Evolutia ratei somajului
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Like this? Share it with your network

Share

Evolutia ratei somajului

on

  • 13,010 views

 

Statistics

Views

Total Views
13,010
Views on SlideShare
13,010
Embed Views
0

Actions

Likes
2
Downloads
280
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Evolutia ratei somajului Document Transcript

  • 1. ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA MANAGEMENT - ADMINISTRATIE PUBLICA PROIECT EVOLUTIA RATEI SOMAJULUICOORDONATOR STINTIFIC:Prof.univ.dr.CORALIA ANGELESCUAsist.univ. ROBERTA STANEF Bucuresti - 2009 -
  • 2. CUPRINSCAP. I. SOMAJUL – NOTIUNI GENERALE 3 1.1. Definirea somajului 3 1.2. Caracteristicile somajului 3 1.3. Forme ale somajului 4 1.4. Cauze si consecinte ale somajului 5 1.4.1. Cauzele 5 1.4.2. Consecintele 6 1.5. Politici de combatere a somajului 7 1.5.1. Politicile active 7 1.5.2. Politicile pasive 7CAP. II. SOMAJUL IN ROMANIA SI IN UE 8 2.1. Dimensiunile si evolutia somajului in perioada 1991-2005 8 2.2. Particularitati structurale ale somajului in perioada 1991-2005 11 2.3. Incidenta somajului de lunga durata 12 2.4. Situatia statistica operativa a somajului in anul 2006 14 2.5. Situatia statistica operativa a somajului in anul 2007 15 2.6. Situatia statistica operativa a somajului in anul 2008 17 2.7. Harta somajului pe timp de criza in Romania 21 2.8. Rata somajului in tarile din UE 24CAP. III. PREVIZIUNI SI CONCLUZII 26 3.1. Previziuni privind rata somajului 26 3.2. Concluzii 30BIBLIOGRAFIE 32 2
  • 3. EVOLUTIA RATEI SOMAJULUI CAP. I. SOMAJUL – NOTIUNI GENERALE 1.1. Definirea somajului Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiiltuturor tarilor. Notiunrea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul saupreluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea oriceactivitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilorridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte dinpopulatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti demunca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumitemomente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cunumarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatatea secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorauproductia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pieteimuncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si ofertaglobala de munca. Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca, cererea nefiindluata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea maicorecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a oferteiconcomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca.Somajul, daca nu a existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste. Dimpotriva,cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului. Piata muncii nu functioneaza, ca o piata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative(patronat, sindicate) si a raportului de forte dintre acestia. Piata contemporana a muncii se poate aflafie in situatia de echilibru, adica de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovatede guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocpare (deplina) a populatiei activecat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini,realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape imposibila, declarand ca estesatisfacator un grad de ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de 2-3%. Conform “Biroului International al Muncii” este somer orice persoana care are mai mult de15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii: - este apt de munca; - nu are loc de munca; - esta disponibil pentru o munca salariata; - cauta un loc de munca. In Romania, Legea nr 1/1991 republicta cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca suntconsiderati someri persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibilecorespunzatoare pregatirii lor, desi nu se fac precizari in lege reiese ca varsta este de peste 16 ani. 1.2. Caracteristicile somajului O persoana care, fara sa se tina seama de efectele structurale, cumuleaza aceste caracteristicieste denumita in genere “somer-tip”. 3
  • 4. Somajul se caracterizeaza prin: 1. Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima: a) absolut, ca numar al somerilor; b) relativ, ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre numarulsomerilor si populatia ocupata, iar alteori ca raport inre numarul somerilor sipopulatia activa saudisponibila. 2. Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetareatotala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea durateisaptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial). 3. Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatiidepuse pana la reluarea normala a muncii. 4. Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc. Criterii de caracterizare: a) Dupa nivel: - absolut – numar - relativ - rata b) Dupa durata c) Structura : -rasa - sex - varsta d) Calificare: - domeniu de activitate - grad de pregatire Pentru caracterizarea numarului fortei de munca se utilizeaza urmatorii indicatori: - populatia activa - populatia ocupata - numarul salariatilor - fondul de timp de munca efectiv lucrat Rata somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea somajului,calculandu-se sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia de referinta (de obiceipopulatia activa). In practica mondiala, pentru colectarea informatiilor privind somajul, sunt utilizate trei sursede date: 1. Recensamantul populatiei, ca inregistrare totala, la care criteriul prin care o persoanaeste considerata in stare de somaj este acela ca, in perioada de referinta (de obicei un an), numarulsaptamanilor in care persoana respectiva a fost neocupata sa fie predominant in raport cu numarulsaptamanilor in care aceasi persoana a avut o slujba. Pe baza acestei surse de date de obtine numarulsomerilor ca medie a anului de referinta. 2. Ancheta asupra ocuparii fortei de munca efctuata in gospodariile populatiei esteconsiderata cea mai adecvata sursa de date si metoda de investigare pentru masurarea, sub diferiteaspecte si cu ajutorul a diversi indicatori, a somajului. 3. Sursele administrative de colectare a informatiilor, desi sunt cel mai accesibile, au limitein caracterizarea complexa a somajului, oferind numai informatii partiale privind proportiile acestuifenomen. 1.3. Forme ale somajului Somajul involuntar se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il genereaza. 4
  • 5. Somajul ciclic este generat de evolutia ciclului economic. In faza de criza, somajul sporesteca urmare a contractiei, scaderii productiei, a activitatilor economice si cresterii numarului defalimente, cu deosebire a intreprinderilor mici si mijlocii. In ultimele decenii , somajul, in multe tari dezvoltate s-a mentinut la cote ridicate chiar si inperioade de boom (peste 10%). Deci, s-a redus capacitatea de absortie a pietei muncii chiar si infaze ale ciclului ce se particularizau prin sincronizarea cresterii economice si reducerii numarului desomeri. Somajul conjunctural este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri,sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni, siinternationali. Primul si al doilea “soc petrolier” (din prima jumatate a anilor 70) si embargourilepracticate fata de anumite state s-au rasfrant si se rasfrang negativ asupra economiei statelor aflatesub embargou, dar si asupra partenerilor cu care acestea aveau relatii comerciale. Somajul structural deriva din reconversiunea unor activitati economice, din restructurarilede ramura si subramura impuse de progresul tehnic. Somajul structural apare si ca efect al uneistructuri inguste de ramuri si subramuri, caracteristica pentru tarile in curs de dezvoltare.Diversificarea ramurilor ar oferi sanse mai mari de absortie a fortei de munca. Somajul tehnologic este efectul introducerii noilor tehnologii , care impun un nou mod deorganizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca. Somajul sezonier este legat de restrangerea actvitatii economice in anumite anotimpuri aleanului, datorita conditiilor naturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si turismetc.; el are caracter ciclic. Somajul total presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii. Somajul partial consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cudiminuarea corespunzatoare a salariului ( saptamana incompleta sau ziua de munca la o durata maimica). Somajul deghizat cuprinde persoanele declarate si inregistrate la Oficiul fortei de munca incategoria someri, dar care, in realitate, sunt pe piata gri a muncii. Ele lucreaza fara contract demunca, dar beneficiaza de toate drepturile prevazute in legi privind somerii. Persoanele care traiesc in mediu rural si care au un grad de ocupare redus, cu un venit desubzistenta, si care se apropie de conditia economico - sociala a somerului nu sunt inregistrate laOficiile fortei de munca dar, in realitate, se afla intr-un somaj latent. Somajul deghizat este de mare amploare in tarile in curs de dezvoltare, unde milioane depersoane au o ocupare precara, cu o productivitate foarte scazuta, ceea ce le situeaza in starea denonocupare. 1.4. Cauze si consecinte ale somajului 1.4.1. Cauzele Aparitia si accentuarea somajului au o multime de cauze obiective, dar si subiective. Ritmul de crestere economica, in conditiile unei productivitati a muncii ridicate, nu mai estecapabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina. Pe piata muncii,decalajul intre cererea de munca si oferta de munca este in defavoarea ultimei. Dezechilibre deamploare se manifesta pe segmentul de piata al fortei de munca tinere, care au drept cauza lipsa nunumai de locuri de munca, ci si a unei pregatiri profesionale, in discordanta cu structura cereriipietei muncii. Exista si cauze de ordin subiectiv, ce tin de comportamentul retinut al agentiloreconomici de a angaja tineri fie din cauza lipsei lor de experienta, fie ca acestia nu se incadreaza indisciplina muncii. In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platitecu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa. Progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau maimica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice. In 5
  • 6. perioada postbelica, revolutia stiintifica si tehnica in domeniul productiei si serviciilor a accentuattendinta de suprimare a unui important numar de locuri de munca. Pe termen lung, procesul tehnic genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produserezultate din acrtivitati noi generatoare de locuri de munca. Exemplul tarilor dezvoltate confirmateza ca introducerea progresului tehnic nu numai suprima, dar si creaza locuri de munca chiar dacarata somajului a crescut si ea. Criza economica, caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporestenumarul de someri, iar integrarea lor, in perioada de boom, poate fi la un nivel scazut. Absorbireaunui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimulaagentii economici in cresterea investitiilor de capital, de capacitatea de utilizare eficienta aparghiilor economice in conditii de criza. In Romania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cuperspective reduse de reintegrare. Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice, sub impactul diversificariicererii de bunuri, al crizei economice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducereacererilor de munca. In Romania, somajul are la originea sa, partial, si transformarile de structura a economieinationale, dupa criteriul de eficienta, in vederea adaptarii la mediul concurential. Imigrarea - emigrarea influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti apopulatei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta munca in cadrul acestora.Emigrarea are un efect invers, de scadere a fortei de munca in zona de origine. Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila, datorita oscilatiilor ritmuluicresterii economice, conflictelor armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativasupra relatiilor economice vizand importul - exportul, deteriorand activitatile economice in tariledin zona si contribuind la somaj. Embargoul impus Romaniei fata de Irac si Iugoslavia a avut efectenegative asupra exportului, ceea ce a condus la retragerea activitatilor multor unitati economice.Pierderile se cifreaza la zeci de miliarde de dolari. 1.4.2. Consecintele Pe plan economic, se disting consecintele negative ale somajului la nivel national si la nivelde individ - familie. Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii PIB,in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din parte individului sisocietatii, care nu vor fi recuperate in situatia somajuli de lunga durata; aceasta forta de munca,iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea BIP; societatea suporta costurilesomajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici, salariatilor;existanta unui somaj de lunga durata mai ales in randul tinerilor, poate genera acte de violenta,infractiuni, poate accentua criminalitatea, cu impact asupra intregii societati. La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului. Indemnizatia de somaj este mai mica decat salariul. Prelungirea duratei somajului erodeazasi economiile, daca exista. Se deterioreaza calitatea fortei de munca si este mai greu de gasit un locde munca. Un rol aparte revine starii morale si psihice, care afecteaza individul devenit somer mai multdecat latura economica. Apar complexe de neutilitate pentru societate si familie. Starea de somajpoate afecta coeziunea si armonia unei familii. Totodata, somajul cronic si de lunga durata, caregenereaza saracia unui grup important din populatia activa, poate antrena conflicte sociale profunde.Este de inteles ca “bulversarea vietii sociale si a celei de familie poate provoca o adevarata crizade identitate”. Multitudinea de efecte negative ale somajului pentru societate si individ justifica pe depliningrijorarea guvernelor statelor lumii in fata acestui flagel si preocuparea pentru a gasi solutii deocupare a fortei de munca la un grad cat mai inalt. 6
