SlideShare a Scribd company logo
1 of 36
Memorii externe pe benzi magnetice
Hardele performante și discuri
magnetice
M-211
2013
1.Introducere
2.Memorii externe
3.Memorii externe pe benzi și discuri magnetice
4.Discul flexibil
5.Discuri fixe
6.Discul optic
7.Concuzii
8.Bibliografie
Memoria externa a unui calculator
electronic este tot atît de importantă și
necesară ca si memoria interna, avînd rolul
de a păstra informațiile (programe și
date), pe o durată nedeterminată. Pentru orice
calculator, memoria externă constituie o
completare și o extindere a memoriei
interne, prezentând doua particularitați
deosebite față de memoria internă si anume:
 este practic nelimitată ca volum;
 nu este volatilă, informațiile ramîn stocate pe o durata
nedeterminată.
Datorita acestor avantaje, memoria externa este absolut
necesara pentru stocarea si păstrarea unor volume foarte
mari de informații, în vederea utilizarii lor ulterioare.
La calculatoarele personale memoria externa este
constituită din doua tipuri de discuri:
 discul flexibil si discul fix
 discul optic (CD-ROM - Compact Disk Read Only
Memory, CD-WORM - Write Once Read Many, DVD -
Digital Versatile Disc).
Trebuie facută distincție între floppy-discurile si hard
discurile ca suporți de memorie externă, si unitatea fizică
ce asigură rotirea si scrierea/citirea acestor suporți.
Pincipiul de funcționare a memoriilor constă în
înregistrarea informației pe un strat magnetic,
aflat în mișcare. Stratul magnetic este depus pe un
suport neutru, acesta fiind, de regulă, o bandă de
material plastic sau un disc de aluminiu, În
calitate de strat magnetic se folosește mai frecvent
oxidul de fier sau pelicule metalice subțiri de
cobalt-nichel cu depunere în vid.
Înregistrarea sau citirea informației se efectuează
cu ajutorul unui cap magnetic, care constă dintr
un miez, de regulă din tole(foițe) de permalloy
foarte subțiri (0,05mm) și o înfășurare.Pentru
înregistrarea cifrei 0 sau 1, prin înfășurarea
capului magnetic se trece impulsul respectiv de
curent, care crează în întrefier un cîmp magnetic
intens ce magnetizează stratul aflat în momentul
actual sub cap.
Capacitatea de memorare a unei benzi magnetice
depinde de densitatea înregistrării, numărul de
piste, lungimea benzii.Benzile magnetice se
utilizează în mare majoritate a cazurilor doar
pentru arhivarea informației, deoarece capacitatea
de memorie esre relativ mică.
Discurile magnetice reprezintă la etapa actualp
cea mai răspîndită memorie externă a
calculatoarelor numerice. Suportul informației
este format dintr-un pachet de discuri, care poate
fi fix sau amovibil, rotit cu o viteză de ordinul
miilor de turații pe minut.
Discurile sunt acoperite cu un strat de material
feromagnetic, iar informația este înregistrată pe
ambele fețe de-a lungul unor piste concentrice.
Capacitatea de memorare a discurilor magnetice
depinde de numărul de suprafețe ale pachetului,
numărul de cilindri și densitatea de înregistrare.
Memoria externă are rolul de a păstra cantități mari
de informație și programele folosite frecvent pentru a
putea fi aduse într-un interval de tip mic în memoria
internă. În prezent ca memorii externe sînt utilizate
unitățile cu discuri sau benzi magnetice, unități cu
discuri optice etc.
Discul flexibil sau floppy-disk-ul reprezinta
suportul de memorie externa întâlnit la toate
calculatoarele personale. El este confectionat
dintr-o folie de plastic flexibil acoperita cu un
strat de material feromagnetic si introdus într-un
suport de protectie (plic, caseta). În prezent la
calculatoarele personale sunt utilizate discuri
standard floppy.
1 - fanta de protectie fizica;
2 - fanta de fixare si antrenare;
3 - discul propriu-zis;
4 - fanta pentru scriere/citire;
5 - suport de protectie (plic sau caseta);
6 - fanta - început fizic de pista
Informatiile sunt înregistrate pe aceste discuri în
format standard, pe piste. Pistele sunt cercuri
concentrice, care în functie de tipul si caracteristicile
discului, pot fi în numar de 40 sau 80, toate având aceeasi
capacitate.
Pentru cresterea vitezei de lucru, dar si pentru prevenirea
