0
ARTÅ, STIL, COSTUM
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiAdina NANUArt~, stil, costumtext: Adina NANUManual avizat de Ministerul E...
ADINA NANUARTÅ, STIL, COSTUM
CUPRINSp.10 Arta, stilul [i moda în decor [i costump.12   Decor [i costump.13   Mesajul social [i politic al costumuluip.1...
p.38 Costumul în Grecia antic~ / Construc]ii necimentate [i ve[minte necusute     p.38 Epoca homeric~     p.38 Epoca arhai...
p.63 II Costumul în Evul Mediup.64 Costumul Imperiului bizantin / Luciul m~t~sii [i al mozaicului     p.70 Pe teritoriul R...
p.125 IV Costumul în secolul al XVII-leap.126 Costumul în cadrul stilului baroc / Ziduri ondulate [i mantii fluturândep.12...
p.181 VI Costumul în secolul al XIX-leap.181 Costumul european în primul sfert al secolului al XIX-lea /      De la neocla...
p.217 VII Costumul în secolul al XX-leap.218   Costumul la 1900 / Linia serpentin~ Art-Nouveau [i cea dreapt~ Modern Style...
Vermeer de Delft,Tân~r~ la virginal1675, Londra, National Gallery
ARTA, STILUL ßI MODA ÎN   DECOR ßI COSTUM
Bucuria culorilor: femeie din Turcana-Kenya               La fel cu toate celelalte obiecte de art~,                      ...
sculpturii [i picturii, [i n general tuturor            chinezoaicelor din nobilimea feudal~.                  practice [i...
IDEALUL UMAN, ¥EL AL ARTEI                       Baudelaire (Curiozit~]i estetice, p.183). Fiecare                        ...
Este foarte interesant de comparat nudurile                                                     considerate ideale n fieca...
Moda mereu nou~, inspirat~ din trecut: Pierre Cardin,Parada, 1975, Paris                                                  ...
1 – crearea unei inova]ii frapante, nvior~toare,          INDIVIDUALITATE ßI SPIRIT                           Cu aceste co...
n ce categorie mare de oameni se ncadreaz~          hârtie, fiecare epoc~ alegându-[i din ceea ce            romantic, n c...
Bl~nuri [i p~l~rii cu pene s-au purtat întotdeauna.Scenografa Alina Herescu n Costum 1910, colec]ia Adina Nanu.           ...
Tronul lui Tutank Amon,secolul al XIV-lea î.Hr.Muzeul Cairo-Egipt
COSTUMUL ÎN PREISTORIE    ßI ANTICHITATE
Simbol al fertilit~]ii: Venus din Willendorf, Viena,                                                    30.000 î.Hr., Natu...
EPOCA PIETREI ßLEFUITE                                                                  (Neoliticul, 7000–2500 .Hr.)      ...
degrab~ drapaje, (ca broboada r~sucit~ n jurul      Podoabele (br~]~ri, catarame), dar [i ornamentele       PE TERITORIUL ...
Picturi pe piele din Noua Zeeland~, ¥ara de Foc,                                                                          ...
B~[tina[ii din Noua Caledonie ]ineau n urechi          colectivitate (rangul, activitatea, sexul, vârsta).                ...
Piramidele de la Gizeh, Egipt, Imperiul Vechi                                                         templele [i morminte...
piesa de baz~, constituind mbr~c~mintea                                                      obi[nuit~ a sclavilor, dar [i...
EVOLU¥IA COSTUMULUI                                                    În Imperiul Vechi memfit (2780 – 2280 .Hr.), n     ...
Turnul zigurat al lui Marduk din Babilon,                                                                                 ...
COSTUMUL                                                                SUMERO-AKKADIAN                                   ...
ciucure lung pân~ la talie, cei diviniza]i tiara          mesopotamian s-au f~cut sim]ite n costumul                      ...
Palatul din Cnossos, Creta, cca. 1450 î.Hr.                                                    stând pe vârful picioarelor...
Costume cretane                                                          Prin]ul cu flori de crin, Cnossos,               ...
Tauromachia, fresc~, cca. 1450 î.Hr., Palatul din        Cnossos, Creta, Muzeul din Heraclion                             ...
COSTUMUL ÎN NORDUL                                     EUROPEI, ÎN EPOCA                                        BRONZULUI ...
de baie era r~sucit~ o tunic~ necusut~, nchis~                                                       pe un um~r cu o curea...
Templu în stil doric, Parthenonul,                                                         secolul al V-lea î.Hr. Atena, A...
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Arta stilcostum
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Arta stilcostum

3,811

Published on

Published in: Lifestyle
0 Comments
4 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
3,811
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
117
Comments
0
Likes
4
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Arta stilcostum"

  1. 1. ARTÅ, STIL, COSTUM
  2. 2. Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiAdina NANUArt~, stil, costumtext: Adina NANUManual avizat de Ministerul Educa]iei [i cercet~riinr. 1592, luna XI, 2006ed.: Noi Media Print, 2007ISBN: 978-973-7959-75-1
  3. 3. ADINA NANUARTÅ, STIL, COSTUM
  4. 4. CUPRINSp.10 Arta, stilul [i moda în decor [i costump.12 Decor [i costump.13 Mesajul social [i politic al costumuluip.14 Idealul uman, ]el al artei costumuluip.15 Stil [i mod~p.17 Individualitate [i spirit colectivp.18 Mijloace artistice de expresie în costump.21 I Costumul în preistorie [i antichitatep.22 Costumul în preistorie / Bl~nuri în grote p.22 Epoca pietrei cioplite p.23 Epoca pietrei [lefuite p.24 Epoca bronzului p.24 Epoca fieruluip.21 Costuma]ia popoarelor primitive / Pictura direct pe pielep.27 Costumul în Egiptul Antic / Silueta piramidal~p.30 Costumul în Mesopotamia / R~sucirea [alului [i a turnului zigurat p.31 Costumul sumero-akkadian p.31 Costumul asiro-babilonianp.33 Costumul în Creta [i Micene / P~r cârlion]at [i spirale de bronzp.36 Costumul în nordul Europei în epoca bronzului / Mini-jupa din mormântul de stejar
  5. 5. p.38 Costumul în Grecia antic~ / Construc]ii necimentate [i ve[minte necusute p.38 Epoca homeric~ p.38 Epoca arhaic~ Stilul doric Stilul ionic p.42 Epoca clasic~ p.45 Epoca elenistic~ p.46 Pe teritoriul Românieip.47 Costumul în India / Temple din sculpturi [i îmbr~c~minte din bijuteriip.49 Costumul etrusc / Italia înaintea Romeip.51 Costumul în Roma antic~ / Curba arcului în faldul togiip.56 Costumul în afara Imperiului Roman / Pantaloni [i coarne în p~durile transalpine p.56 Costumul popoarelor de strep~ p.57 Costumul dacilor [i al daco-romanilor p.60 St~pânirea roman~ în Dacia
  6. 6. p.63 II Costumul în Evul Mediup.64 Costumul Imperiului bizantin / Luciul m~t~sii [i al mozaicului p.70 Pe teritoriul României p.71 În Rusiap.72 Costumul european feudal / Mantii ca ziduri de incinta p.72 Costumul în secolele VI-IX, stilul carolingian p.74 Costumul în secolele X-XII, stilul romantic p.79 Pe teritoriul Românieip.80 Costumul în stil gotic / Nervuri de piatr~ [i pantofi ascu]i]i p.90 Pe teritoriul Românieip.91 Costumul popoarelor islamice / Arabescuri cioplite [i brodate p.91 Costumul Imperiului Arab p.91 Costumul de[ertului arabic p.92 Costumul califelor islamice p.92 Costumul indo-persan p.94 Costumul Imperiului Otomanp.97 III Costumul în epoca Rena[teriip.98 Costumul în Italia secolului al XV-lea / Revenirea idealului anticp.102 Costumul în stilul Rena[terii italiene din secolul al XVI-lea / Fibre musculare în plusp.105 Costumul german în epoca Reformei / Ferestruici [i crevasep.107 Costumul spaniol în perioada Contrareformei / Palatul m~n~stire [i corsetul de fierp.109 Costumul din ¥~rile de Jos în secolul al XVI-lea / Dansul ]~r~nescp.112 Costumul francez în vremea Rena[terii / Fa]a în form~ de inim~p.114 Costumul în Anglia secolului al XVI-lea / Broderii elisabetanep.118 Costumul românesc în secolele XV-XVI / Caftanele ctitorilorp.121 Costumul din America precolumbian~ / ßarpele cu pene
  7. 7. p.125 IV Costumul în secolul al XVII-leap.126 Costumul în cadrul stilului baroc / Ziduri ondulate [i mantii fluturândep.128 Costumul burghez olandez în secolul al XVII-lea / Case curate [i gulere scrobite p.131 R~spândirea costumului olandez, în Fran]a, în Anglia, în Americap.133 Costumul la jum~tatea secolului al XVII-lea / Fustanela olandez~p.136 Costumul în stil clasic francez / Pere]ii de oglinzi pentru peruca Regelui Soarep.140 Costumul în ¥~rile Române în secolul al XVII-lea / Rozete cioplite în piatr~ sau cusute cu firp.144 Costumul tradi]ional în China / Case de por]elan [i haine de m~tasep.147 Costumul în Japonia / Flori pictate pe kimonop.153 V Costumul în secolul al XVIII-leap.154 Costumul în stil rococo / P~stori pudra]i în p~duri aurite p.161 În alte ]~rip.164 Costumul englez din secolul al XVIII-lea / Haina de c~l~rie pe fotoliul Chippendalep.169 Costumul francez în stilul Ludovic al XVI-lea / Peruca cu cor~biip.175 Costumul Imperiului Otoman în secolul al XVIII-lea / Turbane [i [alvarip.176 Costumul în ¥~rile Române în secolul al XVIII-lea [i începutul secolului al XIX-lea / Giubele [i cepchene
