SNEC (www.snec.ro/romania) este un proiect care asigura sondarea calitativa si cantitativa a pietei de comert electronic din Romania. Initiativa a fost pornita in 2004 si este condusa de Claudiu Gamulescu si Adrian Zamfira.
1. Studiu asupra
magazinelor virtuale
din Romania
Claudiu Gamulescu
Noiembrie 2005
0721 21 21 31 41
0741 26 88 26
claudiu.gamulescu@underclick.ro
NOTA :Reproducerea materialelor din studiu se va face cu acordul expres al autorului
2. Detalii despre studiu
Studiul s-a realizat in perioada 15 septembrie – 15 octombrie 2005
Au fost vizate urmatoarele aspecte :
- Aspectul general al magazinelor de comert electronic
- Analiza asupra uzabilitatii si a functionalitatilor websiturilor
- Tehnologii folosite
- Modalitati de comanda
- Modalitati de plata
- Regimul taxelor de livrare
- Modalitati de livrare
- Solutii de plata
- Publicitatea pe magazinele online
- Promovarea magazinelor pe web
- Vizibilitatea magazinelor online romanesti.
- Nu au fost analizate si din punct de vedere al volumului individual de vanzare,
numar de comenzi onorate, numar de retururi, datorita lipsei de date si de
transparenta.
3. Claudiu Gamulescu - prezentare
Expertiza mea in domeniul Internetului a inceput in anul 1998, timp
in care am dezvoltat activitate legata de identitate online, project
management, campanii publicitare dedicate, implementare software
si branding online. In tot acest timp am dat suport la realizarea a mai
mult de 50 de proiecte.
Am absolvit facultatea de Relatii Economice Internationale, am
urmat un Master in Administrarea Afacerilor Comerciale si in
moment sunt doctorand la ASE, spcializarea Comert Electronic.
Activitati curente :
Key Account & Business Developper - implementari solutii de
comert electronic la compania Media Network International Gmbh
Membru in Centrul de Cercetari in Comert
Directorul programului Underclick.ro
4. Starea generala a Comertului Online in Romania
Intr-un magazin virtual, angajatul dumneavoastra este situl in sine. Cu singura
diferenta ca acest nou tip de angajat nu se imbolnaveste, nu isi ia concediu si
munceste efectiv 7 zile din 7, 24 de ore pe zi pe parcursul intregului an. Si mai
mult de atat, salariul lui este unul foarte mic.
Romania este singura tara din rasaritul Europei in care functioneaza comertul
electronic (online) prin intermediul cardului bancar. Nici Polonia, nici Cehia, Ungaria
sau alte tari mai avansate nu au create conditiile pentru functionarea acestui sistem
comod de plata a produselor si serviciilor, reprezentat prin comert electronic .
Cei interesati, adica statul, bancile si comerciantii, nu fac publicitate sistemului, iar
populatia nu este informata. Cu toate acestea, situatia poate evolua extrem de
spectaculos in urmatorii trei ani.
Volumul tranzactiilor online intermediate de sistemul 3D Secure romanesc, unde
plata se efectueaza prin card, a crescut continuu dupa lansarea sa, in martie anul
trecut, ajungand la suma de patru milioane de dolari in aprilie 2005.
5. Starea generala a Comertului Online in Romania
Tendinta comertului electronic romanesc este ascendenta. Numarul magazinelor virtuale creste
vertiginos ca si numarul clientilor care fac cumparaturi online. Potrivit RomCard, in primele cinci
luni din 2005 s-au efectuat aproximativ 138.000 de tranzactii in sistem 3D Secure, valoarea
cumparaturilor generate de aceste tranzactii ridicandu-se la 26 milioane USD.
in 2004, posesorii de carduri VISA emise in Romania au efectuat 33.742 de tranzactii in valoare
totala de 4.565.440 dolari. Dintre acestea, valoarea tranzactiilor facute in Romania a fost sub 6%.
Media tranzactiilor se invarte in jurul a 45.000 pe luna, ceea ce inseamna ca la sfarsitul anului ne
vom apropia de jumatate de milion. Insa din valoarea totala a tranzactiilor procesate prin
RomCard in sistem 3D Secure, cardurile romanesti genereaza sub 10%. Nu toate magazinele
virtuale sunt inrolate, insa, in sistemul 3D Secure.
La 4 milioane de utilizatori Internet si 6 milioane detinatori de carduri de debit (majoritatea) si
credit in Romania, valoarea tranzactiilor cu cardurile emise in Romania a crescut de la 1,8
milioane de euro, in 2003, la 2,8 milioane in 2004. Toti acesti utilizatori au acces direct la comert
electronic.
