cazul Asteris,438 Curtea a constatat că măsurile autorită ilorpublice ce favorizează anumite întreprinderi sau anumite produse sunt, din punct de vedere alcaracterului juridic, fundamental diferite de daunele pe care autoritatea na ională competentă esteobligată să le plătească persoanelor pentru a compensa daunele cauzate acelor persoane. Rezultă dinaceasta că astfel de daune, pe care autorită ile publice trebuie să le plătească cu titlu compensatoriu,nu constituie ajutor de stat în sensul Art. 87(1) din Tratatul CE.Acest mod de abordare poate juca un rol important atunci când se evaluează dacă contribu iile destat la îmbunătă irea infrastructurii reprezintă sau nu ajutor de stat. Astfel, de pildă, atunci când438 Cazul 106-120/87, Asteris vs Comisia [1988] ECR 5515, alineate 23 şi 24. 86
    • deschiderea şi pregătirea anumitor amplasamente este executată de către stat ca o îndatorire publică,atunci nu se poate vorbi de ajutor de stat dacă întreprinderea beneficiară contribuie la costuri prinplata impozitelor locale sau prin contribu ii speciale prevăzute de lege. În cazul Daimler Benz,439Comisia a afirmat că asisten a de stat pentru asigurarea costurilor corespunzătoare pregătirii unuiamplasament imobiliar şi racordarea la utilită ile publice nu constituie ajutor de stat, pentru căîntreprinderea în cauză contribuise la aceste costuri prin plata impozitelor locale. Totuşi, acolo undepregătirea unui amplasament în vederea construirii unui nou mijloc de produc ie a favorizat numaicompania Kimberly Clark (aceasta fiind singurul proprietar şi utilizator al instala iei înfiin ate),finan area publică furnizată a reprezentat ajutor de stat către acea companie.440 Ajutorul de statpoate rezulta şi din tratamentul preferen ial al unor anumite companii cu privire la utilizarea uneiinfrastructuri. În această privin ă, construirea unui aeroport finan at prin mijloace publice poate sănu reprezinte ajutor de stat; în timp ce activită ile din cadrul aeroportului ce favorizează direct sauindirect anumite companii aeriene ar putea să constituie ajutor de stat.441De exemplu, finan area publică destinată unor lucrări de dezvoltare a infrastructurii ce putea fiutilizată de firmele locale din Isere de France s-a considerat că nu constituie ajutor de stat cătreîntreprinderea care a înfiin at o uzină acolo. 442 În mod similar, s-a considerat că măsurile desprijinire a investi iilor în infrastructură în Portugalia ce favorizau societatea mixtă de produc iedintre Volkswagen şi Ford nu constituie ajutor de stat, de vreme ce ele nu favorizau exclusivsocietatea mixtă.443Ca regulă generală, îndeplinirea a următoarelor trei condi ii exclude existen a ajutorului de stat:furnizarea infrastructurii ine de responsabilitatea statului fa ă de public; pia a nu o poate oferi înaceleaşi condi ii; infrastructura nu favorizează o anumită întreprindere.b) Infrastructura realizată în „parteneriat public-privat”Datorită resurselor publice limitate, statul are tendin a de a implica sectorul privat în finan area şioperarea infrastructurii. Un parteneriat public-privat (PPP) îmbracă de obicei două forme: fie subformă de cooperare pe baza unui contract, fie sub formă de societate pe ac iuni, în care ac ionariisunt atât organisme private, cât şi publice.Favorizarea unei anumite întreprinderi în cadrul unui PPP poate fi exclusă dacă aceasta a fostselectată printr-o procedură de licita ie deschisă, transparentă şi nediscriminatorie. În cele ceurmează vom analiza aceste trei cerin e:Caracterul deschisProcedura „deschisă” nu trebuie confundată cu modelul procedurii de licita ie publică deschisă, unadintre cele patru proceduri de achizi ie publică. Aici, termenul de „deschidere” se referă ladeschiderea către concuren ă, realizată printr-un nivel adecvat al publicită ii, astfel încât toatepăr ile poten ial interesate să poată participa la licita ie. În acest sens, este importantă alegerea uneiproceduri potrivite de achizi ie publică, cu respectarea tuturor cerin elor aplicabile în acest caz(transferul riscului, cerin ele privind procedura de negociere, etc).444439 Decizia Comisiei 92/465/EEC, Daimler Benz, OJ 1992 L 263/15.440 Raportul XXV privind Politica de Concuren ă (1995), pct. 158.441 Raportul XXX privind Politica de Concuren ă (2000) pct. 316; Cazul T-140/95 Ryanair Limited v Commission[1998] ECR II-3327.442 Decizia Comisiei nr. 91/390, Saint Gobain (Eurofloat) OJ EC 1991 L315/11.443 Cazul C-225/91, Matra SA vs Comisia [1993] ECR I-3203, alineat 29.444 Vezi Prof. Dr. Christian König: “Public Support for Infrastructure Projects under State Aid Aspects”, prezentaresus inută la Camera de Comer şi Industrie a României, Bucureşti, 15 iulie 2005. 87
    • Transparen aAceasta implică faptul că atât procesul de achizi ie, cât şi decizia finală să fie transparente şiinteligibile pentru ofertan i. Aceştia trebuie să aibă acces la toate informa iile necesare, ex.proceduri, termene, criterii de selec ie, etc. Anun ul privind licita ia trebuie să fie public. În cazul încare există poten iali participan i din partea altor state membre, se publică o notă în Jurnalul Oficialal CE. Anun ul publicat trebuie să se refere în mod specific la proiectul licitat, con inând toatecriteriile aplicate.445NediscriminareAceastă cerin ă vizează tratamentul egal oferit tuturor ofertan ilor, aplicat în privin a tuturoraspectelor legale şi de fapt ale licita iei. Discriminarea poate fi prezentă cu privire la origineaofertan ilor, dar şi referitor la alte aspecte, ex. furnizarea mai multor informa ii către un anumitagent economic.Acordarea de capital unei companii publice în vedera finan ării de investi ii nu constituie ajutor destat, acolo unde dezvoltarea infrastructurii ine de responsabilitatea autorită ilor publice. În cazulInfraleuna,446 Comisia a aprobat ajutoarele plătite unei companii stabilite în amplasamentul chimicLeuna, ale cărei mijloace de produc ie fuseseră privatizate şi vândute către o sută de investitoridiferi i. Obiectivul Infraleuna (ale cărei ac iuni erau de inute în marea majoritate de sectorul public)era să înfiin eze şi să administreze infrastructura amplasamentului spre beneficiul companiilor ceaveau loca ia acolo. Infraleuna a fost însărcinată să cure e amplasamentul respectiv. Aceastăresponsabilitate ar fi apar inut în mod normal statului, care a vândut parcelele la pre ul pie eicorespunzător unui amplasament dezvoltat. Comisia a constatat că, având în vedere că ar fi fostimposibil să se găsească un investitor privat pentru infrastructură, Infraleuna era singura alternativăposibilă şi că injec ia ini ială de capital acordată companiei nu constituia ajutor de stat. 5. ÎNTREPRINDERI PUBLICEÎn conformitate cu Articolul 86(1) din Tratatul CE, întreprinderile publice intră în principiu subinciden a normelor comunitare din domeniul concuren ei. Totuşi, reglementarea întreprinderilorpublice presupune, în mod esen ial, o solu ie de compromis între principiul suveranită ii şi discre ieiunui stat membru şi asigurarea unei func ionări adecvate a Pie ei comune.447În ceea ce priveşte Legea ajutorului de stat din România, conceptul de “întreprindere publică” estedefinit în Art. 35 din Lege după cum urmează:“orice întreprindere asupra căreia autorită ile publice pot exercita, direct sau indirect, o influen ădeterminantă în virtutea dreptului de proprietate, a participării lor financiare sau a regulilor careguvernează activitatea acesteia.”445 Vezi Prof. Dr. Christian König: “Public Support for Infrastructure Projects under State Aid Aspects”, prezentaresus inută la Camera de Comer şi Industrie a României, Bucureşti, 15 iulie 2005.446 Decizia Comisiei 1999/646/EC, Infraleuna GmbH, OJ 1999 L260/1.447 Adamantopoulos: State Aid and Public Undertakings with Specific Reference to the Airline Sector, în :Biondi/Eeckout/Flynn (ed.): The Law of State Aid in the European Union, 2004, p. 219. 88
    • CEJ a definit acest concept într-un mod similar, aprobând criteriile utilizate în Art. 2 din DirectivaComsiei 80/723 (“Directiva Transparen ei”):448“…orice întreprindere asupra căreia autorită ile publice pot exercita, direct sau indirect, o influen ădeterminantă în virtutea dreptului de proprietate, a participării lor finaciare sau a regulilor careguvernează activitatea acesteia.O influen ă dominantă din partea autorită ilor publice poate fi prezumată acolo unde aceleautorită ile, în raport cu întreprinderea:i) de in partea majoritară a capitalului subscris al întreprinderii ; sauii) controlează majoritatea voturilor corespunzătoare ac iunilor emise de întreprindere; sauiii)pot numi mai mult de jumătate dintre membrii consiliului de administra ie, de conducere sau de control al întreprinderii.Conceptul de întreprindere publică poate avea o aplicare vastă, atât în Comunitatea Europeană, câtşi în România. Pentru a cita doar un exemplu comunitar, trebuie men ionat cazul unei companiifinanciare franceze, pe care Comisia a considerat-o ca fiind întreprindere publică, în ciuda faptuluică ac iunile firmei erau împăr ite între ac ionari individuali priva i şi mari investitori institu ionali.Această considera ie a fost bazată pe faptul că guvernul francez de inea dreptul de a numiguvernatorul şi vice-guvernatorul companiei, precum şi dreptul de a fi reprezentat în AdunareaGenerală anuală. Din acest motiv, s-a considerat că statul francez avea o pozi ie dominantă în cadrulcompaniei, aceasta din urmă constituind de aceea o întreprindere publică.449O amenin are majoră pentru mediul concuren ial provine de la scurgerea de fonduri publice învederea sprijinirii companiilor aflate în dificultate. Rela iile dintre stat şi întreprinderile publice tindsă fie dificil şi complex de controlat, şi aceasta din mai multe motive. De exemplu, poate fi dificilădistinc ia dintre investi ia de capital realizată de stat în mod legitim, sub forma unei achizi ii deac iuni, şi furnizarea ilicită de ajutor de stat. Mai departe, întreprinderile publice pot fi solicitate săîndeplinească îndatoriri speciale, având caracter social sau de serviciu public. Prestarea de serviciide interes economic general permite întreprinderii de a fi compensată de către stat, având în vederecă astfel de îndatoriri deseori nu se pot autofinan a.450Complexele îndatoriri ale întreprinderilor publice conduc la necesitatea de a asigura transparen arela iilor dintre acestea şi stat. Luând în considera ie această necesitate, Comisia Europeană a emisîn 1980 Directiva privind transparen a, 451 ce specifică regulile privind rela iile financiaretransparente dintre autorită ile publice şi întreprinderile publice, pe de o parte, şi cele ce urmărescdelimitarea dintre rolul statului în calitate de autoritate publică şi cea de investitor, pe de altă parte.Cu privire la prevederile normative din România privind transparen a, Directiva comunitară privindtransparen a a fost ini ial transpusă prin Ordonan a de urgen ă nr 97/2003. 452 Totuşi, odată cuintrarea în vigoare a Legii 603/2003 privind ajutorul de stat, Ordonan a Guvernului a fost abrogată.Ulterior, în iunie 2004, Consiliul Concuren ei a publicat Regulamentul privind transparen arela iilor financiare dintre autorită ile publice şi întreprinderile publice, precum şi transparen afinanciară în cadrul anumitor întreprinderi (de acum înainte denumită “Regulamentul privindtransparen a”).453448 Directiva Comisiei 1980/723/EEC din 25 iunie 1980 privind transparen a rela iilor financiare între statele membre şiîntreprinderile publice, OJ (EC) L 195/35; Cazul C-188-190/80 Fran a, Italia şi UK vs Comisia [1982] ECR I-2545.449 Decizia Comisiei din 1996, OJ (EC) C 275/2.450 Pentru detalii asupra “Serviciilor de interes economic general” vezi Partea III Capitol 5.5.451 Directiva Comisiei 1980/723/EEC din 25 iunie 1980 privind transparen a rela iilor financiare între statele membre şiîntreprinderile publice, OJ L 195/35.452 Publicat în MO Partea I nr. 631/26.08.2002, adoptat prin Legea nr. 18/2003, MO Partea I nr. 38/23.01.2003.453 Regulament privind transparen a rela iilor financiare într autorită ile publice şi întreprinderile publice, adoptat pe 21mai 2004 şi publicat în MO Partea I nr. 525/10.06.2004. 89
    • Regulamentul privind transparen a din România furnizează o seamă de defini ii relevante pentruobiectivul urmărit de acest Regulament, precum defini ia autorită ilor publice, întreprinderii publice(în conformitate cu Articolul 35 din Legea ajutorului de stat), întreprinderilor publice careac ionează în sectorul industriei prelucrătoare (în conformitate cu Art. 37 din Lege), întreprinderilorpublice cărora le sunt încredin ate drepturi exclusive sau speciale (în conformitate cu Art. 39 dinLege), etc. Articolul 3 din Regulament stipulează că rela iile dintre autorită ile publice şiîntreprinderile publice trebuie să fie transparente pentru ca fondurile publice acordateîntreprinderilor publice de către stat şi modul în care acestea sunt utilizate să reiasă în mod clar.Regulamentul subliniază în Articolul 4 anumite tranzac ii financiare ce ar putea în mod deosebit săconstituie ajutor de stat, cum ar fi compensarea pierderilor operative rezultate din activitatea zilnică,furnizarea de capital de către stat, alocarea de fonduri nerambursabile sau împrumuturi în condi iiprivilegiate, renun area la profit sau alte sume cuvenite, precum şi compensările pentru sarcinilefinanciare impuse de către autorită ile publice. Totuşi, Regulamentul nu se aplică întreprinderilorcare se bucură de drepturi speciale şi/sau exclusive sau care sunt însărcinate cu prestarea serviciilorde interes economic general, cu condi ia ca cifra lor de afaceri să fie mai mică decât 40 mil EURO.Pentru institu iile de credit publice este un bilan contabil total de 800 mil. EURO pentru structurafinanciară anuală cumulată. În mod special, în privin a întreprinderilor însărcinate cu prestareaserviciilor de interes economic general, Regulamentul nu se aplică acestora dacă ajutorul de statacordat acestora este fixat pentru o perioadă de timp corespunzătoare, în urma unei procedurideschise, transparente şi nediscriminatorii. Legea ajutorului de stat 454 şi Regulamentul privindtransparen a obligă autorită ile publice româneşti precum şi întreprinderile publice să furnizezeConsiliului Concuren ei toate informa iile necesare, cu scopul de a asigura transparen a rela iilorfinanciare. În cazul neîndeplinirii acestor obliga ii, întreprinderile sunt pasibile de amenzi.455Cu privire la identificarea ajutorului de stat acordat sectorului public, Comisia a adoptat un demersbazat în principal pe principiul investitorului în economia de pia ă. După cum s-a arătat mai sus,testul identifică măsurile de finan are care nu ar putea fi considerate ca fiind furnizare de capitalconform practicilor standard ale unei companii active în economia de pia ă. 456 Pentru statelemembre ce pretind că, de pildă, o injec ie de capital acordată unei companii publice este de fapt oinvesti ie “legitimă” şi de aceea nu constituie ajutor de stat, testul demonstrează dacă circumstan eleîn care a fost făcută investi ia ar fi acceptabile pentru un investitor care operează în condi ii de pia ănormale. Aceasta presupune o analiză amănun ită a perspectivei economice a întreprinderii publiceşi a perspectivei de a ob ine rambursarea investi iei, precum şi a termenilor tranzac iei.457Cu toate acestea, şi la nivelul institu iilor Uniunii Europene este recunoscut faptul că diferi iinvestitori pot urmări diferite strategii pe perioade de timp diferite, având aşteptări diferite cuprivire la rezultatul investi iei. De exemplu, în ENI-Lanerossi458 Comisia a afirmat că injec iile decapital realizate de statul italian în favoarea unor filiale ale unei companii publice din industriatextilă şi care înregistra pierderi, constituiau ajutor de stat. Statul italian, pe de altă parte, aargumentat că nu era neaparat de neconceput că şi o companiei privată (un holding privat) ar puteaîncerca să compenseze pierderile uneia dintre filialele sale şi, prin urmare, injec ia de capitalrespectivă nu constituia ajutor de stat. În acest context, CEJ a sus inut că o injec ie de capitalrealizată cu scopul de a scuti o companie de dificultă i economice ar putea într-adevăr să fie făcutăîn baza unor considera ii altele decât cele legate de profit, cum ar fi prestigiul companiei sau pentru454 Art. 241, 242, 243, 244 din Legea ajutorului de stat.455 HG nr. 1839 din 28 octombrie 2004 privind stabilirea limitelor amenzilor aplicabile în cazul săvârşirii contraven iilorprevăzute de Legea ajutorului de stat; Regulament privind individualizarea sanc iunilor pentru contraven iile prevăzute deLegea ajutorului de stat, MO Partea I nr. 64/19.01.2005.456 Hancher/ Ottervanger/ Slot, E.C. State Aids, p. 142.457 Adamantopoulos: State Aid and Public Undertakings with Specific Reference to the Airline Sector, în:Biondi/Eeckout/Flynn (ed.): The Law of State Aid in the European Union, 2004, p. 223.458 Cazul C-303/88 Italy v Commission [1991] ECR 1470. 90
    • a facilita reorganizarea companiei. Totuşi, analizând datele concrete şi condi iile investi iei realizatede Guvernul italian, Curtea a afirmat că nici un investitor privat nu ar fi făcut investi ia în acelecondi ii. Într-o decizie cu final similar, în Alfa Romeo459, Curtea a subliniat faptul că nu trebuieneapărat presupus că un investitor privat caută întotdeauna să ob ină returnarea inves iei în termenscurt. 6. PRIVATIZAREA PROPRIETATII DE STAT SI PRATICILE DE ATRAGERE A INVESTITIILORPrivatizarea implică de regulă vânzarea de către stat, în întregime sau par ial, aac iunilor/participa iilor într-o întreprindere publică către investitori priva i. Deseori, privatizareaeste acompaniată de suport financiar furnizat de către stat. Deoarece evaluarea situa iei financiare aunei companii ce urmează să fie privatizată, cu scopul de a stabili pre ul corespunzător valoriiac iunilor, poate fi dificilă, astfel de tranzac ii sunt de cele mai multe ori evaluate de ComisiaEuropeană în lumina Art. 87(1) din Tratatul CE. Pentru a atrage cumpărători, statul poate apela lainjec ii de capital sau la ştergerea datoriilor. Comisia apreciază justificarea unor astfel de măsuriaplicând testul investitorului în economia de pia ă. În func ie de caz, Comisia trebuie să determinedacă în circumstan e similare, un ac ionar privat, luând în considerare perspectiva de a ob ine profitşi lăsând la o parte toate considera iile de ordin social, regional sau sectorial, ar fi subscriscapitalul. 460 Mai departe, Comisia examinează dacă pre ul ce urmează a fi plătit pentruachizi ionarea ac iunilor, precum şi celelalte condi ii, cum ar fi excluderea responsabilită iifinanciare pentru anumite activită i ce înregistrează pierderi, pot justifica concluzia potrivit căreiacumpărătorul achizi ionează o întreprindere în condi ii mai mult decât generoase.461Comisia a enun at în al XXIII lea Raport anual privind politica de concuren ă462 criteriile utilepentru a determina când o notificare este necesară. Astfel, privatizarea prin vânzarea de ac iuni pepia a bursieră (stock exchange flotation) este în general considerată că nu implică ajutor de stat.463Înainte de această vânzare, datoriile pot fi şterse sau reduse fără a da naştere la prezum ia de ajutorcu condi ia ca suma netă primită (după deducerea oricăror taxe şi reduceri) prin flotare să exceadăreducerea datoriilor.În cazul în care compania este privatizată prin vânzare comercială (by a trade sale – adică prinvânzarea companiei în întregime sau doar par ial către alte companii) următoarele condi ii trebuieîndeplinite pentru a nu fi implicat ajutorul de stat:- Ofertă competitivă, deschisă, transparentă şi necondi ionată de efectuarea altor ac iuni, cum ar fi achizi ionarea altor active decât cele care fac obiectul licita iei sau operarea în continuare a anumitor activită i;- Compania este vândută licitatorului care oferă cel mai ridicat pre ; şi459 Cazul C-305/89 Italy v Commission [1991] ECR 1635.460 Cazul C-234/84, Belgia vs Comisia, [1986] ECR 2263, alineat 49.461 Nota Comisiei conform Art. 93(2) (acum 88) privind posibile elemente de ajutor de stat con inute în acordurile dintreStatul olandez, Volvo Car Corporation şi Mitsubishi Motors Corporations, OJ C105, [1992]; Deciziile Comisiei din 25martie 1992, Ajutorul pentru privatizare acordat de Spania către trei întreprinderi din sectorul manufacturier textil şi depielărie, OJ L 172/76, [1992], LN 92; OJ L176/57 [1992], LN 93; OJ L 175/54 [1992] LN 94.462 Raportul XXIII privind Politica de Concuren ă (1994).463 Raportul XXIII privind Politica de Concuren ă (1994), p. 255. 91
    • - Licitatorilor trebuie să li se ofere suficient timp şi informa ii pentru a putea efectua o evaluare corectă a activelor, ca bază a licita iei.464În concluzie, privatizarea efectuată prin flotare sau prin ofertă competitivă în condi iile amintite maisus nu implică ajutor de stat şi nu necesită în consecin ă notificare. În celelalte cazuri, privatizareatrebuie să fie examinată în vederea determinării unor posibile elemente de ajutor de stat, iar în acestsens notificarea este bineîn eles necesară. În special următoarele cazuri necesită să fie notificate:465- vânzarea în urma discu iilor purtate cu un singur poten ial cumpărător sau cu un număr de cumpărători selecta i ;- vânzarea precedată de ştergerea datoriilor de către stat, alte întreprinderi publice sau orice altă autoritate publică ;- vânzarea precedată de conversia datoriilor în ac iuni sau prin majorare de capital ;- vânzarea legată de condi ii care nu sunt obişnuite în tranzac ii comparabile, efectuate între între păr i private.În cazul unor oferte comparabile, acceptarea uneia dintre ele nu este necesar să constituie ajutor destat. Pe de altă parte, următoarele măsuri pot presupune ajutor de stat:- Vânzarea unei întreprinderi la un pre sub valoarea sa de pia ă;- Vânzare efectuată prin proceduri restrictive sau prin vânzare directă;- Vânzare precedată de ştergerea datoriilor către stat sau alte organisme publice;- Vânzare precedată de conversia datoriilor în capital sau majorare de capital;- Vânzare ce face obiectul unor condi ii care nu ar fi acceptabile pentru o tranzac ie între investitori activi în economia pia ă.Cu toate că nu poate impune statelor membre, Comisia consideră că privatizarea este un mod de aasigura eficien a şi competitivitatea. 466 În variate cazuri, Comisia a autorizat ajutoare în urmaangajamentului clar de a privatiza compania beneficiară.467Precondi ia de a restabili viabilitatea pe termen lung a întreprinderii ce urmează a fi privatizată estede regulă elaborarea unui plan de restructurare. În cazul Sabena,468 ajutorul pentru restructurare afost aprobat pe baza Art. 87 din Tratatul CE cu condi ia ca rolul statului să fie limitat la acela alunui ac ionar normal. Un alt examen este dat de decizia Comisiei privind injec ia de capitalplanificată de Guvernul britanic în favoarea Grupului Rover în contextul vânzării afacerii axate pevânzarea de autoturisme şi jeep-uri către British Aerospace469. La examinarea cazului, Comisia aconstatat că ajutorul inten ionat era legat de un plan de afaceri care includea o reducere de aprox. 30% a capacită ilor privind asamblarea de autoturisme şi componente, cu obiectivul de apreciat de aplasa produc ia de autoturisme în nişa de pia ă a modelelor superioare cu valoare adăugată ridicatăşi margini de profit ridicate. Cu toate acestea, Comisia a considerat că ajutorul propus era excesiv şinepropor ional în rela ie cu costurile totale ale restructurării. Din acest motiv, Comisia a autorizatajutorul numai până la un anumit nivel maxim, condi ionându-l de respectarea unor anumite clauze,printre care şi aceea că întreprinderea, odată privatizată, nu va fi eligibilă pentru a primi garan ii deorice natură din partea statului.464 Raportul XXIII privind Politica de Concuren ă (1994), p. 255f.465 Raportul XXIII privind Politica de Concuren ă (1994), p. 256.466 Hancher/ Ottervanger/Slot: EC State Aids, at 7-060.467 Vezi Decizia Comisiei din 30 iulie 1997, autorizând condi ionat ajutorul acordat de Fran a grupului financiar GAN.468 Decizia Comisiei din 24 iulie 1991.469 Decizia Comisiei din 13 iulie 1988 [1989] OJ L25/92 alineat 54. 92
