Ghid gherla

1,934 views

Published on

Published in: Travel
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,934
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
6
Actions
Shares
0
Downloads
24
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Ghid gherla

  1. 1. GherlaJudețul Cluj - România EDITURA NEREAMIA NAPOCAE 2011 - Cluj-Napoca
  2. 2. Iuliu Haţieganu şi atâţia alţii. Proiectele de promovare turistică trebuie spri- Să dăm o faţă nouă jinite şi prin valorificarea monumentelor is- torice - Castelul Banffy de la Bonţida, Muzeul de Gherlei ! Artă Cluj, Cetatea Bologa, Catedrala armenilor din Gherla, Castelul Kornis de la Mănăstirea, Castelul Haller de la Coplean - sau a monu- mentor spirituale - Mănăstirea de la Nicula, bisericuţele de lemn, a lui Pintea de la Măgoaja sau de la Osoi ori muzeul etnografic de la Hoia. Să nu uităm de monumentele naturii cu care a fost binecuvântat judeţul nostru - Cheile Tur- zii, Cheile Turenilor, Lacurile de la Beliş, Tarniţa, Gilău, Valea Drăganului. Avem şi potenţialul piscicol şi de agrement de la Ţaga, Geaca, Săcălaia sau cel balnear de la Co- S jocna, Ocna Dejului, iar pe viitor şi de la Jucu. ă dăm o faţă nouă Gherlei! Acesta a fost Nu trebuie să neglijăm încurajarea mişcării gândul cu care, alături de colegii mei sportive, căci şi sportul favorizează dezvoltarea de partid şi de Primărie şi alături de voi, turismului. Urmărim, aşadar, să dezvoltăm lo- de locuitorii Gherlei, am pornit la drum curi şi baze unde sportul să poată fi practicat, în acest nou mandat ca edil-şef. Nu a fost uşor. atât la sat, cât şi la oraş, iar aici noul stadion Cluj Pentru că am mizat pe o construcţie solidă, de Arena este un exemplu care merită urmat. durată, şi nu pe simple acţiuni spectaculoase, De aceea, preocuparea noastră ca şi Con- dar fără anvergură pe termen lung. Am pornit siliu Judeţean este de a-i identifica pe toţi cei de jos, de la lucrările de infrastructură, convinşiP interesaţi să colaboreze la dezvoltarea unei că, întâi de toate, trebuiau puse la punct reţelele romovarea turistică a Judeţului Cluj strategii noi, care să popularizeze judeţul Cluj tre, ale edililor, se îndreaptă spre viitor. Avem de apă, canalizare şi gaze, fără de care nu poate trebuie gândită în strânsă corelare cu ca destinaţie turistică, şi nu doar de business viziunea unui viitor turistic care să asigure fi conceput confortul în Gherla secolului XXI. 50 realităţile geografice, culturale şi eco- sau de tranzit. Primim cu mare bucurie, prin unicitate şi prosperitate municipiului Gherla. de străzi au fost afectate, într-un fel sau altul, nomice ale zonei, ca şi cu tradiţia pe urmare, iniţiativa primarului Ovidiu Drăgan de Şi avem, har Domnului, cu ce ne lăuda! Avem de aceste lucrări, aproape jumătate din străzilecare cu mândrie o moştenim. Judeţul nostru a reaşeza Gherla pe harta circuitului turistic al Catedrala armeano-catolică şi întreg trecutul municipiului nostru! Asta a însemnat, suntemse află la o distanță aproape egală de trei mari Judeţului Cluj, acolo unde-i este locul. E bine- armenesc a cărui mărturie este centrul baroc conştienţi, şi situaţii de disconfort, dar vesteacapitale: Budapesta, Bucureşti şi Belgrad. cunoscut faptul că Gherla, prin Mănăstirea al oraşului. Avem moştenirea unui trecut de bună pe care ţin să v-o împărtăşesc aici şi acumClujul reuneşte, de asemenea, trei zone de re- Nicula, se află pe primul loc în ceea ce priveşte bună înţelegere interetnică şi interconfesională, este că ce a fost mai greu a trecut. Am trecut delief diferite, Munţii Apuseni, Dealurile Clujului şi potenţialul turismului ecumenic nu doar în căruia îi stau mărturie superbele biserici din faza fundaţiei ambiţiosului nostru proiect şi amale Dejului, respectiv Câmpia Transilvaniei. Sunt judeţ, ci în întreaga Transilvanie. În acest con- oraş. Avem pelerinajele de la Nicula, parte ieşit la suprafaţă, am ieşit la lumină!deja celebre bunătăţi locale precum Varza a la text, lucrările de infrastructură care s-au realizat integrantă a unui Drum al Maicii Domnului ce De acum, finalizarea lucrărilor de infrastructurăCluj, Palaneţele de la Ceanu Mare, Plăcintele de în ultimii ani în Gherla, printre care şi şoseaua poate reprezenta filonul de bază al unui traseu se va concentra pe asfaltarea de străzi, apoi pela Turda, Caşcavalul de Năsal, ceardaşurile de la de centură, le vor aduce un plus de confort nu de turism ecumenic care să aibă în centrul său înfrumuseţarea oraşului. Spaţii verzi, indica-Moldoveneşti, învârtitele de la Mociu şi Ţaga... doar locuitorilor Gherlei, ci şi turiştilor, pe care municipiul Gherla, cu toate facilităţile de care toare rutiere şi turistice, un concept integratPentru ca turiştii din toată lumea să afle şi să nu mă îndoiesc că îi vom avea în judeţ în număr dispunem şi la care lucrăm în prezent. Mizăm privitor la numele străzilor, ca şi la nivelul as-vină să se bucure de toate acestea, avem nevoie tot mai mare. Suntem convinşi că Gherla va fi în pe revitalizarea Băilor Băiţa, ca şi pe interesul pe pectului urbanistic al centrului vechi. Moştenim,de promovare, ca şi de corelarea lor cu alte eve- viitor un pol de dezvoltare pentru întreaga zonă care îl trezesc împrejurimile Gherlei, cu salba de noi, gherlenii, un oraş cu bunele epocii de aurnimente culturale. Toamna muzicală Clujeană a Someşului Mic şi de aceea îi asigur pe gherleni lacuri unică în Ardeal, ca şi cu obiceiurile speci- armeneşti şi, pe alocuri, cu relele perioadei co-şi Festivalul Internaţional de Film Transilvania de întreg sprijinul şi de implicarea fără rezerve a fice satelor din zonă. muniste. Ce ţine de noi este ca măcar la nivelulsunt doar două dintre ele. Consiliului Judeţean Cluj în toate proiectele pe