Cum poti sa fii responsabil ca tanar in problemele de mediu

3,782 views

Published on

Manualul „Cum poți să fii responsabil ca tânăr în problemele de mediu” este un ghid care le oferă tinerilor informații despre mediu, despre acțiunile iresponsabile ale oamenilor care au avut efecte dezastruoase asupra planetei, despre cum putem să ne implicăm activ în salvarea ei și cum pot face tinerii o diferență în ziua de azi prin crearea și punerea în aplicare a proiectelor de ecologie.
Acest manual le oferă sfaturi despre ce și cum trebuie să facă astfel încât să își reducă impactul negativ asupra mediului, de la comportamentul în viața de zi cu zi, până la dezvoltarea de acțiuni proprii prin care își propun să lupte și să găsească soluții viabile pentru a face mediul înconjurător unul în care generațiile viitoare vor putea respira și de care se vor putea bucura. Este un ghid ecologic creat de tineri pentru tineri, cu bazele puse în cadrul „Dezbaterii tinerilor pentru mediu” din august 2012 și care, iată, vede lumina zilei cu ajutorul elevilor din Zalău, Călărași și a ViitorPlus - Asociația pentru dezvoltare durabilă.
Manualul a fost creat în cadrul proiectului “Dezbaterea tinerilor pentru mediu”, un proiect educațional organizat de ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă, finanțat de Uniunea Europeană, prin programul Tineret în Acțiune și sponsorizat de TenarisSilcotub.

Published in: Business
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
3,782
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1,149
Actions
Shares
0
Downloads
39
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Cum poti sa fii responsabil ca tanar in problemele de mediu

  1. 1. Cum poți să fiiresponsabil ca tânăr în problemele de mediu
  2. 2. CuprinsPrefață Problemele de mediu principale cu care ne confruntăm la nivelnaţional şi global ..................................................................................... 3I.1.Schimbări climatice şi energie curată ................................................ 3I.2.Producţie şi consum durabil.............................................................. 4I.3.Conservarea şi managementul resurselor naturale.......................... 11I.4.Transport durabil .............................................................................16II. Cum dezvolţi un proiect de mediu plecând de la o problemă reală . 21III. Cum atragi resurse umane şi informaţionale care să te ajute laimplementarea proiectului .................................................................... 31IV. Cum atragi resurse materiale, financiare, instituţionale pentruimplementarea proiectului .................................................................... 34V. Cum comunici extern activităţile şi rezultatele ................................ 34VI. Instrumente de activism civic ......................................................... 40VII. Sfaturi practice pentru viaţa de zi cu zi pentru a proteja NATURA............................................................................................................... 47
  3. 3. Manualul „Cum poți să fii responsabil ca tânăr în problemelede mediu” este un ghid care le oferă tinerilor informații despre mediu,despre acțiunile iresponsabile ale oamenilor care au avut efectedezastruoase asupra planetei, despre cum putem să ne implicăm activ însalvarea ei și cum pot face tinerii o diferență în ziua de azi prin creareași punerea în aplicare a proiectelor de ecologie. Acest manual le oferă sfaturi despre ce și cum trebuie să facăastfel încât să își reducă impactul negativ asupra mediului, de lacomportamentul în viața de zi cu zi, până la dezvoltarea de acțiuniproprii prin care își propun să lupte și să găsească soluții viabile pentrua face mediul înconjurător unul în care generațiile viitoare vor putearespira și de care se vor putea bucura. Este un ghid ecologic creat detineri pentru tineri, cu bazele puse în cadrul „Dezbaterii tinerilor pentrumediu” din august 2012 și care, iată, vede lumina zilei cu ajutorulelevilor din Zalău, Călărași și a ViitorPlus - Asociația pentru dezvoltaredurabilă. Manualul a fost creat în cadrul proiectului “Dezbatereatinerilor pentru mediu”, un proiect educațional organizat deViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă, finanțat de UniuneaEuropeană, prin programul Tineret în Acțiune și sponsorizat deTenarisSilcotub. 1
  4. 4. Problemele de mediu principale cu care ne confruntăm la nivel naţional şi global I.1. Schimbări climatice şi energie curată SCHIMBĂRILE CLIMATICE2
  5. 5. Cauze ale schimbărilor climatice: Cauzele schimbărilor climatice pot fi naturale (erupțiilevulcanice, curenții oceanici, schimbările apărute în orbita Pământului,variațiile apărute în activitatea solară etc.) sau provocate de om. Cele ceapar ca urmare a activității umane sunt și cele mai grave și maidăunătoare: emisiile de carbon rezultate din procese industriale,transporturi și activități individuale, emisiile de gaze toxice de către,utilități (poluarea aerului), animale și îngrășăminte folosite înagricultură (poluarea solului), combustibilii folosiți pentru generareaenergiei electrice sau termice, defrișările masive. Poluarea aeruluiContaminarea aerului cu diferitemateriale (praf, cenușă etc.) afecteazăsănătatea și confortul tuturorviețuitoarelor de pe planetă. Două dincauzele principale ale poluării aeruluisunt creșterea producției industriale și creșterea circulației rutiere.Ce am putea face noi?  Să folosim mijloacele de transport în comun, să mergem cu bicicleta sau pe jos.  Să consumăm mai puține produse procesate. 3