    • Privatizarea a reprezentat un subiect important în noile state membre şi în statele candidate,deoarece este consecin a procesului de transformare de la economia planificată la economia depia ă. În ceea ce priveşte România, un număr ridicat de foste companii din proprietatea statului aufost privatizate în ultimii 15 ani, printre acestea numărându-se şi privaizări de mare răsunet: SIDEXISPAT (sectorul siderurgic); Renault/Dacia şi Daewoo Autombile SA Craiova (industria deautoturisme), Tractorul şi Roman, SC Petrom, etc. Baza legală pentru privatizarea companiiloraflate în proprietatea statului este Legea 137/2002, cu modificările ulterioare. 470 7. PROCEDURI PRIVIND INSOLVABILITATEAÎntr-o economie de pia ă normală, nu trebuie să existe bariere la intrarea sau la ieşirea de pe pia ăpentru întreprinderi. Ieşirea firmelor ineficiente este considerată a fi un factor normal al func ionăriipie ei. De aceea, atât legisla ia primară cât şi cea secundară privind ajutorul de stat din Româniacon ine prevederi referitoare la cazurile de insolvabilitate.Astfel, Articolul 14(1)e) din Legea ajutorului de stat prevede posibilitatea de a acorda ajutor pentrusalvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, în timp ce ajutorul pentru men inerealocurilor de muncă este de asemenea considerat ajutor pentru restructurare. Prevederile legaleprivind procedura de insolven ă au ca obiectiv fie restructurarea activită ii economice, fie lichidareaanumitor păr i din activitatea economică respectivă, fie falimentul.Legisla ia secundară privind ajutorul pentru salvare şi restructurare este reprezentată deRegulamentul relevant emis de Consiliul Concuren ei. 471 Astfel, Articolul 1(2) din Regulamentprevede că o firmă este considerată a fi în dificultate atunci când este incapabilă, fie prin resurseproprii, fie prin fonduri ob inute de la proprietari,ac ionari sau creditori, să oprească pierderile care,fără interven ia exterioară a autorită ilor publice, ar condamna aproape să devină insolvabilă petermen scurt sau mediu. O firmă este, în principiu şi indiferent de mărime, considerată a fi îndificultate atunci când, indiferent de tipul companiei în cauză, îndeplineşte criteriile conform legiiromâneşti aplicabile pentru a face obiectul procedurilor colective de insolven ă.472Sectorul siderurgic, sectorul carbonifer şi sectorul agriculturii, pisciculturii şi acuaculturii suntexceptate de la aplicarea Regulamentului mai sus men ionat. Pentru sectorul siderurgic se aplică înmod specific Regulamentul privind ajutorul de salvare şi restructurare şi ajutorul pentru închidere însectorul siderurgic.473În continuare, Articolul 2(2) (c) din Regulamentul privind ajutorul pentru salvare şi restructurarefurnizează baza legală pentru acordarea de ajutoare de stat pentru întreprinderi care fac obiectulprocedurilor de insolven ă.470 Legea 137/28.03.2002, publicată în MO Partea I nr. 215/28.03.2002; amendată şi completată prin OUG nr.208/2002, aprobată prin Legea nr. 540/15.12.2003 şi publicată în MO Partea I nr. 910/19.02.2003.471 Noul Regulament privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate, adoptat pe23.11.2004, publicat în MO Partea I nr. 1215/17.12.2004; abrogă Regulamentul publicat în MO Partea I nr.470/02.07.2002, care a fost amendat şi completat prin Regulamentul publicat în MO Partea I nr. 521/09.06.2004.472 Art. 2(2) din Regulament privind ajutorul pentru salvare şi restructurare a firmelor în dificultate.473 Regulament privind ajutorul pentru salvare şi restructurare şi ajutorul pentru închidere în sectorul siderurgic, MOPartea I nr. 269/31.03.2005. 93
    • Cadrul juridic pentru efectuarea procedurilor de insolven ă în România este reprezentat de Legea64/1995 privind procedura pentru reorganizarea şi lichidarea judiciară, cu modificările şicompletările ulterioare. 474 Ultimele amendamente aduse de Legea 149/2004 privesc aspecteprocedurale în vederea accelerării şi simplificării procedurilor de insolven ă.Cele două categorii de ajutoare ce pot fi acordate beneficiarului aflat în stare de insolven ă suntajutorul pentru salvare şi ajutorul pentru restructurare. Acordarea acestor ajutoare este posibilă dacăsunt îndeplinite cumulativ două condi ii stipulate de Legea 64/1995, cu amendamentele şicompletările ulterioare:- Beneficiarul este în insolven ă (datoriile scadente nu pot fi plătite cu mijloacele financiare disponibile);475- Beneficiarul face obiectul procedurilor colective de insolven ă (procedura de reorganizare judiciara) în baza unui plan care va prevede fie reorganizarea şi continuarea activită ii, fie lichidarea anumitor bunuri.476Indiferent de forma ajutorului planificat, ea trebuie notificată Consiliului Concuren ei şi autorizatăde acesta înainte de acordare, în afara cazului în care ajutorul nu depăşeşte pragul minim.477 Maimult, ajutorul astfel acordat va face obiectul procedurilor de monitorizare şi raportare înconformitate cu Legea ajutorului de stat. Cele două forme de ajutor de stat ce pot fi acordate uneiîntreprinderi în insolven ă sunt ajutoarele pentru salvare şi ajutoarele pentru restructurare.478În ceea ce priveşte firma beneficiară ce face obiectul procedurilor de insolven ă, trebuie observat căplanul de restructurare, necesar pentru ca ajutorul pentru restructurare să fie aprobat de ConsiliulConcuren ei, urmăreşte în principiu aceleaşi obiective ca şi planul de reorganizare conform Art. 59-60 din Legea 64/1995, în special după modificarea sa prin Legea 149/2004.Tutuşi, cele două planuri, de restructurare şi de reorganizare, nu trebuie confundate datorită calită iipersoanelor care le întocmesc. Astfel, în timp ce planul de reorganizare poate fi elaborat,alternativ sau simultan de către debitor, administratorul judiciar, comitetul creditorilor,reprezentan ii membrilor cooperativi sau ai ac ionarilor/asocia ilor,479 planul de restructurareeste elaborat de către furnizorul ajutorului de stat.480Sunt posibile însă şi situa ii când furnizorul ajutorului are calitatea de creditor sau asociat/ac ionaral debitorului insolvent (de exemplu, cazul frecvent în România al creditorului bugetar care renun ăla recuperarea crean elor sale). Numai într-o astfel de situa ie se poate considera că planul dereorganizare şi cel de restructurare, date fiind obiectivele comune, pot fi cuprinse într-un singurplan.481 În acest caz, acest plan trebuie să fie înaintat spre aprobare atât judecătorului sindic, cât şiConsiliului Concuren ei. Spre deosebire de planul de reorganizare, planul de restructurare, odată ceeste aprobat şi confirmat, poate fi modificat la cererea specială a furnizorului de ajutor şi adresat474 Legea 64/22 iunie 1995 privind procedura de reorganizare şi lichidare judiciară, publicată în MO Partea I nr.130/29 iunie 1995; amendată şi completată prin OG nr. 38/1996, MO Partea I nr 204/1996 (abrogată prin OUG nr.58/1997, MO Partea I nr. 265/1997); amendată prin OUG nr. 58/1997, MO Partea I nr. 265/1997 (abrogată prin Legea99/1999, MO Partea I nr. 236/1999); rectificată prin Rectificarea nr. 64/1995; amendată prin OG nr. 38/2002 şi Legeanr. 82/2003; republicată în forma amendată şi completată în MO Partea I nr. 608/13 decembrie 2003; ultima datăamendată şi completată prin Legea 149/11 mai 2004, publicată în MO Partea I nr. 424/12 mai 2004.475 Art. 29 (1) din Legea 64/1995, cu modificările şi completările ulterioare.476 Art. 59 (2) din Legea nr. 64/19995, cu modificările şi completările ulterioare.477 Vezi Capitolul IV.1 “Ajutorul sub pragul minim”.478 Pentru defini ie, condi iile de aprobare a ajutorului pentru salvare şi restructurare, vezi Partea III Capitolul 5.2.479 Art. 59 din Legea nr. 64/1995, cu modificările şi completările ulterioare.480 Art. 12(2) din Regulamentul privind ajutorul pentru salvare şi restructurare.481 Calin Zamfirescu & Asociatii, “Ajutorul de stat si insolventa”, Conferin e “Piata Financiara” – “Insolventa – oproblema globala”, Bucureşti 17 iunie 2004. 94
    • Consiliului Concuren ei, cu condi ia ca planul să demonstreze în continuare restaurarea viabilită iiîntr-un termen rezonabil. În plus, în cazul în care obliga iile impuse de Consiliul Concuren ei sauangajamentele preluate de către furnizorul ajutorului sunt ameliorate, cuantumul ajutorului stabilitîn prealabil trebuie să fie redus în mod corespunzător sau alte condi ii trebuie să fie impuse.Ajutorul astfel acordat trebuie să evite denaturarea concuren ei. În acest scop, Consiliul Concuren eipoate adopta măsuri compensatorii pentru a se asigura că efectele pozitive vor predomina fa ă decele negative. Aceste măsuri pot cuprinde înstrăinarea activelor, reduceri ale capacită ilor deproduc ie sau a prezen ei pe pia ă şi reducerea barierelor la intrarea pe pia a respectivă, însă vor fiaplicate mai pu in strict în cazul IMM-urilor.O altă precizare priveşte aplicarea principiului « prima şi ultima dată ». Conform acestui principiu,ajutorul pentru restructurare se poate acorda o singură dată. Astfel, furnizorul ajutorului areobliga ia de a specifica în notificarea adresată Consiliului Concuren ei dacă beneficiarul a maiprimit anterior un ajutor sub această formă, inclusiv ajutor nenotificat.Recuperarea ajutorului de stat acordat ilegal unui beneficiar care face obiectul proceduriicolectivea) Prevederile legale aplicabile din Legea ajutorului de stat.Prevederile legii ajutorului de stat şi cele ale Regulamentului nou adoptat în materia procedurii deinvestiga ie permit Consiliului Concuren ei să ac ioneze în vederea recuperării ajutorului de statacordat ilegal. În conformitate cu Articolul 17(1) din Legea ajutorului de stat precum şi cuprevederile cuprinse în Regulamentul privind procedura de investiga ie, Consiliul Concuren ei vasolicita Cur ii de Apel în a cărei circumscrip ie teritoarială se află sediul principal al furnizoruluisau beneficiarului de ajutor de stat, să anuleze actul administrativ în baza căruia s-a acordat ajutorulilegal şi, prin urmare, să ordone recuperarea, rambursarea sau suspendarea ajutorului ilegal.Dreptul de a ordona recuperarea sau suspendarea ajutorului ilegal sau interzis a fost acordatexclusiv Cur ii de Apel. Rambursarea ajutorului are loc în conformitate cu normele procedurale dinRomânia, acestea fiind obligate să asigure implementarea imediată şi efectivă a ordonan ei. Puterileindirecte ale Consiliului Concuren ei de a solicita recuperarea ajutorului fac obiectul unui termende prescrip ie de 10 ani. În cazul unui ajutor ilegal, Consiliul Concuren ei va solicita de asemenearecuperarea sau rambursarea dobânzii aferente ajutorului ilegal (Articolul 19(1) din Legeaajutorului de stat).b) Prevederile legale aplicabile din Legea 64/1995, cu amendamentele şi completările ulterioareDecizia de a deschide procedura de insolven a este luată de către judecătorul sindic în temeiulArticolului 31 din Legea 64/1995 după cum urmează:- prin ordin, dacă judecătorul specifică că solicitarea debitorului îndeplineşte toate condi iile de formă şi de fond;- prin sentin ă, dacă judecătorul, odată notificat în privin a crean elor creditorilor, respinge crean a contestată de către debitor sau crean a care nu a fost contestată de debitor.Articolul 35 din Legea 64/1995 stipulează că începând cu data deschiderii procedurii se suspendătoate ac iunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea crean elor asupra debitorului saubunurilor sale. Articolul 36 din Legea 64/1995 stipulează că deschiderea procedurii suspendătermenele de prescrip ie pentru ac iunile men ionate la Articolul 35. 95
    • Articolul 37 stipulează că nici o dobândă, majorare, penalitate sau cheltuieli, indiferent de formalor, nu pot fi adăugate la crean a rezultată şi deja stipulată în planul de reorganizare, cu excep iacazurilor ce prevăd contrariul, în baza planului de plată al crean elor prevăzut în planul dereorganizare.Corela ii între prevederile Legii 64/1995 şi Legii 143/1999În ceea ce priveşte recuperarea ajutorului ilegal de la beneficiarul aflat în insolven ă, se distingurmătoarele situa ii :a) în cazul în care ajutorul ilegal a fost acordat înaintea deschiderii procedurii, iar hotărârea deanulare a actului administrativ şi, implicit, de obligare a beneficiarului aflat în insolven ă a fostpronun ată înainte de deschiderea procedurii, furnizorul ajutorului dobândeşte calitatea de creditordispunând de o crean ă certă, lichidă şi revendicabilă.b) în cazul în care ajutorul ilegal a fost acordat înaintea deschiderii procedurii, iar hotărârea deanulare a actului administrativ şi, implicit, de obligare a beneficiarului aflat în insolven ă a fostpronun ată după deschiderea procedurii, furnizorul ajutorului va dobândi calitatea de creditor cu ocrean ă sub condi ie. El se poate înscrie la masa credală, crean a constând dintr-o sumă de recuperatde la beneficiarul supus procedurii stipulate la Art. 583 (3) din Legea 64/1995. Acest Articolmen ionează că admiterea la masa credală a crean ei sub condi ie este provizorie.c) în cazul în care ajutorul ilegal a fost acordat după deschiderea procedurii, indiferent de momentulpronun ării hotărârii de anulare a actului administrativ care a instituit ajutorul şi, implicit, derecuperare a sumei aferente, furnizorul ajutorului va dobândi calitatea de creditor cu o crean ăconcomitentă procedurii, ce va fi recuperată conform planului de reorganizare sau lichidare.Cu privire la suprapunerea procedurii colective cu procedura de recuperare a ajutoruluiilegal, este important de observat că:- În primul rând, crean a aferentă ajutorului ilegal, certă sau sub condi ie, este o crean ă bugetară deoarece a fost constituită din fonduri publice, indiferent de forma ajutorului pentru salvare sau restructurare astfel acordat. În această privin ă, crean ele cu caracter bugetar vor fi plătite cu prioritate (Articolul 108 din Legea aplicată procedurilor privind falimentul acordă crean elor bugetare gradul al 4-lea de prioritate). Mai mult, legea comunitară stipulează că ajutorul de stat trebuie recuperat imediat.482- În al doilea rând, politicile comunitare au ca scop recuperarea ajutorului ilegal atât de la firmele beneficiare supuse reorganizării/restructurării activită ii, cât şi de la firmele ce sunt supuse procedurilor de faliment. CEJ este de părere că, în caz contrar, absen a obliga iei de a recupera ajutorul ilegal în cazul lichidării firmei ar face normele privind ajutorul de stat ineficiente şi inoperabile.483Procedura privind recuperarea ajutorului pentru salvare şi restructurare, acordat ilegal, poate firealizată prin vânzarea activelor în manieră individuală (activ cu activ), fie în cadrul procedurii dereorganizare (prin lichidarea activită ilor neproductive), fie în cadrul procedurii propriu-zise afalimentului. Mai departe, recuperarea poate fi realizată prin vânzarea de active în bloc (prin ofertădeschisă, transparentă şi necondi ionată). Astfel, în cazul preluării unui beneficiar vizat deprocedură, transferul trebuie să excludă transmiterea obliga iei de recuperare a ajutorului de stat.482 Decizia Comisiei din 2 iunie 1997 privind ajutorul acordat Selesco, Italia.483 Cazul C-278-280/92, Spania vs Comisia, [1994] ECR I-4103. 96
    • Pre ul primit pe societate trebuie să servească la plata crean ei corespunzătoare ajutorului ilegal, decătre beneficiarul supus procedurii.Noile evolu ii în dreptul comunitar privesc de asemenea extinderea recuperării ajutoarelor ilegale later ii care au beneficiat efectiv de avantajul legat de acordarea ajutorului unei firme aflate înfaliment, prin dobândirea activelor firmei falimentare. În această privin ă, Curtea Europeană deJusti ie învederează că o astfel de recuperare de la compania succesoare este posibilă, însă numaidacă se demonstrează că noua companie a preluat activele vechii societă i (cea care a dat faliment)la un pre sub valoarea pie ei.484 Sarcina probei revine în acest context Comisiei Europene, şi nusuccesorului companiei falimentare. Dimpotrivă, achizi ionarea activelor la pre ul pie ei arată că nue implicat nici un element de ajutor de stat, avantajul posibil primit de firma achizitoare regăsindu-se efectiv în pre ul plătit de aceasta la încheierea tranzac iei. 8. GARAN IILE DE STATEste recunoscut că garan iile de stat constituie în principiu ajutor de stat, întrucât acordarea degaran ii elimină elementul de risc pe care altfel o întreprindere ar trebui să-l poarte.485 În aceastăprivin ă, garan iile de stat ce nu sunt acordate la pre ul pie ei constituie întotdeauna ajutor de stat.Comisia Europeană a emis o Notă privind aplicarea Tratatului CE asupra ajutorului de stat subformă de garan ii486 Principiile şi normele con inute în această Notă au fost transpuse în Româniaprin intermediul Instruc iunilor privind ajutorul de stat în forma garan iilor de stat.487Garan iile de stat pot fi acordate de autorită ile publice direct sau de întreprinderile aflate subinfluen a dominantă a autorită ilor publice.488 Garan iile furnizate de organismele publice la carestatul are participa iuni pot de asemenea să fie caracterizate drept ajutoare de stat.489 Fiecare caz deacordare a unei garan ii de stat trebuie notificat Consiliului Concuren ei, fie că acordarea are locprin aplicarea unei scheme generale de garan ii sau prin aplicarea unei măsuri specifice. În aceastăsitua ie, atât cel împrumutat cât şi cel care împrumută pot fi favoriza i.De obicei, cel împrumutat (împrumutatul) este beneficiarul de ajutor în sensul că acesta estecapabil să ob ină capital acolo unde o institu ie financiară nu l-ar fi împrumutat sub nici o formă(ex. pentru investi ii strategice sau pentru activită i economice noi); sau în cazul în care a ob inutcapitalul în condi ii mai bune decât cele oferite pe pie ele financiare (ex. rata mai scăzută adobânzii, mai pu ine garan ii). 490 Beneficiile garan iilor de stat constă în aceea că riscul asociatgaran iei este suportat de către stat.491 Atunci când dobânda nu este plătită de cel împrumutatconform condi iilor de pia ă, beneficiul îi este acordat acestuia în momentul furnizării garan iei,484 Decizia CEJ din 29 aprilie 2004, Cazul C-277/00, System Microelectronic GmbH (SMI).485 Vezi Scrisorile către Statele membre SG(89) D/4328 din 5 aprilie 1989 şi SG(89) D/12772 din 12 octombrie 1989;Comunicarea Comisiei conform Art. 93(2) (acum 88) privind ajutorul decis de Guvernul basc în favoarea EmaltacionesSan Ignacio SA, [1992] OJ C246/6.486 OJ (EC) 2000 L71/14; această Notă înlocuieşte Liniile directoare ale Comisiei con inute în cele două Scrisori aleComisiei adresate Statelor Membre în 1989 şi în Comunicarea publicată în OJ (EC) C307/3 [1993].487 Instruc iuni privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat, adoptat pe 23 decembrie 2003, publicat înMO Partea I nr. 165/17.03.2003.488 Pct. 1.5 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat.489 Decizia Comisiei 585/1987, confirmată în Cazul C-301/87, Fran a vs Comisia.490 Pct. 1.1 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat.491 Pct. 1.2 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat. 97
    • indiferent dacă s-au efectuat plă i în baza acelei garan ii.492. Ajutorul sub formă de garan ie este datşi de condi iile de finan are mai favorabile ob inute de întreprinderi al căror statut legal excludefalimentul sau alte proceduri privind insolven a, ori prevede acoperirea pierderilor de către stat.493Acelaşi lucru se aplică şi achizi iilor realizate de stat la o întreprindere, dacă este acceptatărăspunderea limitată.494 Atunci când cel împrumutat este incapabil să găsească o institu ie de creditcare să-i împrumute capitalul în orice condi ii, întreaga suma a creditului garantat pe care l-a ob inuttrebuie considerată ca fiind ajutor de stat. 495 Ca regulă, un procent minim de 20% din credittrebuiesă nu fie acoperit de garan ie.496Totuşi, în anumite condi ii, este posibil ca cel care împrumută (împrumutător) să fie beneficiarulajutorului. De exemplu, acesta este cazul când garan ia este acordată ex post cu privire la împrumutsau alte obliga ii financiare deja asumate, fără ca termenii/condi iile acestui împrumut sau aleobliga iilor financiare să fie modificate în func ie de mărirea garan iilor aferente creditului; saupoate fi cazul când un împrumut garantat este utilizat pentru a rambursa un împrumut negarantatcătre aceleaşi institu ii de credit.497Ajutorul acordat prin intermediul unei garan ii de stat este deseori calculat în acelaşi mod ca unîmprumut cu dobândă preferen ială, i.e. diferen ă între rata pie ei şi prima plătită. Deoarece ogaran ie nu este legată de o anumită plată, elementul de ajutor al unei garan ii individuale esteevaluat pe baza următoarelor criterii:498• durata şi suma garan iei sau împrumutului;• factorul de risc, i.e. riscul neîndeplinirii obliga iilor de către împrumutat, bazat pe experien a din trecut cu referire la neîndeplinirea obliga iilor legate de împrumuturi acordate în condi ii similare (sector, mărimea firmei, nivelul activită ii economice generale) ;• pre ul (prima) plătită de către împrumutat pentru garan ie;• natura oricăror garan ii date de împrumutat;• condi iile, locul şi momentul când statul poate fi chemat să plătească datoriile;• mijloacele (ex. declara ia de faliment) care trebuie utilizate pentru recuperarea de către stat a sumelor datorate de împrumutat, odată ce garan ia a fost invocată.De exemplu, dacă o obliga ie financiară este acoperită în totalitate de către stat, poate fi dificil dedeterminat factorul de risc în vederea evaluării ratei dobânzii corespunzătoare pe pia ă. În acestscop, factorul de risc ar trebui să fie bazat pe experien a din trecut privind riscul de neplată încircumstan e similare, luând în considera ie sectorul, mărimea firmei şi nivelul general al activită iieconomice.499Echivalentul-subven ie al unei garan ii pentru un împrumut acordat poate fi:500• calculat ca echivalent-subven ie al unui împrumut acordat în condi ii preferen iale, bonifica ia de dobândă reprezentând diferen a dintre dobânda pie ei şi dobânda ob inută datorită garan iei492 Pct. 1.2 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat; vezi de asemenea Cazul C-200/97, Ecotrade vs AFS [1998] ECR I-7907, alineat 43; Cazurile T-204/97 şi T-270/97, EPAC vs Comisia [2000] ECRII-2267, alineat 80.493 Pct. 1.3 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat494 Pct. 1.4 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat.495 Cazul C-288/96, Germania vs Comisia [2000] ECR I-8237, alineat 31.496 Pct. 3.4 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat.497 Pct. 2.2 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat.498 Pct. 3.1, 3.2.1. din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat.499 Quigley/Collins: EC State Aid Law and Policy, 2003, p. 40.500 Pct. 3.2 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat. 98
