Arta stilcostum

5,410 views
5,148 views

Published on

Published in: Lifestyle
0 Comments
12 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
5,410
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
15
Actions
Shares
0
Downloads
178
Comments
0
Likes
12
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Arta stilcostum

  1. 1. ARTÅ, STIL, COSTUM
  2. 2. Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiAdina NANUArt~, stil, costumtext: Adina NANUManual avizat de Ministerul Educa]iei [i cercet~riinr. 1592, luna XI, 2006ed.: Noi Media Print, 2007ISBN: 978-973-7959-75-1
  3. 3. ADINA NANUARTÅ, STIL, COSTUM
  4. 4. CUPRINSp.10 Arta, stilul [i moda în decor [i costump.12 Decor [i costump.13 Mesajul social [i politic al costumuluip.14 Idealul uman, ]el al artei costumuluip.15 Stil [i mod~p.17 Individualitate [i spirit colectivp.18 Mijloace artistice de expresie în costump.21 I Costumul în preistorie [i antichitatep.22 Costumul în preistorie / Bl~nuri în grote p.22 Epoca pietrei cioplite p.23 Epoca pietrei [lefuite p.24 Epoca bronzului p.24 Epoca fieruluip.21 Costuma]ia popoarelor primitive / Pictura direct pe pielep.27 Costumul în Egiptul Antic / Silueta piramidal~p.30 Costumul în Mesopotamia / R~sucirea [alului [i a turnului zigurat p.31 Costumul sumero-akkadian p.31 Costumul asiro-babilonianp.33 Costumul în Creta [i Micene / P~r cârlion]at [i spirale de bronzp.36 Costumul în nordul Europei în epoca bronzului / Mini-jupa din mormântul de stejar
  5. 5. p.38 Costumul în Grecia antic~ / Construc]ii necimentate [i ve[minte necusute p.38 Epoca homeric~ p.38 Epoca arhaic~ Stilul doric Stilul ionic p.42 Epoca clasic~ p.45 Epoca elenistic~ p.46 Pe teritoriul Românieip.47 Costumul în India / Temple din sculpturi [i îmbr~c~minte din bijuteriip.49 Costumul etrusc / Italia înaintea Romeip.51 Costumul în Roma antic~ / Curba arcului în faldul togiip.56 Costumul în afara Imperiului Roman / Pantaloni [i coarne în p~durile transalpine p.56 Costumul popoarelor de strep~ p.57 Costumul dacilor [i al daco-romanilor p.60 St~pânirea roman~ în Dacia
  6. 6. p.63 II Costumul în Evul Mediup.64 Costumul Imperiului bizantin / Luciul m~t~sii [i al mozaicului p.70 Pe teritoriul României p.71 În Rusiap.72 Costumul european feudal / Mantii ca ziduri de incinta p.72 Costumul în secolele VI-IX, stilul carolingian p.74 Costumul în secolele X-XII, stilul romantic p.79 Pe teritoriul Românieip.80 Costumul în stil gotic / Nervuri de piatr~ [i pantofi ascu]i]i p.90 Pe teritoriul Românieip.91 Costumul popoarelor islamice / Arabescuri cioplite [i brodate p.91 Costumul Imperiului Arab p.91 Costumul de[ertului arabic p.92 Costumul califelor islamice p.92 Costumul indo-persan p.94 Costumul Imperiului Otomanp.97 III Costumul în epoca Rena[teriip.98 Costumul în Italia secolului al XV-lea / Revenirea idealului anticp.102 Costumul în stilul Rena[terii italiene din secolul al XVI-lea / Fibre musculare în plusp.105 Costumul german în epoca Reformei / Ferestruici [i crevasep.107 Costumul spaniol în perioada Contrareformei / Palatul m~n~stire [i corsetul de fierp.109 Costumul din ¥~rile de Jos în secolul al XVI-lea / Dansul ]~r~nescp.112 Costumul francez în vremea Rena[terii / Fa]a în form~ de inim~p.114 Costumul în Anglia secolului al XVI-lea / Broderii elisabetanep.118 Costumul românesc în secolele XV-XVI / Caftanele ctitorilorp.121 Costumul din America precolumbian~ / ßarpele cu pene
  7. 7. p.125 IV Costumul în secolul al XVII-leap.126 Costumul în cadrul stilului baroc / Ziduri ondulate [i mantii fluturândep.128 Costumul burghez olandez în secolul al XVII-lea / Case curate [i gulere scrobite p.131 R~spândirea costumului olandez, în Fran]a, în Anglia, în Americap.133 Costumul la jum~tatea secolului al XVII-lea / Fustanela olandez~p.136 Costumul în stil clasic francez / Pere]ii de oglinzi pentru peruca Regelui Soarep.140 Costumul în ¥~rile Române în secolul al XVII-lea / Rozete cioplite în piatr~ sau cusute cu firp.144 Costumul tradi]ional în China / Case de por]elan [i haine de m~tasep.147 Costumul în Japonia / Flori pictate pe kimonop.153 V Costumul în secolul al XVIII-leap.154 Costumul în stil rococo / P~stori pudra]i în p~duri aurite p.161 În alte ]~rip.164 Costumul englez din secolul al XVIII-lea / Haina de c~l~rie pe fotoliul Chippendalep.169 Costumul francez în stilul Ludovic al XVI-lea / Peruca cu cor~biip.175 Costumul Imperiului Otoman în secolul al XVIII-lea / Turbane [i [alvarip.176 Costumul în ¥~rile Române în secolul al XVIII-lea [i începutul secolului al XIX-lea / Giubele [i cepchene
  8. 8. p.181 VI Costumul în secolul al XIX-leap.181 Costumul european în primul sfert al secolului al XIX-lea / De la neoclasicism la empirep.187 Costumul în cel de-al doilea sfert al secolului al XIX-lea / Suflete romantice în saloane Biedermeierp.193 Costumul n ¥~rile Române n prima jum~tate a secolului al XIX-lea / Jos i[licul, sus p~l~riap.196 Costumul în al treilea sfert al secolului al XIX-lea / Cupola metalic~ [i crinolinap.201 Costumul în ultimul sfert al secolului al XIX-lea / Impresionismul [i turnurap.206 Costumul în România în a doua jum~tate a secolui al XIX-lea / Jobenul [i malacof-ulp.210 Costumul Africii Negre / Fuste [i acoperi[uri din frunzep.212 Costumul pieilor ro[ii / Scalpuri pe haine [i pe cortp.215 Costumul eschimo[ilor / Cu hanoracul în caiac