  6. 6. Poluarea solului Contaminarea solului se face cu diferite substanțe folosite în agricultură (pesticide, îngrășăminte, ierbicide etc.) care afectează habitatul, prin tehnica agrară incorectă, prin aruncarea neadecvată a unor deșeuri care conțin diferite substanțe chimice (cum sunt bateriile care conțin multe metale grele sau becurile economice care conțin mercur). Poluarea apei Apa reprezintă sursa de viață pentru toate organismele, de aceea apa poluată afectează calitatea vieții la scară planetară . Cauze ale poluării apei: scurgeri de reziduuri de la fabrici, deversări ilegale ale unor substanțe toxice, nocive, poluanții din aer care ajung în apă prin intermediul ploilor acide. Efecte ale schimbărilor climatice:  Topirea gheţarilor  Fenomenele extreme  Creşterea temperaturilor  Deşertificarea  Ploile acide  Dispariţia unor specii de plante şi animale  Distrugerea stratului de ozon4
  7. 7. Ploile acide Ploile acide sunt o formă de poluare a aerului și a apei sub formăde precipitații cu o aciditate mult mai ridicată decât alte tipuri deprecipitații. pH-ul ploii normale este în general de 5.6, iar orice valoare maimică decât aceasta este considerată acidă. !!! Cel mai mic pH al unei ploi acide s-a înregistrat în NewEngland, o cifră de 2.4 pe scara pH-ului, o aciditate identică celei aoțetului. Aciditatea ploilor a cauzat deteriorarea culorii unei mașinicare, inițial verde deschis, a căpătat urme de albastru, galbenul fiindîndepărtat. Ploile acide sunt numite aşa din cauza substanţelor chimicecare ajung în atmosferă. Industria - Substanţe chimice -> Ajung în solşi în apă → Vieţuitoarele consumă apa → O parte din apă se evaporă 5
  8. 8. - vaporii de apă ajung în aer şi formează nori → Norii aduc ploaia care este dusă de vânt. Deşertificarea Deşertificarea este procesul prin care terenul agricol se transformă în deşert. Cauze: tăierea pădurilor, inundaţiile prelungite, monoagricultura (lipsa practicării unei agriculturi care să lase solul să se remineralizeze), păşunatul excesiv. Manifestări:  Dispare vegetaţia. Solul deşertificat nu mai e fertil, deci terenul nu mai poate fi cultivat pentru hrană.  Se reduce calitatea apei din zona deşertificată.  Solul se transformă în nisip.  Regenerarea pământului este împiedicată. Exemple:  Judeţul Mehedinţi este ameninţat de acest fenomen din lipsa irigaţiilor (doar 2000 ha irigate din 75 000 ha).  400.000 de hectare din suprafaţa agricolă a României sunt afectate de fenomenul deşertificării, conform Directorului Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, Dr. Mihail Dumitru. Dispariţia unor specii de plante şi animale6
  9. 9. Sunt ameninţate cu dispariţia 12% din cele aproape 10000 speciide păsări de pe glob, 20% dintre cele 5416 specii de mamifere existenteşi 39% dintre speciile de peşti analizate. Exemple: Pescuitul excesiv a dus la dispariţia unor specii precum: codul nord- atlantic, foca de Marea Neagră. Temperaturile ridicate au dus la dipariţia recifurilor de corali care sunt habitatul multor specii. 10 din cele 17 specii de pinguini de pe glob sunt ameninţate, victime potenţiale ale încălzirii globale.Fenomene extremeExemple ale efectelor devastatoare: Uraganul Katrina a fost un uragan care s-a format pe 23 august 2005, în timpul sezonului de uragane în Oceanul Atlantic din acel an. El a cauzat distrugeri masive în SUA. Cel puţin 1836 de persoane şi-au pierdut viaţa din cauza uraganului şi a inundaţiilor care au urmat, acesta fiind cel mai distrugător uragan ce a lovit SUA vreodată. 100 000 de persoane au murit între 1960 şi 1980 din cauza foametei provocate de secetă în regiunea Sahel din nordul Africii. 7
  10. 10. ENERGIA CURATĂ Energia curată se mai numeşte energie regenerabilă datorită faptului că sursele care o alimentează nu se epuizează niciodată, adică sunt regenerabile (soare, vânt, apă, valuri, apă termală, energie nucleară). Tipuri de energie curată:  Energie solară  Energie eoliană  Hidroenergie  Energie mareomotrică  Energie geotermală8
  11. 11.  Energia atomică – unii o consideră curată atâta timp cât nu se întamplă accidente. Mulţi însă nu o iau ca energie curată deoarece urmările accidentelor sunt mult prea grave. Ex: Fukushima, Cernobâl, etc. De ce avem nevoie de energie curată? Trebuie să căutam alternative pentru a înlocui surse de energie cauleiul şi cărbunele. În procesul de ardere, acestea emit carbon încantităţi foarte mari, carbon care este eliberat în atmosferă şi carecontribuie într-un procent foarte mare la încălzirea globală. Avemnevoie de alternative de energie curată pentru a putea satisface nevoia şicererea de electricitate, fără a distruge mediul înconjurător. Combustibilii fosili vor mai ajunge doar pentru: Petrol: 1,277 mil = 32 de ani Gaz: 1,239 mil= 72 de ani Cărbune: 4,786 mil= 252 de ani. De asemenea, energia curată nu are efecte adverse. O familie obișnuită consumă mai mult de 300kWh/an, ceea ceînseamnă mai mult de 1,5 tone de CO2 eliminat în atmosferă. Luându-iîn calcul pe cei 150 de milioane de proprietari de locuinţe existenţi înUE, cantitatea totală ajunge la cifra de 225 milioane de tone de CO2/an. 9
  12. 12. Producţie şi consum durabil Ce înseamnă? Suntem o piatră aruncată Trăind pe-o planetă sfârtecată Iar pentru-a oamenilor greşeală Natura începe să piară Planeta plânge cu suspine Toţi ne gândim doar la sine Atâţia oameni greşesc Energia irosesc Vor din ce în ce mai multe De planetă-ncep să uite Fie vânt şi fie soare Energia tot nu moare Dacă ştim să reciclăm Planeta s-o bucurăm Conştienţi toţi vrem să fiţi Viaţa dacă v-o iubiţi Hârtie să reciclezi Echilibrul să-l păstrezi Haideţi toţi să încercăm Planeta să o păstrăm.1 110 Autori: Vale Catalina, Georgiana Manciu
  13. 13. Impact negativ Planeta:  consumul de resurse neregenerabile în exces Fabrica:  folosirea de substanţe toxice în fabricarea produselor  poluarea apelor cu deşeuri  fabricarea intenţionată a produselor cu o durabilitate scăzută pentru a fi înlocuite rapid Magazine:  încurajarea consumului de produse de unică folosinţă  promovarea excesivă a consumului de produse în funcţie de modă Acasă în gospodărie:  risipa de energie şi apă  lipsa reciclării Groapa de gunoi:  eliminarea de metan în atmosferă (gaz cu efect de seră rezultat din descompunera materiilor organice)  depozitarea unor cantităţi din ce în ce mai mari de deşeuri în pământ  eliberarea de gaze toxice în atmosferă prinincinerarea deşeurilor 11
