• Save
ADER 3.1.2.
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Like this? Share it with your network

Share

ADER 3.1.2.

  • 1,124 views
Uploaded on

Solutii tehnologice alternative destinate fermelor de semi-subzistenta pentru cultura protejata a legumelor în contextul modificarilor climatice la nivel regional si a cresterii......

Solutii tehnologice alternative destinate fermelor de semi-subzistenta pentru cultura protejata a legumelor în contextul modificarilor climatice la nivel regional si a cresterii competitivitatii productiei

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
1,124
On Slideshare
1,067
From Embeds
57
Number of Embeds
1

Actions

Shares
Downloads
0
Comments
0
Likes
0

Embeds 57

http://www.umpp.asas.ro 57

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. PLAN SECTORIAL ADER 2020 INSTITUTUL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU LEGUMICULTURĂ ŞI FLORICULTURĂ - VIDRA Obiectivul general: CCFSS Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. Anul începerii : 15.11.2011 Anul finalizării: 15.11.20144Denumirea proiectului: ‘Soluţii tehnologice alternative destinate fermelor desemisubzistenţă pentru cultura protejată a legumelor în contextul modificărilorclimatice la nivel regional şi a creşterii competitivităţii producţiei’ Denumirea fazei 1: Studii documentare, elaborare protocol experimental Director de proiect: Dr. Lăcătuş Victor Contact Tel: 0721216547/0213612094; E-mail:victorilacatus@gmail.com; inclf@mediasat.ro
  • 2. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 OBIECTIVUL PROIECTULUICreşterea competitivităţii fermelor de semisubzistenţă profilate pe cultura legumelor protejate cu plastic OBIECTIVUL FAZEI Studii documentare, elaborare protocol experimental
  • 3. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 PARTENERICP Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra (ICDLF Vidra)P1 Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău (SCDL Bacău)P2 Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău (SCDL Buzău)P3 Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Iernut (SCDL Iernut) Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni (CCDCPNP4 Dăbuleni) Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Industrializarea şi Marketingul ProduselorP5 Horticole -Horting (HORTING)
  • 4. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 ACTIVITĂŢI DESFAŞURATE C P, P 2 1.1 Documentare privind situaţia solariilor din România 1.2 Studiu documentar privind stadiul actual al diferitelor tipuri constructive C P, P 2 de solarii 1.3 Studiu privind resursele ecologice şi sociale din zona solurilor nisipoase şi P4 impactul acestora asupra favorabilităţii cultivării plantelor legumicole în diverse sisteme de protecţie cu plastic P5 1.4 Studiu privind identificarea si caracterizarea portaltoilor pentru realizarea răsadurilor altoite CP, P1,P2,P3, P4, P5 1.5 Realizare protocol experimental şi procurare, achiziţii materiale necesare infiinţării experienţelor
  • 5. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE SCONTATE Analiza situaţiei producţiei de legume protejate din România şi a C P, P2 oportunităţilor de intervenţie pentru dezvoltarea sectorului în cadrul fermelor de semisubzistenţă Studiu documentar privind stadiul actual al diferitelor tipuri constructive de C P, P2 spaţii protejate; identificarea avantajelor şi dezavantajelor diferitelor tipuri de spaţii protejate CP, P1, Elaborarea protocoalelor de experimentare; achiziţionarea şi pregătireaP2,P3,P4,P5 materialelor necesare construirii unor tipuri diferite de solarii, ca şi a altor materiale necesare realizării experienţelor Situaţia actuală şi premizele dezvoltării culturilor protejate cu plastic P4 în condiţiile agropedologice şi climatice a zonelor cu terenuri nisipoase din sudul Olteniei P5 Identificarea si caracterizarea portaltoilor de pe piata de seminte a Romaniei, necesari altoirii plantelor la speciile tomate, castraveti si pepeni verzi
  • 6. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE C P, P2 Descrierea situaţiei actuale şi a tendinţelor pe plan mondial şi în România, în sectorul de legume protejate C P, P2 Studiu privind diferitele tipuri constructive de solarii din cele mai importante areale legumicole şi cele mai uzuale tipuri de construcţii în culturile protejate din România CP, P1, Stabilirea variantelor experimentale şi a materialului si metodei de cercetareP2,P3,P4,P5 Analiza condiţiilor agropedologice şi climatice a zonelor cu terenuri nisipoase P4 din sudul Olteniei şi a oportunităţii culturilor protejate cu plastic Identificarea si caracterizarea portaltoilor de tomate, castraveti si pepeni verzi P5 de pe piata de seminte a Romaniei necesari altoirii plantelor şi selectarea portaltoilor utilizati in realizarea cercetarii
  • 7. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Descrierea situaţiei actuale şi a tendinţelor pe plan mondial şi în România în sectorul de legume protejateÎn ultimii 20 de ani, legumicultura la nivel mondial a cunoscut modificări semnificative.Acestea au fost generate de o multidune de factori, dintre care, modificările climatice lanivel global şi regional, creşterea dramatică a populaţiei globului, cererea din ce în ce maimare de legume proaspete pe tot parcursul anului şi ofertele tehnice şi ştiinţofice îndomeniu, sunt cele mai relevante. Protejarea legumelor faţă de factorii adverşi de mediu, sub diferite forme, ca acoperirea cu materiale tip agril, tuneluri joase, solarii înalte acoperite cu folie simplă, dublă sau gonflabilă, sere solar acoperite cu plastic simplu sau dublu, cu sticlă sau cu policarbonat şi încălzite, la care mai adăugăm mulcirea solului cu plastic sau cu diferite alte materiale, în principal pentru reducerea pierderilor de apă, a devenit o reală alternativă.