  9. 9. p.217 VII Costumul în secolul al XX-leap.218 Costumul la 1900 / Linia serpentin~ Art-Nouveau [i cea dreapt~ Modern Stylep.230 Costumul ntre 1900 - 1914 / Rochia sac [i p~l~ria ligheanp.235 Costumul în epoca primului r~zboi mondial 1914-1918 / Pr~bu[irea prejudec~]ilorp.238 Costumul între 1920 - 1930 / B~ietana în stil cubistp.245 Costumul ntre 1930 - 1940 / Paris sau Hollywood?p.250 Costumul în epoca celui de-al doilea r~zboi mondial (1939-1945) / Întrecerea pe toate fronturilep.253 Costumul între 1950 - 1960 / New look [i Rock’n Rollp.258 Costumul între 1960 - 1970 / Cosmonau]i, Pop [i Hippiesp.268 Costumul între 1970 - 1980 / Punck [i Kitschp.274 Costumul între 1980 - 1990 / Postmodernii erei postindustrialep.282 Costumul între 1990 - 2000 / Stres [i relaxarep.291 Costumul la începutul mileniului al III-lea / Sfâr[itul modeip.295 Cum vor ar~ta nepo]ii nepo]ilor no[tri?p.302 Bibliografie
  10. 10. Vermeer de Delft,Tân~r~ la virginal1675, Londra, National Gallery
  11. 11. ARTA, STILUL ßI MODA ÎN DECOR ßI COSTUM
  12. 12. Bucuria culorilor: femeie din Turcana-Kenya La fel cu toate celelalte obiecte de art~, costumul are o func]ie practic~, o func]ie de comunicare [i una estetic~. realizat~ prin mijloace plastice specifice. (Am Practic, mbr~c~mintea r~spunde nevoii de ncercat un studiu sistematic al aplic~rii acestora, ap~rare a corpului de intemperii (prin purtarea n Arta pe om, Editura Compania, 2001.) bl~nurilor, impermeabilelor etc.). Dar chiar n Ne propunem n acela[i timp s~ prezent~m ]inuturile calde, vestimenta]ia redus~ la costumul nu izolat, rupt de ambian]a general~ minimum nu lipse[te. În acest caz, n care s-a n~scut, ci integrat stilului din care nendeplinind un rol practic, s-a invocat ca face parte, [i pe care l ilustreaz~ la fel de bine motiv pudoarea, o no]iune al c~rei n]eles a ca [i un monument, o pies~ de mobilier, un variat ns~ foarte mult n timp [i spa]iu (istoric [i tablou sau o sculptur~. geografic). Rezultat al prejudec~]ilor impuse de Vom parcurge pe scurt istoria artelor, a[ezând n clasa dominant~, morala a condamnat de prim-plan costumul sau mai bine-zis chiar omul fiecare dat~ dezvelirea acelor p~r]i ale corpului fiec~rei epoci, a[a cum s-a nf~]i[at acesta pe sine, care erau acoperite cu ve[minte n acel moment recreându-se prin mbr~c~minte, – a doua piele – (de exemplu, n secolul al XVII-lea n Spania n acord cu ambientul vie]ii sale – al treilea nveli[. eticheta nu ng~duia s~ se vad~ nici m~car Prin aceste straturi ocrotitoare [i totodat~ pantofii unei femei, pe când azi, pe strad~, este expresive se produce o comunicare vizual~ cu ar~tat buricul). DECOR ßI COSTUM semenii, uneori chiar mai direct~ [i mai Atunci de ce se mbrac~ oamenii, deosebindu-se conving~toare decât prin cuvinte. de toate celelalte vie]uitoare? În primul rândOrice om, pe orice treapt~ de civiliza]ie, este un Ca [i arhitectura, mobilierul, ceramica, textilele pentru a comunica, prin aspect, rolul pe care l„creator“, uneori f~r~ s~-[i dea seama, ntr-un etc. care laolalt~ alc~tuiesc cadrul vie]ii omului, joac~ n organizarea [i ierarhia comunit~]ii.domeniu pasionant: propria imagine. De la costumul depinde de nevoile materiale [i Privind o p~l~rie, po]i citi locul ocupat detatuaj la alegerea unei cravate, procesul de spirituale ale societ~]ii, n dezvoltarea ei istoric~. purt~tor n colectivitatea din care face partecrea]ie este acela[i: fiecare ncearc~ prin hainele Suferind prin purtare o uzur~ mai rapid~, (de la coroan~ la [apc~ etc.).sale, prin amploare, ritm, culoare [i celelalte costumul se schimb~ cel mai repede, oglinde[te Modificarea nf~]i[~rii fizice a omului se ob]inemijloace de expresie plastic~, s~-[i modeleze o cel mai prompt nencetata evolu]ie a civiliza]iei. prin utilizarea mijloacelor artistice comunenf~]i[are cât mai apropiat~ de idealul pe caredore[te s~-l reprezinte n via]~, corectându-[ieventual imperfec]iunile. Dup~ cum sculptura Cele trei func]ii ale decorului [i costumului:nu poate exista decât cioplit~ n lemn sau n utilitar~, de comunicare, estetic~piatr~ sau turnat~ n bronz, iar pictura prindefiin]~ n culoare, n domeniul costumului „hainaface pe om”, cum a remarcat de multn]elepciunea popular~.Lucrarea de fa]~ ncearc~ s~ priveasc~ imagineauman~ din alt punct de vedere decât celcotidian, atr~gând aten]ia cuvenit~ asupra aspectului „artistic“ al crea]iei vestimentare,12
  13. 13. sculpturii [i picturii, [i n general tuturor chinezoaicelor din nobilimea feudal~. practice [i comode. Moda dominant~ a fost, deimaginilor vizuale. Dimpotriv~, n epoci de izbând~ a unor idei fapt, n toate timpurile moda dominatorilorÎnc~ din preistorie, rolul [efului de grup (trib etc.) democratice – de exemplu n Italia Rena[terii, (E.Thiel, Geschichte des Kostüms, p.7).sau al vr~jitorului, apartenen]a la o anumit~ apoi n Republica Burghez~ Olandez~ de lacomunitate sau alta erau marcate prin semne nceputul secolului al XVII-lea – era preferat tipulgrafice sau pete de culoare simbolice organizate omului activ, viguros, nve[mântat n haine : Ro[u, culoare nobiliar~: Sf. Martin împ~r]indu-[i mantia cu un s~rac,în compozi]ii expresive. secolul al XII-lea, Catalonia, Spania, Muzeul VichDe atunci [i pân~ acum, imaginea uman~ [i-aatins ]elul de comunicare extraverbal~ cu atâtmai impresionant [i mai conving~tor, cu cât s-aapropiat mai mult de valoarea operei de art~. MESAJUL SOCIAL ßI POLITIC AL COSTUMULUICostumul reflect~ cel mai direct condi]iile [iraporturile sociale. Prestigiul politic a fost ntoate timpurile exprimat prin nf~]i[area fizic~ areprezentan]ilor puterii, la fel cum trecerea departea