Avem cu ce ne lăuda şi avem pentru ce mun- ochiului, la nivelul străzii, să facem din GherlaPornind de la amploarea şi reputaţia unor astfel care Gherla mizează. ci! Ţine numai de noi, mai mult ca oricând, să un oraş agreabil, un oraş confortabil, iar pe ter-de acţiuni, trebuie să gândim promovarea tu- demonstrăm că împreună putem da o faţă men lung un veritabil oraş rezidenţial cu alurăturor valorilor dragi clujenilor, iar aici mă gân- nouă Gherlei! europeană, un oraş în care atât locuitorii, cât şidesc înainte de toate la personalităţile care au Alin Tișe turiştii să găsească armonia şi liniştea pe carefăcut istorie la Cluj: Sigismund de Luxemburg, Președintele Consiliului Județean Cluj Primar, toată lumea le caută în tumultul vieţii cotidiene.Matia Corvinul, David Francisc, primarul Haller, Ovidiu Drăgan De aceea, încă de pe acum, gândurile noas- 2 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 3
  3. 3. Destinul GherleiÎ ntre fascinaţia Occidentului şi nostalgia Orientului: acesta a fost şi este destinul – uneori dus Regelui Ferdinand dovada ultimă a unirii Transilvaniei cu Ţara-Mamă. Primul a ajuns pe Co- dramatic, alteori remarcabil, întotdeauna special – al Gherlei. Un destin aparte, binecuvân- lumna lui Traian, al doilea avea să devină, aproape 2000 de ani mai târziu, primul cardinal român tat cu daruri şi întărit cu încercări. Ca umbra unei cruci, veghind în miez de zi peste locuri din istoria Bisericii Catolice: acesta a fost şi este destinul Gherlei. şi oameni. Destinul Gherlei e, cumva, destinul icoanelor pe sticlă de la Nicula: inspirate de peregrinările negus-Între fascinaţia Romei, care şi-a pus aici, la începutul erei noi, una dintre cele mai bune unităţi torilor din zonă prin lumea germanică, pe vremea Imperiului, apoi întregite şi înfrumuseţate, înde cavalerie, şi dorurile pe care, la 1700, armenii pribegi le-au adus cu ei atunci când şi-au căutat zeci şi sute de ani, de fiorul unic şi irepetabil al spiritualităţii bizantine. În fapt, destinul Gherlei niciliniştea înfiinţând mândrul Armenopolis: acesta a fost şi este destinul Gherlei. nu poate fi altfel decât legat de Nicula, centrul spiritualităţii transilvane, locul în care ortodocşi şiÎntre puterea şi priceperea lui Tiberius Claudius Maximus, omul care i-a dus împăratului Traian greco-catolici se roagă împreună la Maica Domnului pentru pace şi linişte: acesta este destinuldovada ultimă a victoriei Romei în Dacia, şi forţa şi credinţa episcopului Iuliu Hossu, omul care i-a Gherlei. 4 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 5
  4. 4. Gherla: istorie la tot pasul6 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 7
  5. 5. nord), Cocoşvar (în zona de est) şi Lăutarilor (în Pictură din biserica Solomon partea nord-vestică). Datorită importanţei oraşului, generată cu precădere de dezvoltarea economică, dar şi de aspectul urbanistic aparte, în 1786 împăratul Iosif al II-lea îi conferă titlul de „oraş liber regesc”, acordându-i dreptul de a ţine patru târguri anu- ale şi două săptămânale. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, oraşul a mai slăbit din punct de vedere economic, prin scăderea numerică a populaţiei armeneşti. Cetatea Gherlei Totuşi, ca urmare a unei noi organizări admi- nistrative (unirea judeţelor Dăbâca cu judeţul Solnoc), s-a dat un nou impuls atât dezvoltăriiRembrand - Coborârea de pe cruce economice, cât şi urbanistice a aşezării de pe Someş. Remarcabile sunt realizările de ordin economico-social şi filantropic, înfăptuite cu sprijinul unor fii aleşi ai Gherlei. Este perioada în Începutul dezvoltării urbane a Gherlei se care creşte numărul de locuinţe, este amenajat datorează aşezării armenilor pe aceste melea- Parcul Central, sunt deschise şcoli româneşti şi guri, la sfârşitul secolului XVII şi începutul ce- preparandii. Este înfiinţată Dieceza de Gherla, lui următor. Armenii din Gherla sunt originari stabilindu-se tot aici sediul episcopal român, o din Anatolia, unde s-au format ca popor dând citadelă a luptei de afirmare naţională şi social- Arhitectură din Gherla naştere unei civilizaţii străvechi în care viaţa culturală. Sunt construite Orfelinatul de băieţi, pulsa din plin, iar meşteşugurile şi comerţul au iar ulterior cel de fete. Cea mai importantă re- cunoscut o mare înflorire. Spre sfârşitul secolu- alizare din ultimele decenii ale secolului XIX, lui al XVII-lea, armenii veniţi din zona Bistriţei cu influenţe pozitive asupra dezvoltării ulte- i-au cerut împăratului Leopold I dreptul de a se rioare a oraşului, a fost inaugurarea liniei fe- stabili pe domeniul aloidal al Gherlei şi de a-şi rate care trece prin Gherla, la 28 septembrie construi un oraş lângă vechiul târg românesc de 1889). Între anii 1905-1907, s-a ridicat biserica aici. română amplasată pe strada Bobâlna, clădire Opera de clădire a noului oraş a început din monumentală, în stil bizantin. partea sud-estică, unde se află azi Biserica Sfârşitul Primului Război Mondial a însemnat Acuarelă „Ulița apei” Solomon, primul edificiu religios al armenilor, dezmembrarea Imperiului austro-ungar, iar ac- deveniţi, în urma unirii cu Biserica de la Roma, tul de la 1 Decembrie 1918, la înfăptuirea căruia armeano-catolici. Noul oraş de pe Someş au contribuit şi personalităţi locale, în frunte cu cunoaşte un ritm de dezvoltare susţinut, fapt episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, a însemnat oglindit atât de prosperitatea economică, dar şi încadrarea oraşului Gherla în structurile eco- de spiritul întreprinzător al noii populaţii stabili- nomico-administrative ale vechiului Regat. te aici. În a doua jumătate a secolului XVIII şi prima jumătate a secolului XIX, se dezvoltă în jurul oraşului, în afară de Candia (zona de lângă ve- Piața centrală, sec. XIX chea cetate), alte trei cartiere: Măierişte (spre 8 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 9
