Manual ajutor de_stat_iulie_2005

939 views

Published on

Published in: Economy & Finance
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
939
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
4
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Manual ajutor de_stat_iulie_2005

  1. 1. UNIUNEA EUROPEANĂ CONSILIUL CONCUREN EI Proiectul de Twinning Phare RO/02/IB/FI/02 “Continuarea dezvoltării capacită ii autorită ilor de implementare a acquis-ului comunitar din domeniul concuren ei şi al ajutorului de stat la standarde europene de aplicare” -Componenta de ajutor de stat - MANUAL PRIVIND DREPTUL AJUTORULUI DE STAT ÎN ROMÂNIA Iulie 2005
  2. 2. Acest manual a fost elaborat de către Nadina Dadalau în colaborare cu Echipa de Twinning Componenta de Ajutor de Stat.La elaborarea prezentei lucrări s-a avutîn vedere legisla ia în materie publicată până la data de 15 iulie 2005. 2
  3. 3. CUPRINSPARTEA I INTRODUCERE 1. Cadrul legal al controlului ajutoarelor de stat în Uniunea Europeană........ 8 2. Cadrul legal al controlului ajutoarelor de stat în România......................... 10 3. Structura institu ională a controlului ajutoarelor de stat în România.......... 12PARTEA II ELEMENTELE ARTICOLULUI 2(1) DIN LEGEA AJUTORULUI DE STAT 1. No iunea de ajutor de stat............................................................................ 15 2. Elementele normei principale..................................................................... 17 a. Beneficiu economic........................................................................... 17 b. Întreprindere...................................................................................... 20 c. Resurse de stat................................................................................... 21 d. Selectivitatea...................................................................................... 22 e. Distorsionarea concuren ei................................................................ 24 f. Afectarea comer ului dintre România şi statele membre.................. 26 3. TABEL....................................................................................................... 27PARTEA III COMPATIBILITATEA AJUTORULUI DE STAT 1. Introducere.................................................................................................. 29 2. Categorii care nu intră sub inciden a Legii privind ajutorul de stat............ 29 3. Excep ii legale în baza Art. 2(2) din Legea privind ajutorul de stat……... 29 4. Temei legal pentru autorizarea ajutorului de stat........................................ 31 5. Legisla ia secundară……………………………………………………… 32 5.1. Ajutorul regional.............................................................................. 32 5.2. Ajutorul pentru salvare şi restructurare........................................... 36 5.3. Ajutorul orizontal A. Întreprinderi mici şi mijlocii..................................................... 41 B. Instruirea angaja ilor.................................................................. 44 C. Ocuparea for ei de muncă.......................................................... 46 D. Cercetare şi dezvoltare.............................................................. 48 E. Protec ia mediului înconjurător................................................ 52 5.4. Ajutorul sectorial
  4. 4. A. Transportul aerian..................................................................... 54 B. Transportul maritim.................................................................. 56 C. Construc ia de nave................................................................... 58 D. Industria carboniferă................................................................. 60 E. Industria siderurgică, autovehicole, fibre sintetice................... 62 F. Produc ia cinematografică şi de televiziune............................. 63 5.5. Servicii de interes economic general................................................. 64 5.6. Forme speciale ale ajutorului de stat A. Garan ii de stat.......................................................................... 66 B. Capitalul de risc......................................................................... 67 C. Vânzările de terenuri şi/sau clădiri de către autorită ile publice...................................................................................... 69 D. Asigurarea creditelor de export pe termen scurt...................... 71PARTEA IV PROBLEME SPECIFICE PRIVIND AJUTORUL DE STAT 1. Ajutorul sub pragul minim......................................................................... 73 2. Principiul investitorului privat în economia de pia ă................................. 74 3. Ajutorul fiscal…………………………………………………………….. 78 4. Finan area publică a proiectelor de infrastructură...................................... 84 5. Întreprinderi publice……………………………………………………… 88 6. Privatizarea proprietă ii de stat şi practici pentru atragerea investi iilor…. 91 7. Proceduri privind insolvabilitatea.............................................................. 93 8. Garan iile de stat......................................................................................... 97 9. Ajutorul pentru export................................................................................ 101PARTEA V PROCEDURA ŞI DREPTURILE PERSOANELOR INTERESATE 1. Supravegherea ajutoarelor de stat………………………………………... 105 a. Introducere…………………………………………………………. 105 b. Categoriile şi structura controlului ajutoarelor de stat...................... 105 c. Secretul profesional........................................................................... 107 2. Ajutorul nou şi cel existent......................................................................... 107 a. Ajutorul nou...................................................................................... 107 b. Ajutorul existent................................................................................ 107 c. Scheme de ajutor şi ajutorul individual............................................. 108 d. Modificarea ajutorului existent.......................................................... 108 4
  5. 5. 3. Notificarea şi examinarea preliminară a ajutorului nou.............................. 109 a. Notificarea preliminară...................................................................... 109 b. Informa iile necesare......................................................................... 110 c. Examinarea preliminară a ajutorului notificat................................... 111 d. Decizii luate în urma examinării preliminare……………………… 111 4. Procedura de investiga ie formală………………………………………... 112 a. Procedura de investiga ie formală…………………………………. 112 b. Comentariile persoanelor interesate……………………………….. 112 c. Decizii ce finalizează procedura de investiga ie formală.................. 113 5. Recuperarea, rambursarea sau suspendarea ajutorului ilegal sau interzis... 114 a. Conceptul de ajutor ilegal................................................................. 114 b. Conceptul de ajutor interzis.............................................................. 115 c. Conceptul de utilizare abuzivă a ajutorului....................................... 115 d. Procedurile privind ajutorul ilegal sau interzis…………………….. 115 e. Procedura privind utilizarea abuzivă a ajutorului…………………. 117 f. Suma ce trebuie recuperată………………………………………… 117 g. Persoanele vizate de ac iunea de recuperare..................................... 117 h. Termenul de prescrip ie.................................................................... 118 6. Reexaminarea ajutorului existent............................................................... 118 7. Monitorizarea şi raportarea......................................................................... 119 a. Inventarierea ajutoarelor de stat........................................................ 119 b. Monitorizarea pe teren............................................................. 120 c. Rapoarte anuale................................................................................. 121 d. Registrul ajutoarelor de stat............................................................... 121 e. Penalizări şi încălcări ale obliga iilor................................................ 121 8. Drepturile persoanelor interesate............................................................... 122PARTEA VI CONTROLUL JUDICIAR AL ACTELOR EMISE DE CONSILIUL CONCUREN EI 1. Acte supuse controlului judiciar................................................................. 125 a. Regulamente şi Instruc iuni.............................................................. 125 b. Decizii............................................................................................... 125 2. Calitatea procesuală.................................................................................... 127 a. Solicitan i.......................................................................................... 127 b. Jurisdic ia.......................................................................................... 128 5
  6. 6. c. Interesul............................................................................................ 129 3. Motive de recurs......................................................................................... 130 a. Procedura în fa a primei instan e...................................................... 130 b. Examinarea hotărârilor date de prima instan ă.................................. 131 4. Consecin ele anulării.................................................................................. 132PARTEA VII PERSPECTIVA POST-ADERARE 1. Considera ii generale.................................................................................. 134 2. Cerin e constitu ionale................................................................................ 134 3. Dispozi ii materiale..................................................................................... 135 4. Dispozi ii procedurale................................................................................. 135 a. Consecin ele institu ionale ale aderării la Uniunea Europeană......... 136 b. Regimul ajutoarelor noi post-aderare……………………………… 137 c. Regimul ajutoarelor existente post-aderare………………………... 137 d. Recuperarea ajutoarelor ilegale sau interzise……………………… 138 e. Procedura privind exceptarea pe categorii de ajutoare…………….. 138 f. Drepturile persoanelor interesate post-aderare…………………….. 138 5. Concluzii…………………………………………………………………. 139ANEXA LISTA LEGISLA IEI ÎN DOMENIUL AJUTORULUI DE STAT ÎN ROMÂNIA........................................................................................... 140 6
  7. 7. PARTEA IINTRODUCERE