  • 7. Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii forteide munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel microsi macroeconomic. 1.5. Politici de combatere a somajului 1.5.1. Politicile active consta in masuri care sa contribuie la (re)integararea somerilor indiferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati. Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active sunt: - organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificarecorespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor demunca; - stimularea agentilor economici, prin parghii economico-financiare, in extinderea activitatiieconomice. - incurajarea investitiilor, prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresteriieconomice, a crearii de noi locuri de munca; - acordarea de facilitati intreprinderilor care angajeaza someri de lunga durata, precum sitineri; - incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica, pe plan local si national; - dezvoltarea serviciilor publice in limite rationale, a serviciilor industriale etc.; - extinderea ocuparii atipice: ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, muncala domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare. In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri, actiuni,ca: acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta, de la unsector de activitate la altul; incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu;dezvoltarea cercetarii stiintifice, a sectoarelor de conceptie; racordarea invatamantului la tendintelece se contureaza in diviziunea muncii interne si internationale, formarea si specializarea tineretuluiin domenii de perspectiva indelungata, care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata;dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de: producerea de instalatii, utilaje de depoluare,reciclarea materialelor si materialelor utile, protectia resurselor, gestionarea padurilor, a deseurilor,depoluarea raurilor; introducerea de restrictii privind imigrarea si trimiterea fortata a imigrantilor intara de orgine; unele guverne acorda acestor persoane facilitati banesti pentru a le stimula sa plecefara interventie brutala din partea organelor administrative. 1.5.2. Politicile pasive se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilorinvoluntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre,ajutor de somaj. El se acorda pe o perioada determinata de timp; nivelul indemnizatiei reprezinta unprocent din salariul primit in ultima perioada de munca, de regula in ultimele sase luni de activitate.In Romania costul somajului pentru patronat reprezinta 5%, raportat la fondul de salarii, iar pentrusalariati, 1%, raportat la salariul brut. In unele tari, costul somajului este suportat si de bugetul destat in scopul sigurarii celor aflati in somaj, a unui venit suficient pentru un trai decent. In Romania, perioada de acordare a ajutorului de somaj este de 9 luni, iar a alocatiei desprijin, 18 luni. In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze piatabunurilor si serviciilor. Sfera serviciilor, care detine inca o pondere redusa in PIB, in conditiile tariinoastre, spre deosebire de tarile dezvoltate, poate constitui o supapa importanta de absortie a unuinumar important de someri. Dar pentru aceasta, sunt necesare cateva conditii , si anume: sporireainvestitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale si crestereaveniturilor reale ale agentilor economici, ale populatei. 7
  • 8. CAP. II. SOMAJUL IN ROMANIA SI IN UE 2.1. Dimensiunile si evolutia somajului in perioada 1991-2005 Fenomenul somajului, avandu-si premisele in disfunctionalitatile economiei socialiste, inparticular in domeniul ocuparii fortei de munca, a fost un insotitor permanent al perioadei detranzitie la economia de piata, pentru ca, ulterior, acesta sa se cronicizeze si sa se manifeste si inperioadele recente de crestere economica. Odata cu prima reglementare juridica in materie,respectiv Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala,somajul a inceput sa fie evidentiat pe baza inscrierii la oficiile de somaj, pentru ca, incepand cu anul1994, sa fie evaluat si prin anchete in cadrul gospodariilor, reflectand somajul in sensul criteriilorBiroului International al Muncii. Daca realizam o analiza mai profunda a valorilor lunare din intervalul dat, observam ca ratasomajului a avut o evolutie oscilanta: a crescut continuu, cu mici variatii lunare, in perioadafebruarie 1991-martie 1995, urmand scaderi, iarasi cresteri (din ianuarie 1997 pana in aprilie 2000),pentru ca apoi sa scada continuu, ajungand pana la 5,9% in anul 2005. Somajul maxim a fost atinsin 1994, cand aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de munca. Tabelul 1 - Evolutia somajului in perioada 1991-2005 Numar someri Numar de someri Rata somajului Rata somajului Anul inregistrati, la BIM (in mii inregistrat BIN (in %) sfarsitul anului persoane) 1991 337,4 3,0 - - 1992 929,0 8,4 - - 1993 1164,7 10,2 - - 1994 1323,9 10,9 971 8,2 1995 998,4 8,9 968 8,0 1996 652,0 6,2 791 6,7 1997 816,3 9,3 706 6 1998 1025,0 10,4 732 6,3 1999 1130,3 11,8 790 6,8 2000 1007,1 10,5 821 7,1 2001 826,9 8,8 750 6,6 2002 760,6 8,4 845 8,4 2003 658,9 7,4 692 7,0 2004 557,9 6,3 680 6,8 2005 523 5,9 650 6,5Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1992-2004; Buletinul de statistica 1997-2006, Ancheteleasupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) 1994-2005 Pe de alta parte, din analiza dinamicii lunare a somajului in perioada februarie 1991 –decembrie 2005 (calculata in procente fata de luna anterioara) se desprind o serie de concluzii: - rata lunara a intrarilor in somaj a fost deosebit de ridicata in anul 1991, cu deosebire in prima jumatate a sa, datorita declansarii mecanismului de urmarire a numarului somerilor si de acordare a unor sume banesti compensatorii; - perioada cuprinsa intre februarie 1991 si februarie 1993 s-a caracterizat printr-o crestere continua (cu exceptia lunii aprilie a anului 1992) a numarului persoanelor intrate in somaj; - noile intrari s-au temperat relativ in perioada februarie 1993 – februarie 1995, cand evolutia somajului a fost fluctuanta, cu tendinta de crestere usoara; 8
  • 9. - incepand cu februarie 1995, cu exceptia lunilor de iarna (decembrie 1995 – ianuarie 1996 – februarie 1996), somajul a inceput sa scada, cel mai mic numar de someri inregistrandu-se la sfarsitul perioadei (decembrie 1995); - perioada cuprinsa intre ianuarie 1997 – aprilie 1998 a inregistrat o crestere a somajului, urmata de o scadere in perioada mai 1998 – august 1998, iar apoi o noua crestere a numarului de someri pana in februarie 2000; - in lunile de iarna (ianuarie, februarie) ale anilor 2000, 2001, 2002 s-a inregistrat o crestere a numarului de someri, datorita lipsei de locuri de munca; - in anul 2002 s-a inregistrat cea mai ridicata rata lunara a intrarilor in somaj (144%); - dupa 1999, somajul inregistrat a inceput sa scada, dar somajul in sens BIM este in scadere abia dupa 2002; - comparativ cu anii anteriori, in anul 2004 numarul persoanelor intrate in somaj ca urmare a disponibilizarilor a fost mult mai mic, numai fata de anul 2003 numarul acestora scazand cu 2.442 persoane. Din numarul total de 278.080 de persoane intrate pe parcursul acestui an in somaj si provenite din disponibilizarile care au avut loc ca urmare a aplicarii programelor de restructurare si privatizare a diferitelor sectoare de activitate, doar 67.042 persoane provin din disponibilizari colective, restul de 211.038 persoane provenind din disponibilizarile curente de personal. Informatiile statistice privind evolutia somajului nu spun insa nimic despre subocuparea unei parti a populatiei ocupate si despre dimensiunile somajului potential. Pornind de la proportiile scaderii produsului intern brut, se poate estima volumul somajului potential si raportul sau fata de somajul efectiv inregistrat. Pentru aceasta am calculat nivelul populatiei ocupate in functie de indicele PIB in anii 1990 – 2005 fata de 1989, rezultand de aici o evaluare a populatiei ocupate eficient. Diferenta dintre populatia ocupata si cea ocupata eficient reprezinta populatia ocupata ineficient, care, adaugata la numarul populatiei aflate in somaj, conduce la dimensiunile somajului potential. Intrucat incepand cu anul 2001 populatia ocupata eficient devine mai mare decat populatia efectiv ocupata si deci somajul potential inceteaza sa fie excedentar fata de somajul efectiv, voi prezenta informatiile obtinute din calcule numai pentru perioada 1991-2000 (tabelul 2). Tabelul 2 - Evaluarea populatiei ocupate eficient si a somajului potential in Romania intre anii 1991-2000 Indicatori 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 20001. Populatia ocupata Po 10786 10458 10062 10011 9493 9379 9023 8813 8420 8629(mii pers.)2. Indicele PIB fata de anul 82,2 75,0 76,1 79,1 84,7 88,1 82,8 78,3 75,8 77,41989 (%)3. Populatia ocupata 8998 8210 8330 8658 9271 9643 9063 8571 8297 8472eficient Poe (mii pers.)*4. Populatia ocupata 1788 2248 1732 1353 222 -264 -40 242 123 157ineficient Poi=Po-Poe (miipers.)5. Somajul efectiv Se (mii 337 929 1165 1224 998 658 881 1025 1130 1007pers.)6. Somajul potential 2125 3177 2897 2577 1220 394 841 1267 1253 1164Sp=Se+Poi (mii pers.)7. Ponderea somajului 15,9 29,2 40,2 47,5 81,8 167,0 95,4 123,6 110,8 115,5efectiv in somajul potential8. Raportul somaj potential 6,3 3,4 2,5 2,1 1,2 0,6 0,9 1,2 1,1 1,2/ efectiv 9
