Roxy

568 views
385 views

Published on

Published in: Business
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
568
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
6
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Roxy

  1. 1. Gelozia
  2. 2. Agenda <ul><li>Generalitati </li></ul><ul><li>Origine </li></ul><ul><li>Ce este gelozia? </li></ul><ul><li>Clasificarea geloziei </li></ul><ul><li>Gelozia la femei si gelozia la barbati </li></ul><ul><li>Teorii psihologice legate de gelozie </li></ul><ul><li>Ce facem cu gelozia? </li></ul>
  3. 3. Generalitati <ul><li>Gelozia apare in viata fiecaruia si este o stare ce oscileaza intre ura si iubire, intre realitate si proiectie. Gelozia este o problema atat de universala, incat mai degraba trebuie sa te aranjezi cu ea decat sa-ti faci iluzii ca ar putea fi invinsa sau chiar extirpata. Gelozia este un conflict relational intre trei oameni, obisnuind a se intampla intre doi indivizi de acelasi sex si unul de sex opus. Cel mai gelos este cel a carui relatie de durata a fost violata si poate fi sotul sau sotia, iubitul sau iubita. Gelozia normala se compune din: - durerea pentru persoana iubita, presupus pierduta; - jignire narcisica, adica jignirea celui retrogradat si atins intr-un punct central al sentimentului de sine; - sentimente ostile fata de rival; - sentimente ostile, autocritica ce vizeaza contributia proprie la pierdere; - uneori agresivitatea fata de persoana iubita sau o raceala impersonala. </li></ul>
  4. 4. Origine <ul><li>Si sentimentele au o istorie si fata de gelozie stiinta are o pozitie pe care a luat-o odata cu dezvoltarea cunostintelor si teoriilor de medicina. In psihiatrie medicii au studiat mai intai gelozia maladiva sau obsesiva, care a fost inclusa in cercetarea paranoiei. In 1905 se face prima cercetare asupra fenomenului general de gelozie. Descrierea sentimentului facuta de Gesell ne arata cat de putin s-au schimbat oamenii in relatiile lor psihice si sociale in ultima suta de ani. Gelozia apare fiind cea mai dureroasa dintre emotiile umane. Daca gelozia infantila este fatisa, agresiva si instinctuala, la pubertate gelozia este insotita de melancolie si depresie. Aparuta foarte timpuriu in istoria omenirii, gelozia este o constiinta de sine, al carei continut este determinat de rivalitatea instinctiva mostenita de la regnul animal, si de influentele mediului ambient social. Ea se dezvolta transformandu-se in forme complexe si rafinate, paralel cu diferentierea constiintei de sine. </li></ul>
  5. 5. Ce este gelozia? <ul><li>In 1911 Friedmann da geloziei o definitie: sentimental care apare intr-o concurenta sau in implicarea altcuiva intr-un domeniu de activitate intens marcat sentimental si se percepe ca un sentiment penibil de iritare asociata cu dorinta de a-l alunga pe concurent. La Freud, iubirea este intotdeauna ambivalenta. Ceea ce uzual numim iubire, contine intotdeauna si ura, una dintre functiile iubirii este de a face ca ura sa fie inofensiva. Iubirea singura este oarecum o abstractie nerealista. In 1922 Freud vorbeste despre gelozie asemanand-o cu doliul. La indivizii la care ea nu se manifesta a tras concluzia ca ea exista in viata psihica inconstienta insa este supusa unei refulari puternice. Acolo unde ea se manifesta intens si anormal se poate clasifica pe trei nivele: concurentiala sau normala, proiectata si deliranta. </li></ul>
  6. 6. Clasificarea geloziei <ul><li>Gelozia normala este compusa din doliu din durerea pentru persoana iubita pierduta, din umilirea narcisica, din sentimente dusmanoase fata de rivali, autocritica in care propriul eu devine vinovat pentru pierderea iubirii. Desi numita normala, ea nu este o gelozie rationala fiindca nu porneste din relatii actuale, nu este proportionala cu situatia reala si este inradacinata in inconstient din afectivitatea copilariei si provine din complexul Oedip sau din complexul fratern al primei perioade sexuale. Caracterul triunghiului geloziei se intelege, pe de o parte, copilul concureaza cu unul din parinti pentru dragostea celuilalt, iar, pe de alta parte, fratii rivalizeaza pentru dragostea, atentia, favorizarea sau exclusivitatea cu parintii. Asemanator se intampla si in conflictele de iubire ale adultilor. In teoria lui Freud gasim explicat si cazul unor persoane care au o traire bisexuala a geloziei: de ex. la barbat, in afara de durerea pentru femeia iubita, apare si ura impotriva rivalului masculin care ii rapeste iubita. Gelozia proiectata provine din propria infidelitate avuta deja sau din impulsuri spre infidelitate care cad sub refulare. Prin proiectie aici se intelege ca sentimentele, insusirile, dorintele resprinse sunt transferate in afara, la o alta persoana. Se proiecteaza propriul impuls spre infidelitate:”Nu eu sunt infidel, ci ea, respective el este.” Gelosii de la acest nivel, obisnuiesc sa se serveasca de formula: “Se poate ca si eu sa fi vrut/sa fi fost infidela, dar la mine este altfel.” Dupa cum arata Freud, este mai usor sa-i atribui celuilalt infidelitatea si sa te simti ranit de ea, decat sa ti-o asumi si s-o prelucrezi. Pentru a putea face acest lucru, ar trebui sa fii constient de faptul ca oricarui om ii este greu sa-si respecte promisiunea de fidelitate. </li></ul>