  14. 14. Cum ne afectează:  Consumul de produse nocive pentru sănătate  Resurse de apă potabilă în scădere  Respirăm în fiecare zi aer din ce în ce mai poluat  Pierderi financiare, umane în urma intensificării evenimentelor meteo extreme cauzate de schimbările climatice  Nevoia populaţiei din zona rurală de a se muta dintr-o zonă lipsită de resurse naturale tradiţionale, poluată, defrişată, către periferiile oraşelor, în căutarea unui loc de muncă într- o fabrică poluatoare  Rezumând: scăderea calităţii vieţii12
  15. 15. Ştiaţi că ... ? 13
  16. 16. Exemple / Soluţii SEVERN CULLIS-SUZUKI Severn Cullis-Suzuki, fetiţa de numai 12 ani care a reuşit să reducă la tăcere întreaga lume cu discursul său de 5 minute. Scopul ei a fost să atragă atenţia asupra problemelor de mediu şi asupra impactului pe care acţiunile noastre îl au asupra lui. Severn a primit aplauze din partea participanţilor la Adunarea Generală a ONU din 1992, care au fost puternic impresionaţi de spusele ei. Şi-a susţinut cu tărie punctele de vedere la o vârstă atât de fragedă iar în prezent ea este activistă de mediu. Link speech : http://www.youtube.com/watch?v=BE2IMcLUjko CITATE REPREZENTATIVE “Nu lupt doar pentru viitorul meu! Deoarece dacă îmi pierd viitorul nu e ca şi cum aş pierde nişte alegeri sau ceva la bursă. Sunt aici pentru a vorbi în numele generaţiilor viitoare!”14
  17. 17. „Eu sunt doar un copil şi nu am toate soluţiile, dar vreau să vă daţi şi voi seama de asta : nici voi nu aveţi soluţii la aceste probleme!” „Eu sunt doar un copil dar totuşi eu ştiu că suntem toţi împreună şi că ar trebui să acţionăm ca o singură familie cu un singur scop ! Deşi suntsupărată, reuşesc să vă vorbesc şi deşi îmi este frică, nu îmi este fricăsă spun lumii ceea ce simt.”Dacă Severn a reuşit, oare nu am putea şi noi? Conservarea şi managementul resurselor naturale Ce sunt resursele naturale? Resursele sunt mult mai mult decât apă, aer, sol; ele pot fi de lapetrolul din adâncuri până la spaţiul verde din spatele blocului. Conform dicţionarului Oxford, resursele naturale sunt:„materiale sau substanţe precum, minerale, păduri, apă, sol fertil etc.care provin din natură şi pot fi folosite pentru obţinerea unui câştigeconomic” sau, am putea adăuga noi, pentru satisfacerea unei nevoi. „Unele dintre aceste resurse, precum mineralele, speciile şihabitatele, sunt finite - odată ce acestea au fost epuizate sau distruse, 15
  18. 18. dispar pentru totdeauna. Altele, cum ar fi aerul, apa şi pădurile, sunt regenerabile - deşi ne bazăm, în general, pe sistemele naturale ale pământului să le creeze din nou, să le reînnoiască şi să le purifice pentru noi.” (Agenţia Europeană de Protecţie a Mediului, 2011)216 2 http://www.eea.europa.eu/ro/themes/natural/intro
  19. 19. De ce ne preocupă resursele? Zi de zi asistăm la epuizarea resurselor oferite de natură.Unele forme de epuizare sunt vizibile cu ochiul liber. Este cazuleroziunii plajelor mării3: în anumite părţi, plaja Mării Negre se reducecu până la 20 de metri/an4.Mamaia 1961 Mamaia - după construcţia portului Midia 19865Sau a defrişărilormasive3 http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=467:probleme-privind-morfologia-rmului-romanesc-in-condiiile-actuale-de-mediu&catid=38:articole4 http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/zona_costiera/Coasterosion/Institutional-Framework-Projects-Perspective.pdf5 http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&biw=1280&bih=605&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=i8xwXxnTPUneCM:&imgrefurl=http://www.coastlearn.org/tourism/casestudies_mamaia.html&imgurl=http://www.coastlearn.org/tourism/images/blacksea-mamaia2.jpg&w=380&h=380&ei=FsY8UPm2GIbj4QTM9oDgAQ&zoom=1&iact=hc&vpx=289&vpy=128&dur=161&hovh=225&hovw=225&tx=121&ty=119&sig=111006999008898659060&page=1&tbnh=123&tbnw=131&start=0&ndsp=18&ved=1t:429,r:1,s:0,i:73 17
  20. 20. De ce sunt importante resursele? „Deşi multe efecte ale exploatării excesive sunt resimţite la nivel local, interdependenţa în creştere a naţiunilor şi a comerţului internaţional de resurse naturale fac din gestionarea acestora o problemă globală”(Agenţia Europeană de Protecţie a Mediului, 2011). Resursele sunt precum sângele din organismul uman, ele alimentează toate „organele” Terrei: flora, fauna şi mai ales umanitatea! Fără resurse de aer, de apă, de hrană, nicio formă de viaţă nu ar fi posibilă, cu atât mai mult, oamenii a căror organizare socială impune un consum mult mai diversificat de resurse. Uitaţi-vă la personajul nostru: un tânăr ca şi noi din anul 2050, care are nevoie de lucruri simple precum apa pentru duş, gazul pentru cafea şi curentul pentru a naviga pe internet. Toate acestea sunt lucruri pe care ne bazăm acum pentru a ne duce viaţa, dar ce s-ar întâmpla dacă ele nu ar mai exista? Cum ar arăta viaţa lui? Cu siguranţă ar dori să ne tragă la răspundere pentru că nu am protejat resursele care sunt ale lui la fel de mult cum sunt şi ale noastre!18
  21. 21. 19
  22. 22. Ce soluţii au tinerii pentru a proteja resursele? 1. învaţă “mici trucuri” pentru reducerea consumului individual. Vezi rubrica de sfaturi din acest manual şi nu uita, resursele de pe internet sunt numeroase, trebuie doar să cauţi! 2. comunică cu cei din jur: doar pentru că tu ştii, asta nu presupune că toţi din jurul tău ştiu, chiar şi cei mai în vârstă decât tine, cât de preţioase şi rare sunt resursele, începe prin a discuta chiar cu părinţii tăi, ei sunt primii care se preocupă de viitor, mai ales de al tău! 3. observă şi cunoaşte ciclul de producţie al diverselor obiecte. O resursă foarte utilă este documentarul “How it’s made” de pe programul Discovery. 4. îţi place să faci fotografii sau filmuleţe? Alege mediul ca temă pentru scurt metraje şi nu uita să le împărtăşeşti cu alţi tineri, aşadar alege teme de mediu şi mesaje motivatoare! 5. participă la Earth Hour Day sau orice eveniment de acest tip, care are mediul ca focus. Vei vedea că faci parte dintr-o comunitate internaţională de oameni care se preocupă de mediu la fel ca tine! Nu eşti singur! 6. fă voluntariat! La plantări, la igienizări, în campanii de comunicare, voluntariatul îţi oferă experienţe de învăţare şi de a întâlni oameni extraordinari, profită de asta! 7. toţi căutăm modele, ai putea să fii tu un model şi o influenţă pozitivă pentru cei din jurul tău. Adună-ţi prietenii şi organizează cu ei activităţi de igienizare sau orice altceva.20