  8. 8. p.181 VI Costumul în secolul al XIX-leap.181 Costumul european în primul sfert al secolului al XIX-lea / De la neoclasicism la empirep.187 Costumul în cel de-al doilea sfert al secolului al XIX-lea / Suflete romantice în saloane Biedermeierp.193 Costumul n ¥~rile Române n prima jum~tate a secolului al XIX-lea / Jos i[licul, sus p~l~riap.196 Costumul în al treilea sfert al secolului al XIX-lea / Cupola metalic~ [i crinolinap.201 Costumul în ultimul sfert al secolului al XIX-lea / Impresionismul [i turnurap.206 Costumul în România în a doua jum~tate a secolui al XIX-lea / Jobenul [i malacof-ulp.210 Costumul Africii Negre / Fuste [i acoperi[uri din frunzep.212 Costumul pieilor ro[ii / Scalpuri pe haine [i pe cortp.215 Costumul eschimo[ilor / Cu hanoracul în caiac
  9. 9. p.217 VII Costumul în secolul al XX-leap.218 Costumul la 1900 / Linia serpentin~ Art-Nouveau [i cea dreapt~ Modern Stylep.230 Costumul ntre 1900 - 1914 / Rochia sac [i p~l~ria ligheanp.235 Costumul în epoca primului r~zboi mondial 1914-1918 / Pr~bu[irea prejudec~]ilorp.238 Costumul între 1920 - 1930 / B~ietana în stil cubistp.245 Costumul ntre 1930 - 1940 / Paris sau Hollywood?p.250 Costumul în epoca celui de-al doilea r~zboi mondial (1939-1945) / Întrecerea pe toate fronturilep.253 Costumul între 1950 - 1960 / New look [i Rock’n Rollp.258 Costumul între 1960 - 1970 / Cosmonau]i, Pop [i Hippiesp.268 Costumul între 1970 - 1980 / Punck [i Kitschp.274 Costumul între 1980 - 1990 / Postmodernii erei postindustrialep.282 Costumul între 1990 - 2000 / Stres [i relaxarep.291 Costumul la începutul mileniului al III-lea / Sfâr[itul modeip.295 Cum vor ar~ta nepo]ii nepo]ilor no[tri?p.302 Bibliografie
  10. 10. Vermeer de Delft,Tân~r~ la virginal1675, Londra, National Gallery
  11. 11. ARTA, STILUL ßI MODA ÎN DECOR ßI COSTUM
  12. 12. Bucuria culorilor: femeie din Turcana-Kenya La fel cu toate celelalte obiecte de art~, costumul are o func]ie practic~, o func]ie de comunicare [i una estetic~. realizat~ prin mijloace plastice specifice. (Am Practic, mbr~c~mintea r~spunde nevoii de ncercat un studiu sistematic al aplic~rii acestora, ap~rare a corpului de intemperii (prin purtarea n Arta pe om, Editura Compania, 2001.) bl~nurilor, impermeabilelor etc.). Dar chiar n Ne propunem n acela[i timp s~ prezent~m ]inuturile calde, vestimenta]ia redus~ la costumul nu izolat, rupt de ambian]a general~ minimum nu lipse[te. În acest caz, n care s-a n~scut, ci integrat stilului din care nendeplinind un rol practic, s-a invocat ca face parte, [i pe care l ilustreaz~ la fel de bine motiv pudoarea, o no]iune al c~rei n]eles a ca [i un monument, o pies~ de mobilier, un variat ns~ foarte mult n timp [i spa]iu (istoric [i tablou sau o sculptur~. geografic). Rezultat al prejudec~]ilor impuse de Vom parcurge pe scurt istoria artelor, a[ezând n clasa dominant~, morala a condamnat de prim-plan costumul sau mai bine-zis chiar omul fiecare dat~ dezvelirea acelor p~r]i ale corpului fiec~rei epoci, a[a cum s-a nf~]i[at acesta pe sine, care erau acoperite cu ve[minte n acel moment recreându-se prin mbr~c~minte, – a doua piele – (de exemplu, n secolul al XVII-lea n Spania n acord cu ambientul vie]ii sale – al treilea nveli[. eticheta nu ng~duia s~ se vad~ nici m~car Prin aceste straturi ocrotitoare [i totodat~ pantofii unei femei, pe când azi, pe strad~, este expresive se produce o comunicare vizual~ cu ar~tat buricul). DECOR ßI COSTUM semenii, uneori chiar mai direct~ [i mai Atunci de ce se mbrac~ oamenii, deosebindu-se conving~toare decât prin cuvinte. de toate celelalte vie]uitoare? În primul rândOrice om, pe orice treapt~ de civiliza]ie, este un Ca [i arhitectura, mobilierul, ceramica, textilele pentru a comunica, prin aspect, rolul pe care l„creator“, uneori f~r~ s~-[i dea seama, ntr-un etc. care laolalt~ alc~tuiesc cadrul vie]ii omului, joac~ n organizarea [i ierarhia comunit~]ii.domeniu pasionant: propria imagine. De la costumul depinde de nevoile materiale [i Privind o p~l~rie, po]i citi locul ocupat detatuaj la alegerea unei cravate, procesul de spirituale ale societ~]ii, n dezvoltarea ei istoric~. purt~tor n colectivitatea din care face partecrea]ie este acela[i: fiecare ncearc~ prin hainele Suferind prin purtare o uzur~ mai rapid~, (de la coroan~ la [apc~ etc.).sale, prin amploare, ritm, culoare [i celelalte costumul se schimb~ cel mai repede, oglinde[te Modificarea nf~]i[~rii fizice a omului se ob]inemijloace de expresie plastic~, s~-[i modeleze o cel mai prompt nencetata evolu]ie a civiliza]iei. prin utilizarea mijloacelor artistice comunenf~]i[are cât mai apropiat~ de idealul pe caredore[te s~-l reprezinte n via]~, corectându-[ieventual imperfec]iunile. Dup~ cum sculptura Cele trei func]ii ale decorului [i costumului:nu poate exista decât cioplit~ n lemn sau n utilitar~, de comunicare, estetic~piatr~ sau turnat~ n bronz, iar pictura prindefiin]~ n culoare, n domeniul costumului „hainaface pe om”, cum a remarcat de multn]elepciunea popular~.Lucrarea de fa]~ ncearc~ s~ priveasc~ imagineauman~ din alt punct de vedere decât celcotidian, atr~gând aten]ia cuvenit~ asupra aspectului „artistic“ al crea]iei vestimentare,12
  13. 13. sculpturii [i picturii, [i n general tuturor chinezoaicelor din nobilimea feudal~. practice [i comode. Moda dominant~ a fost, deimaginilor vizuale. Dimpotriv~, n epoci de izbând~ a unor idei fapt, n toate timpurile moda dominatorilorÎnc~ din preistorie, rolul [efului de grup (trib etc.) democratice – de exemplu n Italia Rena[terii, (E.Thiel, Geschichte des Kostüms, p.7).sau al vr~jitorului, apartenen]a la o anumit~ apoi n Republica Burghez~ Olandez~ de lacomunitate sau alta erau marcate prin semne nceputul secolului al XVII-lea – era preferat tipulgrafice sau pete de culoare simbolice organizate omului activ, viguros, nve[mântat n haine : Ro[u, culoare nobiliar~: Sf. Martin împ~r]indu-[i mantia cu un s~rac,în compozi]ii expresive. secolul al XII-lea, Catalonia, Spania, Muzeul VichDe atunci [i pân~ acum, imaginea uman~ [i-aatins ]elul de comunicare extraverbal~ cu atâtmai impresionant [i mai conving~tor, cu cât s-aapropiat mai mult de valoarea operei de art~. MESAJUL SOCIAL ßI POLITIC AL COSTUMULUICostumul reflect~ cel mai direct condi]iile [iraporturile sociale. Prestigiul politic a fost ntoate timpurile exprimat prin nf~]i[area fizic~ areprezentan]ilor puterii, la fel cum trecerea departea eroilor zilei a fost afi[at~ prin adoptareagenului de mbr~c~minte al acestora. De aceea,nu e posibil~ n]elegerea costumului de la unmoment dat f~r~ cunoa[terea coordonateloristorice [i politice din ]ara [i epoca respectiv~.Fiecare genera]ie [i-a impus concep]iile estetice[i idealul propriu despre om, de care ncerca s~se apropie n nf~]i[area exterioar~ prinmijlocirea tuturor procedeelor de mpodobire:machiaj, coafur~, costum etc.Astfel, n epocile de suprema]ie aristocratic~ –n Burgundia secolului al XV-lea sau n Fran]asecolului al XVIII-lea – ideea de maxim~frumuse]e [i elegan]~ era legat~ de fine]ea [idelicate]ea corpului cu ]inut~ gra]ioas~.Costumul demonstra independen]a fa]~ demunca fizic~, nepermi]ând decât anumitemi[c~ri (prin strâmt~ri, v~luri, corset, tren~, co[sus]inând fusta). Acela[i rol l aveau unghiileexcesiv de lungi [i picioarele legate ale 13
  14. 14. IDEALUL UMAN, ¥EL AL ARTEI Baudelaire (Curiozit~]i estetice, p.183). Fiecare COSTUMULUI cultur~ [i-a conturat chipul unui erou preferat, a c~rui nf~]i[are [i fizionomie moral~ a fost „Ideea pe care omul [i-o face despre frumos descris~ n literatur~ [i teatru [i a fost se ntip~re[te n toat~ g~teala lui, i bo]e[te reprezentat~ concret n picturile [i sculpturile sau i scrobe[te haina, i rotunje[te sau marilor mae[tri. ndreapt~ ]inuta [i, cu timpul, se insinueaz~ Fidias [i ntreaga pleiad~ de arti[ti care au adus subtil n tr~s~turile chipului. Omul sfâr[e[te gloria Atenei antice, ca [i Michelangelo sau prin a fi ceea ce ar vrea s~ fie“, scria Ti]ian n Rena[terea italian~, [i-au datoratEroul ideal al Rena[terii: Michelangelo, David(1512), Floren]aCostumul a ar~tat ntotdeauna dimensiunilerelative ale oamenilor pe scara social~. Faraonulegiptean era supradimensionat prin tiara nalt~ [iprin mantia larg~, ca [i, mai târziu, regii princoroana [i pelerina de hermin~. Distan]areast~pânitorilor de masa poporului s-a f~cut [i pelinie economic~, avu]ii folosind materialescumpe ca [i forme des rennoite (moda).Cei afla]i la putere au ncercat, de obicei, s~ seimpun~ [i prin mijloacele dreptului [i moralei,emi]ând legi [i regulamente vestimentare,stabilind privilegii de rang [i interdic]iisanc]ionabile prin pedepse (legi condamnândnc~lc~rile rangurilor pot fi citate n mai toateepocile). În apusul Europei, ]~ranilor le erauinterzise culorile vii, mai ales ro[ul. Printrerevendic~rile care au pricinuit r~zboiul ]~r~nescgerman din 1525 figura [i cea de a se puteambr~ca n ro[u. Mu[chi sugera]i prin ve[minte: Tizian, Portret de b~rbat (1506), Londra, National Gallery14