  • 10. *Populatia ocupata eficient a fost determinata ca produs intre populatia efectiv ocupata la sfarsitulanului 1989 si indicele anual unitar al PIB fata de 1989. Populatia ocupata la sfarsitul anului1989era de 10.946 mii persoane.Sursa: calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, 1991, 1996, 2003 si 2005 Daca s-ar fi mentinut an de an nivelul productivitatii muncii (calculat ca raport intre PIB sipopulatia ocupata) inregistrat in anul 1989 (care era deja mai mic decat in anii precedenti),dimensiunile reducerii PIB ar fi determinat o scadere si mai puternica a populatiei ocupate si ocrestere a somajului. Somajul potential, care cuprinde somajul efectiv si populatia ocupata ineficient(sau somajul mascat), care ar fi putut fi disponibilizata, a crescut continuu in perioadele 1990 –1992 si 1996 – 1999. Rata somajului potential se situa dupa 1991 constant la peste 20% dinpopulatia activa. In perioada 1990 – 2000 creste si ponderea somajului efectiv in somajul potential,de la 10,4% la 115%. Aceasta este expresia functionarii tot mai pregnante a mecanismeloreconomice in domeniul pietei muncii. De remarcat este faptul ca anul 2001 este primul in care semanifesta faptul ca populatia ocupata efectiv este mai mica decat populatia ocupata eficient sau,altfel spus, somajul efectiv depaseste somajul potential, ceea ce inseamna ca natura somajului estedeja alta. Nu mai vorbim de iesirea la suprafata a somajului ascuns, a ocuparii ineficiente, ci dejasomajul reprezinta o pierdere si din punctul de vedere al eficientei. Aceasta tendinta s-a accentuat inurmatorii ani, reflectand un fenomen real, structural, si nu unul conjunctural. Desigur, rezultatele analizei prezentate nu trebuie absolutizate. In primul rand, in toate tarileaflate in perioada de tranzitie la economia de piata a existat un somaj mascat, deci somajul potentialnu a fost egal cu somajul efectiv. In al doilea rand, productivitatea muncii nu depinde numai defactorul munca, ci si de alte considerente ce tin de inzestrarea cu capital, organizarea simanagementul la nivel microeconomic, ca si de aspecte macroeconomice. In al treilea rand, chiardaca transformarea somajului potential in somaj efectiv este un rezultat al aplicarii tot mai clare ineconomie a mecanismului de piata, remarcam faptul ca, dupa incheierea tranzitiei si reluareaprocesului de crestere economica, reducerea somajului s-a manifestat de la un an la altul. Sensulanalizei efectuate este de a da o imagine, chiar estimativa, nu doar asupra dimensiunilor ocuparii sisomajului, ci si a calitatii si eficientei ocuparii; discutandu-se tot mai mult despre somaj, se pierdeadesea din vedere ca el este doar partea care „se vede” dintr-o „malformatie” mult mai complexa asituatiei ocuparii fortei de munca in Romania perioadei de tranzitie. Asa cum am aratat, estimarea numarului somerilor care indeplinesc conditiile stipulate deBiroul International al Muncii (pe care ii vom denumi in continuare someri BIM) poate fi realizatacu ajutorul anchetelor asupra fortei de munca. Prima ancheta asupra fortei de munca in gospodarii,derulata in perioada 21 martie – 10 aprilie 1994, indica 971 mii someri BIM (fata de 1291,3 miisomeri inregistrati). Rata somajului inregistrat era de 11,6%, iar rata somajului in sens BIM de 8,2%(AMIGO, 1994). Estimarea obtinuta asupra numarului de someri in sens BIM apare mult inferioara fata desomajul inregistrat, restrictiile impuse de standardele BIM nepermitand identificarea si includerea innumarul somerilor a persoanelor subocupate si a persoanelor descurajate. In randul populatieiocupate se poate degaja un alt segment de someri potentiali, cel al persoanelor prezente la locul demunca in regim de timp complet, dar care nu au de lucru. Identificarea acestei forme si masurarea eisunt insa dificile. Persoanele descurajate, adica cele care nu lucreaza, nu cauta de lucru deoarece considera canu vor gasi un loc de munca, fiind prea batrani sau insuficient pregatiti, dar care sunt disponibile salucreze imediat, fac parte si ele din somajul invizibil. Numarul persoanelor descurajate era estimatin martie 1994 la 481 mii persoane (Revista Romana de Statistica nr. 4/1995, p. 14). O foarte scurta comparatie intre nivelul somajului inregistrat la oficiile judetene pentruocuparea fortei de munca si nivelul somajului in sens BIM arata, pe de o parte, valori mai mici alesomajului BIM, pe de alta parte insa se constata ca, spre deosebire de somajul inregistrat, care ascazut continuu dupa 1999, somajul in sens BIM a avut evolutii fluctuante, si chiar cu cresterisemnificative la nivelul anului 2002. 10
  • 11. 2.2. Particularitati structurale ale somajului in perioada 1991-2005 Se stie ca somajul nu afecteaza in mod egal diferitele categorii de oameni; tinerii au fostintotdeauna categoria de varsta cea mai vulnerabila fata de somaj. Ponderea somerilor in varsta desub 25 ani in totalul somerilor a avut o evolutie fluctuanta, dar cu o tendinta evidenta de reducerede-a lungul perioadei analizate. Iata cateva repere: daca, in anul 1995, 44% dintre someriiinregistrati, beneficiari de drepturi banesti, aveau sub 25 ani, in anul 2003 (an incepand cu caresomajul incepe sa se stabilizeze) ponderea ajunsese la 21,7%. Pentru grupele de varsta peste 40 anisituatia s-a inrautatit, semn al preferintei tot mai mari pentru angajarea tinerilor: 23% dintre someriaveau peste 40 ani in 1995, pentru ca in 2003 ponderea acestora sa atinga 44,4%. Daca in cursulprimilor ani ai tranzitiei persoanele cu experienta isi gaseau mai repede de lucru in comparatie cutinerii, ulterior a crescut in intensitate fenomenul pierderii locului de munca de catre persoane careavusesera pana atunci perioade lungi de activitate. Totusi, daca ne referim la somajul BIM, in anul2003, somajul in randul tinerilor (15–24 de ani) inregistra ponderea cea mai ridicata, respectiv31,4% din totalul somerilor BIM (58,2% barbati si 65,6% femei). Rata mai ridicata a somajului in randul tinerilor, precum si faptul ca perioada necesaragasirii unui loc de munca este cu atat mai redusa cu cat nivelul de instruire este mai ridicat, conferao mai mare importanta diplomei la inceputul carierei decat pe parcursul acesteia. Detinerea uneidiplome de absolvire a unei forme de invatamant, chiar si superioara, nu garanteaza ocuparea unuiloc de munca, ci doar mareste sansele de ocupare a unuia. Reducerea locurilor de munca crestereaconcurentei pentru cele ramase au determinat, pe langa aparitia somajului, aparitia fenomenului„declasarii” sau al „subocuparii invizibile”, existand preferinta de a ocupa un loc de munca subnivelul de instruire avut decat de a se afla in somaj, in special in randul tinerilor: 12,5% dintrepersoanele care desfasoara o activitate inferioara nivelului lor de instruire au varsta intre 15–24 ani,fata de 6,4% dintre persoanele ocupate de 50–64 de ani (INS, 2003). In cazul tinerilor insa, esteposibila o crestere a numarului de locuri de munca adecvate nivelului lor educational si a sanselorde mobilitate profesionala, fie in interiorul institutiei/firmei in care isi desfasoara activitatea(mobilitate interna), fie in afara acesteia (mobilitate externa) (Neagu, 2004, p. 11). In ce priveste repartitia pe sexe a somajului, de-a lungul perioadei analizate se remarca oprima faza, derulata pana in anul 1998, manifestata prin preponderenta femeilor in randul somerilor:peste 50% din someri erau femei (cu un maxim de 62% pentru anul 1991), rata somajului fiind intre1992 si 1995 cu circa 2 puncte procentuale mai mare in randul femeilor decat media. Acesta esterezultatul faptului ca femeile au fost primele afectate de disponibilizarile de la inceputul perioadeide tranzitie. Ulterior, diferentele se reduc, pentru ca dupa 1998 barbatii sa detina ponderi mai mariin randul somerilor, consecinta a procesului de restructurare economica, in care industria, ramura incare forta de munca masculina este dominanta, a eliberat tot mai multa forta de munca, absorbitaulterior de sectorul tertiar, in care femeile si-au gasit mai usor locuri de munca. Rata somajuluiinregistrat in randul femeilor era la sfarsitul anului 2003 de 6,8%, fata de o rata a somajuluiinregistrat de 7,4% pe total. De remarcat este imbunatatirea conditiei femeii tinere aflate in somaj,ca rezultat al aplicarii politicilor de stimulare a egalitatii de sanse, si deteriorarea relativa a situatieifemeilor de varsta a doua: daca la nivelul anului 1995 peste 47% din femeile somere aveau sub 25de ani, iar peste 63% din ele aveau sub 30 de ani, la sfarsitul anului 2003 abia 22% dintre femeileaflate in somaj aveau sub 25 de ani si 31% dintre ele sub 30 de ani. La grupa de varsta peste 50 deani, barbatii sunt mai afectati (peste 18% din barbatii someri au peste 50 de ani, fata de numai 11%dintre femeile aflate in somaj), in special datorita sistemului pensionarilor anticipate operate dupaaceasta varsta, dar si descurajarii persoanelor respective. Potrivit anchetelor asupra fortei de munca (Revista Romana de Statistica nr. 4/1995, pp.5-8), anchete ce ofera informatii privind somajul in sens BIM, persoanele in varsta de 14-24 de anisunt cele mai afectate de somaj, cu o rata a somajului de 21,7% in 2002; un somer BIM din doi aremai putin de 24 de ani. O parte importanta a tinerilor someri (61,1%) nu au lucrat niciodata si cautaun loc de munca inca de la terminarea studiilor. La polul opus, persoanele mai in varsta sunt maiputin afectate de somaj; rata somajului in sens BIM in randul persoanelor de peste 45 de ani este de 11
  • 12. numai 1,7%. Chiar daca aceste persoane au o pregatire inferioara fata de copiii lor, au insa olegatura solida cu intreprinderea, ceea ce inca reprezinta un avantaj (tot mai mic insa) in pastrarealocului de munca. S-ar putea trage concluzia ca a fi tanar este un handicap mai important pe piatamuncii decat a avea o pregatire inferioara. Rata somajului in randul tinerilor sub 24 de ani este de10 ori mai mare in cazul somerilor cu studii liceale sau subliceale si de circa 8 ori mai mare in cazulsomerilor cu studii postliceale sau superioare. Rata somajului in sens BIM era in martie 1994 (la prima ancheta AMIGO) de 8,7% inrandul femeilor, fata de 7,7% in randul barbatilor. Dintre femeile aflate in somaj, 71,4% au fostconcediate (fata de 67,4% in cazul barbatilor), iar 6,9% dintre ele si-au parasit locul de munca dinratiuni familiale (Revista Romana de Statistica nr. 4/1995, pp. 11-12). Dupa 1998, rata somajuluiBIM in randul barbatilor o depaseste constant pe cea a femeilor: la nivelul anului 2003 ratasomajului in sens BIM era de 7,5% pentru barbati si 6,4% pentru femei (AMIGO, 2004). Somajul se caracterizeaza si prin anumite particularitati ocupationale, legate de domeniile siramurile care alimenteaza stocul de somaj, ca si prin caracteristici relativ la nivelul de instruire asomerilor. Principala ramura care a disponibilizat forta de munca in perioada ulterioara anului 1990 afost industria. Ca urmare, ponderea populatiei ocupate in industrie a scazut aproape continuu, de la36,9% in 1990 la 24,8% in 2003. Concomitent, intre anii 1990 – 2000 a crescut numarulpersoanelor ocupate in agricultura, de la 28,2% in 1990 la 41,4% in 2000, inregistrand o scadereapoi pana la 34,7% in 2003. Ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar a avut o evolutieoscilanta, cu o usoara tendinta de crestere pe ansamblul perioadei analizate: de la 28,4% in anul1990 la 35,7% in 2003 (Anuarul Statistic al Romaniei 1996, 2004). Industria fiind principala ramura care alimenteaza somajul, este firesc ca ponderea cea mairidicata a somerilor sa o detina muncitorii. Ponderea acestora s-a redus insa de-a lungul perioadeianalizate, de la 84% in 1991 la 61% in 2003. A crescut insa ponderea persoanelor cu studii liceale sipostliceale (29% din totalul somerilor beneficiari de drepturi banesti in 2003) si a persoanelor custudii superioare. Daca acestea din urma reprezentau sub 2% pana in anul 1996, in prezent aproape7% din totalul somerilor au studii superioare. Desigur, acest fapt este si rezultatul cresterii foartepregnante a numarului absolventilor de invatamant superior, dar este si dovada ca o diplomauniversitara nu mai este garantia detinerii unui loc de munca, dar, totusi, un nivel de educatie catmai ridicat actioneaza ca un factor de protectie impotriva somajului (Neagu, 2004, p. 6). Coreland nivelul studiilor si varsta, constatam ca aproape 28% dintre muncitorii someri auintre 40-50 de ani, iar mai mult de jumatate dintre muncitorii aflati in somaj au intre 30-50 de ani.In cazul persoanelor cu studii superioare aflate in somaj, peste 50% dintre ele au varsta sub 30 deani. Persoanele cu studii medii aflate in somaj cu varsta sub 25 de ani reprezinta aproape 30%. 2.3. Incidenta somajului de lunga durata In privinta duratei somajului, unele estimari asupra acesteia in perioada 1995-1999(Pavelescu, 2003, pp. 116-117) conduc la identificarea unei relatii de inversa proportionalitate intrerespectivul indicator si rata somajului. Durata medie a somajului era de 14,57 luni in decembrie1995, de 15,00 luni in decembrie 1996, de 13,73 luni in decembrie 1997, de 13,81 luni in decembrie1998 si de 13,16 luni in decembrie 1999. Scaderea duratei medii a somajului in perioada 1996-1999 poate fi apreciata doar partial caun aspect pozitiv, de cele mai multe ori, in contextul unor procese de reajustari structurale, cresterearatei somajului determinand, datorita valurilor de disponibilizari, doar o reducere pe termen scurt aduratei medii de inactivitate pentru persoanele care isi manifesta deschis dorinta de a munci, si nuimbunatatirea situatiei somajului de lunga durata. Oricum, o durata medie a somajului de peste 12luni arata si o importanta componenta structurala a somajului, reprezentata de someri ce pot fireintegrati in activitate doar cu dificultate si prin politici active de ocupare. Somajul de lungadurata, ca factor socioeconomic al excluziunii ocupationale, creste si mai mult riscul indivizilor de afi „refuzati” pe piata muncii (Stan, 2004, p. 12). 12