    • de stat, după ce orice prime plătite au fost deduse (ce ar trebui să fie forma standard de calcul pentru orice garan ii individuale);• diferen a dintre suma principală garantată încă nerambursată, înmul ită cu factorul de risc, şi orice primă plătită [(suma garantată x factorul de risc)-prima], ceea ce ar trebui să fie forma standard de calcul pentru scheme de garan ii) ;• calculat prin orice altă metodă obiectivă justificată şi general acceptată;• suma efectiv acoperită prin garan ie în cazul în care, la momentul la care împrumutul este acordat, există o probabilitate ridicată ca împrumutatul să nu plătească.În cazul schemelor de garan ii de stat, caracteristicile specifice ale cazurilor individuale pot să nu fiecunoscute la momentul evaluării schemei. În aceste condi ii, elementul de ajutor va fi evaluat prinreferire la prevederile schemei care privesc, printre altele, suma maximă şi durata împrumutului,categoria întreprinderii şi tipul de proiect eligibil, garan ia solicitată celui împrumutat, prima deplătit şi ratele dobânzii la împrumut ob inute de acesta.501Instruc iunile stipulează condi iile conform cărora o garan ie (ajutor individual sau schemă deajutor) nu constituie ajutor de stat în sensul Art. 2(1) din Legea ajutorului de stat.Astfel, în anumite condi ii, o garan ie de stat individuală nu constituie ajutor de stat:502• când împrumutatul nu se află în dificultate financiară;• când împrumutatul este, în principiu, capabil să ob ină împrumut în condi ii de pia ă de pe pie ele financiare, fără interven ia statului;• când garan ia este acordată în legătură cu o tranzac ie financiară specifică, nu acoperă mai mult de 80% din împrumutul de rambursat sau din altă obliga ie financiară (cu excep ia obliga iunilor sau instrumentelor similare) şi nu este nelimitată în timp;• când este plătit pre ul pie ei pentru garan ie, reflectând, printre altele, garan iile oferite de către împrumutat, situa ia sa financiară, riscul de neplată sau alte condi ii economice.O schemă de garan ie de stat nu constituie ajutor de stat dacă sunt îndeplinite cumulativurmătoarele condi ii:503• schema nu permite ca garan iile să fie acordate împrumuta ilor care se află în dificultate financiară;• împrumutatul este practic capabil să ob ină un împrumut în condi ii de pia ă de pe pieşele financiare, fără interven ia statului;• garan iile sunt acordate în legătură cu o opera ie financiară precisă, se referă la o sumă maximă determinată, nu acoperă mai mult de 80% din împrumutul de rambursat sau alte obliga ii financiare (cu excep ia obliga iunilor sau instrumentelor similare) şi nu sunt limitate în timp;• condi iile schemei se bazează pe o evaluare realistă şi obiectivă a riscului, astfel încât primele plătite de împrumuta i să asigure autofinan area schemei;• schema prevede condi iile în care viitoarele garan ii vor fi acordate, precum şi analiza finan ării generale a schemei, cel pu in anuală;• primele acoperă atât riscurile normale asociate cu acordarea garan iilor, cât şi costurile administrative ale schemei, incluzând un randament normal al capitalului, atunci când statul furnizează capitalul ini ial la demararea schemei.501 Pct. 3.5 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat.502 Pct. 4.2 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat.503 Pct. 4.3 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat. 99
    • Dacă o garan ie de stat individuală sau o schemă de garan ii nu îndeplinesc una dintre condi iilemen ionate mai sus, nu înseamnă că respectiva garan ie va fi automat considerată ajutor de stat. Înacest caz, garan ia trebuie să fie notificată Consiliului Concuren ei.504Garan iile ce constituie ajutor de stat sunt compatibile în aceleaşi condi ii ca şi celelalte forme deajutor, i.e. Consiliul Concuren ei va trebui să examineze îndeaproape intensitatea ajutorului,caracteristicile beneficiarului de ajutor şi obiectivele urmărite.505 Acordarea garan iei trebuie să fielegată de condi ii specifice în baza unui contract. Condi iile trebuie convenite între furnizorul deajutor şi beneficiarul de ajutor, putând merge până la declararea obligatorie a falimentuluibeneficiarului sau o procedură similară. Odată ce condi iile ini ial agreate sunt modificate, aceastăsitua ie va implica crearea unui ajutor nou, care trebuie notificat.506Cu privire la motivele de autorizare a garan iilor, Comisia nu a acceptat, de exemplu, argumenteleînaintate de statele membre, potrivit cărora schemele de garan ii de stat ar trebui acordate pentru acompensa anumite imperfec iuni ale pie ei, ex. faptul că băncile na ionale nu sunt pregătite săfinan eze proiecte inovative ce presupun planificare pe termen lung.507Chiar atunci când o garan ie este disponibilă unei categorii generale de întreprinderi, poate să fieprivită ca fiind o formă de ajutor, dacă conduce la reducerea riscurilor suportate de concuren ii dindiferite state membre ale UE. De exemplu, în decizia referitoare la inten ia exprimată de guvernulfrancez de a acoperi un risc valutar specific al exportatorilor francezi cu privire la construc ia uneicentrale în Grecia, Comisia a afirmat că un ajutor ce este acordat întreprinderilor dintr-un anumitstat membru pentru a reduce riscul de devalorizare valutară dintr-un alt stat membru, este o formăde ajutor la export, incompatibil cu pia a comună.508Pe de altă parte, garan iile de stat sunt o formă acceptabilă de ajutor în cazul ajutorului pentrusalvare. În acest caz, func ia garan iei este aceea a unei măsuri pe termen scurt cu scopul de permiteunei firme să-şi restabilească viabilitatea economică. În acest caz, perioada de timp acceptabilă nuva depăşi 6 luni.509 Totuşi, când o garan ie de stat este acordată unei firme aflate în dificultate, darnu este acompaniată de un plan de restructurare solid şi fezabil, este necesar ca acea garan ie să fieretrasă.510Mai departe, în decizia referitoare la ajutorul pentru SKET SMM511, Comisia a evaluat o construc iefinanciară complexă (contra-garan ie) acordată de BvS, succesorul Treuhandanstalt) pentruasigurarea riscurilor asumate de băncile care au acordat obliga iuni de performan ă către SKETSMM. Aceasta din urma a primit în schimb pentru fabrica industrială plă i în avans de la clien ii săi.Comisia a afirmat că acest tip de acoperire de risc nu era neobişnuit în sectorul respectiv şi că oformă de reasigurare nu ar constitui în sine ajutor de stat, atunci când este acordată conformcondi iilor de pia ă.Atunci când o garan ie ce implică ajutor de stat a fost acordată fără a fi notificată în prealabil, sauîncălcând normele relevante, ajutorul astfel acordat este considerat ca fiind ajutor ilegal în sensul504 Pct. 4.4 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat.505 Pct. 5.1. şi 5.2 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat.506 Pct. 5.3 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat; vezi de asemenea A DouaScrisoare a Comisiei către Statele Membre, SG(89) D/12772 din 12 octombrie 1989.507 Nota Comisiei privind o schemă generală de ajutor în Olanda, “Regeling Bijzondere Financiering”, [1992] OJ C22/6;de asemenea Al Italia [1997] OJ L322/44, at 108.508 Decizia Comisie 84/416/EEC [1984] OJ L230/25, alineat 5.509 Raportul VIII privind Politica de Concuren ă, pct. 228.510 Decizia Comisiei 91/1/EEC [1991] OJ L5/18, rnd. 69.511 Decizia Comisiei OJ(EC) L 314/20 [1997], rnd 167. 100
    • Articolului 31 din Legea ajutorului de stat. 512 De aceea, el va trebui recuperat imediat de labeneficiar conform prevederilor Articolului 17 din Lege, chiar în cazul în care aceasta ar conduce lafalimentul sau insolvabilitatea firmei respective.513 Garan iile de stat sunt diferite de alte tipuri deajutor de stat în sensul că statul se află într-un raport juridic cu cel care acordă garan ia(împrumutatorul). În această privin ă, ar fi necesar să se examineze dacă acordarea de ajutor ilegalare consecin e legale pentru ter e păr i (institu ii de credit, alte institu ii financiare responsabilepentru emiterea de obliga iuni).514 9. AJUTORUL PENTRU EXPORTAvând în vedere că o măsură cade sub inciden a Articolului 2(1) din Legea ajutorului de stat, şisimilar pentru Uniunea Europeană, Art. 87(1) din Tratatul CE, numai dacă favorizează anumiteîntreprinderi sau produc ia anumitor bunuri, s-ar putea argumenta că o schemă generală de ajutor pebaza căreia bunurile pentru export sunt impozitate mai pu in decât bunurile comercializează pe pia ainternă, nu constituie ajutor de stat deoarece ar fi disponibilă tuturor producătorilor exportatori.Totuşi, CEJ a avut o opinie contrară în decizia sa asupra cazului Comisia vs Fran a, sus inând că orată de scont preferen ială pentru exporturile din Fran a reprezenta ajutor în sensul Art. 87(1) dinTratatul CE, deşi era aplicabil tuturor produselor na ionale exportate.515 Selectivitatea rezultată dinfaptul că produsele destinate exportului se află în competi ie cel pu in poten ială cu produsedestinate consumului intern, acestea din urmă fiind par ial importate. Mai mult, ajutorul pentruexporturile provenite dintr-un stat membru poate distorsiona concuren a cu alte întreprinderi din altestate membre care nu sunt sprijinite în acelaşi mod.516Rezultă că măsurile destinate exclusiv exportului pot constitui ajutor de stat. Politica Comisieieste aceea că ajutorul pentru export în cadrul Comunită ii este incompatibil cu func ionarea pie eiinterne şi nu pot fi exceptate, indiferent de intensitatea, forma, motivele sau scopul lor.517 Cadrulgeneral al politicii este Acordul OMC privind Subven iile şi Măsurile Compensatorii (S.M.C.), careinterzice în mod expres subven iile pentru export.518 Aceasta se aplică şi IMM-urilor, RegulamentulComisiei nr 70/2001 privind ajutorul pentru IMM-uri exclude în mod specific aplicarea excep iilorasupra activită ilor de export, adică ajutorul direct legat de cantită ile exportate, ajutorul destinatînfiin arii şi operării unei re ele de distribu ie sau cheltuilile curente legate de activitatea deexport.519 Comisia a refuzat de asemenea să autorizeze o schemă franceză care prevedea acoperireariscului valutar, fiind acordată exportatorilor ce doreau să înainteze oferte pentru construc ia uneicentrale în Grecia.520Legea ajutorului de stat prevede o interzicere similară a ajutorului pentru activită ile de export.Conform Art. 14(3)(a) din Lege, măsurile ce constituie “ajutor pentru export sau orice ajutor care512 Pct. 6.1 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat.513 Pct. 6.2 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat.514 Pct. 6.3 din Instruc iunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor de stat.515 Cazurile 6&11/69, Comisia vs Fran a [1969] ECR 523, alineate 20-21; vezi de asemenea Decizia Comisiei2001/168/ECSC, Spanish Corporation Tax, OJ(EC) 2001 L60/57.516 Cazurile 6&11/69, Comisia vy Fran a [1969] ECR 523, per Advocate General Roemer, p. 552.517 Raportul VII privind Politica de Concuren ă (1977), pct. 166; Raportul XI privind Politica de Concuren ă (1981), pct247.518 Acordul General privind Tarifele şi Comer ul (GATT), Geneva, 30 octombrie 1947, fostul Articol 16; ACUM:Runda Uruguay a Negocierilor Comerciale Multilaterale (1986- 1994) - Anexa 1 - Anexa 1A – Acordul privindSubven iile şi Măsurile Compensatorii (SCM), WTO-"GATT 1994"; OJ (EC) L 336/ 23.12.1994, p.156 -183.519 Regulamentul Comisiei nr. 70/2001, Art. 1(2)(b).520 Decizia Comisiei 84/416/EEC, Exportatorii francezi, OJ L230/25 [1984]. 101
    • este condi ionat, de drept sau fapt, de performan a la export, în măsura în care un astfel de ajutorpoate să afecteze aplicarea corespunzătoare a acordurilor interna ionale la care România esteparte” sunt interzise. După cum a fost men ionat într-un capitol anterior,521 normele referitoare laajutorul sub pragul minim (de minimis) nu se aplică ajutorului de stat pentru activită i legate deexport. Totuşi, ajutorul care are ca obiectiv compensarea costurilor de participare la târguricomerciale interna ionale, studii sau servicii de consultan ă necesare pentru lansarea unui produsnou sau a unuia existent pe o pia ă nouă nu este considerat de regulă ajutor pentru export, fiind înconsecin ă permis. În această privin ă, Articolul 14(1), care men ionează măsurile de ajutor de statce ar putea fi autorizate de Consiliul Concuren ei, include, printre altele, şi prevederea referitoare la“ajutorul general pentru promovarea exporturilor, prin ac iuni ca: săptămâni na ionale, târguriinterna ionale, magazine de prezentare şi altele asemenea, cu condi ia ca de acestea să poatăbeneficia toate întreprinderile interesate” (Art. 14(1)(g) din Lege). Conform legisla iei secundareemise de Consiliul Concuren ei, până în prezent doar întreprinderile mici şi mijlocii pot beneficia deaceastă facilitate.522O altă problemă este aceea a ajutorului de stat sub forma asigurării creditelor pentru export. StateleMembre ale UE duc o politică activă de sprijinire a industriei lor de export, în principal prinacordarea de condi ii favorabile la creditele pentru export şi asigurările creditelor pentru export.Având în vedere această situa ie, Comisia a emis o Comunicare 523 privind aplicarea normelorajutorului de stat asupra asigurării creditelor pentru export pe termen scurt. Riscurile privindcreditele pentru export pe termen mediu şi lung sunt în mare măsură considerate necesabile lamomentul actual. Comisia a definit ini ial riscurile cesabile ca fiind riscuri comerciale aledatornicilor priva i stabili i în UE şi în majoritatea statelor membre ale OECD, în timp ce riscurilene-cesabile reprezintă toate celelalte riscuri, inclusiv riscurile politice, riscurile legate de catastrofeşi riscurile comerciale ale achizitorilor publici şi ale ărilor nemembre ale OECD. Din 2002,riscurile comerciale şi politice ale datornicilor publici şi priva i stabili i în UE şi în ările OECDsunt de asemenea considerate ca fiind riscuri cesabile.Consiliul Concuren ei a transpus Comunicarea Comisiei prin emiterea Instruc iunilor privindajutorul de stat în domeniul asigurării creditelor pentru export pe termen scurt. 524 SimilarComunicării Comisiei, scopul Instruc iunilor este de a înlătura distorsiunile concuren ei rezultatedin acordarea de ajutoare de stat în favoarea sectorului asigurării creditelor pentru export, undeexistă concuren ă între asiguratorii publici sau sprijini i public şi asiguratorii priva i ai creditelorpentru export.525 Sectorul comercial al asigurărilor creditelor pentru export este sectorul asigurărilorce privesc riscurile creditelor pentru export pe termen scurt (credite cesibile) în ările listate înAnexa Instruc iunilor (cele mai multe fiind state ale UE şi alte ări ale OECD). De asemnea,Instruc iunile din România nu se ocupă de asigurarea riscurilor corespunzătoare creditelor petermen mediu sau lung (care, după cum s-a men ionat anterior, nu sunt cesabile la momentulactual). 526 Instruc iunile oferă, printre altele, şi defini ia riscurilor cesabile, care sunt riscuricomerciale şi politice aferente exporturilor realizate de către datornicii publici şi priva i în ărilelistate în Anexă. Pentru astfel de riscuri, perioada maximă de risc este de sub 2 ani.527521 Vezi Partea IV Capitolul 1 privind normele de minimis.522 Regulamentul privind ajutorul de stat pentru IMM-uri, MO Partea I nr 340/19.4.2004; modificat prin Regulamentelepublicate în MO Partea I, nr. 850/16.9.2004 şi MO Partea I, nr. 127/09.2.2005.523 OJ 1997 C281/4, amendat prin OJ 2001 C21/2.524 Instruc iuni privind ajutorul de stat în domeniul asigurării creditelor pentru export pe termen scurt, adoptat pe 12decembrie 2003, publicat în MO Partea I nr. 42/19.01.2004; amendat şi completat prin Instruc iunile adoptate pe21.05.2004 şi publicate în MO 525/10.06.2004.525 Pct. 2.1 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul asigurării creditelor pentru export pe termen scurt.526 Pct. 2.2 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul asigurării creditelor pentru export pe termen scurt.527 Pct. 3.5 din Instruc iunile privind ajutorul de stat în domeniul asigurării creditelor pentru export pe termen scurt. 102
    • Probleme apar atunci când asiguratorii creditelor pentru export, publici sau sprijini i public,operează în numele sau cu garan ia statului, pe pia a creditelor pe termen scurt, intrând încompeti ie cu asiguratorii priva i. Factorii care pot distorsiona concuren a, constituind prin urmareajutor de stat, dacă favorizează asiguratorii creditelor pentru export, publici sau sprijini i public,cuprind:528- Garan ii de stat pentru împrumuturi luate şi pierderi înregistrate de asiguratori;- Obliga ii mai pu in ferme privind constituirea rezervelor corespunzătoare;- Reduceri sau scutiri de impozite;- Acordarea de ajutoare de stat şi aportul de capital;- Reasigurarea de către stat în condi ii mai favorabile;- Furnizarea de servicii de către stat, precum punerea la dispozi ie şi folosirea infrastructurii statului, serviciilor publice, oferirea informa iilor în regim privilegiat, etc.Atunci când acoperirea riscurilor de export cesabile este temporar indisponibilă din parteaasiguratorilor priva i sau asiguratorilor publici sau sprijini i public şi care operează pe cont propriu,datorită unei lipse de capacită i de asigurare sau reasigurare, astfel de riscuri trebuie să fieconsiderate ca ne-cesabile. În acest caz, asiguratorii publici sau sprijini i public îşi pot asuma risculîn numele sau cu garan ia statului (clauza de salvgardare). Totuşi, asiguratorul ar trebui, pe câtposibil, să-şi alinieze primele de asigurare pentru astfel de riscuri, cu cele practicate de asiguratoriipriva i pentru acele tipuri de risc. Orice inten ie de a utiliza clauza de salvgardare trebuie să fienotificată Consiliului Concuren ei, bazată pe un studiu de pia ă detaliat care să demonstrezeimposibilitatea asigurării riscurilor pe pia a privată.529Ajutoarele de stat pot fi autorizate de Consiliul Concuren ei în măsura în care una dintreurmătoarele condi ii este îndeplinită:530- Reasigurarea de stat este un element minor în pachetul total de reasigurări ale asiguratorului;- În cazul în care contractele de reasigurare acoperă atât riscuri cesabile cât şi necesabile, reasigurarea statului pentru riscuri cesabile nu trebuie să depăşească cuantumul care ar fi fost disponibil pe pia a privată de reasigurări dacă reasiguarea s-ar fi realizat pentru aceste riscuri separat;- Reasigurarea statului nu permite asiguratorului să asigure debitorii peste limita stabilită de reasiguratorii priva i, participan i pe pia ă.;- Prima de reasigurare de stat reflectă riscul, este calculată pe baza tehnicilor comerciale de pia ă şi este cel pu in egală cu primă similară pe pia a de reasigurări privată, acolo unde aceasta există;- Reasigurare de stat pentru riscuri cesabile este accesibilă tuturor asiguratorilor de credite pentru export care sunt îndeplinesc anumite criterii de eligibilitate.528 Pct. 4.2 Instruc iuni privind ajutorul de stat în domeniul asigurării creditelor pentru export pe termen scurt.529 Pct. 6.2.1 Instruc iuni privind ajutorul de stat în domeniul asigurării creditelor pentru export pe termen scurt.530 Pct. 6.1 Instruc iuni privind ajutorul de stat în domeniul asigurării creditelor pentru export pe termen scurt. 103
    • PARTEA VPROCEDURA ŞI DREPTURILEPERSOANELOR INTERESATE 104
    • 1. SUPRAVEGHEREA AJUTOARELOR DE STATa. IntroducereImplementarea efectivă a normelor privind ajutorul de stat necesită în mod esen ial un controlcentralizat. Având în vedere acest fapt, în urma amendamentelor celor mai importante aduse Legiiprivind ajutorul de stat în decembrie 2003,531 controlul ajutoarelor de stat a fost încredin at exclusivConsiliului Concuren ei, care, în baza Legii ajutorului de stat, dispune de largi puteri deinvestiga ie. Astfel, Consiliul Concuren ei activează în România în calitate de autoritate desupraveghere, în mod similar autorită ii exercitate de Comisia Europeană în Uniunea Europeană înbaza Articolului 88 din Tratatul CE. Cu privire la controlul comunitar al ajutoarelor de stat, CEJ areiterat recent că Articolul 88 „este esen ial pentru protejarea bunei func ionări a pie ei comune”.532Principiile şi normele ce stau la baza controlului cuprinzător exercitat de Consiliul Concuren ei suntstipulate de Legea ajutorului de stat (Articolele 5 - 19 şi Articolele 23 - 27), pe de o parte, şi deRegulamentul privind procedura de investiga ie,533 Regulamentul privind forma, con inutul şi altedetalii privind notificarea ajutorului de stat,534 şi Regulamentul privind procedura de raportare şimonitorizare a ajutoarelor de stat,535 pe de altă parte. Regulamentele enumerate mai sus precizeazănorme detaliate pentru aplicarea dispozi iilor procedurale relevante stipulate în Legea ajutorului destat.Regulamentul comunitar privind forma şi con inutul notificărilor ajutoarelor de stat a fost recent înmod considerabil revizuit de către Comisie.536 Noua notificare standard acoperă toate instruc iunileşi cadrele comunitare din domeniul ajutorului de stat. Având în vedere aceste modificări importante,Consiliul Concuren ei a adoptat şi publicat deja Regulamentul amendat.537b. Categoriile şi structura controlului ajutoarelor de statSistemul de control bazat pe Legea ajutorului de stat, precum şi legisla ia secundară ce stipuleazănormele procedurale detaliate, recunoaşte cinci categorii diferite de control al ajutoarelor de stat:ajutor nou, ajutor existent, ajutor ilegal, ajutor interzis şi utilizarea abuzivă a ajutorului.Structura procedurală a controlului ajutoarelor de stat implică în principiu controlul preventiv alajutoarelor de stat notificate, 538 măsuri corespunzătoare privind ajutoarele existente, 539 controlul531 Legea 603/2003, MO Partea I nr. 930/23.12.2003.532 Cazul C-143/99 Adria-Wien Pipeline abd Wietersdorfer & Peggauer Zementwerke vs Finanzlandesdirektion fürKärnten, alineat 25.533 Regulament privind procedura de investiga ie în materia ajutorului de stat, MO Partea I nr. 257/28.3.2005.534 Noul Regulament privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat, adoptat pe 31.12.2004 şipublicat în MO Partea I nr. 82/25.2.2005; abrogă Regulamentul publicat în MO Partea I nr. 125/24.3.2000 şi amendatprin Regulamentul publicat în MO Partea I nr. 847/16.09.2004.535 Regulamentul privind procedurile de raportare şi monitorizare a ajutoarelor de stat, adoptat pe 13.6.2005, publicat înMO Partea I nr. 564/01.7.2005; abrogă Regulamentul adoptat pe 22.4.2004, publicat în MO Partea I nr. 443/18.5.2004.536 Regulamentul Comisiei nr. 794/2004, OJ EC L140/30.04.2004.537 Noul Regulament privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat, adoptat pe 31.12.2004 şipublicat în MO, Partea I nr 82/25.2.2005.538 Art. 8 şi 12 din Legea ajutorului de stat; Art. 3-11 Regulament privind procedura de investiga ie.539 Art. 13 of the State aid Law; Art. 17-19 Regulament privind procedura de investiga ie.