  8. 8. Prezentul manual inten ionează să ofere o privire generală asupra materiei de drept al ajutorului destat în România. În acest scop, el apelează la trimiteri la legisla ia corespunzătoare a Comunită iiEuropene, concentrându-se asupra legisla iei comunitare transpuse, precum şi asupra problemelorrelevante pentru procesul de aderare al României la Uniunea Europeană. 1. CADRUL LEGAL AL CONTROLULUI AJUTOARELOR DE STAT ÎN UNIUNEA EUROPEANĂAcordarea de ajutoare întreprinderilor, de către stat sau prin intermediul resurselor de stat, ocupă unloc central în cadrul politicilor economice, chiar şi în acele ări în care modelui economic al pie eilibere reprezintă o tradi ie. Ajutorul de stat poate urmări obiective variate, plecând de lapreocuparea de a salva sectoare industriale aflate în dificultate sau de a preîntâmpina şomajul saualte erori economice, şi incluzând dorin a de a promova inovarea în domeniul tehnologic.Totuşi, însăşi existen a ajutorului de stat pune probleme Pie ei unice a Uniunii Europene. Aceastaeste cu atât mai evident dacă se are în vedere că ajutorul acordat de către un stat membru pentrusus inerea unei întreprinderi poate să genereze într-un alt stat membru, de pildă, şomaj. Scenariulcel mai nefericit ar fi acela al unei „curse a subven ionărilor” între statele membre ale UE, adică alunui mediu unde ajutoare competitive şi măsuri cu efect contracarant se anulează reciproc, generândpăr ilor doar costuri economice şi nici un fel de beneficii. De aceea, în cadrul Pietei unice europene,ajutorul de stat trebuie să fie reglementat la nivelul suprana ional al Uniunii Europene.Dreptul comunitar al ajutorului de stat presupune tratarea unor aspecte de importan ă socială,economică şi politică, precum şi solu ionarea unor variate probleme de ordin juridic, în egalămăsură dificile dar şi fascinante. Izvoarele sale sunt: normele prevăzute în Tratatul Comunită iiEuropene, jurispruden a Cur ilor Europene (Curtea Europeană de Justi ie şi Curtea de PrimăInstan ă, precum şi, într-o oarecare măsură, deciziile cur ilor de justi ie na ionale) şi normeleizvorâte din practica Comisiei Europene.Normele din Tratatul Comunită ii Europene (Tratatul CE) privitoare la ajutorul de stat sunt cuprinseîn Sec iunea 2 a Capitolului intitulat “Reguli privind concuren a”. În timp ce Sec iunea 1 a acestuicapitol tratează “Reguli aplicabile întreprinderilor” (incluzând Articolele 81 şi 82 cu privire laacorduri anticoncuren iale între întreprinderi şi abuz de pozi ie dominantă), Sec iunea 2 “Ajutoareacordate de către stat”, însemnând Articolele 87-89, cuprinde norme cu privire la ajutorul de stat.Ambele sec iuni, atât normele aplicabile întreprinderilor, cât şi cele privind ajutorul de stat, au unobiectiv comun; în lumina Articolului 3(g) din Tratatul CE, ambele sec iuni urmăresc săgaranteze că mediul concuren ial de pe pia a comună nu este distorsionată în mod nepermisibil.Articolul 87(1) din Tratatul CE cuprinde interdic ia generală a ajutoarelor de stat. Se aplică“oricărui ajutor acordat de către un stat membru sau prin resurse de stat, indiferent de formă, caredistorsionează sau amenin ă să distorsioneze concuren a prin favorizarea anumitor întreprinderi saua produc iei anumitor bunuri, în măsura în care afectează comer ul dintre statele membre”. Dacă nue prevăzut altfel în Tratatul CE, acest ajutor este considerat “incompatibil cu pia a comună”.În orice caz, interdic ia ajutoarelor de stat nu este nici absolută, nici necondi ionată. 1 Astfel,Articolul 87(2) din Tratatul CE enumeră anumite forme de ajutor de stat care sunt considerate a ficompatibile cu pia a comună (intitulate excep ii legale sau automate):1 Cazul 78/76, Steinike und Weinlig vs Germania [1977] ECR 595, alineat 8; Cazul C-301/87, Comisia vs Fran a[1990] ECR I-307, alineat 15; Cazul C-39/94, SFEI vs La Poste [1996] ECR I-3547, alineat 36. 8
  9. 9. a. ajutorul cu caracter social, acordat consumatorilor individuali, cu condi ia ca acest ajutor să fie acordat fără discriminare cu privire la originea produselor implicate;b. ajutorul pentru înlăturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente excep ionale;c. ajutorul acordat economiei anumitor teritorii ale Republicii Federale Germania afectate de diviziunea Germaniei, în măsura în care acest ajutor este necesar în vederea compensării dezavantajelor economice cauzate de diviziune.Articolul 87(3) din Tratatul CE enumeră anumite forme de ajutor care ar putea fi consideratecompatibile cu pia a comună, printr-o decizie de autorizare a Comisiei Europene. Conform Art.87(3), următoarele categorii de ajutor de stat pot fi considerate compatibile cu pia a comună:a. ajutorul pentru promovarea dezvoltării economice în regiuni unde standardul de via ă este foarte scăzut sau cu un nivel ridicat al şomajului;b. ajutorul pentru promovarea unui proiect important de interes comun european sau pentru remedierea unor serioase dereglări în economia unui stat membru;c. ajutorul pentru facilitarea dezvoltării anumitor activită i economice sau a anumitor sectoare economice, atunci când aceste ajutoare nu afectează în mod nejustificat condi iile comerciale într-o măsură contrară interesului comun;d. ajutorul pentru conservarea patrimoniului cultural atunci când acest ajutor nu afectează condi iile comerciale şi concuren a în Comunitatea Europeană într-o măsură contrară interesului comun;e. alte categorii similare de ajutor specificate prin hotărârea Consiliului luată prin majoritate calificată la propunerea Comisiei.Articulul 88 din Tratatul CE stipulează procedura în cadrul căreia Comisia, pe de o parte, ine subsupraveghere toate ajutoarele existente şi, pe de altă parte, examinează propunerile înaintate destatele membre în vederea acordării sau modificării ajutoarelor de stat. În cazuri excep ionale,conform Art. 88(2) II, Connsiliul Ministrilor, poate, ac ionând simultan, sa decidă că un anumitajutor este compatibil cu pia a comună. De asemenea, Articolul 88 con ine în ultima propozi ie aparagrafului III o normă fundamentală (intitulată “clauza suspensivă”), conform căreia statelemembre nu vor implementa măsura respectivă de ajutor până când Comisia Europeană nu a luat odecizie finală în această privin ă.În cele din urmă, Articolul 89 din Tratatul CE împuterniceşte Consiliul Uniunii Europene să adopteregulamente pentru aplicarea Articolelor 87 şi 88. În baza Articolului 89, Consiliul de Miniştri aadoptat în anul 1999, pentru prima dată, un act legislativ fundamental stipulând reguli detaliatepentru aplicarea Art. 87, şi anume Regulamentul nr 659/1999.2Prevederile Tratatului CE privind ajutorul de stat reprezintă baza legală pentru controlul şiimplementarea regulilor privind ajutorul de stat pe tot cuprinsul Pie ei comune a Uniunii Europene:controlul ajutoarelor de stat exercitat de Comisia Europeană; controlul judiciar al deciziilorComisiei efectuat de Cur ile Europene; şi aplicarea legisla iei ajutorului de stat de Cur ile Europeneşi cur ile na ionale.2 Regulamentul Consiliului UE nr. 659/1999, con ine defini ii detaliate şi norme procedurale, OJ (EC) 1999, L 83, p.1. 9
  10. 10. 2. CADRUL LEGAL AL CONTROLULUI AJUTOARELOR DE STAT ÎN ROMÂNIAConform Articolului 134 (1) din Constitu ie,3 economia României este economie de pia ă, bazatăpe libera ini iativă şi concuren ă. Mai departe, Articolul 134(2)(a) din Constitu ie stipulează căStatul trebuie să asigure “libertatea comer ului, protec ia concuren ei loiale, crearea cadruluifavorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de produc ie.”Politica de concuren ă îşi propune să încurajeze eficien a economică prin crearea unui climatfavorabil inova iei şi progresului tehnic. Aceasta reprezintă un beneficiu pentru consumatorideoarece interesele acestora sunt cel mai bine servite atunci când este posibil să cumpere bunuri şiservicii în cele mai bune condi ii posibile. În acest context, ajutoarele de stat conduc deseori ladiminuarea bunăstării, datorită faptului că împiedică alocarea eficientă a resurselor. Întreprinderiineficiente trebuie să fie împiedicate de a ob ine subven ii publice în vederea compensăriipierderilor înregistrate. Dimpotrivă, acestea trebuie să ia mai întâi măsuri indispensabile pentruîmbunătă irea competitivită ii. Pe de altă parte, acordarea ajutoarelor de stat poate fi justificatăatunci când corectează deficien e ale pie ei.Unul dintre criteriile principale pentru ob inerea calită ii de membru al UE de către statele EuropeiCentrale şi de Est, inclusiv România, este, după cum a fost eviden iat de Consiliul European de laCopenhaga în anul 1993, “existen a unei economii de pia ă func ionale, precum şi capacitatea de aface fa ă presiunii concuren iale şi a for elor de pia ă din cadrul Uniunii”. 4 Deci, aproprierealegisla iei în domeniul concuren ei în ările aplicante, incluzând prevederile în domeniul ajutoruluide stat, reprezintă temelia procesului de transformare a sistemului anterior bazat pe planificareacentralizată către o economie de pia ă func ională.Acordul European dintre România şi Uniunea Europeană constituie cadrul legal pentru rela iilebilaterale şi de cooperare mutuală, incluzând problemele privind dreptul ajutorului de stat. 5Acordul European, stipulând cadrul general, precum şi Normele de Implementare, ce prevăd normespecifice la Acordul European şi măsuri corespunzătoare, afirmă că compatibilitatea unei schemede ajutor sau a unui ajutor individual cu Acordul European este evaluată în baza criteriilor carerezultă din aplicarea prevederilor stipulate la Art. 87 din Tratatul CE. Astfel, conform Art. 64 dinAcordul European “orice ajutor public care distorsionează sau amenin ă să distorsionezeconcuren a prin favorizarea anumitor întreprinderi sau produc ia anumitor bunuri” va fi consideratincompatibil cu buna func ionare a Acordului (paragraful 1). Orice practici contrare acestei cerin evor fi evaluate în baza criteriilor ce rezultă din aplicarea prevederilor Art. 87 din Tratatul CE(paragraful 2). Conform paragrafului 4(a), România este considerată o regiune identică celorcomunitare descrise în Art. 87(3)(a) din Tratatul CE – regiuni unde standardul de via ă este foartescăzut sau unde există un nivel al şomajului ridicat (ini ial pentru o perioadă de 5 ani cuposibilitatea de prelungire).6 Paragraful 4(b) are ca obiectiv asigurarea transparen ei cu privire laacordarea ajutoarelor de stat prin sistemul raportării anuale.3 Constitu ia României, adoptată în 1991, (publicată în Monitorul Oficial (MO), Partea I, nr. 233 din 21 Nov. 1991),modificată şi completată prin Legea nr. 429/2003 privind revizuirea Constitu iei României, (publicată în MO Partea INr. 758 din 29 Octombrie 2003, republicată de către Consiliul Legislativ în baza Art. 152 din Constitu ie, cu denumiriactualizate şi texte renumerotate).4 Rezolu ia Consiliului European de la Copenhaga, OJ (EC) C 176, 28/06/1993 p. 128.5 Acordul European stabilind asocierea dintre Comunită ile Economice Europene şi Statele Membre, pe de o parte, şiRomânia, pe de altă parte; încheiat pe 1 Februarie 1993, în vigoare de la 1 Februarie 1995, OJ (EC) L 357/31.12.1994,p.2 – 189.6 Prin Decizia Nr. 2/2000 a Consiliului de Asociere UE-România, (OJ (EC) L 230, 17/07//2000) a fost acordatăRomâniei prelungirea pentru o perioadă de 5 ani. 10