  • 13. Somajul pe termen lung (peste 12 luni) cuprinde, potrivit Anchetelor asupra fortei de muncain gospodarii, o pondere de 57,68% din totalul somerilor BIM si se manifesta mai pregnant inrandul barbatilor (58,13% din totalul somerilor BIM se aflau in somaj de peste 12 luni), alpersoanelor din mediul urban (61,60% fata de 49,25% in mediul rural) si al persoanelor dincategoria de varsta 35-49 de ani (20,41%). Mai trebuie adaugat faptul ca peste o treime din someriiBIM (35,28%) se afla in somaj de peste 24 de luni (AMIGO, 2003). Cresterea duratei somajuluipoate duce la cronicizarea fenomenului si la cresterea potentiala a numarului persoanelordescurajate, persoane care, desi disponibile pentru munca, nu intreprind nimic pentru a cauta un locde munca, fiind convinse ca nu se pot incadra pe piata muncii. Ele constituie o categoriedefavorizata a pietei fortei de munca, la care se adauga persoanele subocupate (Stan, 2004, p. 12). Ponderea, Durata somajului 50 ani si in total someri Total Masculin Feminin 15-24 ani 25-34 ani 35-49 ani peste BIM - peste 12 luni, 57,68 58,13 56,97 15,12 17,25 20,41 4,9 in % - peste 24 luni, 35,28 34,09 37,16 7,56 9,94 14,15 3,63 in %Sursa:ANOFM,2004 Potrivit datelor ANOFM (ANOFM, 2004, p. 4), la sfarsitul anului 2004, somajul de lungadurata (peste 12 luni), calculat ca pondere a somerilor de lunga durata in numarul somerilor dincategoria respectiva de varsta, era de 16,8%, atat pentru tineri, cat si pentru adulti. Din numarultotal de intrari in evidentele somajului, circa 64% sunt inscrieri noi in somaj, adica persoane careapeleaza pentru prima data la serviciul public de ocupare pentru a obtine sprijin in gasirea unui locde munca. Aceste persoane provin, in majoritatea cazurilor, atat din disponibilizari colective saucurente de personal, cat si din proaspetii absolventi ai diverselor niveluri de invatamant, promotiacurenta. Piata muncii in Romania in perioada analizata s-a caracterizat si prin mari disparitatiregionale, dar si prin reduceri spectaculoase ale ratei somajului in unele judete, ceea ce a dus laschimbarea sensibila a unor „clasamente” regionale ale somajului. Astfel, in perioadele de somajmasiv, judetele fruntase se remarcau prin rate ale somajului in jurul a 4-5%: la 31 decembrie 1995,de exemplu, cele mai mici rate ale somajului se inregistrau in Banat (Timis 4%, Arad 5,1%), dar siin Gorj (3,9%) si Bucuresti (5,1%). Cele mai mari rate se inregistrau, la nivelul aceluiasi an, inspecial in Moldova (care concentra in ansamblul sau mai mult de o treime din numarul total alsomerilor si doar 18% din numarul total al salariatilor): Neamt (17,3%), Botosani (17,2%), dar si inBistrita-Nasaud (15,3%) si Valcea (15,2%). Consecinta a modului de succedare in timp a valurilorde disponibilizari aferente restructurarii economiei, fluxurile de intrare masiva in somaj au fostcompensate diferit, potentialul economiei locale de diversificare si creare de noi locuri de muncaavand un rol determinant. Ca urmare, judete precum Botosani, Neamt, Bistrita-Nasaud, Valcea si-auimbunatatit simtitor situatia ocuparii, in timp ce noi poli de somaj ridicat au aparut in judete precumBrasov, Ialomita si Mehedinti, iar judete precum Hunedoara sau Vaslui se mentin in „topul”somajului masiv. Mai exact, in functie de rata medie anuala a somajului inregistrata in anul 2004, lanivel teritorial s-a evidentiat un pol de maxim, cu rate de peste 10%, cuprinzand 4 judete:Hunedoara (10,9%), Vaslui (10,3%), Brasov (10,6%) si Ialomita (10,1%), si un pol de minim,reprezentat de: Satu Mare (2%), Bihor (2,1%), Municipiul Bucuresti (2,7%) si Timis (2,6%)(ANOFM, 2004: p. 6). Dintre factorii variatiei ratei somajului in cazul unor judete putem mentiona:ritmul diferit de dezvoltare a economiei locale, inchiderea sau restrangerea activitatii de pe uneleplatforme industriale (Galati, Olt, Brasov), gradul diferit de urbanizare, dezvoltarea diferita asectorului privat etc. Ca o concluzie, putem remarca imbunatatirea situatiei somajului in Romania de-a lungulcelor 15 ani analizati. Pe de alta parte, natura somajului in Romania s-a schimbat, componenta 13
  • 14. structurala devenind preponderenta, iar resorbtia acesteia este mult mai dificila si necesita programesi masuri active din partea puterii publice, pentru a asigura atat racordarea economiei romanesti lacea europeana, cat si transformarile sociale necesare crearii unui mediu de afaceri sanatos simodern. 2.4. Situatia statistica operativa a somajului in anul 2006 La finalul anului 2006, in Romania erau inregistrati 460.500 de someri, iar rata somajului,calculata in raport cu populatia activa, era de 5,2%, in scadere fata de luna decembrie 2005, aratadatele Institutului National de Statistica (INS). Populatia activa ocupata civila reprezenta 14,71% din totalul populatiei active a tarii. Efectivul salariatilor la sfarsitul lunii decembrie 2006 a fost cu 28,4 mii persoane mai micdecat in luna noiembrie 2006, in cursul anului nefiind oscilatii semnificative de la o luna la alta.Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarulsomerilor inregistrati la sfarsitul lunii decembrie 2006 a fost mai mic cu 62,5 mii persoane,comparativ cu luna decembrie din anul 2005; din numarul total al somerilor inregistrati, femeile aureprezentat 41,6 %. Rata somajului inregistrat in luna decembrie 2006 a fost de 5,2% in raport cu populatiaactiva civila totala, in scadere fata de luna decembrie 2005 (5,9%). Rata somajului pentru femei afost cu 1,1 puncte procentuale mai mica decat cea inregistrata pentru barbati (4,6% fata de 5,7%). Rata somajului comparativ pe regiuni in perioada 1998-2006 (total si pe femei) Rate ridicate ale somajului s-au inregistrat in judetele: Vaslui (11,2%), Mehedinti (9,1%),Gorj (8,7%), Ialomita (8,7%), Teleorman (8,2%). Cele mai scazute rate ale somajului au fost injudetele: Ilfov (2,0%), Timis (2,1%), Bihor (2,7%), precum si in Municipiul Bucuresti (2,4%). Rata somajului la nivel regionalSursa: INS - Anuarul Statistic al României 14
  • 15. Numar de someri pe regiuni de dezvoltareSursa: INS - Anuarul Statistic al României Indicele castigului salariului real pentru luna decembrie 2006, calculat ca raport intreindicele castigului salarial mediu nominal net si indicele preturilor de consum, a fost de 120,1% fatade luna precedenta, de 123,6% fata de luna corespunzatoare a anului 2005, respectiv de 116,6%comparativ cu luna octombrie 1990. 2.5. Situatia statistica operativa a somajului in anul 2007 La sfarsitul lunii noiembrie 2007, rata somajului inregistrat la nivel national a fost de 4,2%,mai mica fata de cea din luna noiembrie a anului 2006 cu 0,9 puncte procentuale si mai mare cu0,1% decat cea din luna octombrie a anului curent. Numarul total de someri corespunzator luniinoiembrie, de 371.969 persoane, a crescut cu 4.594 persoane fata de cel din luna anterioara. Din totalul somerilor inregistrati, 115.477 au fost someri indemnizati si 256.492neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 3.489 persoane, iar numarul somerilorneindemnizati a crescut cu 1.098 persoane fata de luna precedenta. Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor ramane in continuareridicata (68,95%), dar mai scazuta fata de luna precedenta (69,51%). Referitor la somajul inregistrat pe sexe, in luna noiembrie 2007, comparativ cu lunaprecedenta, rata somajului masculin cat si rata somajului feminin au crescut cu 0,1 puncteprocentuale. Rata somajului masculin a atins nivelul de 4,3%, iar cea a somajului feminin de 4,1%. 15
  • 16. In graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in primele 11 luni ale anilor 2006si 2007. Evolutia ratei somajului in primele 11 luni ale anilor 2006 si 2007 7 6 5 4 2006 (%) 2007 (%) 3 2 1 0 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. noi. 2006 6,1 6,2 6,1 5,8 5,4 5,2 5 5 4,9 5,1 5,1 2007 5,4 5,2 4,9 4,5 4,1 4 3,8 3,8 3,9 4,1 4,2 Se constata ca fata de aceeasi perioada a anului 2006, in anul 2007 rata somajului inregistratare valori mult diminuate, in lunile septembrie si octombrie inregistrandu-se un ecart de 1 pp intimp ce in luna noiembrie acesta este de 0,9 pp. La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 20 de judete, cele maiimportante cresteriinregistrandu-se in judetele Ialomita (2091 persoane), Constanta (1880 persoane), Bihor (1367persoane), Mures (1136 persoane) si Teleorman (807 persoane), iar in celelalte judete s-auinregistrat scaderi ale numarului somerilor inregistrati. Cele mai importante scaderi se semnaleazain municipiul Bucuresti, cu 1013 persoane si in judetele: Hunedoara cu 1198 persoane, Giurgiu cu647 persoane, Valcea cu 511 persoane Arges, cu 468 persoane, Mehedinti cu 434 persoane si Gorjcu 380 persoane. Rata somajului a crescut in judetele Ialomita cu 1,9 pp, Covasna cu 0,9pp, Constanta cu 0,6pp, Mures cu 0,5 pp, Bihor, Dambovita si Teleorman cu 0,4 pp, si Brasov cu 0,2 pp. In aceste judetecresterea ratei somajului se datoreaza numarului de persoane intrate in categoria somerilorneindemnizati pentru solicitarea adeverintei, conform Legii nr.416/2001 privind venitul minimgarantat cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a persoanelor inregistrate ca urmare adisponibilizarilor din activitati sezoniere. Scaderi ale ratei somajului s-au inregistrat in 14 judete si municipiul Bucuresti, cele maiimportante constatandu-se in judetele: Giurgiu ( 0,7pp), Hunedoara (0,6pp), Mehedinti (0,4pp),Valcea (0,3 pp), Gorj (0,3pp), Buzau si Vaslui (0,2 pp), iar in municipiul Bucuresti cu 0,1 pp. Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul Vaslui (9,5%), urmat dejudetele: Mehedinti (8,2%), Teleorman (7,4%), Caras-Severin (7,2%), Covasna (7,0%), Ialomita(6,8%), Galati si Gorj (5,7%). Nivelul minim al ratei somajului de 1,5% se inregistreaza in judetul Ilfov. Amplitudinea, de8,0 puncte procentuale, este mai mica fata de luna octombrie 2007 cu 0,1 puncte procentuale, iarnivelul de maxim al ratei somajului, este detinut tot de judetul Vaslui. 16
  • 17. Desi luna noiembrie este o luna de crestere a ratei somajului, nivelul atins este foarte mic,ceea ce demonstreaza ca efectul sezonalitatii este foarte putin resimtit in ultimii ani, fenomenulsomaj fiind caracterizat de nivel redus si constanta pe tot parcursul anului. 2.6. Situatia statistica operativa a somajului in anul 2008 Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii noiembrie 2008, la nivel national a fost de 4,1%,mai mica cu 0,1% decat cea din luna noiembrie a anului 2007 si mai mare decat cea din lunaoctombrie a anului 2008 cu 0,1%. Numarul total de someri corespunzator lunii noiembrie, de 376.971 persoane, a crescut cu12.788 persoane fata de cel din luna anterioara. Din totalul somerilor inregistrati, 118.713 au fost someri indemnizati si 258.258neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 10.367 persoane, iar numarul somerilorneindemnizati cu 2.421 persoane fata de luna precedenta. Aceasta crestere a numarului de someri este un fenomen normal in perioada de reducere aactivitatilor in sectoarele economice cu caracter sezonier. Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor ramane in continuareridicata (68,51%) si scade fata de luna precedenta cu 1,7 pp. Din totalul somerilor neindemnizati64,52% beneficiaza de venit minim garantat conform Legii 416/2001 si de venituri de completaresau plati compensatorii. Referitor la somajul inregistrat pe sexe, in luna noiembrie 2008, comparativ cu lunaprecedenta, rata somajului masculin (4,1%) a crescut cu 0,2 pp, iar rata somajului feminin (4,2%) acrescut cu 0,1%. In graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in primele unsprezece luni aleanilor 2007 si 2008. 17