  15. 15. Este foarte interesant de comparat nudurile considerate ideale n fiecare epoc~: atletice n antichitatea greco-roman~, suple [i unduioase n evul mediu gotic, planturoase n Rena[terea italian~ [.a.m.d. Trupurile par s~ fi fost modelate de haine [i nu invers. STIL ßI MODA Istoria artelor plastice ca [i istoria costumului nuStilul anilor ‘20: Le Corbusier, Vila Savoye, au cunoscut repet~ri, fiecare genera]iePoissy (1929) exprimând un nou crez. Imaginile create de mâna omului au variat n decursul istoriei lasuccesul ntrup~rii depline a unor imagini pe nesfâr[it, dar nu la ntâmplare, orice cunosc~torcare contemporanii lor le presim]eau numai; ei putând lesne stabili c~rei faze de civiliza]ie,au cristalizat n siluete concrete p~reri ce c~rui stil [i c~rei regiuni i apar]ine un anumit„pluteau n aer“, r~mânând pân~ la ei ve[mânt, un scaun sau un vas.inaccesibile. Astfel, unele opere de art~, ca Astfel, [i n costum, ca [i n artele plastice [iDavid de Michelangelo, au dobândit decorative, se pot distinge mai multe sensurisemnifica]ia unui manifest, au devenit ceea ce ale termenului stil.Henri van Lier numea „imagine-idee-for]~“, 1. În sens restrâns, stilul define[te expresiaadic~ o imagine nf~]i[ând o idee cu sens artistic~ unitar~ a unei singure personalit~]igeneralizator, devenit~ prin ns~[i ntruparea ei creatoare.concret~ o for]~ de mobilizare a aspira]iilor A avea stil nseamn~ s~ fii capabil s~ realizezi unmul]imii c~tre ]elul de perfec]iune propus de ansamblu al nf~]i[~rii individuale, original [i de oartist ([i imitat prin costuma]ie). oarecare calitate. Gabrielle „Coco“ Chanel (1883-1971), credincioas~ modului ei de via]~ activ, creativ, liber, a purtat mereu ve[minte co- mode, practice, din jerse suplu, cu forme simple,Stilul anilor ‘20: Mies Van der Rohe, Scaun (1927) animate doar de coliere din bijuterii artificiale, create de arti[ti. Ea a r~mas n istoria costumului mai ales prin taiorul cu fusta dreapt~ [i jachet~ larg~, nencheiat~, tivit~ pe margini (unde se toce[te) cu un material contrastant. 2. Într-un sens mai larg, termenul „stil“ define[te expresia artistic~ a unei epoci, formularea concret~ a unui ideal estetic colectiv. Începându-[i cariera dup~ primul r~zboi mondial, când femeile intrau n profesiuni Stilul anilor ‘20: Coco Chanel (1928) 15
  16. 16. Moda mereu nou~, inspirat~ din trecut: Pierre Cardin,Parada, 1975, Paris r~zboi mondial, „ new look-ul “ lui Dior Spre deosebire de stil, care – definind fie oalt~dat~ rezervate b~rba]ilor, Coco Chanel a revenea la femeia-floare, gra]ioas~ [i fragil~. schem~ formal~, un curent artistic, istoric sau[tiut s~ preia experien]a de un veac a Crea]ia lui Coco Chanel a marcat astfel stilul na]ional, fie doar manifest~rile unei singure„costumului“ masculin, care ascunde trupul, ntregului secol al XX-lea. personalit~]i – se desf~[oar~ lent, modaremodelându-l n forme geometrice regulate, 3. Într-un sens [i mai larg, „stilul“ define[te o reprezint~ succesiunea rapid~, deseorif~r~ a-i stânjeni libertatea de mi[care. schem~ stilistic~, un ideal formal general, unilateral~, a unor forme artistice a c~rorLinia lansat~ de Coco Chanel se nscria n aplicabil eventual mai multor epoci, cum ar fi principal~ calitate este noutatea. Moda e oambian]a func]ionalist~ a arhitecturii [i clasicismul sau opusul acestuia, barocul. reac]ie fireasc~ mpotriva tocirii aten]iei datorit~mobilierului „cubiste“, produse de [coala În aceast~ accep]iune costumele realizate de obi[nuin]ei, prin rennoirea nf~]i[~rii umane.Bauhaus sau de Le Corbusier, care au definit Coco Chanel ]ineau de clasicism, pe când cele Pentru aceasta, ea nregistreaz~ custilul modernist al anilor ‘20. Costumele cu ale Elsei Sciaparelli se nscriau n curentul sensibilitatea unui seismograf tendin]ele [ieticheta CC au supravie]uit ns~ demod~rii, au anticlasic al suprarealismului. preferin]ele elementelor celor mai active pefost purtate mai departe [i n anii urm~tori, [i 4. Se poate vorbi [i de un stil na]ional, n acest caz plan estetic ale societ~]ii.n epocile unor mode extrem de feminine, ca determinat tocmai de o structur~ clasicizant~, Moda ar fi, astfel, câmpul de experimentare dinn anii ‘30, când Elsa Sciaparelli crea, dup~ specific~ artei franceze dintotdeauna. care se aleg elementele statornice ce vorideile lui Dali, p~l~ria suprarealist~ n form~ de Toate aceste exemple relev~ caracterele contura stilul unei epoci (cazul Coco Chanel).pantof, sau n 1947, când, dup~ al doilea permanente ale unor manifest~ri artistice. Via]a modei cunoa[te dou~ momente:16
  17. 17. 1 – crearea unei inova]ii frapante, nvior~toare, INDIVIDUALITATE ßI SPIRIT Cu aceste considera]ii ns~ discu]ia secare aduce nota excitant~ de fantezie necesar~ COLECTIV deplaseaz~ numai cu un pas mai departe, f~r~pentru a fi perceput~ ca fiind ceva nou. A[a, de a se ncheia, deoarece n fiecare ]ar~ [i epoc~pild~, dup~ primul r~zboi mondial fusta s-a Copierea servil~ a modei este un fenomen gustul n art~ ca [i n materie vestimentar~ s-ascurtat pân~ sub genunchi. invers propor]ional cu dezvoltarea gustului schimbat necontenit.2 – imitarea inova]iei pe scar~ larg~, pân~ când individual, a personalit~]ii (n sensul unui nivel Costumul comunic~ prin form~ [i culoare,aceasta devine banal~, comun~, iar ridicat cultural [i artistic) [i a posibilit~]ilor de nainte de a n]elege cu cine avem de-a face,uniformizarea treze[te pofta de altceva nou. De crea]ie original~. O anumit~ ncadrare n modaexemplu n perioada amintit~, pentru ca fusta s~ curent~ e ns~ un fenomen legitim, explicat prin Arta în costum, Valentino Boutique,salte n noul dans „charleston“, n fiecare sezon integrarea voluntar~ a omului ntr-o Grazia, 13 martie 1988s-au ad~ugat pe poale col]uri, franjuri etc. colectivitate, ca o retragere prudent~ nInovatorii trebuie s~ ocupe pozi]ii culturale anonimat. Filozoful Émile Chartier-Alainprivilegiate pentru a sluji drept modele [i spunea: „Moda este un ad~post din care ie[i ncelorlalte categorii sociale. În secolele trecute diverse moduri studiate, te faci remarcat doarprivirile tuturor se ndreptau c~tre aristocra]ie, cât [i când vrei“ (Vingt leçons sur l’art, pag.n secolul al XIX-lea spre cânt~re]ele de oper~, 124). De la anonimatul absolut al m~[tiin secolul al XX-lea spre stelele de cinematograf (purtat~ curent pe strad~ la Vene]ia n secolul alsau vedetele muzicii u[oare etc. XVIII-lea) sau la pierderea voit~ n mul]ime,Moda nseamn~ mprosp~tare. Chiar atunci pentru a nu atrage aten]ia (]inuta „incognito“)când sunt preluate elemente din trecut, ele sunt [i pân~ la vedetism sau frond~, costumul a fostlansate cu titlu de noutate [i integrate unor noi manevrat n decursul timpurilor cu toateansambluri. În 1923 dezgroparea [i expunerea nuan]ele cu care cochetele [i ascundeau sau [imumiei faraonului Tutankamon a generat o ar~tau zâmbetul de dup~ evantai.mod~ trec~toare a ornamentelor egiptene. Între ostenta]ie [i lipsa total~ de originalitateÎn decursul timpului au fost experimentate mai sunt posibile nenum~rate atitudini, iar c~utareatoate posibilit~]ile de modificare a imaginii celei mai bune dintre ele a stârnit n toateumane, astfel ncât istoria costumului poate fi epocile discu]ii nfl~c~rate. Solu]ia ideal~ g~sit~folosit~ ca o surs~ inepuizabil~ de idei. de cei mai serio[i participan]i la aceast~ etern~Senza]ionalele nout~]i ale modei nu sunt de controvers~ a fost ntotdeauna cam aceasta: s~fapt decât alte combina]ii ale acelora[i forme nu te iei dup~ nimeni, ci s~ alegi ce-]i st~ mai„retro“. Pierre Cardin a organizat n 1975 o bine, punându-]i n valoare personalitatea; nparad~ de mod~ alc~tuit~ numai din relu~ri din acela[i timp ns~ s~ nu ie[i prea tare dinsecolele trecute, altfel interpretate. Primul comun, ci s~ p~strezi m~sura. Scriitorulmodel este inspirat din evul mediu, evocând Baldesar Castiglione, de pild~, descriindasimetria coloristic~ a secolului al XV-lea, al nf~]i[area eroului ideal al Rena[terii n carteadoilea adaug~ unui costum de lucru atemporal sa Curteanul (publicat~ n 1528), relataman[ete surprinz~toare, al treilea arboreaz~ p~rerile curente ale umani[tilor italieni: „cujacheta mini [i gluga gotice, al patrulea condi]ia s~ nu contravin~ obiceiurilor [i s~ nucercurile crinolinei, al cincilea picioarele legate se opun~ profesiunii purt~torului, ve[minteledin 1914, ultimele costumele c~lug~rilor. s~ fie pe placul fiec~ruia, cum i st~ mai bine“.