eroilor zilei a fost afi[at~ prin adoptareagenului de mbr~c~minte al acestora. De aceea,nu e posibil~ n]elegerea costumului de la unmoment dat f~r~ cunoa[terea coordonateloristorice [i politice din ]ara [i epoca respectiv~.Fiecare genera]ie [i-a impus concep]iile estetice[i idealul propriu despre om, de care ncerca s~se apropie n nf~]i[area exterioar~ prinmijlocirea tuturor procedeelor de mpodobire:machiaj, coafur~, costum etc.Astfel, n epocile de suprema]ie aristocratic~ –n Burgundia secolului al XV-lea sau n Fran]asecolului al XVIII-lea – ideea de maxim~frumuse]e [i elegan]~ era legat~ de fine]ea [idelicate]ea corpului cu ]inut~ gra]ioas~.Costumul demonstra independen]a fa]~ demunca fizic~, nepermi]ând decât anumitemi[c~ri (prin strâmt~ri, v~luri, corset, tren~, co[sus]inând fusta). Acela[i rol l aveau unghiileexcesiv de lungi [i picioarele legate ale 13
  14. 14. IDEALUL UMAN, ¥EL AL ARTEI Baudelaire (Curiozit~]i estetice, p.183). Fiecare COSTUMULUI cultur~ [i-a conturat chipul unui erou preferat, a c~rui nf~]i[are [i fizionomie moral~ a fost „Ideea pe care omul [i-o face despre frumos descris~ n literatur~ [i teatru [i a fost se ntip~re[te n toat~ g~teala lui, i bo]e[te reprezentat~ concret n picturile [i sculpturile sau i scrobe[te haina, i rotunje[te sau marilor mae[tri. ndreapt~ ]inuta [i, cu timpul, se insinueaz~ Fidias [i ntreaga pleiad~ de arti[ti care au adus subtil n tr~s~turile chipului. Omul sfâr[e[te gloria Atenei antice, ca [i Michelangelo sau prin a fi ceea ce ar vrea s~ fie“, scria Ti]ian n Rena[terea italian~, [i-au datoratEroul ideal al Rena[terii: Michelangelo, David(1512), Floren]aCostumul a ar~tat ntotdeauna dimensiunilerelative ale oamenilor pe scara social~. Faraonulegiptean era supradimensionat prin tiara nalt~ [iprin mantia larg~, ca [i, mai târziu, regii princoroana [i pelerina de hermin~. Distan]areast~pânitorilor de masa poporului s-a f~cut [i pelinie economic~, avu]ii folosind materialescumpe ca [i forme des rennoite (moda).Cei afla]i la putere au ncercat, de obicei, s~ seimpun~ [i prin mijloacele dreptului [i moralei,emi]ând legi [i regulamente vestimentare,stabilind privilegii de rang [i interdic]iisanc]ionabile prin pedepse (legi condamnândnc~lc~rile rangurilor pot fi citate n mai toateepocile). În apusul Europei, ]~ranilor le erauinterzise culorile vii, mai ales ro[ul. Printrerevendic~rile care au pricinuit r~zboiul ]~r~nescgerman din 1525 figura [i cea de a se puteambr~ca n ro[u. Mu[chi sugera]i prin ve[minte: Tizian, Portret de b~rbat (1506), Londra, National Gallery14
  15. 15. Este foarte interesant de comparat nudurile considerate ideale n fiecare epoc~: atletice n antichitatea greco-roman~, suple [i unduioase n evul mediu gotic, planturoase n Rena[terea italian~ [.a.m.d. Trupurile par s~ fi fost modelate de haine [i nu invers. STIL ßI MODA Istoria artelor plastice ca [i istoria costumului nuStilul anilor ‘20: Le Corbusier, Vila Savoye, au cunoscut repet~ri, fiecare genera]iePoissy (1929) exprimând un nou crez. Imaginile create de mâna omului au variat n decursul istoriei lasuccesul ntrup~rii depline a unor imagini pe nesfâr[it, dar nu la ntâmplare, orice cunosc~torcare contemporanii lor le presim]eau numai; ei putând lesne stabili c~rei faze de civiliza]ie,au cristalizat n siluete concrete p~reri ce c~rui stil [i c~rei regiuni i apar]ine un anumit„pluteau n aer“, r~mânând pân~ la ei ve[mânt, un scaun sau un vas.inaccesibile. Astfel, unele opere de art~, ca Astfel, [i n costum, ca [i n artele plastice [iDavid de Michelangelo, au dobândit decorative, se pot distinge mai multe sensurisemnifica]ia unui manifest, au devenit ceea ce ale termenului stil.Henri van Lier numea „imagine-idee-for]~“, 1. În sens restrâns, stilul define[te expresiaadic~ o imagine nf~]i[ând o idee cu sens artistic~ unitar~ a unei singure personalit~]igeneralizator, devenit~ prin ns~[i ntruparea ei creatoare.concret~ o for]~ de mobilizare a aspira]iilor A avea stil nseamn~ s~ fii capabil s~ realizezi unmul]imii c~tre ]elul de perfec]iune propus de ansamblu al nf~]i[~rii individuale, original [i de oartist ([i imitat prin costuma]ie). oarecare calitate. Gabrielle „Coco“ Chanel (1883-1971), credincioas~ modului ei de via]~ activ, creativ, liber, a purtat mereu ve[minte co- mode, practice, din jerse suplu, cu forme simple,Stilul anilor ‘20: Mies Van der Rohe, Scaun (1927) animate doar de coliere din bijuterii artificiale, create de arti[ti. Ea a r~mas n istoria costumului mai ales prin taiorul cu fusta dreapt~ [i jachet~ larg~, nencheiat~, tivit~ pe margini (unde se toce[te) cu un material contrastant. 2. Într-un sens mai larg, termenul „stil“ define[te expresia artistic~ a unei epoci, formularea concret~ a unui ideal estetic colectiv. Începându-[i cariera dup~ primul r~zboi mondial, când femeile intrau n profesiuni Stilul anilor ‘20: Coco Chanel (1928) 15
