• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
(www.reformasanatate.ro) Nota fundamentare Legea privind Reforma Sanatatii 2012
 

(www.reformasanatate.ro) Nota fundamentare Legea privind Reforma Sanatatii 2012

on

  • 987 views

Si TU poti castiga din Reforma Sanatatii in 2012! Inscrie-te GRATUIT chiar astazi in Alfa Club System! Ai numai de castigat! ...

Si TU poti castiga din Reforma Sanatatii in 2012! Inscrie-te GRATUIT chiar astazi in Alfa Club System! Ai numai de castigat!

Pentru informatii complete despre Reforma Sanatatii din 2012, precum si despre cum poti obtine venituri LEGALE din aceasta, te rugam sa accesezi www.reformasanatate.ro, sau apelati-ne la telefon 0720.324.355.

alfa club system, salve club, legea sanatatii, asigurari sanatate, ministerul sanatatii, smurd, reforma sanatatii, reforma sanatatii salve, reforma sanatate, asigurari obligatorii, asigurari sanatate obligatorii, bani, castiga, loc de munca, salariu

Statistics

Views

Total Views
987
Views on SlideShare
987
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
5
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    (www.reformasanatate.ro) Nota fundamentare Legea privind Reforma Sanatatii 2012 (www.reformasanatate.ro) Nota fundamentare Legea privind Reforma Sanatatii 2012 Document Transcript

    • EXPUNERE DE MOTIVESEC IUNEA 1TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV: LEGE PRIVIND ORGANIZAREA SIFUNCTIONAREA SISTEMULUI DE SANATATE DIN ROMANIASEC IUNEA A 2-AMOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV1. Descrierea situa iei În prezent, sistemul sanitar din România este reglementat prin Legeaactuale nr. 95/2006 privind reforma în domeniul s ii, cu modificarile si completarile ulterioare, act normativ structurat pe domenii, in XVII titluri. Necesitatea unei noi reglement ri este eviden iat atât de numeroasele modific ri care au fost necesare a fi realizate pentru acest act normativ, cât i de disfunc ionalit ile ap rute i amplificate în func ionarea sistemului de s tate românesc. Înc din anul 2008, un Raport al Comisiei preziden iale pentru analiza i elaborarea politicilor din domeniul ii publice din România a propus o serie de m suri i solu ii pentru dep irea acestor dificult i. Pe baza concluziilor i recomand rilor din raport, dup o serie de consult ri cu organiza ii, institu ii i al i factori implica i în sistemul de s tate, Comisia preziden ial a redactat o propunere de proiect de lege cadru. Acest proiect a fost dezb tut cu reprezentan ii Ministerului S ii i ai Casei Na ionale de Asigur ri de tate, rezultând actualui proiect de act normativ, care propune o nou perspectiv asupra organiz rii i func ion rii sistemului de s tate românesc. Principalele aspecte c rora trebuie sa le fac fa sistemul sanitar din Romania sunt cele legate de costuri i calitatea serviciilor. Din punct de vedere al costurilor, cele mai frecvente teme de dezbatere se refer la insuficien a fondurilor i, concomitent, la cheltuirea lor ineficient . I. Finan are Cheltuielile din sectorul sanitar au fost în România în mod tradi ional sc zute, în compara ie cu media european i chiar a fostelor ri socialiste. Cu toate acestea, în ultimii ani bugetele sanitare au crescut atât în cifre absolute, de la circa 90 Euro/locuitor la peste 200 Euro/locuitor în ultimii ani, cât i ca pondere în PIB de la cca. 3% la 4% în aceea i perioad de timp. În ciuda acestei cre teri, România continu s fie pe unul dintre ultimele locuri din UE în ceea ce prive te resursele alocate ii. În totalul surselor de finan are, ponderea o de ine Fondul Na ional Unic de Asigur ri Sociale de S tate (FNUAS), cu peste 75% din total, fond gestionat de c tre Casa Na ional de Asigur ri de S tate (CNAS). Evolu ia finan rii i func ion rii sistemului de s tate din ultimii ani au ar tat c exist dificult i semnificative ale CNAS în monitorizarea i 1