abandonarii totale a unui floppy-disk partial deteriorat,
pistele au fost împartite în sectoare. Un sector nu este
altceva decât un segment de pista. Numarul lor poate fi de
9, 18 sau chiar mai mult depinzând de caracteristicile
discului.
Evident, floppy - discul este lent fata de hard-disk. De
exemplu, pentru un disc DS-HD, viteza de transfer se
situeaza în jurul a 20 Kb pe secunda. Înainte de prima
utilizare orice discheta trebuie formatata. Prin operatia
de formatare se realizeaza urmatoarele:
 initializarea discului din unitatea specificata la un format
standard acceptat de catre sistemul de operare
 analiza întregii suprafete a discului pentru detectarea
eventualelor clustere (zone de alocare a spatiului pe disc)
defecte, pe care le marcheaza ca indisponibile în tabela de
alocare a fisierelor (FAT)
 crearea directorului radacina
 crearea tabelei de alocare a fisierelor (File Alocation Table -
FAT) a tabelei ROOT, Directory (directorul radacina) si
BOOT (zona în care se pot gasi adresele programelor de
încarcare a sistemului de operare).
În urma formatarii discului sunt
definite si etichetate pistele si sectoarele
necesare pentru identificarea rapida a oricarei
informatii. Pozitia unui fisier pe disc este indicata
de tabela de alocare, care este încarcata la
înscrierea informatiilor în fisiere, tinând seama si
de etichetele de pista/sector definite în urma
formatarii.
Hard-disk-urile (figura 2 ) sunt denumite si
discuri fixe, dure, rigide sau Winchester (dupa
tehnologia primei firme constructoare). Sunt
formate din mai multe discuri (placi)
asemanatoare celor flexibile, însa confectionate
dintr-un material mai dur si fixate pe un ax
comun. Prin rotire, sistemul permite
scrierea/citirea concomitenta a informatiilor de
pe pistele situate pe aceleasi generatoare. Placile
numite si platane sunt acoperite cu un material
feromagnetic si încorporate într-o caseta de
protectie.
Principalele caracteristici ale hard discului se
refera la:
 capacitatea de stocare a informatiilor sau de
manipulare a datelor - PC Data Handling , care
depinde de numarul placilor ce compun hard
discul si de tipul discului;
 timpul de cautare (seek time);
 rata de transfer a hard-discului {media rate);
 numarul de rotatii/minut (rpm)
 cantitatea memoriei cache.
Printre factorii care influenteaza performanta
unui hard-disk se numara întârzierile mecanice.
Întârzierea mecanica este handicapul pe care orice
producator cauta sa-l limiteze si pe care
utilizatorul îl are în vedere atunci când opteaza
pentru un tip de hard-disk. Aceasta importanta
rezida din faptul ca valorile înregistrate de
întârzierile mecanice sunt de peste o suta de ori
mai mari decât cele electronice (acestea fiind
asociate sistemului de date)
Întîrzierile mecanice se refera la:
 timpul de cautare (ce reprezinta o masura a
vitezei cu care hard discul îsi deplaseaza
capetele de citire/scriere la o anumita locatie);
 întîrzierea generata de rotatia discului (timpul
necesar pentru ca sectorul dorit sa ajunga în
dreptul capului de citire/scriere, dupa ce
acesta s-a pozitionat pe pista respectiva).
Pincipiiul de funcționare a memoriilor pe discuri
optice constă în înregistrarea informației pe un
strat reflectorizant aflat în mișcare. Stratul
reflectorizant din aluminui, aur sau argint este
depus pe un suport transparent din masă plastică.
În funcție de modul de scriere și cititre a
informației deosebim:
 Discuri optice numai pentru citire– CD-ROM
 Discuri optice inscriptibile- CD-R
 Discuri optice reinscriptibile- CD-RW
”Calculatorul a fost proiectat dupa corpul uman”,
similar cu memoria noastra, memoria PC-ului
retine informatii necesare calculatorului pentru o
anumita perioada de timp.
 http://www.scritube.com/stiinta/informatica
/MEMORIA-EXTERNA-
DISCHETAFLOPPY174113181.php
 http://tic-
sergiu.blogspot.com/2012/01/memoria-
calculatoarelor.html
Exemplu proiect grupa  M-211
Exemplu proiect grupa  M-211
Exemplu proiect grupa  M-211
Exemplu proiect grupa  M-211
Exemplu proiect grupa  M-211
Exemplu proiect grupa  M-211
Exemplu proiect grupa  M-211