  16. 16. Moda mereu nou~, inspirat~ din trecut: Pierre Cardin,Parada, 1975, Paris r~zboi mondial, „ new look-ul “ lui Dior Spre deosebire de stil, care – definind fie oalt~dat~ rezervate b~rba]ilor, Coco Chanel a revenea la femeia-floare, gra]ioas~ [i fragil~. schem~ formal~, un curent artistic, istoric sau[tiut s~ preia experien]a de un veac a Crea]ia lui Coco Chanel a marcat astfel stilul na]ional, fie doar manifest~rile unei singure„costumului“ masculin, care ascunde trupul, ntregului secol al XX-lea. personalit~]i – se desf~[oar~ lent, modaremodelându-l n forme geometrice regulate, 3. Într-un sens [i mai larg, „stilul“ define[te o reprezint~ succesiunea rapid~, deseorif~r~ a-i stânjeni libertatea de mi[care. schem~ stilistic~, un ideal formal general, unilateral~, a unor forme artistice a c~rorLinia lansat~ de Coco Chanel se nscria n aplicabil eventual mai multor epoci, cum ar fi principal~ calitate este noutatea. Moda e oambian]a func]ionalist~ a arhitecturii [i clasicismul sau opusul acestuia, barocul. reac]ie fireasc~ mpotriva tocirii aten]iei datorit~mobilierului „cubiste“, produse de [coala În aceast~ accep]iune costumele realizate de obi[nuin]ei, prin rennoirea nf~]i[~rii umane.Bauhaus sau de Le Corbusier, care au definit Coco Chanel ]ineau de clasicism, pe când cele Pentru aceasta, ea nregistreaz~ custilul modernist al anilor ‘20. Costumele cu ale Elsei Sciaparelli se nscriau n curentul sensibilitatea unui seismograf tendin]ele [ieticheta CC au supravie]uit ns~ demod~rii, au anticlasic al suprarealismului. preferin]ele elementelor celor mai active pefost purtate mai departe [i n anii urm~tori, [i 4. Se poate vorbi [i de un stil na]ional, n acest caz plan estetic ale societ~]ii.n epocile unor mode extrem de feminine, ca determinat tocmai de o structur~ clasicizant~, Moda ar fi, astfel, câmpul de experimentare dinn anii ‘30, când Elsa Sciaparelli crea, dup~ specific~ artei franceze dintotdeauna. care se aleg elementele statornice ce vorideile lui Dali, p~l~ria suprarealist~ n form~ de Toate aceste exemple relev~ caracterele contura stilul unei epoci (cazul Coco Chanel).pantof, sau n 1947, când, dup~ al doilea permanente ale unor manifest~ri artistice. Via]a modei cunoa[te dou~ momente:16
  17. 17. 1 – crearea unei inova]ii frapante, nvior~toare, INDIVIDUALITATE ßI SPIRIT Cu aceste considera]ii ns~ discu]ia secare aduce nota excitant~ de fantezie necesar~ COLECTIV deplaseaz~ numai cu un pas mai departe, f~r~pentru a fi perceput~ ca fiind ceva nou. A[a, de a se ncheia, deoarece n fiecare ]ar~ [i epoc~pild~, dup~ primul r~zboi mondial fusta s-a Copierea servil~ a modei este un fenomen gustul n art~ ca [i n materie vestimentar~ s-ascurtat pân~ sub genunchi. invers propor]ional cu dezvoltarea gustului schimbat necontenit.2 – imitarea inova]iei pe scar~ larg~, pân~ când individual, a personalit~]ii (n sensul unui nivel Costumul comunic~ prin form~ [i culoare,aceasta devine banal~, comun~, iar ridicat cultural [i artistic) [i a posibilit~]ilor de nainte de a n]elege cu cine avem de-a face,uniformizarea treze[te pofta de altceva nou. De crea]ie original~. O anumit~ ncadrare n modaexemplu n perioada amintit~, pentru ca fusta s~ curent~ e ns~ un fenomen legitim, explicat prin Arta în costum, Valentino Boutique,salte n noul dans „charleston“, n fiecare sezon integrarea voluntar~ a omului ntr-o Grazia, 13 martie 1988s-au ad~ugat pe poale col]uri, franjuri etc. colectivitate, ca o retragere prudent~ nInovatorii trebuie s~ ocupe pozi]ii culturale anonimat. Filozoful Émile Chartier-Alainprivilegiate pentru a sluji drept modele [i spunea: „Moda este un ad~post din care ie[i ncelorlalte categorii sociale. În secolele trecute diverse moduri studiate, te faci remarcat doarprivirile tuturor se ndreptau c~tre aristocra]ie, cât [i când vrei“ (Vingt leçons sur l’art, pag.n secolul al XIX-lea spre cânt~re]ele de oper~, 124). De la anonimatul absolut al m~[tiin secolul al XX-lea spre stelele de cinematograf (purtat~ curent pe strad~ la Vene]ia n secolul alsau vedetele muzicii u[oare etc. XVIII-lea) sau la pierderea voit~ n mul]ime,Moda nseamn~ mprosp~tare. Chiar atunci pentru a nu atrage aten]ia (]inuta „incognito“)când sunt preluate elemente din trecut, ele sunt [i pân~ la vedetism sau frond~, costumul a fostlansate cu titlu de noutate [i integrate unor noi manevrat n decursul timpurilor cu toateansambluri. În 1923 dezgroparea [i expunerea nuan]ele cu care cochetele [i ascundeau sau [imumiei faraonului Tutankamon a generat o ar~tau zâmbetul de dup~ evantai.mod~ trec~toare a ornamentelor egiptene. Între ostenta]ie [i lipsa total~ de originalitateÎn decursul timpului au fost experimentate mai sunt posibile nenum~rate atitudini, iar c~utareatoate posibilit~]ile de modificare a imaginii celei mai bune dintre ele a stârnit n toateumane, astfel ncât istoria costumului poate fi epocile discu]ii nfl~c~rate. Solu]ia ideal~ g~sit~folosit~ ca o surs~ inepuizabil~ de idei. de cei mai serio[i participan]i la aceast~ etern~Senza]ionalele nout~]i ale modei nu sunt de controvers~ a fost ntotdeauna cam aceasta: s~fapt decât alte combina]ii ale acelora[i forme nu te iei dup~ nimeni, ci s~ alegi ce-]i st~ mai„retro“. Pierre Cardin a organizat n 1975 o bine, punându-]i n valoare personalitatea; nparad~ de mod~ alc~tuit~ numai din relu~ri din acela[i timp ns~ s~ nu ie[i prea tare dinsecolele trecute, altfel interpretate. Primul comun, ci s~ p~strezi m~sura. Scriitorulmodel este inspirat din evul mediu, evocând Baldesar Castiglione, de pild~, descriindasimetria coloristic~ a secolului al XV-lea, al nf~]i[area eroului ideal al Rena[terii n carteadoilea adaug~ unui costum de lucru atemporal sa Curteanul (publicat~ n 1528), relataman[ete surprinz~toare, al treilea arboreaz~ p~rerile curente ale umani[tilor italieni: „cujacheta mini [i gluga gotice, al patrulea condi]ia s~ nu contravin~ obiceiurilor [i s~ nucercurile crinolinei, al cincilea picioarele legate se opun~ profesiunii purt~torului, ve[minteledin 1914, ultimele costumele c~lug~rilor. s~ fie pe placul fiec~ruia, cum i st~ mai bine“.