    • coordonarea resurselor financiare c tre furnizorii de servicii de s tate,eviden iate cel mai pregnant de dezvoltarea i men inerea unor importantearierate sau întârzâieri de plat atât ale furnizorilor cât i ale caselor deasigur ri de s tate. O alt surs important de venituri din sectorul de s tate estereprezentat de cheltuielile private ale popula iei. Acestea la rândul lor potfi f cute fie prin intermediul asigur rilor private de s tate, fie prin platadirect a serviciilor de s tate. În România asigur rile de s tateprivate sunt nesemnificative ca procent în totalul cheltuielilor private,cauzele fiind legate, în primul rând, de lipsa unui cadrul fiscal suficient destimulativ, concomitent cu num rul relativ mic al furnizorilor priva i, înspecial la nivelul spitalelor, care reprezint cea mai mare cheltuial asectorului sanitar. În acest context propor ia persoanelor care achitdirect, din propriul buzunar, serviciile de s tate este în cre tere, iaraceste cheltuieli au crescut i ele, m rind vulnerabilitatea financiar apopula iei. Totalul cheltuielilor private în s tate în România este între unsfert i o treime din totalul bugetului sanitar, ceea ce reprezint una dintrecele mai mari contribu ii directe din UE. Consecin a acestei situa ii estereducerea accesului la serviciile de s tate necesare, în special apopula iei cu venituri reduse. II. Sectorul Spitalicesc Sectorul spitalicesc din România consum în mod constant peste 50%din bugetul CNAS, la care se adaug fondurile de la Ministerul S iipentru investi ii i fondurile pentru programele derulate prin spitale. Toateaceste fonduri duc la un procent cu mult peste media de 40% alocatpentru spitale în UE. Pozi ia net în favoarea asisten ei spitalice ti estereflectat i de num rul intern rilor, care este mult mai mare decât al celordin grupul rilor care au aderat la UE înainte de mai 2004, al celor careau aderat dup aceast dat i chiar mai mare decât în ri precumBulgaria sau Croa ia. Limit rile manageriale, atât legislative cât i profesionale, cuplate demulte ori cu finan area defectuoas , duc la frecvente situa ii de penurie aconsumabilelor sau a medicamentelor. În plus, pl ile informale care suntfoarte des întâlnite în special în asisten a spitaliceasc , limiteaz iîngreuneaz accesul la diferite servicii spitalice ti, aceast practicac ionând în multe cazuri ca o metod de ra ionalizare de facto aserviciilor oferite. III. Asisten a cu medicamente În prezent, Legea 95/2006 privind reforma în domeniul s ii (TitlulXVII - Medicamentul) cu modific rile i complet rile ulterioare, reprezintactul normativ de transpunere a Directivei 2001/83/CE a ParlamentuluiEuropean i a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui codcomunitar cu privire la medicamentele de uz uman. Titlul XVII – Medicamentul con ine reglement ri specifice referitoare lapunerea pe pia a medicamentelor, fabrica ie i import, etichetare iprospect, clasificarea medicamentelor, distribu ia medicamentelor,publicitate, informarea publicului, farmacovigilen , supraveghere isanc iuni, etc. Asisten a farmaceutic a popula iei este reglementat printr-un actnormativ cu caracter special - Legea farmaciei nr. 266/2008 cumodific rile i complet rile ulterioare. 2
    • În bugetul total al sistemului sanitar din România medicamentelereprezint aproape un sfert, mult peste media rilor europene i chiar acelor din zona noastr . În acela i timp cre terea accentuat a bugetelor pentru medicamente,mai ales în ultimii 4 ani, s-a f cut în principal pe seama unor medicamentedin import extrem de scumpe. Analiza listei cu primele 20 demedicamente prescrise în România arat c multe din acestea suntproduse biologice foarte noi, extrem de scumpe, de care beneficiaz unnum r extrem de redus de persoane, iar altele sunt m rci scumpe, care arputea fi înlocuite de produse generice, mult mai ieftine i cu acelea irezultate terapeutice pentru pacien i. IV. Asisten a medical primar Sistemul de asisten primar a fost primul care a suferit o schimbaremajor dup 1989, fiind la ora actual unul dintre pu inele componente alesistemului public care este semnificativ schimbat din punct de vedereorganiza ional fa de perioada anterioar anului 1989. Cu toate c majoritatea administra iilor au declarat asisten a primara oprioritate, resursele alocate zonei de asisten primar au fost înpermanen mult sub media UE, neatingând niciodat 10% din bugetulalocat de Casa Na ional de Asigur ri de S tate pentru furnizori, celmai frecvent fiind în jurul a 6% din totalul cheltuielilor. În afara posibilit ii reduse de a oferi servicii medicale diversificatedatorate lipsei de aparatur , un alt aspect care a grevat eficacitatea ieficien a asisten ei primare ine de organizarea sa i a întregului sistemsanitar. Astfel, modalit ile de finan are nu au stimulat activitatea în echip(care ar fi putut prin concentrarea resurselor s mai reduc din impactullipsurilor financiare), peste 80% din cabinetele medicilor de familiefunc ionând ca practici individuale. La acest aspect se adaug idecuplarea asisten