  • 8. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Descrierea situaţiei actuale şi a tendinţelor pe plan mondial şi în România în sectorul de legume protejateCreşterea suprafeţelor de culturi protejate din lume sunt o dovadă incontestabilă. Se vorbeşteastăzi de aproape 15 milioane ha, din care cca 700.000 ha sunt solarii şi peste 900.000 hatuneluri joase. Cele mai mari creşteri în ultimii 20 de ani s-au înregistrat în China, de 7 ori(peste 10 milioane ha). urmată de Israel de 6,5 ori (cca 35 mii ha), Statele Unite şi Egipt de 4ori (cca 90 mii ha şi respectiv 30 mii ha). În Europa creşterile din 1991 încoace au fost relativmai mici, de 1,5-2 ori , datorită faptului că suprafeţele de legume protejate erau destul demari. La nivelul continentului nostru suprafaţa de legume protejate este în prezent de cca700.000 ha. De departe, cea mai mare suprafaţă o deţine Spania cu peste 200.000 ha. Datorită flexibilităţii, a noilor utilizări a materialelor de acoperire, îmbunătăţirii formelor structurale, creşterii cererii consumatorilor de produse proaspete de calitate superioară, cu sau fără utilizare de pesticide, dar mai ales a influenţei pozitive a acestui sector legumicol asupra actualei crize economico-financiare, tendinţa este de creştere a acestor suprafeţe acoperite cu plastic.
  • 9. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Descrierea situaţiei actuale şi a tendinţelor pe plan mondial şi în România în sectorul de legume protejateVor apare la nivel superior, structuri specifice regionale, materiale plastice maiperformante (multistrat prin coextruziune, polimeri şi aditivi speciali - de termicitate,difuzie şi anti ceaţă, de blocare a radiaţiilor UV, cu efecte pozitive asupra microclimatului,îmbunătăţind controlul integrat al agenţilor patogeni şi dăunătorilor), materiale mixteplastic/textile, substraturi organice noi, performante şi nu în ultimul rând, hibrizi din ce înce mai performanţi cantitativ şi calitativ. O tendinţă aparte s-a constatat în privinţa culturilor mulcite, a căror suprafaţă a crescut semnificativ. Acesta este un alt mod de cultură, prin care se realizează o creştere a randamentului utilizării energiei luminoase şi termice de la soare şi o reducere a pierderilor de apă din sol. Materialul de acoperire a solului trebuie să reflecte către plante radiaţia luminoasă, iar temperatura la suprafaţa mulciului să nu crească atât de mult încât să le afecteze.
  • 10. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Descrierea situaţiei actuale şi a tendinţelor pe plan mondial şi în România în sectorul de legume protejateExistă diverse materiale de mulcire cum ar fi: PE transparentă, PE albă/neagră, PEalbastră-termică sau folia multistrat (negru cu alb sau argintiu, cu alţi aditivi sau pigmenţi,metalizată), EVA. În prezent apreciem că în lume suprafaţa acoperită cu mulci de plasticse ridică la peste 13 mil. ha, din care 10 mil. ha sunt numai în China. În privinţa materialului biologic, cel puţin în Europa se cultivă în principal hibrizi din Olanda, Franţa, Israel şi în ultimul timp şi ardei din Ungaria, la care se mai adaugă, în special pentru zona balcanică, Bulgaria şi Serbia.