    • represiv al ajutoarelor ilegale sau interzise,540 şi procedura privind utilizarea abuzivă a ajutorului destat.541Procedurile corespunzătoare categoriilor de control (ajutor nou, ajutor existent, ajutor ilegal, ajutorinterzis şi utilizarea abuzivă a ajutorului) sunt prezentate succint în cele ce urmează, urmând a fidescrise în detaliu în cadrul următoarelor capitole.Conform normelor privind ajutorul de stat, orice plan de a acorda sau modifica un ajutor trebuienotificat Consiliului Concuren ei înainte de a fi pus în aplicare.542 Exceptate de la obliga ia generalăde notificare conform Art. 6 din Lege sunt măsurile de ajutor sub pragul minim (de minimis),543precum şi ajutoarele individuale (alocările specifice individuale) acordate în baza unei scheme deajutor autorizate. 544 Acestea din urmă sunt considerate ajutor existent, din acest motiv nefiindnecesară notificarea lor, în afară de cazul în care Consiliul Concuren ei a solicitat în mod expres, îndecizia sa de autorizare a schemei respective, notificarea unor astfel de alocări specifice.545Ca urmare a examinării preliminare, Consiliul Concuren ei poate decide că măsura de ajutor încauză nu constituie ajutor de stat în sensul Articolului 2(1) din Lege;546 sau constituie ajutor de stat,dar este compatibilă cu mediul concuren ial, 547 în acest ultim caz furnizorul putând să acordeajutorul. Totuşi, acolo unde Consiliul Concuren ei constată că măsura notificată prezintă îndoieli cuprivire la compatibilitatea sa cu Legea ajutorului de stat, va decide deschiderea unei investiga iiformale,548 ceea ce va presupune examinarea completă a măsurii de ajutor avute în vedere.Furnizorul ajutorului de stat este obligat să nu pună în aplicare ajutorul până când ConsiliulConcuren ei nu ia o decizie de autorizare sau până când ajutorul nu este considerat ca fiindautorizat, confirmând că este compatibil cu mediul concuren ial.549 Clauza suspensivă este efectivăpe toată perioada evaluării, i.e. perioada examinării preliminare şi, dacă e cazul, perioadaprocedurii de investiga ie formală. Dacă procedura aceasta se finalizează printr-o decizie conformcăreia ajutorul este incompatibil cu mediul concuren ial, ajutorul nu va putea fi pus în aplicare.550Dacă ajutorul nu este notificat Consiliului Concuren ei sau dacă ajutorul este notificat, dar pus înaplicare înaintea deciziei specifice a Consiliului Concuren ei, ajutorul va fi considerat ilegal şi dinacest motiv, poate fi solicitată suspendarea, rambursarea sau recuperarea sa.551Fiind o parte a activită ii de monitorizare, ajutoarele existente sunt supravegheate în mod constantde Consiliul Concuren ei. Acesta poate propune furnizorilor de ajutoare de stat în cauză să iamăsuri corespunzătoare, necesare prin prisma evolu iei progresive şi a func ionării mediuluiconcuren ial. Astfel de măsuri pot presupune anularea sau modificarea ajutorului respectiv. 552Decizia Consiliului Concuren ei va avea efect doar pentru viitor (nu va avea efect retroactiv).553540 Art. 17, 18 and 19 of the State aid Law; Art. 12-15 Regulament privind procedura de investiga ie.541 Art. 16 Regulament privind procedura de investiga ie.542 Art. 6(1) din Legea ajutorului de stat; Art. 3(1) din Regulamentul privind procedura de investiga ie; Art. 3Regulament privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat.543 Art. 20 din Legea ajutorului de stat; Art. 2(1) Regulament privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificăriiajutoarelor de stat.544 Art. 2(2) Regulament privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat.545 Vezi Capitol V.2.b privind no iunea ajutorului existent.546 Art. 8(2) din Legea ajutorului de stat; Art. 5(2) Regulament privind procedura de investiga ie.547 Art. 8(3) din Legea ajutorului de stat; Art. 5(3) Regulament privind procedura de investiga ie.548 Art. 8(4) din Legea ajutorului de stat; Art. 5(4) Regulament privind procedura de investiga ie.549 Art. 7 “Clauza suspensivă” din Legea ajutorului de stat; Art. 4 Regulament privind procedura de investiga ie.550 Art. 12(2)(d) din Legea ajutorului de stat.551 Art. 12(3) din Legea ajutorului de stat.552 Art. 13(1) din Legea ajutorului de stat; Article 18 Regulament privind procedura de investiga ie.553 Art. 13(2) din Legea ajutorului de stat. 106
    • Prin urmare, ajutorul existent care se constată că nu mai este compatibil nu poate fi subiectul unuiordin de recuperare.c. Secretul profesionalAplicarea normelor procedurale în domeniul ajutorului de stat presupune de obicei ob inereainforma iilor detaliate pentru a se putea determina dacă măsurile respective sunt compatibile cumediul concuren ial.554 Informa iile astfel ob inute sunt strict confiden iale. Consiliul Concuren ei,furnizorii de ajutoare de stat, personalul angajat al acestora, al i func ionari publici, precum şi altepersoane interesate au obliga ia de a nu dezvălui informa iile sau documentele ob inute în aplicareaLegii privind ajutorul de stat şi care au caracter de informa ii secrete de stat sau informa ii secretede serviciu.555 În caz contrar, orice persoană care contravine acestui principiu va răspunde potrivitlegii penale, putând fi obligată şi la repararea prejudiciului cauzat.556 Cu toate acestea, informa iileconfiden iale pot fi remise altor autorită i de concuren ă, cu condi ia ca acestea să fie supuse unorreguli de confiden ialitate similare.557 2. AJUTORUL NOU ŞI AJUTORUL EXISTENTa. Ajutorul nouAjutorul nou este orice ajutor de stat care nu reprezintă ajutor existent, cuprinzând următoarelecategorii de ajutor:558- o schemă de ajutor nouă;- un ajutor individual nou care nu este acordat în baza unei scheme autorizate anterior;- orice ajutor individual care face parte dintr-o schemă autorizată, dar pentru care Consiliul Concuren ei a solicitat în mod expres autorizarea individuală, premergător punerii în aplicare;- orice modificare a unui ajutor existent sau a unei scheme de ajutor.b. Ajutor existentPe de altă parte, ajutorul existent este considerat a fi orice ajutor care satisface una dintre condi iileurmătoare:559- a existat înainte de intrarea în vigoare a Legii ajutorului de stat; sau- a fost autorizat de Consiliul Concuren ei; sau- Consiliul Concuren ei nu a luat o decizie privind compatibilitatea ajutorului în termenul legal, i.e. 60 de zile de la notificare, conform prevederilor Legii ajutorului de stat; sau- orice ajutor pentru care a expirat termenul de prescrip ie de 10 ani, timp în care Consiliul Concuren ei poate dispune indirect recuperarea.554 Art. 262 din Legea ajutorului de stat.555 Art. 30(1) din Legea ajutorului de stat; Article 22 Regulament privind procedura de investiga ie.556 Art. 30(2) din Legea ajutorului de stat.557 Art. 30(3) din Legea ajutorului de stat.558 Art. 2(1) Regulament privind procedura de investiga ie.559 Art. 3(1) din Legea ajutorului de stat. 107
    • Alocările specifice de ajutor de stat acordate în baza unei scheme de ajutor autorizate suntconsiderate de asemenea ajutor existent, în afara cazului în care Consiliul Concuren ei a solicitat înmod expres în decizia de autorizare a schemei ca astfel de alocări specifice să fie notificate.560c. Scheme de ajutor şi ajutorul individualConform Articolului 2(6) din Legea ajutorului de stat, o schemă de ajutor este un sistem/act pe bazacăruia pot fi acordate alocări specifice întreprinderilor definite în actul respectiv, în mod general şiabstract; 561 sau poate include orice sistem/act în baza căruia ajutorul, care nu este legat de unanumit proiect, ce poate fi acordat uneia sau mai multor întreprinderi pentru o perioadă de timpnedeterminată sau într-un cuantum nedeterminat.Schemele noi de ajutor fac obiectul obliga iei generale de notificare. Prin urmare, acestea trebuieautorizate în prealabil înainte de fi puse în aplicare.562 Schemele de ajutor şi acordarea de ajutoareindividuale autorizate de Consiliul Concuren ei devin ajutoare existente.563Pe de altă parte, ajutorul individual este orice formă de ajutor de stat care nu este acordat în bazaunei scheme de ajutor.564 Într-un astfel de caz, ajutorul individual necesită notificare prealabilă;aceasta este de asemenea necesar acolo unde ajutorul individual (“alocări specifice de ajutoare”)este acordat în baza unei scheme de ajutor autorizate, decizia de autorizare men ionând expres căalocările trebuie notificate.O alocare specifică de ajutor care este conformă cu termenii şi condi iile unei scheme de ajutorautorizate este considerată autorizată şi, prin urmare, ajutor existent.565 Totuşi, acolo unde ConsiliulCocuren ei examinează o alocare specifică notificabilă din cadrul unei scheme deja autorizate,acesta trebuie mai întâi să examineze dacă ajutorul este acoperit de schema generală şi îndeplineştecondi iile stipulate în decizia de autorizare. În acest sens, Consiliul Concuren ei nu poate trece purşi simplu la examinarea ajutorului în contextul general al normelor privind ajutorul de stat, pentrucă aceasta ar însemna că revine asupra deciziei ini iale prin care se autorizase schema de ajutor.Normelor comunitare privind ajutorul de stat presupun că un astfel de mod de abordare ar periclitaprincipiile de protejare a asteptărilor legitime şi de certitudine juridică din punctul de vedere alstatelor membre şi al beneficiarilor.566d. Modificarea ajutorului existentOrice modificare a unui ajutor existent sau a unei scheme existente este considerată ajutor nou. Deaceea trebuie notificată Consiliului Concuren ei, care va evalua compatibilitatea pe baza aceleaşiproceduri general aplicabile ajutorului nou.567Doar modificarea ajutorului existent este considerată ajutor nou, şi nu ajutorul în întregime. Totuşi,când modificarea afectează substan a, termenii şi condi iile schemei originale, iar aceasta din urmă560 Art. 3(2) din Legea ajutorului de stat.561 Aceasta va include, de pildă, legisla ia care facilitează acordarea de ajutoare în anumite condi ii.562 Art. 5(2) din Legea ajutorului de stat.563 Art. 3(1)(b) din Legea ajutorului de stat.564 Art. 2(7) din Legea ajutorului de stat.565 Vezi prevederile Art. 3(2) din Legea ajutorului de stat.566 Cazul C-278/95P, Siemens vs Comisia [1997] ECR I-2507, alineat 31; Cazul T-435/93, ASPEC vs Comisia [1995]ECR II-1281, alineat 105.567 Art. 5(1) şi 6(1) din Legea ajutorului de stat. 108
    • va trebui considerată ajutor nou. Prin urmare, când modificarea este separabilă de ajutorul existent,doar noile prevederi vor trebui notificate.568 3. NOTIFICAREA ŞI EVALUAREA PRELIMINARĂ A AJUTORULUI NOUa. Notificarea preliminarăArticolele 5 şi 6 din Legea ajutorului de stat stabileşte obliga ia generală şi fundamentală denotificare a oricărui ajutor de stat, indiferent de formă şi beneficiari. Nu există nici o excep ie de laobligativitatea generală de a notifica ajutorul de stat, cu excep ia ajutorului sub pragul minim (deminimis) şi a alocărilor specifice acordare pe baza unei scheme autorizate. Alocările specifice deajutoare însă pot si supuse obliga iei de notificare în cazul în care Consiliul Concuren ei a solicitatexpres aceasta în decizia sa de autorizare a schemei de ajutor.569 În acest sens, Article 5(1) prevedecă orice ajutor trebuie să fie autorizat de Consiliul Concuren ei înainte de a fi pus în aplicare. Cuexcep ia cazurilor când legea prevede altfel, orice inten ie de a acorda sau modifica ajutoare trebuienotificată Consiliului Concuren ei. Conform Art. 6(1) obliga ia revine atât furnizorului cât şiini iatorului ajutorului. Potrivit Legii ajutorului de stat, ini iatorul ajutorului de stat este aceaautoritate abilitată să ini ieze proiecte de acte normative sau administrative ce implică acordareaunor ajutoare de stat.570Toate inten iile de a acorda ajutor de stat trebuie notificate, chiar şi în cazul în care furnizorulajutorului este de părere că ajutorul în cauză este compatibil cu mediul concuren ial, luând înconsiderare Articolul 2(2) din Legea ajutorului de stat. Astfel, se întâmplă deseori ca ini iatorul saubeneficiarul ajutorului să aibă îndoieli dacă măsura în cauză se califică ca ajutor de stat sau nu. Dareste de asemenea posibil ca aceştia să solicite consultări prelimininare cu Consiliul Concuren eiînainte de procedura de notificare.571Deşi nu există obliga ia de a notifica măsuri care nu constituie ajutor de stat în sensul Art.2(1) dinLege, acest mod de abordare este totuşi recomandabil, cel pu in în cazurile în care există motive dea suspecta prezen a unor elemente de ajutor de stat în măsura de sprijin respectivă. Chiar dacă nuprevăd în mod specific posibilitatea de a notifica măsuri ce nu constituie de fapt ajutor de stat,Legea ajutorului de stat şi Regulamentul privind procedura de investiga ie specifică posibilitateaConsiliului Concuren ei de a lua decizii conform cărora anumite măsuri nu constituie ajutor destat.572Obliga ia de notificare este strâns legată de clauza suspensivă. Conform „clauzei suspensive”,ajutorul care a fost notificat nu poate fi pus în aplicare până când Consiliul Concuren ei nu ia odecizie de autorizare sau până când ajutorul nu este considerat ca fiind autorizat.573568 Cazurile corobate T-195/01 şi T-207/01, Government of Gibraltar v Comisia [2002] ECR II-nyr., alineate 109-111;Quigley/Collins, EC State Aid Law and Policy, USA, 2003, p. 258.569 Spre deosebire de legisla ia secundară a CE privind ajutorul de stat, regulamentele din România nu cuprind exceptăripe categorii; referitor la “normele de minimis” vezi Partea IV Capitol 1; vezi de asemenea Art. 3(2) din Legea ajutoruluide stat referitor la “alocări specifice pe baza unei scheme de ajutor”.570 Art. 36 din Legea ajutorului de stat.571 Art. 25 din Legea ajutorului de stat.572 Art. 12(1)(a) din Legea ajutorului de stat; Art. 5(2) Regulament privind procedura de investiga ie.573 Art. 7 din Legea ajutorului de stat şi Art. 4 Regulament privind procedura de investiga ie. 109
    • În ceea ce priveşte momentul la care se consideră că ajutorul nu a fost notificat înainte de a fi pus înaplicare, Comisia consideră că acesta este momentul la care procesul de punere în aplicare aajutorului a fost ini iat. Comisia sus ine că ajutorul este pus în aplicare nu prin ac iunea de acordarea ajutorului către beneficiar, ci mai degrabă prin ac iunea anterioară de instituire sau implementare aajutorului la nivel legislativ. De aceea, ajutorul este de presupus că a fost pus în aplicare de îndatăce a fost stabilit procesul legislativ care facilitează acordarea sa fără alte formalită i.574 Pentru aevita posibile încălcări ale legii, Comisia recomandă autorită ilor din statele membre să introducă înactul legislativ respectiv o clauză prin care organul furnizor al ajutorului poate efectua plă i doardupă ce Comisia a autorizat ajutorul.575Consiliul Concuren ei trebuie să publice prin orice mijloace informa iile referitoare la notificările şideciziile de a ini ia procedura de investiga ie, cel mai adesea pe pagina de internet a Consiliului.576b. Notificarea trebuie să con ină toate informa iile necesareConsiliul Concuren ei a adoptat norme de implementare privind forma, con inutul şi alte detalii alenotificărilor,577 care con in şi o formă generală pentru notificări standardizate.578 În plus, au fostintroduse cerin e speciale pentru ajutoare de stat cu obiective orizontale sau în favoarea anumitorsectoare economice.579Notificarea trebuie să con ină informa ii exacte şi complete, astfel încât Consiliul Concuren ei, pebaza notificării, să poată evalua compatibilitatea ajutorului de stat în cauză. 580 Obliga ia denotificare revine atât ini iatorului cât şi furnizorului ajutorului respectiv.581 Notificarea va deveniefectivă în momentul în care informa iile furnizate sunt exacte şi complete.582Când consideră căinforma iile puse astfel la dispozi ie sunt inexacte sau incomplete, Consiliul Concuren ei trebuie săsolicite corectarea sau completarea lor în termen de 20 de zile de la primirea notificării. 583 Onotificare va fi considerată completă dacă au trecut 20 de zile de la primirea sa, iar ConsiliulConcuren ei nu a solicitat informa ii suplimentare în acest termen.584 Dacă planul ini ial de a acordaajutorul este modificat în timpul perioadei de examinare preliminară, informa iile referitoare lamodificările respective trebuie imediat furnizate Consiliului Concuren ei. 585 În cazul în careConsiliul Concuren ei a solicitat informa ii suplimentare în termen de 20 de zile de la datanotificării, dar aceste informa ii nu au fost furnizate de către ini iatorul şi furnizorul ajutorului întermenul specificat de Consiliul Concuren ei, sau informa iile furnizate sunt în continuare inexactesau incomplete, Consiliul Concuren ei va fixa un nou termen pentru ca ini iatorul şi furnizorulajutorului să pună la dispozi ie informa iile necesare. 586 Dacă informa iile solicitate nu au fost574 Scrioarea Comisiei către Statele Membre, datată 27 aprilie 1989, SG(89) D/5521; citat după Quigley/Collins, ECState Aid Law and Policy, USA, 2003, p. 265.575 Raportul XXIII privind Politica de Concuren ă (1993), pct. 397.576 Art. 282(1) din Legea ajutorului de stat.577 Noul Regulament privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat, adoptat pe 31.12.2004 şipublicat în MO Partea I nr. 82/25.2.2005; abrogă Regulamentul publicat în MO Partea I nr. 125/24.3.2000 şi amendatprin Regulamentul publicat în MO Partea I nr. 847/16.09.2004.578 Anexa 1 la Regulamentul privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat.579 Anexa 2 la Regulamentul privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat.580 Art. 6(2) din Legea ajutorului de stat; Art. 3(2) Regulament privind procedura de investiga ie; Art. 4(2)Regulamentul privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat.581 Art. 6(1) din Legea ajutorului de stat; Art. 3(1) Regulament privind procedura de investiga ie.582 Art. 6(3) din Legea ajutorului de stat; Art. 6(2) Regulamentul privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificăriiajutoarelor de stat.583 Art. 6(4) din Legea ajutorului de stat; Art. 6(1) Regulament privind procedura de investiga ie; Art. 6(1)Regulamentul privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat.584 Art. 6(4) Regulamentul privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat.585 Art. 7 Regulamentul privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat.586 Art. 6(2) Regulament privind procedura de investiga ie. 110
    • trimise în termenul stabilit, cu excep ia situa iilor în care acest termen a fost prelungit de ConsiliulConcuren ei la cererea justificată a ini iatorului şi furnizorului de ajutor, notificarea va ficonsiderată ca fiind retrasă.587O notificare poate fi retrasă în orice moment înainte ca Consiliul Concuren ei să ia o decizie, în carecaz Consiliul Concuren ei va lua act de această situa ie şi va dispune printr-o decizie închidereaexaminării.588c. Examinarea preliminară a ajutorului notificatProcedura administrativă în fa a Consiliului Concuren ei constă din două etape: în primul rând, oexaminare preliminară şi, dacă Consiliul constată că măsura respectivă prezintă îndoieli cu privire lacompatibilitatea sa, o procedură de investiga ie formală.Ini iatorii şi furnizorii de ajutor de stat trebuie să notifice inten iile de a acorda sau modificaajutoare cu timp suficient înainte, pentru a permite o apreciere adecvată şi o investiga ie atentă aConsiliului Concuren ei.589 Consiliul Concuren ei va trebui să examineze notificarea ajutorului noude îndată ce o primeşte.590 Examinarea ajutorului planificat are loc în conformitate cu prevederilelegislative primare şi secundare din domeniul ajutorului de stat. Pe baza acestei evaluăripreliminare, îşi va forma o primă opinie cu privire la compatibilitatea par ială sau totală a măsurii încauză. În ceea ce priveşte evaluarea unei scheme de ajutor, Comisia Europeană, de exemplu, esteposibil să se limiteze la a examina caracteristicile generale ale unei scheme, fără a fi obligată săexamineze fiecare caz particular în care schema se aplică.591d. Decizii ce finalizează examinarea preliminarăAtâta timp cât o notificare nu a fost retrasă, Consiliul Concuren ei este obligat să ia o decizieconform Articolului 8 din Legea ajutorului de stat, privind compatibilitatea ajutorului notificat. Înurma examinării preliminare, Consiliul Concuren ei poate constata fie că măsura notificată nu esteajutor de stat în sensul Articolului 2(1) din Legea ajutorului de stat, caz în care va consemna acestfapt printr-o decizie;592 fie că măsura respectivă nu ridică îndoieli cu privire la compatibilitatea sacu Legea ajutorului de stat, emi ând în acest caz o decizie de autorizare a ajutorului respectiv.593 Depildă, într-o situa ie similară, Comisia Europeană poate lua o astfel de decizie doar dacă este sigurăcă planul este compatibil cu Tratatul CE. 594 În această etapă, Consiliul Concuren ei nu areposibilitatea de a impune condi ii de compatibilizare a ajutorului respectiv. Totuşi, este probabil ca,în decursul coresponden ei cu ini iatorul şi furnizorul ajutorului, aceştia din urmă să convină asupraanumitor modificări ale planului ini ial sau ale anumitor angajamente, cu scopul de a înlăturaanumite îndoieli exprimate de Consiliul Concuren ei.595587 Art. 6(3) Regulament privind procedura de investiga ie.588 Article 8 Regulamentul privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat.; Article 10Regulament privind procedura de investiga ie.589 Article 3(4) Regulamentul privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat.590 Article 8(1) din Legea ajutorului de stat; Article 5(1) Regulament privind procedura de investiga ie.591 Cazul 248/84, Germania vs Comisia [1987] ECR 4013, alineat 18; Cazul C-75/97, Belgia vs Comisia [1999] ECR I-3671, alineat 48.592 Art. 8(2) din Legea ajutorului de stat; Art. 5(2) Regulament privind procedura de investiga ie.593 Art. 8(3) din Legea ajutorului de stat; Art. 5(3) Regulament privind procedura de investiga ie.594 Cazul 84/82, Germania vs Comisia [1984] ECR 1451, alineat 13.595 Referitor la modul de abordare al Comisiei în această privin ă vezi de ex. Quigley/Collins, EC State aid Law andPolicy, p. 274. 111