  18. 18. n ce categorie mare de oameni se ncadreaz~ hârtie, fiecare epoc~ alegându-[i din ceea ce romantic, n care for]ele firii ap~reauindividul respectiv, prin anun]uri oficiale (ale avea la dispozi]ie ce i se potrivea. covâr[itoare, iar silueta uman~ era diminuat~,uniformelor militare, [colare sau ale Astfel, n Rena[tere silueta tindea c~tre blocul efilat~, spiritualizat~, redus~ la un conturtaxatorilor, personalului medical etc.) sau compact, fie sferic, fie cubic, realizat prin catifele alungit. În gotic sau n stilul 1900, trupurileneoficiale (ale hainelor civile, care deosebesc groase, v~tuirea sau mbl~nirea hainelor. Atât aveau suple]ea unor lujere, unduind n curbepe func]ionari de studen]i sau sportivi etc.) operele sculptorilor, ca Michelangelo, sau ale dinamice, iar natura s~lbatic~ p~rea a cotropiDesigur, exist~ [i p~c~leli [i travestiuri; pictorilor, ca Ti]ian, cât [i crea]iile vestimentare ntreg cadrul vie]ii.creatorii n diferite domenii ale artelor plastice exprimau raportul dintre om [i univers de tip La fel de sugestive sunt culorile cu careau folosit n toate epocile – ca [i azi – prilejul clasic (omul era plasat n centrul crea]iei, oamenii s-au mpodobit n toate timpurile,costum~rii pentru a-[i exercita fantezia [i a dominând natura). exprimându-[i starea sufleteasc~. În Rena[tere,experimenta variate „compozi]ii plastice“. Acest raport era r~sturnat n arta de tip epoc~ vital~ prin excelen]~, n care erauPentru a g~si un ndreptar n confuzia pre]ui]i oamenii activi, curajo[i, femeile ca [imodelor, Baldesar Castiglione sf~tuia n b~rba]ii purtau haine n culori vii, primare, mailucrarea citat~: „Gândi]i-v~ n ce fel dori]i s~ ales ro[u-aprins (ca n portretele lui Rafael).fi]i stima]i [i alege]i-v~ costumul n Dimpotriv~, n epoci de domina]ie aconsecin]~“, atr~gând aten]ia c~ oricât~ misticismului, coloritul s-a stins, redus la negru,valoare ar avea un om, dac~ va mbr~ca alb [i auriu, reflexele lumân~rilor p~rând ave[minte n carouri multicolore va fi luat, smulge din ntuneric doar fe]ele prelungi cuinevitabil, drept bufon sau nebun. ochii mari (ca n portretele lui El Greco). În paginile care urmeaz~ au fost alese, din nesfâr[ita istorie a costumului, câteva MIJLOACE ARTISTICE DE exemple ilustrând aspectele artistice ale EXPRESIE ÎN COSTUM crea]iei vestimentare, integrate n unele dintre stilurile europene cele mai cunoscute.Toate artele vizuale se exprim~ prin: desen, Crea]iile unor popoare de pe alte continentecontraste de lumin~ [i umbr~ care modeleaz~ au fost incluse doar n m~sura n care auformele, culoare [i prin materialele în care se nrâurit la un moment dat moda european~,întrupeaz~. ßi n costum propor]iile de f~r~ a putea fi urm~rite n toate etapeleansamblu ale siluetei, contururile ca [i detaliile dezvolt~rii lor. Vestimenta]ia de pe teritoriulnf~]i[~rii umane sunt stabilite prin desen. României este doar pomenit~ n treac~t,Remodelarea volumelor trupului prin ve[- urmând s~ fie expus~ pe larg ntr-un alt volum.minte, a capului prin coafur~ ]ine de artasculpturii; iar utilizarea culorilor n machiaj sauhaine pentru a ob]ine anumite efecte, spre atrezi reac]ii emo]ionale, apar]ine artei picturii.Pentru realizarea practic~ a idealurilor defrumuse]e uman~ prin costum, s-au folosit de-alungul istoriei felurite materiale, de la bl~nuriledin preistorie [i pân~ la ]es~turile sintetice Inv~luire sau dezv~luire:actuale, de la trainicele zale de fier la rochia de Issey Miyake, Vogue, martie 199918
  19. 19. Bl~nuri [i p~l~rii cu pene s-au purtat întotdeauna.Scenografa Alina Herescu n Costum 1910, colec]ia Adina Nanu. 19
  20. 20. Tronul lui Tutank Amon,secolul al XIV-lea î.Hr.Muzeul Cairo-Egipt
  21. 21. COSTUMUL ÎN PREISTORIE ßI ANTICHITATE
  22. 22. Simbol al fertilit~]ii: Venus din Willendorf, Viena, 30.000 î.Hr., Naturhistorisches Museum de os sau de corn de ren pe care le foloseau drept unelte sau arme. Printre reprezent~rile umane erau figuri feminine, cioplite n os sau piatr~, cu volume exagerate (Venus Steatopige), probabil simboluri ale fertilit~]ii. Idealul uman • Într-o vreme când oamenii tr~iau culegând ce g~seau [i depinzând de norocul luptelor cu fiarele, s-ar putea ca depozitele de gr~sime s~ fi fost nsemnul bun~st~rii, al superiorit~]ii râvnite, alc~tuind un ideal de frumuse]e, ca [i azi n unele triburi africane unde so]ia e cump~rat~ la greutate. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Arca[ii, pictur~ rupestr~, Ti-n-Tazarift, Se crede c~ n preistorie se practica, la fel ca [i Tassili, Africa, cca. 3500 î.Hr. ast~zi n anumite regiuni ale Africii sau Australiei, ungerea corpului cu gr~simi pentru a-l ap~ra de [i coad~ era mbr~cat~ de vr~jitori, obicei COSTUMUL ÎN frig, soare sau insecte, ca [i ornamentarea continuat n Egiptul antic de preo]i, care se PREISTORIE pictural~ a pielii prin desen [i culoare. În pe[teri distingeau prin bl~nurile lor de leopard. s-au g~sit vopsele n batoane, ca rujul de buze, În paleoliticul superior oamenii ar~tau probabil Blænuri în grote n 17 culori diferite, cele mai frecvente fiind ca eschimo[ii de azi, nfofoli]i n bl~nuri albul, negrul [i ocrul pân~ la ro[u, având ncheiate cu nasturi de os, deseori grava]i. În EPOCA PIETREI CIOPLITE probabil un sens magic [i simbolic. ]inuturile mai calde bl~nurile acopereau doar (Paleoliticul superior, aproximativ În picturi, oamenii erau deseori reprezenta]i unele p~r]i ale corpului sau erau nlocuite cu 40000–10000 .Hr.) goi, poate din necesit~]i de cult sau pentru c~ fibre vegetale. O realizare nsemnat~ a fost se nf~]i[au chiar a[a n lupte sau la vân~toare. arg~sirea pieilor – probabil cu tanin din plante De timpuriu, ace[tia au recurs ns~ probabil laSe presupune c~ str~mo[ii no[tri tr~iau n cete, mbr~c~minte, folosind materialele ob]inute Megali]ii din Stonehenge,asigurându-[i existen]a din cules [i vân~toare [i prin cules (plante) [i vân~toare (blan~, piele, Wiltshire, Anglia, 2000 î.Hr.ad~postindu-se n adâncul unor pe[teri os, penaj).ntunecoase. Modul sincretic al cunoa[terii determina,Cadrul artistic • Cu gândul mereu la lupta cu desigur, credin]ele n posibila fuziune dintrefiarele, care trebuiau s~ le asigure hrana [i regnuri, n preluarea de c~tre om a unor nsu[iribl~nuri calde, dar care puteau s~ le aduc~ [i ale fiarelor r~puse, prin purtarea bl~nii,moartea, ei ncercau s~ fixeze imaginea coarnelor sau penajului etc. (probabil legat~ deanimalelor pe pere]ii grotelor sau pe buc~]ile practici magice). Întreaga blan~ cu cap, gheare22
  23. 23. EPOCA PIETREI ßLEFUITE (Neoliticul, 7000–2500 .Hr.) Omenirea a cunoscut prima revolu]ie tehnic~, nceputul st~pânirii naturii de c~tre om, prin agricultur~ [i cre[terea vitelor domesticite. Noile activit~]i [i stabilizarea grupurilor umane au determinat alc~tuirea unor colectivit~]iNeolitic [i epoca bronzului, r~zboi de ]esut, complexe, matriarhale. Gânditorul [i Femeia [ezând, Cernavod~,statuet~ de la Crna, ]es~tur~ mileniul IV î.Hr., Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie Cadrul artistic • Create de mâna omului, locuin]ele lacustre, dar mai ales menhirii [i– pentru a deveni mai suple. S-au g~sit unelte dolmenii, cu semnifica]ie religioas~ sau Idealul uman • Paralel cu dezvoltarea gândiriipentru prelucrarea bl~nurilor – ciocane f~r~ funerar~, au nsemnat nceputul arhitecturii. abstracte, reprezent~rile umane sau animalierecoad~, din piatr~ cioplit~, r~z~toare, g~uritoare, Aten]ia pentru ritmuri, numere [i dimensiuni, din sculpturi sau picturi au evoluat c~tre oace din oase, cu urechi fine pentru p~r de cal – necesare socotirii timpului, a dus la stilizarea [i stilizare mai sintetic~, abstractizat~, ca nca [i urmele unor mpletituri din ierburi sau schematizarea imaginilor. Pentru p~strarea „Gânditorul“ de la Cernavod~.[uvi]e din piele formând plase de prins pe[te, grânelor sau a cenu[ii mor]ilor au fost modelate Ve[mintele cunoscute erau probabil bonete [iplase de ]inut p~rul [i ve[minte. cu mâna vase de ceramic~, mpodobite cu c~me[oaie, din pânz~ de in sau stof~ de lân~, laPiesele principale de mbr~c~minte erau: pe motive incizate sau pictate, iar fibrele vegetale nceput ]esute n fâ[ii nguste, nf~[urate pecap, plasa [i probabil c~ciula de blan~, pe trup, sau animale au fost ]esute cu dungi [i figuri trup. Inciziile de pe unele statuete, interpretate[or]ul sau fusta cu franjuri din frunze sau fibre geometrice la r~zboaie rudimentare. de unii arheologi drept tatuaje, par a indica maivegetale, lân~ sau fâ[ii din piele etc. (ultima s-atransmis [i n epoca bronzului cu aceea[i form~, Paleolitic: Vr~jitor în piele de ren,dar executat~ din materiale ]esute) sau fusta Pe[tera Trois Frères, Ariège, (Pirenei) Fran]a Costume din blan~ din Cogul Lerida [icompact~ din blan~, u[or rotunjit~ n fa]~, Secans Teruel, Spaniap~strându-[i coada, a[a cum apare n picturilerupestre din Cogul-Lerida, Spania, ca [i capar~scroit~, rotunjit~, nchis~ n fa]~ cu be]i[oaren form~ de T.Din scoici, din]i, oase, pietre se f~ceau amulete[i podoabe, coliere, diademe, br~]~ri etc.Num~rul [i frumuse]ea acestora a crescut pem~sura dezvolt~rii schimburilor comerciale, darmai ales n func]ie de organizarea social~,f~când necesare deosebiri vizibile ntre grupuri,familii, vârste, func]ii [i ranguri. 23