  • 11. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Descrierea situaţiei actuale şi a tendinţelor pe plan mondial şi în România în sectorul de legume protejateCu mici excepţii, marea majoritate a cultivatorilor de legume protejate lucrează sub diverseforme asociative, datorită şi faptului că nu deţin suprafeţe foarte mari. Datorită costurilor,în general suprafeţele variază între o,25 şi 1,5 ha. O familie mai mare deţine şi o suprafaţămai mare de solarii şi se organizează de regulă ca o firmă distinctă. Tipurile constructive desolarii sunt foarte variate, corespunzător condiţiilor specifice de mediu, tradiţiei dar şiposibilităţilor financiare. În majoritatea ţărilor în care culturile protejate sunt în continuăcreştere, s-au dezvoltat şi firme de construcţii aferente. Şi în ţara noastră, evoluţia climatică de mai mulţi ani încoace, caracterizată printr-o secetă prelungită combinată cu temperaturi foarte ridicate, a transformat, uneori, cultivarea legumelor în câmp deschis, într-o adevărată „aventură”. Suprafaţa cultivată cu legume protejate cu plastic este cu mult sub cea necesară. Oficial se apreciază că această suprafaţă este de cca 4.500 ha. În realitate suprafaţa este cu mult mai mare -cca 7.000 ha.
  • 12. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Descrierea situaţiei actuale şi a tendinţelor pe plan mondial şi în România în sectorul de legume protejateUn rol important în ponderea producătorilor europeni îl au fermele de semi-subzistenţă.Agricultura de semi-subzistenţă in Europa a cunoscut o puternică extindere, ca urmare aacceptării de noi ţări membre (1, 4, 7, 9, 11, 14, 16). Astfel se estimează un numar de 4,7milioane ferme de semi-subzistenţă în Europa, din care multe sunt în România (350.000exploataţii), Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovenia, Spania, Italia, Grecia, Portugalia, etc. Ferma de semi-subzistenţă este definită ca o exploataţie agricolă, care produce pentru consumul propriu şi comercializează o parte din producţia realizată. Dimensiunea economică a fermelor de semi-subzistenţă este de 2-8 unităţi de dimensiune economica (UDE), determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro. Pentru rentabilizare, ferma de semi-subzistenţă poate desfăşura şi activităţi non-agricole generatoare de venituri.
  • 13. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Descrierea situaţiei actuale şi a tendinţelor pe plan mondial şi în România în sectorul de legume protejateÎn ţara noastră, suprafaţa de solarii a unei familii variază între 300 şi 5.000 m2. Mareamajoritate a producătorilor de legume în solarii deţin suprafeţe cuprinse între 500 şi 1.000 m2.O fermă de semisubzistenţă ar trebui să deţină o suprafaţă de solar de 1.000 – 2.000 m2. Sepoate spune însă că, există totuşi o tendinţă de creştere a suprafeţelor de legume protejate cuplastic, chiar în aceste condiţii ale crizei economico-financiare la nivel global. Şi aceastadeoarece s-a constatat şi la noi că protejarea legumelor reprezintă cea mai bună şi mai ieftinăasigurare împotriva prejudiciilor climatice. Performanţele acestor ferme de semisubzistenţă, şi nu numai, sunt mai mult decât modeste. Aproximativ 75 % din solariile existente sunt clasice: de înălţime medie, fără picurare, fără ventilaţie adecvată, adeseori cu o lungime, impusă de parcela în proprietate, de 100-180 m, cu o deschidere de 5-6 m şi o înălţime la coamă de 2,5 m şi la jgheab de 1,5 m. Pe baza ofertei de pe piaţa României şi a experienţei atât a specialiştilor cât şi a cultivatorilor, se vor promova acele tipuri constructive de solarii care să satisfacă pe cât posibil, din punct de vedere al microclimatului, cerinţele speciei cultivate în condiţiile climatice specifice ţării noastre.
  • 14. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Descrierea situaţiei actuale şi a tendinţelor pe plan mondial şi în România în sectorul de legume protejateÎn cea mai mare parte, irigarea se face pe vaduri/brazde/cărări/fitărăi, cu consum mare deapă, de energie şi de forţă umană, cu pierderi de nutrienţi prin spălare, cu eficienţă scăzută.Se irigă la intervale de 3-7 zile, producând şocuri pentru plante, când prea ud, când preauscat (aşa numita irigare „în dinţi de fierăstrău”). Suprafeţele irigate localizat, prinpicurare, sunt încă destul de reduse. Probabil nu depăşesc 15-20 % din total. În plus, mulţidintre cei care deţin astfel de instalaţii, nu ştiu să le folosească eficient. Privind sistemul de fertilizare actual se constată că în cea mai mare parte acesta se face fără o analiză prealabilă a solului, predominând îngrăşămintele pe bază de azot, azotatul de amoniu şi ureea. Sursa principală de potasiu mineral o constitue îngrăşământul complex NPK 16.16.16. Cele mai des întâlnite deficienţe de nutriţie sunt cele legate de asigurarea cu fosfor şi potasiu, dar şi cu calciu, a cărui deficit este condiţionat direct sau indirect. Eficienţa tehnologică şi economică a apei de irigare şi a îngrăşămintelor aplicate, este redusă; mai mult decât atât, acestea reprezintă o sursă, uneori semnificativă, de poluare a solului şi implicit a mediului.