More Related Content

What's hot

Biodiversitatea in lumea vie
Biodiversitatea in lumea vieBiodiversitatea in lumea vie
Biodiversitatea in lumea vieMishaGo
 
Metode interactive de predare
Metode interactive de predareMetode interactive de predare
Metode interactive de predareoles vol
 
Strategia de comunicare cu clientii
Strategia de comunicare cu clientiiStrategia de comunicare cu clientii
Strategia de comunicare cu clientiirelatiiclienti
 
recomandari-prezentare-stiintifica-powerpoint.ppt
recomandari-prezentare-stiintifica-powerpoint.pptrecomandari-prezentare-stiintifica-powerpoint.ppt
recomandari-prezentare-stiintifica-powerpoint.pptMARIAN431583
 
Vizualizatorul si tastatura
Vizualizatorul si tastaturaVizualizatorul si tastatura
Vizualizatorul si tastaturaVika Rotaru
 
Ion luca caragiale
Ion luca caragialeIon luca caragiale
Ion luca caragialeTeo Delaport
 
Caracterul practic-aplicativ al lecțiilor de științe
Caracterul practic-aplicativ al lecțiilor de științeCaracterul practic-aplicativ al lecțiilor de științe
Caracterul practic-aplicativ al lecțiilor de științemcornea
 
Dragobetele sărută fetele 2015
Dragobetele sărută fetele  2015Dragobetele sărută fetele  2015
Dragobetele sărută fetele 2015Ionelia Serban
 
Ghid general de bune practici in domeniul clinic(1)
Ghid general de bune practici in domeniul clinic(1)Ghid general de bune practici in domeniul clinic(1)
Ghid general de bune practici in domeniul clinic(1)Cristina Petrescu
 
serbare de_craciun_sezatoarea
serbare de_craciun_sezatoareaserbare de_craciun_sezatoarea
serbare de_craciun_sezatoareaRoxana Ares
 
Proiect cun mediului corpul uman
Proiect cun mediului corpul umanProiect cun mediului corpul uman
Proiect cun mediului corpul umanBârlă Mirona
 
Prezentarea calculatorului
Prezentarea calculatoruluiPrezentarea calculatorului
Prezentarea calculatoruluiSima Sorin
 

What's hot (20)

Caiet clasa-intai
Caiet clasa-intaiCaiet clasa-intai
Caiet clasa-intai
 
Biodiversitatea in lumea vie
Biodiversitatea in lumea vieBiodiversitatea in lumea vie
Biodiversitatea in lumea vie
 
Metode interactive de predare
Metode interactive de predareMetode interactive de predare
Metode interactive de predare
 
Strategia de comunicare cu clientii
Strategia de comunicare cu clientiiStrategia de comunicare cu clientii
Strategia de comunicare cu clientii
 
2014 a venit_craciunul_
2014 a venit_craciunul_2014 a venit_craciunul_
2014 a venit_craciunul_
 
Caietul dirigintelui
Caietul diriginteluiCaietul dirigintelui
Caietul dirigintelui
 
recomandari-prezentare-stiintifica-powerpoint.ppt
recomandari-prezentare-stiintifica-powerpoint.pptrecomandari-prezentare-stiintifica-powerpoint.ppt
recomandari-prezentare-stiintifica-powerpoint.ppt
 
Vizualizatorul si tastatura
Vizualizatorul si tastaturaVizualizatorul si tastatura
Vizualizatorul si tastatura
 
Ion luca caragiale
Ion luca caragialeIon luca caragiale
Ion luca caragiale
 
Sir de caractere in turbo pascal
Sir de caractere in turbo pascalSir de caractere in turbo pascal
Sir de caractere in turbo pascal
 