  24. 24. degrab~ drapaje, (ca broboada r~sucit~ n jurul Podoabele (br~]~ri, catarame), dar [i ornamentele PE TERITORIUL ROMÂNIEI din epoca bronzuluibra]elor din Creta sau Micene) sau pantalonii armelor aveau ca motiv dominant sârma de s-au p~strat figurinele de lut de la Cârnasimilari celor din India (dhoti). În picioare erau bronz r~sucit~ n melc sau spiral~. (studiate de arheologul Vladimir Dumitrescu). Penc~l]ate opinci din piele. În morminte s-au În Sardinia, n cet~]i cu ziduri rotunde, s-au g~sit siluete feminine foarte stilizate, simbolice suntg~sit [i numeroase podoabe din scoici sau din]i multe statuete de bronz cu forme foarte indicate podoabe la gât, broderii pe mânecilede animale, purtate de preferin]~ de b~rba]i simplificate [i surprinz~tor de expresive, c~m~[ii, pe man[ete [i pe piep]i, ca [i(mii de scoici erau n[irate de la centur~ pân~ la reprezentând r~zboinici cu c~[ti mpodobite cu cing~toarea bogat ornamentat~, fusta n form~genunchi, ntr-un mormânt aproape de coarne, o preoteas~ cu gest de ofrand~, o mam~ de c~trin]~ n fa]~ [i opreg cu franjuri la spate. EMenton, Fran]a). cu fiul ei n bra]e etc. Ve[mintele lupt~torilor erau frapant~ asem~narea cu costumul popular practice, scurte, cele ceremoniale lungi [i largi. b~n~]ean. Pentru nevoile ]~rilor lipsite de metal s-au EPOCA BRONZULUI dezvoltat transporturile (cu vase sau care cu (mileniul II .Hr.) ro]i) [i nego]ul (din Danemarca n Creta, din EPOCA FIERULUI Caucaz n Anglia etc.). (mileniul I .Hr.)O nou~ revolu]ie tehnic~ a fost determinat~ de Leg~turile sunt atestate de prezen]a unordescoperirea metalelor [i a metalurgiei, ncepând podoabe de chihlimbar nordic n sudul Europei Odat~ cu dezvoltarea armelor (s~bii, pumnale,cu aurul [i bronzul (din cupru [i cositor). [i a unor scoici mediteraneene n nord. s~ge]i) ca [i a scuturilor, c~[tilor [i pieptarelor din metal dur, b~rba]ii r~zboinici au preluat conducerea, instituind patriarhatul. Începe [i înStatuete de bronz Nuraghi, din sudul Europei istoria scris~, ap~rut~ în uneleSardinia, Roma, Muzeul Preistoric p~r]i ale lumii înca din mileniile 2-3 î.Hr. (cuneiformele mesopotamiene, pictografia egiptean~, scrierea chinez~). Pentru reconstituirea decorului [i a costumului din preistorie s-a ncercat compararea modului de via]~ al oamenilor din trecutul ndep~rtat cu cel al unor popula]ii primitive, aflate pân~ nu demult ntr-un stadiu asem~n~tor de civiliza]ie.24
  25. 25. Picturi pe piele din Noua Zeeland~, ¥ara de Foc, Australia - deformarea capului, a mu[chilor COSTUMA¥IA CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI de]inerea unor privilegii ([i totodat~ pre]ul POPOARELOR Specific~ unui stadiu primitiv de civiliza]ie pare ob]inerii acestora). Forma capului era modificat~ PRIMITIVE s~ fi fost ntotdeauna nu atât vestimenta]ia, pân~ de curând la unii indieni americani, legând cât modificarea aspectului trupului nsu[i, [i strângând craniile copiilor ntre scânduri de Pictura direct pe piele schimbarea coloritului natural prin pictare, lemn. În Egiptul antic, n vremea faraonului remodelarea lui prin automutilare, ncrustarea Amenophis al IV-lea, ca [i nu demult n unele podoabelor direct n carne. triburi africane, erau folosite procedee similareCONDI¥II DE DEZVOLTARE Izolate geografic, Sculptural • Remodelarea corpului prin pentru a da capului forma ]uguiat~ care indicaanumite colectivit~]i din Africa de Sud automutilare era o modalitate de a demonstra apartenen]a la p~tura st~pânilor, prin(bo[imanii), America de Sud (locuitorii ¥~rii deFoc) sau Australia, au r~mas timp ndelungatdependente de clim~ [i de resursele naturale,ceea ce explic~ asem~n~rile modului lor de via]~[i ale crea]iei artistice cu cele din preistorie.Cadrul artistic • Calitatea imaginilor era de obiceiasociat~ unei semnifica]ii simbolice, picturacorporal~ ca [i masca neputând fi concepute nafara dansurilor [i cântecelor rituale.Idealul uman exprima dorin]a de a dobândi prinmimare [i travestire puterea unor fiare vânatesau a unor for]e necunoscute; de exemplu, nunele triburi australiene corpul indigenilor eraacoperit cu p~r lipit cu sânge, imitând un bivol. Femeie din Noua Guinee Papua[ din Insulele Solomon 25
  26. 26. B~[tina[ii din Noua Caledonie ]ineau n urechi colectivitate (rangul, activitatea, sexul, vârsta). obiecte, ca ntr-un buzunar. Alteori, erau menite s~ sprijine lupta omului Mul]imea cercurilor de metal purtate n jurul mpotriva for]elor cunoscute sau necunoscute, gâtului de frumoasele femei-girafe din Mandalay precum cercurile pictate n jurul gurii sau al determina extensia patologic~ a coloanei ochilor, ca o barier~ magic~ mpotriva vertebrale [i o rigiditate a ]inutei care dovedea duhurilor rele. dreptul de a nu munci fizic. În r~zboi, culoarea ro[ie a fost mereu folosit~ La unele triburi africane, gura cu buze l~]ite, ca pentru a inspira teroare du[manului [i a masca platouri, se presupune c~ era o m~sur~ de v~rsarea de sânge. Indienii americani erau ap~rare a vie]ii fetelor amenin]ate s~ fie r~pite numi]i „piei ro[ii" nu din cauza culorii lor de arabi, pentru a deveni sclave n haremuri, naturale, ci din cauza machiajului. La fel, la arabii practicând s~rutul, necunoscut n triburile romani, comandan]ii de o[ti victorio[i erau de culoare amintite. purta]i n triumf picta]i pe fa]~ [i pe piept cu ro[u. Pictural, toate popoarele primitive au practicat Contribuind la deosebirea taberelor vr~jma[e n vopsirea trupului n diverse forme [i culori aplicate lupte, culoarea slujea uneori [i la camuflare direct sau prin [tampilare (ca aztecii), sau fixarea (b~[tina[ii din ¥ara de Foc, dintr-o regiuneFemeie Saros, Congo unui desen n piele prin tatuaj. Obiceiul a fost nz~pezit~, se vopseau n alb, la fel cum se p~strat de marinari pentru ca trupurile lor s~ mbr~ca armata finlandez~ pe timp de iarn~ n celimposibilitatea de a c~ra greut~]i pe cap. ßi n poat~ fi identificate dup~ naufragiul cor~biei. de-al doilea r~zboi mondial).secolul nostru, n timpul regimului nazist n S-au utilizat [i adaosuri n relief – lut, fibre Interpretarea afectiv~ a culorilor nu a fost ns~Germania, când rasa arian~ era privilegiat~, vegetale, grâne sau pene lipite pe piele. Rolul mereu [i peste tot aceea[i: de pild~, n tribulunii p~rin]i se pare c~ au ncercat s~ modifice nsemnelor [i al ornamentelor era n primul Athuabo din Africa r~s~ritean~ culoarea bucurieiforma capului copiilor lor (Broby Johansen, rând de a indica locul [i rolul fiec~rui individ n era negrul.Body and clothes, p.14). Pentru a p~rea maivoinici, indienii americani, la fel ca papua[ii dinNoua Guinee, [i legau coatele [i genunchii cuajutorul unor br~]~ri de metal, provocândumflarea bra]elor [i a picioarelor. Femei-girafe din MandalayCa o afirmare a bog~]iei, asigurând suprema]ia,primitivii [i integrau valorile propriului trup: nasulera g~urit pentru a atârna baghete sau inele dinaur sau argint sau a ncrusta pietre pre]ioase (ca[i n India), iar urechile erau perforate pentrupurtarea cerceilor. La unele triburi din India sudic~sau la papua[i str~pungerea lobului urechii era oceremonie religioas~ asem~n~toare cu botezul lacre[tini. La kaffiri cerceii erau rezerva]i doarb~rba]ilor. La unii negri din Zambezi urechileatârnau pân~ la umeri, cu lobul l~]it [i str~b~tut de o gaur~ prin care se putea trece bra]ul.26