  6. 6. trei, continuând apoi cu epoca metalelor, perioada medievală şi până în zilele noas- tre. Din epoca metalelor, bunăoară, au fost localizate în aria localităţii Gherla cel puţin două aşezări întinse şi fortificate cu şanţ şi val de apărare. În partea de sud a oraşului, între albia Someşului Mic, Canalul Morii şi latura stângă a şoselei naţionale ce duce spre Cluj-Napoca, s-a aflat un castru roman ce adăpostea unitatea de cavalerie Ala II Pannoniorum. Construită în secolul II d.Hr. fortificaţia făcea parte din sistemul defensiv nordic al Provinciei Dacia, alături de castrele de la Apulum, Potaissa, Căşeiu, Târlişua, Po- rolissum. După părăsirea Daciei de către romani, ştirile şi informaţiile referitoare la perioada prefeudală a aşezării de la Gherla devin tot mai puţine. Kovrig Tivadar a construit orfelinatul de fete Prima atestare a Gherlei datează din anul 1291, când este pomenit satul românesc Gherlahida (ce va avea o existenţă obscură A flată la îmbinarea Câmpiei Trans- până la construirea „noii cetăţi de pe ilvaniei cu Podişul Someşan, Someş”), din care apoi s-a cristalizat toponi- Gherla s-a format într-un mediu micul Gherla, păstrat până în zilele noastre. geografic favorabil existenţei şi Menţionarea documentară apare într-un dezvoltării unor comunităţi umane. Zona a act emis de regele Ungariei, Andrei al III-lea, fost locuită din cele mai vechi timpuri, fără prin care întăreşte lucrătorilor din Ocna De- întrerupere, iar dovezile continuităţii sunt jului mai multe privilegii. Până în secolul al incontestabile. XVIII-lea, satul s-a numit Gherla. Denumirea Cea mai mare parte a oraşului actual se de Candia - Kandia este folosită după for- întinde pe a doua terasă a Someşului marea habitatului urban. În prima jumătate Mic, până sub Dealul Cărăbăi (7 Cruci), iar a secolului XVI, a fost construită în partea de spre vest zona locuită coboară pe prima nord-vest a aşezării, lângă satul Candia, o ce- terasă şi chiar spre lunca Someşului Mic. tate regală. Construcţia, începută în timpul Valea râului, destul de largă în acest loc, lui Ioan Zapolya, a fost continuată de către este încadrată la est de o prelungire a Gheorghe Martinuzzi, care ulterior va de- dealurilor Sicului, iar spre vest de Dealul veni guvernatorul Transilvaniei. Fortificaţia Zapodie, o ramificaţie a zonei de dealuri medievală, cunoscută mai ales sub denu- clujene. Spre sud şi nord, valea Someşului mirea de „Cetatea Martinutzzi”, a avut iniţial Mic se deschide larg, uneori în zile senine un scop strategic bine determinat. De-a lun- putându-se vedea, pe linia orizontului de la gul timpului, arhitectura clădirii a suferit u- miazănoapte, culmile Munţilor Ţibleş. nele modificări, în funcţie de noile destinaţii Pe teritoriul actualului oraş Gherla, s-au pe care le impun proprietarii ei. În 1785, ce- descoperit urme de viaţă umană şi de tatea a devenit închisoare, statut pe care îl activităţi economice, în decursul veacu- are şi astăzi. rilor pe aceste locuri suprapunându-seEpiscopul Oxentius Vărzărescu diferite civilizaţii, începând cu epoca pie- 10 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 11
  7. 7. nia, unde va fi deprins de mic arta echitaţiei, căci a fost recrutat direct între cei 120 de equites legionis, călăreţii din legiunea VII Claudia, cantonată în Moesia Superior, în amonte de Clisura Dunării, la Viminacium. Principalele lui sarcini erau patrularea de-a lungul Dunării şi transmiterea mesajelor. Treptat el a urcat în grad, devenind mai întâi quaestor al trupei de călăreţi ai legiunii, ocupându-se cu aprovizionarea lor cu ar- mament, echipament, cai şi chiar alimente. După aceea a intrat în garda personală a comandantului legiunii şi mai apoi a fost numit stegar (vexillarius) al călăreţilor din aceeaşi legiune. În atribuţiile acestei funcţii intra, pe lângă rolul tactic esenţial al stega-Cel mai vestit roman rului, şi păstrarea economiilor camarazilor,din Gherla, plasate sub înalta protecţie a stindardelor. În războiul dacic al lui Domitian a fost decoratTiberius Claudius Maximus, omul care cu donative (recompense materiale). Subl-a capturat pe Decebal Traian, a devenit subofiţer cu soldă dublă Columna lui Traian, scena 146 (după Cicorius Taf. 107) (duplicarius) în Ala II Pannoniorum, careT făcea parte tot din armata Moesiei Supe- iberius Claudius Maximus a fost ofiţer, să se retragă, dar nu a rămas în noua provin- rior (Serbia actuală). Cãlãreţii acestei trupe decurio, în Ala II Pannoniorum, trupa cie, ci s-a întors pe meleagurile natale, unde erau recrutaţi din pannonii de neam illyric de cavalerie cantonată la Gherla încă şi-a durat încă din timpul vieţii monumentul (înrudiţi cu albanezii de azi), care locuiau în de pe vremea lui Traian şi rămasă aici funerar, care ne informează asupra întregii Câmpia Ungară. Pannonii erau vestiţi pentrupână la retragerea aureliană. În epoca romană sale cariere. caii lor iuţi, care au făcut din ei cei mai buniGherla era un important punct strategic, care poştaşi (veredarii). După primul război dacicdomina podul peste Someşul Mic şi reprezenta trupa a fost cantonată la Lederata pe Dunăre,centrul unei regiuni ce controla traficul cu sare după cum o atestă o cărămidă descoperitădin zonă. aici. Pentru valoarea demonstrată pe câmpulTiberius Claudius Maximus era celebru pe vre- de luptă Tiberius Claudius Maximus a fostmea sa, căci el este norocosul cavaler care l-a decorat în mai multe rânduri, dar supremacapturat pe Decebal, de fapt a asistat la sinu- recunoaştere a calităţilor sale a constituit-ociderea regelui dac şi i-a dus lui Traian