6. Aspectul general al magazinelor de
comert electronic
Magazinele romanesti de comert electronic in marea majoritate a lor nu au un
aspect tocmai impresionant pentru client. Din cauza implementarilor
nepersonalizate prin adaptarea multor solutii open-source, designul si “look-
ul” exterior al websiturilor este un aspect la care trebuie mult lucrat.
Din cele 412 magazine analizate, notate pe o scara de la 1 la 5 doar 83 au un
aspect placut (nota mai mare ca 3) – 1 magazin din 5 - , iar de “top”(nota
peste 4) sunt doar 22, adica doar 5%.
Lipsa unui aspect placut al cumparatului online in Romania se datoreaza pe de
o parte firmelor producatoare care nu impun anumite standarde vizuale, dar
si clientilor a caror pretentii sunt scazute din dorinta de a fi cat mai repede
online sau din necunostinta aspectelor in domeniu.
Un vanzator bine imbracat si zambitor reuseste de multe ori sa vanda in fata
unuia posomorat.
7. Analiza asupra uzabilitatii si a
functionalitatilor websiturilor
Un aspect destul de critic pentru un site de comert electronic este functionalitatea sa,
“uzabilitatea”, usurinta cu care potentialul client se poate misca, gasi ceea ce cauta,
primi informatii relevante pentru el.
Din pacate si aici siturile de comert electronic din Romania sufera de o acuta lipsa de
analiza asupra aspectelor esentiale ale scopului in care au fost construite. Practic
foarte putine “stiu sa vanda”, majoritatea folosind un mod de abordare tip afisare de
produse pe care le vizualizezi si despre care rareori stii mai mult decat simplele
specificatii tehnice.
Aceasta lacuna insa o pun pe seama unei lipse de specialisti in companii, unde aceste
analize, realizate de obicei inainte de proiectarea software a solutiei, lipsesc aproape
cu desavarsire. Cei care incep sa actioneze online insa in timp se lovesc de aceste
probleme si de multe ori implementarea lor ulterioara poate duce la schimbarea
radicala a solutiei, o bariera in rebranding.
Sub 5% - acesta este numarul websiturilor care au implementate module de
uzabilitate.
8. Tehnologii folosite
Solutiile de OS-Commerce, adica sursa libera,
sunt in proportie de 99% dezvoltate tot pe php cod dedicat 193 46.60%
limbajul de programare php. De aici tragem
concluzia ca 80% din magazinele online din OS-Commerce 139 33.98%
Romania folosesc ca tehnologie PHP si
bazele de date MySQL, fapt care sta
marturie si asupra preferintei asp 30 7.28%
programatorilor romani pentru aceste solutii.
De remarcat ca solutiile adaptate rapid detin html 29 7.04%
33% din totalitatea magazinelor, fapt ce
reflecta lipsa acuta de exigenta din partea
clientilor sau o lipsa de informare asupra action script 7 1.70%
fenomenului. Sunt in mare magazine facute
“sa fie”. jsp 6 1.46%
O mult mai mare “pasiune” se vede in
magazinele HTML, magazine dezvoltate de cgi 3 0.73%
obicei de ownerii lor, unde nivelul de
informatie pare a fi mai cuprinzator, poate si
din cauza flexibilitatii fiecarei pagini in parte. javascript 3 0.73%
O data cu implementarea solutiilor de
“shopping-cart” moderne, si tehnologia cfm 1 0.24%
HTML simplu isi castiga un loc in
magazinele electronice, in special din gama
celor care vand cateva produse, adesea flash 1 0.24%
specializate.
9. Modalitati de comanda
65 din magazine folosesc mai multe modalitati
de comanda.
shopping cart 343 83.25%
Prioritar este “cosul de cumparaturi”, ceea ce
inseamna ca din punctul acesta de vedere telefon 55 13.35%
suntem pe acelasi palier cu magazinele
online din strainatate, care folosesc aceasta
metoda din plin, si ca utilizatorii s-au educat
asupra acestui mod de a comanda. online formular 41 9.95%
Telefonul ramane a doua optiune. Modalitatile email 28 6.80%
de comanda prin formulare online si e-mail
inca functioneaza, si de obicei in paralel
sunt folosite. Ele de obicei sunt date ca
alternative cosului de produse din dorinta de licitatie 5 1.21%
a oferi utilizatorului o mai mare posibilitate
de a comanda.