ei primare de celelalte servicii de s tate, fapt careduce la discontinuit i în urm rirea evolu iei st rii de s tate apacien ilor. V. Resursele umane Managementul resurselor umane din sectorul sanitar este unul dintredomeniile în care sunt necesare m suri determinate, în condi iile în care,comparativ cu rile europene, nivelul asigur rii popula iei din România cumedici i cadre medii sanitare este inferior mediilor europene. În afar dedistribu ia teritorial neuniform a personalului medical se mai remarc iinsuficien a personalului de specialitate, accentuat de limit rile impusede criz , mai ales pentru specialit i déjà deficitare, cum sunt anestezia-terapia intensiv , imagistic medical , medicina de urgen , dar i însectoarele de medicin preventiv , medico-sociale, s tate public imanagementul îngrijirilor de s tate. Exist de asemenea o pondereinadecvat i un defict în cre tere al personalului mediu i auxiliar,precum i o concentrare a personalului medical în zonele urbane i înspitale. Alte probleme se refer la lipsa stimulentelor pentru alegerea cariereimedicale i a sus inerii speciali tilor tineri, nivelul sc zut al salariilor ilipsa de leg tur între performan medical i veniturile realizate oficial. În ultimii ani, acest defict a fost accentuat i ca urmare a apari ieiposibilit ii personalului medical din România de a lucra în rile UE, odatcu integrarea României, fapt ce a dus la o diminuare suplimentar i 3
    • accentuat pentru personalul din s tate, atât a celor cu studii medii cât i superioare, mai ales în rândul tinerilor i a celor înalt specializa i. VI. Calitatea i sistemul informa ional Managementul deficitar al informa iilor din s tate, în condi iile existen ei mai multor sisteme paralele de informa ii coordonate i controlate de c tre proprietari diferi i (Ministerul S ii i unit ile subordonate, Casa Na ional de Asigur ri de S tate, spitale, cabinete particulare, institute de cercetare i înv mânt, etc.), acompaniat de absen a unor standarde (defini ii, indicatori, codific ri, nomenclatoare, etc.), a condus la duplicarea raport rilor, la apari ia unor incoeren e a datelor, la pierderea sau chiar inaccesibilitatea unor informa ii, cu impact major asupra func ionalit ii sistemului sanitar. Lipsa unui sistem func ional al informa iilor în s tate face imposibil i existen a unui sistem viabil de asigurare a calit ii serviciilor de s tate la toate nivelurile asisten ei de s tate. Sistemul de s tate are nevoie de un program de îmbun ire a calit ii serviciilor de s tate i care s furnizeze informa ii legate de calitatea furniz rii serviciilor i s urm reasc îmbun irea continu a calit ii serviciilor de s tate. Acest sistem de calitate va evalua i îmbun i calitatea serviciilor medicale, va men ine i va cre te satisfac ia pacientului, va demonstra i va eficientiza cheltuirea fondurilor în sistemul de s tate.2. Schimb ri Sporirea fondurilor publice, fie prin noi taxe, fie prin cre terea celorpreconizate actuale este improbabil in contextul socio-economic actual, pe termen scurt i mediu, cel pu in. Op iunea r mas este cre terea bazei de contribu ie i diversificarea finan rii care s atraga resurse suplimentare prin alte mecanisme. Concomitent trebuie dezvoltate mecanisme care s asigure c fondurile suplimentare sunt cheltuite mult mai eficient, in beneficiul cât mai multor pacien i, concomitent cu stimularea celor care contribuie la acte medicale de calitate i eficien sporit . Ca atare, propunerea legislativ are in vedere s rezolve cu prioritate aceste aspecte de finan are, cu impact nemijlocit asupra func ion rii întregului sistem sanitar. Proiectul de lege propune un model care s creasc utilizarea eficient a rersurselor financiare, p strând, pe cât posibil, eforturile contribuabililor în actualele limite. Proiectul de lege este structurat pe XVII titluri care reglementeaza urmatoarele aspecte : 1.Titlul I - S tate public al prezentului act normativ stabile te atribu iile principalelor autorit i din sistemul de s tate public care constau in elaborarea , implementarea i realizarea obiectivelor Strategiei Na ionale de S tate Public . Obiectivele Strategiei Na ionale de tate Public se realizeaza prin Programe Na ionale de S tate coordonate de Ministerul S ii, precum i prin proiecte i parteneriate, cu implicarea activ a institu iilor publice i private, organiza ii guvernamentale, na ionale i interna ionale, precum i organiza ii neguvernamentale care ac ioneaz în domeniul s ii publice. 2.TITLUL II Programele Na ionale de S tate. 4