dovada selectarea lui în trupa de elită a cercetaşilorpalpabilă a morţii marelui duşman al Romei, (exploratores), în care calitate a asistat la si-capul şi mâna dreaptă ale regelui defunct. Fapta nuciderea lui Decebal şi i-a dus la Ranissto-sa e consemnată de mai multe scene de pe co- rum împãratului Traian capul lui Decebal.lumna lui Traian din Roma. Sinuciderea lui De- Întors în Ala II Pannoniorum, el a fost pro-cebal este de altfel figurată pe diferite artefacte movat ofiţer, decurio. În „fişa postului” intradin epocă, printre care şi serviciile de masă (terra printre altele antrenarea noilor recruţi. Dupăsigillata) produse în Gallia şi vândute în toată Eu- constituirea provinciei, trupa a fost aşezată înropa romană. Cariera lui Tiberius Claudius Maxi- valea Someşului Mic, la Gherla. Lăsat la vatrămus ne este cunoscută în detaliu datorită mo- prin anul 110 de guvernatorul noii provincii,numentului său funerar, descoperit la Philippi Decimus Terentius Scaurianus, el s-a reîntorsîn Macedonia, regiunea natală a eroului nostru, în rândurile armatei, ca voluntarius. Apoiunde acesta s-a retras după lăsarea la vatră. a participat la războiul partic al lui Traian,Tiberius Claudius Maximus s-a născut şi a Stela funerară a lui Tiberius Claudius Maxi- distingându-se încă o dată. În primii ani aicopilărit pe câmpiile de lângă Phillippi, Macedo- mus de la Philippi (după P. Conolly) domniei lui Hadrian bătrânul ostaş a trebuit12 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 13
  8. 8. LA PAS PRIN GHERLAUn oraş unicD ezvoltarea arhitectonică a Gherlei începe în anul1682, o dată cu aşezarea, cu per- Roma un plan al oraşului întocmit de inginerul Alexa. În mod cert, construcţia începe în zona misiunea principelui Mihai Apafi, a armenilor lângă vechea cetate Martinuzzi, în satul Bisericii „Solomon”, zonă care nu respectă un plan conturat. Ulterior, însă, se observă cum întreg românesc Candia. După pacea de la Karlowitz din 1699, Transilvania iese din sfera de oraşul se dezvoltă după nişte direcţii bine stabilite, sub influenţa curentului baroc care pătrundea influenţă a Imperiului otoman şi intră sub influenţa habsburgilor. Tradiţia întemeierii atunci în Ardeal. Gherla devine, astfel, primul oraş ardelean construit în întregime în stil baroc.Gherlei menționează faptul că episcopul armeano-catolic Oxendius Vărzărescu ar fi adus de la14 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 15
  9. 9. Străzile orașului vechi Străzile oraşului baroc au un farmec aparte. La fiecare pas, călătorul este surprins de farmecul clădirilor şi al caselor. Detaliile încântă privirea mai mult ca orice altceva: o fereastră sau o arcadă sau un fronton de clădire sunt, fiecare, mici semne ale unui tre- cut fascinant. Vechea primărie În faţa bisericii armeano-catolice se găsea, în urmă cu 250 de ani, clădirea vechii primării. Decorarea faţadei aparţinea perioadei de Piaţa Centrală tranziţie de la baroc spre clasicism, specifică Piaţa Centrală este elementul urban care primei jumătăţi a secolului al XIX-lea. A fost are cel mai bine conturată amprenta demolată în 1893, când s-a construit noua barocului. În forma iniţială, avea forma primărie. unui pătrat cu latura de 120 de metri. Aici este amplasată catedrala armeană, având azi în faţă un frumos parc. Este Cetatea Martinuzzi înconjurată de numeroase clădiri aflate în În prima jumătate a secolului al XVI-lea în- diferite stadii de restaurare şi care poartă cepe construirea unei cetăţi de către Ioan toate influenţa barocului. Zapolya. Finalizarea edificiului e meritul car- dinalului Martinuzzi, care a guvernat Transil- vania cu mână de fier, păstrând-o autonomă Parcul oraşului atât faţă de turci, cât şi faţă de habsburgi. Parcul se conturează în 1864, între Cana- În secolul al XVIII-lea, cetatea şi-a schim- lul Morii şi cursul regularizat al Someşului, bat destinaţia originală, aceea de punct de având ca model parcurile austriece. Cele control şi de protecţie a Văii Someşului Mic, opt alei sunt păstrate şi astăzi şi, la fel ca transformându-se în penitenciar. acum 150 de ani, este locul preferat de plimbare, joacă şi recreere al gherlenilor. În mijlocul parcului se găsește un lac în curs de reamenajare de către Primăria Gherla.16 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 17
  10. 10. Orfelinatul de băieţi Primul orfelinat de băieţi din Transilvania a fost înfiinţat tot la Gherla, în prezent aici funcţionând Spitalul Municipal Gherla. Cimitirul vechi Lângă Cetatea Martinuzzi s-a aflat o perioadă şi cimitirul armean, iar după transformarea cetăţii în penitenciar aici a fost şi cimitirul închisorii, Rózsa Sándor, un celebru haiduc maghiar, fiind înmor- mântat aici. Orfelinatul de fete Liceul teoretic „Petru Maior” Clădirea încorporată astăzi în Liceul Înfiinţat în 12 octombrie 1919, Liceul „Petru „Ana Ipătescu“ a fost construită de către Maior“ este una dintre unităţile de elită ale Kovrig Tivadar, fiind primul orfelinat de învăţământului gherlean, aici învăţând de-a fete din Transilvania. lungul timpului mari personalităţi ale cul- turii transilvănene. Casa cu cariatide Azilul de bătrâni Situat pe str. 1 Decembrie 1918, la nr. 13, Primul azil de bătrâni din Transilvania a acest monument de arhitectură este un fost construit la Gherla de către familia prilej de încântare pentru turiştii care vizi- Karacsony, la 1800. Este situat pe strada tează Gherla. Trei dintre ferestre sale sunt 1 Decembrie 1918 şi are aceeaşi utilitate încadrate de cariatide, deosebit de frumos şi astăzi. ornamentate. În prezent, aici funcţionează o capelă de rugăciuni greco-catolică.18 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 19