  • 18. Rata somajului in primele 11 luni ale anilor 2007 si 2008 6 5 4 3 2 1 0 ian. feb. martie aprilie mai iunie iulie august sept. oct. nov. 2007 5,3 5,1 4,8 4,5 4,1 4,0 3,8 3,9 3,9 4,1 4,2 2008 4,2 4,2 4,1 3,9 3,7 3,7 3,7 3,8 3,9 4,0 4,1 Se constata ca fata de aceeasi perioada a anului 2007, in anul 2008 rata somajului inregistratare valori diminuate, pastrand trendul usor ascendent specific acestei perioade. La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 32 de judete si in municipiul Bucuresti,cresterile cele mai importante inregistrandu-se in judetele Constanta (1734 persoane), Dolj (1678persoane), Vaslui (1009 persoane), Prahova (969 persoane) si Galati (877 persoane). Cele maiimportante scaderi ale numarului de someri se semnaleaza in judetele: Maramures cu 556 persoane,Suceava cu 393 persoane, Calarasi cu 164 persoane si Valcea cu 109 persoane. Judetele cu cea mai mare pondere a somerilor neindemnizati in numarul total al somerilorsunt: Galati (84,64%), Mehedinti (84,10%), Calarasi (84,09), Teleorman (83,61%), municipiulBucuresti (83,27%) si Braila (82,40%). In graficul urmator este prezentata evolutia numarului mediu de someri in perioada 2003 –11 luni 2008. 18
  • 19. Evolutia numarului mediu de someri in perioada 2003-11 luni 2008 700.000 689.531 607.192 600.000 513.721 494.698 500.000 384.989 persoane 400.000 367.838 353.324 358.700 318.276 304.542 300.000 310.708 253.868 246.328 253.243 195.445 200.000 183.990 121.510 105.458 100.000 0 2003 2004 2005 2006 2007 11 luni 2008 Numar mediu someri Numar mediu someri indemnizaţi Numar mediu someri neindemnizati Rata somajului a crescut in judetele: Vaslui, Dolj si Constanta cu 0,6 pp Gorj cu 0,5 pp,Galati cu 0,4 pp si Braila, Prahova, Salaj, Alba, Satu Mare si Covasna cu 0,3 pp. Scaderi ale rateisomajului s-au inregistrat in 5 judete, cele mai importante constatandu-se in judetele: Maramures cu0,3 pp, Suceava si Calarasi cu 0,2 pp si Valcea si Caras-Severin cu 0,1 pp, iar in 7 judete si inmunicipiul Bucuresti rata a fost constanta, comparativ cu luna anterioara. Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul Mehedinti (8,7%) urmat dejudetele: Vaslui (8,4%), Teleorman (7,8%), Dolj (7,6%), Gorj (7,1%), Covasna (6,4%) si Galati siAlba (6,2%). Nivelul minim al ratei somajului in luna noiembrie, de 1,4%, se inregistreaza in judeteleTimis si Ilfov. Amplitudinea, de 7,3 puncte procentuale, scade fata de luna octombrie a anuluicurent cu 0,1 pp. Fenomenul de crestere a ratei somajului este firesc in aceasta perioada a anului, cand se facresimtite disponibilizarile din activitatile cu specific preponderent sezonier, nivelul atins este foartemic. In evidentele agentiilor teritoriale pentru ocuparea fortei de munca sunt inscrise persoanelecare nu beneficiaza de drepturi banesti si care isi gasesc cu greu un loc de munca. Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale somajului inregistrat au fost Sud-Vest(6,5%), Sud (5,0%), si Nord-Est (4,9%) regiuni in care activitatile rurale sunt preponderente. Seconstata existenta unor disparitati si in interiorul regiunilor, unde judete predominant agricolecoexista cu cele mai dezvoltate. De exemplu, in regiunea Sud, s-au inregistrat discrepante intrejudete, in ceea ce priveste rata somajului inregistrat, astfel: nivelul maxim a fost atins in judetulTeleorman (7,8%) si cel minim in judetul Prahova (3,8%), ecartul fiind de 4,5% pp. Acest fenomense datoreaza impactului restructurarii economice, indeosebi in zonele monoindustriale a carorpopulatie a fost afectata de somaj. Regiunile Bucuresti si Nord-Vest, ca si in luna trecuta, au atins cele mai scazute niveluri aleratei somajului inregistrat, respectiv de 1,7%, si de 3,1%, unde exista o dependenta mai scazuta fatade sectorul primar si nivelul investitiilor straine este mai ridicat. 19
  • 20. In graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in luna noiembrie a anilor2001-2008, pentru regiunile cu cele mai mici rate ale somajului si, respectiv, pentru regiunile cucele mai mari rate ale somajului: Evolutia ratei somajului inregistrat in luna noiembrie a anilor 2001- 2008, in regiunile cu cele mai ridicate si cele mai scazute rate ale somajului rata somajului inregistrat(%) 12 10 8 6 4 2 0 nov.01 nov.02 nov.03 nov.04 nov.05 nov.06 nov. 07 nov 08 anii Bucuresti Nord Vest Sud Vest Sud Nord Est Sud Est Centru Din analiza graficului se constata ca regiunile Bucuresti si Nord-Vest au inregistrat inultimii 8 ani, in luna noiembrie, nivelurile minime ale ratei somajului. Aceste regiuni suntcaracterizate de dependenta redusa fata de sectorul primar (regiunea Bucuresti), de proximitatea fatade pietele vestice (regiunea Nord-Vest), dar si de capacitatea ridicata pe care o au in atragerea deinvestitii straine directe. Din punct de vedere al somajului pe medii, in luna noiembrie 2008, ponderea somerilor inpopulatia stabila in varsta de 18-62 ani, la nivel national, reprezinta 2,72%, respectiv 1,83% inmediul urban si 4,02% in mediul rural. Ponderea totala a crescut cu 0,9 puncte procentuale fata deluna anterioara; ponderea inregistrata in mediul urban a crescut cu 0,06 puncte procentuale, iar ceadin mediul rural a crescut cu 0,13 puncte procentuale. Cresterea numarului de someri din mediulrural este determinata de disponibilizarile din activitatile sezoniere, fenomen firesc pentru aceastaperioada a anului. In cursul lunii noiembrie 2008, numarul total de someri intrati in evidente a fost de 79.303persoane, repartizat astfel: - 51.242 persoane - prin inscrieri noi, din care:  19.007 persoane care si-au pierdut locul de munca si beneficiaza de indemnizatia de somaj;  32.235 persoane inregistrate ca someri neindemnizati; - 28.061 persoane - prin reactualizari de cereri de loc de munca si reactivari de drepturi banesti. Analizand intrarile totale de someri din luna noiembrie cu cele inregistrate in lunaanterioara, observam ca numarul aferent lunii noiembrie a scazut cu 5.644 persoane, de la 84.947persoane in luna octombrie, la 79.303 persoane in luna noiembrie. Scaderea se datoreaza micsorariinumarului de someri neindemnizati, cu 10.200 persoane (de la 42.435 persoane inregistrate in lunaoctombrie, la 32.235 persoane in luna noiembrie). Pentru aceasta perioada a anului este normala ocrestere a numarului persoanelor neindemnizate, atat pe seama absolventilor de invatamant care se 20
  • 21. inscriu mai intai ca someri neindemnizati, cat si pe seama celor care solicita adeverinta in vedereaobtinerii venitului minim garantat. In cursul lunii noiembrie au fost scosi din evidentele agentiilor judetene pentru ocupareafortei de munca, respectiv a municipiului Bucuresti, un numar total de 66.515 someri, prin: - iesiri prin incadrare in munca - 29.006 persoane; - iesiri din categoria somerilor indemnizati ca urmare a suspendarilor, incetarilor de drepturi banesti - diferite situatii (pensionari, plecari in strainatate, decese) - 7.125 persoane; - iesiri din categoria somerilor neindemnizati, daca nu solicita mentinerea cererii de loc de munca - 30.384 persoane. Iesirile prin incadrare in munca din randul somerilor au scazut cu 5.421 persoane fatade cele din luna anterioara (de la 34.427 persoane la 29.006 persoane) si reprezinta 43,6% dintotalul iesirilor din somaj. Iesirile din categoria somerilor indemnizati, au crescut cu 525 persoane, de la 6.600persoane in luna octombrie la 7.125 persoane in luna noiembrie. Iesirile din categoria somerilor neindemnizati care nu solicita mentinerea cererii de locde munca au scazut in luna noiembrie cu 2.265 persoane fata de luna octombrie a aceluiasi an (dela 32.649 persoane la 30.384 persoane). Totalul de 848.503 persoane intrate in somaj in primele 11 luni ale anului 2008 a avuturmatoarea structura: - 139.821 persoane au provenit din disponibilizari colective si curente de personal, din care 20.215 persoane in luna noiembrie; - 265.702 persoane provenite din reinnoiri de cereri de loc de munca ale somerilor neindemnizati, din care in luna noiembrie 25.368 persoane; - 140.596 persoane provenite din categoria somerilor neindemnizati pentru solicitarea adeverintei conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, din care 12.147 persoane in luna noiembrie si - 302.384 persoane provenite din alte situatii. Totalul de 839.370 persoane iesite din somaj a fost structurat astfel: - 285.965 persoane s-au incadrat in munca pe perioada determinata si nedeterminata, din care in luna noiembrie 19.810 persoane; - 59.981 persoane care nu si-au reinnoit cererea pentru loc de munca la expirarea perioadei de indemnizare, din care in luna noiembrie 4.421 persoane; - 2.379 persoane plecate in strainatate, din care in luna noiembrie 141 persoane; - 368.808 persoane care nu si-au reinnoit cererea de loc de munca someri neindemnizati, din care in luna noiembrie 30.384 persoane. Pentru luna noiembrie a anului 2008, desi angajatorii au preconizat ca vor disponibiliza unnumar de 10.116 persoane, in realitate, disponibilizarile efective de personal au fost de 7.219persoane. Din raportarile agentiilor judetene de ocupare reiese ca un numar de 3.349 persoanedisponibilizate au fost inregistrate ca someri. De aici rezulta, ca nu toate persoanele disponibilizatevin sa se inscrie in baza de date a agentiilor judetene de ocupare pentru a fi luate in evidenta, fie caisi gasesc imediat un loc de munca sau isi dezvolta o afacere pe cont propriu, fie ca indeplinescconditiile legale de pensionare. Referitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii cu nivel de instruireprimar, gimnazial si profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adreseazaagentiilor judetene de ocupare a fortei de munca in vederea gasirii si ocuparii unui loc de munca(77,2%). Somerii cu nivel de instruire liceal si post-liceal reprezinta 17,4%, iar cei cu studiiuniversitare doar 5,4%. 21
  • 22. In ceea ce priveste somajul de lunga durata, in aceasta luna, se afla inregistrati in evidenteleagentiei 12.959 tineri sub 25 de ani aflati in somaj de peste 6 luni (ceea ce reprezinta 18,7% dintotalul somerilor sub 25 de ani); adultii aflati in somaj de peste 12 luni (68.947 persoane) reprezinta22,4% din totalul somerilor adulti, ponderea somerilor de lunga durata in numarul total de somerifiind de 21,72%. Pentru cresterea sanselor de integrare pe piata muncii a tinerilor, angajatorii sunt stimulati,prin acordarea de subventii in vederea ocuparii acestor persoane. In luna octombrie agentiieconomici au beneficiat de indemnizatii pentru un numar de 12.503 absolventi angajati (dintre care11.344 in sectorul privat si 1.159 in sectorul de stat). Din punct de vedere al nivelului de instruire,absolventii angajati se prezinta in urmatoarea structura: - 5.831 absolventi de invatamant superior (46,06%); - 4.422 absolventi de liceu (35,37%); - 789 absolventi de invatamant postliceal (6,31%); - 1.146 absolventi de invatamant profesional (9,16%); - 315 absolventi de invatamant complementar si de ucenici, precum si de scoli speciale (2,52%). Deoarece este previzibila cresterea numarului total de someri inregistrati la nivelul tarii, inperioada urmatoare, se impune atenta monitorizare a categoriilor vulnerabile pe piata muncii,acestea fiind sprijinite activ in demersul lor de a-si gasi rapid un loc de munca, pentru a prevenitransformarea lor in someri de lunga durata. Eforturile Agentiei pentru integrarea sau reintegrarea socio-profesionala a somerilor, precumsi mentinerea fortei de munca in Romania trebuie privite prin prisma politicii de dezvoltareeconomica, durabila si continuua, agentia poate creste gradul de implementare a politicilor sistrategiilor de ocupare a fortei de munca. 2.7. Harta somajului pe timp de criza in Romania La sfarsitul lunii ianuarie 2009, rata somajului inregistrat la nivel national a fost de 4,9%,mai mare cu 0,7 pp decat cea din luna ianuarie a anului 2008 si cu 0,5 pp decat cea din lunadecembrie a anului 2008. Numarul total de someri corespunzator lunii ianuarie, de 444.907 persoane, a crescut cu41.466 persoane fata de cel din luna anterioara. Din totalul somerilor inregistrati, 174.852 au fost someri indemnizati si 270.054neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 31.304 persoane, iar numarul somerilorneindemnizati cu 10.162 persoane fata de luna precedenta. Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor ramane in continuareridicata (60,70%) si scade fata de luna precedenta cu 3,72 pp. Referitor la somajul inregistrat pe sexe, in luna ianuarie 2009, comparativ cu lunaprecedenta, rata somajului masculin (5,1%) a crescut cu 0,6 pp, iar rata somajului feminin (4,7%) acrescut cu 0,3pp. Cu toate ca luna ianuarie este o luna de crestere a somajului, efect datorat caracteruluisezonier al unor activitati economice, in ianuarie 2009 cresterea este semnificativa, mai ales datoritanumarului mare de persoane inregistrate ca someri indemnizati, persoane provenite din activitatieconomice. La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in toate judetele si in municipiul Bucuresti,cresterile cele mai importante inregistrandu-se in judetele Bacau (2500 persoane), Valcea (2465persoane), Prahova (2280 persoane), Galati (1983 persoane), Constanta (1962 persoane), Alba(1657 persoane), Neamt (1521 persoane), Hunedoara (1462 persoane) si Cluj (1302 persoane). Judetele cu cea mai mare pondere a somerilor neindemnizati in numarul total al somerilorsunt: Mehedinti (79,82%), Dambovita (78,79%), Teleorman (78,12%), Iasi (76,74%), Galati(75,07%) si municipiul Bucuresti (77,55%). 22