  23. 23. Transport durabilSalut! Numele meu este Vasile. Tocmai ce am terminat clasa a 12-a şivreau să pornesc în călătoria vieţii, să mă descopăr, să aflu ce vreausă fiu cu adevărat... Mă aflam pe ultimul loc din avion şi am constatat cât defrumoasă e lumea de sus. Răsfoiam o revistă şi mi-a atras atenţia unarticol despre incălzirea globală şi efectele transportului poluant. Numi-a venit să cred că cel mai poluant mijloc de transport este exact celîn care mă aflam. Mai mult, chiar dacă aş fi fost cel mai eco om înrestul anului, totul ar fi fost în zadar, deoarece acum poluez aflându-mă în avion... 21
  24. 24. Ştiaţi că:  Emisiile toxice ale avioanelor declanşează boli respiratorii şi cardiovasculare?  Un avion ca r e d e c o l e a z ă produce la fel de multe emisii toxice ca un autoturism care se d e p l a s e a z ă 40.000 km?  A locui lângă un aeroport poate fi ca o bombă cu ceas? Coborând cu mustrări de conştiinţă, mă urc într-un autocar cu gândul că e mai puţin poluant decât avionul. Când colo, ce să aflu?! Şoferul se săturase de mai bine de 20 de ani de bătut autostrăzile la volan. Ştiaţi că:  Automobilele sunt responsabile de 24,1% din emisiile de gaze cu efect de seră?  Maşina obişnuită produce într- un an 3 tone de dioxid de carbon care se evaporă în atmosferă?  Folosirea, o oră, a unei maşini electrice de tuns iarba poluează cât o maşină care parcurge 563 de kilometri? Din vorbă în vorbă am aflat că are de gând să meargă într-o croazieră pe Coastele Americii. Atunci m-am gândit că ar fi o22
  25. 25. oportunitate minunată de a încerca lucruri noi. În timpul croazierei,stând pe punte, mi-a atras atenţia o mare pată de ulei plină de diferitevietăţi marine moarte.Ştiaţi că:  Vapoarele folosesc unul dintre cei mai "murdari" combustibili.  Un singur vas transatlantic care transportă containere poluează cât 50 de milioane de maşini la un loc? Profund dezamăgit de cele văzute în croazieră, am decis să acostezîn primul port şi să utilizez alt mijloc de transport, ca de exemplu,trenul, un mijloc de transport eficient şi economic.Ştiaţi că: Trenurile poluează prin pierderea unor cantităţi mari din substanţele transportate, prin accidente şi zgomot? Am ajuns în sfârşit la Oradea, înapoi în România. Aflasem la ştiri de acest oraş că este localitatea cu cele mai multe biciclete din România. Aici am împrumutat o bicicletă pentru a face o drumeţie într-un loc minunat numit Cheia, şi mi s-a spart o roată, fiind nevoit să merg pe jos. 23
  26. 26. Am ajuns la concluzia că toate aceste mijloace de transport poluează mediul cu excepţia mersului pe bicicletă şi mersului pe jos, care face piciorul frumos. În viitor, aş fi plăcut surprins să crească din ce în ce mai mult utilizarea următoarelor mijloace de transport care nu poluează, şi care în acest moment par desprinse mai mult dintr-un film SF: autoturismele cu motoare electrice, automobilele cu hidrogen, automobilele cu biogaz, trenul Maglev şi Monorailul. Am aflat ulterior că acestea se numesc mijloace de transpot durabil. Transportul durabil ţine cont de trei aspecte importante în egală măsură şi în acelaşi timp:  mobilitatea în spaţiu a oamenilor şi a bunurilor  protejează mediul înconjurător pentru că nu emite substanţe nocive  asigură continuitate pentru generaţiile viitoare prin folosirea unor surse de energie inepuizabile şi nepoluante.24
  27. 27. Cum dezvolţi un proiect de mediu plecând de la o problemă reală Ghid pentru întocmirea unui plan de proiect/plan de campanieI. Identificarea problemei este una dintre etapele esenţiale din procesulde realizare a unui proiect, pentru că de ea depind toate celelalte etape.Pentru acest demers este necesar să răspundem la o serie de întrebări: 1. Care este problema/problemele cu care se confruntă comunitatea noastră? 2. Care sunt cauzele şi factorii determinanţi ai situaţiei problematice? 3. Unde se manifestă problema de mediu (important pentru dimensiunea şi locaţia soluţiei – local, regional, transfrontalier)? 4. Care este manifestarea în timp a problemei – când apare, care este frecvenţa şi intensitatea apariţiilor? 5. Cine este afectat de către problemă – direct şi indirect? 6. De ce trebuie soluţionată problema şi cine beneficiază de pe urma acestui proces => cine este motivat să se implice?Atenţie! Deseori o problemă poate să fie cauza pentru o problemă şimai amplă. În funcţie de complexitatea pe care o doreşti pentruproiectul tău, trebuie să alegi o problemă cu impact mai mare sau maimic. 25
  28. 28. II. Scopul şi obiectivele proiectului Stabilirea scopului se poate realiza prin răspunsurile la întrebările de mai jos:  Ce ne propunem să facem? (să aducem la cunoştinţă, să informăm, să schimbăm, să educăm etc)  De ce vrem să facem? (motivaţia)  Pentru cine? (grupul ţintă) Stabilirea obiectivelor: Obiectivele se realizează în strânsă legatură cu scopul proiectului şi ne ajută să vizualizăm etapele de implementare ale proiectului. Acestea trebuie să fie SMART (specifice, măsurabile, de atins, relevante, încadrate în timp), enunţate într-o ordine logică şi maxim 4 la număr. EXEMPLU: Scop: Prin proiectul EcoEdu ne propunem educarea în spirit ecocivic a elevilor din clasele primare pentru a crea premisele unui comportament responsabil. Ne adresăm elevilor din clasa a IV-a deoarece aceştia prezintă o mai mare deschidere şi receptivitate la informaţiile provenite din mediul înconjurător. Obiectivele proiectului sunt:  informarea unui numar de 300 de elevi din clasa a IV-a despre importanţa ecologiei prin intermediul a două şedinţe per clasă,26 ce se vor desfăşura în perioada decembrie 2012 – mai 2013.
