• Like
Accesul Deschis (OA )2011
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

Accesul Deschis (OA )2011

  • 713 views
Published

 

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
713
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
10
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. 24-30 octombrie 2011 Află. Participă. Promovează Săptămâna Accesului Deschis 2011
  • 2.
    • In era Internetului sunt eliminate barierele de spaţiu şi timp în obţinerea cunoştinţelor.
    • Informaţia în format digital, tot mai răspândită, face realizabil accesul universal la patrimoniul cultural al omenirii.
    • Bibliotecile digitale au început să cucerească teren în societatea informaţională a acestui secol.
    • Cărţile şi serialele tradiţionale coexistă cu formatele electronice
    • ale acestora, cu imaginile foto, cu documentele video sau cele audio.
    • Tehnologia actuală permite bibliotecilor şi centrelor de informare să construiască colecţii comprehensive, indiferent de tipul de suport pe care se găseşte informaţia.
    • S-a ajuns în punctul în care documentele electronice sunt nu numai fezabile dar chiar mai puţin costisitoare decât realizarea, cumpărarea şi gestionarea versiunilor materiale, pe suport fizic - hârtie etc.
    • Prin intermediul reţelelor digitale resursele de informare pot deveni accesibile studenţilor, profesorilor şi cercetători lor dintr-o universitate sau chiar din toată lumea.
    • Datorită creării bibliotecilor digitale cercetările universitare s-au accelerat,
    • pentru că nu mai există limitarea accesului la documentul fizic.
  • 3.
    • Open-Access (OA). Publicarea în Accesul Deschis este digitală, on-line, gratuită, şi liberă de restricţii privind drepturile de autor şi de licenţe, ceea ce o face posibilă este Internetul şi consimţământul autorului sau al titularului dreptului de autor.
    • OA este pe deplin compatibil cu peer review (evaluare de experţi, recenzare), iar toate iniţiativele principale OA pentru literatura ştiinţifică insistă asupra importanţei recenzării. La fel aşa cum autori donează articolele pentru publicare în reviste, acelaşi lucru îl fac editorii revistelor
    • şi experţii, care participă la recenzarea articolelor.
    • Literatura de specialitate pentru OA nu poate fi produsă liber, chiar dacă este mai puţin costisitoare, decât producerea publicaţiilor de specialitate tradiţionale.
    DEFINIŢII OA
  • 4. DECLARAŢII INTERNAŢIONALE OA
    • Acţiunile politice pentru sprijinirea OA au contribuit la apariţia unei serii de declaraţii :
    • Iniţiativa Accesului Deschis de la Budapesta (februarie 2002)
    • Declaraţia de la Bethesda privind politica editorială (iunie 2003)
    • Declaraţia de la Berlin privind Accesul Deschis la Cunoştinţe în domeniul Ştiinţei şi Ştiinţelor Umanitare (octombrie 2003)
    • Declaraţia IFLA privind Accesul Deschis (14 august , 2010 )
    • Accesul deschis este pilonul central al planului strategic IFLA pentru perioada 2010-2015
  • 5. MIJLOACE DE OFERIRE OA
    • Există două mijloace principale pentru oferirea Accesului Deschis la articole le de cercetare:
    • arhive sau depozite (repozitorii) OA
    • reviste OA
  • 6.
    • REPOZITORII OA
    • Arhivele şi depozitele OA nu efectuează recenzarea, ci pur şi simplu f
    • ac conţinuturile deschise şi la dispoziţia tuturor. Acestea pot conţine
    • preprinturi, postprinturi sau ambele forme. Arhivele pot aparţine instituţiilor, precum universităţilor şi laboratoarelor, sau pot fi tematice, cum ar fi în domeniul fizicii sau economiei.
    • Autorii îşi pot arhiva preprinturile fără permisiunea cuiva, şi majoritatea revistelor deja permit acestora să arhiveze postprinturile. Atunci când arhivele sunt realizate în conformitate cu protocolul Open Archives Iniţiative, acestea devin interoperabile, iar utilizatorii pot găsi conţinutul lor fără să ştie ce arhive există, unde sunt situate sau ce conţin. În prezent există software open-source pentru construirea şi menţinerea arhivelor conform protocolului OAI, reprezentând un impuls puternic la nivel mondial pentru utilizarea acestora. Costurile unei arhive sunt nesemnificative: ceva spaţiu pe un server şi ceva din timpul unui tehnician.
  • 7. REVISTE OA
    • Revistele OA trebuie să treacă recenzarea şi apoi să fie oferit accesul liber la conţinutul lor pentru toată lumea. Cheltuielile lor constau în recenzarea articolelor, pregătirea manuscrisului şi spaţiul pe server.