Caracterul practic-aplicativ al lecțiilor de științe
Caracterul practic-aplicativ al lecțiilor de științeCaracterul practic-aplicativ al lecțiilor de științe
Caracterul practic-aplicativ al lecțiilor de științe
 
Metode moderne
Metode moderneMetode moderne
Metode moderne
 
curriculum.pptx
curriculum.pptxcurriculum.pptx
curriculum.pptx
 
Scenariu -balul bobocilor
Scenariu -balul bobocilorScenariu -balul bobocilor
Scenariu -balul bobocilor
 
Dragobetele sărută fetele 2015
Dragobetele sărută fetele  2015Dragobetele sărută fetele  2015
Dragobetele sărută fetele 2015
 
Ghid general de bune practici in domeniul clinic(1)
Ghid general de bune practici in domeniul clinic(1)Ghid general de bune practici in domeniul clinic(1)
Ghid general de bune practici in domeniul clinic(1)
 
serbare de_craciun_sezatoarea
serbare de_craciun_sezatoareaserbare de_craciun_sezatoarea
serbare de_craciun_sezatoarea
 
Cuantizarea imaginilor
Cuantizarea imaginilor Cuantizarea imaginilor
Cuantizarea imaginilor
 
Proiect cun mediului corpul uman
Proiect cun mediului corpul umanProiect cun mediului corpul uman
Proiect cun mediului corpul uman
 
Prezentarea calculatorului
Prezentarea calculatoruluiPrezentarea calculatorului
Prezentarea calculatorului
 

Similar to Exemplu proiect grupa M-211

Prezentarea Calculatorului
Prezentarea CalculatoruluiPrezentarea Calculatorului
Prezentarea CalculatoruluiNicky Nic
 
Prezentarea calculatorului
Prezentarea calculatorului Prezentarea calculatorului
Prezentarea calculatorului Nicky Nic
 
Dispozitice stocare informatii
Dispozitice stocare informatiiDispozitice stocare informatii
Dispozitice stocare informatiivazdoaga_gabriela
 
Suport cls09-tic-cap01-l02-01-structura calculatorului personal
Suport cls09-tic-cap01-l02-01-structura calculatorului personalSuport cls09-tic-cap01-l02-01-structura calculatorului personal
Suport cls09-tic-cap01-l02-01-structura calculatorului personalGeorge Brebenel
 
Profesor Lovin Maria
Profesor Lovin MariaProfesor Lovin Maria
Profesor Lovin MariaL M
 
Modulul 1 ecdl
Modulul 1 ecdlModulul 1 ecdl
Modulul 1 ecdlELENA NITA
 
Modulul 1 ecdl
Modulul 1 ecdlModulul 1 ecdl
Modulul 1 ecdlELENA NITA
 
Modul 1 concepte de baza ale tehnologiei informatiei
Modul 1   concepte de baza ale tehnologiei informatieiModul 1   concepte de baza ale tehnologiei informatiei
Modul 1 concepte de baza ale tehnologiei informatieiLivius Bucur
 
1 Sistem Hardware
1 Sistem Hardware1 Sistem Hardware
1 Sistem Hardwareclcziprok
 
Componentele unui-calculator-partea-i
Componentele unui-calculator-partea-iComponentele unui-calculator-partea-i
Componentele unui-calculator-partea-iBalanTatiana1
 
Proiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUI
Proiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUIProiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUI
Proiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUIDaria561699
 

Similar to Exemplu proiect grupa M-211 (20)

Exemplu proiect strucutra calculatorului
Exemplu proiect strucutra calculatoruluiExemplu proiect strucutra calculatorului
Exemplu proiect strucutra calculatorului
 
Prezentarea Calculatorului
Prezentarea CalculatoruluiPrezentarea Calculatorului
Prezentarea Calculatorului
 
Calculatoru 000
Calculatoru 000Calculatoru 000
Calculatoru 000
 
Prezentarea calculatorului
Prezentarea calculatorului Prezentarea calculatorului
Prezentarea calculatorului
 