    • În continuarea, Consiliul Concuren ei poate constata că măsura notificată prezintă îndoieli cuprivire la compatibilitatea sa cu mediul concuren ial, caz în care va decide ini ierea unei investiga iiformale.596 Consiliul Concuren ei trebuie să ini ieze investiga ia formală ori de câte ori, din cauzadificultă ilor de evaluare, examinarea preliminară nu îi oferă posibilitatea de a determina dacăplanul de ajutor este compatibil cu mediul concuren ial. Procedura de investiga ie formală va fidescrisă în mod detaliat în cadrul capitolului următor.În cadrul procedurii de examinare preliminară, deciziile trebuie să fie luate în termen de 60 de zilede la notificarea completă şi exactă a ajutorului.597 Dacă Consiliul nu reuşeşte să ia o decizie înacest termen, ajutorul în cauză poate fi pus în aplicare în mod legal în termen de 15 zile, după ce s-aanun at în prealabil Consiliul Concuren ei. Ajutorul va reprezenta în acest caz „ajutor existent”.598Consiliul Concuren ei poate să revoce o decizie luată anterior, dacă decizia respectivă se dovedeştea fi luată pe baza unor informa ii incorecte, primite pe parcursul procedurii, şi acolo unde informa iaincorectă constituia un factor determinant pentru acea decizie. Revocarea deciziei are loc după ceini iatorului şi furnizorului ajutorului le-a fost acordată posibilitatea să prezinte comentarii.599Conform Articolului 281 din Lege, deciziile luate de Consiliul Concuren ei în urma proceduriipreliminare sunt publicate prin orice mijloace de informa ie. 4. PROCEDURA DE INVESTIGA IE FORMALĂa. Procedura de investiga ie formalăConsiliul Concuren ei trebuie să ini ieze o procedură de investiga ie formală în cinci situa iidiferite:- când Consiliul Concuren ei este notificat cu privire la inten ia de a acorda sau modifica un ajutor, iar acel ajutor prezintă îndoieli cu privire la compatibilitatea sa cu mediul concuren ial;600- când Consiliul Concuren ei revocă o decizie prin care constată că o anumită măsură fie nu constituie ajutor de stat, fie este compatibilă, în cazul în care decizia a fost luată pe baza unor informa ii incorecte; în acest caz Consiliul Concuren ial va lua o nouă decizie;601- când Consiliul Concuren ei investighează un ajutor ilegal şi are îndoieli cu privire la compatibilitatea sa cu mediul concuren ial;602- când Consiliul Concuren ei decide să investigheze cazuri de ajutor interzis;- când Consiliul Concuren ei decide să investigheze cazuri de utilizare abuzivă a ajutorului.603b. Comentariile persoanelor interesateDecizia de a ini ia procedura de investiga ie formală trebuie să însumeze aspectele relevante de faptşi de drept, să includă o evaluare preliminară a ajutorului şi să prezinte îndoielile exprimate de596 Art. 8(4) din Legea ajutorului de stat; Art. 5(4) Regulament privind procedura de investiga ie.597 Art. 9(1) din Legea ajutorului de stat; Art. 5(5) Regulament privind procedura de investiga ie.598 Art. 9(3) din Legea ajutorului de stat şi Art. 5(6) Regulament privind procedura de investiga ie.599 Art. 10 din Legea ajutorului de stat; Art. 11 Regulament privind procedura de investiga ie.600 Art.icle 8(4) din Legea ajutorului de stat; Art. 5(4) Regulament privind procedura de investiga ie.601 Article 10 din Legea ajutorului de stat; Art. 11 Regulament privind procedura de investiga ie.602 Art. 12 Regulament privind procedura de investiga ie.603 Art. 16 Regulament privind procedura de investiga ie. 112
    • Consiliul Concuren ei cu privire la compatibilitatea ajutorului cu normele din domeniul ajutoruluide stat.604 O notă este publicată prin orice mijloace de informare, con inând un rezumat al deciziei şidecizia în întregime, invocând furnizorul şi ini iatorul ajutorului respectiv, precum şi toatepersoanele interesate, de a prezenta comentarii într-un termen care nu depăşeşte de regulă 15 zile,deşi în cazuri justificate, Consiliul Concuren ei poate prelungi această perioadă.605Persoanele interesate sunt considerate a fi ini iatorul ajutorului de stat, furnizorul sau beneficiarulajutorului, sau orice altă persoană, întreprindere sau asocia ie de întreprinderi, inclusiv asocia iicomerciale şi asocia ii profesionale afectate de acordarea ajutorului de stat.606 Având în vedere căaceasta rezultă într-un număr nedefinit de persoane cărora li se adresează nota, se poate concluzionacă publicarea notei pe pagina de internet este suficientă, iar Consiliul Concuren ei nu este obligat sătrimită note individuale persoanelor interesate. Comentariile prezentate de către persoaneleinteresate vor fi comunicate ini iatorului şi furnizorului ajutorului. Aceştia din urmă pot prezentacomentarii asupra opiniilor exprimate de către persoanele interesate în termen de 15 zile, deşiaceastă perioadă poate fi extinsă de Consiliul Concuren ei.607c. Decizii ce finalizează procedura de investiga ie formalăDacă o notificare a unui ajutor nou este retrasă, Consiliul Concuren ei va încheia procedura deinvestiga ie formală. 608 Altfel, procedura de investiga ie formală trebuie să fie închisă printr-odecizie conform Articolului 12(2) din Legea ajutorului de stat.Prin urmare, Consiliul Concuren ei poate decide că măsura în cauză nu constituie ajutor de stat(decizie „nu este ajutor de stat”).609 Pentru ca un ajutor să cadă sub inciden a Articolului 2(1) dinLegea ajutorului de stat, ea trebuie să îndeplinească criteriile stipulate de acest articol, după cum s-aarătat în Sec iunea II.2 din prezentul manual. Altfel, măsura nu va constitui ajutor de stat dacă nueste acordată de stat sau din resurse de stat, sau dacă nu distorsionează sau amenin ă sădistorsioneze concuren a, sau dacă nu favorizează anumite întreprinderi sau produc ia anumitorbunuri.Dacă măsura constituie ajutor de stat, dar nu există îndoieli cu privire la compatibilitatea sa cumediul concuren ial, Consiliul Concuren ei o va autoriza („decizie pozitivă”).610 Această decizietrebuie să specifice pe baza căror motive conform normelor ajutorului de stat este autorizat acelajutor.Ajutorul de stat poate fi de asemenea subiectul anumitor condi ii şi obliga ii („decizie pozitivă cucondi ii”). 611 Consiliul Concuren ei poate ataşa unei decizii pozitive condi ii pe baza cărora unajutor poate fi considerat compatibil cu mediul concuren ial şi poate impune obliga ii pentru aasigura conformitatea cu decizia care va fi monitorizată. Condi iile trebuie specificate direct îndecizia respectivă sau prin referire la alte măsuri, mai generale.Alternativ, Consiliul Concuren ei poate constata că ajutorul nu este compatibil cu mediulconcuren ial, prin urmare interzicând măsura planificată („decizie negativă”), motivând aceasta604 Art. 7(1) Regulament privind procedura de investiga ie.605 Art. 282 (2) din Legea ajutorului de stat; Art. 7(2), (3) Regulament privind procedura de investiga ie.606 Art. 33 din Legea ajutorului de stat.607 Art. 7(4) Regulament privind procedura de investiga ie.608 Art. 8(1) Regulamentul privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării ajutoarelor de stat.; Art. 10 Regulamentprivind procedura de investiga ie.609 Art. 12(2)(a) din Legea ajutorului de stat; Art. 9(2) Regulament privind procedura de investiga ie.610 Art. 12(2)(b) din Legea ajutorului de stat; Art. 9(3) Regulament privind procedura de investiga ie.611 Art. 12(2)(c) din Legea ajutorului de stat; Art. 9(4) Regulament privind procedura de investiga ie. 113
    • prin distorsionarea semnificativă a concuren ei.612 Într-un astfel de caz, măsura planificată nu poatefi pusă în aplicare. În cazul unui ajutor existent, decizia trebuie să dispună ca furnizorul de ajutor sămodifice sau să oprească ajutorul.Conform Articolului 281 din Legea ajutorului de stat, deciziile trebuie publicate prin orice mijloacede informare, în principal prin publicarea lor pe pagina de internet a Consiliului Concuren ei.613 Lacerere, orice persoană interesată poate ob ine o copie a deciziei emise de Consiliul Concuren ei.614Decizia ce finalizează procedura de investiga ie formală trebuie luată de Consiliul Concuren ei întermen de maxim 4 luni de la data de deschidere a procedurii de investiga ie.615 În cazul în careConsiliul Concuren ei nu reuşeşte să ia o decizie în acest interval, ajutorul poate fi pus în aplicareîn mod legal, după ce se înştiin ează Consiliul Concuren ei în prealabil (15 zile în prealabil). Acestajutor va fi considerat ca fiind autorizat. 616 În orice caz, când ajutorul ce face obiectul uneiproceduri de investiga ie formală nu a fost notificat, i.e. Consiliul a ac ionat în urma unei informa iiob inute de la persoane interesate sau unde notificarea ajutorului nu este efectivă, ConsiliulConcuren ei nu este obligat să respecte limita de timp mai sus men ionată.617Consiliul Concuren ei poate revoca o decizie luată anterior, dacă decizia respectivă a fost luată pebaza unor informa ii incorecte, primite în timpul desfăşurării procedurii, atunci când informa iileincorecte au avut o influen ă majoră asupra acelei decizii. Revocarea deciziei va avea loc după ceini iatorului şi furnizorului ajutorului le-a fost acordată oportunitatea de a-şi prezentacomentariile.618 În urma revocării deciziei, ajutorul care a fost acordat poate fi tratat într-un modsimilar cazului ajutorului ilegal, putând fi solicitată suspendarea sa în aşteptarea examinăriiefectuate de Consiliul Concuren ei. O nouă decizie va fi luată de Consiliul Concuren ei dupăredeschiderea procedurii de investiga ie. 5. RECUPERAREA, RAMBURSAREA SAU SUSPENDAREA AJUTORULUI ILEGAL SAU INTERZISa. Conceptul de ajutor ilegalAjutorul ilegal este definit ca orice ajutor care a fost acordat fără a fi autorizat în prealabil deConsiliul Concuren ei sau care a fost acordat după ce fost notificat, dar înainte ca ConsiliulConcuren ei să ia o decizie în termenul legal.619Defini ia „ajutorului ilegal” conform Art. 31 din Legea ajutorului de stat corespunde foarte multcelei de „unlawful aid” prezentată de normele comunitare privind ajutorul de stat. 620 În cazulconceptului de „unlawful aid”, Comisia este obligată să procedeze la examinarea compatibilită iiajutorului cu Pia a comună, în ciuda faptului că acesta nu a fost notificat, neputând să-l declare612 Art. 12(2)(d) din Legea ajutorului de stat; Art. 9(5) Regulament privind procedura de investiga ie.613 Vezi de asemenea Art. 24 Regulament privind procedura de investiga ie.614 Art. 28(4) din Legea ajutorului de stat; Art. 20(3) Regulament privind procedura de investiga ie615 Art. 9(2) din Legea ajutorului de stat; Art. 9(6) Regulament privind procedura de investiga ie.616 Art. 9(3) din Legea ajutorului de stat; Art. 9(7) Regulament privind procedura de investiga ie.617 Art. 9(4) din Legea ajutorului de stat.618 Art. 10 din Legea ajutorului de stat; Art. 11 Regulament privind procedura de investiga ie.619 Art. 31 din Legea ajutorului de stat.620 Art. 1(f) din Regulamentul Procedural nr. 659/1999, OJ (EC) L 083/27.3.1999. 114
    • incompatibil doar pentru că nu a fost notificat. 621 În urma examinării preliminare a măsurii,Comisia va lua o decizie conform căreia fie ajutorul nu constituie ajutor de stat, fie este ajutor destat, dar compatibil cu Pia a comună, fie ajutorul în cauză ridică îndoieli cu privire lacompatibilitatea sa cu Pia a comună. 622 În acest ultim caz, Comisia va ini ia procedura deinvestiga ie formală pentru a putea lua o decizie definitivă. Totuşi, în cursul perioadei deinvestigare, Comisia are dreptul de a ordona suspendarea ajutorului ilegal şi, în anumitecircumstan e, dreptul de a ordona recuperarea provizorie a ajutorului, în aşteptarea deciziei finale.623În cazul unei decizii negative, Comisia va dispune ca statul membru să recupereze ajutorul, plusdobânda calculată la o rată corespunzătoare.624b. Conceptul de ajutor interzisAjutorul interzis este ajutorul care a fost acordat deşi Consiliul Concuren ei a emis anterior odecizie de interzicere.625 Decizia de interzicere a Consiliului Concuren ei implică faptul că anteriors-a stabilit că ajutorul este incompatibil cu mediul concuren ial. În ciuda deciziei de interzicereemise de Consiliul Concuren ei, ajutorul a fost acordat, devenind astfel ilegal.c. Conceptul de utilizare abuzivă a ajutoruluiUtilizarea abuzivă a ajutorului are loc ori de câte ori ajutorul a fost acordat contravenind condi iilorşi obliga iilor stipulate de Consiliul Concuren ial în decizia sa de autorizare.626d. Procedurile privind ajutorul ilegal sau interzisProcedurile privind ajutorul ilegal sau interzis sunt stipulate în Legea ajutorului de stat şi înRegulamentul privind procedura de investiga ie.Orice persoană interesată poate informa Consiliul Concuren ei asupra oricărui ajutor acordat în modilegal sau interzis. 627 Consiliul Concuren ei trebuie să examineze informa iile respective fărăîntârziere.628 În cazul în care Consiliul Concuren ei stabileşte că nu există motive suficiente pentru aexamina cazul respectiv, va informa persoana interesată asupra acestui fapt.629Spre deosebire de competen a Comisiei Europene în baza normelor comunitare privind ajutorul destat, 630 în România dreptul de a dispune anularea actului ce instituie un ajutor, precum şirecuperarea sau suspendarea ajutorului ilegal sau interzis, a fost atribuit exclusiv Cur ii de Apel.Rambursarea ajutorului are loc în conformitate cu normele procedurale româneşti, care trebuie săasigure implementarea imediată şi efectivă a ordonan ei preşeden iale emise de Curtea de Apel.Ordonan a poate fi atacată în fa a Înaltei Cur i de Casa ie şi Justi ie.631621 Cazul C-301/87, Fran a vs Comisia, “Boussac” [1990] ECR I-307, alineat 21.622 Art. 4 din Regulamentul Procedural nr. 659/1999.623 Art. 11 din Regulamentul Procedural nr. 659/1999.624 Art. 14(1) and (2) din Legea ajutorului de stat.625 Art. 32 din Legea ajutorului de stat.626 Art. 2(2) Regulament privind procedura de investiga ie; de asemenea Art. 18(3) din Legea ajutorului de stat..627 Art. 282(3) din Legea ajutorului de stat.628 Art. 12(1) Regulament privind procedura de investiga ie.629 Art. 282(3) din Legea ajutorului de stat.630 Art. 10-15 din Regulamentul Procedural nr. 659/1999, OJ EC L 083/27.03.1999.631 Art. 17(2) din Legea ajutorului de stat. 115
    • Recuperarea ajutorului ilegal sau interzis, a cărei responsabilitatea revine furnizorului şiini iatorului ajutorului în cauză, trebuie efectuată fără întârziere şi în concordan ă cu procedurilespecificate de dreptul românesc (normele de drept administrativ),632 asigurând executarea imediatăşi efectivă a deciziei Cur ii de Apel.633 Mai mult, obliga ia de a recupera ajutorul ilegal sau interzisnu trebuie să depindă de forma sub care a fost acordat ajutorul.634Ajutorul ilegalProcedura privind ajutorul ilegal este prevăzută la Articolul 17 din Legea ajutorului de stat şi,detaliat, în Regulamentul privind procedura de investiga ie.În cazul în care ajutorul a fost acordat ilegal pe baza unui act administrativ, Consiliul Concuren eitrebuie să solicite Cur ii de Apel în a cărei circumscrip ie teritorială se află sediul principal alfurnizorului sau al beneficiarului de ajutor de stat, să anuleze actul administrativ respectiv şi, pecale de consecin ă, să dispună recuperarea, rambursarea sau suspendarea ajutorului ilegal.635 Astfel,Consiliul Concuren ei nu este împuternicit să anuleze actul sau să ordone recuperarea, rambursareasau suspendarea ajutorului în mod direct. Curtea de Apel solicitată să conducă această ac iune poatedispune prin intermediul unei ordonan e preşeden iale. Ordonan a poate fi atacată prin recurs laÎnalta Curte de Casa ie şi Justi ie. 636Dacă Consiliul Concuren ei constată că ajutorul ilegal a fost instituit printr-un act normativ avândfor a juridică a unei legi, acesta trebuie să informeze autoritatea emitentă şi, în acelaşi timp,furnizorul şi beneficiarul ajutorului. 637 În termen de 10 zile de la data informării, autoritateaemitentă este obligată să ia o decizie privind suspendarea actului normativ în cauză;638 în termen de30 de zile de la data informării, ini iatorul şi furnizorul ajutorului sunt obliga i să notifice măsura deajutor.639 Luând în considerare decizia Consiliului Concuren ei,640 autoritatea emitentă trebuie să iao decizie privind amendarea actului normativ respectiv şi cu privire la recuperarea şi rambursareaajutorului deja acordat.641Ajutorul interzisProcedura privind ajutorul ilegal este prevăzută la Articolul 18 din Legea ajutorului de stat şi înRegulamentul privind procedura de investiga ie.În cazul în care ajutorul a fost instituit pe baza unui act administrativ, Consiliul Concuren ei trebuiesă solicite Cur ii de Apel având juridic ia în aria unde furnizorul sau beneficiarul ajutorului îşi ausediul, să anuleze actul administrativ respectiv şi, pe cale de consecin ă, să ordone recuperarea saurambursarea ajutorului interzis.642632 Art. 191 din Legea ajutorului de stat; noua Lege a contenciosului administrativ nr. 554/2004, adoptată pe 2decembrie 2004 şi publicată în MO Partea I nr. 1154/7.12.2004.633 Cazul C-24/95, Land Rheinland-Pfalz vs Alcan Deutschland [1997] ECR I-1591, alineat 24; Cazul C-404/97,Comisia vs Portugalia [2000] ECR I-4897, alineat 55.634 Pentru compara ie Cazul C-183/91, Comisia vs Grecia [1993] ECR I-3131, alineat 16; Cazul C-404/97, Comisia vsPortugalia [2000] ECR I-4897, alineat 38.635 Art. 17(1) din Legea ajutorului de stat.636 Art. 17(2) din Legea ajutorului de stat.637 Art. 17(3) and 17(4) din Legea ajutorului de stat; Art. 14 Regulament privind procedura de investiga ie.638 Art. 17(5) din Legea ajutorului de stat; Art. 14(1) Regulament privind procedura de investiga ie.639 Art. 14(2) Regulament privind procedura de investiga ie.640 Art. 14(3), (4) Regulament privind procedura de investiga ie.641 Art. 17(6) din Legea ajutorului de stat; Art. 14(5) Regulament privind procedura de investiga ie.642 Art. 18(2) şi (3) din Legea ajutorului de stat; Art. 21(1) Regulament privind procedura de investiga ie. 116
    • Pe de altă parte, dacă ajutorul interzis a fost acordat în baza unui act normativ cu for a juridică aunei legi, Consiliul Concuren ei trebuie să informe autoritatea emitentă, care, în termen de 30 dezile de la data informării şi luând în considera ie decizia Consiliului Concuren ei, este obligată săamendeze actul normativ în cauză şi să ia o decizie privind recuperarea sau rambursarea ajutoruluideja acordat.643Exact ca şi în cazul ajutorului ilegal, Consiliul Concuren ei nu este împuternicit să anuleze actul sausă ordone recuperarea, rambursarea sau suspendarea ajutorului interzis în mod direct, fiind obligatprin lege să se adreseze Cur ii de Apel.e. Procedura privind utilizarea abuzivă a ajutoruluiProcedura privind utilizarea abuzivă a ajutorului se bazează pe prevederile Articolului 16 dinRegulamentul privind procedura de investiga ie. În cazul utilizării abuzive a ajutorului, ConsiliulConcuren ei trebuie să ini ieze procedura de investiga ie formală, în conformitate cu Regulamentulmen ionat anterior.644 În func ie de caz, poate fi aplicată procedura conform Articolelor 12, 13(1) şi14(1) din acelaşi Regulament.f. Suma care trebuie recuperatăArticolul 19(1) din Legea ajutorului de stat prevede că suma ce trebuie recuperată în urma emiteriiunui ordin de recuperare trebuie să includă dobânda plătibilă de la data la care ajutorul a fost pus ladispozi ia beneficiarului şi până la data recuperării acelui ajutor. Rata dobânzii trebuie propusă deConsiliul Concuren ei. Metodologia şi fixarea ratei dobânzii sunt reglementate în Instruc iunilerelevante emise de Consiliul Concuren ei. 645 Recuperarea sau rambursarea dobânziicorespunzătoare sunt necesare, întrucât, în caz contrar, ajutorul ar reprezenta un împrumut fărădobândă, corespunzător perioadei premergătoare recuperării.646Mai mult, orice persoană interesată are dreptul să solicite compensarea daunelor cauzate lor prinacordarea ajutorului ilegal sau interzis.647g. Persoanele vizate de ac iunea de recuperareConform Art. 2 din Instruc iunile privind rata dobânzii aplicabile, 648 Consiliul Concuren ei vasolicita Cur ii de Apel să dispună recuperarea ajutorului la care se adaugă dobânda corespunzătoarede la întreprinderea beneficiară a ajutorului.Prin prisma principiilor de drept, recuperarea ajutorului ilegal sau interzis nu este o sanc iunepropriu-zisă, ci consecin a necesită ii restabilirii situa iei anterioare producerii faptului ilicit,constând în acordarea unui ajutor fără respectarea dispozi iilor legale.643 Art. 18(4) din Legea ajutorului de stat; Art. 21(2) Regulament privind procedura de investiga ie.644 Art. 7, 8, 9 Regulament privind procedura de investiga ie.645 Instruc iuni privind rata dobânzii aplicate în cazul recuperării sau rambursării ajutorului de stat ilegal şi a celuiinterzis, MO Partea I, nr. 253/25.3.2005.646 Vezi Cazul C-348/93, Comisia vs Italia [1995] ECR I-673, alineat 27; Cazul C-480/98, Spania vs Comisia [2000]ECR I-8717, alineat 35.647 Art. 19(2) din Legea ajutorului de stat.648 Instruc iuni privind rata dobânzii aplicabile în cazul recuperării sau rambursării ajutorului ilegal şi a celui interzis,MO Partea I, nr.253/25.3.2005. 117
    • Prin urmare, existând posibilitatea ca ajutorul respectiv să fie transferat către o altă întreprinderedecât beneficiarul ini ial,649 regula este în sensul că ajutorul trebuie recuperat fie de la beneficiar,fie, dacă circumstan ele permit, de la partea care a preluat obliga ia de rambursare de la beneficiarulini ial.650 De pildă, acesta este cazul atunci când partea căreia i-a fost transferată obliga ia a ob inutvaloare adăugată prin acordarea ajutorului.651 În ceea ce priveşte extinderea recuperării ajutoareloracordate ilegal la ter ii care au beneficiat efectiv de avantajul rezultat din acordarea ajutorului uneifirme aflate în faliment, prin dobândirea activelor firmei falimentare, Curtea de Justi ie aComunită ilor Europene învederează că o astfel de recuperare de la compania succesoare (ter ă fa ăde acordarea ajutorului) este posibilă, însă numai dacă se poate demonstra că activele vechiisocietă i (cea care a dat faliment) au fost preluate la un pre sub valoarea pie ei;652 per a contrario,achizi ionarea activelor la pre ul pie ei face ca avantajul conferit prin ajutorul ilegal să se regăseascăîn pre ul plătit la încheierea tranzac iei.h. Termenul de prescrip ieAtribu iile Consiliului Concuren ei de a dispune, în mod indirect, recuperarea ajutorului estesubiectul unui termen de prescrip ie de 10 ani, începând cu data la care ajutorul a fost acordatbeneficiarului, fie sub forma unui ajutor individual, fie sub forma unei alocări specifice în cadrulunei scheme de ajutor.653 Din aceasta rezultă următoarele: chiar şi în cazul unei scheme care a fostpusă în aplicare mai mult de 10 ani, Consiliul Concuren ei va putea solicita Cur ii de Apel săordone recuperarea numai dacă alocarea specifică din cadrul schemei respective a fost acordată întimpul acelor 10 ani.654Mai mult, termenul de prescrip ie este întrerupt de orice ac iune întreprinsă de ConsiliulConcuren ei cu privire la ajutoare ilegale sau interzise. După fiecare întrerupere, va începe un noutermen de prescrip ie. Mai departe, termenul de prescrip ie este suspendat pe perioada de timpcând decizia respectivă a Consiliului Concuren ei este deferită Cur ii de Apel şi, dacă e cazul,Înaltei Cur i de Casa ie şi Justi ie. 655 Când termenul de prescrip ie pentru un ajutor specific aexpirat, ajutorul în cauză va fi considerat ajutor existent.656 6. REEXAMINAREA AJUTORULUI EXISTENTConform Articolului 26 din Legea ajutorului de stat, Consiliul Concuren ei ine sub examinareconstantă toate sistemele de ajutoare existente.În acest context, Consiliul Concuren ei poate considera că un ajutor existent distorsionează în modsemnificativ mediul concuren ial sau afectează comer ul dintre România şi statele membre aleUE. 657 Acelaşi lucru este valabil atunci când, datorită evolu iei condi iilor de pia ă, un ajutor649 Koenig, “Determinarea destinatarului unei decizii ordonând recuperarea ajutorului de stat după vânzarea unor activeimportante ale întreprinderii care a primit ajutorul” (2001) 22 ECLR 238; citată in Quigley/Collins, “EC State Aid Lawand Policy”, 2003, nr. 306.650 Cazul C-305/89, Comisia vs Italiei [1991] ECR I-1605, opinia Avocatului General Van Gerven, la p. 1633-4.651 Cazul C-303/88 Italia vs Comisiei [1991] ECR I-1433, opinia Avocatului General Van Gerven, la p. 1469.652 Cazul C-277/00, System Microelectronic GmbH (SMI), [2004], încă neraportat.653 Art. 192(1) şi (2) din Legea ajutorului de stat; Art. 15 Regulament privind procedura de investiga ie.654 Compară interpretarea prevederilor comunitare corespunzătoare în: Quigley/Collins, EC State Aid Law and Policy,2003, 308.655 Art. 192(3) din Legea ajutorului de stat; Art. 15(2) Regulament privind procedura de investiga ie.656 Art. 15(3) Regulament privind procedura de investiga ie.657 Art. 13 din Legea ajutorului de stat; Art. 17 Regulament privind procedura de investiga ie. 118
