Revistă nr 1
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Revistă nr 1

on

  • 1,050 views

Revista școlii realizată în cadrul proiectului cu reportajele, articolele, lucrările elevilor

Revista școlii realizată în cadrul proiectului cu reportajele, articolele, lucrările elevilor

Statistics

Views

Total Views
1,050
Views on SlideShare
1,050
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
2
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Revistă nr 1 Revistă nr 1 Document Transcript

    • Şcoala cu cls.I-VIII Vetiş Judeţul Satu MareInteractiv Revistă de educaţie tehnologicărealizată în cadr ul proiectului educaţional “Comunicare—atribut alsuccesului” Page 1
    • Educaţia tehnologică şi comunicarea Apariţia acestei reviste are ca punct de plecare proiectul educaţional „Comunicare –atribut al succesului” realizat de catedra de educaţie tehnologică de la Şcoala cu cls.I-VIIIVetiş în parteneriat cu Şcoala cu clasele I-VIII „Lucian Blaga” Satu Mare, Nord Vest TV SatuMare, Casa de tip familial Ştefania,I.S.J. Satu Mare. Scopul proiectului este: formarea şidezvolatea abilităţilor de comunicare a elevilor, folosirea şi transmitereainformaţiei la distanţă prin folosirea mijloacelor actuale de comunicare ladistanţă”. Şansele unei bune comunicări vor deveni cu atât mai mari cu câtelevii şcolii vor fi implicaţi în activităţi care vizează formarea deprinderilor optimeîn comunicare, relaţionarea corectă cu semenii şi familiarizarea cu mijloacele decomunicare la distanţă, în mass-media, Internet, fax, etc. Revista INTERACTIV este una din produsele proiectului iar titlul doreşte săsugereze rolul ei în parcurgerea obiectivelor proiectului, aceea de a se forma oechipă de redacţie mixtă profesori, elevi, care să colaboreze, să comunice şi sărealizeze articole prin îmbunătăţirea capacităţilor de exprimare verbală în scris şinu în ultimul rând îmbunătăţirea folosirii mijloacelor TIC pentru găsirea,prelucrarea,utilizarea informaţiei şi transmiterea ei la distanţă. Revista va apareîn format electronic o dată la două luni până la terminarea proiectului. Sperăm ca apariţia revistei noastre să vă ofere lucruri utile în muncaeducativă, elevii şi profesorii să câştige noi şi plăcute experienţe prin care să-şidescopere potenţialul creator.Prof.ing.Tünde Lăudat Din cuprins: • Şcoala noastră prof.Lăudat Tunde • „Prima iubire- satul natal” eseu Ducic Ioana cvlasa a V a • Energia verde –referat Kassai Tamas cls a VIII a • Ce trebuie să ştim despre materialele plastice – referat Buzaş Vlad cls. A VII a • Vin sărbătorile – reţete colectivul clasei a VI a • Postere şi felicitări confecţionate cu ocazia proiectului • Imagini din activităţile proiectului. • Tehnoredactare: prof.Lăudat Tunde Page 2
    • Şcoala cu clasele I-VIII Vetiş Judeţul satu Mare Îţi place câmpia? Dacă da, îţi imaginezi uşor valurile, unduioase, aurii ale culturilorde cereale, dătătoare de pâine şi belşug; mireasma îmbătătoare a fânului cosit;gospodăriile frumos aliniate într-o ordine aproape geometrică; zâmbetul plin de omenieşi ospitalitate a ardeleanului oricând gata să te invite la un „pahar de vorbe”.Într-unasemenea decor specific câmpiei se află localitatea Vetiş, comună aşezată pe malul stângal Someşului, în apropiere, la 12 km distanţă de reşedinţa de judeţ, municipiul SatuMare. Şi acum îţi vorbim despre şcoală, locul unde de peste 100 de ani se succed generaţii şiazi învaţă descendenţii primilor cutezători ai cunoaşterii. Viaţa şcolară se întregeşte prinactivitatea a trei cicluri de învăţămînt, învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial.Cele trei cicluri funcţionează în clădiri separate, clădirea Grădiniţei cu programprelungit este recent renovată şi modernizată,clădirea care găzduieşte clasele V-VIII aîmplinit 105 ani. În ce ne asemănăm cu voi, ceilalţi este uşor de stabilit. Dimineţile suntanimate de zumzetele, râsetele copiilor, în timpul zilei timpul parcă prinde aripi, făcîndexcepţie doar emoţiile tezelor,testelor şi răspunsurilor. Veselia este iarăşi în toi laplecare şi mai ales în pragul vacanţelor.În ce suntem diferiţi de alţii este greu de spus.Noi credem că suntem preocupaţi în a ne cunoaşte şi a ne înţelege reciproc. Putemafirma cu mândrie că, la noi învaţă trei naţii, uşile noastre se deschid în fiecaredimineaţă pentru români, maghiari şi rromi cu aceeaşi deschidere largă, dascălii noştriîmpărtăşesc cu aceeaşi răbdare tainele ştiinţei şi îmbrăţişează cu aceleaşi sentimentecăpşoarele elevilor şcolii. Am învăţat şi învăţăm în continuare să convieţuim cât maibine împreună şi să exploatăm la maxim toate beneficiile acestei convieţuiri. Page 3