subscriere 4 0.97%
Exista servicii care sunt oferite online si la
acestea modul de comanda este evident
prin abonarea pe baza de subscriere. comparare preturi 1 0.24%
10. Modalitati de livrare
43.20% Posta Romana Posta Romana 178 43.20%
33.74% Curierat Rapid curier rapid nespecificat 103 25.00%
15.53% Propria Distributie
propria distributie 64 15.53%
Posta Romana ramane partenerul de baza nici o informatie 29 7.04%
al comerciantilor romani. Firmele de dupa cum convin partile 18 4.37%
curierat rapid castiga teren insa nu
este nici una sa se fi impus ca lider si livrare online 15 3.64%
sa dezvolte o solutie croita special Cargus 11 2.67%
pentru posesorii de magazine online. Roexpress 8 1.94%
In schimb creste forta comerciantilor care
isi dezvolta propriile sisteme de Nemo 7 1.70%
distributie din nevoia de a isi servi mai Fancourier 4 0.97%
bine afacerea. Parerea mea este ca in TCE 2 0.49%
timp aceste firme vor deveni firmele
specializate, cele care stiu exact Urgent Curier 1 0.24%
problemele generate de acest tip de UPS 1 0.24%
activitate si care vor deveni furnizorii
de baza a acestor servicii. autoservire 1 0.24%
Sprint Curier 1 0.24%
DHL 1 0.24%
11. platiti tot 272 66.02%
Regimul taxelor nu e cazul
gratuit (inclus)
5
42
1.21%
10.19%
de livrare se convine mutual
procentual
4
1
0.97%
0.24%
nu exista informatii 21 5.10%
In majoritatea cazurilor platiti transportul. Conditionate 67
Nu exista aici o regula internationala peste 20 RON gratuit 1 0.24%
ca nu ar trebui platit. Insa defectul
magazinelor romanesti este ca in peste 30 RON gratuit 2 0.49%
majoritatea cazurilot costul peste 50 RON gratuit 6 1.46%
transportului iti este comunicat in
peste 80 RON gratuit 6 1.46%
momentul in care vrei sa inchei
comanda. Regula de aur ar fi sa existe peste 100 RON gratuit 7 1.70%
o politica mult mai coerenta la nivel de peste 150 RON gratuit 1 0.24%
tarifare privind transportul.
peste 200 RON gratuit 1 0.24%
peste 250 RON gratuit 3 0.73%
Mai multi comercianti lucreaza pe “paliere”
de comanda in care livrarea gratuita peste 300 RON gratuit 5 1.21%
este legata de valoarea comenzii. peste 500 RON gratuit 3 0.73%
Bucurestiul ramane piata favorita, peste 1000 RON gratuit 5 1.21%
majoritatea comerciantilor fiind locati
aici, unde isi permit prin distributie peste 1200 RON gratuit 1 0.24%
proprie sa livreze gratuit. peste 1500 RON gratuit 1 0.24%
peste 100 Euro gratuit 1 0.24%
peste 500 Euro gratuit 1 0.24%
peste 1 cutie gratuit 1 0.24%
gratuit in Bucuresti 22 5.34%
12. Modalitati de plata
413 magazine analizate. Trei sferturi din ele au
modalitati de plata offline (mandat postal,
ordin de plata, transfer bancar, plata la
livrare, plata la sediu)
offline 306 74.27%
Doar 10% “joaca” prin metode de plata
electronica doar, in special cele care se
adreseaza diasporei, acelor oameni deja
obisnuiti cu aceste metode moderne de
plata. online / offline 59 14.32%
15% pun la dispozitie mijloace alternative de
plata , dupa posibilitatea clientului.
Comisioanele mari de la procesatori fac online 41 9.95%
magazinele sa fuga de implementarea
unor astfel de solutii. Lipsa de cultura in
plata online a romanilor ar fi o a doua
cauza. Sau poate fi pur si simplu
ignorarea owneri-lor de magazine
virtuale pentru a fi in ton cu vremurile si dupa cum se inteleg 6 1.46%
sa isi ajute afacerile.
13. Solutii de procesare plata
online
nu au implementat 321
91 magazine au implementat online pay
la 9 nu functioneaza Epayment 33 36.26%
DotAssure 16 17.58%
Din esantionul de magazine analizate
observam ca undeva la 22% din ele au 2CheckOut 10 10.99%
implementate solutii de plata online.