    • existent este considerat că nemaifiind compatibil cu mediul concuren ial sau afectează comer ul custatele membre UE. În acest caz, Consiliul Concuren ial trebuie să informeze furnizorul ajutoruluide stat asupra acestei situa ii, acordându-i acestuia oportunitatea de a-şi prezenta comentariile întermen de o lună, deşi termenul poate fi prelungit. 658 Prin prisma informa iilor astfel primite,Consiliul va solicita furnizorului să ia măsuri corespunzătoare pentru a elimina incompatibilitatea.Recomandarea Consiliului Concuren ei poate include, în particular, anularea sau amendareaprevederilor materiale sau procedurale ale ajutorului existent.659În cazul în care furnizorul schemei de ajutor acceptă măsurile corespunzătoare, acesta devine, prinacest acord, obligat să le implementeze, respectând condi iile impuse.660 Din aceasta rezultă că oriceajutor ulterior care nu este conform cu măsura agreată trebuie considerat ajutor nou şi este de aceeasupus obliga iei de notificare către Consiliul Concuren ei. Atunci când măsurile corespunzătoare nusunt luate în termenul specificat de Consiliul Concuren ei, acesta din urmă poate stopa ajutorulexistent sau impune condi ii şi obliga ii specifice, cu obiectivul de a asigura restaurareacompatibilită ii, dar fără efect retroactiv. Pentru a se atinge conformitatea cu obliga iile impusetrebuie să fie permisă o perioadă de timp rezonabilă.661 Când ini iatorul şi furnizorul nu acceptămăsurile corespunzătoare recomandate de Consiliul Concuren ei, iar Consiliul Concuren ei, luândcunoştin ă de argumentele aduse de către ini iatorul şi furnizorul ajutorului, consideră în continuarecă acele măsuri sunt necesare, atunci Consiliul va deschide investiga ia formală.662Deşi nu este specificat de Legea ajutorului de stat, prin prisma jurispruden ei comunitare în aceastămaterie, ajutorul existent poate fi implementat atâta timp cât Consiliul Concuren ei nu a constatatincompatibilitatea acestui ajutor cu mediul concuren ial. Chiar şi atunci când Consiliul Concuren eise decide să investigheze compatibilitatea unui ajutor existent, furnizorul ajutorului în cauză nu areobliga ia de a suspenda operarea schemei de ajutor, în aşteptarea deciziei ConsiliuluiConcuren ei.663 7. MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREAMonitorizarea şi urmărirea ajutoarelor de stat sunt esen iale pentru controlul ajutorului de stat. Deaceea, Consiliul Concuren ei dispune de vaste drepturi în domeniul raportării, inventării şimonitorizării ajutoarelor existente, drepturi şi atribu ii ce sunt descrise în detaliu în Articolele 23 –27 din Legea ajutorului de stat, precum şi în Regulamentul privind procedurile de raportare şimonitorizare.664a. Inventarierea ajutoarelor de statConsiliul Concuren ei este responsabil pentru alcătuirea inventarului tuturor ajutoarelor existente,ceea ce este definit în Regulamentul privind procedurile de raportare şi monitorizare.665 Inventarultrebuie să fie actualizat anual, luând în considerare ajutoarele individuale şi schemele de ajutor658 Art. 17 Regulament privind procedura de investiga ie.659 Art. 13(1) din Legea ajutorului de stat; Art. 18 Regulament privind procedura de investiga ie.660 Art. 19(1) Regulament privind procedura de investiga ie.661 Art. 13(2) din Legea ajutorului de stat.662 Art. 19(2) Regulament privind procedura de investiga ie.663 Compară practica abordată de Comisie în acest domeniu: Cazul C-312/90, Spania vs Comisia [1992] ECR I-4117,alineat 17; Cazul C-47/91, Italia vs Comisia [1992] ECR I-4145, alineat 25.664 Regulamentul privind procedurile de raportare şi monitorizare a ajutoarelor de stat, adoptat pe 13.6.2005, publicat înMO Partea I nr. 564/01.7.2005; abrogă Regulamentul adoptat pe 22.4.2004, publicat în MO Partea I nr. 443/18.5.2004.665 Art. 23 din Legea ajutorului de stat şi Art. 1, 2 din Regulamentul privind procedurile de raportare şi monitorizare. 119
    • recent autorizate.666 În acest scop, furnizorii de ajutoare de stat trebuie să înainteze ConsiliuluiConcuren ei toate informa iile necesare pentru inventar, în special detalii privind natura şi origineaajutoarelor acordate, condi iile şi perioada de timp de acordare, precum şi cota de ajutor pentrufiecare beneficiar în parte. 667 În acest sens, furnizorii ajutoarelor şi întreprinderile beneficiaretrebuie să ină eviden a exactă a tuturor ajutoarelor acordate şi primite.668Mai departe, Legea ajutorului de stat caută să asigure rela ii financiare transparente între institu iilefinanciare şi anumite categorii de întreprinderi, definite de Lege.669 De aceea, Legea impune cerin eşi obliga ii specifice, care trebuie asumate de aceste întreprinderi.Astfel, întreprinderile publice, definite conform Articolului 35 din Lege ca fiind acele întreprinderiasupra cărora autorită ile publice exercită, direct sau indirect, o influen ă dominantă prinintermediul proprietă ii, participării lor financiare sau a normelor care reglementează activitateaacestora, sunt obligate să păstreze informa iile privind rela iile financiare cu autorită ile publice şisă furnizeze aceste informa ii la cererea Consiliului Concuren ei. 670 Autorită ile publice suntsubiectul unor cerin e identice.671O întreprindere cu drepturi exclusive este o întreprindere împuternicită de către o autoritatepublică, pe baza unor instrumente legislative, reglementatorii sau administrative, să exercite aceledrepturi exclusive într-o regiune geografică specifică.672 Pe de altă parte, întreprinderile cu drepturispeciale sunt un număr limitat de întreprinderi împuternicite de către o autoritate publică, în acelaşimod şi într-o regiune specifică, să exercite activită i specifice sau să furnizeze servicii specifice.673Acolo unde autorită ile publice impun obliga ii specifice anumitor întreprinderi ce ac ionează încondi ii normale de pia ă, cu privire la accesul nediscriminatoriu al cetă enilor la acele servicii,aceste servicii sunt definite ca servicii de interes economic general.674 Datorită statutului specific,toate aceste trei categorii de întreprinderi au obliga ii speciale în raport cu Consiliul Concuren ei,mai precis, aceştia au obliga ia de a păstra şi furniza informa ii privind rela iile lor financiare cuautorită ile publice şi detalii privind costurile şi veniturile ob inute.675Mai departe, o altă categorie distinctă de întreprinderi sunt cele ce operează în sectorul industrieiprelucrătoare, care pot fi orice întreprinderi a căror activitate principală sau mai mult de 50% dincifra de afaceri anuală se desfăşoară în industria prelucrătoare.676 Acestor întreprinderi le-au fost deasemenea impuse obliga ii specifice. Astfel, trebuie să păstreze şi să furnizeze informa ii privindrela iile lor financiare cu autorită ile publice şi să prezinte Consiliului Concuren ei rapoartefinanciare anuale, precum şi alte detalii.677b. Monitorizarea pe terenConform Articolului 26 din Legea ajutorului de stat, monitorizarea este activitatea de supraveghereşi control condusă de Consiliul Concuren ei pentru a asigura că termenii şi condi iile deciziei deautorizare sunt respectate.678666 Art. 24(1) din Legea ajutorului de stat şi Art. 1(2) Regulament privind procedurile de raportare şi monitorizare.667 Art. 24(2) din Legea ajutorului de stat.668 Art. 24(4) din Legea ajutorului de stat; Art. 5 Regulament privind procedurile de raportare şi monitorizare.669 Art. 24(3) din Legea ajutorului de stat.670 Art. 242(a) and (b) din Legea ajutorului de stat.671 Art. 241 din Legea ajutorului de stat.672 Art. 39(a) din Legea ajutorului de stat.673 Art. 39(b) din Legea ajutorului de stat.674 Art. 38 din Legea ajutorului de stat.675 Art. 243 din Legea ajutorului de stat.676 Art. 37 din Legea ajutorului de stat.677 Art. 244 din Legea ajutorului de stat.678 Vezi de asemenea Art. 8 Regulament privind procedurile de raportare şi monitorizare. 120
    • În cazul în care Consiliul Concuren ei exprimă îndoieli serioase cu privire la respectarea saunerespectarea deciziilor sale, furnizorul ajutorului respectiv, după ce i-a fost oferită ocazia de a-şiprezenta comentariile, trebuie să-i permită Consiliului Concuren ei să întreprindă vizite de control/monitorizare la fa a locului.679 Personalul Consiliului Concuren ei este împuternicit să inspectezeclădirile şi terenurile întreprinderii respective, să solicite explica ii la fa a locului, să examinezeregistrele şi alte acte de afaceri şi să ob ină copii după acestea.680 Atât furnizorii cât şi beneficiariide ajutoare de stat au obliga ia de a asigura exercitarea puterilor de investiga ie ale ConsiliuluiConcuren ei.681 Procedurile de investiga ie sunt subiectul unui raport de monitorizare, care trebuiesă con ină constatările şi concluziile investiga iei respective.682c. Rapoarte anualeConform Art. 27 din Legea ajutorului de stat, Consiliul Concuren ei întocmeşte rapoarte anuale,până la data de 30 noiembrie a anului curent pentru trei ani anteriori, înregistrând şi sistematizândtoate informa iile privind ajutoarele de stat acordate în România. Raportul privind ajutoarele de stateste după aceea prezentat Guvernului pentru aprobare. El va fi ulterior transmis Comisiei Europeneşi publicat în Monitorul Oficial al României, în vederea asigurării transparen ei în acest domeniu.683d. Registrul ajutoarelor de statÎn scopul realizării unei eviden e integrate a ajutoarelor de stat şi a asigurării transparen ei,Consiliul Concuren ei a emis recent Regulament privind Registrul ajutoarelor de stat.684Registrul ajutoarelor de stat reprezintă un sistem de eviden ă electronică a ajutoarelor de stat. Elpermite monitorizarea ajutoarelor acordate, precum şi accesul publicului la aceste informa ii.685Sunt supuse înregistrării toate ajutoarele de stat autorizate de Consiliul Concuren ei, ajutoareleaflate sub pragul minim în conformitate cu Art. 20 din Legea ajutorului de stat, precum şiajutoarele acordate în baza Art. 2(2) din Legea ajutorului de stat.686. Înregistrarea acestor informa iiva face pe baza raportărilor furnizorilor de ajutor de stat, în conformitate cu Regulamentul privindprocedurile de raportare şi monitorizare a ajutoarelor de stat.687e. Penalizări şi încălcări ale obliga iilorÎn ceea ce priveşte beneficiarii de ajutoare de stat, Legea ajutorului de stat prevede posibilitatea de aimpune amenzi / penalită i în cazul în care obliga iile stipulate de regulile de monitorizare şi raportarede la Articolul 242 din Lege (întreprinderi publice), Articolul 243 din Lege (întreprinderi cu drepturispeciale sau exclusive) şi Articolul 244 din Lege (întreprinderi din sectorul industriei prelucrătoare) nusunt respectate de întreprinderile respective. De asemenea, constituie contraven ii următoarele faptesăvârşite de beneficiarii de ajutor de stat:688679 Art. 262(2) din Legea ajutorului de stat.680 Art. 262(1) din Legea ajutorului de stat şi Art. 10, 11 Regulament privind procedurile de raportare şi monitorizare.681 Art. 262(2) din Legea ajutorului de stat şi Art. 10(3), (4),(5), (6) Regulament privind procedurile de raportare şimonitorizare.682 Art. 11 Regulament privind procedurile de raportare şi monitorizare.683 Art. 7 Regulament privind procedurile de raportare şi monitorizare.684 Regulament privind Registrul ajutoarelor de stat, adoptat pe 13.06.2005, publicat în MO Partea I nr. 564/01.07.2005.685 Art. 2 din Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat.686 Art. 4 din Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat.687 Art. 5 din Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat.688 Art. 263(1) din Legea ajutorului de stat. 121
    • - furnizarea de informa ii incorecte sau incomplete, precum şi nefurnizarea informa iilor şi documentelor solicitate în baza Legii;- refuzul de a se supune controlului desfăşurat conform Legii;- refuzul de a acorda explica ii şi de a furniza declara ii solicitate conform Legii;- neîndeplinirea obliga iei de organizare a eviden ei specifice privind ajutoarele de stat specifice.Conform Art. 263(3) din Legea ajutorului de stat, regimul juridic al încălcărilor obliga iilor de cătrebeneficiarii de ajutor este reglementat de prevederile stipulate în Ordonan a Guvernamentală 2/2001,aprobată prin Legea 180/2002.689 În plus, Decizia Guvernului nr 1839/2004 a fixat nivelul amenzilor/sanc ionărilor aplicabile în aceste cazuri. Ulterior, Consiliul Concuren ei a emis un Regulament privindfixarea sanc iunilor pentru încălcarea obliga iilor prevăzute de Legea ajutorului de stat.690În ceea ce priveşte ini iatorii şi furnizorii de ajutoare de stat, obliga ia acestora de a se conformanormelor ajutorului de stat este reglementată prin recenta Hotărâre de Guvern nr. 490/2005 privindunele măsuri pentru accelerarea procesului de implementare a reglementărilor privind ajutorul de stat.691Astfel, reiterând obliga ia generală de notificare a ajutoarelor de stat, HG 490/2005 prevede că actele şicontractele administrative care nu respectă această obliga ie sunt lovite de nulitate. 692 Constatareaacestei nulită i de către instan ele de judecată competente conduce bineîn eles larecuperarea/rambursarea ajutoarelor ilegal acordate. Autorită ile publice trebuie să ină eviden aspecifică, adică să asigure întocmirea corectă şi completă a notificărilor, precum şi furnizarea deinforma ii necesare pentru întocmirea rapoartelor şi controlul utilizării ajutoarelor de stat acordate.Următoarele fapte constituie contraven ie şi se sanc ionează cu amendă de la 100.000.000 la500.000.000 ROL:693- neîndeplinirea obliga iei de inere a eviden ei specifice şi inerea incorectă sau incompletă a acesteia;- nerespectarea termenelor de raportare prevăzute prin HG 490/2005;- refuzul sau omisiunea transmiterii de informa ii şi date, precum şi furnizarea acestora în mod incomplet sau incorect. 8. DREPTURILE PERSOANELOR INTERESATEPersoanelor interesate sunt definite ca fiind: ini iatorul, furnizorul şi beneficiarul ajutorului, precumşi orice alte persoane sau entită i afectate de acordarea ajutorului. 694 Drepturile persoanelorinteresate sunt descrise în principal în Articolele 281, 282 şi 29 din Legea ajutorului de stat şi înArticolul 20 din Regulamentul privind procedura de investiga ie.Drepturile persoanelor interesate cuprind în primul rând dreptul acestora de a fi informate. Astfel,Consiliul trebuie să asigure prin orice mijloace publicarea deciziilor sale finale, luând în considerareinteresul legitim al persoanelor şi asigurând protec ia secretului de stat şi de afaceri, pe de o parte, şinotificările primite şi urmate de decizii de a ini ia procedurile de investiga ie formale, pe de altăparte.695689 OG nr. 2/2001, publicată în MO nr. 410/2001, aprobată prin Legea nr. 180/2002, MO Partea I nr. 268/22.4.2002.690 Regulament privind individualizarea sanc iunilor pentru contraven iile prevîzute de Legea ajutorului de stat MOPartea I nr. 64/19.1.2005.691 Hotărârea Guvernului nr. 490/26.05.2005, publicată în MO Partea I nr. 500/14.06.2005.692 Art. 1(2) din HG nr. 490/2005.693 Art. 5 din HG nr. 490/2005.694 Art. 33 din Legea ajutorului de stat.695 Art. 281 şi 282 (1) din Legea ajutorului de stat; Art. 24 din Regulamentul privind procedura de investiga ie. 122
    • O noutate introdusă de Regulamentul de procedură o reprezintă consacrarea dreptului persoanelorinteresate de a participa la procesul decizional, aceasta numai în cadrul procedurii de investiga ieformală şi numai prin prezentarea comentariilor privind măsura investigată.696 Regulamentul aduceo noutate în spiritul reglementării comunitare, consacrând dreptul oricărei persoane interesate care atransmis punctul său de vedere în timpul procedurii de investiga ie şi oricărui beneficiar de ajutor destat individual să i se transmită o copie a deciziei adoptate de Consiliul Concuren ei prin care sefinalizează investiga ia.697 În acest sens, nu este necesară formularea unei cereri, aceasta ca urmarea interesului manifestat prin participarea respectivei persoane la procesul decizional. Pe de altăparte, la cerere, persoanele interesate pot ob ine o copie a oricărei decizii emise de către ConsiliulConcuren ei.698Orice persoană interesată poate informa Consiliul Concuren ei în privin a oricărui ajutor suspectatde a fi acordat ilegal sau prin utilizare abuzivă.699 Mai mult, orice parte interesată are dreptul de asolicita compensa ie pentru daunele cauzate ei prin acordarea ajutorului ilegal, interzis sau utilizatîn mod abuziv.700Deciziile luate de Consiliul Concuren ei pot fi atacate de către persoanele interesate în termen de30 de zile de la publicare sau, de la caz la caz, de la data la care au fost comunicate, în procedura decontencios administrativ, în fa a Cur ii de Apel Bucureşti. Verdictul poate fi atacat prin recurs, fărădrept de apel, în fa a Înaltei Cur i de Casa ie şi Justi ie.701În cazul ajutoarelor ilegal şi interzis se aplică în mod specific Art. 191 din Legea privind ajutorul destat, potrivit căruia toate ac iunile desfăşurate în baza Art. 17 şi 18 din Legea privind ajutorul destat se pot ataca în fa a Cur ii de Apel conform procedurii de contencios administrativ.Legisla ia secundară emisă de către Consiliul Concuren ei sub forma regulamentelor şiinstruc iunilor poate fi atacată în contencios administrativ la Curtea de Apel în a căreicircumscrip ie persoana interesată îşi are sediul sau domiciliul.702696 Art. 282(2) din Legea ajutorului de stat; Art. 20(1) din Regulamentul privind procedura de investiga ie.697 Art. 20(1) din Regulamentul privind procedura de investiga ie.698 Art. 282(4) din Legea ajutorului de stat; Art. 20(3) din Regulamentul privind procedura de investiga ie.699 Art. 282(3) din Legea ajutorului de stat; Art. 20(2) din Regulamentul privind procedura de investiga ie.700 Art. 19(2) din Legea ajutorului de stat.701 Art. 29 din Legea ajutorului de stat.702 Art. 22(3) din Legea ajutorului de stat. 123
    • PARTEA VI CONTROLUL JUDICIAR AL ACTELOR EMISE DECONSILIUL CONCURENTEI
    • 1. ACTE SUPUSE CONTROLULUI JUDICIARConform Articolului 48 din Constitu ia României, orice persoană vătămată într-un drept al său oriîntr-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolu ionarea întermen legal a unei cereri, este îndreptă ită să ob ină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesuluilegitim, anularea actului şi repararea pagubei.În contextul dreptului ajutorului de stat, următoarele acte pot fi, prin urmare, atacate înaintea Cur iide Justi ie: regulamentele şi instruc iunile emise de Consiliul Concuren ei, deciziile luate înconformitate cu Legea ajutorului de stat şi cu Regulamentul privind procedura de investiga ie.Astfel, toate actele adoptate de Consiliul Concuren ei cad sub inciden a Legii privind contenciosuladministrativ nr. 554/2004. 703 Acolo unde ac iunile conform Legii ajutorului de stat nu pot fiacoperite de prevederile Legii contenciosului administrativ, se aplică Codul de procedură civilă.704Examinarea judiciară a actelor emise de Consiliul Concuren ei ine de responsabilitatea cur ilorna ionale. Când o măsură împotriva căreia s-a intentat o ac iune de anulare constă din mai multepăr i, pot fi atacate numai acele păr i care produc efecte juridice capabile de a modifica în modsemnificativ pozi ia juridică a aplican ilor.705a. Regulamente şi Instruc iuniConform Art. 22(1) din Legea ajutorului de stat, Consiliul Concuren ei poate adopta regulamente şiinstruc iuni. Regulamentele şi instruc iunile, fiind acte administrative cu caracter normativ, pot faceobiectul examinării judiciare. În acest sens, în conformitate cu Art. 22(3) din Legea ajutorului destat, acestea pot fi atacate prin procedură de contencios administrativ în fa a Cur ii de Apel în a căreirază teritorială persoana interesată îşi are sediul sau domiciliul.b. DeciziiCel mai des întâlnit act al Consiliului Concuren ei este fără îndoială decizia luată în conformitate cuLegea ajutorului de stat şi cu Regulamentul privind procedura de investiga ie.706 Conform Art. 29din Lege, deciziile Consiliului Concuren ei pot fi atacate de persoanele interesate în termen de 30 dezile de la data publicării lor sau, în func ie de cazul specific, de la data comunicării, în fa a Cur ii deApel Bucureşti, în procedură de contencios administrativ. Hotărârea este pronun ată fără drept deapel, împotriva ei putând fi declarat recurs la Înalta Curte de Casa ie şi Justi ie. Diversele situa ii încare deciziile Consiliului Concuren ei pot fi atacate sunt discutate în cele ce urmează:• Decizii în urma investiga iei preliminare. Atunci când este notificat un ajutor nou sau modificarea unui ajutor existent, Consiliul Concuren ei trebuie să ia o decizie stipulând că măsura de ajutor în cauză fie nu constituie ajutor de stat, fie este ajutor de stat compatibil cu mediul concuren ial nomal, fie că măsura prezintă îndoieli cu privire la compatibilitatea sa.707703 Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Monitorul Oficial al României,(MO) Partea I nr. 1154/7.12.2004.704 Art. 28(1) din Legea nr. 554/2004.705 Art. 8(1) din Legea nr. 554/2004; cu privire la Dreptul comunitar vezi Cazul T-184/97, BP Chemicals Ltd vs Comisia[2000] ECR II-3145, alineat 34.706 Regulamentul privind procedura de investiga ie în materia ajutorului de stat, MO Partea I nr. 257/28.3.2005.707 Art. 8 din Legea ajutorului de stat, nr. 143/1999, adoptată pe 27.07.1999, în vigoare din 1.01.2000, publicată în MOPartea I Nr. 370/3.08.1999; completată şi modificată de OUG 97/16.08.2002; Ordinul 251/23.12.2002; modificată înmod esen ial de Legea 603/22.12.2003, publicată în MO, Partea I, nr 930/23.12.2003, şi Ordonan a 94/26.08.2004, MOPartea I nr 803/31.8.22004; în continuare “Legea privind ajutorul de stat” sau “Lege”. 125
    • În acest ultim caz, Consiliul Concuren ei va deschide procedura de investiga ie formală. La nivel comunitar, într-o situa ie similară, CEJ a afirmat că decizia Comisiei de a nu ini ia procedura de investiga ie formală este atacabilă, deoarece este definitivă. 708 Prin urmare, decizia care constată că măsura respectivă fie nu constituie ajutor de stat, fie este ajutor compatibil se consideră că poate fi subiectul controlului judiciar, întrucât reprezintă o decizie definitivă ce finalizează investiga ia. În acelaşi mod, atunci când Consiliul Concuren ei, în cadrul procedurii preliminare, constată că un ajutor este de fapt ajutor existent şi, pe cale de consecin ă, nu este subiectul obliga iei de notificare, persoanele interesate pot ataca refuzul Consiliului Concuren ei de a nu deschide investiga ia formală. Totuşi, decizia Consiliului Concuren ei de a ini ia procedura de investiga ie formală, în conformitate cu Art. 8(4) din Lege, este considerată ca fiind doar o etapă preparatorie înaintea adoptării unei decizii definitive ce va finaliza investiga ia formală. Decizia de a deschide procedura de investiga ie formală este de fapt legată de clauza de suspensivă stipulată la Art. 7 din Lege, care, în orice caz, nu este considerată a fi o nouă obliga ie juridică, având în vedere că Consiliul Concuren ei trece la o examinare detaliată a cazului respectiv.• Decizii în urma procedurii de investiga ie formală. În urma procedurii de investiga ie formală, Consiliul Concuren ei trebuie să ia o decizie conform Art. 12 din Lege. Prin urmare, Consiliul Concuren ei poate constata că măsura în cauză fie nu constituie ajutor de stat, fie adoptă o decizie pozitivă sau condi ionată, fie ia o decizie negativă constatând că ajutorul este incompatibil. Fiecare dintre aceste decizii reprezintă o decizie definitivă şi, poate fi, pe cale de consecin ă, supusă controlului judiciar.• Reexaminarea ajutorului existent. Examinarea ajutoarelor existente, realizată de Consiliul Concuren ei conform Art. 13 din Lege, produce efecte juridice de o natură diferită fa ă de cele aplicabile deciziilor referitoare la ajutoare noi. Examinarea ajutoarelor existente poate implica măsuri corespunzătoare în vederea eliminării incompatibilită ii ajutorului în cauză. Astfel, Consiliul Concuren ei poate emite o recomandare propunând modificarea sau anularea ajutorului existent. În această etapă, controlul judiciar este exclus, deoarece nu a fost luată o decizie până în acest moment, iar recomandările nu produc efecte juridice. Odată cu acceptarea recomandării, furnizorul ajutorului devine obligat să implementeze măsurile propuse. 709 Pe de altă parte, atunci când Consiliul Concuren ei nu recomandă măsuri corespunzătoare, dar trece în mod unilateral la modificarea reglementărilor ce stau la baza ajutorului existent respectiv, fără a căuta să ob ină consim ământul furnizorului de ajutor, decizia sa de a ac iona în acest fel poate fi atacată. De exemplu, în Uniunea Europeană, o decizie ce prelungeşte cu doi ani cadrul de compatibilitate cu Pia a comună a unor ajutoare de stat acordate în sectorul autovehiculelor, a fost considerată ca producând efecte juridice deoarece, în absen a unei astfel de decizii, cadrul ar fi expirat.710• Nesolu ionarea în termen legal a unei cereri. Conform Legii 554/2004, o ac iune este opozabilă Consiliului Concuren ei sus inând nesolu ionarea în termen legal a unei cereri.711 Ac iunea este admisă doar atunci când Consiliul Concuren ei se află sub obliga ia de a ac iona şi a fost solicitat să ac ioneze dar nu a ac ionat în termenul legal stipulat în Legea ajutorului de stat sau în Legea contenciosului administrativ. 712 Mai mult, într-un context similar în dreptul comunitar, în cazul Eridania vs Comisia, s-a afirmat că obliga ia de a ac iona este de o importan ă fundamentală, având în vedere că doar capacitatea de ac iune în marja discre ionară acordată nu este suficientă pentru ca peti ionarul să ac ioneze motivând708 Cazul C-313/90, CIRFS vs Comisia [1993] ECR I-1125, alineat 26.709 Art. 19(1) din Regulamentul privind procedura de investiga ie.710 Cazul C-135/93 Spania vs Comisia 1995 ECR I-1651 alineat 29.711 Art. 1(1) din Legea nr. 554/2004.712 Vezi Art. 2(1) lit. g din Legea nr. 554/2004, con inând defini ia “nesolu ionarea în termen legala unei cereri”. 126