    • Pentru programele nationale, care consuma peste 1/3 din bugetul demedicamente, se vor introduce ca regula contracte cost-volum si cost-volum-rezultat. In acest mod se va stabili (multi)anual prin negociere intreMS si companiile farmaceutice numarul total de pacienti ce va fi tratat cusuma disponibila; depasirea numarului de pacienti tratati va putea fi facutacu suportarea costurilor de catre producatori, urmand ca acest numarsuplimentar de pacienti tratati sa fie luat in calcul pentru negociereaurmatorului contract (adica va creste cota bugetara alocata companiilorcare trateaza in plus fata de nr. de pacienti platit din fonduri publice).Acolo unde se preteaza, plata se va face doar in functie de atingereaanumitor parametri/rezultate agreati in contract (precum negativareaanumitor parametri, reducerea concetratiei virale etc.). 3.TITLUL III Asisten medical primar . Asisten a primar la nivelcomunitar va trebui de asemenea legiferat prin înfiin area de echipe deasisten multidisciplinar la nivel local, din care s faca parte pe langpersonalul cabinetului de medicina primara si asistentul medicalcomunitar, asistentul social si orice alt personal de specialitate necesar.Activit ile de preven ie precum si unele facilitati administrative sifinanciare pentru derularea in bune conditii a activitatii cabinetelormedicale de medicina primara urmeaz s devin o responsbilitatepartajat de administra ia de la nivelul local cu cel na ional (ast ziadministra ia local nu se implic de loc). In acela i timp este încurajatlegislativ posibilitatea de integrare între asisten a spitaliceasc i ceaextraspitaliceasc inclusiv prin posibilitatea de a avea bugete comunepentru asigurarea continuit ii îngrijirilor medicale. 4.Titlul IV Asistenta medicala ambulatorie de specialitate. Pentruprima data, intr-o lege a sanatatii, se face referire precisa si la serviciiledin ambulatoriile de specialitate, privind modul de organizare sifunctionare, rol si atributii, finantare si integrarea pe verticala intreserviciile de medicina primara si cele spitalicesti, precum si posibilitateapreluarii mai multor tipuri de servicii care sa duca la rezolvarea cazurilor inambulator, degrevind serviciile spitalicesti si diminuind costurile aferente. 5.Titlul V Sistemul na ional de asisten medical de urgen ide prim ajutor calificat. Se p streaz acuala organizare a sistemului deurgen , introducându-se suplimentar posibilitatea furniz rii acestorservicii de c tre orice furnizor care este omologat, în scopul diversific riisurselor de finan are i a implement rii principiilor de concurenreglementat . 6.TITLUL VI Spitalele. Un alt nivel la care sunt propuse modific rilegislative semnificative este cel al segmentului care consum /utilizeazcca. 50% din buget, sectorul spitalicesc. Nici aici modificarea legislativnu solicit fonduri suplimentare de la stat, ci dimpotriv , poate atrageresurse f cre terea deficitului. In esen este vorba de modificarea formei de organizare a spitalului,astfel încât s permit stimularea practicilor eficiente i penalizareacelorlate, prin acordarea posibilit ii ca spitalele s devin unit i cu statutde funda ie sau chiar de societate comercial . Fondatorul sau ac ionarul 5
    • unic (în cazul societ ii comerciale) ar fi administratorul actual care, înmajoritatea cazurilor, este administra ia public locala. Aceast modificaresimpl , combinat i cu modificarea sistemului de asigur ri, ar schimbamasiv modul de operare al spitalelor, inclusiv prin posibilitatea de aaccesa fonduri din pia a financiar privat . Noua structur ar permite omult mai mare libertate de actiune echipei manageriale la toate nivelurile,de la personal (inclusiv salarizarea diferen iat ) pan la structur idotare, men inând îns proprietatea la nivelul institu iilor publice (existandîns i varianta acolo unde se dore te s fie atra i noi parteneri in diferitemodalit i care ast zi nu sunt posibile). In acelasi timp responsabilitateaechipei manageriale va putea fi mai clar circumscrisa, inclusiv prinincluderea unor clauze de raspundere patrimoniala in contractul demanagement, clauze care in structura organizatorica actuala nu pot fiincluse. În plus, a a cum arat i practica interna ional , pot fi atrase mult mai or fonduri suplimetare de acele spitale care prezint planuri dedezvoltare viabile economic, inclusiv prin accesarea de împrumuturibancare sau prin comasarea resurselor mai multor institutii sanitare.Spitalele pot sa se asocieze/uneasca intre ele dar pot concomitent saincheie contracte de furnizare de servicii cu unul sau mai multi asiguratoride sanatate, dar i contracte de colaborare în furnizarea de servicii de tate cu al i furnizori, inclusiv din asisten a medical primar iambulatorie. 