Hard disk
Hard diskHard disk
Hard disk
 
It modullul 1 15oct
It modullul 1 15octIt modullul 1 15oct
It modullul 1 15oct
 
Dispozitice stocare informatii
Dispozitice stocare informatiiDispozitice stocare informatii
Dispozitice stocare informatii
 
Curs calcul
Curs calculCurs calcul
Curs calcul
 
Suport cls09-tic-cap01-l02-01-structura calculatorului personal
Suport cls09-tic-cap01-l02-01-structura calculatorului personalSuport cls09-tic-cap01-l02-01-structura calculatorului personal
Suport cls09-tic-cap01-l02-01-structura calculatorului personal
 
Profesor Lovin Maria
Profesor Lovin MariaProfesor Lovin Maria
Profesor Lovin Maria
 
Teoria modul 1
Teoria modul 1Teoria modul 1
Teoria modul 1
 
Cpu
CpuCpu
Cpu
 
Modulul 1 ecdl
Modulul 1 ecdlModulul 1 ecdl
Modulul 1 ecdl
 
Modulul 1 ecdl
Modulul 1 ecdlModulul 1 ecdl
Modulul 1 ecdl
 
proiect pe memorie
proiect pe memorieproiect pe memorie
proiect pe memorie
 
Modul 1 concepte de baza ale tehnologiei informatiei
Modul 1   concepte de baza ale tehnologiei informatieiModul 1   concepte de baza ale tehnologiei informatiei
Modul 1 concepte de baza ale tehnologiei informatiei
 
1 Sistem Hardware
1 Sistem Hardware1 Sistem Hardware
1 Sistem Hardware
 
Componentele unui-calculator-partea-i
Componentele unui-calculator-partea-iComponentele unui-calculator-partea-i
Componentele unui-calculator-partea-i
 
Proiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUI
Proiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUIProiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUI
Proiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUI
 
Cardul bancar
Cardul bancarCardul bancar
Cardul bancar
 

More from Colegiul de Industrie Usoara

Raport privind vizita de lucru în România 29.06.17
Raport privind vizita de lucru în România 29.06.17Raport privind vizita de lucru în România 29.06.17
Raport privind vizita de lucru în România 29.06.17Colegiul de Industrie Usoara
 
понятия и концепты о данных и о базах данных
понятия и концепты о данных и о базах данныхпонятия и концепты о данных и о базах данных
понятия и концепты о данных и о базах данныхColegiul de Industrie Usoara
 
72330 ,,Modelarea, proiectarea şi tehnologia confecţiilor din ţesături”
72330 ,,Modelarea, proiectarea şi tehnologia confecţiilor din ţesături”72330 ,,Modelarea, proiectarea şi tehnologia confecţiilor din ţesături”
72330 ,,Modelarea, proiectarea şi tehnologia confecţiilor din ţesături”Colegiul de Industrie Usoara
 

More from Colegiul de Industrie Usoara (20)

Analiza chestionarelor absolventilor grupelor M
Analiza chestionarelor absolventilor grupelor MAnaliza chestionarelor absolventilor grupelor M
Analiza chestionarelor absolventilor grupelor M
 
Analiza chestionarelor absolventilor grupelor F
Analiza chestionarelor absolventilor grupelor FAnaliza chestionarelor absolventilor grupelor F
Analiza chestionarelor absolventilor grupelor F
 
Analiza chestionarelor absolventi MT
Analiza chestionarelor absolventi MTAnaliza chestionarelor absolventi MT
Analiza chestionarelor absolventi MT
 
Darea de seama a catedrei Stiinte reale 2017 2018
Darea de seama a catedrei Stiinte reale 2017 2018Darea de seama a catedrei Stiinte reale 2017 2018
Darea de seama a catedrei Stiinte reale 2017 2018
 
Raport privind vizita de lucru în România 29.06.17
Raport privind vizita de lucru în România 29.06.17Raport privind vizita de lucru în România 29.06.17
Raport privind vizita de lucru în România 29.06.17
 
Raport de autoevaluare. Carauș V. 04.07.2017
Raport de autoevaluare. Carauș V. 04.07.2017Raport de autoevaluare. Carauș V. 04.07.2017
Raport de autoevaluare. Carauș V. 04.07.2017
 