    • Revistele OA îşi asumă cheltuielile pentru diseminarea conţinutului, plătind costurile de producţie, astfel accesul poate fi gratuit pentru toată lumea. Uneori, acest lucru înseamnă că revistele au subvenţii de la universităţile care le găzduiesc sau de la societăţi profesionale. Alteori, revistele percep un comision pentru procesarea articolelor acceptate pentru publicare, care urmează să fie plătit de către autor sau sponsorul autorului (angajatorul, agenţia de finanţare).
  • 8. REVISTE OA
    • Revistele OA care percep taxe pentru procesare, de obicei, renunţă la acestea în cazurile economice dificile. Revistele OA cu subvenţii instituţionale tind să nu impună taxe de procesare. Putem utiliza DOAJ , Directory of Open Access Journals - Reviste academice din 109 ţări şi publicate în 50 de limbi.
    • Revistele OA pot obţine subvenţii nesemnificative sau prin taxe, dacă au un venit de la alte publicaţii, publicitate, suplimente plătite sau servicii auxiliare. Unele instituţii şi consorţii stabilesc reduceri de taxe. Unii editori OA renunţă la taxă pentru cercetătorii afiliaţi instituţiilor, care au plătit taxa anuală de membru. Există mult loc pentru creativitate, în găsirea căilor de a plăti costurile unei reviste OA recenzate, şi suntem departe de a epuiza inteligenţa şi imaginaţia noastră.
  • 9. Strategiile Accesului Deschis
  • 10. CALEA VERDE
    • Prima strategie, numită Calea Verde (Green Road) este autoarhivarea.
    • P revede plasarea publicaţiilor electronice (atât a lucrărilor editate, cât şi a nonpublicaţiilor) î n arhivele electronice deschise, susţinute de instituţiile de cercetare, î nvăţământ şi cultură.
    • Aceste arhive sunt numite arhive ale publicaţiilor electronice sau depozite (repozitorii) instituţionale.
    • Arhivele pot aparţine organizaţiilor (universităţilor, instituţiilor de cercetare, laboratoarelor) sau pot fi organizate după principiul tematic (economie, matematică, biblioteconomie şi ştiinţa informării etc.)
    • Autorii au dreptul să-şi autoarhiveze lucrările fără nicio restricţie, există doar anumite ; condiţii privind autoarhivarea post-printurilor.
  • 11. CALEA VERDE
    • Iniţiativa Arhivelor Deschise este pe larg susţinută în diverse ţări. Conform datelor Registrului Arhivelor cu Acces Deschis (ROAR, Registry of Open Access Repositories), la î nceputul anului 2011 î n lume au fost Înregistrate aproximativ 2107 de arhive cu acces deschis din 87 de ţări, iar î n Directoriul Arhivelor cu Acces Deschis (DOAR, Directory of Open Access Repositories) sunt î nregistrate 1833 de arhive, dintre care 82% sunt instituţionale, 12% - tematice, 4% ­ agregatoare şi 2% - guvernamentale.
    • Aceste colecţii electronice facilitează prelucrarea contentului digital pentru crearea materialelor didactice on - line, a cărţilor electronice etc. Lideri î n organizarea arhivelor cu Acces Deschis sunt SUA cu 381 de arhive, Marea Britanie cu 183, Germania cu 142, Japonia cu 129 .
    • Republica Moldova are doar o resursă înregistrată în DOAR – Tezele depuse la Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare.
  • 12. CALEA VERDE. AVANTAJE
    • Arhivele digitale au o importanţă foarte mare şi un rol Î n creştere pentru a mări vizibilitatea cercetărilor universitare şi a savanţilor universitari, ceea ce influenţează ratingul instituţiei ;
    • A rticole î n versiunea publicată, la care autorii au oferit acces deschis pe internet prin abonare şi care au fost obţinute prin autoarhivarea versiunii finale a articolului, sunt descărcate şi citate de două ori mai des decât articolele care nu sunt În acces deschis ;
    • A cces ul mult mai larg al utilizatorilor la aceste publicaţii, posibilităţi mai simple de regăsire a textelor relevante, un număr mult mai mare de cititori, integrarea cu bazele de date ştiinţifice globale, lichidarea izolării ştiinţifice şi mai multe oportunităţi pentru proiecte de cercetare comune ;
  • 13. CALEA VERDE. AVANTAJE
    • A rhivele instituţionale permit : acumularea, depozitarea, distribuirea şi asigurarea unui acces durabil, permanent şi de î ncredere la cercetările savanţilor, ale cadrelor didactice şi ale studenţilor universităţii; softurile care permit de a posta uşor rezultatele cercetărilor În cadrul arhivelor electronice sunt de Încredere şi bine organizate; asigurarea accesului deschis la materialele de cercetare, arhivarea acestora şi păstrarea lor (atât conservarea materială a e-publicaţiei, cât şi stabilitatea În e-identificare), precum şi garantarea ireversibilităţii e-publicaţiei.