7.TITLUL VII Medicamentul i asistenta farmaceutica a popula iei. Domeniul medicamentului va fi reglementat într-un capitol denumit„Medicamentul i asisten a farmaceutic a popula iei”, care va constituireglementarea-cadru în acest sector, urmând ca prin normele de aplicare fie realizat transpunerea în intregime a Directivei 2001/83/CE aParlamentului European i a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituirea unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman. O alta propunere care duce rapid la eficientizarea utilizarii resurselorse refera la zona medicamentului. Se vor introduce ca regula contractecost-volum si cost-volum-rezultat. inând cont de faptul c asisten a farmaceutic a popula iei estereglementat în prezent printr-o lege distinct , prezentul proiect con ineprevederi referitoare la principiile desf ur rii acestei activit i. Pentruevitarea relu rii sau suprapunerii unor prevederi, ceea ce ar conduce laapari ia unor confuzii i disfunc ionalit i în implementare, asisten afarmaceutic va fi reglementat în continuare prin lege special . 8.TITLUL VIII Donarea si organizarea esuturilor i celulelor deorigine uman în scop terapeutic Se stabile te cadrul legal privind activitatea de donare i prelevareade organe, esuturi i celule de origine uman , în scop terapeutic, precum i de transfuzie sanguin , donarea de sânge i componente sanguine deorigine uman . Pentru o coordonare i oragnizare coerent i unitar a celor doudomenii sunt definite clar autorit ile competente precum i autorit iile curesponsabilit i atât în domeniul transplantului cât i cel al transfuzieisanguine. 6
    • În capitole distincte se stabilesc domeniile de aplicare, principiilegenerale cât i modalitatea de finan are atât pentru activitatea deactivitatea de donare i prelevarea de organe, esuturi i celule de origineuman , în scop terapeutic, precum i de transfuzie sanguin , donarea desânge i componente sanguine de origine uman . Se creeaz cadrul organizatoric i legal pentru ca fiecare cetatean s i exprimere acordul sau dezacordul informat privind donarea onorificde organe, celule i esuturi în vederea transplantului fiind reglementatecondi iile în care se poate face prelevarea i donarea de organe, celule i/sau esuturi. De asemenea într-un capitol special sunt stabilite sac iuni pentrudiferite fapte ce constituie înc lc ri la reglement rile din codul transplantul i transfuziei sanguine cât i a celor deja prev zute în actuala legisla ie. Normele de aplicare ale codului don rii i utiliz rii elementelorcorpului uman în scop terapeutic vor fi aprobate prin hot râre aGuvernului. Prin ordine ale ministrului s ii se vor stabili standardele deacreditare referitoare la opera iunile de donare i transplant, inclusivstandardele pentru registrele de donatori i registrele pentru pacien iitrasplanta i, cât i standardele i normele privind utilizarea plasmei pentruprepararea farmacologic a porduselor plasmatice labile. 9.Titlul IX Personalul din sistemul de s tate. Legea aduce oclasificare mai riguroas a personalului încadrat în unit ile medicale,personal care are obliga ia s asigure asisten a medical acordatpopula iei. În prezent ne confrunt m cu o mobilitate crescut a profesioni tilordin sistemul de s tate, fapt care afecteaz m surile de acordare aasisten ei medicale. În vederea unei gestion ri eficiente a acestui fenomen estenecesar înfiin area unui Registru na ional care va centraliza datelepersonalului de specialitate medical i nemedical încadrat în unit ilemedicale, date esen iale fundament rii obiective a politicilor de resurseumane in sistemul de s tate. Din experien a recent a celorlalte state membre ale UniuniiEuropene, pe lâng profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistentmedical generalist i moa e, rezult tendin a reglement rii i altor profesiicu domeniu specific de activitate în sistemul sanitar, cum ar fi profesia defizioterapeut. În România beneficiaz de legi de exercitare a profesieiprofesiile medicale reglementate la nivel comunitar prin prevederisectoriale precum i profesiile de biolog, biochimist i chimist. Tendin a dereglementare se reg se te i în cazul profesiilor de kinetoterapeut ifiziokinetoterapeut i de practician de medicin complementar . În acest sens Codul profesiilor reglementate din sistemul de s tateva cuprinde într-un singur act normativ legile de exercitare a profesiilor dinsistemul de s tate românesc reglementate în prezent precum i aprofesiilor cu domeniu specific de activitate în sistemul de s tate careurmeaz a fi reglementate la nivel comunitar sau na ional. 10.TITLUL X R spunderea civil a personalului medical i afurnizorului de produse i servicii medicale i farmaceutice. De 7