  18. 18. n ce categorie mare de oameni se ncadreaz~ hârtie, fiecare epoc~ alegându-[i din ceea ce romantic, n care for]ele firii ap~reauindividul respectiv, prin anun]uri oficiale (ale avea la dispozi]ie ce i se potrivea. covâr[itoare, iar silueta uman~ era diminuat~,uniformelor militare, [colare sau ale Astfel, n Rena[tere silueta tindea c~tre blocul efilat~, spiritualizat~, redus~ la un conturtaxatorilor, personalului medical etc.) sau compact, fie sferic, fie cubic, realizat prin catifele alungit. În gotic sau n stilul 1900, trupurileneoficiale (ale hainelor civile, care deosebesc groase, v~tuirea sau mbl~nirea hainelor. Atât aveau suple]ea unor lujere, unduind n curbepe func]ionari de studen]i sau sportivi etc.) operele sculptorilor, ca Michelangelo, sau ale dinamice, iar natura s~lbatic~ p~rea a cotropiDesigur, exist~ [i p~c~leli [i travestiuri; pictorilor, ca Ti]ian, cât [i crea]iile vestimentare ntreg cadrul vie]ii.creatorii n diferite domenii ale artelor plastice exprimau raportul dintre om [i univers de tip La fel de sugestive sunt culorile cu careau folosit n toate epocile – ca [i azi – prilejul clasic (omul era plasat n centrul crea]iei, oamenii s-au mpodobit n toate timpurile,costum~rii pentru a-[i exercita fantezia [i a dominând natura). exprimându-[i starea sufleteasc~. În Rena[tere,experimenta variate „compozi]ii plastice“. Acest raport era r~sturnat n arta de tip epoc~ vital~ prin excelen]~, n care erauPentru a g~si un ndreptar n confuzia pre]ui]i oamenii activi, curajo[i, femeile ca [imodelor, Baldesar Castiglione sf~tuia n b~rba]ii purtau haine n culori vii, primare, mailucrarea citat~: „Gândi]i-v~ n ce fel dori]i s~ ales ro[u-aprins (ca n portretele lui Rafael).fi]i stima]i [i alege]i-v~ costumul n Dimpotriv~, n epoci de domina]ie aconsecin]~“, atr~gând aten]ia c~ oricât~ misticismului, coloritul s-a stins, redus la negru,valoare ar avea un om, dac~ va mbr~ca alb [i auriu, reflexele lumân~rilor p~rând ave[minte n carouri multicolore va fi luat, smulge din ntuneric doar fe]ele prelungi cuinevitabil, drept bufon sau nebun. ochii mari (ca n portretele lui El Greco). În paginile care urmeaz~ au fost alese, din nesfâr[ita istorie a costumului, câteva MIJLOACE ARTISTICE DE exemple ilustrând aspectele artistice ale EXPRESIE ÎN COSTUM crea]iei vestimentare, integrate n unele dintre stilurile europene cele mai cunoscute.Toate artele vizuale se exprim~ prin: desen, Crea]iile unor popoare de pe alte continentecontraste de lumin~ [i umbr~ care modeleaz~ au fost incluse doar n m~sura n care auformele, culoare [i prin materialele în care se nrâurit la un moment dat moda european~,întrupeaz~. ßi n costum propor]iile de f~r~ a putea fi urm~rite n toate etapeleansamblu ale siluetei, contururile ca [i detaliile dezvolt~rii lor. Vestimenta]ia de pe teritoriulnf~]i[~rii umane sunt stabilite prin desen. României este doar pomenit~ n treac~t,Remodelarea volumelor trupului prin ve[- urmând s~ fie expus~ pe larg ntr-un alt volum.minte, a capului prin coafur~ ]ine de artasculpturii; iar utilizarea culorilor n machiaj sauhaine pentru a ob]ine anumite efecte, spre atrezi reac]ii emo]ionale, apar]ine artei picturii.Pentru realizarea practic~ a idealurilor defrumuse]e uman~ prin costum, s-au folosit de-alungul istoriei felurite materiale, de la bl~nuriledin preistorie [i pân~ la ]es~turile sintetice Inv~luire sau dezv~luire:actuale, de la trainicele zale de fier la rochia de Issey Miyake, Vogue, martie 199918
  19. 19. Bl~nuri [i p~l~rii cu pene s-au purtat întotdeauna.Scenografa Alina Herescu n Costum 1910, colec]ia Adina Nanu. 19
  20. 20. Tronul lui Tutank Amon,secolul al XIV-lea î.Hr.Muzeul Cairo-Egipt
  21. 21. COSTUMUL ÎN PREISTORIE ßI ANTICHITATE
  22. 22. Simbol al fertilit~]ii: Venus din Willendorf, Viena, 30.000 î.Hr., Naturhistorisches Museum de os sau de corn de ren pe care le foloseau drept unelte sau arme. Printre reprezent~rile umane erau figuri feminine, cioplite n os sau piatr~, cu volume exagerate (Venus Steatopige), probabil simboluri ale fertilit~]ii. Idealul uman • Într-o vreme când oamenii tr~iau culegând ce g~seau [i depinzând de norocul luptelor cu fiarele, s-ar putea ca depozitele de gr~sime s~ fi fost nsemnul bun~st~rii, al superiorit~]ii râvnite, alc~tuind un ideal de frumuse]e, ca [i azi n unele triburi africane unde so]ia e cump~rat~ la greutate. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Arca[ii, pictur~ rupestr~, Ti-n-Tazarift, Se crede c~ n preistorie se practica, la fel ca [i Tassili, Africa, cca. 3500 î.Hr. ast~zi n anumite regiuni ale Africii sau Australiei, ungerea corpului cu gr~simi pentru a-l ap~ra de [i coad~ era mbr~cat~ de vr~jitori, obicei COSTUMUL ÎN frig, soare sau insecte, ca [i ornamentarea continuat n Egiptul antic de preo]i, care se PREISTORIE pictural~ a pielii prin desen [i culoare. În pe[teri distingeau prin bl~nurile lor de leopard. s-au g~sit vopsele n batoane, ca rujul de buze, În paleoliticul superior oamenii ar~tau probabil Blænuri în grote n 17 culori diferite, cele mai frecvente fiind ca eschimo[ii de azi, nfofoli]i n bl~nuri albul, negrul [i ocrul pân~ la ro[u, având ncheiate cu nasturi de os, deseori grava]i. În EPOCA PIETREI CIOPLITE probabil un sens magic [i simbolic. ]inuturile mai calde bl~nurile acopereau doar (Paleoliticul superior, aproximativ În picturi, oamenii erau deseori reprezenta]i unele p~r]i ale corpului sau erau nlocuite cu 40000–10000 .Hr.) goi, poate din necesit~]i de cult sau pentru c~ fibre vegetale. O realizare nsemnat~ a fost se nf~]i[au chiar a[a n