Romcard 10 10.99%
Se observa precaderea celor care vand pe Plationline.ro 6 6.59%
piata diaspora o predilectie pentru
2CheckOut si la piata romaneasca o Leul Virtual 5 5.49%
apropiere fata de E-Payment in zona nu se specifica
de vanzari servicii sau arta si de
DotAssure in zona de vanzari produse. cine 6 1.46%
De asemenea este un numar de CC Now 2 0.49%
magazine care isi semnalizeaza plata
online insa nu si furnizorul, si iarasi ma Moneybookers 1 0.24%
gandesc la « uzabilitate » si cat de
simplu e sa iti informezi clientul cine ii Shopthings.com 1 0.24%
va procesa comanda inainte sa o faca.
Storm Pay 1 0.24%
14. Publicitatea pe magazinele online
in house 372 90.29%
Tendinta aici e clara si explicabila ca Trafic Dublu 7 1.70%
magazinul online sa se ocupe de Neogen 4 0.97%
vanzarea produselor sale si nu de
Ad Media 3 0.73%
a genera vanzari din publicitate.
Boom 3 0.73%
Click Media 3 0.73%
Totusi avand in vedere contopirea
unor interese, ar trebui sa existe Mediat 2 0.49%
din partea agentiilor de publicitate Ad Banner 2 0.49%
un mai mare interes in a obtine Vodanet 2 0.49%
spatii pe aceste magazine. Un site
de IT pe langa faptul ca vinde Ad Space 2 0.49%
produse IT ar putea foarte bine sa Ad Zone 2 0.49%
promoveze un eveniment, o carte, Ad Click 2 0.49%
un program. ARBO 2 0.49%
BX Media 2 0.49%
Sistemele de resell-eri care in vest Google AdWords 2 0.49%
functioneaza foarte bine sunt
aproape inexistente si asta Index 2000 2 0.49%
datorita lipsei de experienta a Netfirms 1 0.24%
proprietarilor de magazine. Own Network 1 0.24%
Plus Media 1 0.24%
Ads Federal 1 0.24%
15. Promovarea magazinelor pe web
Cum se promoveaza magazinele online ?
Practic … nu prea au sustinere. In
afara de speranta de a fi gasiti din
motoarele de cautare si cateva Nu au sustinere
incercari timide de campanii, nu au puternica 330
promovare puternica.
Doar 20% beneficiaza sau de suportul Propria retea online 31 37.80%
care afacerile lor le au in mediul real
(branduri nationale sau retele de
magazine) , sau de o prezenta Propriul brand 22 26.83%
puternica online pe mai multe
segmente. Retelele partenerilor 18 21.95%
De altfel acestea din urma sunt si
magazinele cele mai competitive. Este Propria retea de
o piata cu intrare libera insa daca se magazine 10 12.20%
ignora principiile de baza ale
marketingului din lumea reala a
afacerilor nu se poate sa ajungem la TV Shopping Marketing 1 1.22%
afaceri de succes.
16. Vizibilitatea magazinelor online
romanesti
peste 25000 6 1.46%
Marea majoritate a magazinelor 10000 - 25000 6 1.46%
online romanesti, 31% din ele, au
intre 100 si 250 de potentiali clienti 5000 - 10000 12 2.91%
pe zi. Castigatoare aici sunt
siturile de nisa, insa sunt prea 2500 - 5000 23 5.58%
putine specializate. 1000 - 2500 37 8.98%
500 - 1000 61 14.81%
10% din magazinele din Romania au
peste 2500 de potentiali clienti pe 250 - 500 61 14.81%
zi si acestea estimez ca realizeaza
100 - 250 130
peste 70% din volumul vanzarilor 31.55%
online din Romania. pana in - 100 36 8.74%
10% nu au afisate sisteme publice de
monitorizare a traficului pe nu exista date 40 9.71%
domeniile lor
17. Concluzii
In ce priveste implementarea solutiilor de comert electronic in Romania
este necesar:
- Companiile care fac acest lucru sa vina cu mult mai multa valoare
adaugata in solutiile care le implementeaza, cu mai multa
creativitate si suport pentru business
- Proprietarii de magazine online sau cei care doresc intrarea pe
aceasta piata sa devina mult mai exigenti si mai atenti vizavi de
afacerile electronice, care nu difera de afacerile lor reale
- Mediul romanesc in sine sa ofere mai multa informatie si implicare in
dezvoltarea acestui nou tip de comert care are toate premisele de
crestere.
- Sa se creeze mai des posibilitatea unor discutii pe aceste teme, fie
din interes particular de piata, fie ca si politica a statului sau a unor
organisme oficiale implicate direct.