  11. 11. Una dintre principalele sarcini ale României pe drumul spre calitatea de membru al UE, respectivaproprierea legisla iei na ionale la normele comunitare în domeniul ajutorului de stat solicităRomâniei acordarea legisla iei privind ajutorul de stat cu prevederile corespunzătoare ale TratatuluiCE, numeroasa legisla ie secundară adoptată de Comisia Europeană, precum şi principiile relevanteinstituite de Cur ile Europene, Curtea Europeană de Justi ie (CEJ) şi Tribunalul de Primă Instan ă(TPI).În cadrul procesului de implementare a acquis-ului comunitar, România a adoptat un cadru na ionalprivind ajutorul de stat şi a introdus un mecanism de monitorizare a ajutoarelor de stat. Aceasta areca obiectiv stabilirea unui sistem de control transparent al ajutoarelor de stat, care să corespundăcerin elor dreptului comunitar al ajutoarelor de stat. Principalele instrumente legislative sunt, pe deo parte, Legea concuren ei nr 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare,7 care, fiind legeorganică,8 specifică cadrul pentru controlul ajutoarelor de stat prin faptul că men ionează ajutorulde stat ca fiind o măsură care cade în responsabilitatea Consiliului Concuren ei ; şi, pe de alta parte,Legea privind ajutorul de stat nr 143/1999, cu modificările şi completările ulterioare, 9 care, fiindlege ordinară, 10 furnizează defini ia ajutorului de stat şi defineşte modalită ile de autorizare,acordare, control, inventariere, monitorizare şi raportare a ajutoarelor de stat.În baza Legii concuren ei precum şi a Legii privind ajutorul de stat, Consiliul Concuren ei a adoptatlegisla ie secundară, însemnând regulamente şi instruc iuni, ce formulează norme detaliate învederea aplicării Legii privind ajutorul de stat.Normele prevăzute de Legea ajutorului de stat şi de legisla ia secundară aferentă, proiectate înconformitate cu prevederile corespunzătoare din Acquis-ul privind ajutorul de stat, contribuie lacrearea unor condi ii concuren iale echilibrate pentru întreprinderile active pe pia a din România.De aceea acestea constituie o parte decisivă a mediului concuren ial. Interven iile statului pe pia ăsunt considerate a avea efect distorsionant asupra mediului concuren ial, pentru că discrimineazăfirmele care nu primesc ajutor de stat în raport cu cele care primesc. Prin impunerea de restric iiasupra interven iilor statului pe pia ă, dreptul ajutorului de stat asigură că între întreprindericoncuren a este exercitată în termeni egali şi corec i.Scopul politicii în domeniul ajutorului de stat constă în a stabili un echilibru între necesitatea şiadmisibilitatea interven iilor publice pe pia ă, pe de o parte, şi protec ia concuren ei corecte, pe dealtă parte. Pentru atingerea acestui scop, Legea ajutoarelor de stat în România, similar TratatuluiCE, nu impune interzicerea totală a ajutoarelor de stat, ci stipulează în Art. 2(1) din Lege, similarArt. 87(1) din Tratatul CE, interzicerea preventivă a ajutoarelor de stat care, în principiu, sepresupune că sunt incompatibile cu un mediu concuren ial normal. Asemănător prevederilorcomunitare privind dreptul ajutorului de stat,11 interzicerea din dreptul românesc privind ajutoarelede stat nu este nici absolută, nici necondi ionată. Consiliul Concuren ei, singura autoritateresponsabilă cu politica în domeniul ajutoarelor de stat, poate autoriza anumite categorii de7 Legea Concuren ei nr. 21/1996, publicată în MO, Partea I, nr. 88/30.04.1996, modificată prin OUG nr. 121/2003,publicată în MO nr. 461/24.05.2004 şi aprobată prin Legea 184/2004, publicată în MO, Partea I nr. 461/24.05.2004.8 Conform Art. 74(1) din Constitu ie, legile organice sunt adoptate şi modificate de majoritatea membrilorParlamentului.9 Legea privind ajutorul de stat nr. 143/1999, adoptată pe 27.07.1999, în vigoare din 1.01.2000, publicată în MO ParteaI Nr. 370/3.08.1999; completată şi modificată de OUG 97/16.08.2002; Ordinul 251/23.12.2002; modificată în modesen ial de Legea 603/22.12.2003, publicată în MO, Partea I, nr 930/23.12.2003, şi Ordonan a 94/26.08.2004, MOPartea I nr 803/31.8.22004; în continuare “Legea privind ajutorul de stat” sau “Lege”.10 Conform Art. 74(2) din Constitu ie, legile ordinare sunt adoptate şi modificate de majoritatea membrilor prezen i aiParlamentului.11 Cazul 78/76, Steinike und Weinlig vs Germania [1977] ECR 595, alineat 8; Cazul C-301/87, Comisia vs Fran a[1990] ECR I-307, alineat 15; Cazul C-39/94, SFEI vs La Poste [1996] ECR I-3547, alineat 36. 11
  12. 12. ajutoare, mai ales cu privire la anumite regiuni specifice sau activită i economice, în măsura în carecriteriile prevăzute în Legea privind ajutorul de stat şi în regulamente sau instruc iuni suntîndeplinite.La nivel comunitar, normele privind ajutorul de stat asigură un vast control al ajutoarelor de statexercitat de Comisia Europeană conform Articolul 88 din Tratatul CE. În mod corespunzător,legisla ia română a avut ca obiectiv crearea unui mecanism care să asigure modalită icorespunzătoare pentru autorizarea, acordarea, controlul, inventarierea, monitorizarea şi raportareaajutoarelor de stat. Aceasta intră exclusiv în competen a Consiliului Concuren ei. 3. STRUCTURA INSTITU IONALĂ A CONTROLULUI AJUTOARELOR DE STAT ÎN ROMÂNIAÎn România, controlul ajutoarelor de stat este încredin at exclusiv Consiliului Concuren ei, ce afost înfiin at prin Legea concuren ei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare.12 Luândîn considera ie noile responsabilită i şi sarcini ce au fost atribuite Consiliului Concuren ei prinLegea 603/2003,13 a fost emis un nou Regulament privind organizarea, func ionarea şi proceduraConsiliului Concuren ei.14Acest Regulament stipulează structura organizatorică şi de personal, precum şi procedura defunc ionare a Consiliului Concuren ei. În vederea îndeplinirii prerogativelor cu care a fostînsărcinat, Consiliul Concuren ei a înfiin at propriul său aparat, constând din departamentespecializate şi departamente func ionale. De asemenea, Consiliul Concuren ei îşi elaboreazăpropriul proiect de buget, acesta fiind un capitol distinct al bugetului de stat.Fiind singura autoritate responsabilă cu supravegherea ajutoarelor de stat în România, ConsiliulConcuren ei reprezintă România în rela iile cu organiza iile şi institu iile interna ionale specializate,în principal Comisia Europeană. În această calitate, a condus negocierile de aderare pentrucapitolul 6 "Politica de concuren ă" cu Uniunea Europeană.15Consiliul Concuren ei este o autoritate administrativă independentă, constând din şapte membri: unpreşedinte (a cărui func ie este asimilată celei de ministru), 2 vicepreşedin i (a căror func ie esteasimilată celei de secretar de stat) şi 4 consilieri de concuren ă (a căror func ie este asimilată celeide subsecretar de stat). Membrii Consiliului sunt numi i în func ie de către Preşedintele României,la propunerea Guvernului.16 Totuşi, membrii Consiliului nu reprezintă autoritatea care îi numeşte,luând decizii în mod independent. Durata mandatului lor este de 5 ani, aceştia putând fi reinvesti icel mult încă o singură dată. În conformitate cu modificările aduse Legii concuren ei 21/1996, unvicepreşedinte şi 2 consilieri de concuren ă au mandate de 2 ani şi jumătate numai la numireaprimului plen.12 Legea Concuren ei nr. 21/1996, publicată în MO, Partea I, nr. 88/30.04.1996, modificată prin OUG nr. 121/2003,publicată în MO nr. 461/24.05.2004 şi aprobată prin Legea 184/2004, publicată în MO, Partea I nr. 461/24.05.2004.13 Legea privind ajutorul de stat nr. 143/1999, adoptată pe 27.07.1999, în vigoare din 1.01.2000, publicată în MO ParteaI Nr. 370/3.08.1999; completată şi modificată de OUG 97/16.08.2002; Ordinul 251/23.12.2002; modificată în modesen ial de Legea 603/22.12.2003, publicată în MO, Partea I, nr 930/23.12.2003, şi Ordonan a 94/26.08.2004, MOPartea I nr 803/31.8.22004.14 Regulament privind organizarea, func ionarea şi procedura Consiliului Concuren ei, adoptat pe data de 26.3.2004 şipublicat în MO, Partea I, nr. 288/1.4.2004.15 Capitolul 6 “Politica de concuren ă” a fost închis provizoriu pe data de 17 Decembrie 2004.16 Art. 6 al Regulamentului privind organizarea, func ionarea şi procedura Consiliului Concuren ei. 12
  13. 13. Inspectorii de concuren ă ce activează în cadrul Consiliului de Concuren ă, au fost abilita i prinlege cu puteri speciale de inspec ie pentru investigarea încălcării prevederilor Legii concuren ei nr.21/1996, cu modificările şi completările ulterioare,17 şi a Legii privind ajutorul de stat nr 143/1999,cu modificările şi completările ulterioare. 18 În domeniul controlului ajutoarelor de stat,departamente specializate sunt abilitate să autorizeze şi să monitorizeze ajutoarele de stat, incluzândunită i teritoriale de monitorizare.Statutul de membru al Consiliului Concuren ei este incompatibil cu exercitarea oricărei alteactivită i profesionale sau de consultan ă, cu participarea la conducerea sau administrarea unorentită i publice ori private sau cu de inerea de func ii sau demnită i publice, cu excep ia activită iididactice din învă ământul superior. Membrii Consiliului şi consilierii de concuren ă nu pot faceparte din partide politice sau alte organiza ii politice.Consiliul Concuren ei îşi desfăşoară activitatea şi deliberează în plen si în comisii. Fiecare comisieeste formată din 2 consilieri de concuren ă, desemna i de către Preşedintele Consiliului Concuren eipentru fiecare caz în parte, fiind condusă de către un vicepreşedinte al Consiliului. PreşedinteleConsiliului decide deschiderea unei investiga ii, desemnând raportorul pentru fiecare investiga ie. Înformatiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot; în caz de egalitate de voturi, solu iavotată de către preşedinte prevalează.19În domeniul ajutoarelor de stat, Consiliul Concuren ei are următoarele atribu ii:• emite decizii în conformitate cu Legea ajutorului de stat, în urma unei evaluări a notificărilor privind inten ia de a acorda ajutoare de stat noi sau de a modifica ajutoare existente;• supraveghează aplicarea efectivă a deciziilor luate;• sesizează instan ele judecătoreşti în aplicarea prevederilor Legii ajutorului de stat;• sesizează autoritatea ce a emis un act normativ prin care se instituie măsuri de ajutor de stat care nu au fost notificate sau au fost interzise printr-o decizie a Consiliului Concuren ei şi, în acelaşi timp informează furnizorul şi beneficiarul cu privire la sesizarea trimisă către autoritatea ini iatoare;• elaborează Inventarul anual al ajutoarelor de stat;• monitorizează ajutoarele de stat existente;• supraveghează rela iile financiare dintre autorită ile publice şi întreprinderile publice, precum şi respectarea transparen ei în cadrul întreprinderilor cu drepturi speciale sau exclusive sau cărora le-a fost încredin ată prestarea de servicii de interes economic general;• elaborează un raport anual al ajutoarelor de stat acordate în România, ce este prezentat Guvernului pentru aprobare, fiind ulterior trimis Comisiei Europene şi publicat în Monitorul Oficial al României.17 Vezi nota 7.18 Vezi nota 9.19 Art. 14 - 20 al Regulamentului privind organizarea, func ionarea şi procedura Consiliului Concuren ei. 13