lupte sau la vân~toare. arg~sirea pieilor – probabil cu tanin din plante De timpuriu, ace[tia au recurs ns~ probabil laSe presupune c~ str~mo[ii no[tri tr~iau n cete, mbr~c~minte, folosind materialele ob]inute Megali]ii din Stonehenge,asigurându-[i existen]a din cules [i vân~toare [i prin cules (plante) [i vân~toare (blan~, piele, Wiltshire, Anglia, 2000 î.Hr.ad~postindu-se n adâncul unor pe[teri os, penaj).ntunecoase. Modul sincretic al cunoa[terii determina,Cadrul artistic • Cu gândul mereu la lupta cu desigur, credin]ele n posibila fuziune dintrefiarele, care trebuiau s~ le asigure hrana [i regnuri, n preluarea de c~tre om a unor nsu[iribl~nuri calde, dar care puteau s~ le aduc~ [i ale fiarelor r~puse, prin purtarea bl~nii,moartea, ei ncercau s~ fixeze imaginea coarnelor sau penajului etc. (probabil legat~ deanimalelor pe pere]ii grotelor sau pe buc~]ile practici magice). Întreaga blan~ cu cap, gheare22
  23. 23. EPOCA PIETREI ßLEFUITE (Neoliticul, 7000–2500 .Hr.) Omenirea a cunoscut prima revolu]ie tehnic~, nceputul st~pânirii naturii de c~tre om, prin agricultur~ [i cre[terea vitelor domesticite. Noile activit~]i [i stabilizarea grupurilor umane au determinat alc~tuirea unor colectivit~]iNeolitic [i epoca bronzului, r~zboi de ]esut, complexe, matriarhale. Gânditorul [i Femeia [ezând, Cernavod~,statuet~ de la Crna, ]es~tur~ mileniul IV î.Hr., Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie Cadrul artistic • Create de mâna omului, locuin]ele lacustre, dar mai ales menhirii [i– pentru a deveni mai suple. S-au g~sit unelte dolmenii, cu semnifica]ie religioas~ sau Idealul uman • Paralel cu dezvoltarea gândiriipentru prelucrarea bl~nurilor – ciocane f~r~ funerar~, au nsemnat nceputul arhitecturii. abstracte, reprezent~rile umane sau animalierecoad~, din piatr~ cioplit~, r~z~toare, g~uritoare, Aten]ia pentru ritmuri, numere [i dimensiuni, din sculpturi sau picturi au evoluat c~tre oace din oase, cu urechi fine pentru p~r de cal – necesare socotirii timpului, a dus la stilizarea [i stilizare mai sintetic~, abstractizat~, ca nca [i urmele unor mpletituri din ierburi sau schematizarea imaginilor. Pentru p~strarea „Gânditorul“ de la Cernavod~.[uvi]e din piele formând plase de prins pe[te, grânelor sau a cenu[ii mor]ilor au fost modelate Ve[mintele cunoscute erau probabil bonete [iplase de ]inut p~rul [i ve[minte. cu mâna vase de ceramic~, mpodobite cu c~me[oaie, din pânz~ de in sau stof~ de lân~, laPiesele principale de mbr~c~minte erau: pe motive incizate sau pictate, iar fibrele vegetale nceput ]esute n fâ[ii nguste, nf~[urate pecap, plasa [i probabil c~ciula de blan~, pe trup, sau animale au fost ]esute cu dungi [i figuri trup. Inciziile de pe unele statuete, interpretate[or]ul sau fusta cu franjuri din frunze sau fibre geometrice la r~zboaie rudimentare. de unii arheologi drept tatuaje, par a indica maivegetale, lân~ sau fâ[ii din piele etc. (ultima s-atransmis [i n epoca bronzului cu aceea[i form~, Paleolitic: Vr~jitor în piele de ren,dar executat~ din materiale ]esute) sau fusta Pe[tera Trois Frères, Ariège, (Pirenei) Fran]a Costume din blan~ din Cogul Lerida [icompact~ din blan~, u[or rotunjit~ n fa]~, Secans Teruel, Spaniap~strându-[i coada, a[a cum apare n picturilerupestre din Cogul-Lerida, Spania, ca [i capar~scroit~, rotunjit~, nchis~ n fa]~ cu be]i[oaren form~ de T.Din scoici, din]i, oase, pietre se f~ceau amulete[i podoabe, coliere, diademe, br~]~ri etc.Num~rul [i frumuse]ea acestora a crescut pem~sura dezvolt~rii schimburilor comerciale, darmai ales n func]ie de organizarea social~,f~când necesare deosebiri vizibile ntre grupuri,familii, vârste, func]ii [i ranguri. 23
  24. 24. degrab~ drapaje, (ca broboada r~sucit~ n jurul Podoabele (br~]~ri, catarame), dar [i ornamentele PE TERITORIUL ROMÂNIEI din epoca bronzuluibra]elor din Creta sau Micene) sau pantalonii armelor aveau ca motiv dominant sârma de s-au p~strat figurinele de lut de la Cârnasimilari celor din India (dhoti). În picioare erau bronz r~sucit~ n melc sau spiral~. (studiate de arheologul Vladimir Dumitrescu). Penc~l]ate opinci din piele. În morminte s-au În Sardinia, n cet~]i cu ziduri rotunde, s-au g~sit siluete feminine foarte stilizate, simbolice suntg~sit [i numeroase podoabe din scoici sau din]i multe statuete de bronz cu forme foarte indicate podoabe la gât, broderii pe mânecilede animale, purtate de preferin]~ de b~rba]i simplificate [i surprinz~tor de expresive, c~m~[ii, pe man[ete [i pe piep]i, ca [i(mii de scoici erau n[irate de la centur~ pân~ la reprezentând r~zboinici cu c~[ti mpodobite cu cing~toarea bogat ornamentat~, fusta n form~genunchi, ntr-un mormânt aproape de coarne, o preoteas~ cu gest de ofrand~, o mam~ de c~trin]~ n fa]~ [i opreg cu franjuri la spate. EMenton, Fran]a). cu fiul ei n bra]e etc. Ve[mintele lupt~torilor erau frapant~ asem~narea cu costumul popular practice, scurte, cele ceremoniale lungi [i largi. b~n~]ean. Pentru nevoile ]~rilor lipsite de metal s-au EPOCA BRONZULUI dezvoltat transporturile (cu vase sau care cu (mileniul II .Hr.) ro]i) [i nego]ul (din Danemarca n Creta, din EPOCA FIERULUI Caucaz n Anglia etc.). (mileniul I .Hr.)O nou~ revolu]ie tehnic~ a fost determinat~ de Leg~turile sunt atestate de prezen]a unordescoperirea metalelor [i a metalurgiei, ncepând podoabe de chihlimbar nordic n sudul Europei Odat~ cu dezvoltarea armelor (s~bii, pumnale,cu aurul [i bronzul (din cupru [i cositor). [i a unor scoici mediteraneene n nord. s~ge]i) ca [i a scuturilor, c~[tilor [i pieptarelor din metal dur, b~rba]ii r~zboinici au preluat conducerea, instituind patriarhatul. Începe [i înStatuete de bronz Nuraghi, din sudul Europei istoria scris~, ap~rut~ în uneleSardinia, Roma, Muzeul Preistoric p~r]i ale lumii înca din mileniile 2-3 î.Hr. (cuneiformele mesopotamiene, pictografia egiptean~, scrierea chinez~). Pentru reconstituirea decorului [i a costumului din preistorie s-a ncercat compararea modului de via]~ al oamenilor din trecutul ndep~rtat cu cel al unor popula]ii primitive, aflate pân~ nu demult ntr-un stadiu asem~n~tor de civiliza]ie.24