  • 15. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Descrierea situaţiei actuale şi a tendinţelor pe plan mondial şi în România în sectorul de legume protejateCondiţiile de mediu specifice tipurilor noastre constructive de solar, sunt în principalrăspunzătoare de incidenţa mărită a unor agenţi patogeni şi dăunători. Eficienţa acţiunilor decombatere şi, implicit, diminuarea pierderilor de producţie cauzate de agenţi patogeni şidăunători la culturile de legume sunt condiţionate de aplicarea unui complex de măsuri şimijloace de prevenire şi combatere a atacurilor: agro-fitotehnice, fizice, chimice şi biologice(combaterea integrată). Modificările climatice au condus şi la modificări cu privire la apariţia şi evoluţia în dinamică a atacului agenţilor patogeni şi a dăunătorilor. Proiectul îşi propune studiul apariţiei şi evoluţiei în dinamică a atacului agenţilor patogeni şi a dăunătorilor în diferite tipuri constructive de solarii în corelaţie cu temperatura şi umiditatea atmosferică, identificarea modificărilor survenite în spectrul agenţilor patogeni şi dăunătorilor sub influenţa schimbărilor climatice precum şi evaluarea fitotoxicităţii, eficacităţii şi selectivităţii unor noi produse de combatere a agenţilor patogeni şi a dăunătorilor.
  • 16. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Descrierea situaţiei actuale şi a tendinţelor pe plan mondial şi în România în sectorul de legume protejatePentru creşterea producţiei în vederea comercializării şi dezvoltării unor segmente de piaţă(legume proaspete, timpurii, din sistem protejat, legume ecologice, produse tradiţionale, etc.)sunt necesare atât o dotare tehnică corespunzătoare, cât şi furnizarea de cunoştinţe pentruinstruirea şi calificare fermierilor. Ca urmare, pentru îmbunătăţirea managementului şi adotării acestor ferme sunt necesare cheltuieli financiare suplimentare, pe care fermierii, demulte ori nu şi le pot permite. Proiectul vine în sprijinul politicilor agricole naţionale şi comunitare pentru fermele de semi- subzistenţă, furnizând competenţe şi consultanţă pentru îmbunătăţirea conducerii şi cultivării cu legume, astfel încât să permită transformarea acestora în exploataţii familiale comerciale, capabile să identifice noi oportunităţi de valorificare a producţiei.
  • 17. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEStudiu privind diferitele tipuri constructive de solarii din cele mai importante areale legumicoleşi cele mai uzuale tipuri de construcţii în culturile protejate din România Comuna Vidra Judeţul Ilfov
  • 18. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEStudiu privind diferitele tipuri constructive de solarii din cele mai importante areale legumicoleşi cele mai uzuale tipuri de construcţii în culturile protejate din România Comuna Izbiceni judeţul Dolj
  • 19. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEStudiu privind diferitele tipuri constructive de solarii din cele mai importante areale legumicoleşi cele mai uzuale tipuri de construcţii în culturile protejate din România judeţul Arad
  • 20. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEStudiu privind diferitele tipuri constructive de solarii din cele mai importante areale legumicoleşi cele mai uzuale tipuri de construcţii în culturile protejate din România Comuna Matca judeţul Galaţi
  • 21. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEStudiu privind diferitele tipuri constructive de solarii din cele mai importante areale legumicoleşi cele mai uzuale tipuri de construcţii în culturile protejate din România Comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa
  • 22. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEStudiu privind diferitele tipuri constructive de solarii din cele mai importante areale legumicoleşi cele mai uzuale tipuri de construcţii în culturile protejate din România Solarii pentruproducere de răsaduri judeţul Constanţa
  • 23. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEStudiu privind diferitele tipuri constructive de solarii din cele mai importante areale legumicoleşi cele mai uzuale tipuri de construcţii în culturile protejate din România judeţul Giurgiu
  • 24. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEStudiu privind diferitele tipuri constructive de solarii din cele mai importante areale legumicoleşi cele mai uzuale tipuri de construcţii în culturile protejate din România Seră solar Popeşti Leordeni