  14. 14. PARTEA II ELEMENTELE ARTICOLULUI 2(1)DIN LEGEA PRIVIND AJUTORUL DE STAT
  15. 15. 1. NOTIUNEA DE AJUTOR DE STATDeşi asemănător prevederilor Articolului 87(1) din Tratatul CE, Legea ajutorului de stat dinRomânia furnizează defini ia no iunii de „ajutor de stat”, enumerând în Art. 2(1) din Lege criteriilece trebuie îndeplinite de orice ajutor public pentru a cădea sub inciden a normelor privind ajutorulde stat. În acelaşi timp, Legea stipulează că un astfel de ajutor este, în principiu, incompatibil cumediul concuren ial. Conform Art. 2(1) din Legea ajutorului de stat, ajutorul de stat este „oricemăsură de sprijin acordată de către stat sau de către unită ile administrativ-teritoriale ori de alteorganisme care administrează surse ale statului sau ale colectivită ilor locale, indiferent de formă,care distorisionează sau amein ă să distorsioneze concuren a prin favorizarea anumitorîntreprinderi, a produc iei anumitor bunuri, a prestării anumitor servicii sau care afecteazăcomer ul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cuun mediu concuren ial normal.”În ceea ce priveşte nivelul comunitar, Articolul 87(1) din Tratatul CE este interpretat în mod larg,fiind favorizată o vastă aplicare a interzicerii ajutoarelor de stat. Prevederile din tratatele comunitarereferitoare la ajutorul de stat îşi au originea în cele stipulate în Acordul General pentru TarifeVamale şi Comer (GATT), unde no iunea de bază este cea de “subven ie”.20 Totuşi, prevederileArt. 87(1) din Tratatul CE se aplică unei no iuni mai largi decât ce de subven ie.21 Astfel, CurteaEuropeană de Justi ie (CEJ) a afirmat clar: « conceptul de ajutor de stat trebuie în eles în sens mailarg decât cel de subven ie, deoarece el cuprinde nu numai beneficii pozitive, precum subven iile, cişi interven ii care, în forme variate, atenuează sarcinile ce sunt în mod normal incluse în bugetulunei întreprinderi şi care, nefiind subven ii în sens strict, au un caracter similar şi acelaşi efect. » 22Formularea generală a Art. 87(1) din Tratatul CE dă posibilitatea Comisiei şi CEJ de a interpretano iunea de ajutor de stat în mod larg şi flexibil. 23 Asemănător, Legea ajutorului de stat dinRomânia se bazează pe caracterul concis al Art. 2(1) din Lege. În plus, cele două Cur i Europeneau afirmat în mod clar că Art. 87(1) din Tratatul CE nu face o distinc ie în func ie de cauza sauobiectivul ajutorului respectiv, definindu-l în rela ie cu efectele produse de acesta.24 Ca regulă generală în dreptul românesc al ajutorului de stat, ajutorul de stat este considerat a fi orice măsură care favorizează în termeni financiari una sau mai multe întreprinderi, este atribuită statului şi împovărează fondurile publice, atunci când măsura respectivă are tendin a de a distorsiona concuren a sau comer ul dintre România şi statele membre ale UE. Decisiv în acest sens este efectul măsurii respective, şi nu motiva ia, forma, obiectivul sau destina ia sa. Ca principiu fundamental, normele privind ajutorul de stat se aplică oricăror măsuri care ar putea să afecteze buna func ionare a mediului concuren ial şi care pot fi atribuite statului.20 Acordul General pentru Tarife Vamale şi Comer (GATT), Geneva, 30 Octombrie 1947, fostul Art. 16; INPREZENT: Runda Uruguay de Negocieri Comerciale Multilaterale (1986- 1994) - Anexa 1 – Anexa 1A – Acordulprivind Subven iile şi Măsurile Compensatorii, OMC-"GATT 1994"; OJ (EC) L 336/ 23.12.1994, p.156 -183; Articolul1 “Defini ia subven iei”.21 Cazul 47/69, Fran a vs Comisia, [1970] ECR 487, per Advocate General Roemer, la pag. 499. Conceptul subven ieiprovine de la Articolul XVI al GATT; cf. Regulament Consiliului (CE) Nr 3284/94, Articolul 2. TPI a remarcat, totuşi,că no iunea de subven ie conform Acordului OMC nu are nici o relevan ă cu privire la clasificarea unei măsuri ca ajutorde stat în sensul Art. 87( 1) din Tratatul CE; Cazul T-55/99, CETM vs Comisia [2000] ECR II-3207, alineat 50.22 Cazul 30/59, De Gezamelijke Steenkolenmijnen vs High Authority, [1961] ECR alineat 19.23 Cazul C-387/92 Banco Exterior de España vs Ayuntamiento de Valencia [1994] ECR I-877, alineat 13 ; Cazul C-200/97 Ecotrade, [1998] ECR I-07907, alineat 34.24 Cazul 173/73, Comisia vs Italia [1974] ECR 709, alineat 27; Cazul 61/79 Aministrazione Italiana delle Finanzeenkavit Italiana SpA [1980] ECR 1205, alineat 31. 15
  16. 16. În timp ce Tratatul CE nu oferă o listă a formelor posibile de ajutor de stat, Legea ajutorului de statîn România enumeră exemple specifice de ajutoare de stat în Art. 2(8) din Lege. Fără a fi oenumerare exhaustivă, se men ionează următoarele măsuri care ar putea constitui ajutor de stat însensul Art. 2(1) din Lege: Subven ii; anularea de datorii sau preluarea pierderilor; exceptări, reduceri sau amânări de la plata taxelor şi impozitelor; renun area la ob inerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor împrumuturi cu dobânzi preferen iale; garan ii acordate de stat sau de alte autorită i publice în condi ii preferen iale; participări cu capital ale statului sau ale autorită ilor publice, dacă rata profitului acestor investi ii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent; reduceri de pre la bunuri furnizate şi la serviciile prestate de către autorită ile publice sau de către alte organisme care administrează surse ale statului, incluzând vânzarea unor terenuri apar inând domeniului privat al statului sub pre ul pie ei.În plus, conform Art. 14(3) din Legea ajutorului de stat, anumite măsuri de ajutor de stat sunt per seinterzise:- Ajutorul pentru export (ajutor pentru export sau orice contingent de ajutor care este acordat în func ie de performan a la export);- Ajutorul de operare (ajutorul pentru compensarea costurilor permanente ale unei întreprinderi);- Măsurile de ajutor ce discriminează între bunurile interne şi cele externe.Este general admis că ajutorul pentru export şi cel pentru reducerea cheltuielilor operativereprezintă forme de ajutor care distorsionează considerabil mediul concuren ial. Ajutorul pentruoperare este acel ajutor care sprijină în mod direct costurile de produc ie şi pre urile de vânzare, fărăa conduce la crearea de locuri de muncă sau de investi ii, sau care nu este înso it de ocontrapresta ie convenabilă din partea beneficiarului de ajutor. Ajutorul de operare urmăreşte sădiminueze cheltuielile produse de operarea zilnică a întreprinderii respective fără a solicitaîmbunătă irea sau restructurarea activită ilor desfăşurate de companie.25Articolul 2(5) din Lege, asimilat din prevederile corespunzătoare ale Regulamentului proceduralcomunitar nr. 659/1999,26 stipulează că ajutorul de stat poate lua forma unei scheme de ajutor sau aunui ajutor individual. Schema de ajutor este un sistem pe baza căruia pot fi acordate alocărispecifice întreprinderilor definite în mod general şi abstract sau orice sistem pe baza căruia ajutorul,care nu este legat de un anumit proiect, poate fi acordat uneia sau mai multor întreprinderi pentru operioadă de timp nedeterminată sau într-un cuantum nedeterminat. 27 Pe de altă parte, ajutorulindividual reprezintă orice formă de ajutor de stat care nu este acordat pe baza unei scheme deajutor.28Este important de observat că sectorul agricol şi sectorul piscicol sunt exceptate conform Art. 4de la aplicarea prevederilor Legii ajutorului de stat, având în vedere că aceste sectoare fac obiectulunor reglementări specifice.Pentru ca o măsură să constituie ajutor de stat în sensul Art. 2(1) din Lege, aceasta trebuie săîndeplinească următoarele condi ii:• favorizează anumite întreprinderi, produc ia anumitor bunuri sau prestarea anumitor servicii;25 Cazul C-278/95 Siemens vs Comisia [1997] ECR I-02507 alineat 12.26 Regulamentul Consiliului (EC) Nr 659/1999 din 22 Martie 1999 stabilind norme detaliate pentru aplicarea Art. 93 dinTratatul CE, OJ EC L 083/ 27.3199.27 Art. 2(6) din Legea ajutorului de stat.28 Art. 2(7) din Legea ajutorului de stat. 16
  17. 17. • este acordată de către stat sau de autorită ile de administra ie locale, sau din surse de stat sau ale autorită ile de administra ie locale;• distorsionează sau amenin ă să distorsioneze concuren a, sau• afectează comer ul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene. 2. ELEMENTELE NORMEI PRINCIPALEA. BENEFICIU ECONOMICÎn conformitate cu Art. 2(4) din Legea ajutorului de stat, orice măsură, care “asigură uneiîntreprinderi un beneficiu de natură economică sau financiară pe care nu l-ar fi ob inut în absen a” 29acestei măsuri, poate constitui ajutor de stat. În acest sens, este esen ial ca întrerprinderea săprimească un beneficiu economic de orice natură.În cazul DMT,30 Curtea Europeană de Justi ie the Court a confirmat că no iunea de ajutor de statcuprinde nu numai beneficii pozitive, precum subven iile; ea cuprinde şi acele măsuri care, învariate forme, atenuează sarcinile incluse în mod normal în bugetul unei întreprinderi şi care, fărăa fi subven ii în sens strict, au acelaşi caracter şi efecte identice. Astfel, conform Art. 2(4) din Lege,ajutorul de stat se concretizează fie într-un transfer de fonduri publice către o întreprindere, fie înrenun area la unele venituri viitoare. De exemplu, atunci când un organism public avândresponsabilitatea colectării contribu iilor la asigurările sociale, acceptă plata cu întârziere a acestorcontribu ii, el conferă prin acest comportament un avantaj comercial semnificativ întreprinderiirespective, prin diminuarea sarcinii rezultate din aplicarea normală a sistemului de asigurări sociale.Facilită i la plata contribu iilor sociale acordate în mod discre ionar unei anumite întreprinderi decătre un organism public însărcinat cu colectarea acestor contribu ii constituie ajutor de stat, dacăîntreprinderea în cauză nu ar fi putut în mod evident ob ine facilită i comparabile de la un creditorprivat în aceeaşi situa ie.În plus, o măsură publică, ce are efectul de a conferi un beneficiu selectiv unei întreprinderi sauunui sector economic, constituie ajutor de stat chiar şi atunci când a fost adoptată pentru a serviobiective sociale. 31 Aceasta se afirmă şi în defini ia clasică dată de CEJ în una dintre cele maiimportante spe e, Curtea subliniind că no iunea “se referă la deciziile statelor membre prin careacestea, urmărind obiective economice şi sociale, pun la dispozi ia întreprinderilor sau altorpersoane anumite resurse sau avantaje cu inten ia de a încuraja atingerea obiectivelor economice şisociale vizate.”32În cadrul diverselor decizii din dreptul comunitar privind aspecte legate de conferirea de beneficiianumitor întreprinderi, CEJ a subliniat că numai efectul ajutorului acordat trebuie luat înconsidera ie, şi nu forma sau inten ia ce au stat la baza acordării sale.33 În consecin ă, nu numai29 Cazul C-342/96, Spania vs Commission [1999] I-2459 alineat 41f.30 Cazul C-256/97 Déménagements-Manutention Transport (DMT) [1999] ECR I-3913,alineat 19, 30.31 Cazul C-241/94, Fran a vs Comisia,, “Kimberly Clark” [1996] ECR I-4551, alineat 21; Caz C-75/97, Belgia v.Comisia [1999] ECR I-3671, alineat 25.32 Cazul 61/79, Amministrazione Italiana delle Finanze Denkavit Italiana SpA, [1980] ECR 1205 alineat 31.33 Cazul 173/73, Italia vs Comisia, [1974] ECR 709, la 718, alineat 26; Cazul 310/85, Deufil, [1987] ECR 901, alineat.8. 17