  25. 25. Picturi pe piele din Noua Zeeland~, ¥ara de Foc, Australia - deformarea capului, a mu[chilor COSTUMA¥IA CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI de]inerea unor privilegii ([i totodat~ pre]ul POPOARELOR Specific~ unui stadiu primitiv de civiliza]ie pare ob]inerii acestora). Forma capului era modificat~ PRIMITIVE s~ fi fost ntotdeauna nu atât vestimenta]ia, pân~ de curând la unii indieni americani, legând cât modificarea aspectului trupului nsu[i, [i strângând craniile copiilor ntre scânduri de Pictura direct pe piele schimbarea coloritului natural prin pictare, lemn. În Egiptul antic, n vremea faraonului remodelarea lui prin automutilare, ncrustarea Amenophis al IV-lea, ca [i nu demult n unele podoabelor direct n carne. triburi africane, erau folosite procedee similareCONDI¥II DE DEZVOLTARE Izolate geografic, Sculptural • Remodelarea corpului prin pentru a da capului forma ]uguiat~ care indicaanumite colectivit~]i din Africa de Sud automutilare era o modalitate de a demonstra apartenen]a la p~tura st~pânilor, prin(bo[imanii), America de Sud (locuitorii ¥~rii deFoc) sau Australia, au r~mas timp ndelungatdependente de clim~ [i de resursele naturale,ceea ce explic~ asem~n~rile modului lor de via]~[i ale crea]iei artistice cu cele din preistorie.Cadrul artistic • Calitatea imaginilor era de obiceiasociat~ unei semnifica]ii simbolice, picturacorporal~ ca [i masca neputând fi concepute nafara dansurilor [i cântecelor rituale.Idealul uman exprima dorin]a de a dobândi prinmimare [i travestire puterea unor fiare vânatesau a unor for]e necunoscute; de exemplu, nunele triburi australiene corpul indigenilor eraacoperit cu p~r lipit cu sânge, imitând un bivol. Femeie din Noua Guinee Papua[ din Insulele Solomon 25
  26. 26. B~[tina[ii din Noua Caledonie ]ineau n urechi colectivitate (rangul, activitatea, sexul, vârsta). obiecte, ca ntr-un buzunar. Alteori, erau menite s~ sprijine lupta omului Mul]imea cercurilor de metal purtate n jurul mpotriva for]elor cunoscute sau necunoscute, gâtului de frumoasele femei-girafe din Mandalay precum cercurile pictate n jurul gurii sau al determina extensia patologic~ a coloanei ochilor, ca o barier~ magic~ mpotriva vertebrale [i o rigiditate a ]inutei care dovedea duhurilor rele. dreptul de a nu munci fizic. În r~zboi, culoarea ro[ie a fost mereu folosit~ La unele triburi africane, gura cu buze l~]ite, ca pentru a inspira teroare du[manului [i a masca platouri, se presupune c~ era o m~sur~ de v~rsarea de sânge. Indienii americani erau ap~rare a vie]ii fetelor amenin]ate s~ fie r~pite numi]i „piei ro[ii" nu din cauza culorii lor de arabi, pentru a deveni sclave n haremuri, naturale, ci din cauza machiajului. La fel, la arabii practicând s~rutul, necunoscut n triburile romani, comandan]ii de o[ti victorio[i erau de culoare amintite. purta]i n triumf picta]i pe fa]~ [i pe piept cu ro[u. Pictural, toate popoarele primitive au practicat Contribuind la deosebirea taberelor vr~jma[e n vopsirea trupului n diverse forme [i culori aplicate lupte, culoarea slujea uneori [i la camuflare direct sau prin [tampilare (ca aztecii), sau fixarea (b~[tina[ii din ¥ara de Foc, dintr-o regiuneFemeie Saros, Congo unui desen n piele prin tatuaj. Obiceiul a fost nz~pezit~, se vopseau n alb, la fel cum se p~strat de marinari pentru ca trupurile lor s~ mbr~ca armata finlandez~ pe timp de iarn~ n celimposibilitatea de a c~ra greut~]i pe cap. ßi n poat~ fi identificate dup~ naufragiul cor~biei. de-al doilea r~zboi mondial).secolul nostru, n timpul regimului nazist n S-au utilizat [i adaosuri n relief – lut, fibre Interpretarea afectiv~ a culorilor nu a fost ns~Germania, când rasa arian~ era privilegiat~, vegetale, grâne sau pene lipite pe piele. Rolul mereu [i peste tot aceea[i: de pild~, n tribulunii p~rin]i se pare c~ au ncercat s~ modifice nsemnelor [i al ornamentelor era n primul Athuabo din Africa r~s~ritean~ culoarea bucurieiforma capului copiilor lor (Broby Johansen, rând de a indica locul [i rolul fiec~rui individ n era negrul.Body and clothes, p.14). Pentru a p~rea maivoinici, indienii americani, la fel ca papua[ii dinNoua Guinee, [i legau coatele [i genunchii cuajutorul unor br~]~ri de metal, provocândumflarea bra]elor [i a picioarelor. Femei-girafe din MandalayCa o afirmare a bog~]iei, asigurând suprema]ia,primitivii [i integrau valorile propriului trup: nasulera g~urit pentru a atârna baghete sau inele dinaur sau argint sau a ncrusta pietre pre]ioase (ca[i n India), iar urechile erau perforate pentrupurtarea cerceilor. La unele triburi din India sudic~sau la papua[i str~pungerea lobului urechii era oceremonie religioas~ asem~n~toare cu botezul lacre[tini. La kaffiri cerceii erau rezerva]i doarb~rba]ilor. La unii negri din Zambezi urechileatârnau pân~ la umeri, cu lobul l~]it [i str~b~tut de o gaur~ prin care se putea trece bra]ul.26