  29. 29.  conştientizarea importanţei ecologiei şi stimularea simţului civic prin antrenarea elevilor în activităţi cu caracter non formal şi informal, cum ar fi: vizionarea de filme şi imagini educative, învăţare prin joc, discuţii de grup, reciclare creativă etc. Materialele realizate în cadrul activităţilor vor fi expuse într-o galerie online pe site-ul EcoEDU la finele proiectului.  creşterea gradului de implicare în activităţi ecologice şi, implicit, formarea unui comportament responsabil faţă de mediu prin intermediul plantărilor de flori realizate în cadrul a 3 şcoli, respectiv igienizărilor desfăşurate în afara Bucureştiului la nivelul a 4 clase, în perioada aprilie – mai 20131. Identificarea Stakeholderilor (toate părţile interesate de proiect) Care sunt categoriile de public ţintă vizate prinproiect/campanie? (mass-media, beneficiari/consumatori, organizaţiineguvernamentale, societăţi comerciale, autorităţile publice, instituţii,lideri de opinie, tineri etc).EXEMPLU: În cadrul proiectului se vor implica ca:Organizatori: Iniţiatorii proiectului şi 10 studenţi voluntariGrup ţintă: 6 şcoli din municipiul Bucureşti (aproximativ 300 de elevide clasa a IV-a)2. Activități şi rezultate Activităţile - sunt acţiunile logice prin care ne propunem să neatingem scopul şi obiectivele setate anterior. Astfel, pentru fiecare 27
  30. 30. obiectiv în parte putem avea minim 1-2 activităţi. Pentru fiecare activitate (A) putem avea mai multe subactivităţi (SA). Activităţile stau la baza realizării graficului Gantt şi în plus ele ne ajută să ne dăm seama de resursele necesare implicate, adică vor reprezenta un punct de plecare în realizarea bugetului. EXEMPLU: Activităţile sunt grupate după cum urmează:  A1 Pregătire proiect: SA1 definitivare plan de lecţie, SA2 selecţia şi pregătirea voluntarilor, SA3 contactarea şcolilor, SA4 pregătirea materialelor informaționale etc.  A2 Promovare: SA1 conceperea materialelor promoţionale (articole în presă, mesaje pentru Facebook, Twitter); SA2 utilizarea mijloacelor multimedia pentru promovarea proiectului; SA3 contactare parteneri media.  A3 Întâlnirile cu elevii (2 şedinţe): utilizând instrumente precum discuţiile de grup, învăţarea prin joc, atelierele de creaţie etc, copiii vor conştientiza importanţa ecologiei în viaţa noastră.  A4 Ecologizare: SA1 obţinerea echipamentului de lucru, SA2 training voluntari şi elevi, SA3 obţinere feed back din partea elevilor.  A5 Plantare de flori: SA1 obţinerea echipamentului necesar, SA2 training voluntari şi elevi. Rezultatele acestea reprezintă o forma materială a scopului propus. Spre exemplu, dacă scopul este ca elevii să îmbrăţişeze un28
  31. 31. comportament civic responsabil faţă de mediu, rezultatele pe care ni lepropunem prin proiect vor fi:  Mesajul să ajungă la un număr de 6 şcoli, respectiv 300 de elevi de clasa a IV-a;  Să creştem numărul de şcoli în care am amplasa containere de colectare selectivă de la 3 la 5 şcoli;  Să realizăm o ecologizare cu 4 clase şi plantări de flori în cadrul a 3 şcoli etc.3. Impact aşteptat: Cum vă aşteptaţi să influenţeze proiectul vostruproblema identificată? În această etapă ne uităm la problema identificată, la cauzele şi laconsecinţele ei şi ne imaginăm care va fi rezultatul realizării proiectuluinostru prin îndeplinirea scopului propus şi înlăturarea problemei. Cualte cuvinte, vom pozitiva problema identificată şi ne vom da seama deimpactul pe termen scurt şi lung al realizării proiectului.EXEMPLU: (termen scurt) Prin intermediul activităţilor abordate,elevii vor experimenta un alt fel de cunoaştere şi învăţare, bazate pemetode non-formale şi informale şi desfăşurate printr-o varietate deinstrumente atractive (discuţii de grup, învăţare prin joc, atelierecreative, jocuri pe echipe, jocuri de rol), ce vor avea ca rezultat finaleducarea acestora în spirit ecologic.Schimbarea având astfel loc la nivelul de bază, va produce un efect înlanţ deoarece elevii de azi reprezintă adulţii de mâine, iar formarea 29
  32. 32. corespunzătoare a acestora va conduce la adoptarea unui comportament responsabil faţă de mediul înconjurător de către generaţia viitoare. (termen lung) Prin soluţionarea acestei probleme, va creşte gradul de implicare al tinerilor în activităţi cu caracter ecologic, determinând atât perpetuarea şi creşterea interesului faţă de problemele mediului înconjurător, cât şi gestionarea raţională a resurselor naturale de care dispunem. 4. Bugetul – resursele implicate • Care sunt resursele financiare, materiale şi umane necesare desfăşurării proiectului? • Cum putem grupa resursele pe activităţi sau etape de desfăşurare ale proiectului? • Care este contribuţia proprie? (echivalentul în lei a orelor de voluntariat, alte obiecte şi bunuri) • Care este valoarea bunurilor oferite de parteneri, sponsori? • Care este suma solicitată? Pentru realizarea bugetului trebuie să ne uitam mai întâi la activităţile stabilite, şi în funcţie de acestea să identificăm resursele necesare implicate şi să le dăm o formă monetară. Astfel bugetul îl putem construi în etape, în funcţie de activităţile setate.30
  33. 33. Cum atragi resurse umane şi informaţionale care să te ajute la implementarea proiectului BUNĂ! Eşti tânăr şi activ? Eşti pasionat de protecţia mediului?Vrei să implici mai mulţi oameni alaturi de tine? Vei putea învăţa cumsă atragi voluntari dacă urmezi paşii de mai jos: 1. Dar mai întâi, ce este un voluntar? Ei bine, voluntarul este orice persoană care se implică activpentru îmbunătăţirea mediului şi a societăţii, fără a aştepta nimicmaterial sau financiar în schimb! 2. Să stabileşti activităţile din cadrul proiectului, igienizării,plantării, educaţie ecologică, reciclare selectivă etc. 3. Să stabileşti numărul şi profilul de voluntari în funcţie deformatul proiectului 4. Să realizezi fişele de post pentru fiecare rol de voluntar cudescrierea activităţilor din cadrul proiectului 5. Să stabileşti modul de atragere a voluntarilor printr-oCAMPANIE şi să realizezi următoarele materiale: reclame, flyere,articole de presă , reţele de socializare etc. 6. Să stabileşti canalele de comunicare prin care se va transmiteaceastă campanie. 31