  18. 18. măsurile ce sunt direct îndreptate spre îmbunătă irea situa iei financiare a unei întreprinderi, dar şiacele măsuri având doar un efect indirect pot constitui ajutor de stat în sensul Art. 87(1) din TratatulCE. Un exemplu de măsuri cu efect indirect este sprijinul financiar acordat consumatorilor în scopulde a le facilita achizi ionarea de bunuri produse de o anumită întreprindere. Forma ajutorului de statnu are nici o importan ă. Atunci când beneficiul primit nu este compensat potrivit condi iilor depia ă, măsura respectivă va constitui un avantaj economic. Elementul de ajutor de stat va consta îndiferen a dintre beneficiul primit în mod real şi acel beneficiu ce ar fi corespuns condi iilor normalede pia ă.34Este evident că nu numai măsurile cu titlu gratuit sunt presupuse a conferi un avantaj economic,constituind prin urmare ajutor de stat, dar şi acele măsuri care fac obiectul unei compensăriefectuate de către beneficiar, în condi iile în care compensarea respectivă se dpvedeşte a fiinadecvată. Acesta este întotdeauna cazul atunci când beneficiarul este solicitat să plătească pentrubeneficiul acordat de către stat, dar valoarea acelei plă i nu corespunde valorii beneficiului primit.În acest context se iveşte deseori problema evaluării a ceea ce reprezintă o compensare adecvată.Prin urmare, pentru a decide dacă s-a acordat un avantaj/beneficiu unei anumite întreprinderi, seaplică testul investitorului în economia de pia ă. Rolul esen ial al acestui test este de a determinadacă beneficiarul a primit un avantaj pe care nu l-ar fi ob inut în condi ii normale de pia ă.35 CEJ adefinit testul investitorului în economia de pia ă după cum urmează: ‘Un mod potrivit de a stabilidacă o măsura constituie ajutor de stat îl reprezintă aplicarea criteriului [...] pentru a determina în cemăsură acea întreprindere ar fi capabilă să ob ină suma respectivă pe pia a de capital privată.’36Testul investitorului în economia de pia ă reflectă principiul tratamentului egal al sectorului privatşi al sectorului de stat. În una dintre deciziile sale, 37 Curtea a observat că testul bazat pecomportamentul unui investitor privat care operează în condi iile economiei de pia ă îşi are origineaîn principiul protrivit căruia sectorul public şi sectorul privat trebuie tratate în mod egal. De aceea,capitalul plasat direct sau indirect la dispozi ia unei întreprinderi de către stat nu constituie ajutor destat în sensul Art. 87(1) din Tratatul CE, dacă circumstan ele de acordare corespund condi iilornormale de pia ă. Mai mult, Curtea a afirmat că Comisia Europeană se bucură de o largă discre ieatunci când evaluează dacă o investi ie satisface testul investitorului privat.38 Această procedurăpresupune o estimare complexă din partea Comisiei, examinarea judiciară a deciziilor acesteia fiindlimitată la a verifica dacă Comisia a respectat normele relevante cu privire la procedura şi motiva ie,şi anume dacă faptele juridice ale cazului respectiv au fost specificate în mod corect şi exact şi dacăse poate considera ca a avut loc eroare gravă de apreciere sau un abuz de putere.În orice caz, chiar şi un investitor privat (grup privat de companii sau o societate holding privată)poate fi ghidat de perspectiva de profitabilitate pe termen lung. În decizia sa în Neue MaxhütteStahlwerk,39 CEJ a făcut o serie de observa ii fundamentale cu privire la testul investitorului privatce s-a aplicat în aceeaşi măsură ajutoarelor de stat acordate conform Art. 87(1) din Tratatul CE şicelor acordate conform Art. 4(c) din Tratatul CECO. Curtea a afirmat că pentru a determina dacă untransfer de resurse publice către o întreprindere siderurgică constituie ajutor de stat, este necesar ase examina dacă, în circumstan e similare, un investitor privat, de o anvergură comparabilă cu cea aorganismelor care administrează sectorul public, ar putea să furnizeze capital cu aceeaşi valoare.Mai departe, Curtea a afirmat că însăşi o societate holding privată sau un grup privat deîntreprinderi pot urmări o politică structurală – fie generală, fie sectorială – şi de aceea, se pot34 Cazul T-16/96, Cityflyer Express vs Comisia, [1998], II-757 alineat 4.35 D’Sa, European Community Law on State Aid, 1998, p. 67; se face referire la Van Bael/Bellis, Competition Law ofthe European Community, 1994, p. 830.36 Cazul C-234/84, Belgia vs Comisia, [1986] ECR 2263, la 2286, alineat 14.37 Cazul T-296/97 Alitalia vs Comisia [2000] ECR II-3871, alineate 80, 100 şi 105.38 Cazurile conexate T-228/99 şi T-233/99 Westdeutsche Landesbank vs Comisia „WestLB”, [2003] ECR II.39 Cazurile conexate T-129/95, T-2/96, T-97/96 Neue Maxhütte Stahlwerke [1999] ECR II-17, alineate 119, 120, 123,124 şi 132. 18
  19. 19. orienta în func ie de perspectiva de profit pe termen lung. Curtea a recunoscut că o societate-mamăpoate prelua pierderile uneia dintre filialele sale pentru o perioadă de timp limitată, pentru a oferiacesteia posibilitatea de a închide anumite opera iuni în cele mai bune condi ii posibile. În acestsens, motiva ia poate fi nu numai probabilitatea de a ob ine profit material, dar şi alte considera ii,precum dorin a de a proteja imaginea grupului sau de a redirec iona activitatea. Spre deosebire deaceasta, un investitor privat nu poate, în mod rezonabil, să-şi permită, după o perioadă îndelungatăîn care a înregistrat pierderi, să facă o contribu ie de capital care, în termeni economici, nu numai căse dovedeşte a fi mai costisitoare decât varianta de a vinde acele bunuri, dar este legată de vindereaîntreprinderii, ceea ce alungă orice speran ă de a ob ine profit, chiar şi pe termen lung. În opiniaCur ii, trebuie făcută distinc ia între obliga iile pe care statul trebuie să şi le asume în calitate deac ionar al întreprinderii, pe de o parte, şi obliga iile ce îi revin în calitate de autoritate publică:toate considera iile de ordin social, de politică regională trebuie lăsate de o parte atunci când seaplică testul investitorului privat.În Ryanair, 40 Comisia Europeană a evaluat compatibilitatea anumitor facilită i acordate deaeroportul Charleroi Bruxelles Sud (ACBS), companie ce apar ine sectorului public, aflată subcontrolul Regiunii Valone, aceasta adoministrând aeroportul în baza unui contract de concesiune pe50 de ani. Beneficiarul facilită ilor constând în reducerea taxelor de aterizare şi a costuriloranumitor servicii portuare era compania aeriană Ryanair. În baza unei plângeri din partea unuiconcurent, Comisia a ini iat o investiga ie conform art. 88(2) din Tratatul CE. Astfe, Comisia astabilit că principiul investitorului în economia de pia ă nu este aplicabil în contextul exercităriiunor puteri regulatorii sau fiscale cum ar fi reducerea raxelor şi tarifelor de aterizare. Prin urmare,facilită ile acordate companiei Ryanair de Belgia constituiau ajutor de stat.Atunci când sunt acordate în condi ii preferen iale, împrumuturile pot avantaja întreprindereabeneficiară, con inând în acest caz elemente de ajutor de stat. Prin aplicarea testului investitorului îneconomia de pia ă, Comisia consideră că o întreprindere primeşte ajutor de stat dacă recuperareainvesti iilor the return on investment is below that which a market economy investor wouldexpectPentru a determina contrapresta ia corespunzătoare condi iilor de pia ă atunci când unîmprumut este acordat, şi astfel, pentru a calcula echivalentul ajutorului, la nivel european se aplicăNota Comisiei din 9 Septembrie 1997 privind metoda stabilirii ratelor de referin ă şi discount.41 Înaceastă notă, Comisia a publicat parametrii abstrac i pe care îi utilizează pentru a măsuraechivalentul ajutorului ce este plătit în mai multe rate şi pentru a calcula elementul de ajutor cerezultă din schemele de subven ie a dobânzii.Pe de o parte, nu este ajutor de stat atunci când capitalul este acordat întreprinderilor publice saumixte, în condi ii care ar fi acceptabile pentru un investitor privat care operează în condi iilenormale ale economiei de pia ă. De asemenea, nici injec ia de capital într-o întreprindere publicănu constituie ajutor de stat, atunci când vine în întâmpinarea unor nevoi de noi investi ii şi costuridirect legate de acestea, şi unde ramura economică în cadrul căreia activează respectivaîntreprindere nu suferă de supracapacitate structurală pe pie ele na ionale sau comunitare, iar pozi iafinanciară a întreprinderii este solidă. Pe de altă parte, atunci cînd o autoritate publică ce injecteazăcapital achizi ionând sau mărindu-şi participarea într-o întreprindere, furnizează capital în condi iice nu ar putea să fie acceptabile pentru un investitor privat, în acest caz este de presupus cărespectiva tranzac ie reprezintă ajutor de stat ce trebuie evaluat de Comisie în vederea stabiliriicompatibilită ii, înainte ca măsura de ajutor să fie pusă în vigoare.În mod similar, un sprijin financiar acordat unei întreprinderi în vederea compensării costurilorsuplimentare rezultate din operarea unui serviciu economic de interes general poate constituiajutor de stat în sensul Art. 87 din Tratatul CE sau al Art. 2(1) din Legea ajutorului de stat. Totuşi,40 Decizia Comisiei Europene din 12 februarie 2004.41 Nota Comisiei privind metoda de stabilire a ratelor de referin ă şi discount, OJ (EC) C 273/1997, p. 3. 19