Aspecte teoretice evaluarea externa 13.03.17
Aspecte teoretice evaluarea externa 13.03.17Aspecte teoretice evaluarea externa 13.03.17
Aspecte teoretice evaluarea externa 13.03.17
 
Diseminarea bunelor practice 22.05.17
Diseminarea bunelor practice  22.05.17Diseminarea bunelor practice  22.05.17
Diseminarea bunelor practice 22.05.17
 
Orar profesori 1.09.2017
Orar profesori 1.09.2017Orar profesori 1.09.2017
Orar profesori 1.09.2017
 
понятия и концепты о данных и о базах данных
понятия и концепты о данных и о базах данныхпонятия и концепты о данных и о базах данных
понятия и концепты о данных и о базах данных
 
72330 ,,Modelarea, proiectarea şi tehnologia confecţiilor din ţesături”
72330 ,,Modelarea, proiectarea şi tehnologia confecţiilor din ţesături”72330 ,,Modelarea, proiectarea şi tehnologia confecţiilor din ţesături”
72330 ,,Modelarea, proiectarea şi tehnologia confecţiilor din ţesături”
 
Modelarea și tehnologia tricotajelor
Modelarea și tehnologia tricotajelor Modelarea și tehnologia tricotajelor
Modelarea și tehnologia tricotajelor
 
Masini si aparate
Masini si aparateMasini si aparate
Masini si aparate
 
Frizerie și cosmetică
Frizerie și cosmeticăFrizerie și cosmetică
Frizerie și cosmetică
 
Securitatea
Securitatea Securitatea
Securitatea
 
Filatura si tesatorie
Filatura si tesatorieFilatura si tesatorie
Filatura si tesatorie
 
формы и отчеты
формы и отчетыформы и отчеты
формы и отчеты
 
метод хорд
метод хордметод хорд
метод хорд
 
Metoda coardelor
Metoda coardelorMetoda coardelor
Metoda coardelor
 
Переменный ток
Переменный токПеременный ток
Переменный ток
 

Recently uploaded

Organizing Your Argument - Purdue University
Organizing Your Argument - Purdue UniversityOrganizing Your Argument - Purdue University
Organizing Your Argument - Purdue UniversityHGTCLibrary
 
ClimART Action | Project assessment results.pptx
ClimART Action | Project assessment results.pptxClimART Action | Project assessment results.pptx
ClimART Action | Project assessment results.pptxNuckles
 
0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna
0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna
0_burebista.pptx ora de istorie lectie bunaStihariSvetlana1
 
comunicarea cu clientii sau beneficiarii
comunicarea  cu clientii sau beneficiariicomunicarea  cu clientii sau beneficiarii
comunicarea cu clientii sau beneficiariilupucornelia1975
 
CURS 8 HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjl
CURS 8  HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjlCURS 8  HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjl
CURS 8 HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjlARINAGAINA2
 
Rolul familiei in procedul educational.pptx
Rolul familiei in procedul educational.pptxRolul familiei in procedul educational.pptx
Rolul familiei in procedul educational.pptxMarianaStoineac2
 
Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdf
Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdfInteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdf
Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdfToporanCristina
 

Recently uploaded (7)

Organizing Your Argument - Purdue University
Organizing Your Argument - Purdue UniversityOrganizing Your Argument - Purdue University
Organizing Your Argument - Purdue University
 
ClimART Action | Project assessment results.pptx
ClimART Action | Project assessment results.pptxClimART Action | Project assessment results.pptx
ClimART Action | Project assessment results.pptx
 
0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna
0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna
0_burebista.pptx ora de istorie lectie buna
 
comunicarea cu clientii sau beneficiarii
comunicarea  cu clientii sau beneficiariicomunicarea  cu clientii sau beneficiarii
comunicarea cu clientii sau beneficiarii
 
CURS 8 HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjl
CURS 8  HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjlCURS 8  HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjl
CURS 8 HS, autoimun RO site.pdfrduyughkjl
 
Rolul familiei in procedul educational.pptx
Rolul familiei in procedul educational.pptxRolul familiei in procedul educational.pptx
Rolul familiei in procedul educational.pptx
 
Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdf
Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdfInteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdf
Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdf
 