    • asemenea, este reglementat i r spunderea civil a personaluluimedical i a furnizorului de produse i servicii medicale i farmaceutice. Prin prezentul proiect de act normativ se stabile te cadrul legal privindmalpraxisul. Malpraxisul este definit ca fiind eroarea profesional s vâr it înexercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare deprejudicii asupra pacientului, implicând r spunderea civil a personaluluimedical i a furnizorului de produse i servicii medicale, sanitare saufarmaceutice. Prin proiectul de act normativ se stabile te responsabilitateafurnizorilor de produse i servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, prinintroducerea obliga iei acestora de a comunica orice informatie solicitatde catre persoana care se considera victima unui act de malpraxis. Deasemenea, se introduce obliga ia de asigurare pentru garantarea spunderii civile a furnizorilor de produse i servicii medicale, sanitaresau farmaceutice. În vederea stabilirii cazurilor de r spundere civila profesional pentrumedici, farmacisti si alte persoane din domeniul asisten ei medicale, seconstituie, la nivelul structurilor teritoriale ale oraniza iilor profesionale deprofil cu rol de reglementare a profesiilor medicale se constituie comisii demonitorizare i competen profesional pentru cazurile de malpraxis. Comisia are ca atribu ii principale stabilirea existen ei sauinexisten ei unui caz de malpraxis i facilitatea solu ion rii amiabile aconflictelor dintre pacien i i personal medical, furnizorul de produse iservicii medicale, sanitare sau farmaceutice. De asemenea, prin proiectul de act normativ s-a stabilit c , dac Comisia a re inut c s-a produs un prejudiciu pacien ilor, asigur torul,care garanteaz r spunderea civil a personalului medical sau furnizoruluide produse i servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, transmitevictimei prejudiciului sau succesorilor acesteia o ofert pentrudesp gubirea integral a prejudiciului suferit, în limita plafonului asiguratprin contractele de asigurare. Dac victima prejudiciului sau succesorii acesteia accept oferta,ace tia încheie în condi iile legii un contract de tranzac ie privindprejudiciile produse, cu personalul medical sau furnizorul de produse iservicii medicale, sanitare sau farmaceutice, în termen de o lun de ladata pl ii desp gubirii. O copie a contractului de tranzac ie, va fi transmis Comisiei de c trepersonalul medical sau furnizorul de produse i servicii medicale, sanitaresau farmaceutice în termen de o lun de la data încheierii acestuia. Actele de malpraxis în cadrul activit ii medicale de preven ie,diagnostic i tratament se prescriu în termen de un an de la producereaprejudiciului, cu excep ia faptelor ce reprezint infrac iuni. Totodat , se stabile te c omisiunea încheierii asigur rii de malpraxismedical sau asigurarea sub limita legal constituie abatere disciplinar ise sanc ioneaz cu suspendarea dreptului de practic sau, dup caz,suspendarea autoriza iei de func ionare. 11.Titlul XI - Asigur rile sociale de sanatate. Propunerea const ,succint, în p strarea actualului sistem de colectare a asigur rilor de tate nemodificat ca valoare, îns cu reducerea celor care sunt scuti i 8
    • de la plata lor i schimbarea complet a modului de alocare i gestionarea acestor fonduri prin introducerea caselor de asigur ri de s tateprivate în locul actualelor case jude ene. Practic, modificarea esen ial în sistem este legat de interpunereaîntre CNAS i furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare,reprezentate de casele de asigur ri private, care vor trebui s aducelementele de competitivitate i eficien în gestionarea fondurilor, i sstimuleze inclusiv cre terea calit ii serviciilor medicale pentru a atragecât mai mul i asigura i, f s se modifice esen ial modul de colectaresau contribu iile pl tite de asigura i. CNAS r mâne cu un rol de