  20. 20. sprijinul financiar destinat compensării nu constituie ajutor de stat atunci când sumacorespunzătoare asisten ei publice acoperă doar costurile suplimentare suportate de întreprindere.Pentru a evalua în ce măsură este acordat un avantaj economic întreprinderii beneficiare, CurteaEuropeană de Justi ie a stabilit patru criterii în decizia sa din cazul Altmark Trans.42 Din motive decertitudine legală, doar acele măsuri ce îndeplinesc toate cele patru criterii afirmate în deciziaAltmark Trans trebuie considerate ca neconstituind ajutor de stat. Pe de altă parte, atunci când doarun criteriu nu este îndeplinit, se va presupune că măsura respectivă constituie ajutor de stat.43B. ÎNTREPRINDEREAÎn mod similar Art. 87(1) din Tratatul CE, Legea ajutorului de stat din România se aplică numaimăsurilor publice ce favorizează anumite întreprinderi sau produc ia anumitor bunuri. În Articolul34 din Lege, se poate găsi o defini ie foarte largă a termenului de întreprindere, acoperind “oricepersoană fizică sau juridică, indiferent de forma de organizare, care desfăşoară activită i în scoplucrativ, total sau par ial”. Articolul 35 din Legea ajutorului de stat furnizează defini iaîntreprinderii publice ca fiind “orice întreprindere asupra căreia autorită ile publice pot exercita,direct sau indirect, o influen ă determinantă în virtutea dreptului lor de proprietate, a participării lorfinanciare sau a regulilor care guvernează activitatea acesteia.” În plus, Legea ajutorului de stat dinRomânia se aplică în mod explicit prestării anumitor servicii.Altfel decât Legea privind ajutorul de stat din România, Tratatul CE în sine nu con ine o astfel dedefini ie, conceptul de întreprindere fiind pentru prima dată definit de CEJ ca fiind un termen ce“cuprinde orice entitate angajată într-o activitate economică, indiferent de statutul său legal sau demodul de finan are. »44 Adoptând această largă defini ie a întreprinderii, ce corespunde aproapeîntru totul celei româneşti, CEJ a subliniat faptul că conceptul de întreprindere este independent deprevederile legale ale statelor membre şi că, în concordan ă cu Art. 86(1) din Tratatul CE, elcuprinde atât întreprinderile publice cât şi pe cele private. Conform recentei jurisprunde e a CEJ,persoane fizice sau juridice independente pot constitui o singură întreprindere în măsura în care eleformează o singură unitate economică.45 Având în vedere această largă defini ie a întreprinderii,doar gospodăriile private şi acele activită i legate de exercitarea autorită ii publice nu pot ficonsiderate că reprezintă activită i economice. Pe de altă parte, în una dintre deciziile sale, 46Comisia a semnalat faptul potrivit căruia conceptul de “întreprindere” conform Art. 81 şi 82 dinTratatul CE nu este identic celui corespunzător prevederilor privind ajutorul de stat (Art. 87 dinTratatul CE): în primul caz, factorul de control este cel decisiv, în timp ce în ultimul caz este foarteimportant de stabilit cine este beneficiarul de facto al ajutorului.Cu privire la termenul de « produc ie a anumitor bunuri », nu există o defini ie la fel de clară. Înorice caz, acest concept cuprinde măsuri publice care aduc beneficii unei anumite ramuri deproduc ie, inclusiv profesiunilor independente.42 Cazul C-280/00, Altmark Trans, [2003] ECR I-9015, alineat 95.43 Vezi Partea III Capitol 5.5. privind discu ia ajutorului de stat pentru serviciile de interes economic general (SIEG) şiRegulamentul corespunzător din România.44 Cazul C-41/90, Höfner and Elser v. Macrotron GmbH, [1991] ECR I-1979, la 2016, alineat 21.45 Cazul T-234/95, DSG Dradenauer Stahlgesellschaft v Comisia, [2000] ECR II-2603, la 2645, alineat 124.46 Decizia Comisiei din 20 iulie 1999 Dutch Service Stations [1999] OJ L 280, p. 87. 20
  21. 21. C. RESURSE DE STATAjutorul trebuie să fie imputabil statului. Ajutorul este, conform Art. 2(1) din Lege, acordat “decătre stat sau de către unită ile administrativ-teritoriale, din resurse de stat sau resurse aleunită ilor administrativ-teritoriale ori de alte organisme care administrează surse ale statului sauale colectivită ilor locale” dacă măsura de ajutor se atribuie statului. La fel ca prevederilecomunitare privind ajutorul de stat (“acordat de către stat sau din resurse de stat, indiferent deformă” – Art. 87(1) Tratatul CE), Legea ajutorului de stat din România este aplicabilă tuturorajutoarelor furnizate de către stat sau autorită ile local-administrative sau prin resursele acestora latoate nivelele, în special la nivel regional sau local.47 Acordarea unui ajutor îndeplineşte aceastăcondi ie doar atunci când are loc sub forma unei sume de bani acordate de către autorită ile centralesau locale ale statului48 sau a unui venit, inclusiv impozite sau contribu ii sociale, la care autorită ilede stat renun ă.49 Având în vedere larga aplicare a acestui concept, toate autorită ile publice poartăobliga ia de a se conforma prevederilor stipulate în Art. 2( 1) din Legea ajutorului de stat.Luând în considera ie jurispruden a dezvoltată de CEJ sau TPI, la nivel comunitar acest criteriu seaplică cazurilor în care statul exercită o influen ă asupra acordării ajutorului, în mod special atuncicând ajutorul este “acordat de către o institu ie publică sau privată creată sau fondată de cătrestat”.50 În consecin ă, interzicerea ajutorului de stat nu se adresează nu numai statelor membre încalitate de păr i ale Tratatului, dar şi tuturor corpora iilor publice, institu ii de drept public şiinstitu ii plasate sub controlul statului în privin a ac iunilor întreprinse şi a legalită ii actelor loradministrative. În Stardust Marine 51 Curtea a clarificat faptul că prezen a ajutorului de statpresupune ca finan area să provină direct sau indirect din resurse de stat sau ca măsura să poată fiatribuită statului. Statul trebuie să se afle în pozi ia de a-şi exercita drepturile de control sau de ainfluen a decizia de investi ie. În acest sens, indicatorii pot fi: legături structurale între furnizorul deajutor şi autoritatea publică, caracterul activită ii conduse de către furnizorul de ajutor şi exercitareaactivită ii în condi ii normale de pia ă, statutul juridic al întreprinderii (public sau privat),intensitatea controlului.Totuşi, simplul fapt că o întreprindere se află sub influen a sau controlul statului nu conduceautomat la prezen a ajutorului de stat, având în vedere că şi o companie publică poate ac iona maimult sau mai pu in independent, în func ie de gradul de independen ă oferit de către stat. Măsură încare o întreprindere trebuie considerată ca ac ionând sub influen a statului trebuie evaluată luând înconsidera ie toate circumstan ele cazului respectiv, precum şi contextul în care ajutorul respectiv afost acordat. De aceea, o măsură de ajutor luată de o companie publică / companie în proprietateastatului este considerată ca dând naştere la ajutor de stat doar atunci când se poate demonstra oimplicare a autorită ilor publice în adoptarea respectivei măsuri.52 În cazul Steinike & Weinlig53,Curtea a confirmat că interzicerea con inută în Art. 87(1) din Tratatul CE cuprinde toate ajutoareleacordate de către un stat membru sau prin resurse de stat fără a fi necesară o distinc ie între ajutorulacordat direct de către stat sau de entită i publice sau private constituite de către stat sau cărora le-afost încredin ată administrarea ajutorului. Conform opiniei Cur ii, o măsură adoptată de către oautoritate publică şi care favorizează anumite întreprinderi sau produc ia anumitor bunuri nu îşi47 Cazul 248/84, Germania vs Comisia (Regionalförderprogramm NRW), [1987] 4013, la 4041.48 Cazul 301/87, Fran a vs Comisia, `Boussac-Saint-Freres` [1990] ECR I-307; Cazul C-156/98, Germania v Comisia,`New Lander`, [2000] ECR I-6857.49 Cazul C-387/92, Banco de Credito Industrial, now Banco Exterior de Espana v Ayuntamientode Valencia, [1994]ECR I-877; Cazul C-251/97, Fran a v Comisia, [1999] ECR I-6639.50 Cazul C-52/97, 53/97 şi 54/97, Viscido, [1998] ECR I-2625, la 2641.51 Cazul C-482/99, Stardust Marine [2002] ECR I-4397.52 Cazul C-482/99, Fran a vs Comisia (“Stardust Marine”) [2002] ECR I-nyr, alineate 56-57.53 Cazul 78/76 Steinike & Weinlig [1977] ECR 595, alineate 21 şi 22. 21
  22. 22. pierde caracterul de avantaj gratuit prin faptul că este par ial sau în întregime finan ată princontribu iile impuse de către autorită ile publice respectivelor întreprinderi beneficiare.Recent, în cazul PreussenElektra,54 CEJ luat una dintre cele mai importante decizii cu privire lainterpretarea no iunii de transfer din resurse de stat. Curtea a concluzionat că obliga ia, sub formaunui act juridic, impusă unor întreprinderi private furnizoare de electricitate, în vederea cumpărăriide electricitate produsă din surse de energie regenerabilă, la un pre fix şi minim, nu implică nici untransfer direct sau indirect de resurse de stat către întreprinderile producătoare ale acelui tip deenergie. Curtea a subliniat că această obliga ie conferă un anumit avantaj economic companiilorcare produc acel tip de energie, de vreme ce le garantează, fără nici un risc, o rată de profit maiînaltă decât ar avea în absen a acelei obliga ii. Totuşi, acest fel de obliga ie nu implică nici untransfer direct sau indirect de resurse de stat către întreprinderile care produc electricitate din sursede energie regenerabile, adică nu diminuează bugetul de stat. De aceea, alocarea de sarcinifinanciare ce rezultă din obliga ia acelor întreprinderi private, furnizoare de electricitate, fa ă de alteîntreprinderi private nu poate constitui un transfer direct sau indirect de resurse de stat. Faptul căobliga ia de a achizi iona energie electrică este impusă prin lege şi că ea conferă un avantajindiscutabil anumitor întreprinderi, nu poate să acorde acelei obliga ii caracterul de ajutor de stat însensul Art. 87(1) din Tratatul CE.Termenul “din resurse de stat” se aplică de asemenea şi fondurilor care sunt constituite prinprevederi statutorii pentru a îndeplini anumite atribu ii sau pentru a distribui anumite resurse ce audevenit parte a bugetului acestora.55 În orice caz, măsura respectivă trebuie să implice o reducerereală sau poten ială a veniturilor statului. 56 Jurispruden a CEJ a stabilit trei criterii cumulativepentru a determina dacă resurse de stat sunt implicate în cazul unui transfer de bani efectuat prinintermediul unui fond: fondul trebuie să fi fost constituit de către stat, trebue să fie finan at princontribu ii impuse sau controlate de către stat, şi trebuie să fie utilizate în beneficiul anumitorîntreprinderi.57D. SELECTIVITATEA AJUTORULUIPentru ca o măsură să cadă sub inciden a Art. 2(1) din Legea ajutorului de stat, şi în mod similar înprivin a prevederilor comunitare, sub inciden a Art. 87(1) din Tratatul CE, ea trebuie să favorizezeanumite întreprinderi sau produc ia anumitor bunuri, adică să îndeplinească criteriulselectivită ii. Această cerin ă se aplică cu scopul de a distinge măsurile favorizante, ce constituieajutor de stat, de măsurile generale de politică economică, care favorizează toate întreprinderiledintr-un anumit stat, nefiind astfel interzise de Art. 2( 1) din Legea ajutorului de stat sau Art. 87(1)din Tratatul CE. Astfel de măsuri puse la dispozi ia tuturor întreprinderilor pot însemna relaxareacontrolului asupra creditelor, reducerea ratelor dobânzilor, devaluarea monedei na ionale saunivelului de impozitare a întregului sector industrial.58 Măsurile generale trebuie să fie deosebite deschemele generale de ajutor, care au ca rezultat excluderea unei largi categorii de producători.59Curtea Europeană de Justi ie s-a împotrivit să aprobe astfel de sisteme, în ciuda dificultă ilor de a54 Cazul C-379/98, PreussenElektra SG and Schleswag AG in the presence of Windpark Reussenköge III GmbH andLand Schleswig-Holstein , [2001] ECR I-2099 alineate 54, 59 şi 60.55 Cazul 78/76, Steinike and Weinlig vs Germania [1977] ECR 595, alineate 20-22; Cazul 82/77, Van Tiggele, [1978]ECR 25, alineate 23-26.56 Hancher/Ottervanger/ Slot, E.C. State Aids, 1999, p. 24; Vezi şi decizia CEJ din 13 Martie 2001 în Cazul C-379/98,PreussenElektra, [2001] ECR I-2099.57 Cazul C-173/73 Italia vs. Comisia şi Cazul C-78/76 Steinike and Weinlig vs Germania, [1977] ECR 595.58 D’Sa, European Community Law on State Aid, 1998, p. 83.59 Hancher/ Ottervanger/ Slot, E.C. State Aids, 1999, p. 29. 22