  7. 7. Gelozia la femei si gelozia la barbati <ul><li>Groaza geloasa, furia violenta, aprinsa apare mai des in gelozia masculina decat la femei. Daca la barbati intalnim teama, in cazul conflictului de gelozie, femeile sufera mult mai multa vreme si mai intens. Teama de pierdere a iubirii este strans legata de sentimentele feminine de vinovatie. Femeile inclina spre acest sentiment prin apartenenta la cultura, educatie si dezvoltare afectiva in care privarea de dragoste este vazuta ca o consecinta a comportamentului ei. Modul traditional de comportament in fata infidelitatii sotului, pretins de la o femeie este sa nu faca prea mult tapaj, sa nu-si manifeste gelozia, sa-si caute propriile greseli care l-au trimis spre alte femei si, sa astepte pana ce el renunta. Relatiile sexuale deschise par sa aduca mai multe dificultati si mai putine avantaje pentru femei decat pentru barbati. Gelozia este inevitabila iar la persoanele nevrotice exista pericolul ca ele sa se retraga in ele insele, sa nege conflictele legate de relatia amoroasa sau sa incerce sa le rezolve pentru sine, ceea ce desparte partenerii. Vaukhonen ajunge la concluzia ca barbatii se imbolnavesc de gelozie mai des, mai grav si mai devreme decat femele, acestea fiind inclinate mai mult spre gelozia nevrotica. Psihiatria relateaza mai des despre cazuri masculine. Indiferent de ce arata statisticile, deosebirile dintre femei si barbati la un moment dat se anuleaza. </li></ul>
  8. 8. Teorii psihologice legate de gelozie <ul><li>Teza psihanalizei spune ca nimeni care este gelos ca adult nu traieste aceasta stare pentru prima oara. In copilarie, odata cu complexul Oedip, fiecare copil are experienta dureroasa, in care parintii nu pot fi pe lunga durata doar pentru copil, disponibili total, ceea ce duce la renuntarea pretentiilor nerealiste. In cazul ideal, copilul este sustinut de dragostea rezistenta a ambilor parinti care nu-i vor lua in nume de rau pretentiile sale, staruintele la exclusivitate, ci il vor ajuta sa parcurga aceasta perioada in unele privinte grea, patimasa, considerand-o o experienta normala si necesara pentru asimilare in bagajul inconstientului. Caci aici sunt depozitate toate rezultatele copilariei iar ele ne influenteaza viata de adult. Amintirile infantile ale relatiei cu parintii strabat din inconstient si pot deveni focare daca sunt atatate de furtunile varstei adulte. In toate cazurile de gelozie, recursul la relatia cu parintii este edificatoare si utila. Sa nu intelegem gresit, nu din toate triunghiurile primare dificile– mama, tata, copil – apar persoane geloase, dar toti adultii gelosi au avut de-a face in copilaria si tineretea lor cu parinti (sau inlocuitori ai acestora) problematici, chiar daca, ei isi percep copilaria ca una fericita, cu incetul se pot apropia de ranirile si fantasmele timpurii pastrate acum in inconstient. Pentru a le depista, intotdeauna e nevoie de un travaliu individual si anevoios. Iar vindecarea nu inseamna doar amintire, ci si constientizare, repetare, perlaborare, inainte de a fi posibile noi solutii. Freud descopera indivizi cu un tipar care se caracterizeaza prin acela ca au nevoie pentru iubirile lor de conditia unui “tert prejudiciat”: ei se indragostesc doar de acele persoane care au deja soti, logodnici sau prieteni stabili, repetand o experienta din copilarie in care mama era intr-un mod total indisolubil. In felul acesta, situatia din copilarie, va fi tot mereu evocata si se va incerca rezolvarea ei. In spatele geloziei stau intotdeauna dorinte, care sunt exprimate, blocate sau sanctionate prin angoase. Sentimentul de inferioritate morala sta mereu la panda, in cazul persoanelor inclinate spre gelozie. Pentru a evita o asemenea situatie si pentru a nu da frau liber acestei constiinte de sine, ele au nevoie sa fie iubite. </li></ul>
  9. 9. Ce facem cu gelozia? Indiferent ca pornim de la teza unui singur vinovat sau teza implicarii multilaterale nu se poate avansa fara o intelegere fundamentala a proceselor intrapsihice a individului, dar ea trebuie pusa in relatie de reciprocitate cu comportamentul, istoricul si cu cei din jurul sau. In sistemul familial cei doi parteneri sunt supusi unei influente reciproce a carui rezultat nu este mereu previzibil. Nu putem gandi doar linear, considerand vinovat o singura persoana fiindca ceilalti, chiar daca in mod constient vor ca gelosul sa se vindece, inconstient contribuie la mentinerea problemei. De aceea, circularitatea in cazul geloziei este bine analizata. Comunicarea dintre parteneri mentine reteaua relationala in care solutiile problemelor pot fi cele care rezulta din solutii eronate, repetate la nesfarsit insa pot fi identificate unele noi care vor sparge secventele insusite. Astfel, gelozia apare ca rezultat al unor incercari de solutionare gresite, alaturi de rigidizare ca simptom fundamental. Completarea reciproca, indispensabila in orice casnicie, nu este modelata productiv, ci fiecarui partener ii sunt repartizate acele segmente pe care celalalt nu indrazneste sa le cunoasca. De exemplu, unul are voie doar sa ingrijeasca si sa ocroteasca, celalalt doar sa fie neajutorat si dependent. Daca se schimba pozitiile sau rolurile, atunci se ajunge la criza.
  10. 10. Va multumesc! <ul><li>Student: BOAMBES FLORICA ROXANA </li></ul><ul><li>Universitatea de Vest Timisoara </li></ul><ul><li>Facultatea de Sociologie si Psihologie </li></ul><ul><li>Departamemtul de Asistenta Sociala </li></ul><ul><li>[email_address] </li></ul>

×