  11. 11. Casa de pe strada Casa de pe strada Mihai Viteazu, nr. 5 Mihai Viteazu, nr. 15 Construcţia casei a început undeva după Faîada imobilului este împărţită în două 1750 şi a fost terminată în 1795, aşa cum registre printr-o cornişă lineară care trece atestă inscripţia din boltarul median al porţii peste cele două porţi, pietonală şi carosabilă. carosabile. Faţada se depărtează de tipicul Ferestrele care au tâmplăria iniţiala au avut baroc al locuinţelor din Gherala, făcând astfel chenare de piatră. Decoraţia lor este rezultată trecerea către arhitectura secolului al XIX-lea. dintr-o refacere databilă la sfârşitul secolului al XIX-lea. Casa de pe strada Casa din Piaţa Libertăţii, Mihai Viteazu, nr. 8 nr. 10 Clădirea a fost finalizată în 1760, poarta Clădirea, din punct de vedere compoziţional având chenar de piatră semicircular cu capi- are farmecul Barocului provincial, panoul în teluri profilate fără cheie marcată. care se află una dintre ferestre având în mod paradoxal rolul de pilastru. Casa de pe strada Mihai Viteazu, nr. 11 Casa din Piaţa Libertăţii, Clădirea, de mici dimensiuni, a fost finalizată nr. 11 în 1808 şi are deja elemente care provin din Faţada parterului datează din a doua clasicism. Ferestrele sunt frumos decorate jumătate a secolului al XVIII-lea, iar cea a cu ghirlande şi medalioane cu figure antro- etajului, de la sfârşitul secolului al XIX-lea. pomorfe, având un corespondent în registrul În prezent aici funcţionează sediul Parohiei superior al frontonului trapezoidal. Greco-catolice Gherla. Casa din Piaţa Libertăţii, Casa de pe strada nr. 12 Mihai Viteazu, nr. 12 Acest monument aparţine stilistic Renaşterii Poarta pietonală a clădirii are o pietrărie târzii, chiar dacă este construit, după cum remarcabilă. Elementele decorative trădează indică inscripţia unei piese sculptate din finalizarea ei după 1770, având influenţe ale faţadă, în 1746. Este una din cele patru case stilului numit „zopf”. cu etaj din secolul al XVIII-lea şi la parterul ei a funcţionat încă de la început prima farma- cie a Gherlei.20 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 21
  12. 12. Casa de pe strada Casa de pe strada 1 Decembrie, nr. 1 Ştefan cel Mare, nr. 3 Anul finalizării construcţiei, 1773, este mar- Pe faţada imobilului se află un relief cu Sfân- cat în arcul porţii semicirculare. Element- tul Gheorghe ucigând balaurul, însoţit de o ele arhitectonice ale faţadei, volutele, fiind inscripţie în limba armeană şi datat la 1739. asemănătoare cu cele de la chenarele biseri- Acesta a fost încastrat în actuala clădire, pro- cii armeano-catolice Sfânta Treime, aflată la venind probabil de la imobilul ce a fost elimi- doar câţiva zeci de metri, rezultând că s-a nat pentru construirea celui actual. folosit material de la construcţia acesteia, începută în 1748 şi sfinţită în 1804. Casa de pe strada Casa de pe strada 1 Decembrie, nr. 2 Ştefan cel Mare, nr. 5 Construcţia clădirii a fost finisată în 1764, fi- Casa parohială armeano-catolică, ridicată ind una dintre cele mai bine păstrate clădiri încă de la început cu această funcţiune, este din Gherla. Compoziţia ei, atât a planului, cât unul din cele mai valoroase exemple de şi a faţadei, fiind coerente şi executate într-o locuinţă Gherleană. singură etapă, forma elegantă a capitelurilor pilaştrilor porţii fiind asemănătoare cu cea a capitelurilor din faţada sudică a Catedralei „Sf. Mihai” din Alba Iulia. Casa de pe strada Casa de pe strada Ştefan cel Mare, nr. 7 Construcţia se remarcă prin chenarul de 1 Decembrie, nr. 3 piatră al porţii carosabile cu arc în mâner de Faţada clădirii are patru ferestre cu chenare cosc boltar median şi imposte. de piatră şi cornişe în formă de acolade, cali- tatea lor artistică fiind de nivel maxim în Gh- erla. Casa de pe strada Casa de pe strada Ştefan cel Mare, nr. 9 1 Decembrie, nr. 10 În această casă a poposit în nenumărate În compoziţia generală a faţadei se simt deja rânduri poetul George Coşbuc ca oaspete al tendinţele arhitectonice de clasicizare, el- prietenului său dr. Octavian Dominde, prelat ementele sale decorative fiind încadrabile în papal. ceea ce în literatura provincială se numeşte stil „empire”. Probabil meşterul care a con- struit faţada, format în perioada Barocului, a încercat să ţină pasul cu schimbările ce se fac simţite în evoluţia artei la sfârşitul secolului al XIX-lea.22 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 23
  13. 13. Clădirea Judecătoriei Casă din sec. XVII Clădirea Judecătoriei Gherla este situată Clădire din secolul XVII renovată în perioa- vizavi de Liceul „Petru Maior“. După in- da interbelică cu elemente arhitecturale stalarea administraţiei comuniste, aici a românești funcţionat Şcoala de Cooperaţie, iar după 1990 s-a reînfiinţat Judecătoria Gherla. Liceul teoretic „Ana Ipătescu” În 22 aprilie 1915, a luat fiinţă „Preparandia de Casa Laszloffy fete“, actualul Liceu Teoretic „Ana Ipătescu“ din Situată pe str. 1 Decembrie 1918, nr. 16, a Gherla, care urma să pregătească învăţătoare fost construită în secolul al XVIII-lea şi este pentru şcolile româneşti din zonă. Cursurile una din cele 2 case cu etaj ce nu se găsesc au fost deschise la 5 septembrie 1915, în plin în piaţa principală. Chenarele de la Casa război mondial, în prezenţa unor importante Laszloffy sunt printre cele mai frumoase personalităţi ale culturii şi învăţământului şi mai reprezentative pentru barocul civil românesc din Transilvania, aflată atunci în Im- din Transilvania. Deasupra porţii se găsesc periul Austro-Ungar. Şcoala şi-a păstrat profilul trei busturi de turci, motiv exotic baroc. În până în anul 1956, numărându-se printre cele această clădire a funcţionat o vreme gim- mai apreciate şcoli de acest nivel din ţară. Pro- naziul armenesc, iar din 1881 a găzduit fesorii care au predat aici până în anul 1948, primul muzeu de istorie din Gherla, fiind aleşi cu multă atenţie de episcopul dr. Iuliu unul dintre primele din Transilvania. Hossu, au devenit adevărate legende, model de probitate morală şi profesională. Astăzi, Li- ceul Teoretic „Ana Ipătescu“ se remarcă, prin- tre altele, prin numărul foarte mare de elevi (1.311), de clase (51) şi de cadre didactice (89), fiind una din cele mai mari unităţi şcolare din judeţ.24 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 25