  27. 27. Piramidele de la Gizeh, Egipt, Imperiul Vechi templele [i mormintele cu forme geometrice regulate, statice, ca piramidele. Sculptura [i pictura fixau aspectele durabile ale nf~]i[~rii omului, n compozi]ii clare, cu volume compacte, folosind materiale trainice. Tipul uman ideal • Armonia cosmic~, echilibrul COSTUMUL ÎN EGIPTUL suprem erau ntrupate n figurile faraonului [i a ANTIC sorei-so]iei lui, având ca principale calit~]i: propor]ii de not~tor, ]inut~ solemn~ – fixat~ de Silueta piramidalæ legea frontalit~]ii – expresie de lini[te, netulburat~ de pasiuni p~mânte[ti. Costumul sublinia m~re]ia prin supradimensionare,CONDI¥II DE DEZVOLTARE Între mare [i de[ert, compozi]ie simetric~ [i bog~]ia decora]iei.valea Nilului oferea condi]ii prielnice de via]~. Peruca albastr~ sau verde completa aspectulClima cald~ nu cerea nvelirea corpului, dar artificial, bizar, de extraterestru, al faraonului –costumul oglindea diferen]ele sociale din care f~cea parte din lumea zeilor.imperiul sclavagist oriental dintre clasele Prin contrast, sclavii ap~reau n sculpturi [ist~pânitoare, privilegiate (faraon, nobili [i picturi m~run]i, reda]i realist, cu atitudini [ipreo]i) [i mul]imea sclavilor. Stabilitatea gesturi fire[ti de munc~.orânduirii din mileniile III – I .Hr. a determinat [ipe cea a tipurilor vestimentare. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUICadrul artistic • M~re]ia, for]a [i permanen]a Îmbr~c~mintea strâns~ pe corp punea nstatului erau reprezentate plastic de palatele, valoare silueta elegant~, mulând formele, cu drapajul masat n fa]~, simetric. Gândit pentru a fi v~zut de la distan]~, Zei]a Hathor [i faraonul Seti, 1300 î.Hr. Paris, LuvruScaun egiptean, Imperiul Nou,1300 î.Hr. costumul faraonului realiza n~l]area staturii,Muzeul din Cairo necesar~ apari]iei n public, prin tiare sau peruci voluminoase, robe largi. COSTUMUL BÅRBÅTESC Sculptural, ve[mintele modelau trupul n Pe cap, p~rul negru, cre] era tuns scurt, ceva volume mari, simple, stilizate cu linii drepte [i mai lung la spate. Faraonul [i aristocra]ii purtau curbe regulate. peruc~ lung~ din p~r sau fibre vegetale, Pictural, coloritul era franc, având ca fundal colorat~. Barba era ras~, dar pentru ceremonii albul pânzei, nviorat de pete vii, contrastante, faraonul purta o barb~ fals~, tronconic~. de verde, albastru, c~r~miziu. Faraonul se distingea prin basmaua (klaft) din Materialele folosite erau ]es~turile din fibre pânz~ v~rgat~ sau mitra format~ din coroana vegetale (in), lâna fiind considerat~ impur~ [i alb~ a Egiptului de Jos (bonet~ nalt~) [i interzis~ n templu. coroana ro[ie a Egiptului de Sus (borul), 27
  28. 28. piesa de baz~, constituind mbr~c~mintea obi[nuit~ a sclavilor, dar [i a aristocra]ilor n lupte Broboada-klaft, tiara Egiptului de Sus [i de Jos, tiara cu sau la vân~toare. Acesta avea forme variate de pene de stru], coif de r~zboi pantalon scurt sau de fustanel~, putând fi din pânz~ dreapt~ ntins~, drapat~ sau plisat~, apretat~ cu ap~ de orez [i uscat~ la soare, sus]inut~ n talie de un cordon din pânz~, marcat cu numele st~pânului scris n hieroglife, pentru sclavi, iar pentru aristocra]i, din piele cu pl~ci din Diferite forme de [enti metal emailat. Gulerul-pelerin~, ]esut sau brodat, cu aplica]ii de metal, email sau pietre semipre]ioase, se purta doar cu [enti sau peste rob~. C~ma[a, o tunic~ necroit~, r~scroit~ rotund la gât, cu [li] n fa]~, ar~ta ca [i azi gandura arab~. Roba era alc~tuit~ la fel, dar dintr-un dreptunghi cât de dou~ ori n~l]imea omului, r~scroit pentru cap mai jos de jum~tate, pentru ca, mbr~cat~, s~ trag~ poalele n sus la mijloc, aducând faldurile n centru. Lucrat~ din pânz~ groas~, opac~ sau Mantie-guler-[enti, tiparul mantiei, fin~, transparent~, dreapt~ sau plisat~, se purta costum preo]esc cusut~ sau liber~ pe p~r]i, cu sau f~r~ cordon, dar mereu cu amploarea strâns~ n fa]~. ßalul mare era drapat pe umeri, prins n cordon. Ca accesorii, principalele podoabe erauAkhenaton [i Nefertiti, secolul al XIV-lea î.Hr. pectoralul, br~]~rile [i inelele cu formeParis, Luvru geometrice, regulate, din aur, cu email [i pietre semipre]ioase. Preo]ii aveau ca semn distinctiv osemnificând st~pânirea asupra ntregii ]~ri. El piele de leopard pe um~r.]inea n mâini papirusul, emblema Egiptului de În picioare, faraonii purtau sandale mpletiteSus [i nuf~rul, al Egiptului de Jos, iar ca nsemne din fibre vegetale, mpodobite uneori cu aur [iale puterii cârja (harponul), biciul, m~ciuca [i email, pe când sclavii umblau descul]i. Silueta feminin~, mantie, tiparul ei, fusta [i tiparul eicrucea cu bucl~ (anc).Natura divin~ a faraonului [i a familiei sale era COSTUMUL FEMININindicat~ de ornamente simbolice, cum era cobra Pe cap, machiajul scotea n relief formele mari Con de parfum, ureus, [oimul [i globul zei]ei Isis(ureus), semnul soarelui ata[at n frunte la o ale chipului, ochii erau contura]i cu negru ndiadem~ orizontal~ (la fel ca azi lampa medicilor form~ de pe[te [i cu umbre verzi pe pleoape.oreli[ti) sau [oimul indicând descenden]a din P~rul era tuns scurt sau lung pân~ la umeri, zeul Horus, fiul lui Osiris, fiul Soarelui. perucile mai bogate decât cele masculine. O Pe trup, un [tergar nnodat peste [ale ([enti) era panglic~ sau o diadem~ legat~ orizontal, rigid~,28
  29. 29. EVOLU¥IA COSTUMULUI În Imperiul Vechi memfit (2780 – 2280 .Hr.), n perioada marilor piramide, costumul era sobru, triunghiul regulat stând la baza structurii compozi]ionale. În Imperiul Mijlociu (2065 – 1660 .Hr.), costumul s-a complicat suprapunându-se mai multe straturi ([enti, tunic~, rob~). În Imperiul Nou (1580 – 950 .Hr.), mai ales n epoca lui Amenophis al IV-lea (1361 – 1340 .Hr.), rafinamentul ntregii culturi s-a exprimat [i n costum; tipul ideal de frumuse]e s-a schimbat n favoarea unei siluete fragile, unduioase, cu capul ]uguiat, gâtul lung, sub]ire, umerii l~sa]i. ¥es~turile fine ale ve[mintelor erau plisate, apoi drapate savant, cu o cap~ peste tunic~. La sfâr[itul Imperiului Nou, o dat~ cu pierderea libert~]ii [i cu decaden]a artistic~, a pierit [i originalitatea costumului, invadat de formeFata vân~torului; Mormântul lui Menna, Nofretete, secolul al XIV-lea î.Hr.,cca.1420 î.Hr., Teba Berlin, Aegyptisches Museumnnodat~ la spate, avea prinse pe frunte cobra str~ine, de franjuri [i culori stridente etc.sau o floare de lotus. Un con a[ezat pe cre[tet (perioada sait~ 655 – 332 .Hr., ptolemeic~con]inea o unsoare parfumat~ care se topea 332 – 30 .Hr.), dup~ care Egiptul, devenindncet. So]ia faraonului purta coroana de pene a provincie roman~ (30 .Hr.), a adoptat n partezei]ei Isis, o pas~re ([oim sau erete) a[ezat~ pe vestimenta]ia cuceritorilor.cre[tet, cu aripile deschise [i coborâte sau o Sandale de aur, New York,mitr~ rigid~ (ca de exemplu, Nofretete). Metropolitan MusseumPe trup, fusta, având aceea[i larg~ ntrebuin]are[i acela[i rol ca [i [enti-ul, era din ]es~tur~ Sandale din paie, Egipt, Muzeul din Cairodreapt~, nf~[urat~ n jurul trupului pân~ subsâni, fie strâns~ de un [nur trasat prin tivul desus sau de un cordon, fie ]inut~ de una sau dedou~ bretele. Era completat~ deseori de gulerulrotund, lat, ca o cap~. Roba, [alul, podoabele [isandalele erau la fel cu cele b~rb~te[ti. 29