  34. 34. 7. Urmeaza PROCESUL DE SELECŢIE prin:  Intervievarea participanţilor: scris, direct, de grup, individual, probă practică  Alegerea voluntarilor cu care vom lucra  Stabilirea modului de păstrare a legăturii organizator- voluntar (direct, telefon, mail)  Participarea voluntarilor la diferite activităţi în vederea pregătirilor: sesiuni de aprofundare a cunoştinţelor despre organizaţie şi proiect, prin joculeţe de cunoaştere şi de integrare (tabere, excursii etc.) Pe perioada de desfăşurare a proiectului efectiv, vom:  comunica permanent cu voluntarii prin: telefon, direct la sediu etc.  coordona voluntarii pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite  motiva voluntarii prin: întâlniri de recunoaştere, diplome, premii, etc.  ne vom asigura că voluntarii se dezvoltă profesional şi personal prin participarea la cursuri, conferinţe, etc.  vom oferi şi primi feedback despre voluntariat pentru a vedea ce merge bine şi ce trebuie îmbunătăţit  vom evalua activitatea voluntarilor cel puţin o dată la mijlocul activităţii, dar mai ales la încheierea proiectului / evenimentului în care au fost implicaţi.32
  35. 35. REŢINEŢI! OAMENII REPREZINTĂ RESURSA CEA MAIIMPORTANTĂ ÎN REALIZAREA UNUI PROIECT!Tineri autori: 33
  36. 36. Cum atragi resurse materiale, financiare, instituţionale pentru implementarea proiectului Prima etapă necesară este definirea cât mai bine a ideii de proiect şi a felului în care vrem să fie pusă în practică (detalierea activităţilor). În funcţie de acestea, putem întocmi prima parte a bugetului: nevoile (cheltuielile). Iată un exemplu pentru o campanie de voluntariat la plantări: Preţ Preţ Categorie Element Cantitate unitar TOTAL Cheltuieli (RON) (RON) UNELTE Cazmale ( 1 la fiecare 3 34 20 680 persoane) Mănuşi ( 1 pereche pt 100 2 200 fiecare participant) Puieţi – pentru 0.2ha (10 1000 0.5 2500 puieţi de plantat/participant) TRANSPORT Motorină pentru materiale şi 42 6 252 pregătire eveniment (3 drumuri la distanţa de 100km, consum mediu 7l/100km) 2 900 1800 Autocare (50 de locuri) – pt voluntari la plantări ALIMENTE Apă (1l/participant) 100 3 300 Sandwich+fruct 100 5 500 PROMOVARE Afişe (full color, mărime 5 10 50 A2) 500 0.4 200 Flyere (full color, carte poştală) Facebook+emails RESURSE Şofer pt transport materiale 1 100 100 (1 zi de muncă) UMANE Grafician – pt afiş şi flyere 1 200 200 Manager de proiect – 1 lună 1 500 500 de muncă part-time Voluntari pt organizare 5 - proiect – 1 lună de muncă TOTAL 728234
  37. 37. Astfel, avem o imagine clară a nevoilor totale ale proiectului,fără de care acesta nu se poate întampla, şi o estimare a valorii acestora. Urmatorul pas este secţiunea de resurse (venituri) a bugetului.Un proiect care nu atrage suficiente resurse pentru a acoperi toatenevoile proiectului, fie nu se întâmplă, fie se realizează incomplet faţăde obiectivele propuse (mai puţini voluntari dacă nu avem transportpentru tot) sau slab calitativ (participanţii trebuie să vină cu mâncare şimănuşi de acasă). Plecând de la nevoile proiectului, întocmim partea estimativă devenituri (resurse) a bugetului, în funcţie de tipul şi sursa acestora: Sursă/TIP Materiale şi Timp şi expertiză Bani resurse serviciiIndividual Voluntariat Donaţii de bunuri, Donaţii în bani(persoane fizice) (pt echipa de folosirea bunurilor (prin formular de organizare a personale pt proiect 2% o dată pe an, proiectului sau (laptop, birou, urne, taxe de pentru consumabile etc) participare, donaţii implementarea online etc) diferitelor activităţi)Publică Prin reprezentanţii Punerea la Finanţare(Primărie, Partenerilor din dispoziţie pentru o (contribuţieguvern, institutii proiect (speakeri, anumită perioadă a financiară pentrueuropene) consultanţi, obţinere unor bunuri (sediu, realizarea avize, persoane acces la proiectului). publice atractive echipamente etc). Presupune existenţa pentru mass-media, Donaţie de unor programe etc) materiale speciale cu (echipamente de obiective specifice lucru, consumabile, şi buget alocat, alte materiale etc) pentru care se parcurge o etapă de aplicaţie, selecţie, implementare şi raportare. 35
  38. 38. Privată (firme) Prin reprezentanţii Sponsorizare în Sponsorizare în Sponsorilor din bunuri sau servicii bani pentru proiect (traineri, care fac obiectul de realizarea consultanţi, alte activitate ale firmei proiectului. contacte de (exemplu: tipărire Presupune business, de materiale pentru adresarea unei voluntari..) o tipografie, solicitări, existenţa servicii de unui buget consultanţă juridice disponibil şi pentru un cabinet oferirea de de avocatură etc) beneficii (în special promovare) prin intermediul proiectului.36
  39. 39. Cum comunici extern activităţile şi rezultatele În continuare sunt prezentate toate elementele principale aleunui plan de comunicare externă prin exemplificare pentru uneveniment de igienizare.Definirea evenimentului Obiectivul evenimentului: igienizarea unei zone a pădurii princare curge râul Cheia, din localitatea Cheia, judeţul Prahova Organizatori: o echipă formată din 10 elevi şi 2 profesori dinacelaşi liceu – numiţi ecoambasadori Perioada de desfăşurare: Toamna. Această perioadă a fostaleasă deoarece: 1. Acest anotimp este favorabil din punct de vedere al condiţiilor meteo; 2. Pe perioada verii, oamenii ies mai des în aer liber, ca atare toamna va fi o nevoie mai mare de o igienizare. Durata evenimentului: 6 ore Participanţi la eveniment (grupuri vizate/ publicuri ţintă): 1. 45 de elevi dintr-un liceu din oraşul Brasov, judeţul Brasov.Această localitate a fost aleasă deoarece este în apropierea localităţiiCheia, ca atare: 1. Nu se produc emisii mari de CO2 pentru deplasareaelevilor; 2. Voluntarii nu sunt supuşi la un drum mai lung şi maiobositor, fiind plini de energie pentru desfăşurarea activităţii propuse. 37