  • 25. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEStudiu privind diferitele tipuri constructive de solarii din cele mai importante areale legumicoleşi cele mai uzuale tipuri de construcţii în culturile protejate din România Solarii judeţul Prahova
  • 26. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEStudiu privind diferitele tipuri constructive de solarii din cele mai importante areale legumicoleşi cele mai uzuale tipuri de construcţii în culturile protejate din România judeţul Dâmboviţa
  • 27. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEProtocolul experimentalOrganizarea unui poligon cu soiuri si hibrizi de tomate şi ardei gras cultivate in solarii invederea introducerii in fermele de semi-subzistenta a celor cu productivitate şi rezistenţăgenetică ridicată la factorii biotici si abioticiTomateTipul polifactorial A x B x C (2x3x3)Factorul A (Vârsta răsadului la plantare) – două graduări (a.1. - 45 zile; a.2. - 60 zile)Factorul B (Epoca de plantare) – trei graduări (b.1. – 10.04; b.2. - 17.04; b.3. – 24.04 )Factorul C (Densitatea plantelor) – trei graduări (c.1. – 33.300 plante/ha; c.2. - 28.500 plante/ha; c.3.- 25.000 plante/ha.)Ardei grasTipul polifactorial A x B x C (2x3x3)Factorul A (Vârsta răsadului la plantare) – două graduări (a.1. - 45 zile; a.2. - 60 zile)Factorul B (Epoca de plantare) – trei graduări (b.1. – 10.04; b.2. - 17.04; b.3. – 24.04)Factorul C (Densitatea plantelor) – trei graduări (c.1. – 60.000 plante/ha; c.2. – 55 000 plante/ha; c.3.- 50.000 plante/ha.)
  • 28. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEProtocolul experimentalCulturi ecologice de legume în solariiAmeliorarea fertilităţii solurilor prin utilizararea îngrăşămintelor verzi de iarnă şi efectulacestora asupra producţiei la legumele solanacee (tomate, ardei gras). Îngrăşământul verde “de iarnă” se va asigura printr-o cultură de bob (Vicia faba) semănată întoamnă şi lăsată peste iarnă.Masa vegetativă care va fi supusă îngheţului, se încorporează superficialîn sol primăvara o dată cu pregătirea terenului în vederea înfiinţării culturilor de solanaceae (sfârşitullunii aprilie). Experienţa va urmări efectul îngrăşămintelor verzi comparativ cu variante amendate organic cucompost.Se vor experimenta următoarele variante:V1 = martor nefertilizantV2 = Îngrăşăminte verzi “de iarnă”V3 = Compost 40 t/ha – pe toată suprafaţaV4 = Compost 10 t/ha – localizat pe rândV5 = Îngrăşământ verde “de iarnă” + compost 40 t/haV6 = Îngrăşământ verde“de iarnă” + compost 10 t/ha. Se vor face observaţii asupra producţiei, a evoluţiei însuşirilor solului, precum şi a conţinutului în elemente din materialul vegetal.
  • 29. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEProtocolul experimentalCulturi ecologice de legume în solariiAmeliorarea fertilităţii solurilor prin utilizararea îngrăşămintelor verzi de varăSe va urmări evoluţia solului sub influenţa unor specii cultivate ca îngrăşăminte verzi.Se vor experimenta următoarele specii:- muştar, mazăre, grâu, bob.Ameliorarea fertilităţii solurilor prin utilizararea compostului de fermă (doze şi metode deadministrare)Pentru experimentare se va folosi compost obţinut în poligonul de agricultură biologică din SCDLBacău, compost obţinut exclusiv din materialul vegetal rezidual din culturi biologice anterioare,fermentat aerob.Se vor experimenta următoarele variante:V1 = martor nefertilizatV2 = 10 t/ha – compost de fermă localizatV3 = 20 t/ha – compost de fermă administrat pe toată suprafaţaV4 = 40 t/ha – compost de fermă administrat pe toată suprafaţa
  • 30. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEProtocolul experimentalCulturi ecologice de legume în solariiFertilizarea culturilor legumicole în agricultura biologicăOptimizarea fertilizării culturilor de tomate şi ardeiSe va studia comparativ cu fertilizarea solului cu compost de fermă, administrarea unor nutrienţiorganici naturali admişi în agricultura biologică (Cropmax, Algifol).Se vor experimenta următoarele variante:V1 = martorV2 = Compost 40 t/haV3 = Cropmax – 2 tratamente x 1,5 l/haV4 = Algifol – 2 tratamente x 1,0 l/haV5 = Compost 40 t/ha + Cropmax 1,5 l/haV6 = Compost 40 t/ha + Algifol 1,0 l/haSe vor face analize de sol şi plantă precum şi observaţii asupra producţiei calitative şi cantitative.