  30. 30. Turnul zigurat al lui Marduk din Babilon, de sprâncenele mbinate deasupra ochilor secolul al XI-lea î.Hr., machet~ bulbuca]i, cu privirea fix~. zigurate forma specific~ de piramid~ n trepte, CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI care se reg~se[te [i n turbane. Cl~dirile erau N~zuind c~tre mbinarea virtu]ilor umane cu acoperite la suprafa]~ cu c~r~mizi sm~l]uite n nsu[irile fiarelor, ca n imaginarii tauri naripa]i culori str~lucitoare, cu care costumul se acorda cu cap de om, sumerienii purtau la nceput prin tonuri vii [i bijuterii sclipitoare din aur [i pelerine sau fuste din blan~ sau din ]es~turi pietre scumpe. imitând blana (kaunakes). Apoi, costumul Idealul de frumuse]e • Via]a plin~ de lupte mesopotamian a evoluat adoptând cele dou~ cerea for]~ fizic~, iar st~pânii impuneau prin solu]ii fundamentale de mbr~care: drapajul, etalarea ostentativ~ a bog~]iei. Pe primul plan folosit de popula]ia din sudul c~lduros, [i COSTUMUL ÎN era b~rbatul, femeia ducând o existen]~ croiala, adus~ de invadatorii din nordul mai MESOPOTAMIA retras~. Regii [i nal]ii demnitari apar n statui cu friguros. Începând din mileniul al II-lea cele trupul scund, dar robust, puternic dezvoltat n dou~ procedee s-au combinat, compunândRæsucirea øalului øi a turnului zigurat l~]ime, cu musculatura brutal reliefat~, cu capul costumele specifice asiro-babilonienilor. masiv, cubic, f~lcos, cu tr~s~turi accentuate, Sculptural, costumul sublinia, n toate cazurile, nasul [i buzele groase, cu expresia fioroas~ dat~ masivitatea trupului, alc~tuindu-i prin fustaCONDI¥II DE DEZVOLTARE Ca [i Nilul, Tigrul [iEufratul asigurau fertilitatea p~mântului n„]ara dintre râuri“, creând condi]ii prielnice Întruchiparea idealului uman: Taurul înaripat din Intendentul regelui din Mari, Khorsabad, secolul al VIII-lea î.Hr., Paris, Luvru mileniul III î.Hr., Paris, Luvrupentru apari]ia unora dintre primele civiliza]ii aleumanit~]ii. În Mesopotamia s-au succedat statelesclavagiste sumero-akkadian (n mileniul III .Hr.),babilonian (n mileniul II .Hr.), asirian (secoleleXIV-VII .Hr.), neobabilonian (n secolele VII-VI.Hr.), dup~ care teritoriul a intrat n componen]aImperiului persan (secolele VI-IV .Hr.).Regiunea a avut o dezvoltare sacadat~, mereuntrerupt~ de inunda]ii sau r~zboaie, darren~scând de fiecare dat~, mai cu seam~datorit~ traficului comercial intens. De[i mereualte popoare cuceritoare [i-au impusst~pânirea, fondul popula]iei locale a r~masconstant, ceea ce explic~ relativa stabilitate aculturii [i a costuma]iei, f~r~ a atinge, desigur,permanen]a din valea Nilului.Cadrul artistic • În ora[ele puternice, ap~rate deziduri groase, masive, materialul de baz~ era lutul (c~r~mida), care a impus turnurilor30
  31. 31. COSTUMUL SUMERO-AKKADIAN (mileniul al III-lea .Hr.) COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap, cre[tetul era ras, n schimb barba era lung~. Regii [i demnitarii purtau toc~ plisat~, turban din band~ r~sucit~ (amintind turnurile „zigurate“) sau tiar~ cilindric~. Pe trup, la nceput se mbr~ca doar o fust~ din Costumul masculin asiro-babilonian: osta[, demnitar, regele Asurbanipal, rege, preot, blan~, strâns~ n cordon, având la spate coada secolul al VII-lea î.Hr. animalului, apoi, corpul era acoperit de un [al din lân~, drapat, formând mantie [i fust~, cu franjuri [i aplica]ii din discuri (paiete), m~rgele mormântul reginei ßubad din Ur (2500 .Hr.) de aur sau de aram~ etc. din aur cu email alb [i albastru, alc~tuit~ din În picioare, doar demnitarii nc~l]au sandale. cunun~ de frunze de plop, cercei mari, coliere Costumul militar • Comandan]ii purtau casc~ [i inele de aur. de aur, cu urechi [i coc, solda]ii bonet~ de piele [i o band~ lat~ de piele b~tut~ n ]inte, ap~rând pieptul, um~rul stâng [i spatele. Armele erau COSTUMUL scuturi, suli]e, s~bii, topoare. ASIRO-BABILONIANAssurnasirpal cu coif cu coarne, (mileniul al II-lea – jum~tateaLondra, British Museum COSTUMUL FEMININ mileniului I .Hr.) Silueta nu diferea mult de cea masculin~.lung~ n clopot o baz~ larg~, stabil~, pe când Pe cap, p~rul lung era piept~nat cu coc [i Înnisiparea deltei a mutat centrele comercialeliniile curbe ale drapajului sau ale bonetelor coade, strâns n fileu. spre nord, unde au nflorit ora[e ca Babilon,r~sucite n spiral~, ca [i buclele m~runte ale Pe trup erau acelea[i piese de mbr~c~minte: Ninive etc. Sub influen]a muntenilor veni]i dinp~rului sau ornamentele arcuite ale bijuteriilor fust~, cap~, în picioare sandale. Doar nord a ap~rut croiala tunicii (cu mâneci, pentrucreau sugestia unei energii ncordate. podoabele erau mai bogate, ca parura din ambele sexe) peste care se drapa [alulPictural, impresiona bog~]ia culorilor stofelor ca asimetric, elementul constant al costumului[i str~lucirea podoabelor metalice, a paietelor [i mesopotamian, preluat de nving~tori de lam~rgelelor. nvin[i. ¥es~turile s-au perfec]ionat [iMaterialul folosit era n special lâna, sub form~ de diversificat, producându-se stofe de lân~ [iblan~ sau ]esut~ n stofe cu motive variate, dând pânzeturi somptuoase, intens colorate, bogatconsisten]~ drapajului. ornamentate, cu motive ]esute sau brodate cu cercuri, p~trate sau rozete. COSTUMUL BÅRBÅTESC Cunun~ mesopotamian~ din frunze de aur, Pe cap, p~rul lung, cre] era ondulat ca [i barba cca. 2500 î.Hr., New York, Metropolitan Museum lung~. Regii [i demnitarii purtau fes conic cu 31
  32. 32. ciucure lung pân~ la talie, cei diviniza]i tiara mesopotamian s-au f~cut sim]ite n costumul semisferic~ sau cilindric~, având coarne de purtat de per[i, st~pânitorii locurilor ntre 540 - metal prinse cu panglici pe frunte. 330 .Hr., contemporani cu civiliza]ia Greciei Pe trup, peste tunica strâns~ pe corp, regii [i preo]ii antice. Veni]i ca [i mezii din regiunile muntoase mbr~cau [alul lung, cu franjuri, drapat de jos n ale Turkestanului, unde purtau haine specifice sus, trecut peste um~r. popula]iei de step~ – bonet~ frigian~, tunic~ [i Înc~l]~mintea consta din sandale cu inel pe caftan, pantaloni lungi [i cizme – per[ii au degetul mare sau pantofi nchi[i, adu[i de adoptat o ]inut~ de gal~ tot atât de somptuoas~ munteni. Costumul era completat de elegante ca [i aceea din vechiul Babilon. Amplificarea accesorii: umbrel~, evantai, baston, lan] cu siluetei nu era ns~ realizat~ prin [aluri r~sucite, ci cilindru-pecete, ca [i de bijuterii, cercei lungi, prin l~rgimea unor robe croite, cu poale trase n bandouri cu rozete de metal pe frunte, coliere sus n fa]~ (probabil prin deplasarea spre fa]~ a n mai multe [iruri, br~]~ri multe, cu rozete, r~scroielii gâtului) [i cu mâneci plisate n evantai. inele, talismane. ¥inuta solemn~, bog~]ia ]es~turilor viu colorate, Arma civil~ era pumnalul prins de centur~. mpodobite cu motive n rozete, barba [i p~rul buclat, ca [i unele piese ca pantalonii lungi [i COSTUMUL FEMININ pantofii [nurui]i, alc~tuiau un contrast izbitor cu Avea acelea[i componente: tunica [i pelerina simplitatea [i suple]ea costumului grecesc din sau [alul. Din 1200 .Hr. a fost men]ionat aceea[i vreme. obiceiul acoperirii fe]ei n public, preluat mai Fenicienii, care au dominat comer]ul n primul târziu de mahomedani. mileniu .Hr., au r~spândit produsele mesopotamiene n lumea Mediteranei.Drapaj feminin neosumerian din Tello, EVOLU¥IA COSTUMULUIcca. 2150 î.Hr., Paris, Luvru Ultimele ecouri ale sistemului vestimentar Exerci]iu: descifrarea drapajului feminin din Tello, Universitatea Na]ional~ de Arte, Bucure[ti
  33. 33. Palatul din Cnossos, Creta, cca. 1450 î.Hr. stând pe vârful picioarelor; n decora]ie domina linia n spiral~ din podoabele de sârm~ de bronz r~sucit~, reg~sit~ [i n decorul vaselor de ceramic~, [i n cârlion]ii coafurilor. Tipul uman ideal nu mai tindea s~ ntrupeze imaginea zeului, etern [i inaccesibil, ca n Egipt, ci [i g~sea perfec]iunea n tinere]e, gra]ie [i elegan]~. Vârsta preferat~ era mai aproape de adolescen]~, iar calitatea principal~ era agilitatea gimnastului. COSTUMUL ÎN CRETA CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI ßI MICENE Ve[mintele conturau siluete de dimensiuni mai reduse, subliniind mi[carea. Importan]a sporit~ Pær cârlionflat øi spirale de bronz a femeii n societatea cretan~ (ea putând fi [i preoteas~) explic~ dominanta feminin~ a costumului.COSTUMUL ÎN CRETA Sculptural, corpul era sub]iat prin talia strangulat~, ca de viespe, accentuat~ de pozi]iaCONDI¥II DE DEZVOLTARE Insula Creta, la cambrat~. Pariziana, fresc~, Palatul din Cnossos,distan]~ egal~ de Europa, Africa [i Asia, a fost Coloristic, documentele oferite de picturile Creta, Muzeul Heracleiono verig~ de leg~tur~ ntre continente, un centru murale redau costume cu o cromatic~ vie, (vi[iniucomercial [i cultural nsemnat ntre 2000 – [i albastru ca marea). COSTUMUL BÅRBÅTESC1400 î.Hr. (n vremea Imperiului Mijlociu Pe cap, peste p~rul negru lung, n [uvi]eegiptean [i a celui babilonian). Dup~ erup]ia ondulate, cu bucle pe frunte, prin]ii purtauvulcanic~ distrug~toare din insula Santorini, coroane de flori sau pene.civiliza]ia cretan~ a fost transplantat~ pe solul Pe trup, singura mbr~c~minte era un [enti deeuropean n Peloponez, la Tirint [i Micene, ntre pânz~, acoperind [alele, care avea, spre1500 – 1100 .Hr., fiind asimilat~ de civiliza]ia deosebire de cel egiptean, o form~grecilor pe la anii 1000. triunghiular~ cu un col] ascu]it n fa]~, tras nCadrul artistic • Cl~direa tipic~, palatul, cum jos de greut~]i, eventual de o re]ea cu perle, [iera cel din Cnossos, avea propor]ii pe m~sura putea fi alc~tuit din dou~ piese separate, fixateomului, spre deosebire de imensitatea n cing~toare [i l~sând coapsele descoperite.zdrobitoare a construc]iilor egiptene, [i era Talia era strâns~ ntr-un cordon lat din piele, caprev~zut cu instala]ii asigurând confortul un corset. Drept bijuterii, bra]ele [i picioarele(sistem de nc~lzire, ascensor etc.). Coloana- goale erau mpodobite cu br~]~ri colorate.]~ru[, sub]iat~ la baz~, sugera silueta uman~ Vas de Kamares, Creta, Muzeul din Phaistos 33