  14. 14. Parcul central Parcul Central este locul favorit de promenadă al gherlenilor, în prezent acesta aflându-se într-un amplu pro- ces de înfrumuseţare şi amenajare. Se doreşte ca proiectul să fie gata până anul viitor, iar cei mici să se poată delecta cu bărcuţele pe lacul din centrul parcului.26 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 27
  15. 15. În decursul timpului, colecţiile au sporit prin achiziţii, donaţii şi artefacte descope- rite ca urmare a săpăturilor arheologice din zonă, astfel că, în prezent, muzeul adăposteşte peste 19.000 de piese cu- prinse în şase colecţii. Potrivit directorului Mihai Meşter, valo- rificarea patrimoniului muzeal se face prin expoziţii permanente şi temporare, iar în ultimul timp şi prin expoziţii itine- rante. Expoziţia permanentă prezintă ma- teriale arheologice şi documentare din paleolitic până în secolul al XIX-lea. Apar în vitrine exponate descoperite la Gher- la şi în zonele limitrofe aparţinând epo- cilor paleolitic, neolitic, perioadei dacice şi romane, precum şi piese aparţinând evului mediu şi epocii moderne. Având în vedere existenţa unui număr mare de obiecte armeneşti, a fost amenajată o „Sală armenească”, expoziţie ce prezintă publicului vizitator piese provenite în ma- joritate din mediul religios, aparţinând cultului armeano-catolic.Muzeul de IstorieM uzeul de Istorie repre- zintă unul dintre po- lii culturali cei mai importanţi ai Gherlei.Muzeul a fost organizat pe bazaunei serii de colecţii de mare valoa-re, printre care cele aparţinândSocietăţii Astra, Muzeului Armenesc,Liceului „Petru Maior” şi Muzeului dinSic. Din 1986, întregul inventar a fosttransferat în superbul edificiu de pestrada Mihai Viteazul, nr. 6, fosta casăa familiei Karacsony, construită lasfârşitul secolului XVIII şi care a servitînainte de Al Doilea Război Mondialca sediu al Episcopiei Greco-Catolicedin Gherla.28 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 29
  16. 16. Str. Mihai viteazu nr.6 Muzeul de Istorie, fosta casă Karatsony, este indiscutabil cel mai valoros exem- plu de locuinţă barocă din Gherla. Muzeul „Iuliu Hossu” din Gherla M Din vara lui 2007, muzeul se mândreşte şi inunata curte din spatele Muzeu- Portretul oficial al fostului episcop, o pictură cu un lapidar roman şi medieval, amena- lui de Istorie din Gherla ascunde, superbă încadrată în tricolor, se află în Muzeu, jat în curtea instituţiei. În vara anului 2010 pe lângă un interesant lapidar, chiar sub tabloul înfăţişându-l pe Papa Ioan a fost inaugurat, cu prilejul „Zilelor Munici- şi intrarea într-unul din locurile Paul al II-lea. În rest, în decorul unui mobilier de piului Gherla”, un nou spaţiu expoziţional speciale ale oraşului: un mic, dar generos şi epocă, vizitatorii pot vedea reverenda, mitrele, permanent, care prezintă în vitrinele sale emoţionant omagiu adus uneia dintre cele mai luminoasele straie episcopale, dar şi docu- piese reprezentative pentru cele şase importante personalităţi de care e legat desti- mente care amintesc de personalitatea lui Iuliu colecţii deţinute de muzeul gherlean. nul locului, cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu. Hossu, episcopul care a luptat ca nimeni altul În ultimii ani, Muzeul de Istorie din Gherla Muzeul „Iuliu Hossu” se află în custodia doam- pentru drepturile românilor ardeleni atât pe a pus pe afişe câteva interesante expoziţii nei Georgeta Pop, soţia regretatului protopop vremea regimului austro-ungar, cât şi în tim- cu caracter temporar, foarte gustate de greco-catolic al Gherlei Gavril Pop. Pasionat pul şi între cele două războaie mondiale. Un vizitatori: „Arme şi efecte militare”, „Rea- colecţionar de obiecte populare şi bisericeşti, adevărat model de verticalitate după venirea lizări ale ştiinţei şi tehnicii”, „Icoane pe preotul Gavril Pop a reuşit să achiziţioneze, comuniştilor la putere, Iuliu Hossu rămâne în sticlă – Şcoala Nicula”, „Artă şi tradiţie pe după 1989, câteva dintre cele mai importante istorie mai cu seamă prin faptul că, la 1 decem- valea Someşului Mic”, expoziţia cucute- obiecte personale şi de cult ale fostului epis- brie 1918, la Alba Iulia, a avut onoarea de a citi niană „Scânteia - Magia restaurării”, „Artă cop de Cluj-Gherla Iuliu Hossu. Proclamaţia Adunării Naţionale privind unirea şi cultură armenească la Gherla” sau „Re- cu Ţara-Mamă, România. memorând Revoluţia de la 1848”.30 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 31
  17. 17. Bisericile Gherlei32 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 33
  18. 18. Biserica armeano-catolică „Sfânta Treime” C ea mai reprezentativă clădire a Gher- lei este biserica armeano-catolică, situată în centrul oraşului, a cărei ridicare a început în septembrie 1748. A fost terminată în 1798 şi a fost sfinţită abia la 17 iunie 1804. Datorită perioadei înde- lungate de construcţie, la ridicarea ei au lu- crat mai multe echipe de meşteri, din diferite regiuni ale Imperiului austriac, fapt care duce la prezenţa unui amalgam de stiluri arhitec- tonice.34 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 35
  19. 19. 36 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 37