  • 31. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Protocolul experimental Culturi protejate de legume pe soluri nisipoase Reducerea influenţei factorilor de stres se poate realiza prin aplicarea unor tehnologii de cultivare adaptatespecificului zonei, printre care se poate enumera protejarea temporară cu folie permeabilă, cultivarea plantelor prin mulciresau combinarea celor două metode.. Avantajele mulcirii cu folie de polietilenă sunt bine cunoscute, printre altele aceastadeterminând creşterea timpurietăţii, reducerea consumului de apă şi de fertilizanţi, combaterea buruienilor, combatereaunor agenţi patogeni din sol.Pentru realizarea obiectivelor propuse se vor efectua următoarele experienţe:1. Cercetări privind creşterea competitivităţii producţiei de ardei gras pe solurile nisipoase, în contextulschimbărilor climatice prin protejarea temporară a culturii2. Cercetări privind creşterea competitivităţii producţiei de pătlăgele vinete pe solurile nisipoase, în contextulschimbărilor climatice prin protejarea temporară a culturiiVariantele luate în studiu:V1 – neprotejat; V2 - protejat cu mulci din polietilenă; V3 - protejat cu tunel din polietilenă;V4 - protejat cu tunel din polietilenă + mulci; V5 - protejat cu folie tip Agril; V6 - protejat cu folie tip Agril + mulci.Se vor analiza factorii de stres respectiv temperatura din sol şi aer, umiditatea din sol şi cea atmosferică şi se va precizaevoluţia factorilor de microclimat (temperatura din sol şi aer, umiditatea din aer şi sol din spaţiile protejate cu folie dinpolietilenă şi permeabilă din zonele cu soluri nisipoase.
  • 32. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEProtocolul experimentalFolosirea de răsaduri de legume altoiteMaterialul si metoda de cercetareMaterialul biologic folosit in cercetare va fi reprezentat de portaltoi si altoi, apartinand speciilor detomate, castraveti si pepeni verzi.In anul 2012 se va realiza obtinerea rasadurilor altoite de tomate, combinatiile portaltoi x altoi fiind:Beaufort x Mondial F1; Efialto x Mondial F1.In anul 2013 se va efectua producerea rasadurilor altoite de castraveti si pepeni verzi.Combinatiile portaltoi x altoi folosite vor fi la castraveti: Shintoza F-90 x Mathilde F1 şi TZ 148 xMathilde F1 iar la pepeni verzi ES 113 x Boaz F1 şi ES 30900 x Boaz F1.
  • 33. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Analiza condiţiilor agropedologice şi climatice a zonelor cu terenuri nisipoase din sudul Olteniei şi a oportunităţii culturilor protejate cu plastic Resursele pedologice din zona solurilor nisipoase Solurile pentru cultura plantelor legumicole se caracterizează în general printr-o fertilitate naturalăridicată, totuşi cultura legumelor se practică şi pe soluri nisipoase sau nisipo-lutoase cum sunt cele dinsudul Olteniei, în condiţiile sigurării unei tehnologii specifice. Suprafaţa cea mai mare cu terenuri nisipoase se găseşte în sudul Olteniei, iar referior larăspândirea pe judeţe, cele mai mari suprafeţe cu nisipuri şi soluri nisipoase cu folosinţă agricolă segăsesc în judeţele Dolj, (104,4 mii ha) şi Mehedinţi (36,0 mii ha) conform tabelul 2. Solurile nisipoase din sudul Olteniei se caracterizează printr-un conţinut ridicat de nisip grosier(50-70%), puţină argilă şi praf (2-8%). Compoziţia granulometrică este diferită pe dune şi interdune. Pedune conţinutul în argilă fizică este cuprins între 5,8-8,4% şi peste 90% nisip grosier şi fin, iar îninterdune conţinutul de argilă fizică ajunge la 12,1-15,8%, iar procentul de nisip grosier şi fin scade pânăla 75-80%.