  40. 40. 2. 5 profesori din liceu pentru a-i însoţi pe elevi. 3. Reprezentanţi ai primăriei din localităţile Cheia şi Braşov. 4. Membri din redacţiile unor ziare, radiouri şi televiziuni locale. 5. Localnici din Cheia şi din împrejurimi. 6. Reprezentanţi ai unor ONG-uri de mediu. Modalităţi şi cerinţe de comunicare cu grupurile vizate: Mesajul transmis trebuie să fie adaptat în funcţie de grupul vizat/ publicul ţintă. Deşi scopul comunicării este acelaşi, conţinutul mesajului, limbajul folosit şi modalitatea de comunicare (prin vorbire directă, prin e-mail, prin intermediul unei broşuri etc.) pot diferi de la un grup la altul. Pentru rezultate favorabile, mesajul trebuie gândit pentru fiecare grup în parte. Pe scurt: fiecarui grup îi vom vorbi despre ce-l interesează, într-un fel care să-i placă şi să-l înţeleagă. De exemplu, elevii de liceu vor fi atraşi către activitatea de voluntariat prin:  prezentări oferite de ecoambasadori în liceu, distribuirea de flyere şi broşuri de prezentare (pe care elevii le pot lua acasă şi studia; vor funcţiona ca reminder: le vor reaminti de posibilitatea de38
  41. 41. voluntariat. În cadrul prezentărilor oferite de ecoambasadori, precum şi în textele flyerelor şi broşurilor, sunt subliniate informaţiile de interes pentru elevi legate de eveniment şi beneficiile participării (ex: socializarea cu colegii în afara liceului, distracţia, noi prietenii şi cunoştinţe, oportunitatea de a face ceva util pentru mediu, scutirea unei zile de şcoală, recompensă sub formă de note etc.). Limbajul folosit în mesaje va fi unul informal, tineresc. oferirea de alte materiale promoţionale (ex: pixuri). Aceste activităţi pot fi desfăşurate, bineînţeles, doar cu acordul conducerii liceului.Comunicarea cu autorităţile (reprezentanţi ai primăriilor) şi atragerea acestora la eveniment va fi însă complet diferită. Aceştia vor primi invitaţii oficiale la eveniment, trimise la sediile primăriilor. Limbajul folosit va fi unul formal. Oficialităţile pot fi motivate să participe, de exemplu, datorită prezenţei jurnaliştilor la eveniment, a numărului mare de participanţi cu care pot interacţiona la eveniment, aimpactului pozitiv pe care îl are activitatea asupracomunităţii pentru care sunt responsabili. 39
  42. 42. Jurnaliştii invitaţi vor fi aleși pe baza unei cercetări online, fiind vizați aceia care dezbat teme legate de obiectivul evenimentului (în principal teme de mediu). Aceștia pot fi contactați prin e-mail cu detaliile evenimentului și rugămintea de confirmare a participării. În lipsa găsirii adreselor personale ale jurnaliștilor, invitația va fi trimisă prin e-mail pe adresa redacției. Dacă în urma invitației prin e-mail nu se va primi un răspuns (favorabil sau nu), jurnaliștii vor fi contactați telefonic. În detaliile oferite despre eveniment pot să apară informații de interes pentru presă, cum ar fi: prezența oficialităților, participare numeroasă, parteneri sau sponsori importanți, persoane publice (vedete) participante, alte detalii inedite cu privire la eveniment etc. Pentru jurnaliști se poate organiza și o conferință de presă înaintea evenimentului. Aici se vor da detalii cu privire la eveniment și vor fi prezente persoane de interes în măsură să răspundă la întrebări cu privire la implicarea lor (organizatori ai evenimentului, autorități locale, sponsori, vedete participante la eveniment sau care susțin evenimentul). În urma conferinței va fi distribuit un comunicat de presă atât jurnaliștilor care au fost prezenți, cât și celor absenți, care să conțină informații despre eveniment. În cadrul evenimentului, este bine să existe o persoană desemnată dintre organizatori care se va ocupa de jurnaliști, le va sta la dispoziție pentru întrebări, nelămuriri, probleme.40
  43. 43. După încheierea evenimentului sau cel târziu ziua următoare,jurnaliștilor li se vor trimite pentru publicare date despre rezultateleevenimentului (cifre, fapte, citate etc.), sub forma unui comunicat depresă. Limbajul comunicatului de presă trebuie să fie cât mai apropiatstilului jurnalistic, pentru a fi cât mai ușor de prelucrat. Localnicii vor fi atrași prin comunicarea directă cuecoambasadorii într-un loc cu prezență numeroasă (ex: la biserică, dupăîncheierea slujbei) și prin intermediul flyerelor plasate în locuri desfrecventate. Evenimentul va fi promovat sub forma unei acțiuni cuimpact pozitiv asupra comunității locale și unei posibile activități defamilie. Elevii pot fi atrași precum cei din Brașov, prin prezentări aleecoambasadorilor susținute în școli și prin broșuri și flyere. Pentru atragerea unor reprezentanți din partea ONG-urilor seva efectua o cercetare precum cea din cazul jurnaliștilor, iar modalitateade transmitere a mesajului va fi aceeași: e-mailuri, urmate de telefoane.Beneficiul propus ONG-urilor va fi un parteneriat de comunicare înspecial pentru promovarea rezultatelor, după eveniment. ONG-urile vorfi menționate în comunicatele de presă, broșuri etc. 41
  44. 44. Parteneriatul de comunicare poate fi încheiat atât cu un ONG, cât și cu presa, și presupune promovare reciprocă. Organizatorii evenimentului oferă promovare prin apariția logo-urilor partenerilor în materiale de prezentare (broșuri, flyere, bannere la eveniment etc.) și menționarea lor în cadrul conferinței de presă și în comunicatul de presă. Beneficiile pentru organizatori depind în funcție de partener. Posturilor de radio sau TV li se va sugera promovarea prin spoturi publicitare, în cadrul buletinului de știri, într-o emisiune în care unei persoane organizatoare i se va lua interviu. În cazul revistelor sau ziarelor, li se va propune promovarea prin machete de presă (reclame) sau articole despre eveniment. Concluzie: În orice demers de comunicare externă a activităților și rezultatelor pot exista mai multe grupuri vizate/publicuri țintă. Acestea ar trebui identificate, iar pentru fiecare dintre ele este necesar a se stabili conținutul mesajului (punându-se accent pe informațiile mai atrăgătoare pentru fiecare grup), limbajul adecvat și modalitățile cele mai bune de transmitere a mesajului. De asemenea, planul de comunicare externă trebuie încadrat într-un calendar.42
  45. 45. Instrumente de activism civicDefiniţie: Este un mod de socializare într-un mod direct - indirect, cuun scop bine definit pentru a realiza o schimbare în societate, fiindîntâlnit în diferite forme (scrisori , reportaje, campanii pe diferiteteme), având o strategie bine stabilită și un grup țintă, rezultândsatisfacție și motivare pentru acțiuni viitoare. 43