  20. 20. I nteriorul este echilibrat şi unitar stilis- tic, fiind în stilul baroc „matur”, bogat ornamentat, de-o frumuseţe aparte, care impresionează pe oricine intră în biserică. Datorită faptului că bogata co- munitate armeană a împrumutat vistieria habsburgică, secătuită de războaiele cu Na- poleon, aceasta a primit cadou din partea împăratului o pictură din galeria de artă a casei dinastice. Armenii au ales „Coborârea de pe cruce”, operă realizată, după unii, de Rubens, iar după alţii de şcoala rubensiană. Un alt element stilistic impresionant este reprezentat de coloanele cu capitel compo- Altarul Gherlei zit, coloane pe care se sprijină arcele duble. Exteriorul este un amestec între baroc şi cla- sic. Biserica avea un gard cu stâlpi de piatră, peste care erau suprapuse statuile aposto- lilor. Ferestrele sunt dublu etajate, plasate pe un panou. Cele inferioare au o terminaţie G semicirculară, iar cele superioare sunt în herla a fost un altar al luptei pentru formă de liră, ambele având un chenar pro- libertate şi demnitate în anii cruzi, filat şi cheie. O altă particularitate a bisericii o de început, ai comunismului. Sute reprezintă catacombele, unde sunt înhumaţi de martiri şi-au dus crucea, fără crâc- reprezentanţi de seamă ai comunităţii gher- nire, între zidurile penitenciarului din oraş, iar lene din veacurile trecute. azi două monumente amintesc că gherlenii au învăţat lecţia suferinţei marilor lor înaintaşi şi s-au întărit din puterea exemplului lor de curaj. La căpătâiul crucilor ridicate în memoria eroilor rezistenţei comuniste, florile nu veştejesc nicicând la Gherla, iar lumânările nu se sting niciodată. “Aţi luminat cu jertfe sfinte / Pământul până-ntemelii / Căci ţara arde de morminte / Cum arde cerul de făclii”, stă scris pe unul dintre monumente. Versurile martirului Radu Gyr sunt sfinte la Gherla.38 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 39
  21. 21. Biserica „Solomon” B iserica „Solomon” este prima construită de către armeni, denumită aşa după ctitorul ei, Solomon Simai. Construcţia a durat doar un an, între 1723 şi 1724, iar amplasamentul a fost decis încă dinaintea trasării planului oraşului baroc. Biserica era înconjurată de un zid de piatră, în incintă aflân- du-se şi cimitirul. Între 1732 şi 1751, bisericii i-a fost adăugat un turn aproximativ pătrat. Cornişa turnului are pe mijlocul fiecărei laturi un semi- cerc şi este introdusă tribuna vestică, terminată cu un parapet de zidărie, fără decoraţii. An- cadramentul de intrare în biserică, datat la 1723, aparţine, din punct de vedere stilistic, Renaşterii transilvănene, iar de-o parte şi de alta se află sta- tuile sfinţilor Silvestru şi Grigore Iluminatorul. Bi- serica „Solomon” este un produs de arhitectură care ne prezintă faza de evoluţie, la acea vreme, a comunităţii armeneşti, stabilită deja de trei de- cenii în Gherla.40 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 41
  22. 22. Mănăstirea franciscană şi Biserica Mănăstiriicatolice „Sfântul Petrude Alcantara”C onstrucţia mănăstirii franciscane a început la 1742, după ce primarul de atunci, Todor Daniel, a donat un lot pentru construcţia ei. Piatra de temelie a fost pusă în 1748, bi- serica fiind terminată şi sfinţită în 1758, iar capela Mariei de Loretto, în 1760. Cele două turnuri au fost adăugate în 1878.Decoraţiunile interioare şi pictura sunt de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX.Faţada clădirii contrastează cu interiorul bogat în decoraţiuni. Biserica este un punct foarte im-portant al itinerariului Maicii Domnului, care porneşte din Austria, trece prin Gherla şi ajungepână la Şumuleu Ciuc, pelerinaj care datează încă din secolul XV.42 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 43
  23. 23. Catedrala Ortodoxă „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” C atedrala a fost construită în 1905 şi a fost folosită drept catedrală greco-catolică a Episcopiei de Gher- la până la 1930. Datorită eforturilor episcopului Iuliu Hossu, în 1930 sediul epis- copiei a fost mutat la Cluj. În această biserică se află mormintele episcopilor Ioan Szabo si Vasile Hossu. Din 1948, biserica este catedrală ortodoxă.44 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 45
  24. 24. Biserica de lemn a Biserica greco-catolică Mănăstirii Greco-Catolice de lângă gară „Sfântul Anton de Padova” M C ănăstirea Sfântul Anton de Padova, onstrucţia bisericii greco-ca- construită în stil maramureşean, to-lice de lângă gară a început este situată pe dealul estic al Gher- în 1993, la iniţiativa părintelui lei, într-un decor magnific, oferind Gavril Pop, pe un teren prim- turistului un frumos punct de belvedere asupra it de la Primăria Gherla, în schimbul oraşului. Piatra de temelie a fost pusă la 13 iunie continuării funcţionării în clădirea de pe 1999 de către energicul protopop Gavril Pop şi strada Mihai Viteazul a Muzeului de Is- a fost terminată şi sfinţită, în timp record, la 14 torie. Hramul bisericii se doreşte a fi, în septembrie 1999. toamna anului viitor, de Sfântul Iosif . În curtea mănăstirii, pe lângă prezenţa unor ves- tigii romane, se află şi statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, patronul şi ocrotitorul Cehiei. Interiorul bisericii cuprinde o serie de icoane pictate pe sticlă în stilul Şcolii de la Nicula. În fiecare an, de Rusalii, se organizează o proce- siune religioasă la care participă credincioşi de toate vârstele.46 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 47
  25. 25. Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae“ de lângă parc n anul 1936, cu sprijinul Primăriei Î Gherla şi prin contribuţia enoria- şilor, s-a cumpărat un teren şi s-a construit o biserică ortodoxă pe locul fostului cinematograf. În 1987 a început construcţia actualei biserici, care a fost terminată şi sfinţită la 15 septembrie 1996, fiind şi sediul Pro- topopiatului Gherla, care cuprinde 42 de parohii şi Mănăstirea Nicula.48 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 49