    • A rhivele instituţionale măresc credibilitatea, prestigiul universităţilor î n lumea ştiinţifică şi, prin urmare, ale ra i tingului universităţii, fapt dovedit de numeroase studii, inclusiv de datele statistice .
  • 14. CALEA DE AUR
    • Calea de Aur ( Golden Road ) dezvoltă modele alternative de publicare a lucrărilor ştiinţifice, a revistelor ştiinţifice, materialelor conferinţelor.
    • Revistele electronice, de asemenea, efectuează expertiza textelor şi publică î n acces deschis doar materialele aprobate.
    • Cheltuielile pentru revistele electronice sunt constituite din costul recenzării, pregătirea manuscrisului pentru plasarea pe server.
    • Pentru finanţarea acestor modele sunt atrase investiţiile organizaţiilor, instituţiilor de cercetare şi ale universităţilor. În unele cazuri redacţiile revistelor stabilesc pentru autori sau sponsori (finanţatori) o taxă pentru prelucrarea publicaţiilor aprobate pentru plasarea î n formatul electronic.
  • 15. CALEA DE AUR
    • În cadrul primei Conferinţe pe problemele comunicării ştiinţifice (Nordic Conference on Scholarly Communication) , care s-a desfăşurat la Lund ­ Copenhaga, î n octombrie 2002, a fost anunţat că va fi creat Registrul Revistelor cu Acces Deschis (DOAJ) , menţinut de către Universitatea din Lund (Suedia). Iniţiativa a fost susţinută de Institutul pentru Societatea Deschisă (Open Society Institute) şi de Biblioteca Publică Ştiinţifică (Public Library of Science - PLoS).
    • Actualmente în DOAJ sunt înregistrate 5971 de reviste, dintre care 2/3 sunt înregistrate În U/rich's Periodica/s Directorl (Directoriu/ periodice/or Ulrich) . Din cele 5443 de reviste Înregistrate În DOAJ, 2546 de reviste reflectă informaţia full text la nivel de articole (12.01 2011) . Acest serviciu î nregistrează reviste academice din 110 ţări (publicate î n 50 de limbi).
    • Cel mai mare număr de reviste revine SUA-1165; Brazilia are 542, Marea Britanie - 485,
    • Moldova are doar o singură revistă - Computer Science Jouma/ of Moldova , editată de Institutul de Matematică şi Informatică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care a fost Înregistrată În 2009. Revista oferă acces deschis la toate articolele publicate î n perioada 1993­2010
  • 16.  
  • 17. Sinteză studiilor privind impactul accesului deschis (Alma Swan, 2010 ) 27 de studii - rezultate pozitive ale accesului deschis pentru beneficiul citării 4 studii - nu au constatat astfel de avantaje
    • Beneficiile OA în diferite domenii:
    • A sporit citarea datorită accesului deschis
      • ştiinţele agricole cu 200% – 600%
      • fizică şi astronomie cu 150% – 580%
      • medicină cu 300% – 450%
      • biologie de la 5% până la 36%
      • filosofie cu 45%
      • electrotehnică cu 51%
      • ştiinţe politice cu 86%
  • 18. PERSPECTIVE OA
    • Numărul revistelor cu acces deschis este î n continuă creştere ;
    • E voluează foarte rapid noi modele de publicare cu scopul de a lărgi numărul de utilizatori şi de a oferi noi modalităţi de acces ;
    • D atorită accesului deschis influenţa revistelor se va manifesta prin sporirea numărului de cititori .
  • 19. OPORTUNITĂŢILE OA
    • Sporirea vizibilităţii şi impactului cercetărilor realizate. Arhivele vor ridica statutul facultăţilor, profesorilor, cercetătorilor şi al instituţiei în întregime;
    • Un număr tot mai mare de reviste ştiinţifice permit autorilor să depună postprinturile în depozite instituţionale şi nu în cele tematice;
    • "OAI-compliant" înseamnă că arhiva creată corespunde protocolului de recoltare a metadatelor pe baza Iniţiativei Arhivelor Deschise (OAI) . care asigură interacţionarea arhivei noastre cu alte arhive, astfel metadatele din mai multe arhive se agreghează în una globală. Utilizatorii pot realiza căutările în arhive conforme OAI, fără a vizita separat arhivele şi a lansa căutări separate. Putem utiliza Directoriul OpenDOAR şi Registrul ROAR pentru a realiza căutări în mai multe repozitorii instituţionale;
    • Există aproape 12 pachete open-source pentru crearea şi menţinerea arhivelor OAI- compliant. Cele mai importante patru sunt:
    • Eprints
    • DSpace
    • CDSWare (CERN)
    • FEDORA
  • 20. AVANTAJE OA
    • avantaj general : avantajul rezultă din citarea articolelor care devin disponibile pentru publicul ce nu a avut mai Înainte acces la aceste articole;
    • avantaj precoce : cu cât mai devreme un articol este accesibil pentru comunitatea ştiinţifică, cu atât mai repede ar putea fi citat acest articol la nivel mondial;
    • avantaj de calitate : articolele calitative câştigă mai mult de la Accesul Deschis, deoarece acestea sunt mai des citate În comparaţie cu articolele de o calitate mai joasă ;
    • selecţie influenţată : autorii au opţiunea de a plasa În accesul deschis articole de o calitate mai Înaltă decât articole de o calitate mai joasă .