  23. 23. deosebi între aceste două concepte. 60 În privin a schemelor de ajutor de stat, acestea suntconsiderate a fi selective, dacă de exemplu: autorită ile care administratează schema respectivă sebucură de o marjă de discre ie, ele se aplică doar unei păr i a teritoriului apartinând unui statmembru sau se aplică doar unei companii sau unui grup de companii (scheme de ajutor sectoriale).Criteriul selectivită ii atrage aten ia în mod special asupra anumitor probleme specifice, de pildăcele ce se referă la furnizarea de infrastructură sau la domeniul fiscal.Furnizarea infrastructurii de către autorită ile publice nu constituie de cele mai multe ori ajutorde stat, deoarece reprezintă o măsură generală pentru beneficiul tuturor întreprinderilor dintr-unanumit stat membru, cum ar fi construc ia de cale ferată sau de autostrăzi. Totuşi, chair şi acestemăsuri pot conferi un avantaj în sensul Art. 2(1) din Lege sau 87(1) din Tratatul CE, acolo undemăsuri particulare de infrastructură sunt executate exclusiv în interesul anumitor înteeprinderi ce nuplătesc pre ul pie ei. 61 De asemenea, ajutorul de stat poate fi prezent şi acolo unde companiispecifice sunt tratate în mod preferen ial atunci când utilizează anumite facilită i de infrastructură.Măsurile fiscale generale nu cad de obicei sub inciden a Art. 2(1) din Lege, respectiv Art. 87(1)din Tratatul CE, deoarece ele se aplică fără deosebire tuturor firmelor şi produc iei tuturor bunurilordintr-un anumit stat membru. Pe de altă parte, exceptările fiscale de care beneficiază anumitesectoare economice sau regiuni – sau chiar o anumită întreprindere62 - pot fi selective, constituindastfel ajutor de stat. Aceasta este valabil şi în cazul tratamentului favorabil aplicat unui anumitsector în cadrul sistemului fiscal general.63În Nota sa privind impozitarea activită ilor economice şi ajutorul de stat,64 Comisia a afirmat cămăsurile fiscale adoptate de către statele membre care sunt deschise tuturor agen ilor economici ceoperează pe teritoriul respectivelor state nu constituie ajutor de stat. Acesta este cazul măsurilorfiscale având caracter pur tehnic (de ex. stabilirea nivelului de impozitare, reguli de depreciere saureglementări destinate evitării dublei impozitări sau evaziunii fiscale) şi măsurilor ce urmărescobiective de politică eonomică generală prin reducerea fiscalită ii pentru anumite costuri deproduc ie (cum ar fi activită ile din domeniul cercetării şi dezvoltării, protec ia mediului, ocupareafor ei de muncă, etc).În cazul ajutorului regional şi sectorial, orice avantaj financiar acordat de către autorită ile publiceunei întreprinderi, ce nu este disponibil concuren ilor acestei întreprinderi, trebuie considerat camodificând structura concuren ială preexistentă. În practică, aceasta este în special cazul acolo undeun avantaj fiscal, cum ar fi o exceptare de la plata datoriilor fiscale sau un sprijin financiaraccelerat, este pus doar la dispozi ia anumitor întreprinderi, în baza activită ii economice sau asediului acestora. În mod similar, dacă rata de impozitare corespunzătoare unei anumite activită ieconomice sau regiuni este redusă de la cea aplicabilă în mod normal sub regimul general deimpozitare a activită ilor economice, în acest caz poate fi presupusă existen a unui sistem de ajutorde stat.În spe a Germania vs Comisia,65 Curtea a trebuit să evalueze o lege germană privind impozitul pevenit, care acorda posibilitatea realizării anumitor deduceri fiscale întreprinderilor având mai pu inde 250 de angaja i şi cu sediul înregistrat şi administra ia centrală în noile landuri germane sau înBerlinul de Est. Curtea de Europeană de Justi ie a eviden iat că măsura respectivă favoriza anumite60 Cazurile 6 şi 11/69, Comisia vs Fran a, [1969] ECR 523, la 553.61 D’Sa, European Community Law on State Aid, 1998, p. 91-92.62 Decizia Comisiei din 25 iulie 1990, Montedison/Enimont, [1992] OJ (EC) L 207, p. 47.63 Decizia Comisiei din 18 decembrie 1996, Biofuels, [1997] OJ (EC) L 226, p. 26.64 Nota Comisiei privind aplicarea normelor ajutorului de stat asupra măsurilor ce se referă la impozitarea directă aactivită ilor economice, [1998] OJ (EC) C 384, p. 3.65 Cazul C-156/98, Germania vs Comisia, [2000]. 23
  24. 24. întreprinderi situate într-o anumită zonă geografică. Astfel, măsura în cauză nu putea fi consideratăca măsură fiscală generală sau de politică economică, constituind prin urmare ajutor de stat.Principii similare se aplică şi contribu iilor la asigurările sociale. Acolo unde natura sau schemagenerală a sistemului general de asigurări sociale nu justifică exceptarea unui anumit sectorindustrial, aceasta se consideră că implică ajutor de stat.66În una dintre recentele decizii, Comisia a stabilit că o schemă de subven ionare a unei investi ii carereducea temporar costurile aferente construc iei unui anumit tip de imobil într-o zonă de creştere,poate fi aprobată în baza Art. 87(3)(c) din Tratatul CE. Schema de ajutor respectivă era neutră înprivin a sursei de investi ii, având în vedere că era deschisă atât investitorilor/proprietarilor interni,cât şi externi.67Spre deosebire de măsurile individuale de ajutor de stat, selectivitatea schemelor de ajutor esteoarecum dificil de stabilit. Totuşi, selectivitatea se consideră a fi mereu prezentă atunci cândalocările specifice din cadrul schemei respective au în practică efect selectiv.Avantajul economic acordat în mod egal companiilor active în sectoare economice numeroasepoate de asemenea reprezenta o măsură selectivă. Nici numărul relativ mare al companiilorbeneficiare, şi nici diversitatea şi importan a acelor sectoare industriale nu pot conduce la concluziacă schema de ajutor respectivă ar fi constitui o măsură generală.68 De exemplu, în cazul Adria-WienPipeline,69 Curtea Europeană de Justi ie a concluzionat că măsurile luate la nivel na ional careprevăd reduceri de taxe la plata taxelor la gaze naturale şi electricitate numai pentru aceleîntreprinderi a căror activitate constă în principal în produc ia de bunuri sunt măsuri cu caracterselectiv.Pe de altă parte însă, măsuri poten ial deschise tuturor întreprinderilor pot, totuşi, să constituieajutor de stat, dacă efectul real al criteriilor obiective este de fapt selectiv, adică numai anumiteîntreprinderi pot beneficia de acea măsură.70 De exemplu, un tarif olandez pentru alimentarea cuenergie, ce era poten ial disponibil oricărei întreprinderi, genera avantaje numai anumitorîntreprinderi active într-un anumit sector industrial, în virtutea faptului că numai acesteîntreprinderi puteau îndeplini anumite criterii. De aceea, acel tarif, având din punct de vedereteoretic caracter general, a fost totuşi considerat că favorizează în realitate numai anumitesectoare.71E. DISTORSIONAREA CONCUREN EIOrice interven ie a statului pe pia ă are ca rezultat modificarea condi iilor de concuren ă, chiar şiprin impunerea de bariere la intrarea pe pia ă a noilor concuren i. De aceea, nu numai distorsiunilereale ale concuren ei cad sub inciden a Art. 2(1) din Lege, dar şi orice amenin are de distorsiune aconcuren ei. Astfel, nu este necesar de demonstra distorsionarea concuren ei, deoarece este suficientsă se arate că acea măsură doar amenin ă să distorsioneze concuren a. 72 În conformitate cujurispruden a CEJ, faptul că şi concuren ii unei anumite companii beneficiare de ajutor, primesc sau66 Cazul C-310/85, Deufil vs Comisia, [1987] ECR II 901.67 Decizia Comisiei 40/2003; XXXIII Raport privind politica de concuren ă, SEC(2004)658 final, 421.68 Cazul C-75/97, Belgia vs Comisia (“Maribel I”) [1999] I-3671, alineate 32-34; Cazul C-143/99, Adria-Wien PipelineGmbH vs Finanzlandesdirektion für Kärnten [2001] I-8365.69 Cazul C-143/99, Adria-Wien Pipeline GmbH vs Finanzlandesdirektion für Kärnten [2001] I-8365, alineat 570 Raportul XXIV al Comisiei privind Politica de Concuren ă [1999] ECR I-3671 pct. 347.71 Cazul C-169/84, Cdf Chimie AZF vs Comisia [1990] ECR I-3083, alineate 22-23.72 Cazul T-288/97, Regione Autonoma Friuli Venezia Giulia vs Comisia [2001] ECR II-1169, alineate 49-50. 24
  25. 25. au primit ajutor de stat, chiar şi ajutor ilegal, este irelevant pentru clasificarea ajutorului respectiv cafiind un care distorsionează concuren a pe pia ă.73La nivel comunitar, ajutorul sub pragul minim (de minimis) – ajutorul acordat unei întreprinderi, cenu depăşeşte suma de 100.000 EUR pe o perioadă de până la 3 ani – nu cade sub incinden a Art.87(1) din Tratatul EC, în măsura în care nu este afectat un sector exceptat.74 Comisia consideră căajutorul de stat care nu depăşeşte acest prag minim per întreprindere şi pentru perioada de timpmen ionată mai sus nu distorsionează concuren a liberă, şi de aceea, că nu cade sub inciden aobliga iei de notificare.În mod similar, Art. 20 din Legea ajutorului de stat şi Regulamentul privind ajutorul sub pragulminim75 prevăd că ajutorul de până la 4 miliarde ROL acordat unei întreprinderi pe o perioadă depână la 3 ani, este considerat a fi autorizat şi nu cade sub inciden a obliga iei de notificare.Intensitatea ajutorului de stat ce se află sub acest prag minim, este considerată a fi foarte redusă, şică prin urmare nu distorsionează concuren a, cu condi ia ca măsura de ajutor respectivă îndeplineşteşi celelalte criterii stipulate în Regulament.76În cadrul UE, Comisia nu evalua prea intens efectele ajutorului analizat asupra concuren ei,considerând că orice acordare de ajutor de stat generează automat distorsionarea concuren ei.77 CEJnu a urmat această pozi ie şi a obligat Comisia să motiveze distorsionarea reală sau poten ială aconcuren ei.78 În cazul în care Comisia nu reuşeşte să prezinte analiza cerută, aceasta va conduce laanularea deciziei Comisiei.79Identificarea unei distorsiuni poten iale sau reale a concuren ei necesită identificarea pie eirelevante, în care ajutorul acordat « întăreşte pozi ia unei întreprinderi în compara ie cu alteîntreprinderi în comer ul intracomunitar ». 80 Din acest motiv, este necesară o defini ie a pie eirelevante geografice sau a produsului:Pia a relevantă a produsului este dată de toate acele produse şi/sau servicii care sunt consideratede către consumator ca fiind interschimbabile sau substituibile, prin prisma caracteristicilor,scopului de utilizare sau pre urilor produselor respective.Pia a geografică relevantă reprezintă regiunea în care întreprinderile respective sunt active şiimplicate în furnizarea şi cererea produselor şi serviciilor, regiune în care condi iile de concuren ăsunt suficient de omogene şi care se deosebeşte de regiunile vecine deoarece condi iile deconcuren ă din aceste regiuni sunt în mod apreciabil diferite.81Determinarea pie ei relevante a produsului sau a pie ei geografice este considerată a fi mai pu inexactă în contextul dreptului ajutorului de stat decât în dreptul cartelului.8273 Cazul T-214/95, Vlaams Gewest v Comisia [1998] ECR II-717, alineate 54.74 La nivelul Comunită ii Europene, norma privind ajutorul sub pragul minim nu se aplică anumitor sectoare şi activită ieconomice (agricultura, sectorul de transport, activită i legate de export, etc.).75 Regulament privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub inciden a obliga iei de notificare, MO ParteaI, nr. 125/24.03.2000; pragul minim a fost modificat prin Legea 143/1999, cu modificările şi completările ulterioare, şiOrdinele Preşedintelui nr. 251/2002 şi 51/2004, MO Partea I nr 248/22.03.2004.76 În România, regula de prag minim se aplică tuturor sectoarelor şi activită ilor economice.77 XI Raport privind politica de concuren a (1981), pct. 176.78 Cazurile 296/82 şi 318/82, Leeuwarder Papierfabriek BV, [1985] 809, la 824, alineat 24.79 Cazurile conexate C-329/93, 62/95 şi 63/95, Bremer Vulkan, [1996] ECR I-5151, la 5218, alineat 52-53.80 Cazul 730/79, Philip Morris vs Comisia,, [1980] ECR 2671, la 2688, alineat 11.81 Nota Comisiei din 9 decembrie 1997 privind defini ia pie ei relevante pentru scopul dreptului comunitar alconcuren ei, [1997] OJ C 372, p. 5, alineate 7 şi 8.82 Koenig, Weichenstellungen im EG-Beihilfentatbestand:”Market Economy Investor” – Test und Marktabgrenzung, în:Koenig/Roth/Schön (Hrsg.), Aktuelle Fragen des Beihilfenrechts, p. 9, 24. 25