  • 23. Rata somajului a crescut in judetele Valcea cu 1,4 pp, Bacau cu 1,1 pp, Ialomita cu 1,0 pp,Galati si Alba si Dolj cu 0,9 pp, Bistrita, Harghita, Satu-Mare si Covasna cu 0,8 pp. Numarul cel mai mare de someri (indemnizati si neindemnizati) provin din constructii,agricultura si industria lemnului. In municipiul Bucuresti, judetul Ilfov si Giurgiu rata a fost constanta, comparativ cu lunaanterioara. Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul Vaslui (10,3%), urmat dejudetele: Mehedinti (9,8%), Teleorman (8,6%), Dolj (8,5%), Gorj (8,0%), Covasna (7,9%) si Alba(7,9%). Nivelul minim al ratei somajului in luna ianuarie, de 1,4%, se inregistreaza in judetul Ilfov.Amplitudinea, de 8,9 puncte procentuale, creste fata de luna decembrie a anului 2008 cu 0,1 pp,crestere datorata in mare parte nivelului de maxim detinut de judetul Vaslui. Din analiza datelor prezentate se poate concluziona ca somajul se incadreaza in trendulascendent specific acestei perioade de recesiune economica. Un rol important in ocupareapersoanelor inregistrate in evidentele agentiei si in armonizarea actiunilor la nivel micro si macroeconomic il au masurile si initiativele locale, ale agentilor economici si ale organelor administrativ-teritoriale. Totodata vor fi intensificate actiunile de mediatizare a masurilor pe care serviciul public deocupare le implementeaza in vederea asigurarii unui echilibru intre oferta si cererea pe piata muncii. Cluj Statisticile din teritoriu sunt cu mult mai ingrijoratoare decat cifrele centralizate la nivelulANOFM. Economia Clujului, oras clasat anul trecut printre primele cinci cu boom economic peplan mondial, se prabuseste vizibil, iar numarul somerilor se dubleaza de la o luna la alta. Cifrele AJOFM Cluj arata ca exista 12.300 de persoane care nu au loc de munca, iar dintreacestea, doar 5.700 primesc ajutor de somaj. Previziunile conducerii institutiei arata ca, pana la 1aprilie 2009, vor fi disponibilizati peste 10.000 de clujeni. Timis In Timis, judet in care, numai cu cateva luni in urma, angajatorii se plangeau de lipsa forteide munca, numarul somerilor inregistrati a ajuns la 6.267, dintre care 3.662 beneficiaza deindemnizatii. Comparativ cu finele lunii octombrie, cand se inregistrau 4.601 someri, din care 2.204in plata, numarul disponibilizatilor a crescut cu circa 25 de procente. Se estimeaza ca pana in aprilie-mai rata somajului va fi peste 2,5% asta insemnand peste8.500 de oameni fara loc de munca. Sibiu In municipiul Sibiu situatia este la fel de ingrijoratoare. De la inceputul anului, numarulsomerilor a ajuns la aproape 10.300. In fiecare zi, intre 200 si 250 de sibieni isi pierd locul demunca. De la inceputul anului 2009, 10.297 de sibieni au ramas someri. Cifra ar putea urca la50.000 de someri, respectiv echivalentul populatiei municipiului Medias. Pentru a putea gestionaaceasta situatie, ITM Sibiu si Blocul National Sindical intentioneaza sa infiinteze un centru de crizapentru consilierea somerilor. Brasov Rata somajului in judetul Brasov a crescut, in prima luna din 2009, cu 0,43 puncteprocentuale, ajungand astfel la 4,76%. Concret, in ianuarie au intrat in evidenta AJOFM Brasov2.199 persoane si au iesit din scripte 951. Numarul total al persoanelor inregistrate la AJOFM 23
  • 24. Brasov a ajuns la 11.903, dintre care 5.677 femei, fata de 10.655, cate erau in ultima luna a anuluitrecut. 74,04% dintre someri nu au studii medii. Din totalul persoanelor aflate in evidenta agentiei, 4.529 persoane beneficiaza deindemnizatie de somaj, 1.667 sunt beneficiare de venit de completare (disponibilizati), iar 4.372persoane sunt beneficiare de venit minim garantat. Restul de 1.335 de persoane nu au niciun venit.Pentru aceasta luna, la AJOFM Brasov au fost transmise notificari privind disponibilizarea a 1.741persoane, de la 14 agenti economici. Iar in martie vor fi concediate 788 de persoane. Iasi Potrivit datelor statistice inregistrate la nivel de judet, pana in luna martie, un numar de 690de angajati au fost disponibilizati. purtator de cuvant la AJOFM Iasi a precizat ca„In urmaconcedierilor facute, rata somajului a crescut de la 5,42 la suta in luna decembrie a anului trecut, la5,74 la suta in prima luna a anului 2009”. Pe fondul crizei, combinatele de utilaj greu din Iasi audecis sa faca reduceri de personal, respectiv 250 din cei 1.590 de angajati de la SC Fortus SA, intimp ce pe lista plecarilor voluntare de la combinatului siderurgic Arcelor Mittal Iasi s-au inscrisdeja 120 din cei 650 de angajati. Prahova Ultima statistica a AJOFM Prahova indica aproape 15.000 de someri aflati in plata in judet,lor urmand sa li se adauge alte 3.500 de persoane pana la finele lunii aprilie. „Cifrele suntalarmante, in conditiile in care, tot anul trecut, 19 firme au disponibilizat 1.066 salariati. Acum, inmai putin de o luna, 12 societati au anuntat trimiterea in somaj a 1.406 angajati, o pondereimportanta avand-o sectorul petrolier” Hunedoara Rata somajului in judetul Hunedoara a crescut cu peste 2 % in doar doua luni, iar pana inluna aprilie aproape ca se va dubla. Sunt anuntate concedieri in domeniul comertului si serviciilor. La finele lunii aprilie, vomavea o rata a somajului de 8,5-9 la suta.Conform intentiilor anuntate in scris la AJOFM de catreangajatorii hunedoreni, pana in luna aprilie, 2.500 de muncitori din judet vor ramane fara loc demunca.Insa in estimarea AJOFM nu este inclusa reducerea de personal planuita in administratie lacare se adauga si plecarile voluntare de la combinatul din Hunedoara masura care nu intra instatisticile de concedieri. Maramures Conform directorului executiv adjunct al AJOFM Maramures, in primele trei luni ale anului,peste 600 de maramureseni si-au pierdut sau isi vor pierde locurile de munca. Rata somajului inianuarie va fi de circa 3,8% si va creste pana la 3,9% in februarie, respectiv 4% in luna martie.Pentru luna martie sunt anuntate alte 430 de concedieri, in special din cadrul fostilor mari colosiindustriali, Cuprom si Remin. Mures In judetul Mures, numarul total de someri este de 12.094, respectiv o rata a somajului de4,85%. Potrivit AJOFM Mures, 789 de persoane vor fi disponibilizate in judet in perioadafebruarie-martie. Agentii economici au anuntat ca fac concedieri, din domenii precum fabricarea mobilei,articole de imbracaminte, industrie chimica, prelucrarea lemnului, extractia petrolului, comert sipiata imobiliara. Arad 24
  • 25. Pe 23 februarie, au fost notificate catre AJOFM Arad un numar de 1.751 de disponibilizaricare sunt prognozate pentru perioada februarie-mai”. Cele mai multe disponibilizari, 677, sunt dinindustria auto, respectiv fabricile care produc subansamble pentru masini. Arges Conducerea AJOMF ARGES a anuntat ca, in perioada februarie-aprilie 2009, numarul depersoane disponibilizate va fi de 2.220. Insa principalul angajator din Arges, Uzina Dacia, cu sprijinul guvernului, a reusit sarelanseze productia de masini si, in acest an, nu va concedia nicio persoana, cu exceptia celor cucontracte pe perioada determinata. Daca Dacia va produce, in urmatoarele luni isi vor reveni sifurnizorii ei. Probleme vor fi pe piata constructiilor, deoarece comenzile firmelor de profil nu maisunt atat de mari ca anul trecut. 2.8. Rata somajului in tarile din UE Rata ocuparii s-a redus in ultimul trimestru al anului trecut cu 0,3% atat in UniuneaEuropeana (UE), cat si in zona euro, fata de cele trei luni anterioare, dupa ce si in trimestrul anteriorfusesera raportate diminuari ale ocuparii fata de perioada precedenta. Astfel, in trimestrul al patrulea al anului trecut numarul persoanelor din Uniunea Europeana(UE) care aveau un loc de munca a scazut cu 672.000 fata de intervalul iulie-septembrie 2008. Inzona euro, numarul persoanelor ocupate s-a redus cu 453.000 in aceeasi perioada, potrivit Eurostat. In schimb, in octombrie-decembrie 2008 rata ocuparii a stagnat comparativ cu ultimultrimestru din 2007. Pe ansamblul anului trecut, ocuparea a crescut cu 0,8% (1,76 milioane persoane) in UE, cuun procent similar sporind si in zona euro, unde numarul persoanelor ocupate a crescut cu 1,137milioane, potrivit Newsin. In ultimul trimestru din 2008, cele mai mari rate de crestere a ocuparii au fost inregistrate inPolonia, de 3%, Slovenia, de 2,2%, Slovacia si Bulgaria, de 2,1%, in timp ce rata ocuparii a scazutcel mai mult in Letonia, cu 5,4%, si Spania, cu 3%, fata de perioada echivalenta din 2007. Rata somajului din zona euro a urcat in februarie la 8,5%, arata datele oficiale publicatemiercuri, ceea ce subliniaza viteza de deteriorare a conditiilor economice, inaintea intruniriiconsiliului de politica monetara al Bancii Centrale Europene (BCE), de joi. Datele revizuite din ianuarie, privind rata somajului din zona euro, arata un nivel de 8,3% alsomajului, potrivit Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene (UE). Economistii chestionati de Reuters estimasera o rata a somajului de 8,3% in februarie.Numarul persoanelor ramase fara loc de munca a urcat in februarie cu 319.000, la 13,486 milioanesomeri in zona euro, in timp ce numarul acestora a crescut cu 478.000, la 19,156 milioane someri,in cele 27 de statele ale UE. In cadrul zonei euro, Irlanda si Spania se confrunta cu cea mai mare crestere a numaruluisomerilor in februarie, ambele avand o crestere cu 0,7%, la 10% si respectiv 15,5%. Rata somajului a urcat in toate statele din zona euro pentru care datele au fost disponibile, inafara de Olanda, unde s-a mentinut la 2,7%, pentru a saptea luna consecutiv. Rata somajului creste in Spania cu cea mai mare viteza inregistrata in intreaga UniuneEuropeana. Numarul ridicat al celor fara loc de munca indeparteaza tot mai mult tara de mediaeuropeana, noteaza El Periodico, amintind ca, in luna decembrie a anului trecut, rata somajului eracea mai ridicata din UE, cu 14,4%, si dubla fata de media europeana. Potrivit datelor Eurostat, rata somajului spaniol este aproape dublul mediei zonei euro, carea inregistrat 8% in ultima luna a lui 2008. Spania este tara din zona euro care a suferit cea mai mare crestere a ratei somajului, 5,7puncte procentuale, in vreme ce media acestei cresteri a fost de 0,8% in 2008.Somajul in randul 25
  • 26. tinerilor (sub 25 de ani) a crescut de cinci ori mai mult in Spania, comparativ cu media UE - 29,5%in luna decembrie a anului trecut, cu 10 puncte procentuale mai mult fata de anul anterior. Olanda este tara din UE care are cea mai scazuta rata a somajului (2,7%), in vreme ce tarilecu cel mai ridicat nivel de someri sunt, dupa Spania, Letonia (10,4%), Slovacia (9,4%) si Estonia(9,2% Rata somajului din Ungaria a crescut pana la nivelul record de 9,1% din populatia activa, inintervalul decembrie-februarie, pentru prima oara in ultimii 12 ani. Datele privind rata record a somajului vin in contextul in care guvernul Ungariei se asteaptaca economia sa se comprime cu 5% anul acesta, dupa ce anuntase anterior o scadere a produsuluiintern brut (PIB) intre 3 si 3,5%, relateaza Newsin. Potrivit datelor biroului ungar de statistica rata somajului pentru perioada noiembrie-ianuarie fusese de 8,4%. Rata medie a somajului in Uniunea Europeana a fost de 7.6 % in ianuarie,conform datelor Eurostat. Ungaria este printre tarile europene cele mai afectate de criza. Moneda ungara, forintul, aatins niveluri record de depreciere fata de euro in ultima perioada, iar analistii avertizeaza caincertitudinea politica actuala va afecta si mai mult pietele si increderea investitorilor. Numarul de someri din cele 27 de state ale Uniunii Europene a crescut cu peste 2,19milioane intr-un an, ajungand la 18,412 milioane in ianuarie 2009, in timp ce rata somajului dinzona euro a atins 8,2%. Rata somajului in randul barbatilor din UE a urcat la 7,5% in ianuarie 2009, de la 6,3% inaceeasi luna din anul precedent, si la 7,8%, de la 7,4%, in cazul femeilor, potrivit Newsin. In zona euro, 13,036 milioane de persoane erau in somaj in prima luna din 2009, cu peste1,641 milioane mai mult fata de ianuarie 2008, pe fondul agravarii crizei economice mondiale. Ratasomajului a urcat la 7,9% pentru barbatii din zona euro de la 6,5% in ianuarie 2008, iar ratasomajului feminin a ajuns la 8,6% de la 8,2% in acelasi interval. Fata de luna precedenta, rata somajului din UE a crescut in ianuarie cu 0,1 puncteprocentuale (386.000 persoane), pana la 7,6%, in timp ce, in cele 16 state care fac parte din zonaeuro, numarul somerilor a crescut in ianuarie cu 256.000 fata de decembrie, rata somajului ajungandla 8,2%. Cele mai mici rate ale somajului au fost inregistrate in Olanda (2,8%) si Austria (4%), intimp ce Spania a inregistrat cea mai mare rata a somajului, de 14,8%. Letonia se situa pe locul aldoilea, cu o rata a somajului de 12,3%. In SUA, rata somajului a urcat in ianuarie cu 0,4 puncte procentuale fata de luna anterioara,la 7,6%. Pentru Romania, ultimele date publicate de Eurostat sunt pentru al treilea trimestru din2008, cand rata somajului era de 5,8%. CAP. III. PREVIZIUNI SI CONCLUZII 3.1. Previziuni privind rata somajului Se stie ca actuala criza financiara a lovit mai multe tari. Ca atare, nici Romania nu a fostocolita. Conform evaluarilor deja existente, criza a afectat mai multe sectoare de activitate, precum:constructiile, imobiliarele, sectorul alimentar, textil, industria auto sau metalurgica. Astfel caangajatorii sunt rezervati in ceea ce priveste activitatea de angajare in primele luni ale anului 2009.Cel putin asa reiese din studiul „Perspectivele angajarii de forta de munca” in Romania, realizat deManpower. 26