  • 21. AVANTAJE OA
    • Accesul Deschis serveşte intereselor multor grup uri
    • autori lo r - În comparaţie cu orice reviste bazate pe abonare, indiferent de faptul cât de prestigioase sau populare ar fi ele, Open Access oferă autorilor posibilităţi mult mai mari de a răspândi În toată lumea publicaţiile sale ştiinţifice. Open Access măreşte atât vizibilitatea, cât şi impactul lucrărilor ştiinţifice;
    • cititori lo r - Open Access le oferă acces fără bariere la literatura de care ei au nevoie pentru cercetările proprii, cititorii nefiind constrânşi de bugetele bibliotecilor unde ar putea avea acces privilegiat;
    • profesori lo r şi studenţi lo r - Open Access oferă atât celor bogaţi, cât şi celor săraci condiţii egale privind accesul la resurse şi exclude necesitatea de a obţine permisiunea pentru reproducerea sau I distribuirea conţinutului publicaţiei;
  • 22. AVANTAJE OA
    • biblioteci lo r - Open Access soluţionează problema crizei preţurilor pentru revistele ştiinţifice.
    • Accesul Deschis, de asemenea, serveşte intereselor bibliotecii şi prin căi indirecte. Bibliotecarii ajută utilizatorii să găsească informaţia de care aceştia au nevoie, indiferent de limitele stabilite de buget privind colecţiile bibliotecii. Bibliotecarii din universităţi ajută facultăţile şi colaboratorii acestora să-şi mărească impactul lucrărilor ştiinţifice, prin aceasta contribuind la creşterea ratingului de cercetare al universităţilor;
    • universităţi lo r - Open Access măreşte vizibilitatea facultăţilor şi a instituţiilor, reduce cheltuielile pentru reviste şi avansează misiunea lor În Împărtăşirea şi diseminarea cunoştinţelor;
  • 23. AVANTAJE OA
    • revistelor şi editori lo r - Open Access face articolele lor mai vizibile, cu şanse mai mari de a fi descoperite, regăsite şi de a fi utile. Dacă o revistă bazată pe metoda de abonare oferă accesul deschis la o parte din conţinutul ei , atunci această revistă poate să-şi folosească vizibilitatea ei sporită pentru a atrage toate beneficiile plus abonarea. Dacă o revistă permite Open Access prin arhivarea post-printurilor, atunci ea are un avantaj î n atragerea autorilor, î n defavoarea revistelor care nu permit arhivarea post-print;
    • agenţii lo r finanţatoare - Open Access măreşte returnarea investiţiilor lor î n cercetare, făcând rezultatele unei cercetări finanţate mai larg disponibile, mai uşor de descoperit, mai uşor de regăsit şi mai utile. Accesul Deschis serveşte şi agenţii lor publice finanţatoare, oferind acces public la rezultatele cercetărilor finanţate public;
  • 24. AVANTAJE OA
    • guvernelor - guvernele beneficiază de Accesul Deschis În toate felurile, î n aceeaşi măsură , î n care beneficiază şi agenţiile finanţatoare. Accesul Deschis, promovează democraţia prin diseminarea informaţiei guvernamentale rapid şi vast;
    • cetăţenilor - oferă acces deschis la cercetările recenzate (majoritatea lor nu sunt disponibile î n bibliotecile publice) şi acces la cercetările care deja sunt finanţate din banii publici, din impozite. Accesul Deschis ajută indirect cetăţenii prin faptul că acordă susţinere informaţională cercetătorilor şi altor persoane care se folosesc de rezultatele cercetărilor.
  • 25. EXPERIENŢE OA
    • http://www.historia.ro/
    • http:// www.magazinistoric.ro /
    • http://www.sud-est.md/
    • http://www.contrafort.md/
    • http://convorbiri-literare.dntis.ro/critica.htm
    • http://www.jurnalulliterar.ro/
    • http://www.cuvantul.ro/
    • http://www.revistavatra.ro/
    • http://www.reviste.asm.md/
    • http://www.upsc.md/publicatii_ps.php
  • 26.