    • nesolu ionarea în termen legal.713 Mai departe, atunci când Consiliul Concuren ei nu a fost solicitat în mod expres să ac ioneze, o ac iune sus inând nesolu ionarea în termen legal nu va fi admisibilă. Ca exemplu al practicii CE în această privin ă, în cazul Germania v Comisia, Germania a prezentat opinia că inten ia statului belgian de a acorda ajutor industriei na ionale de textile este incompatibilă cu Pia a comună. Deoarece Germania doar a prezentat o opinie în această privin ă, dar nu a solicitat în mod expres Comisia să ac ioneze, procedura ini iată de Germania sus inând nesolu ionarea de către Comisie în termen legal a fost respinsă. 714 Proceduri sus inând nesolu ionarea unei cereri în termen legal pot fi ini iate doar atunci când Consiliul Concuren ei nu a reuşit să ia o decizie sau să-şi definitiveze pozi ia în termenul legal. Astfel, atunci când Consiliul Concuren ei respinge o plângere, se consideră că şi-a definitivat pozi ia, astfel încât nu se poate ini ia o ac iune care să pretindă nesolu ionarea cererii.Actele Consiliului Concuren ei, fiind acte administrative, conform dreptului românesc suntprezumate a fi legale, principiu ce se bazează pe prezum ia de autenticitate (actul a fost edictat deinstitu ia care figurează ca autoritate emitentă) şi prezum ia de veridicitate (actul exprimă deciziaexactă şi reală a autorită ii emitente).715 Prin urmare, se aplică principiul executio ex officio, careexprimă faptul că actul administrativ unilateral este el însuşi titlu executoriu. Astfel,neconformitatea cu acte administrative, edictate în conformitate cu legea, este echivalentă cuneconformitatea cu legea. Totuşi, aceasta constituie numai o prezum ie relativă atunci când seînaintează o ac iune în fa a cur ii contra unui act administrativ, şi implică doar faptul că sarcinaprobei revine persoanei care se consideră vătămată de actul administrativ în cauză. 2. CALITATEA PROCESUALĂa. Solicitan iConform procedurilor administrative din România, 716 grupul solicitan ilor care pot introduce oac iune la Curtea administrativă cuprinde “orice persoană care se consideră vătămată într-un dreptal său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prinnesolu ionarea în termen legal a unei cereri, se poaet adresa instan ei de contencios administrativcompetente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şirepararea pagubei ce i-a fost cauzată.(…)”717 Mai specific, în domeniul ajutorului de stat, conceptulde “persoane interesate” a fost introdus în lege, 718 cuprinzând “ini iatorul ajutorului de stat,furnizorul, beneficiarul ajutorului de stat şi orice altă persoană, întreprindere sau asocia ie deîntreprinderi, incluzând asocia iile comerciale şi asocia iile profesionale, afectate prin acordareaunui ajutor de stat.”. Aceste prevederi reprezintă, de fapt, o diferen ă foarte importantă, deoarece,coroborate cu alte articole, acordă nu numai păr ilor, dar şi concuren ilor, dreptul de a solicitaanularea actului presupus vătămător, cu condi ia ca efectul vătămător al actului să fie probat.Prin urmare, în func ie de situa ie şi dreptul pretins sau interesul legitim vătămat, persoanainteresată va apela la prevederile legale corespunzătoare.713 Cazurile corobate 10 & 18/68, Eridania vs Comisia [1969] ECR 459, per Advocate General Roemer, p. 494.714 Cazul 84/82, Germania vs Comisia [1984] ECR 1451, alineat 23.715 Iorgovan, Noua Lege a contenciosului administrativ – Geneza si explicatii, Bucuresti, 2004, p. 333.716 Legea nr. 554/2004.717 Art. 1 din Legea nr. 554/2004.718 Art. 33 din Legea ajutorului de stat. 127
    • Articolul 19(2) din Legea ajutorului de stat este baza legală pentru ac iuni introduse în vedereacompensării unor pagube cauzate prin acordarea ajutorului de stat, cu nerespectarea obliga iei de anu acorda acel ajutor până în momentul în care este autorizat de către Consiliul Concuren ei. Dintitlul articolului (“Recuperarea dobânzii şi a prejudiciilor cauzate de un ajutor ilegal sau interzis”) sepoate deduce uşor că recuperarea oricărei pagube poten iale cauzate prin acordarea unui ajutorneautorizat (fie ilegal, fie interzis) poate fi solicitată în tribunal pe baza acestui articol.În cazul în care o persoană doreşte să introducă o ac iune împotriva unui regulament (sau unorinstruc iuni) emise de Consiliul Concuren ei, acestea fiind acte administrative cu caracter normativ,baza legală este reprezentată de Articolul 22(3) din Lege, care de asemenea utilizează conceptul de“persoane interesate”.Dacă o decizie a Consiliului Concuren ei face obiectul unei ac iuni în tribunal, solicitarea trebuiemotivată pe baza prevederilor Art. 29 din Lege, care deschide persoanelor interesate posibilitateade a ataca actele mai sus men ionate.b. Jurisdic iaO altă problemă importantă este aceea a jurisdic iei în rela ie cu ac iunile introduse de cătrereclaman i.După cum se prevede în Legea ajutorului de stat, ac iunile introduse împotriva deciziilor,regulamentelor şi instruc iunilor emise de Consiliul Concuren ei se desfăşoară pe baza proceduriloradministrative şi în fa a Cur ii de Apel. În cazul deciziilor emise de Consiliul Concuren ei,autoritatea judecătorească competentă este Curtea de Apel Bucureşti, deciziile putând fi atacate întermen de 30 de zile de la data publicării lor, în func ie de caz, de la data comunicării.719Regulamentele şi instruc iunile - acte administrative cu caracter normativ – pot fi atacate la Curteade Apel în a cărei rază teritorială persoana interesată îşi are sediul sau domiciliul.720 Pentru astfel deacte, nu există limitare în timp cu privire la posibilitatea de a fi atacate în tribunal: dacă se considerăcă sunt neconstitu ionale sau nelegale, ele pot fi atacate oricând.721Hotărârea Cur ii de Apel Bucureşti poate fi atacată numai la Înalta Curte de Casa ie şi Justi ie;limita de timp stabilită de procedurile administrative este de 15 zile de la luarea hotărârii (de lapronun are ori de la comunicare).722 Recursul suspendă executarea şi se judecă în regim de urgen ă.Hotărârile judecătoreşti, odată ce sunt definitive şi irevocabile, constituie titluri executorii,723 astfelîncât nu este necesar un alt act pentru a fi executate.O persoană poate solicita repararea pagubei în tribunal, fie acompaniată de o ac iune de anulare, fieseparat. În cazul în care cele două cereri se fac separat, termenul de prescrip ie pentru cererea dedespăgubire curge de la data la care persoana respectivă a cunsocut sau trebuia să cunoascăîntinderea păgubei.724719 Art. 29 din Legea ajutorului de stat.720 Art. 22(3) din Legea ajutorului de stat.721 Art. 11(4) din Legea nr. 544/2000.722 Art. 20(1) din Legea nr. 544/2000.723 Art. 22 din Legea nr. 544/2000.724 Art. 19(1) din Legea nr. 544/2004. 128
    • c. InteresulSolicitantul trebuie să stabilească un interes legal pentru ini ierea procedurilor. În conformitate cudreptul comunitar, un astfel de interes este prezent numai dacă anularea măsurii respective este însine capabilă de a afecta pozi ia legală a acestuia.725 De pildă, în Mitteldeutsche Erdoel-Raffinerie vComisia, Comisia a afirmat că atacarea de către un solicitant a unei decizii a Comisiei, prin care seinterzicea un ajutor, nu prezenta vreun interes legal, de vreme ce Guvernul Germaniei anulase dejaprevederile care reprezentau ajutor de stat şi clarificase faptul că nu inten ionează să le reintroducă,chiar dacă decizia în cauză urma să fie anulată. Totuşi, Tribunalul de Primă Instan ă a considerat căac iunea este permisă, întrucât nu ar putea fi exclus ca solicitantul să aibă drepturi de revendicat înbaza dreptului german, pe baza principiului protec iei aşteptărilor legitime, dacă decizia a fostconsiderată ca fiind ilegală.Un alt concept în dreptul comunitar este acela al interesului direct al solicitantului, care esteprezent dacă se poate stabili o legătură directă între decizie şi solicitant.726 Aceasta nu înseamnă cădecizia doar priveşte adresatul, ci doar că trebuie să existe o legătură ce trebuie probată. Acolo undesolicitantul nu poate stabili un interes direct în anularea deciziei, solicitarea acestuia va fi respinsăca fiind inacceptabilă. O decizie negativă care declară că un ajutor este incompatibil cu Pia acomună sau solicită ca ajutorul să fie recuperat este o decizie de interes direct pentru beneficiarulajutorului, întrucât este chiar decizia în sine care este efectivă, fără vreo interven ie a statuluimembru.727 În mod similar, în cazul în care ajutorul a fost acordat înainte de autorizare, deciziapozitivă a Comisiei de autorizare a ajutorul, deoarece este găsit compatibil cu Pia a comună, este deinteres direct pentru un concurent al beneficiarului de ajutor. Deoarece ajutorul a fost deja acordat,decizia are efect imediat şi direct în măsura în care lasă intacte toate efectele ajutorului contestat.Interesul solicitantului nu ar trebui să fie numai direct, ci şi individual. În această privin ă, Curtea aafirmat în mod constant că persoanele, altele decât cele cărora le este adresată o decizie, potrevendica dreptul de a fi interesate direct de acea decizie, numai acolo unde decizia în cauză leafectează prin anumite caracteristici care le sunt specifice sau prin anumite circumstan e, în care elese diferen iază de toate celelalte persoane, şi care, în virtutea acelor factori, le distinge pe acestea înmod individual, exact ca în cazul persoanei adresate a deciziei.728În dreptul românesc, cele două no iuni utilizate şi care trebuie explicate în acest domeniu sunt“persoane interesate” (în Legea ajutorului de stat) şi “drept sau interes legitim” şi “persoanacare se consideră vătămată” (în Legea contenciosului administrativ). Acestea constituie bazalegală pentru introducerea unei ac iuni de către o persoană, al cărei interes în ini ierea acesteiproceduri trebuie să reiasă foarte clar.Beneficiarul de ajutor, la care se face referire într-o decizie negativă a Consiliului Concuren ei caredeclară ajutorul incompatibil, cerând anularea lui, este interesat individual de acea decizie. În modidentic, un beneficiar poten ial al unui ajutor individual, cu privire la care un plan de acordare deajutor a fost subiectul unei decizii negative, are dreptul de a ataca decizia respectivă. Deciziicondi ionate, ce impun condi ii pe care un beneficiar sau un poten ial beneficiar le considerăneconvenabile, pot fi de asemenea atacate.725 Cazul C-242/00, Germania vs Comisia [2002] ECR I-nyr; Cazul T-138/89, Nederlandse Bankiersvereniging vsComisia [1992] ECR II-2181; Cazul T-9/98, Mitteldeutsche Erdoel-Raffinerie GmbH vs Comisia [2001] ECR II-3367.726 Cazul T-138/89, citat mai sus.727 Cazurile C-15/98 & C-105/99, Italia vs Comisia (2000), ECR I-8855728 Cazul 25/62, Plaumann vs Comisia (1963) ECR 95, Cazul C-50/00P, Union de Pequenos Agricultores vs Council(2002) ECR I-06677. 129
    • Cu privire la concuren i, aceştia nu se pot baza doar pe pozi ia lor de concuren i ai companieibeneficiare de ajutor, trebuind să demonstreze suplimentar că circumstan ele ajutorului acordat îidisting de beneficiar.729 Aceştia trebuie mereu să prezinte probe care să arate că pozi ia lor pe pia aconcuren ială a fost afectată prin acordarea ajutorului în cauză. 730 Pe de altă parte, dacă unconcurent nu se mai află în concuren ă cu beneficiarul de ajutor, nu mai poate pretinde că esteinteresat direct şi individual de acordarea respectivului ajutor.731 3. MOTIVELE DE RECURSa. Procedura în fa a primei instan eObiectul ac iunii judiciare / legaleReclamantul, care se consideră vătămat într-un drept al său recunoscut de lege, sau într-un intereslegitim, se poate adresa Instan ei, solicitând anularea în întregime sau doar par ială a actuluiadministrativ, repararea pagubei cauzate şi, eventual, repararea daunelor morale.732Textul legii prevede, de asemenea, în a doua frază a Art. 8 (1), posibilitatea persoanei care seconsideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de a se adresa instan ei de contenciosadministrativ, în cazul în care solicitarea sa nu a fost solu ionată în termenul legal prevăzut de lege.Având în vedere că Legea ajutorului de stat reprezintă legea specială, termenii aplicabili în materieadministrativă sunt cei prevăzu i de aceasta şi, în plus, de Regulamentul privind procedura deinvestiga ie.Sarcina probei revine solicitantului care atacă decizia, acesta având obliga ia de a furniza toatedocumentele necesare, conform prevederilor Articolului 12 din Legea privind contenciosuladministrativ.Hotărârile instan eiPentru solu ionarea cazului, Curtea poate, conform Art. 18 din Legea privind contenciosuladministrativ nr. 554/2004, după caz, să anuleze în întregime sau par ial actul administrativ încauză, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ sau să elibereze orice alt înscris.733Instan a este de asemenea competentă să se pronun e asupra legalită ii actelor sau opera iuniloradministrative care au stat la baza emiterii actului supus judecă ii.734În solu ionarea cazului, instan a hotărăşte şi în privin a daunelor materiale şi morale cauzate, dacăreclamantul a solicitat acest lucru.735729 Cazul C-106/98P, Comite d’Entreprise de al Societe Francaise de Prodcution vs Comisia, (2000) ECR I-3271.730 Cazul T-69/96, Hamburger Hafen- und Lagerhaus AG vs Comisia [2001] ECR II-1037 alineat 48.731 Cazul T-178/94, ATM vs Comisia [1997] ECR II-2529 alineat 63.732 Art. 8 din Legea 554/2004733 Art. 18(1) din Legea 554/2004734 Art. 18(2) din Legea 554/2004735 Art. 18(3) din Legea 554/2004 130
    • Repararea pagubelorÎn cadrul ac iunii înaintate instan ei, reclamantul poate solicita repararea pagubei, fie acompaniat deac iunea de anularea a actului administrativ, fie separat. Dacă se introduce o ac iune separată dereparare a pagubei cauzate, termenul de prescrip ie pentru cererea de despăgubire curge de la data lacare persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei. 736b. Examinarea hotărârilor date de prima instan ăDeciziile Cur ii de Apel pot fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casa ie şi Justi ie.737 Recursulpoate fi declarat în termen de 15 zile de la pronun area sau comunicarea deciziei respective.738Legea privind contenciosul administrativ prevede că recursul suspendă executarea şi se judecă deurgen ă.739Din punct de vedere procedural, prevederile Legii 554/2004 se completează cu cele ale Codului deProcedură Civilă, cu condi ia ca acestea să fie compatibile cu scopul şi specificul raporturilorreglementate de Legea privind contenciosul administrativ. 740 În acest sens, motivele de casare aunei hotărâri sunt, conform Art. 304 din Codul de Procedură Civilă, următoarele:• când instan a nu a fost alcătuită potrivit dispozi iilor legale;• când hotărârea s-a dat de către al i judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii;• când hotărârea s-a dat cu încălcarea competen ei altei instan e;• când instan ă a depăşit atribu iile puterii judecătoreşti;• când, prin hotărârea dată, instan a a încălcat formele de procedură prevăzute sub sanc iunea nulită ii de Art. 105(2);• când instan a nu s-a pronun at asupra unui capăt de cerere, a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut;• când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii;• când instan a, interpretând greşit actul juridic dedus judecă ii, a schimbat natura ori intelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia;• când hotărârea pronun ată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii;• când instan a nu s-a pronun at asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii;• când hotărârea se întemeiază pe o greşeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrative.Dincolo de aceste posibile motive invocabile, în cazul sentin elor ce nu pot fi atacate prin apel, cidoar prin recurs, există o excep ie prevăzută de Codul de Procedură Civilă. Articolul 403 1 din Codstipulează că instan a poate examina astfel de cazuri sub toate aspectele, fără a fi limitată lamotivele de casare ale sentin ei men ionate mai sus. Aceasta fiind situa ia Legii ajutorului de stat,aceasta furnizează doua nivele de jurisdic ie în cazul deciziilor Consiliului Concuren ei, Sec ia de736 Art. 19(1) din Legea 544/2004737 Art. 29 din Legea ajutorului de stat.738 Art. 20 (1) din Legea 554/2004.739 Art. 20(2) din Legea 554/2004.740 Art. 28 din Legea 554/2004. 131
    • contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Cur i de Casa ie şi Justi ie putând de asemenea să judecefondul litigiului.În cazul admiterii recursului, Înalta Curte, după casarea sentin ei, va rejudeca litigiul în fond, dacănu sunt motive de casare sau trimitere. Când hotărârea primei instan e s-a făcut cu încălcareadispozi iilor referitoare la competen a materială, cauza se va trimite la instan a competentă. Cândhotărârea primei instan e a fost pronun ată fără a se judeca fondul, cauza se va trimite, o singurădată, la această instan ă.741În situa ii deosebite, Legea privind contenciosul administrativ prevede o procedură rapidă pentrujudecarea recursului, cu scopul de a nu afecta interesele recurentului. O astfel de situa ie poate fi, depildă, împlinirea termenului până la care recurentul îşi poate valorifica dreptul pretins.742În conformitate cu normele dreptului din România, în cazuri bine justificate şi pentru prevenireaunei pagube iminente, persoana vătămată poate solicita instan ei competente suspendarea executăriiactului administrativ până la pronun area instan ei de fond. 743 Suspendarea poate fi adresată dereclamant fie printr-o ac iune separată, până la solu ionarea cauzei de fond, fie o dată cu ac iuneaprincipală de anulare a actului administrativ.744Cererea de suspendare se va rezolva în instan ă de urgen ă, cu citarea păr ilor.745 4. CONSECIN ELE ANULĂRIIPotrivit normelor de drept din România, hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile, prin cares-au admis ac iunile formulate conform procedurilor de contencios administrativ, constituie titluriexecutorii. 746 Dacă în urma admiterii ac iunii, autoritatea publică este obligată să încheie, sămodifice sau să înlocuiască actul administrativ, sau să elibereze un alt înscris, executarea hotărâriidefinitive şi irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel determen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.747În cazul în care unele acte administrative cu caracter normativ sunt anulate printr-o hotărâre cerămâne definitivă şi irevocabilă, acea hotărâre va fi general obligatorie şi va avea putere numaipentru viitor.748 Din aceasta rezultă că pentru perioada anterioară anulării actului se va respectaprincipiul “efectului activ” al legii.741 Art. 20 (3) din Legea 554/2004.742 Art. 21 din Legea 554/2004.743 Art. 14(1) din Legea 554/2004.744 Art. 15(1) din Legea 554/2004.745 Art. 14(2) din Legea 554/2004.746 Art. 22 din Legea 554/2004.747 Art. 24(1) din Legea 554/2004.748 Art. 23 din Legea 554/2004. 132
    • PARTEA VIIPERSPECTIVA POST-ADERARE 133
    • 1. CONSIDERA II GENERALEAderarea României la Uniunea Europeană va presupune schimbări fundamentale cu privire laprevederile procedurale şi materiale ale controlului şi reglementării ajutorului de stat în România.Normele materiale ce guvernează acordarea ajutorului de stat întreprinderilor din România au fost dejaarmonizate cu principiile UE în cursul procesului de aderare. Însă din momentul aderării normele dinRomânia vor fi înlocuite de normele UE. În plus, din punct de vedere procedural va avea loc omodificare fundamentală. Astfel, controlul ajutoarelor de stat va fi asigurat de Comisia Europeană, înlocul Consiliului Concuren ei. Aceste modificări, atât ale normelor materiale cât şi procedurale, vor fiprezentate succint în capitolul următor pentru a oferi o privire de ansamblu asupra situa iei post-aderarea controlului ajutoarelor de stat din România. 2. CERIN E CONSTITU IONALEAderarea României la Uniunea Europeană va avea un impact major asupra sistemului juridic na ional,inclusiv asupra cadrului juridic al controlului ajutoarelor de stat. Chiar înainte de aderare, România aamendat anumite acte normative. Cel mai important, Constitu ia României a trebuit să fie amendatăpentru a transpune, printre altele, principiile fundamentale ce stau la baza dreptului comunitar, şianume precenden a/prioritatea Dreptului Comunitar asupra dreptului intern 749 precum şiefectul direct al normelor juridice ale UE, 750 ambele principii fiind aplicabile în România dupăaderare. Începând cu momentul aderării, aceste principii vor fi de o importan ă fundamentală şi pentrufunc ionarea controlului ajutoarelor de stat în România post-aderare.În această privin ă, Constitu ia revizuită 751 con ine prevederi specifice ce recunosc preceden a/prioritatea dreptului CE şi efectul direct asupra dreptului românesc după aderare. În cadrul noului titlucu denumirea „Integrarea euro-atlantică”, au fost introduse două noi articole: Articolul 1451„Integrarea în Uniunea Europeană” şi Articolul 1452 „Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord”.Pentru obiectivul prezentului manual, doar Articolul 1451 „Integrarea în Uniunea Europeană” esterelevant, formularea sa fiind redată mai jos:(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribu ii către institu iile comunitare, precum şi al executării în comun cu celelalte state membre a competen elor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedin a comună a Camerei Deputa ilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputa ilor şi senatorilor.(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa ă de dispozi iile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obliga iilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).749 Preceden a Dreptului CE asupra Dreptului intern: Cazul C-6/64 Costa v ENEL [1964] ECR 585.750 Implementarea şi efectul direct al Dreptului CE: Cazul C-26/62, Van Gend en Loos v. Nederlandse Administratieder Belastingen [1963] 3.751 Constitu ia României, revizuită şi republicată în MO Partea I nr. 669/22.09.2003. 134