  26. 26. F. AFECTAREA COMERTULUI DINTRE ROMANIA SI STATELE MEMBRE UEAvând în vedere perspectiva aderării României la UE, interzicerea ajutorului de stat se aplică înmod egal măsurilor ce afectează comer ul dintre întreprinderile active la nivel pur na ional şi celorce afectează comer ul dintre România şi statele membre ale UE.Spre deosebire de reglementările comunitare, conform prevederilor din România privind ajutorul destat, pentru ca o măsură de ajutor să cadă sub inciden a Art. 2(1) din Lege, nu este necesar cadistorsionarea concuren ei şi afectarea comer ului dintre România şi statele membre UE să fieîndeplinite cumulativ, dacă celelalte criterii stipulate la Art. 2(1) din Lege sunt îndeplinite. Astfel,este suficient a se demonstra că măsura de ajutor respectivă fie distorsionează (amenin ă sădistorsioneze) mediul concuren ial normal, fie afectează comer ul dintre România şi statele membreale UE. Dacă, în plus fa ă de îndeplinirea celolalte trei criterii ale Art. 2(1) din Lege (avantajeconimic, întreprindere, resurse de stat, selectivitate), doar unul dintre cele două criterii de mai suseste îndeplinit, atunci măsura de ajutor constituie ajutor de stat în sensul Art. 2( 1) din Legeaajutorului de stat.În ceea ce priveşte dreptul comunitar al ajutorului de stat, interzicerea stipulată la Art. 87(1) dinTratatul CE este aplicabilă oricărui ajutor care distorsionează sau amenin ă să distorsionezeconcuren a, indiferent de suma ajutorului, în măsura în care afectează comer ul dintre statelemembre. Deci cele două criterii trebuie îndeplinite cumulativ la nivelul Uniunii Europene. Comisianu acceptă nici un nivel critic al cotei de pia ă, sub care posibile efecte distorsionante asupracomer ului ar putea fi trecute cu vederea. 83 Dacă măsura respectivă întăreşte pozi ia uneiîntreprinderi pe pia ă în compara ie cu alte întreprinderi concurente în cadrul comer uluiintracomunitar, se consideră în acest caz că comer ul intracomunitar este afectat.84 În cazul CETM,85Curtea Europeană de Justi ie a făcut referire la jurispruden a existentă, sus inând că acolo undebeneficiul acordat unei întreprinderi de către o autoritate publică este redus, concuren a estedistorsionată într-o propor ie mai mică, dar este totuşi distorsionată. De asemenea, Curtea a afirmatcă suma relativ redusă a unui ajutor şi propor ia relativ redusă a întreprinderii beneficiare nu potsingure exclude posibilitatea ca să fie afectat comer ul intracomunitar. În cazul unei concuren eputernice într-un anumit sector, chiar şi o sumă mică de ajutor este capabilă să întărească pozi iaîntreprinderii beneficiare vis-à-vis de competitorii săi.Este foarte important de notat că este irelevant dacă o întreprindere conduce o activitate de exportsau nu. Afectarea comer ului intracomunitar este deja prezentă dacă întreprinderi străine suntîmpiedicate prin natura ajutorului acordat să-şi exercite activitatea pe pia ă internă.86 În general,având în vedere rela iile economice interna ionale din ce în ce mai intensive şi strânse, afectareacomer ului bilateral este foarte usor de demonstrat. De exemplu, chiar şi ajutorul pentru activită ilocale poate afecta comer ul dintre România şi statele membre ale UE, având în vedere că, cel pu inteoretic, este posibil ca şi o companie din UE să poată activa pe acea pia ă locală.Mai mult, dacă o întreprindere este activă într-un sector care suferă de supracapacitate şi în careproducători din diferite state membre concurează, orice ajutor primit de la autorită ile publice aretendin a să afecteze comer ul dintre statele membre, precum şi mediul concuren ial, în sensul căprezen a sa pe pia ă îi împiedică pe concuren i să-şi mărească cota de pia ă.8783 Hancher, Ottervanger, Slot, E.C. State Aids, 1999, p. 39.84 Decizia Comisiei din 15.11.1988, SA Belgian Shell, [1989] OJ L 106, p. 34, la 35.85 Cazul T-55/99 CETM [2000] ECR II-3207, alineate 92-93.86 Cazul 6 şi 11/69 Comisia vs Fran a [1969] ECR II-523, alineate 20, 21.87 Cazul C-305/89, Italia vs Comisia, [1991] ECR I-1603, alineat 26. 26
  27. 27. TABEL1. Defini ia ajutorului de stat Toate măsurile de stat care acordă avantaje economice anumitor întreprinderi şi distorsionează sau amenin ăsă distorsioneze concuren a sau afectează comer ul dintre România şi statele membre ale UE. Interpretarea no iunii de ajutor de stat este largă şi flexibilă. Efectul, şi nu scopul sau forma ajutorului, are relevan ă. Cuprinde atât beneficiile pozitive (subven iile), cât şi beneficiile negative (renun area de către stat laveniturile ce i se cuvin). Forma unui ajutor individual sau a unei scheme de ajutor.2. Avantaj economic Beneficiu economic de orice natură. Cuprinde atât beneficii pozitive (subven iile), cât şi cele negative (renun area de către stat la veniturile ce ise cuvin). Efectul ajutorului este esen ial, şi nu forma sau inten ia acestuia; efecte directe şi indirecte. Contrapresta ie corespunzătoare: evaluarea contrapresta iei se face pe baza condi iilor normale de pia ă. Testul investitorului în economiei de pia ă: compara ia cu un investitor privat ipotetic. 3. Întreprinderea orice entitate angajată într-o activitate economică, indiferent de statutul juridic şi de modul în care estefinan ată. inclusiv întreprinderile publice- nu: gospodăriile private, exerci iul autorită ii publiceProduc ia anumitor bunuri- întreaga ramură de produc ie, inclusiv profesiile independente. 4. Resurse de stat ajutoare furnizate de către stat sau de către autorită ile local-administrative sau prin resursele acestora. Statul trebuie să exercite o influen ă asupra acordării ajutorului. Măsurile trebuie să implice reducerea reală sau poten ială a veniturilor statului.5. Selectivitatea De măsura de ajutor trebuie să beneficieze anumite întreprinderi / produc ia anumitor bunuri. Deosebirea fa ă de măsurile generale de politică economică. Furnizarea de infrastructură – în anumite condi ii nu este ajutor de stat. Măsurile fiscale generale – de obicei nu sunt ajutor de stat. Efectul real al ajutorului este important. Chiar şi unele măsuri teoretic general aplicabile pot fi ajutor de stat,dacă în realitate au efect selectiv.6. Distorsionarea concuren ei Ajutorul de stat trebuie să distorsioneze sau să amenin e să distorsioneze concuren a existentă sau poten ială- Modificarea condi iilor de pia ă pentru concuren i- Favorizare selectivă în compara ie cu ceilal i concuren i• Necesar: defini ia pie elor relevante din punct de vedere geografic sau al produsului. Nu e necesară aprecierea distorsionării concuren ei7. Afectarea comer ului dintre România şi statele membre UE Efectele posibile asupra comer ului dintre România şi statele membre UE (trebuie îndeplinit alternativ cucriteriul “distorsionării concuren ei”) 27
  28. 28. PARTEA IIICOMPATIBILITATEAAJUTORULUI DE STAT
  29. 29. 1. INTRODUCEREInterdic ia generală asupra ajutorului de stat, stipulată în Art. 2 (1) din Legea privind ajutorul destat şi în Art. 87 (1) din Tratatul CE nu este absolută ori lipsită de condi ii.88 În anumite condi ii,acordarea unui ajutor de stat nu afectează obiectivele politicii economice şi, prin urmare, esteexceptată de la interdic ia generală. În alte cazuri, ajutoarele interzise în principiu pot fi autorizatede Consiliul Concuren ei şi, în mod similar, în cazul Statelor Membre ale UE, de ComisiaEuropeană., după o analiză riguroasă. Cu toate acestea, orie derogare de la interdic ia generalăasupra ajutoarelor de stat trebuie să fie interpretată în mod restrictiv.89În consecin ă, Legea românească privind ajutoare de stat care sunt compatibile per se cu un mediuconcuren ial normal (exceptările legale în baza Art. 2(2) din Legea ajutorului de stat şi ajutoare destat ce pot fi compatibile în urma unei evaluări efectuate de Consiliul Concuren ei (exceptăriposibile, în baza Art. 2 (3) coroborat cu Art. 14 (1) din Lege). 2. CATEGORII CARE NU INTRĂ SUB INCIDEN A LEGII PRIVIND AJUTORUL DE STATArticolul 4 din Legea ajutorului de stat stipulează că sectoarele agriculturii şi pisciculturii suntexceptate de la aplicare regulilor privind ajutorul de stat, întrucât acordarea de ajutoare de stat înaceste sectoare face obiectul unor regulamente speciale.Mai mult, ajutorul de stat acordat unui anumit agent economic pe o perioadă de trei ani şi care nudepăşeşte 4 miliarde ROL (ajutorul sub pragul de minimis) este considerat ca neavând nici unefect perceptibil asupra concuren ei, şi nu cade, prin urmare, sub inciden a Art. 2 (1) din Legeaajutorului de stat, cu condi ia ca şi celelalte condi ii ale Regulamentului aplicabil să fieîndeplinite.90 3. EXCEPTĂRILE LEGALE ÎN BAZA ARTICOLULUI 2(2) DIN LEGEA AJUTORULUI DE STATCa şi în Articolul 87 (2) CE, Articolul 2(2) din Legea ajutorului de stat prevede o exceptare legalăpentru două categorii de ajutor. Această exceptare este automată dacă Consiliul Concuren eiajunge, după o analiză atentă, că ajutorul în cauză se încadrează la una din aceste categorii. Prinurmare, şi ajutorul care este reglementat prin prevederile Art. 2(2) din Lege trebuie notificatConsiliului Concuren ei.88 Cazul 78/76, Steinike und Weinlig vs Germania [1977] ECR 595, par 8; Cazul C-301/87, Comisia vs Fran a [1990]ECR I-307, par 15; Cazul C-39/94, SFEI v La Poste [1996] ECR I-3547, par 36.89 Decizia Comisiei din 23 noiembrie 1988, Valéo, [1989] OJ L 143, p. 44, la 46.90 Regulamentul privind ajutorul sub pragul minim, MO, Partea I, nr. 125/24.03.2000; pragul minim a fost modificatprin Legea 143/1999, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinele Preşedintelui nr. 251/2002 şi 51/2004, MOPartea I nr 248/22.03.2004.

×