    • Prima iubire- „satul natal” Mă numesc Duciuc Ioana Diana şi sunt elevă în clasa a V a, la Şcoalacu cls. I-VIII Vetiş – structura Decebal. Doresc să vă prezint „marea mea iubire” localitatea unde m-am născut, sat pecare-l îndrăgesc aşa de mult. Satul meu poartă numele de Decebal şi aparţine comunei Vetiş. Denumireasatului ne aminteşte de strămoşii noştri daci care au luptat pentru apărareapământului strămoşesc. Decebal este un sat de câmpie. Se află la 7 km distanţă de municipiul SatuMare. Casele sunt înşirate mai mult de-a lungul drumului naţional, care leagă SatuMare de oraşul Carei. Ştim că, acolo se află un frumos „Monument al eroilor”ridicat în cinstea eliberării ţării după al doilea război mondial. Satul este tânăr „s-a născut” în anul 1926, când aproximativ 20 de familii auvenit din zona Maramureşului şi s-au aşezat pe aceste meleaguri. Rădăcimilenoastre se trag din aşezări ale Maramureşului: Vişeu, Săpânţa, Fărcaşa, Poienilede sub Munte şi Lipău. Flora este specifică câmpiei. Aici găsim diferite cereale, salcâm, soc, măcieş.Avem şi specii rare dar pe suprafeţe mici: laleaua pestriţă şi narcise albe. La noicresc multe lăcrămioare, floarea mea preferată. Dintre animale găsim: iepurele de câmp, popândău, hârciog şi şoarecele decâmp, animale care-şi adună provizii pentru iarnă de pe lanurile de cereale. Uncarnivor des întâlnit este vulpea, dar în timpul iernii mai pot da târcoale şi lupiimai ales la gospodăriile cu oi. Page 4
    • În zilele noastre localitatea numără peste 337 de familii şi are aproximativ1200 de locuitori din care majoritatea români în jur de 120 ucranieni şi 20maghiari. Oamenii din satul meu sunt harnici, buni gospodari.Tinerii au posibilitatea dea munci la Satu Mare în construcţii, industria lemnului. La Vetiş se află oîntreprindere mare de prelucrare a cărnii Unicarmul care aprovozionează cuproduse din carne judeţul şi judeţele învecinate. Avem şi tineri care lucrează înstrăinătate în ţări ca Italia, Spania pentru a-şi economisi bani . Este marebucuria lor când se întorc în prejma sărbătorilor pentru a petrece câteva zile cufamilia. O posibilitate suplimentară de câştig este cultivarea pământului şi creştereaanimalelor. Aproape toate familiile din sat au o mică gospodărie pe lângă casă. Satul se mândreşte cu multe case noi care sunt dovada hărniciei oamenilor.Totuşi găsim şi case „bătrâneşti”, tradiţionale, maramureşene construite dinlemn după obiceiul strămoşilor. Ne mândrim şi cu instituţii o grădiniţă nouă, şcoala renovată şi cu încălzirecentrală. Avem şi trei biserici:de cult ortodox, penticostal şi adventist. Avemreţele de utilităţi: apă, gaz, reţeua de Internet, telefonie fixă şi mobilă ,televiziune prin cablu. Totuşi ne mai lipsesc canalizarea şi trotuarele de pestrăzile laterale. Îmi iubesc satul natal dar ştiu că, voi creşte mare şi voi ajunge să cunosclocuri şi oameni noi. Doresc să vizitez Maramureşul de unde ne tragem şi sper căo excursie viitoare cu şcoala îmi va permite acest lucru. Dar ştiu că, oriceîntoarcere la locurile natale îmi va produce o mare bucurie în suflet. La ora de tehnologie am făcut o mică vizită în sat identificând căteva casevechi şi noi, am făcut fotografii cu doamna profesoară. Dintre aceste fotografiivă prezentăm câteva să ne puteţi cunoaşte mai bine.Bibliografie: Manual ed.tehnologică, Editura Aramis„Monografia satului Decebal” prof. Ţinca Ioan Page 5
    • Casele vechi au vraja lor, ascund înele multe secrete ale trecutului şi sunt îndrăgite de noi, copiii. De lângă case nu lipsesc florile şi viţa de vie. Page 6