  46. 46. EXEMPLE : 1. referendumul din anul 2012 2. Let’s do it, Romania ! 3. grupuri de intervenţie în situaţii de urgenţă : inundaţii , înzăpeziri , ajutarea sinistraţilor . 4. flash-mob – Roșia Montană, Cluj – sinucidere în masă cu cianură6 Reţeta de succes a activismului MANIFESTĂRI: 1. publicitate pe internet , creare evenimente facebook; 2. mediatizare; 3. parteneriate media cu alte ONG-uri; 4. colaborarea cu instituţiile publice; 5. procurarea materialelor necesare derulării activităţii (afişe, logistică etc); 6. petiţie pentru realizarea sau blocarea unor evenimente; 7. informare cu privire la planul de acţiune al instituţiilor; 8. găsirea senzaţionalului; 9. obţinerea unei amânări prin discuţia cu autorităţile; 10. ridicăm ştacheta la nivel decizional; 11. grupul de iniţiativă; 12. liderul – “asul din mânecă”;44 6 (http://www.youtube.com/watch?v=1DqjCVNdlAQ )
  47. 47. Cum ar putea arăta activismul pentru un tânăr ca noi?!?Ar putea fi ceva de genul........ Şi vă mai miraţi că şi copiii din ziua de azi îşi pierd atât de mult timpîn faţa calculatorului , dar unde să se joace ?!!! Generaţiile anterioare au muncit ca noi să avem o viaţă cât maicolorată, dar din păcate această eră a tehnologiei “munceşte” pentru adistruge această culoare. La o “bârfă” mică în cartier, am rămas ca trăznit atunci când amaflat că primăria vrea să asfalteze spaţiul verde, locul de joacă alcopilăriei mele şi poate al viitorilor mei copii, pentru a-l transforma înparcare de bloc. Pentru prima dată în viaţa mea, într-un “exces civic”am hotărât să îmi trezesc vecinii din această amorţeală betonată şi i-amconvins să pornim o “ bătălie” pentru salvarea parcului . Am adunat o mână de oameni şi am mers la primărie pentru apune piciorul în prag. De la femeia de serviciu, la portar, secretar amajuns şi la primar care ne-a dat o explicaţie banală: trebuie domne’, căn-are lumea loc de parcare! Atunci am decis că e timpul să luăm măsurimajore, descoperind astfel reţeta de succes a activismului. 45
  48. 48. REŢETA ÎN SINE : Ajungând în faţa calculatorului am început să tastez şi astfel am creat un eveniment pe facebook pentru a porni acţiunea. Am ramăs plăcut surprins că într-un interval scurt de timp s-au alăturat majoritatea tinerilor din cartier. M-am gândit că mi-ar prinde bine să am nişte susţinători pe cinste, aşa că am apelat la presa locală şi la alte ONG-uri care s-au alăturat scopului nostru. Mână de la mână am adunat şi materiale, am început să lipim afişe în tot oraşul şi astfel am informat populaţia cu privire la situaţia noastră.Lista susţinătorilor s-a mărit, alăturându-se chiar şi Florin Piersic care nu a uitat să ia în derâdere construirea acestei parcări, declarând : “ Mă ciocoflenderilor, nu distrugeţi parcul că vă ciuruiesc” într- un interviu televizat, filmat chiar în parcul nostru .” Ingredientele fiind adunate, am fugit la primărie şi i- am somat să vină să ne cunoască. Artileria grea a venit când reprezentanta PRIMÃRIEI a venit în cartier şi noi, TOŢI tinerii, am întâmpinat-o cum se cuvine: NOI NU MAI AVEM ALT PARC IN CARTIER!!! Unde să ne dăm cu rolele, unde să ne plimbăm iubitele, a susţinut toată comunitatea tinerilor!?! Uite aşa, am rupt noi, tinerii din cartier gura târgului şi ne-am păstrat parcul pentru noi ...şi copiii noştri ;) Eco tare am acţionat şi problema am rezolvat.46
  49. 49. Sfaturi practice pentru viaţa de zi cu zi pentru a proteja NATURA Hei, cine a spus că tinerii nu pot să schimbe lumea! Orice ocean esteplin de picături de apă, fii şi tu picătura din oceanul nostru! Nu ştiicum? Iată ce facem noi! 47
  50. 50. DIMINEAŢA  N-am destulă lumină, nu-i bai, tragem draperiile, nu e cazul să aprindem becul  Îmi fac rutina de dimineaţă, dar nu uit să închid robinetul cât îmi periez dinţii şi mă săpunesc la duş!48
  51. 51. PESTE ZI IARNA: dăm caloriferele mai încet, pot să port un hanorac subţire şi în casă, nu trebuie să stau în tricou! VARA: Nu transform casa în frigider! Aerul condiţionat nu trebuie să stea pornit continuu şi nici să fie setat pe 18 grade, este totuşi vară şi e firesc să fie cald, dar respirabil în casă. Calculatorul nu trebuie să rămână pornit, chiar şi dacă mă întorc la el într-o jumătate de oră, când plec doar pentru 5 minute din faţa lui, pot măcar să închid monitorul. O ajut pe mama cu spălatul vaselor, dar nu risipesc apa şi nici nu transform chiuveta într-o baie de clăbuci! Folosesc frigiderul, nu las uşa deschisă cât îmi torn un pahar de lapte.SEARA sting lumina în camerele în care nu stăm îmi place să adorm cu televizorul pornit, dar nu uit să programez stingerea lui înainte să mă bag în pat 49
  52. 52. 50
  53. 53. SFATURI GENERALE refolosesc hârtia scrisă pe o singură faţă reciclez reduc consumul pentru că folosesc aparate electronice categoria energetică A+ şi becurile economice folosesc bicicleta să merg la şcoală nu cumpăr produse cu exces de ambalaje îmi iau sticla de apă de la robinet filtrată de acasă atunci când merg la şcoală, nu are rost să folosesc banii de buzunar pentru a cumpăra ceva ce nu costă nimic la mine acasă. Îmi cumpăr produse făcute în România, încurajez economia naţională şi reduc amprenta de carbon a tranportului acestor produse. fac voluntariat. nu mă ataşez de lucruri: tot ce nu mai folosesc, haine, cărţi, CD- uri etc. le dau celor care le-ar putea folosi : prieteni, oameni necăjiţi. 51
  54. 54. 52
  55. 55. AUTORII MANUALULUIAndreica Sergiu Munteanu AndreeaBadea Ionela Munteanu DanielBlaj Darius Neacsu FlorinBoticas Alexandra Neagu AlexandruBoticas Lavinia Negritas CatalinaChirita Claudia Nicorici SimonaChirita Raisa Nicu SorinaCiobanu Brandusa Onica PaulaCosbuc Florin Patrone AndreeaCosmescu Cezar Pausan FlorinCosmin Nenitescu Pavel SimonaCostandache Antonia Petcu BiancaCovaci Agota Petrus CristinaCrisan Patricia Pop CristianCriste Bianca Pop MihaiCristea Mihaela Prunaru GeorgianaCuciovan Andreea Rus RaulDinu Raluca Saila CosminaDorobantu Ana Serban RoxanaEnache Angel Sortan BogdanFlonta Alexandru Stancu CrengutaGramada Valentina Stanga MadalinaHarabagiu Alina Stefan CatalinaHaralambie Maria Strambu GeorgianaIenculescu Andrei Talos RebecaInte Razvan Vale CatalinaLepadatu Sorin Vlaic DacianaManciu Georgiana Voinea MadalinaMarincas Ionut Voinea SimonaMunteanu Alexandru Vrabie Nicoleta Vulturar Damiana 53
  56. 56. www.viitorplus.ro

×