  34. 34. Costume cretane Prin]ul cu flori de crin, Cnossos, secolul al XIV-lea î.Hr. tipic~ era fusta larg~, cu benzi orizontale, COSTUMUL ÎN MICENE probabil volane sau fuste suprapuse, prins~ n talie cu cordon-corset. Cuta vertical~ a fustei, În cetatea cu ziduri ciclopice, locuitorii purtau din mijlocul fe]ei, rezultat~ probabil din costume de tip cretan, dar mai groase, mp~turire, a f~cut pe unii cercet~tori s~ cread~ adaptate condi]iilor climaterice mai aspre. c~ este vorba de o fust~-pantalon. Deasupra, un [enti r~scroit pe coapse d~dea efect de [or]. Costum micenian: osta[, ornament, femeieZei]a cu [erpi, secolul al XVI-lea î.Hr., Cnossos, Creta, Muzeul din HeracleionCOSTUMUL FEMININPe cap, p~rul era piept~nat cu cârlion]i rotunzipe obraji (accroche-coeur). Ochii mari,apropia]i, erau foarte farda]i.Pe trup, bustul era uneori dezgolit, ca n Egipt,vesta format~ dintr-o broboad~ necroit~, avânddoar spate [i mâneci scurte; uneori aceasta eranlocuit~ de tunica de origine asirian~. Piesa34
  35. 35. Tauromachia, fresc~, cca. 1450 î.Hr., Palatul din Cnossos, Creta, Muzeul din Heraclion 35
  36. 36. COSTUMUL ÎN NORDUL EUROPEI, ÎN EPOCA BRONZULUI Mini-jupa din mormântul de stejar CONDI¥II DE DEZVOLTARE Între 1500 – 1200 .Hr., n timp ce n Egipt nflorea Imperiul Nou, n Mesopotamia domina Babilonul, iar civiliza]ia micenian~ se afla la apogeu, n nordul Europei tr~iau popula]ii n stadiul epocii bronzului. Îndeletnicindu-se ndeosebi cu naviga]ia, vân~toarea, cre[terea vitelor, nordicii erau pricepu]i n lucrarea lemnului, cioplindu-[i cor~bii, case [i morminte. Se presupune existen]a unor schimburi comerciale cu regiunea mediteranean~, c~reia ace[tia i furnizau chihlimbar, primind n schimb scoici, podoabe de bronz spiralate de tip cretan [i poate [i anumite forme de mbr~c~minte. Idealul uman e greu de reconstituit, din lipsa imaginilor reprezentând pe cei care au tr~it pe atunci. În schimb, n Danemarca [i Germania s-au p~strat costume ntregi n morminte din trunchiuri de stejar, despicate, scobite ca albii, apoi nchise ermetic [i izolate de aer cu p~mânt [i pietre, [i ulterior acoperite de mla[tini, care le-au asigurat conservarea pân~ n secolul al XX-lea, când au fost g~site. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Clima mai aspr~ cerea nvelirea cu ve[minte mai groase, strânse pe trup [i variind dup~ sezon. Sculptural, silueta era u[or ngro[at~ prin mbr~c~minte, un strat de haine era mulat pe corp, l~sând libertatea mi[c~rilor, al doilea,Podoabe din sârm~ de bronz, Halle larg, asigura un plus de c~ldur~, conferindLandesmuseum fur Vorgeschichte totodat~ prestan]~.36
  37. 37. de baie era r~sucit~ o tunic~ necusut~, nchis~ pe un um~r cu o curea de piele [i nasturi de os sau de bronz, strâns~ n talie cu un [nur de lân~. Deasupra se purta o pelerin~ oval~, formând guler-[al. Printre piesele de mbr~c~minte din morminte mai figura un [al ngust. Drept nc~l]~minte, pulpa piciorului era nvelit~ n obiele, ca [i laba, vârât~ n opinci [nuruite, f~cute din piele sau blan~. COSTUMUL FEMININ Pe cap, se folosea plasa din p~r de cal sau boneta mpletit~, ca un p~trat ncre]it n frunte [i la ceaf~. Pe trup, se mbr~ca o bluz~ kimono, de croial~ ingenioas~, mpodobit~ cu dantele cro[etate, [i o fust~ de var~, scurt~, (mini) r~sucit~ de dou~ ori n jurul taliei, f~cut~ din [nururi prinse sus [i jos, amintind fusti]a de fibre vegetale purtat~ deCostum feminin mini, Costum b~rb~tesc din Trindhoj,Copenhaga, Statens Museum for Kunst Copenhaga, Statens Museum for KunstPictural, despre culorile costumului se [tie prea africani, sau alt~ fust~ de iarn~ – lung~ (maxi).pu]in; lâna era probabil vopsit~ cu esen]e Ca nc~l]~minte, ciorapii-obiele [i opincile devegetale, mai ales n brun [i galben. piele erau ca [i cele b~rb~te[ti.Materialele folosite erau groase; la nceput croite Principalele accesorii erau podoabele-bijuteriidin bl~nuri, hainele erau n al II-lea mileniu .Hr. din sârm~ de bronz n spirale, catarame, br~]~ri,din ]es~turi de lân~, unele flau[ate, imitând inele etc. [i paftaua, ca un scut bombat, prins~blana, mpodobite cu cus~turi sau mpletituri. de femei pe piept sau la cing~toare, r~mas~ pân~ azi n costumul popular din nordulCOSTUMUL BÅRB ÅTESC Europei.Pieptenii, pomezile [i cu]itele de ras g~site n Aceasta s-a p~strat în costumele din nordulmorminte dovedesc ngrijirea p~rului [i Germaniei ajungând pân~ în Transilvania o dat~raderea b~rbii. cu migra]ia sa[ilor, împodobindu-se ulterior cuCapul era acoperit cu o bonet~ nalt~, turtit~ n pietre semipre]ioase [i asortându-se cu celelalte Costum feminin de var~, costum b~rb~tesc,vrf, din blan~ sau ]es~tur~ de lân~ mi]oas~. costum de iarn~ (sus), tiparele lor (mijloc), podoabe, cordonul [i acele scufiei.Pe trup, peste pantalonii scur]i ca ni[te chilo]i c~ciul~, bonete [i opinc~ (jos) 37
  38. 38. Templu în stil doric, Parthenonul, secolul al V-lea î.Hr. Atena, Acropole material, ca n Orient. Costumul a urmat fidel evolu]ia general~ a stilurilor grece[ti, reflectând dezvoltarea concep]iei generale antropocentrice, n diferitele ei etape. EPOCA HOMERIC Å (secolele IX–VIII .Hr.) COSTUMUL ÎN GRECIA Din Iliada [i Odiseea reiese c~, n condi]iile de ANTICÅ via]~ rudimentare din epoca r~zboiului troian, grecii purtau haine simple dar viu colorate, Construcflii necimentate øi veøminte potrivite tenului mediteranean [i soarelui necusute puternic.CONDI¥II DE DEZVOLTARE Pe teritoriul grecesc EPOCA ARHAIC Å Femei în peplos doric, Vasul François,– n Peloponez, insulele M~rii Egee, coasta de (secolele VII–VI .Hr.) secolul al VI-lea î.Hr., Floren]a, Museo Archeologicovest a Asiei Mici [i sudul Italiei, mai târziu nMacedonia – s-a constituit, ncepând din Ca urmare a mi[c~rilor popula]iei (acheene, doriene, COSTUMUL BÅRBÅTESCsecolele IX – VIII .Hr., civiliza]ia elenic~, element ioniene), s-a diferen]iat portul regiunilor vestice de al Pe cap, p~rul lung, bogat, coborând pe frunte,fundamental al civiliza]iei europene. Clima celor estice (redat n detaliu pe vasele de lut cu era rulat n coc sau mpletit n coad~ [i prins curelativ blând~ din aceste teritorii ng~duia siluete negre). cordelu]~ sau panglici; barba era nsemnulacoperirea sumar~ a corpului, iar ocupa]iile În Apus, n special n sudul peninsulei italice, n vârstei mature.principale – naviga]ia [i p~storitul – cereau cadrul ordinului doric, n ambian]a cl~dirilor cuhaine comode. Evolu]ia societ~]ii grece[ti spre volume masive, robuste, n statuile arhaice s-ademocra]ia sclavagist~ a redus pr~pastia dintre cristalizat noul ideal uman, armonios construit, Costume în stil doricextremele sociale, p~strând doar pe cea dintre al Greciei antice.cet~]enii liberi [i sclavi.Cadrul artistic • Templele, ca [i statuile Greciei STILUL DORICantice nu impresionau prin dimensiunilezdrobitoare, ca n Egipt sau Mesopotamia, ci Trupul s~n~tos nu era ascuns, ci doar acoperiterau cl~dite mai pe m~sura omului, stârnind de haine, uneori foarte sumare, realizate prinadmira]ia datorit~ armoniei depline a tuturor draparea ]es~turii necroite.p~r]ilor componente. În contextul culturii Sculptural, costumul modela volume cilindrice,grece[ti, bazat~ pe ra]iune, frumuse]ea era statice, animate pictural de culoarea motivelorasociat~ structurii compozi]ionale clare, mai decorative ]esute n materialul suplu, dar gros,mult decât bucuriilor tactile stârnite de al stofei de lân~ gen homespun.38
  1. Gostou de algum slide específico?

    Recortar slides é uma maneira fácil de colecionar informações para acessar mais tarde.

×