    • Casele noi ne arată hărnicia oamenilor.Instituţii: grădiniţa, şcoala, biseriva ortodoxă Prin vizită în satul natal Page 7
    • Este un termen care se referă la surse de energie regenerabila şi nepoluantă. Electricitateagenerată din surse regenerabile devine din ce în mai disponibilă. Prin alegerea unor astfel desurse de energie regenerabila consumatorii pot susţine dezvoltarea unor energii curate carevor reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei convenţionale şi vor creşteindependenţa energetică. Mai mult, când aceste tehnologii pot sa vină în ajutorul consumatorului prin reducereafacturilor pentru diferite utilităţi (apă, încălzire) şi printr-un timp de amortizare scurt în cazulsistemelor de încălzire a apei menajere, instalarea unor panouri solare devine o investiţieextrem de rentabilă în cazul consumatorilor casnici, a hotelurilor, spitalelor etc. Productia de biodiesel realizatã de Energia Verde este localizatã în Strejesti (15 km nordspre Slatina) si are o capacitate de 8 milioane litri / an, de bio-combustibil de cea mai bunãcalitate. Peste 75% din materia primã (rapitã si floarea soarelui) sunt din productia realizatã înfermele din regiune.Energia Verde se bazeazã pe tehnologii de varf suedeze si germane pentru aîndeplini toate cerintele standardelor EN-14214 privind biodiesel-ul. Biodieseluleste un excelent inlocuitor pentru combustibilul fosil si este derivat din planteoleifere, precum floarea soarelui si rapita. Este un combustibil alternativ carepoate fi folosit efectiv pentru toate motoarele diesel, si furnizeazã o puteresimilarã cu cea a motorinei conventionale. Page 8
    • Biodieselul poate contribui la reducerea emisiilor de gaze de serã si dependenta de importurilede petrol. Ca atare, el se bucura de scutiri de accize si alte facilitati în majoritatea stateloreuropene (incluzând România), ca parte a politicii comunitare de sprijinire a producerii siconsumului de bio-combustibili. Avantajele Biodieselului • Biodieselul este cea mai viabila forma de energie regenerabila, putand fi folosit direct, ca atare, în orice tip de motor pe motorinã; • Acest combustibil poate fi produs din plante oleifere, precum rapita, floarea soarelui, jatropha etc; • Biodieselul este favorabil mediului înconjurãtor si ideal pentru orasele intens poluate; • Biodieselul este la fel de biodegradabil ca si sarea; • Biodieselul produce cu 80% mai putine emisii de CO 2 si cu 100% mai putine emisii de dioxid de sulf. El asigurã o reducere cu 90% a riscurilor de îmbolnãvire cu cancer. • Biodieselul poate fi folosit ca atare, sau în combinatie in orice proportie cu combustibili minerali (motorina); • Biodieselul prelungeste viata motoarelor diesel. • Biodieselul este mai ieftin decât motorina; • Biodieselul contribuie la economisirea resursele naturale. Page 9
    • Material realizat : Kassai Tamas, elev clasa a VIII aŞcoala cu clasele I-VIIII VetişSursă: INTERNET: energia-verde.ro; energia verde S.A. Ce trebuie să ştim despre materialele plastice Primele materiale plastice Cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat în Statele Unite în 1870, pentru aînlocui fildeşul bilelor de biliard. Cu acest produs, industria începe să producă pentru primaoară un tip de material care este folosit la fel de frecvent ca şi o substanţă naturală. Patruzecide ani mai târziu, în 1909, un chimist belgian, emigrat in Statele Unite, Leo HendrikBaekeland (1863-1944) descoperă bachelita, primul plastic considerat a fi un material frumos.Din punct de vedere chimic, bachelita reprezinta o revoluţie. Materialele de baza folosite pânăatunci pentru fabricarea plasticelor erau obtinute din materiale naturale. Bachelita însă, estefabricată în întregime din produse industriale. Ea constituie deci primul material plasticsintetic. Bachelita s-a folosit la fabricarea unui număr mare de obiecte: telefoane, bijuterii,portţigarete, aparate de radio, etc. Materialele plastice nu există în natură. Ele sunt compusi creaţi artificial în laborator.Numele care li s-a dat