  • 34. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Analiza condiţiilor agropedologice şi climatice a zonelor cu terenuri nisipoase din sudul Olteniei şi a oportunităţii culturilor protejate cu plastic Resursele pedologice din zona solurilor nisipoase Datorită texturii grosiere aceste soluri au o mare permeabilitate pentru aer şi apă, cu o capacitetemare pentru aer şi o capacitate mică de reţinere a apei, fiind supuse fenomenului de levigare a apei şi aelementelor nutritive de aceea tehnologia de cultivare presupune unele particularităţi în ceea ce priveştefertlizarea şi regimul de irigare. Porozitatea totală şi aeraţia nisipurilor mare, determină mineralizareaintensă a materiei organice şi amplitudini mari ale temperaturii până la adâncimea de 40 cm. Călduraspecifică este scăzută, iar conductibilitatea calorică mare, determinând apariţia unor temperaturi foarteridicate în timpul verii la suprafaţă (peste 600 C). Din punct de vedere hidrofizic solurile nisipoase dinsudul Olteniei se caracterizează prin valori reduse ale coeficientului de ofilire (1,1-2,1%), ale capacităţii decamp (7,5-9,3%) şi prin valori ridicate ale densităţii aparente pe adâncimea de 1,0 m (1,47-1,48 g/cm3).Solurile nisipoase au o fertilitate naturală scăzută fiind caracterizate printr-un conţinut mai ridicat în bioxidde siliciu şi carbonaţi şi sărace în humus (sub 1%). Conţinutul în azot total oscilează între 0,03-0,09%, suntslab aprovizionate cu potasiu (55-87ppm) şi bine aprovizionate cu fosfor (35-72 ppm). Valoarea pH-ului în stratul arat este cuprinsă între 6,12-6,23 cu menţinerea peste 6,0 pe tot profilul solului, valori care indică o reacţie slab acidă spre neutră.
  • 35. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Analiza condiţiilor agropedologice şi climatice a zonelor cu terenuri nisipoase din sudul Olteniei şi a oportunităţii culturilor protejate cu plastic Din punct de vedere climatic zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei este încadrată în provinciaclimatică Cfax (după Kopen), având un pronunţat caracter temperat continental, cu uşoară influenţămediteraneană, caracterizată printr- o accentuată uscăciune în lunile iulie – septembrie şi un surplus deprecipitaţii în lunile mai şi iunie. Analize pe perioade lungi de timp a unor factori climatici cu rol major în creşterea şi dezvoltareaplantelor, cum ar fi temperatura şi precipitaţiile, au pus în evidenţă caracterul neuniform al distribuţiei şiintensităţii acestora precum şi o tendinţă de accentuare a secetei în ultimele două decenii, cu efectenefavorabile asupra agriculturii din sudul Olteniei. Temperatura medie multianuală (1956-2010): 11,20C Temperatura medie 1991-2000: 11,6 0 C Temperatura medie 2001-2010: 12,2 0 C Precipitaţii, media multianuală (1956 – 2010): 508,3 mm
  • 36. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEAnaliza condiţiilor agropedologice şi climatice a zonelor cu terenuri nisipoase din sudul Oltenieişi a oportunităţii culturilor protejate cu plastic Precipitaţiile înregistrate în această zonă au prezentat valori ce oscilează între 286 mm în anul2000 şi 710,3 mm în anul 2010, cu o medie multianuală (1956 – 2010) de 508,3 mm, neuniformrepartizate în cursul anului şi cu variaţii mici de la un an la altul.. Aceste valori conduc la un indice deumezeală De Marton de 25-26 şi la indici de ariditate de 160-210 mm. Valoarea indicilor încadreazăzona solurilor nisipose din sudul Olteniei în tipul de climat semiarid şi excesiv de uscat Umiditatea relativă a aerului, în această zonă are valori ce oscilează între 70% şi 92%, valorilecele mai scăzute fiind înregistrate în lunile de vară, iulie şi august, când de fapt se înregistrează şi celemai ridicate temperaturi. Şi în ceea ce privesc minimele absolute, în toţii anii luaţi în studiu, în lunile aprilie şi maitemperaturile minime absolute au avut valori sub 100 C.