reglementare i ca un fond de distribu ie iredistribu ie a veniturilor între casele private în func ie de num rul deasigura i i de structura de vârst , sex, morbiditate etc. a asigura ilor,prevenind astfel situa ii în care unele case ar putea incerca s selectezepersoane tinere si cu venituri crescute, in dauna celor varstnici, cumultiple comorbidit i sau/ i cu venituri reduse. Popula ia nu va resim i financiar aceast modificare, pl tind, în mare,acelea i asigur ri ca pân acum, iar CNAS va men ine doar rol dereglementare i control. Pacientii vor putea merge, fara costurisuplimentare, la orice furnizor de servicii care are contract cu compania lacare este asigurat; daca doreste sa se trateze in afara retelei acesteia, ova putea face, dar va trebui sa suporte o contribu ie suplimentar pentruaceasta, cu exceptia cazurilor de urgenta. Pentru a putea eficientizacosturile, companiile private de asigurari vor trebui sa reduca consumul deservicii spitalicesti costisitoare si sa promoveze serviciile de la nivel primarsi de ambulator cu caracter preventiv, ceea ce va duce, pe termen mediu,la o imbunatatire a starii de sanatate pentru populatie dar si la o reducerea costurilor. Casele de asigur ri private vor putea s ofere în plus servicii medicalefie în cadrul bugetului primit de la CNAS, fie solicitând o coasiguraresuplimentar voluntar , care va fi suportat de c tre angajator sau deasigurat i va fi deductibil fiscal, ceea ce va cre te gradul de atractivitateal acesteia. 12.TITLUL XV Finan area unor cheltuieli de s tate. Legeaprevede majorarea cu 20% a contribu iilor din acciz care se constituie cavenituri proprii ale Ministerului S ii pentru finan area cheltuielilor de tate, ceea ce are drept scop asigurarea fondurilor necesare acopeririipriorit ilor în s tate public pentru asisten a medical acordatpopula iei. 13.TITLUL XVI Calitatea i informa iile în sistemul de s tate. Oalta noutate se refera la zona calitatii serviciilor medicale. In acest sens seare in vedere creearea unei Agentii Pentru Informatii si Calitate in tate (ANCIS), rezultat prin reorganizarea Comisiei Na ionale deAcreditare a Spitalelor (CoNAS), ca o structur în coordonarea MS, careva asigura concentrarea resurselor existente din aceast domeniu. ANCISva prelua respunsabilit ile actuale ale CoNAS i va colabora, în plus, lacrearea de standarde de calitate a serviciilor medicale. Pe aceasta bazava participa si la procesele de evaluare externa a calitatii serviciilormedicale si a institutiilor care furnizeaza aceste servicii. 9
    • 3. Alte informa ii Nu este cazul. SEC IUNEA A 3-A IMPACTUL SOCIO-ECONOMIC AL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV 1. Impactul macroeconomic Nu este cazul.1^1. Impactul asupra mediului Introducerea de mecanisme concurentiale la nivelulconcuren ial i domeniului ajutoarelor de finantarii si furnizarii de servicii, intr-o piat care vastat mâne reglementata de catre autoritati, va duce la cresterea performantei la nivel managerial si medical, cu alocarea resurselor in functie de nevoile pacientilor.3. Impactul social Popula ia va pl ti, în mare, acelea i asigur ri ca i pân acum, iar m surile propuse vor duce la o eficientizare a furniz rii serviciilor medicale i la o cre tere a calit ii acestora.4. Impactul asupra mediului Nu este cazul.5. Alte informa ii Nu este cazul. SEC IUNEA A 4-A IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT, ATÂT PE TERMEN SCURT, PENTRU ANUL CURENT, CÂT I PE TERMEN LUNG (PE 5 ANI)Indicatori Anul Urm torii 4 ani Media pe 5 ani curent1 2 3 4 5 6 71. Modific ri ale veniturilor bugetare,plus/minus, din care:a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit (ii) impozit pe venitb) bugete locale: (i) impozit pe profitc) bugetul asigur rilor sociale destat: (i) contribu ii de asigur ri2. Modific ri ale cheltuielilorbugetare, plus, din care:a) buget de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal (ii) transferurib) bugetul Fondului na ional unic de tate: (i) bunuri i servicii3. Impact financiar, plus/minus, dincare:a) buget de stat 10