  • 27. Potrivit studiului, 58% dintre angajatori nu anticipeaza nici o schimbare in perspectivele deangajare, 28% dintre acestia se asteapta sa creasca numarul de angajati in trimestrul urmator, iar12% dintre ei anticipeaza o scadere a activitatii de angajare. Restul de 2% nu stiu la ce sa se asteptein acest an. Pentru primul trimestru al anului 2009 se arata o previziune neta de angajare de 16%.(previziunea neta de angajare = diferenta dintre procentul de angajatori care anticipeaza o crestere avolumului total de angajari si procentul de angajatori care prevad o scadere a angajarilor incompania lor, in trimestrul urmator). Rudolf Fedorovici, Consultant HR in cadrul ADVICE Human Resources, este de parere caaceste previziuni sunt strans legate de planurile de dezvoltare ale companiilor. Oricum, lucrurilesunt neclare, pentru ca in acest moment nu exista decat speculatii despre modul in care se vadezvolta piata. Fedorovici interpreteaza rezultatele de mai sus dintr-o alta perspectiva: „58%anticipeaza stagnarea dezvoltarii sau nu au nici cea mai vaga idee despre ce va urma, 28%asteapta o continuare a dezvoltarii sau nu sunt constienti inca de ce ii asteapta, iar 12% au fostdeja afectati si nu prea mai au sperante.” Din domeniul bancar, Monica Bunea, Head of Recruitment Department in cadrul Bank ofCyprus, spune ca planurile de recrutare din interiorul companiei au suportat modificari, deoarece seprevede o stagnare a procesului de recrutare sau chiar o scadere a acestuia. Ea subliniaza ca acestfenomen este inregistrat in intregul sector bancar. De asemenea, in planurile bancii in cauzafigureaza sa-si acopere nevoile cu resurse interne, pe cat posibil, si sa apeleze la recrutarea externa,doar ca masura finala. Si la compania Syngenta Romania activitatea este precauta. Planurile tin cont atat decosturile proceselor de recrutare, cat si de valoarea adaugata pe care o va aduce noul angajat incompanie. Concret, planurile de recrutare ale firmei sunt concentrate, in 2009, pe domeniul tehnic sipe vanzari. Potrivit studiului Manpower, in noua dintre cele zece sectoare de activitate analizate,angajatorii prognozeaza valori pozitive in perioada ianuarie-martie 2009. Valori negative de 15% seinregistreaza doar in sectoarele Energie electrica, gaze si apa, astfel ca se anunta o perioada dificilapentru cei care isi doresc un loc de munca in aceste domenii. In celelalte sectoare de activitate exista un trend pozitiv de angajare, cele mai mari valori, de36%, inregistandu-se in sectoarele finante, asigurari, servicii imobiliare si servicii de afaceri.Previziunea a crescut cu 14 procente fata de trimestrul 4 al anului trecut. In sectoare de activitate, precum: transportul, depozitarea, comunicatiile si comertul curidicata si cu amanuntul, Previziunea neta de angajare este de 23%, respectiv 24%. Desi perspectiva de angajare prezinta o crestere de 3% fata de trimestrul anterior, in sectorultransport, depozitare si comunicatii s-a inregistrat o scadere fata de trimestrul 2 al anului 2008, de11%. Si in sectorul comertului se observa o usoara scadere de trei puncte procentuale fata detrimestrul 4 al anului 2008. Un grad moderat de optimism se inregistreaza in randul angajatorilor din sectorul hoteluri sirestaurante care anticipeaza o crestere de 18% a recrutarilor pentru primul trimestru al acestui an.Comparativ cu trimestrul anterior, se observa o scadere de sapte procente. In sectorul agricultura, vanatoare, silvicultura si pescuit, angajatorii sunt rezervati privindevolutia activitatii de angajare pentru trimestrul 1 al anului 2009, cresterea fiind de numai 4%. Astfel, ei anticipeaza o scadere majora a angajarilor fata de trimestrul anterior, rezultand odiferenta de 12% a perspectivei de angajare. Comparativ cu trimestrul anterior, intentiile de angajare devin mai precaute si in industriaprelucratoare, unde angajatorii din acest sector vorbesc despre o previziune neta de angajare de 14%in perioada ianuarie-martie 2009. Potrivit angajatorilor din sectorul constructiilor, previziunea de angajare din primele trei luniale anului 2009 se situeaza la 6%, ceea ce indica un grad ridicat de prudenta, inregistrandu-se odiminuare de sapte puncte procentuale fata de trimestrul trecut si o scadere substantiala de 44%comparativ cu trimestrul 3 al anului trecut. 27
  • 28. Consultantul in HR, Rudolf Fedorovici, nu este de acord cu previziunea pozitiva din studiulegata de sectoarele financiar si imobiliar, mai ales ca in aceste domenii se inregistreaza o rata deangajare negativa. „Previziunile noastre sunt pesimiste daca ne referim la industriile din sistemulfinanciar si la cele legate organic de pietele externe, care au fost afectate de criza. Acele companiicare depind direct de credite sau de finantari, fie ele finantari interne sau externe, sunt active indomenii care nu isi pot derula activitatea fara sa simta influenta crizei financiare. Ele vor resimti celmai grav efectele acesteia”. Pentru a-si mentine businessul si pentru a realiza profit, majoritatea sectoarelor de activitatetrebuie sa faca fata actualei situatii si sa adopte politici sanatoase, e de parere Monica Bunea, de laBank of Cyprus. In opinia sa, despre firmele care vor reusi sa depaseasca aceasta situatie pana lajumatatea anului 2009 se va putea spune ca au trecut cu succes criza. Din perspectiva specialistilor in resurse umane, anul 2009 va fi unul cu multe provocari.Previziunile referitoare la activitatea de angajare sunt „retinute” in majoritatea industriilor sicompaniilor, nu doar de pe piata locala, ci si pe cea internationala. In ciuda previziunilor usor optimiste care reies din studiu, unele domenii sunt deja gravafectate: domeniul imobiliar si cel al constructiilor, sectorul financiar-bancar, producatorii din zonaconstructiilor de masini, cei din ariile industriale preponderent exportatoare sau producatorii dinindustria usoara. Urmeaza ariile si industriile a caror dezvoltare depind de cele deja enumerate:productia si distributia materialelor de constructii, proiectare, finisaje, mobila si accesorii, serviciilefinanciare, produsele si serviciile de folosinta indelungata, industriile producatoare de piese sisubansambluri industriale. Cu toate acestea, nici unul dintre domeniile enumerate mai sus nu e in totalitate „inghetat”.„Inca este activitate, iar acest lucru inseamna angajari in Romania pentru 2009. Mai mult, toatecelelalte domenii sunt doar usor afectate sau chiar deloc”, semnaleaza consultantul in resurseumane, Rudolf Fedorovici. De exemplu, domeniul serviciilor medicale private, zona productiei de bunuri de largconsum, agricultura, retailul modern si firmele care asigura logistica, serviciile din categoria BPO,sunt doar cateva dintre sectoarele de activitate care isi vor continua dezvoltarea. O alta previziune vine din partea Monicai Bunea, Head of Recruitment Department in cadrulBank of Cyprus, care spune ca angajarea va fi in mod cert limitata la nivel national. „Romania vatrece printr-o perioada deficila in privinta recrutarii dupa care ar trebui sa ne asteptam la unrecul, dar nu mai devreme de 2010”. De aceeasi parere este si Cristina Pintilie, HR Manager in cadrul Syngenta Romania, caresustine ca activitatile de angajare vor cunoaste o scadere drastica, fapt care va duce la o saturatieartificiala a pietei fortei de munca. Se pare ca piata romaneasca de capital uman va suporta modificari importante. Companiilevor dori sa isi mareasca profiturile sau sa le mentina la aceleasi niveluri, iar anul 2009 va sta subsemnul eficientizarii costurilor. In conditiile in care planurile de angajare vor fi mentinute la nivelulanului trecut sau vor fi diminuate, este posibil ca Romania sa se confrunte cu un exces de forta demunca pe o piata cu mai putine cereri. „De aceea - spune Cristina Pintilie - migratia, in special catre Europa de Vest, nu mai esteo solutie. Angajatii restructurati sau candidatii care vor gasi foarte greu un loc de munca se vororienta catre sectoare mai putin influentate de criza mondiala, vor investi in afaceri personale sauvor migra catre Orientul Mijlociu, de exemplu, unde inca exista o cerere insemnata de forta demunca”. Un ton mai pesimist a fost adoptat de Ministerul Muncii, care la jumatatea lunii decembrie2008 a estimat ca numarul angajatilor care vor fi disponibilizati pana in aprilie 2009 va ajunge la43.000, cu 9.000 mai mult decat cifrele anuntate la inceputul lunii decembrie 2008. Nicireprezentantii patronatelor nu sunt prea optimisti. Acestia apreciaza ca peste 300.000 de angajati dinindustria textila, agricultura, sectorul alimentar si constructii vor ramane fara locuri de munca panala sfarsitul anului 2009, ridicand numarul somerilor la peste 680.000. 28
  • 29. Potrivit Comisiei Nationale de Prognoza din cadrul Comisiei Europene, in Romania, anulacesta, rata somajului va creste la 6,4% comparativ cu 6,1%, cat s-a inregistrat anul trecut. Totusi,CE apreciaza o scadere a somajului in 2010, la 6,1%. Pentru primele trei luni ale acestui an, in sase din cele opt regiuni analizate, angajatorii auanticipat o activitate de recrutare pozitiva. Cele mai ridicate valori s-au inregistrat in regiunileNord-Vest si in Bucuresti & Ilfov, unde erau previzionate perspective de angajare de 27% sirespectiv 23%. La un nivel ridicat se vor mentine si previziunile de angajare din regiunea de Centru si Sud,unde se inregistreaza Previziuni nete de angajare de 17%. Acelasi ton optimist (15%) este adoptat side angajatorii din regiunea de Sud-Est. De cealalta parte, companiile din regiunea de Nord-Est sunt nesiguri privind evolutia pieteifortei de munca pentru trimestrul urmator, raportand o Previziune neta de angajare de -2%. Comparativ cu trimestrul 4 al anului 2008 se inregistreaza o scadere a intentiilor deangajare, care se reflecta printr-o scadere a previziunii in sapte din cele opt regiuni. Angajatorii dinregiunea de Vest inregistreaza o descrestere a intentiilor de angajare de 19%, iar cei din regiunea deNord-Est, de 9%. Raportul arata ca angajatorii din 25 de tari din cele 33 analizate de Manpower, se asteapta sacreasca activitatea de angajare in trimestrul 1 al anului 2009, in timp ce opt tari raporteazapreviziuni negative de angajare. Este de mentionat faptul ca in 22 din tarile unde sunt disponibile date comparative de la anla an, optimismul a scazut comparativ cu perioada similara a anului trecut. Previziunile de angajare cu cel mai ridicat grad de optimism pentru perioada ianuarie-martie2009 sunt inregistrate in Peru, India, Costa Rica, Romania, Canada, Columbia, Africa de Sud,Australia, Polonia, SUA si China. Cele mai slabe previziuni de angajare sunt raportate in Singapore,Irlanda, Spania si Italia. Studiul Manpower a fost realizat prin intervievarea unui esantion reprezentativ de 750 deangajatori din Romania si a implicat intervievarea unui numar de peste 71.000 de directori deresurse umane si directori de recrutare din organizatiile publice si private din mai multe tari: 59%dintre respondenti