aminteste de una dintre propietăţile lor fundamentale, şi anumeplasticitatea, capacitatea de a se deforma sub actiunea unei forte exterioare si de a-şiconserva apoi forma care le-a fost data. Exista numeroase procedee de fabricare a materialelorplastice. O găleată, o sticlă, o cască de motociclist, o plansă de windsurfing sunt toatefabricate din diferite tipuri de plastic. Pentru fiecare obiect, trebuie ales materialul plastic careare calităţile cele mai potrivite: supleţe, rigiditate, rezistenţă la şoc, elasticitate, transparenţă,greutate mică. O molecula de bază pentru fabricarea tuturor tipurilor de plastic În general, produsul de la care se porneşte în fabricarea materialelor plastice este naftul, unprodus obtinut în rafinariile de petrol. Naftul este un amestec de diferite molecule dehidrocarburi. Acest amestec este adus la temperaturi înalte în prezenţa vaporilor de apă, ceeace provoacă ruperea moleculelor de hidrocarbură şi obţinerea de molecule mai mici,molecule de etilena. Etilena este molecula pe care se bazează întreaga industrie a maselorplastice.Materialele plastice: molecul uşoare Micile molecule de etilenă sunt unitatile de baza (numite “monomeri”) ale materialelorplastice. Acestea se obtin asamblând monomeri în număr de sute, mii, chiar zeci de mii,pentru a forma molecule uriaşe lungi catene numite polimeri. Aceasta operaţie, polimerizarea,se efectueaza în instalaţii industriale, reactoare chimice, la presiuni şi temperaturi înalte şi în Page 10
    • prezenţa unor produsi care declanşează reacţia. Tipul de plastic care se obţine depinde de tipulde moleculă de baza care a fost polimerizată. Dacă se utilizeaza monomeri de etilenă,plasticul obţinut se numeşte polietilenă. Acesta este un material suplu şi transparent, folosit lafabricarea sticlelor, a sacilor de plastic şi a jucăriilor. Polimerizarea se poate face utilizând şimolecule derivate din etilenă, molecule în care atomii de hidrogen au fost înlocuiţi cu atomide clor sau de fluor. Polimerii obtinuţi sunt policlorura de vinil (PVC) şi teflonul. PVC-uleste dur, impermeabil şi bun izolator electric. El se foloseşte la fabricarea prizelor electrice, aţevilor şi a materialelor pentru planşee. Teflonul este un material care rezistă la căldură(350°C), la frig (-80°C) şi la acţiunea produselor chimice. De aceea este folosit la căptuşireavaselor de bucătărie sau a formelor de patiserie, precum şi în numeroase aparate de uzştiinţific.Termoplastice si termorigide Exista două mari familii de materiale plastice: materiale termoplastice şi celetermorigide. Prima categorie cuprinde plastice care se topesc dacă sunt încălzite, unele chiarde la 70°C, altele înspre 120°C. Atunci când sunt fierbinţi şi lichide, aceste materiale pot fiturnate în forme sau extrudate, adică trase în fire sau foi. Răcindu-se, materialeletermoplastice se solidifică şi îşi păstrează noua formă. Aceste materiale plastice sunt folositeîn special pentru fabricarea obiectelor în serie, cum ar fi sticle, găleţi,etc. În schimb cele termorigide se întăresc la căldură. Astfel, ele sunt mulate la rece peformele dorite apoi sunt încălzite pentru a se întări. Sau pot fi lăsate să se întărească după ce lise adaugă un produs special. Plasticele termorigide se folosesc la fabricarea obiectelorprelucrate manual sau a celor care necesită o fabricaţie ingrijită. Aşa se fabricăambarcaţiunile, piesele de caroserie, barele de protecţie etc.Tragerea in forma a unui obiect de plastic În industrie se utilizează două procedee de tragere în forma a obiectelor din plastic.Suflarea este flosită pentru fabricarea obiectelor care au interiorul gol, cum sunt mingile,flacoanele, sticlele, popicele. Materia plastică încălzită coboară în forma, în care se injecteazăapoi aer. Aceasta are ca efect întinderea materialului cald pe peretii interiori ai formei.Metoda cea mai utilizata este însă injectarea. Este flosită mai ales pentru fabricareaobiectelor cum sunt pieptenii, periuţele de dinţi, ustensilele de bucătărie. Materia plascticăintră sub forma de granule într-o maşina de injectare. Prin încălzire, ea este transformată într-o pastă mai mult sau mai puţin groasă, care este apoi injectată în formă şi răcită printr-uncircuit de apă. Page 11