Exemplu proiect grupa M-211

  • 1. Memorii externe pe benzi magnetice Hardele performante și discuri magnetice M-211 2013
  • 2. 1.Introducere 2.Memorii externe 3.Memorii externe pe benzi și discuri magnetice 4.Discul flexibil 5.Discuri fixe 6.Discul optic 7.Concuzii 8.Bibliografie
  • 3. Memoria externa a unui calculator electronic este tot atît de importantă și necesară ca si memoria interna, avînd rolul de a păstra informațiile (programe și date), pe o durată nedeterminată. Pentru orice calculator, memoria externă constituie o completare și o extindere a memoriei interne, prezentând doua particularitați deosebite față de memoria internă si anume:
  • 4.  este practic nelimitată ca volum;  nu este volatilă, informațiile ramîn stocate pe o durata nedeterminată. Datorita acestor avantaje, memoria externa este absolut necesara pentru stocarea si păstrarea unor volume foarte mari de informații, în vederea utilizarii lor ulterioare. La calculatoarele personale memoria externa este constituită din doua tipuri de discuri:  discul flexibil si discul fix  discul optic (CD-ROM - Compact Disk Read Only Memory, CD-WORM - Write Once Read Many, DVD - Digital Versatile Disc). Trebuie facută distincție între floppy-discurile si hard discurile ca suporți de memorie externă, si unitatea fizică ce asigură rotirea si scrierea/citirea acestor suporți.
  • 5. Pincipiul de funcționare a memoriilor constă în înregistrarea informației pe un strat magnetic, aflat în mișcare. Stratul magnetic este depus pe un suport neutru, acesta fiind, de regulă, o bandă de material plastic sau un disc de aluminiu, În calitate de strat magnetic se folosește mai frecvent oxidul de fier sau pelicule metalice subțiri de cobalt-nichel cu depunere în vid.
  • 6. Înregistrarea sau citirea informației se efectuează cu ajutorul unui cap magnetic, care constă dintr un miez, de regulă din tole(foițe) de permalloy foarte subțiri (0,05mm) și o înfășurare.Pentru înregistrarea cifrei 0 sau 1, prin înfășurarea capului magnetic se trece impulsul respectiv de curent, care crează în întrefier un cîmp magnetic intens ce magnetizează stratul aflat în momentul actual sub cap.
  • 7. Capacitatea de memorare a unei benzi magnetice depinde de densitatea înregistrării, numărul de piste, lungimea benzii.Benzile magnetice se utilizează în mare majoritate a cazurilor doar pentru arhivarea informației, deoarece capacitatea de memorie esre relativ mică.
  • 8. Discurile magnetice reprezintă la etapa actualp cea mai răspîndită memorie externă a calculatoarelor numerice. Suportul informației este format dintr-un pachet de discuri, care poate fi fix sau amovibil, rotit cu o viteză de ordinul miilor de turații pe minut. Discurile sunt acoperite cu un strat de material feromagnetic, iar informația este înregistrată pe ambele fețe de-a lungul unor piste concentrice.
  • 9. Capacitatea de memorare a discurilor magnetice depinde de numărul de suprafețe ale pachetului, numărul de cilindri și densitatea de înregistrare.
  • 10. Memoria externă are rolul de a păstra cantități mari de informație și programele folosite frecvent pentru a putea fi aduse într-un interval de tip mic în memoria internă. În prezent ca memorii externe sînt utilizate unitățile cu discuri sau benzi magnetice, unități cu discuri optice etc.
  • 11.
  • 12.
  • 13.
  • 14. Discul flexibil sau floppy-disk-ul reprezinta suportul de memorie externa întâlnit la toate calculatoarele personale. El este confectionat dintr-o folie de plastic flexibil acoperita cu un strat de material feromagnetic si introdus într-un suport de protectie (plic, caseta). În prezent la calculatoarele personale sunt utilizate discuri standard floppy.
  • 15. 1 - fanta de protectie fizica; 2 - fanta de fixare si antrenare; 3 - discul propriu-zis; 4 - fanta pentru scriere/citire; 5 - suport de protectie (plic sau caseta); 6 - fanta - început fizic de pista