    • b) bugete locale4. Propuneri pentru acoperireacre terii cheltuielilor bugetare- disponibilit i din venituri proprii aleanului precedent5. Propuneri pentru a compensareducerea veniturilor bugetare6. Calcule detaliate privindfundamentarea modific rilorcheltuielilor bugetare – conformAnexei la prezenta.7. Alte informa ii SECTIUNEA A 5-A EFECTELE PROIECTULUI DE ACT NORMATIV ASUPRA LEGISLA IEI ÎN VIGOARE Norme metodologice aprobate prin hot râri ale1. Proiecte de acte normative suplimentare Guvernului sau ordine de ministru2. Compatibilitatea proiectului de actnormativ cu legisla ia comunitara inmaterie3. Decizii ale Cur ii Europene de Justi ie i Nu este cazulalte documente4. Evaluarea conformit ii: Se conformeaz5. Alte acte normative i/sau documente Nu este cazulinterna ionale din care decurgangajamente6. Alte informa ii Nu este cazul SECTIUNEA A 6-A CONSULTARILE EFECTUATE ÎN VEDEREA ELABORARII PROIECTULUI DE ACT NORMATIV 1. Informa ii privind procesul de consultare Nu este cazul cu organiza ii neguvernamentale, institute de cercetare i alte organisme implicate 2. Fundamentarea alegerii organiza iilor Nu este cazul cu care a avut loc consultarea, precum i a modului in care activitatea acestor organiza ii este legata de obiectul proiectului de act normativ 3.Consult rile organizate cu autorit ile Au fost consultate structurile asociative ale administra iei publice locale, in situa ia in autorit ilor administra iei publice locale. care proiectul de act normativ are ca obiect activit i ale acestor autorit i, in condi iile Hot rârii Guvemului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorit ilor administra iei publice locale la elaborarea 11
    • proiectelor de acte normative4. Consult rile desf urate in cadrul Nu este cazulconsiliilor interministeriale, in conformitatecu prevederile Hot rârii Guvernului nr.750/2005 privind constituirea consiliilorinterministeriale permanente5. Informa ii privind avizarea de c tre Este necesar avizul Consiliului Legislativ, ala) Consiliul Legislativ Consiliul Economic i Social si al Consiliulb) Consiliul Suprem de Ap rare a arii Concuren ei.c) Consiliul Economic i Sociald) Consiliul Concuren eie) Curtea de Conturi6. Alte informa ii Nu este cazul SECTIUNEA A 7-A ACTIVIT TI DE INFORMARE PUBLICA PRIVIND ELABORAREA I IMPLEMENTAREA PROIECTULUI DE ACT NORMATIV1. Informarea societ ii civile cu privire la Au fost respectate regulile procedurale aplicabilenecesitatea elabor rii proiectului de act pentru asigurarea transparen ei decizionale,normativ prev zute de Legea nr. 52/2003 privind transparen a decizional în administra ia public .2. Informarea societ ii civile cu privire la Nu este cazuleventualul impact asupra mediului inurma implement rii proiectului de actnormativ, precum i efectele asupra ii i securit ii cet enilor saudiversit ii biologice3. Alte informa ii Nu este cazul SECTIUNEA A 8-A MASURI DE IMPLEMENTARE1. Masurile de punere in aplicare a Se are in vedere creearea unei Agentii Pentruproiectului de act normativ de c tre Informatii si Calitate in S tate (ANCIS), rezultatautorit ile administra iei publice centrale prin reorganizarea Comisiei Na ionale de Acreditare i/sau locale - înfiin area unor noi a Spitalelor (CoNAS), ca o structur în coordonareaorganisme sau extinderea competen elor MS, care va asigura concentrarea resurselorinstitu iilor existente existente din aceast domeniu.2. Alte informa ii Nu este cazul 12
    • Fa de cele prezentate a fost elaborat prezentul proiect de Lege privind organizareasi functionarea sistemului de sanatate din Romania, pe care îl supunem spreaprobare. MINISTRUL S II, LADISLAU RITLI AVIZAT FAVORABIL : MINISTRUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR, Constantin Traian IGA MINISTRUL AFACERILOREUROPENE, Leonard ORBANMINISTRUL APARARII NATIONALE, MINISTRUL EDUCA IEI, CERCET RII, TINERETULUI I SPORTULUI, Gabriel OPREA Daniel Petru FUNERIU MINISTRUL ECONOMIEI, COMERTULUI SI MEDIULUI DE AFACERI, Ion ARITON MINISTRUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE, Sulfina BARBU MINISTRUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII, Anca Daniela BOAGIU 13
    • MINISTRUL FINAN ELOR PUBLICE Gheorghe Ialomi ianu PRESEDINTELE CASEI NATIONALE DE ASIGURARI DE SANATATE, Nicolae Lucian DUTA PRESEDINTELE AUTORITATII NATIONALE PENTRU REGLEMENTAREA SI MONITORIZAREA ACHIZITIILOR PUBLICE, Cristina TRAILAPRE EDINTELE COMISIEI NA IONALE DE SUPRAVEGHERE A ASIGUR RILOR Constantin Buzoianu DIRECTORUL SERVICIULUI ROMAN DE INFORMATII, George Cristian MAIORDIRECTORUL GENERAL AL SERVICIULUI DE TELECOMUNICATII SPECIALE, Marcel OPRI DIRECTORUL SERVICIULUI DE INFORMATII EXTERNE, Mihai-R zvan UNGUREANU PRE EDINTELE CONSILIULUI CONCUREN EI Chiritoiu Ct. Bogdan - MariusSECRETARUL GENERAL AL SECRETARIATULUI GENERAL AL GUVERNULUI MINISTRUL JUSTITIEI, Catalin Marian PREDOIU 14