    • Folosirea bachelitei Folosirea teflonului Folosirea P.V.C. Folosirea polietileneiÎn pământ, PET -urile şi pungile de plastic au nevoie de 1000 de ani să se degradeze. În timpul acesta ele contaminează solul şi apa. Afişul unui proiect al şcolii întitulat „Împreună pentru viaţă” Page 12
    • Ar fi bine să nu mai aruncăm în natura nimic, fiindcă nimic şi nimeni nu ne-o poate reda.Bibliografie: www.referat.ro/, imagini GoogleMaterial realizat: Buzaş Vlăduţ, clasa a VII aVin, se apropie,Colectivul clasei a VI a vă propunem câteva reţetespecifice acestor sărbători minunate.Reţetă preluată de pe: http://ricette.giallozafferano.it/Dita-della-strega.htmlPentru coca:100g unt330g faina1 pliculet praf de copt1 pliculet zahar vanilinatUn praf de sare1 ou100g zahar pudraPentru decor:Migdale nesarateDulceataMod de preparare:Punem intr-un castron ingredientele in urmatoarea ordine: faina, untul rece taiat cubulete,zaharul vanilinat, praful de copt, oul, zaharul pudra si praful de sare. Framantam cu mana dinaceste ingrediente o coca, pana obtineti o bila omogena. Impartim coca in bilute deaproximativ 30g (mie mi-au iesit exact 20 bilute.). Luam apoi fiecare biluta in parte, o punempe planseta si o rulam intre palma si planseta pana obtinem un cilindru de aproximativ 10-13cm lungime. La un capat al cilindrului adaugam o jumatate de migdala (o pozitionam astfelincat sa arate ca o unghie). Apoi cu un cutit tragem 2 seturi a trei taieturi (ca in poza de maijos) si degetul este gata. Va sfatuiesc sa deformati putin cilindrul, sa-l mai strambati putin,mai apasati-l pe ici pe colo pentru a iesi cat mai vrajitoresc , pentru ca am abservat ca la Page 13
    • copt creste putin si iasa destul de uniform. Dupa ce am format toate degetelele, le punem intr-o tava tapetata cu foaie de copt , lasam intre ele un spatiu de aproximativ 3 cm si leintroducem in cuptorul preincalzit, unde le coacem la 180 de grade pentru 15 minute. Dupa ces-au copt, le scoatem din cuptor si le lasam la racit. In cazul in care migdalele se desprind dedeget, le puteti lipii inapoi cu o dulceata de culoare cat mai rosiatica. Puteti adaugadeasemenea dulceata si in jurul unghiilor (migdalelor) astfel incat degetele sa fie cat maiinfricosatoare si insangerate.Reţetă prelucrată:Juhasz AndreaCls.VIReteta recomandată de: e-retete.ro.Ingrediente:150 ml apa400 gr zahar100 gr unt topit si racit250 gr lapte praf (neindulcit)50 gr cacao1 esenta vanilei (sau 1 esenta rom)alune de padure (sau alune, nuci putin prajite, migdale, stafide etc)Laptele praf il amestecam cu cacaoa si eventual il putem cerne ca sa fie mai fin.Punem apa lafiert cu zaharul. Amestecam pana se dizolva zaharul. Cand incepe sa fiarba siropul va face ospuma alba. Din acest moment in functie de cat fierbeti siropul asa va iesi ciocolata. Daca ovreti mai moale si "cauciucoasa" faceti un sirop subtirel. Daca vreti o ciocolata faramicioasafaceti un sirop gros, ca mierea aproape. Ca sa vedeti cum e siropul luati cu o lingurita sitreceti cu degetul pe spatele ei. Veti simti cat de lipicios e si care e consistenta.Cand siropul egata, stingem focul si adaugam laptele praf in cateva transe, pana se omogenizeaza bine. Page 14
    • Adaugam untul si esenta si amestecam bine.Punem repede compozitia intr-o tava unsa cu untsi o nivelam cu dosul unei linguri pe care o inmuiem frecvent in apa rece, apoi presaramdeasupra alunele. Sa le apasati sa intre bine in ciocolata.Dupa ce s-a racit dati la frigider panase intareste. Daca ati facut siropul subtire va trebui sa o lasati peste noapte sa se intareasca,daca insa ati facut siropul gros va dura doar 2-3 ore pana sa o puteti taia.Costin Denisa cls.VI Confecţionate de elevii şcolii cuprinşi în proiect Page 15
    • Realizate de echipa de proiect Toth Gabriela, Bodea Sanda, Costin Denisa Cls. A VI aLansare: Page 16
    • Activitatati cu partenerii: De la Scoala Vetis Page 17
    • Va ureaza Page 18