provin din opt tari din America; 21% din 17 tari aflate in cadrul regiunii EMEA(Europa, Orientul Mijlociu si Africa), iar 20% din opt tari si teritorii din regiunea Asia Pacific. Criza economica isi face tot mai simtita prezenta in Romania. Autoritatile estimeaza doar45.000 de someri pana in octombrie insa conform datelor Agentiei Nationale pentru OcupareaFortei de Munca (ANOFM), in perioada 1 octombrie 2008-31 ianuarie 2009, 92.000 de romani auramas someri, iar anunturile primite de agentie in ceea ce priveste perioada urmatoare arata un viitorsumbru. Sectoarele cele mai afectate, sunt constructiile, auto, textile, agricultura si chimia-petrochimia. Reprezentantii in domeniu au afirmat ca sute de mii de oameni vor ramane fara locuri demunca pana la sfarsitul anului, daca activitatea din constructii nu se va intensifica si ca initiativastatului de a concentra mai multe fonduri pentru infrastructura rutiera nu va rezolva problema dacanu vor exista si bani pentru reconversie profesionala. Adrian Izvoranu, directorul Aliantei Confederatiei Patronale din Romania afirma ca „Otreime dintre cei 600.000 de angajati din domeniu ar putea fi disponibilizati daca nu se vor luamasuri rapide si concrete pentru a iesi din impas”. Potrivit acestuia, cele mai afectate vor fi marilecentre urbane, cum sunt Bucurestiul, Constanta sau Timisoara. Si agentiile imobiliare sunt pemarginea prapastiei - aproape 20.000 de persoane vor ramane fara un venit, in cazul in carecumparatorii de case vor fi la fel de putini. Ministerul de Finante sustine ca in 2009 randul somerilor se va ingrosa cu circa 100.000 depersoane, iar rata somajului va ajunge la 5,5%. Cel mai afectat domeniu va fi cel al constructiilor.Vor mai avea de suferit si agricultura, industria sau exporturile. Numarul somerilor va incepe sa scada in anul 2010, potrivit unui studiu al Guvernului.Vestea proasta este insa ca pana la sfarsitul anului 2009, numarul romanilor care nu vor mai avea de 29
  • 30. lucru va ajunge la peste 500 de mii. Conform previziunilor Executivului, rata somajului va scadeain 2010 la 5% fata de 5,5% preconizata pentru anul acesta. Pana in 2012, numarul somerilor se vadiminua treptat, ajungand la 415.000 de persoane, adica o rata a somajului de 4,5%. Pe de alta parte,castigul salarial mediu brut se va majora, ajungand la 2.340 de lei in 2012, in crestere cu aproape30% fata de 2009. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) confirma situatia observatade agentiile private de recrutare a fortei de munca. Astfel, potrivit cifrelor oficiale, la sfarsitul luniiianuarie 2009, in Romania erau inregistrati 444.907 someri, cu 41.000 mai mult decat la finele luidecembrie. Estimarea de la inceputul anului a ministrului Finantelor, Gheorghe Pogea, era canumarul somerilor va creste cu peste 100.000. In total, pana la sfarsitul anului 2009, vor fiaproximativ 505.000 de romani fara loc de munca. Industria auto si a textilelor, in pericol Mihai Pasculescu, prim-vicepresedintele patronatului FEPAIUS a declarat ca circa70.000-80.000 de angajati in domeniul textilelor isi vor pierde locurile de munca pana in vara, iarpana la sfarsitul anului numarul acestora va depasi 120.000. El spune ca firmele autohtoneproducatoare de textile sunt lovite de criza frontal, deoarece 80% dintre ele isi vindeau marfa inComunitatea Europeana. Cei mai multi someri din acest domeniu vor fi in zona Moldovei si insudul tarii.Iar daca nici piata auto locala nu se redreseaza, alte 100.000 de locuri de munca, adica aproapejumatate din numarul total din industrie , sunt in pericol de a fi desfiintate, conform reprezentantilorsectorului auto. In Romania se produc 350.000 de masini pe an. Oamenii din domeniu spun insa caanul acesta piata locala va trece cu greu de pragul de 150.000 de unitati. Agricultura si petrochimia Printre cele mai afectate industrii din economia autohtona par a fi, la ora actuala, cea dechimie si petrochimie si cea agroalimetara. „Pana in vara, din industria de chimie si petrochimie arputea fi disponibilizati aproximativ 30.000-40.000 de angajati daca nu se vor lua masuri imediate deredresare a acestui sector. Totodata, reprezentantii producatorilor din industria agroalimentara spun ca o cifraasemanatoare de disponibilizari se intrevede si la ei. Reprezentantii europeni au aratat ca situatia de pe piata muncii a inceput sa se inrautateascain majoritatea statelor membre in 2008, rata ocuparii fortei de munca in UE scazand cu 3 milioanede locuri de munca. Ca urmare, rata somajului ar creste pana la 8% in UE (si 9% in zona euro) in2009, urmand apoi sa creasca si in 2010. Efectele negative se vor reflecta si in finantele publice, care vor avea, de asemenea, desuferit de pe urma inversarii tendintei la nivelul veniturilor suplimentare fata de anii precedenti,precum si a unei structuri a cresterii bazate in general mai putin pe impozite. Prin urmare, deficitulglobal ar urma sa creasca in acest an in UE cu mai mult decat dublul sau, ajungand la 4% in 2009(raportul fiind de aproximativ 1% fata de 4% in zona euro). Incertitudini majore in conjunctura actuala Comisia Europeana a aratat ca previziunile actuale sunt inconjurate in continuare de mariincertitudini, economia mondiala confruntandu-se cu cea mai grava criza de la al doilea razboimondial iar riscurile care ameninta perspectivele de crestere sunt echilibrate. Pe de o parte, impactul crizei financiare (inclusiv asupra sectorului imobiliar) si amploarea“buclei de reactie negativa” intre sectorul financiar si sectorul real al economiei intra in categoria“problema”, iar pe de alta parte, cresterea ar putea fi mai puternica decat se preconizeaza, daca, deexemplu, pachetele fiscale vor restabili increderea investitorilor si consumatorilor mai rapid decats-a prevazut 30
  • 31. Criza economica mondiala ar putea trimite in somaj pana la 51 de milioane de persoane,daca situaţia continua sa se deterioreze, au avertizat reprezentanţii Biroului Internaţional al Muncii(BIM), in raportul despre piaţa muncii in 2009. Anul trecut populaţia globului era de aproximativ 6,7 miliarde de persoane. Reprezentanţii Biroului Internaţional al Muncii afirma ca, comparativ cu 2007, numarulsomerilor ar putea creste pe plan mondial cu 18-30 de milioane si chiar cu 51 de milioane, dacasituaţia continua sa se deterioreze. In conformitate cu acest ultim scenariu, cel mai nefavorabil, numarul somerilor de pe planmondial ar putea avansa la 230 de milioane, comparativ cu 190 de milioane in 2008 si 179 demilioane in 2007, estimeaza BIM. Raportul arata si ca “mai mult de 200 de milioane de oameni, cei mai mulţi din economiilein dezvoltare, ar putea ingrosa randurile muncitorilor extrem de saraci”, daca se va concretiza“scenariul cel mai pesimist”. 3.2. Concluzii Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiiltuturor tarilor. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatatea secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorauproductia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pieteimuncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si ofertaglobala de munca. Piata muncii nu functioneaza, ca o piata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative(patronat, sindicate) si a raportului de forte dintre acestia. Piata contemporana a muncii se poate aflafie in situatia de echilibru, adica de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovatede guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocpare (deplina) a populatiei activecat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini,realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape imposibila, declarand ca estesatisfacator un grad de ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de 2-3%. Ritmul de crestere economica, in conditiile unei productivitati a muncii ridicate, nu mai estecapabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina. Pe piata muncii,decalajul intre cererea de munca si oferta de munca este in defavoarea ultimei. Dezechilibre deamploare se manifesta pe segmentul de piata al fortei de munca tinere, care au drept cauza lipsa nunumai de locuri de munca, ci si a unei pregatiri profesionale, in discordanta cu structura cereriipietei muncii. Exista si cauze de ordin subiectiv, ce tin de comportamentul retinut al agentiloreconomici de a angaja tineri fie din cauza lipsei lor de experienta, fie ca acestia nu se incadreaza indisciplina muncii. Pe plan economic, se disting consecintele negative ale somajului la nivel national si la nivelde individ - familie. Multitudinea de efecte negative ale somajului pentru societate si individ justifica pe depliningrijorarea guvernelor statelor lumii in fata acestui flagel si preocuparea pentru a gasi solutii deocupare a fortei de munca la un grad cat mai inalt Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii forteide munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel microsi macroeconomic. Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active sunt: organizarea de cursuri decalificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificareasomerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca; stimularea agentiloreconomici, prin parghii economico-financiare, in extinderea activitatii economice; incurajareainvestitiilor, prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a crearii de noi 31
  • 32. locuri de munca; acordarea de facilitati intreprinderilor care angajeaza someri de lunga durata,precum si tineri; incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica, pe plan local si national;dezvoltarea serviciilor publice in limite rationale, a serviciilor industriale etc.; extinderea ocupariiatipice: ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la domiciliu, muncaindependenta si alte forme de ocupare. Natura somajului in Romania s-a schimbat, componenta structurala devenind preponderenta,iar resorbtia acesteia este mult mai dificila si necesita programe si masuri active din partea puteriipublice, pentru a asigura atat racordarea economiei romanesti la cea europeana, cat si transformarilesociale necesare crearii unui mediu de afaceri sanatos si modern. De-a lungul perioadei 1991-2008 putem remarca imbunatatirea situatiei somajului inRomania. Insa, in anul 2009, datorita crizei financiare la nivel teritorial, numarul de someri a crescut intoate judetele si in municipiul Bucuresti, cresterile cele mai importante inregistrandu-se in judeteleBacau, Valcea, Prahova, Galati, Constanta, Alba, Neamt, Hunedoara si Cluj. 32
  • 33. BIBLIOGRAFIE1. Angelescu, C., Ciucur, D., Dinu, M., Gavrila, I., Ghita, P. T., Popescu, C., „Economie”, Editia a saptea, Ed. Economica, 20082. Connel, Mc., Brue, S., „Economics – principles, problems and policies”, Ed. Mc Graw – Hill, New York, 19963. Dornbusch, R., Fischer, S., Startz, R., „Macroeconomie”, Ed. Economica, Bucuresti, 20074. Lipsey, R., Chrystal, A., „Principiile economiei”, Ed. Economica, Bucuresti, 20025. Neagu, G., „Educatie, insertie si mobilitate profesionala”, in Calitatea vietii, XV, nr. 1-2/20046. Pavelescu, F. M., „Comportamentul ofertei de forta de munca in contextul transformarii economiei”, in Oeconomica nr. 1/20037. Stan, M.-D., „Excluziunea pe piata muncii”, in Calitatea vietii, XV, nr. 3-4/20048. Stiglitz, J., Walsh, C., „Economie”, Ed. Economica, Bucuresti, 2005 *9. Albu, C., Dan, D., „Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) – martie 1994”, in Revista Romana de Statistica, nr. 10-11/(1994)10. Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) 1994, 2003, 2004, 200511. Anuarul Statistic al Romaniei 1991, 1996, 2003, 200412. Conditiile de viata ale populatiei din Romania, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 200313. Evenimentul Zilei, „Harta somajului pe trimp de criza”, Marti, 24 Februarie 200914. Proiectia principalilor indicatori macroeconomice in perioada 2006-2010, Comisia Nationala de Prognoza, 200615. Raport anual 2004, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, 200516. Raport anual 2005, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, 200617. Raport anual 2006, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, 200718. Raport anual 2007, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, 200819. „Somajul in sens BIM din Romania”, in Revista Romana de Statistica, nr. 4/1995 **20. http://ec.europa.eu21. http://info-criza.ro22. http://www.anofm.ro23. http://www.bnr.ro24. http://www.eurostat.com25. http://www.insse.ro26. http://www.hotnews.ro 33