GHEORGHE LEONIDA (1892 1942) SCULPTOR ROMAN(A C)

853 views
608 views

Published on

6 Comments
3 Likes
Statistics
Notes
  • Hello my dear,
    How are you today? My name is vivian babiker. Please, I will like to talk with you through my email address (vivianbabiker@hotmail.com), It is very important. As soon as I received your response, I will tell you why I contacted you. Expecting to hear from you soon. Have a nice day. vivian babiker.

    vivianbabiker@hotmail.com
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • WSPANIALE
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Yours performances increasingly interesting and beautiful. Thank You Very Much.With great admiration of your fan here in Brazil.
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Bellas esculturas, te felicito por la presentación. Saludos.
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Ca de fiecare data,incantata de tot ce realizezi Adriana.
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
No Downloads
Views
Total views
853
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
5
Actions
Shares
0
Downloads
19
Comments
6
Likes
3
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

GHEORGHE LEONIDA (1892 1942) SCULPTOR ROMAN(A C)

  1. 1. 10.03.14 10:50 PM
  2. 2. Rugăciune
  3. 3. Nimfă dormind
  4. 4. Visare
  5. 5. Eva
  6. 6. Fram Ursul Polar
  7. 7. Nud ezândș pe stâncă
  8. 8. Cuplu îmbră i atț ș
  9. 9. Cuplu îmbră i atț ș
  10. 10. Nud
  11. 11. Visare
  12. 12. Portret de tânără
  13. 13. Bustul Reginei Maria
  14. 14. Mântuitorul Isus Hristos din Rio de Janeiro-
  15. 15. Repara ii la chipul Mantuitoruluiț
  16. 16. Gheorghe Leonida (1892, Bucureşti – 1942, Bucureşti) Gheorghe Leonida provine dintr-o familie care a dat culturii române ti o suită de personalită i marcante. Fratele său,ș ț Dimitrie Leonida a fost fondatorul Muzeului Tehnic din Bucure ti, care îi poartă numele, iar sora sa, Eliza Leonidaș se numără printre primele femei inginer din lume. Numele lui Gheorghe Leonida a rămas legat de celebra statuie-simbol din Rio de Janeiro, Iisus Mântuitor, a cărui chip este opera sculptorului român. Gheorghe a ales, spre deosebire de fra ii săi care s-auț orientat spre cariere din domeniile tehnice, cariera artistică, înscriindu-se la Conservatorul de Arte frumoase din Bucure ti. i-a continuat studiile pentru trei ani la Roma, caș Ș mai apoi să ajungă la Paris. În ambele capitale artistice este premiat – la Roma pentru lucrarea ”Somnul”, iar la Paris prime te Marele Premiu pentru sculptura ”Diavolul”.ș
  17. 17. În perioada de studii îl cunoa te i lucrează alături de Paulș ș Landowski, sculptor francez de origine polonă, cel care l-a inclus în echipa ce a lucrat monumentalul Iisus brazilian. Landowski trecuse prin varii etape de crea ie, lucraseț statuară de for public în compozi ii monumentale dar iț ș portrete, fusese profesor la Academia pariziană, dar i laș Roma. Proiectul apar inea lui Heitor da Silva Costa, însăț realizarea a revenit echipei conduse de Landowski care a finalizat-o în perioada 1922 – 1931. Sculptorul român a fost ales pentru a lucra chipul lui Iisus fiindu-i recunoscute calită ile de portretist.ț Leonida se afirmase în ară în cadrul Saloanelor Oficiale, laț care debutase în 1915 i participase constant. Se remarcaseș prin expresivitatea cu care reda corpul feminin, dar i prinș unele teme în care excelase – Eva, Gimnastul, Sf. Gheorghe omorând dragonul, Prometeu.
  18. 18. Prometeu este pe de o parte simbolul vie ii, participând laț crearea omului, iar în varianta lui Eschil, la salvarea acestuia de la moartea adusă de mânia lui Zeus, dar în acela i timp iș ș cel care distruge ordinea nouă impusă de zeu. În varianta lui Hesiod, Prometeu este simbolul în elepciunii viclene,ț ajutându-i pe oameni să îl păcălească inteligent pe Zeus, revelând lăcomia acestuia în momentul în care îi sunt oferite două tipuri de ofrandă – cea care ascunde bucă ile de carneț în stomacul unui vi el i cea în care oasele erau învelite înț ș grăsime. Mitul prometeic cunoa te mai multe variante, în arteleș plastice Prometeu fiind cel mai adesea redat îndurându- iș pedeapsa, înlăn uit pe stânca vizitată zilnic de o ”pajură cuț aripile întinse”. În cele două variante literare ale mitului, cea a lui Hasiod i cea a lui Eschil, personajul mitologic se faceș vinovat de păcate diferite, însă pedeapsa sa rămâne aceea i.ș
  19. 19. Tot el fusese cel care îi învă ase pe oameni diverseț me te uguri, dar în principal rămâne cel care returneazăș ș omului focul, element esen ial atât în desfă urarea vie ii de ziț ș ț cu zi, cât i în sens artistic. Prometeu devine astfel principalulș sus inător al omului, cel care îi oferă acestuia elementul deț avantaj fa ă de zei.ț Leonida reu e te să-l singularizeze pe Prometeu dându-i oș ș patină diferită fa ă de cea a vulturului uria care se hrăne teț ș ș din el. Finisat în linie cursivă, mlădioasă, acesta este eviden iatț i prin antiteza cu detaliile care alcătuiesc penajul vulturului.ș Sculptorul dovede te cuno tin e temeinice atât de anatomieș ș ț umană , cât i animalieră. Motivul mitologic îi dă ansa să seș ș desprindă de reprezentările clasice, care doar defineau corpurile, suferin a lui Prometeu fiind redată prinț contorsionarea expresivă a corpului i grimasa fe ei.ș ț
  20. 20. După exemplul rodinian, stările suflete ti încep să devinăș subiect principal pentru sculptor, iar suferin a zilnică a luiț Prometeu, condamnat să se regenereze noaptea, este simbolul suferin ei umane. Lucrarea lui Leonida face apel laț mai multe influen e, fiind caracteristică sculpturii române tiț ș de la începutul secolului al XIX-lea, când tinerii arti tiș români încercau să se desprindă de lec iile academiste dinț ară i să asimileze influen ele dobândite la studiile dinț ș ț străinătate. Apelul la resursa mitologică este îmbinat fericit cu noile tehnici de reprezentare, ale unui realism cu tentă expresionistă. În acela i timp tema nu este întâmplătoare, eaș fiind simbolică, încărcată de sentiment.
  21. 21. 10.Martie, 2014 Feti ă citindț

×