  • 37. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTE Analiza condiţiilor agropedologice şi climatice a zonelor cu terenuri nisipoase din sudul Olteniei şi a oportunităţii culturilor protejate cu plastic Zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei a devenit un puternic bazin legumicol specializat înobţinerea de legume extratimpurii şi timpurii. Suprafeţele cele mai mari sunt cultivate cu pepeni verzi,tomate timpurii, ardei, vinete ,ceapă, morcov, castraveţi, varză. Solurile nisipoase favorizează culturile extratimpurii şi timpurii, precocitatea legumelor obţinute înaceste zone, comparativ cu cele obţinute pe solurile zonale fiind de 14-20 zile. Factorii ecologici din zona solurilor nisipoase nu asigură la nivel optim creşterea şi dezvoltareaplantelor. Temperaturile ridicate din sol şi aer, umiditatea atmosferică şi din sol, vânturile şi deflaţiaeoliană, la care se adaugă fertilitatea naturală scăzută sunt factori de stres care influenţează negativevoluţia culturilor. Pentru a controla toţi aceşti factori şi pentru a rezista mediului concurenţial de pe piaţa legumelordin Uniunea Europeană, producătorii au nevoie de tehnologii modernizate care să asigure valorificareapotenţialului termic al zonei prin culturi timpurii (culturi protejate temporar în adăposturi joase tip tunel,culturi protejate cu folie permeabilă şi prin mulcire).
  • 38. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEIdentificarea si caracterizarea portaltoilor de tomate, castraveti si pepeni verzi de pe piata deseminte a Romaniei necesari altoirii plantelor şi selectarea portaltoilor utilizati in realizareacercetarii• În Romania, altoii folositi sunt cultivaruri valoroase din punct de vedere genetic, de obicei hibrizi F1.• Portaltoii trebuie sa prezinte o serie de caracteristici importante.La tomate sunt utilizati portaltoi care se caracterizeaza prin:- rezistenta la boli cu transmitere prin sol (Tomato Mosaic Virus, Fusarium spp., Verticillum spp., Pyrenochaeta lycopersici);- rezistenta la daunatorii de sol (Meloidogyne spp.); rusticitate;dezvoltarea unui sistem radicular deosebit de viguros; productivitate ridicata (Madalina Doltu, 2007).Portaltoii principali folositi in Romania pentru altoirea tomatelor sunt: Titron, Beaufort,Konkurabe, Suketto, Efialto F1.
  • 39. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 REZULTATE OBŢINUTEIdentificarea si caracterizarea portaltoilor de tomate, castraveti si pepeni verzi de pe piata deseminte a Romaniei necesari altoirii plantelor şi selectarea portaltoilor utilizati in realizareacercetarii Portaltoii folositi pentru altoirea castravetilor sunt: TZ 148 F1, Shintoza F-90 (C.maxima xC.moschata), Batora etc.Portaltoii folositi la altoirea pepenilor imprima culturilor o serie decaracteristici superioare: rezistenta la boli cu transmitere prin sol (Fusarium oxysporum rasele 0 si 1,Cucumber Mosaic Virus Tolerant, Cucumber Vein Yellowing Virus Tolerant, Zuchinni Yellow MosaicVirus Resistant, Water Melon Virus Rezistant, Papaya Ring Spot Virus Resistant, Phomosissclerotoides, Verticillum dahliae); rezistenta la daunatori cu transmitere prin sol (Meloidogyne sp.)rusticitate; rezistenta la temperaturi scazute; dezvoltarea unui sistem radicular deosebit de puternic;vigurozitate; reducerea densitatii plantelor la hectar cu 50%; cresterea productiei Portaltoii folositi pentru altoirea pepenilor sunt: ES 113, ES 30900, UG 29A, Shintoza, TitanF1, Ferro RZ F1, Azman RZ F1, Emphasis F1, Carnivor F1, Kazako F1, UG 29 A F1. Portaltoii selectati in vederea realizarii cercetarii sunt: la tomate Beaufort si Efialto, la castraveti Shintoza, la pepeni verzi ES 113 si ES 30900.
  • 40. PLAN SECTORIAL ADER 2020 Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1 CONCLUZII* Proiectul a fost realizat la parametrii prevăzuţi în documentele de contractare pentru Faza 1/15 decembrie 2011* Realizarea unor construcţii şi practicarea unor tehnologii moderne în cultura protejată a legumelor pot asigura: - creşterea timpurietăţii; - obţinerea unor produse de calitate superioară; - reducerea pierderilor de apă din sol; - reducerea presiunii de atac a agenţilor patogeni şi a dăunătorilor; - reducerea pierderilor de nutrienţi prin spălare; - creşterea disponibilităţii nutrienţilor pentru culturile prelungite şi succesive; - controlul gradului de îmburuienare; - reducerea gradului de compactare a solului; - reducerea gradului de dăunare a sistemului radicular; - reducerea consumurilor energetice specifice; - recuperarea investiţiei în cca 4 ani a unui solar modern, dacă este subvenţionată; - reducerea importurilor de legume proaspete. * Proiectul se va continua conform cu planul de realizare, în parametrii corespunzători bugetului care se va aloca.