  26. 26. Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime” B iserica ortodoxă „Sfânta Treime” este o construcţie cu o arhitectură unică,Lacul Tarnița datorită configuraţiei terenului de la intersecţia străzilor Clujului şi Hăşdăţii. Biserica aparţine Parohiei 3 Gherla, iar lucrările de construcţie s-au executat din donaţiile enoriaşilor, din fonduri primite de la Ministerul Cultelor, Consiliul Judeţean Cluj şi de la credincioşi din alte localităţi. De asemenea, un ajutor important a venit de la Fabrica de Cărămidă, care a donat materialele de construcţie. Edificiul îmbină elemente neobizantine cu ele- mente moderne. Proiectul bisericii a fost exe- cutat de arhitectul Emanuil Tudose, iar lucrările de construcţie au început în anul 1993. În subsolul bisericii sunt amenajate o bibliotecă şi spaţii pentru activităţi culturale şi recreative pentru copii.50 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 51
  27. 27. Biserica Ortodoxă „Ioan Botezătorul” C onstruită în jurul anului 1848 de către armeni, biserica face parte actualmente din Parohia Ortodoxă Gherla 3. Construcţia ei a fost finanţată de către Czetz Gergely, care a suportat şi costurile edificării orfe- linatului de băieţi, în prezent Spitalul Mu- nicipal. În curtea bisericii a fost ridicată, în 1983, o frumoasă troiţă. Czetz Gergely, constructorul orfelinatului de băieți și al bisericii „Sf. Ioan Botezătorul”52 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 53
  28. 28. Biserica Reformată B iserica Reformată a fost construită între 1862 şi 1877, până la acest mo- ment biserica fiind filială a celei din Mintiu Gherlii, care datează din se- colul XIII şi a fost ridicată de Ordinul benedic- tinilor. În prezent, ea funcţionează ca biserică reformată de rit calvin.54 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 55
  29. 29. Biserica Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“, din Hăşdate B Situată la 2 km de Gherla, biserica a fost construită între 1970 şi 1974 şi apartine de Parohia Gherla 3. Iniţiativa construcţiei i-a aparţinut preotului Gavril Zob, un adevărat simbol al rezistenţei credinţei în faţa curentului ateist impus de administraţia comunistă. Biserici din Băița D eoarece biserica veche era distrusă de timp, în 1983 a început construirea actualei biserici, terminată în 1991 şi sfinţită cu hramul Sf. Arhangheli Mi- hail şi Gavril. În 2009 au avut lucrări de renovare şi a fost resfinţită în 2010.Biserica Ortodoxă cu hramul Sf. Paraschiva,Sf. Mina şi Toţi Sfinţii RomâniC onstrucţia bisericii a început în 2004, fiind realizată în stil brâncovenesc, iar în 2008 a fost sfinţită în prezenţa P.S. Vasile Someşanul, de Florii. Având statut de biserică misionară, i-au fost arondate centrele de plasament şi centrele de tip familial. Iconostasul a fost realizat la Piatra Neamţ şi pictura de pe el de măicuţele de la Bistrita, Biserica reformată Biserica din Băițadin Vâlcea, iar clopotul şi o serie de alte obiecte de cult provin din Grecia.56 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 57
  30. 30. GHERLA ŞI ÎMPREJURIMILE Pius al XII-lea, pelerinajele au luat o amploare extraordinară pe timpul păstoriei episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla Iuliu Hossu.Nicula: minunea de lângă Gherla Până la 50.000 de oameni se adunau la Nicula în perioada interbelică pentru a se ruga la icoa-N u există loc în Ardeal în care rugăciunile să urce mai fierbinţi spre Cer şi unde Măicuţa na făcătoare de minuni a Mariei şi pentru a se Domnului să fie mai adorată ca la Nicula. Vechea mănăstire în care Maria a lăcrimat, în îmbăta cu chemările la pace şi dragoste de ţară 1699, alături de sutele de mii de creştini români năpăstuiţi sub asuprire străină. Minu- şi de Dumnezeu ale Prea Sfinţitului Iuliu Hossu. nea împlinită de Fecioara pictată pe lemn la 1681 de Luca din Iclod a fost confirmată Tradiţia marilor pelerinaje a fost reînnodatăchiar de ofiţerii austrieci veniţi să o cerceteze. Aproape o lună întreagă a lăcrimat Maica Dom- în mod fericit după Revoluţie. Sute de mii denului, între 15 februarie şi 12 martie 1699, iar vestea s-a răspândit grabnic în toate cotloanele credincioşi, atât ortodocşi, cât şi greco-catolici,Transilvaniei. Adevărate pelerinaje au luat drumul mănăstirii de la Nicula, satul aflat la numai 7 iau în fiecare an drumul Niculei în preajma zileikilometri de Gherla, mai cu seamă pe 15 august şi 8 septembrie, de Sfântă Mărie Mare şi de Sfântă de 15 august. Aici, până de curând, pelerinii auMărie Mică. Consacrate de statutul de sanctuar marian conferit mânăstirii, în 1928, de către Papa putut asculta faimoasele predici ale unui alt mare ierarh creştin al ardelenilor, Mitropolitul ortodox Bartolomeu al Clujului. Vlădica Bartolomeu a consacrat un adevărat cult în jurul mânăstirii, locul său preferat de asceză şi rugăciune, dar şi un loc în care, inspirat de Duhul Sfânt, a realizat una dintre cele mai plastice diortosiri ale Bibliei. Minunea împlinită de icoana Mariei i-a inspirat pe localnici în creaţia unor minunate picturi pe sticlă. Nicula a devenit, astfel, prima şcoală de acest fel din ţara noastră, tradiţie care este păstrată şi astăzi cu sfinţenie de către monahi. După 2001, Arhiepiscopul Bartolomeu al Cluju- lui a rectitorit aşezământul monahal de la Nicula, demarând construcţia unor noi edificii: Biserica, Centrul de studii patristice, Casa de creaţie, un corp administrativ, Arhondaricul şi Clopotniţa.58 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 59

×