    • (5) Guvernul transmite celor două camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării institu iilor Uniunii Europene..”Conform Articolului 1451(1) din Constitu ie, Tratatul de Aderare a României la UniuneaEuropeană 752 trebuie să fie ratificat prin lege adoptată în cadrul unei sesiuni reunite a CamereiDeputa ilor şi a Senatului, cu majoritate calificată.753 După aderare, dreptul CE se va bucura deprioritate fa ă de dispozi iile contrare ale dreptului românesc. Suprema ia dreptului comunitarsolicită statele membre ale UE să se ab ină de la adoptarea de norme contrare dreptului comunitar.Atunci când astfel de norme sunt în vigoare, statele membre le vor amenda în vederea armonizăriilor cu dreptul comunitar, fiind obliga i să nu adopte acte contrare în viitor. 3. DISPOZI II MATERIALEDupă cum s-a arătat anterior, în baza Tratatului CE, Constitu iei României şi a Tratatului deAderare, principiile fundamentale ale dreptului comunitar, şi anume prioritatea în fa a dreptuluiintern şi, respectiv, efectul direct, se vor aplica şi ajutoarelor de stat din România.Dacă România se alătură Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, Legea privind ajutorul de stat dinRomânia, precum şi Regulamentele şi Instruc iunile emise în baza ei vor ieşi din vigoare începândcu 31 decembrie 2006; acestea vor fi automat înlocuite de dreptul comunitar al ajutorului de stat.Ulterior, România va trebui să notifice toate ajutoarele de stat planificate la Comisia Europeană.Mai departe, Comisia va aplica direct Art. 87 şi 88 din Tratatul CE, inclusiv liniile directoare,cadrele comunitare, comunicările şi regulamentele ce privesc ajutorul de stat. În mod asemănător,regulamentele Consiliului de Miniştri al UE vor fi direct aplicabile.Mai mult, regulamentele de exceptare pe categorii, emise de Comisia Europeană şi care nu au fostaplicabile în totalitate pe parcursul perioadei de preaderare, vor fi de asemenea direct aplicabile,fără a fi necesară transpunerea lor în dreptul român. În această privin ă, furnizorii de ajutor de statvor trebui să fie pregăti i să aplice acele exceptări pe categorii, ceea ce va necesita personal instruitîn acest scop. 4. DISPOZI II PROCEDURALEDeşi aderarea României va avea un impact notabil asupra reglementărilor materiale privind ajutorulde stat, cele mai importante modificări în acest sens vor avea loc fără îndoială în domeniulprocedural. Începând cu acea dată, controlul ajutoarelor de stat în România va cădea în totalitate încompeten a Comisiei Europene.752 Tratatul de Aderarea între România, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Statele Membre, pe de altă parte, semnatîn Aprilie 2005; versiunea scrisă este disponibilă pe website-ul Ministerului Integrării www.mie.ro.753 Pe 17 mai 2005, camerele reunite ale Parlamentului Romaniei au votat în unanimitate ratificarea Tratatului deAderare a României la Uniunea Europeană. 135
    • a. Consecin ele institu ionale ale aderării la UEÎn conformitate cu Tratatul CE, Comisia Europeană este singura autoritate responsabilă pentru adecide dacă măsuri de ajutor de stat se supun prevederilor specifice în acest domeniu. Aceastăsitua ie va avea două consecin e majore pentru controlul ajutorului de stat din România dupăaderare.În primul rând, notificări ale noilor ajutoare vor trebui înaintate Comisiei Europene, care va evaluacompatibilitatea acestora cu reglementările comunitare privind ajutorul de stat. Deci, legeaajutorului de stat din România va înceta să se mai aplice,754 iar Consiliul Concuren ei îşi va pierdecompeten ele legate de evaluarea ajutoarelor de stat, în favoarea sistemului centralizat al ComisieiEuropene.În al doilea rând, în anumite circumstan e, regulile UE vor putea fi aplicate retroactiv asupraajutoarelor acordate înainte de aderare, cu consecin a că recuperarea unor astfel de ajutoare va puteafi solicitată de către Comisia Europeană în conformitate cu Tratatul de Aderare.Mai mult, Guvernul României va trebui să desemneze institu ia responsabilă după aderare pentrucoordonarea şi furnizarea de servicii privind problemele legate de ajutoare de stat în România. Îngeneral, Comisia Europeană a recomandat ca noile state membre să conserve cunoştin ele şiexperien a acumulată în timpul perioadei de pre-aderare şi centrul administrativ al sistemuluiajutoarelor de stat.755În orice caz, o autoritate centrală de coordonare va fi necesară în Româniachiar şi după aderare, în vederea asigurării unui nivel optim al capacită ii administrative pentruimplementarea sistemului juridic în domeniul ajutoarelor de stat. Mai mult, Departamentul demonitorizare va trebui să joace un rol de consultant pentru to i furnizorii români de ajutor de stat şisă furnizeze o privire de ansamblu clară în domeniul ajutoarelor autorizate prin intermediul uneibaze de date centralizate şi a rapoartelor regulate adresate Guvernului şi Parlamentului român.În acest scop, România va avea nevoie să elaboreze reguli na ionale privind coordonarea, pregătireaşi înaintarea notificărilor şi rapoartelor către Comisia Europeană. Autoritatea na ională competentăva fi activă în calitate de punct coordonator şi de contact între Comisia Europeană şi partea careefectuează notificarea. În acest sens, ea va fi responsabilă pentru derularea coresponden ei, întrebărisuplimentare, explica ii şi suplimentarea notificărilor cu informa ii. Prin urmare, toate notificările artrebui să fie prezentate autorită ii competente pentru ca aceasta să le transmită mai departeComisiei. În cazul în care notificarea nu este completă, autoritatea competentă va solicita informa iisuplimentare. Notificările complete vor fi prezentate Comisiei Europene, care, la rândul său, vaavea dreptul să solicite informa ii suplimentare. Mai departe, o sarcină importantă a autorită iicompetente din România va consta în consilierea păr ilor care efectuează notificări, în privin aaplicării şi interpretărilor corecte a normelor ajutorului de stat.756754 De pildă în Slovenia, Actul privind Monitorizarea Ajutoarelor de Stat Act (publicat în Monitorul Oficial al Sloveniei,RS nr. 37/2004) abroga fosta baza juridică din domeniul ajutoarelor de stat; Actul Sloven defineşte procedurile denotificare şi acordare a ajutoarelor de stat şi împuterniceşte o autoritate competentă în Slovenia cu sarcina de amonitoriza utilizarea ajutoarelor de stat şi de a administra registrele privind ajutorul de stat. Pentru mai multe detalii:Lea Jagodic-Lekovic:”Future role of the former National Monitoring Authorities and Existing Aid in Slovenia, Polandand Estonia – State aid Control in Slovenia”, în European State Aid Law Quaterly, nr. 3/2004, 365, 375.755 Lea Jagodic-Lekovic:”Future role of the former National Monitoring Authorities and Existing Aid in Slovenia,Poland and Estonia – State aid Control in Slovenia”, în European State Aid Law Quaterly, nr. 3/2004, 365, 376.756 Compară procedura aplicată în Polonia după aderarea la UE: Piotr Pelka: “Future role of the former NationalMonitoring Authorities and Existing Aid in Slovenia, Poland and Estonia – State Aid Control in Poland”, în EuropeanState Aid Law Quaterly, nr. 3/2004, 365, 380. 136
    • b. Regimul ajutoarelor noi post-aderareNormele procedurale post-aderare vor fi structurate în func ie de două categorii de ajutoare:ajutoare existente, pe de o parte, şi ajutoare noi, pe de altă parte. Diferen a majoră este că doarajutoarele noi vor trebui notificate Comisiei, în timp ce ajutoarele existente vor fi doar subiectuldeciziilor cu efect viitor.După aderare, normele materiale privind regimul ajutoarelor noi vor fi în esen ă similare regimuluiactual, măsurile de ajutoare noi fiind însă notificate Comisiei, şi nu Consiliului Concuren ei dinRomânia, înainte de implementare. România va fi solicitată să notifice în prealabil ComisieiEuropene orice inten ie de a acorda sau modifica ajutoare de stat. Totuşi, vor exista anumiteexcep ii de la această regulă generală:- dacă măsura de ajutor cade sub inciden a unuia dintre regulamentele de exceptare în bloc, care vor fi aplicabile în România după aderare;757- dacă măsura de ajutor cade sub inciden a reglementării ajutorului sub pragul minim;- dacă măsura de ajutor este acordată în baza unei scheme aprobate, când în urma autorizării nu au fost formulate cerin e specifice cu privire la notificarea alocărilor individuale din cadrul acelei scheme.Ultimele două situa ii sunt similare cerin elor curente privind notificarea ajutoarelor. În primul caz,ajutorul de stat nou poate fi acordat numai după înştiin area Comisiei Europene. În urma notificării,Comisia Europeană va avea la dispozi ie 2 luni de la primirea notificării pentru a examina ajutorulinten ionat. Notificarea va fi efectuată de România, în calitate de stat membru al UE, şi nu de cătrebeneficiar. Dacă Comisia nu ridică obiec ii cu privire la compatibilitatea măsurii de ajutor cu Pia acomună, respectiva măsură de ajutor poate fi implementată. Decizia va fi publicată în JurnalulOficial al UE (Official Journal). Atunci când Comisia are obiec ii cu privire la compatibilitateaajutorului planificat, va ini ia procedura de investiga ie formală, pe parcursul căreia ter e păr i şi altestate membre vor fi invitate să înainteze comentarii sau observa ii. Investiga ia formală poate dura18 luni. În cazul unei decizii negative, acolo unde ajutorul a fost deja acordat, Comisia va solicitaRomânia să recupereze ajutorul (plus dobânda) de la beneficiari.c. Regimul ajutoarelor existente post-aderareÎn conformitate cu regulile procedurale privind aplicarea prevederilor Tratatului CE, ajutorulexistent este ajutorul care a fost pus în vigoare înaintea intrării în vigoare a Tratatului CE într-unnou stat membru. Totuşi, conform Tratatului de Aderare, ajutorul existent este definit mult maiexact după cum urmează:758- Ajutorul a fost pus în vigoare înainte 10 decembrie 1994;- Măsura de ajutor este cuprinsă în prevederile tranzitorii din Tratatul de Aderare;- Ajutorul este explicit men ionat în anexa de la Tratatul de Aderare (i.e. “lista ajutoarelor existente”);759- În cadrul « procedurii interimare » prevăzută în Tratatul de Aderare (se aplică în perioada dintre intrarea în vigoare a Tratatului de Aderare şi data aderării) ajutorul este notificat şi aprobat de autoritatea na ională responsabilă pentru ajutoarele de stat, acolo unde nu a fost ridicată nici o757 Regulamentele privind exceptările în bloc prevăd categorii şi condi ii pentru exceptarea automată a ajutoarelor destat de la obliga ia de notificare; acestea se vor aplica în România decât după aderarea la UE.758 Vezi Tratatul de Aderare al României la UE.759 Tratatul de Aderarea al României la UE nu cuprinde deocamdată în anexă o listă a ajutoarelor existente. 137
    • obiec ie din partea Comisiei timp de 3 luni după notificarea formală efectuată de noul stat membru (ajutorul este ulterior introdus pe lista ajutoarelor existente).Atunci când o măsură de ajutor, acordată în perioada de preaderare şi în continuare aplicabilă dupăaderare, nu îndeplineşte nici unul dintre criteriile mai sus men ionate, i.e. nu reprezintă ajutorexistent, ea va fi considerată ajutor nou. De aceea, va putea fi revăzută de Comisie după aderare şiva putea constitui obiectul procedurii de recuperare.d. Recuperarea ajutoarelor ilegale sau interziseOrdinele de recuperare ale Comisiei Europene vor fi direc ionate către România în calitate de statmembru al UE. După aceea, România va avea latitudinea să determine procedura pentruimplementarea ordinului de recuperare, deoarece recuperarea are loc, ca regulă generală, înconformitate cu dispozi iile na ionale. Totuşi, şi cel mai important, va trebui ca procedurile derecuperare, fiind implementate de România, să asigure recuperarea imediată şi efectivă a ajutoruluiacordat ilegal.În acest sens, procedura actuală, care presupune o decizie formală a Cur ii de Apel, este în modevident nepotrivită pentru a asigura efectivitatea după aderare. Altfel ar fi necesar să se creeze onoua bază legală pentru ordine de recuperare, care ar putea implica decizii de recuperare emise deautoritatea na ională competentă în urma recuperării ordonate de Comisia Europeană. Astfel deordine pot fireşte să fie atacate de compania beneficiară, dacă aceasta optează pentru aceastăvariantă. Cu toate acestea, nu este încă limpede dacă ordinele juridice na ionale au sau nu efectsuspensiv.e. Procedura privind exceptările pe categorii de ajutoareAderarea României la UE va implica aplicabilitatea în România a regulamentelor comunitareprivind exceptările pe categorii de ajutoare. Astfel, acest nou aspect al controlului ajutoarelor de statva trebui administrat în mod corespunzător de către to i jucătorii de pe pia ă, deoarece notificările exante către Comisie nu vor fi necesare în acest caz, cu condi ia să se respecte condi iile dinRegulamentele relevante.Procedura privind exceptările pe categorii de ajutor va solicita furnizorului ajutorului de stat săfurnizeze informa ii concise descriind ajutorul către autoritatea na ională competentă. Atât proiectulcât şi descrierea ajutorului planificat sunt destinate să demonstreze că ajutorul respectiv esteconform condi iilor stipulate în Regulamentul comunitar relevant privind exceptările pe categorii deajutoare. Furnizorul ajutorului va fi obligat să se ab ină de la acordarea ajutorului până în momentulîn care ob ine opinia autorită ii competente. În mod normal, rezumatul informa iilor privind ajutorulexceptat pe categorii va fi trimis Comisiei Europene în termen specificat. Va trebui ca rapoarteleprivind implementarea ajutorului să fie prezentate regulat.760f. Drepturile persoanelor interesate post-aderareCompaniile de pe întreg teritoriul UE vor avea dreptul să înainteze plângeri Comisiei Europeneprivind ajutoare de stat poten ial ilegale acordate în România. Acolo unde astfel de plângeri suntjustificate, DG Concuren ă va ini ia o investiga ie asupra acelui caz.760 Compară procedura din Estonia după aderarea la UE: Aime Vosu: “Future role of the former National MonitoringAuthorities and Existing Aid in Slovenia, Poland and Estonia – State Aid Control in Estonia”, în European State AidLaw Quaterly, nr. 3/2004, 365, 383. 138
    • Atunci când o companie poate demonstra că este direct şi individual afectată de o măsură de ajutorautorizată de Comisia Europeană, ea va putea ataca decizia Comisiei înaintea TribunaluluiEuropean de Primă Instan ă. Identic cu situa ia premergătoare aderării, o companie poate deasemenea ataca validitatea unui ajutor acordat unui concurent înaintea cur ilor na ionale dinRomânia. 5. CONCLUZIIDin punct de vedere material, cadrul juridic actual al normelor privind ajutorul de stat va fi înlocuitde normele CE privind ajutorul de stat. În general, nu vor exista diferen e notabile, având în vederecă normele actuale privind ajutorul de stat în România transpun legisla ia comunitarăcorespunzătoare. Totuşi, excep ia notabilă se referă la faptul că, de la data aderării, regulamentelecomunitare de exceptări pe categorii de ajutoare vor începe să fie aplicate şi în România.Din punct de vedere institu ional, Comisia Europeană va fi singura autoritate responsabilă pentru adecide dacă măsurile de ajutor de stat sunt conforme cu prevederile CE privind ajutorul de stat. Prinurmare, un control efectiv al ajutoarelor de stat în România va necesita o autoritate na ionalăcompetentă, care să joace în acest sens un rol important cu două dimensiuni: intern şi extern. Intern,responsabilitatea autorită ii competente va implica cooperarea cu autorită ile publice din România,furnizorii de ajutoare de stat şi companiile beneficiare, cu privire la evaluarea preliminară amăsurilor de ajutor în privin a compatibilită ii acestora cu Pia a internă a Uniunii, pe de o parte, şipregătirea notificărilor, pe de altă parte. Extern, autoritatea competentă va colabora cu ComisiaEuropeană, în mod special prin furnizarea tuturor informa iilor necesare pentru evaluarea măsurilornotificate. Acest mecanism va asigura ca timpul necesar pentru evaluarea ajutoarelor să fie redus laminimum. 139
    • Anexa LISTA LEGISLA IEI ÎN DOMENIUL AJUTORULUI DE STAT ÎN ROMÂNIALegea privind ajutorul de stat nr. 143/1999, adoptată pe 27.07.1999, în vigoare din 01.01.2000,publicată în MO Partea I Nr. 370/3.08.1999; completată şi modificată de OUG 97/16.08.2002;Ordinul 251/23.12.2002; modificată în mod esen ial de Legea nr. 603/22.12.2003, publicată în MO,Partea I, nr 930/23.12.2003, şi Ordonan a 94/26.08.2004, MO Partea I nr 803/31.8.22004Ajutorul sub pragul minim (De minimis)1. Regulamentul privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub inciden a obliga iei de notificare (adoptat pe 06.02.2000, MO nr. 125/24.03.2000) - plafonul modificat prin Legea nr. 143/1999, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul Preşedintelui Consiliului Concuren ei nr. 251/2002 şi Ordinul nr. 51/12.03.2004, MO nr. 248/22.03.2004.Ajutor regional2. Regulament privind ajutorul de stat regional (adoptat pe 23.03.2004, MO nr. 340/19.04.2004; modificat şi completat prin Regulamentul adoptat pe 10.09.2004, MO nr. 847/16.09.2004)3. Regulament multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investi ii (adoptat pe 23.12.2002, MO nr. 165/17.03.2004; modificat şi completat prin Regulamentul adoptat pe 17.08.2004, MO nr. 850/16.09.2004)Salvare şi restructurare4. Regulament privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate (adoptat pe 23.11.2004, MO nr. 1215/17.12.2004). → abrogă Regulamentul adoptat pe 10.05.2002, MO nr. 470/02.07.2002; modificat şi completat prin Regulamentul adoptat pe 26.05.2004, MO nr. 521/09.06.2004.5. Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvare şi restructurare şi ajutorul pentru închidere în sectorul siderurgic (adoptat pe 02.03.2005, MO nr. 269/31.03.2005).Ajutoare orizontale6. Regulament privind ajutorul de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii (adoptat pe 23.03.2004, MO nr. 340/19.04.2004 ; modificat prin Regulamentul adoptat pe 10.09.2004, MO nr. 850/16.09.2004 şi prin Regulamentul adoptat pe 01.02.2005 şi publicat în MO nr. 127/09.02.2005).7. Instruc iuni privind încadrarea unei întreprinderi în categoria de întreprinderi mici şi mijlocii (adoptat pe 31.03.2005, publicat în MO nr. 314/14.04.2005). 140
    • 8. Regulament privind ajutorul de stat pentru instruirea angaja ilor (adoptat pe 18.03.2005, publicat în MO nr. 257/28.3.2005) → abrogă Regulamentul adoptat pe 10.05.2002, MO nr. 470/02.07.2002 ; modificat prin Regulamentul adoptat pe 21.05.2004, MO nr. 525/10.06.2004)9. Regulament privind ajutorul de stat pentru ocuparea for ei de muncă (adoptat pe 01.10.2003, MO nr. 738/22.10.2003 ; modificat şi completat prin Regulamentul din 10.09.2004, MO nr. 847/16.09.2004)10. Regulament privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare (adoptat pe 10.09.2004, MO nr. 850/16.09.2004) → abrogă Regulamentul adoptat pe 10.05.2002, MO nr. 470/02.07.2002 ; modificat şi completat prin Regulamentul adoptat pe 27.05.2004, MO nr. 521/09.06.2004).11. Regulament cu privire la ajutorul de stat pentru protec ia mediului (adoptat pe 10.05.2002, MO nr. 470/02.07.2002; modificat prin Regulamentul adoptat pe 21.05.2004, MO nr. 525/10.06.2004)Ajutor sectorial12. Instruc iuni privind autorizarea ajutoarelor de stat în domeniul transportului aerian (adoptat pe 24.10.2003, MO nr. 806/17.11.2003; modificat prin Instruc iunile din 10.09.2004, MO nr. 847/16.09.2004).13. Instruc iuni privind autorizarea ajutoarelor de stat acordate în domeniul transportului maritim (adoptat pe 24.10.2003, MO nr. 806/17.11.2003).14. Regulament privind ajutorul de stat în domeniul industriei carbonifere (adoptat pe 31.07.2004, MO Partea I Nr. 736/16.08.2004; modificat prin Regulamentul adoptat pe 07.01.2005, publicat în MO nr. 55/17.01.2005).15. Regulament privind ajutorul de stat pentru construc ia de nave (adoptat pe 12.08.2004, MO nr. 953/18.10.2004).16. Regulament privind ajutorul de stat pentru produc ia cinematografică şi de televiziune (adoptat pe 25.05.2005, publicat în MO nr. 491/10.06.2005).Servicii de interes economic general17. Regulament privind ajutorul de stat sub forma compensărilor acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredin ată prestarea serviciilor de interes economic general (adoptat pe 29.10.2004, MO nr. 1048/12.11.2004)Forme speciale de ajutoare de stat18. Instruc iuni privind ajutorul de stat acordat sub forma garan iilor (adoptat pe 23.12.2002, MO nr. 165/17.03.2003)19. Instruc iuni privind ajutorul de stat şi capitalul de risc (adoptat pe 28.01.2003, MO nr. 156/11.03.2003 ; modificat prin Instruc iunile adoptate pe 10.09.2004, MO nr. 850/16.09.2004) 141
    • 20. Instruc iuni privind vânzările de terenuri şi/sau clădiri de către autorită ile publice (adoptat pe 08.07.2003, MO nr. 541/28.07.2003)21. Instruc iuni privind ajutorul de stat în domeniul asigurării creditelor pentru export pe termen scurt (adoptat pe 12.12.2003, MO nr. 42/19.01.2004 ; modificat prin Instruc iunile adoptate pe 21.05.2004, MO nr. 525/10.06.2004)Transparen a22. Regulament privind transparen a rela iilor financiare dintre autorită ile publice şi întreprinderile publice, precum şi transparen a financiară în cadrul anumitor întreprinderi (adoptat pe 21.05.2004, MO nr. 525/10.06.2004).Regulamente procedurale şi de organizare şi func ionare a Consiliului COncuren ei23. Regulament de organizare, func ionare şi procedură al Consiliului Concuren ei (adoptat pe 26.03.2004, MO nr. 288/01.04.2004).24. Regulamentul privind forma, con inutul şi alte detalii ale notificării unui ajutor de stat (adoptat pe 31.12.2004, MO nr. 82/25.01.2005). → abrogă Regulamentul adoptat pe 06.03.2000, MO nr. 125/24.03.2000; modificat şi completat prin Regulamentul adoptat pe 10.09.2004, MO nr. 847/16.09.2004).25. Regulament privind procedurile de raportare şi monitorizare a ajutoarelor de stat (adoptat pe 13.06.2005, MO nr. 564/01.07.2005) → abrogă Regulamentul adoptat pe 22.04.2004, MO nr. 443/18.05.2004.26. Regulament privind Registrul ajutoarelor de stat (adoptat pe 13.06.2005, MO nr. 564/01.07.2005)27. Regulament privind procedura de investiga ie în materia ajutorului de stat (adoptat pe 16.3.2005, publicat în MO nr. 257/28.3.2005).28. Regulament cu privire la forma, continutul si alte detalii prevazute de plangerea privind ajutorul de stat pretins ilegal (adoptat pe 27.09.2004, MO nr. 897/01.10.2004).29. Instruc iuni privind rata dobânzii aplicate în cazul recuperării sau rambursării ajutorului de stat ilegal şi a celui interzis (adoptat pe 21.3.2005, publicat în MO nr. 253/25.3.2005).30. Regulament privind individualizarea sanc iunilor pentru contraven iile prevăzute de Legea 143/1999 privind ajutorul de stat (adoptat pe 31.12.2004, publicat în MO nr. 64/19.01.2005).Hotărâri ale Guvernului pentru implementarea normelor ajutorului de stat31. HG nr. 1839/28.10.2004 privind stabilirea limitelor amenzilor aplicabile în cazul săvârşirii contraven iilor prevăzute de Legea ajutorului de stat (MO nr. 1054/15.11.2004).32. OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven iilor (MO nr. 410/25.07.2001), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002 (MO nr. 268/22.4.2002).33. HG nr. 490/26.05.2005 privind unele măsuri pentru accelerarea procesului de implementare a reglementărilor privind ajutorul de stat (publicată în MO nr. 500/14.06.2005). 142