  • 16. Informatiile sunt înregistrate pe aceste discuri în format standard, pe piste. Pistele sunt cercuri concentrice, care în functie de tipul si caracteristicile discului, pot fi în numar de 40 sau 80, toate având aceeasi capacitate. Pentru cresterea vitezei de lucru, dar si pentru prevenirea abandonarii totale a unui floppy-disk partial deteriorat, pistele au fost împartite în sectoare. Un sector nu este altceva decât un segment de pista. Numarul lor poate fi de 9, 18 sau chiar mai mult depinzând de caracteristicile discului.
  • 17. Evident, floppy - discul este lent fata de hard-disk. De exemplu, pentru un disc DS-HD, viteza de transfer se situeaza în jurul a 20 Kb pe secunda. Înainte de prima utilizare orice discheta trebuie formatata. Prin operatia de formatare se realizeaza urmatoarele:  initializarea discului din unitatea specificata la un format standard acceptat de catre sistemul de operare  analiza întregii suprafete a discului pentru detectarea eventualelor clustere (zone de alocare a spatiului pe disc) defecte, pe care le marcheaza ca indisponibile în tabela de alocare a fisierelor (FAT)  crearea directorului radacina  crearea tabelei de alocare a fisierelor (File Alocation Table - FAT) a tabelei ROOT, Directory (directorul radacina) si BOOT (zona în care se pot gasi adresele programelor de încarcare a sistemului de operare).
  • 18. În urma formatarii discului sunt definite si etichetate pistele si sectoarele necesare pentru identificarea rapida a oricarei informatii. Pozitia unui fisier pe disc este indicata de tabela de alocare, care este încarcata la înscrierea informatiilor în fisiere, tinând seama si de etichetele de pista/sector definite în urma formatarii.
  • 19.
  • 20.
  • 21. Hard-disk-urile (figura 2 ) sunt denumite si discuri fixe, dure, rigide sau Winchester (dupa tehnologia primei firme constructoare). Sunt formate din mai multe discuri (placi) asemanatoare celor flexibile, însa confectionate dintr-un material mai dur si fixate pe un ax comun. Prin rotire, sistemul permite scrierea/citirea concomitenta a informatiilor de pe pistele situate pe aceleasi generatoare. Placile numite si platane sunt acoperite cu un material feromagnetic si încorporate într-o caseta de protectie.
  • 22. Principalele caracteristici ale hard discului se refera la:  capacitatea de stocare a informatiilor sau de manipulare a datelor - PC Data Handling , care depinde de numarul placilor ce compun hard discul si de tipul discului;  timpul de cautare (seek time);  rata de transfer a hard-discului {media rate);  numarul de rotatii/minut (rpm)  cantitatea memoriei cache.
  • 23. Printre factorii care influenteaza performanta unui hard-disk se numara întârzierile mecanice. Întârzierea mecanica este handicapul pe care orice producator cauta sa-l limiteze si pe care utilizatorul îl are în vedere atunci când opteaza pentru un tip de hard-disk. Aceasta importanta rezida din faptul ca valorile înregistrate de întârzierile mecanice sunt de peste o suta de ori mai mari decât cele electronice (acestea fiind asociate sistemului de date)
  • 24. Întîrzierile mecanice se refera la:  timpul de cautare (ce reprezinta o masura a vitezei cu care hard discul îsi deplaseaza capetele de citire/scriere la o anumita locatie);  întîrzierea generata de rotatia discului (timpul necesar pentru ca sectorul dorit sa ajunga în dreptul capului de citire/scriere, dupa ce acesta s-a pozitionat pe pista respectiva).
  • 25. Pincipiiul de funcționare a memoriilor pe discuri optice constă în înregistrarea informației pe un strat reflectorizant aflat în mișcare. Stratul reflectorizant din aluminui, aur sau argint este depus pe un suport transparent din masă plastică.
  • 26. În funcție de modul de scriere și cititre a informației deosebim:  Discuri optice numai pentru citire– CD-ROM  Discuri optice inscriptibile- CD-R  Discuri optice reinscriptibile- CD-RW
  • 27.
  • 28. ”Calculatorul a fost proiectat dupa corpul uman”, similar cu memoria noastra, memoria PC-ului retine informatii necesare calculatorului pentru o anumita perioada de timp.