  27. 27. Piramidele de la Gizeh, Egipt, Imperiul Vechi templele [i mormintele cu forme geometrice regulate, statice, ca piramidele. Sculptura [i pictura fixau aspectele durabile ale nf~]i[~rii omului, n compozi]ii clare, cu volume compacte, folosind materiale trainice. Tipul uman ideal • Armonia cosmic~, echilibrul COSTUMUL ÎN EGIPTUL suprem erau ntrupate n figurile faraonului [i a ANTIC sorei-so]iei lui, având ca principale calit~]i: propor]ii de not~tor, ]inut~ solemn~ – fixat~ de Silueta piramidalæ legea frontalit~]ii – expresie de lini[te, netulburat~ de pasiuni p~mânte[ti. Costumul sublinia m~re]ia prin supradimensionare,CONDI¥II DE DEZVOLTARE Între mare [i de[ert, compozi]ie simetric~ [i bog~]ia decora]iei.valea Nilului oferea condi]ii prielnice de via]~. Peruca albastr~ sau verde completa aspectulClima cald~ nu cerea nvelirea corpului, dar artificial, bizar, de extraterestru, al faraonului –costumul oglindea diferen]ele sociale din care f~cea parte din lumea zeilor.imperiul sclavagist oriental dintre clasele Prin contrast, sclavii ap~reau n sculpturi [ist~pânitoare, privilegiate (faraon, nobili [i picturi m~run]i, reda]i realist, cu atitudini [ipreo]i) [i mul]imea sclavilor. Stabilitatea gesturi fire[ti de munc~.orânduirii din mileniile III – I .Hr. a determinat [ipe cea a tipurilor vestimentare. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUICadrul artistic • M~re]ia, for]a [i permanen]a Îmbr~c~mintea strâns~ pe corp punea nstatului erau reprezentate plastic de palatele, valoare silueta elegant~, mulând formele, cu drapajul masat n fa]~, simetric. Gândit pentru a fi v~zut de la distan]~, Zei]a Hathor [i faraonul Seti, 1300 î.Hr. Paris, LuvruScaun egiptean, Imperiul Nou,1300 î.Hr. costumul faraonului realiza n~l]area staturii,Muzeul din Cairo necesar~ apari]iei n public, prin tiare sau peruci voluminoase, robe largi. COSTUMUL BÅRBÅTESC Sculptural, ve[mintele modelau trupul n Pe cap, p~rul negru, cre] era tuns scurt, ceva volume mari, simple, stilizate cu linii drepte [i mai lung la spate. Faraonul [i aristocra]ii purtau curbe regulate. peruc~ lung~ din p~r sau fibre vegetale, Pictural, coloritul era franc, având ca fundal colorat~. Barba era ras~, dar pentru ceremonii albul pânzei, nviorat de pete vii, contrastante, faraonul purta o barb~ fals~, tronconic~. de verde, albastru, c~r~miziu. Faraonul se distingea prin basmaua (klaft) din Materialele folosite erau ]es~turile din fibre pânz~ v~rgat~ sau mitra format~ din coroana vegetale (in), lâna fiind considerat~ impur~ [i alb~ a Egiptului de Jos (bonet~ nalt~) [i interzis~ n templu. coroana ro[ie a Egiptului de Sus (borul), 27
  28. 28. piesa de baz~, constituind mbr~c~mintea obi[nuit~ a sclavilor, dar [i a aristocra]ilor n lupte Broboada-klaft, tiara Egiptului de Sus [i de Jos, tiara cu sau la vân~toare. Acesta avea forme variate de pene de stru], coif de r~zboi pantalon scurt sau de fustanel~, putând fi din pânz~ dreapt~ ntins~, drapat~ sau plisat~, apretat~ cu ap~ de orez [i uscat~ la soare, sus]inut~ n talie de un cordon din pânz~, marcat cu numele st~pânului scris n hieroglife, pentru sclavi, iar pentru aristocra]i, din piele cu pl~ci din Diferite forme de [enti metal emailat. Gulerul-pelerin~, ]esut sau brodat, cu aplica]ii de metal, email sau pietre semipre]ioase, se purta doar cu [enti sau peste rob~. C~ma[a, o tunic~ necroit~, r~scroit~ rotund la gât, cu [li] n fa]~, ar~ta ca [i azi gandura arab~. Roba era alc~tuit~ la fel, dar dintr-un dreptunghi cât de dou~ ori n~l]imea omului, r~scroit pentru cap mai jos de jum~tate, pentru ca, mbr~cat~, s~ trag~ poalele n sus la mijloc, aducând faldurile n centru. Lucrat~ din pânz~ groas~, opac~ sau Mantie-guler-[enti, tiparul mantiei, fin~, transparent~, dreapt~ sau plisat~, se purta costum preo]esc cusut~ sau liber~ pe p~r]i, cu sau f~r~ cordon, dar mereu cu amploarea strâns~ n fa]~. ßalul mare era drapat pe umeri, prins n cordon. Ca accesorii, principalele podoabe erauAkhenaton [i Nefertiti, secolul al XIV-lea î.Hr. pectoralul, br~]~rile [i inelele cu formeParis, Luvru geometrice, regulate, din aur, cu email [i pietre semipre]ioase. Preo]ii aveau ca semn distinctiv osemnificând st~pânirea asupra ntregii ]~ri. El piele de leopard pe um~r.]inea n mâini papirusul, emblema Egiptului de În picioare, faraonii purtau sandale mpletiteSus [i nuf~rul, al Egiptului de Jos, iar ca nsemne din fibre vegetale, mpodobite uneori cu aur [iale puterii cârja (harponul), biciul, m~ciuca [i email, pe când sclavii umblau descul]i. Silueta feminin~, mantie, tiparul ei, fusta [i tiparul eicrucea cu bucl~ (anc).Natura divin~ a faraonului [i a familiei sale era COSTUMUL FEMININindicat~ de ornamente simbolice, cum era cobra Pe cap, machiajul scotea n relief formele mari Con de parfum, ureus, [oimul [i globul zei]ei Isis(ureus), semnul soarelui ata[at n frunte la o ale chipului, ochii erau contura]i cu negru ndiadem~ orizontal~ (la fel ca azi lampa medicilor form~ de pe[te [i cu umbre verzi pe pleoape.oreli[ti) sau [oimul indicând descenden]a din P~rul era tuns scurt sau lung pân~ la umeri, zeul Horus, fiul lui Osiris, fiul Soarelui. perucile mai bogate decât cele masculine. O Pe trup, un [tergar nnodat peste [ale ([enti) era panglic~ sau o diadem~ legat~ orizontal, rigid~,28
  29. 29. EVOLU¥IA COSTUMULUI În Imperiul Vechi memfit (2780 – 2280 .Hr.), n perioada marilor piramide, costumul era sobru, triunghiul regulat stând la baza structurii compozi]ionale. În Imperiul Mijlociu (2065 – 1660 .Hr.), costumul s-a complicat suprapunându-se mai multe straturi ([enti, tunic~, rob~). În Imperiul Nou (1580 – 950 .Hr.), mai ales n epoca lui Amenophis al IV-lea (1361 – 1340 .Hr.), rafinamentul ntregii culturi s-a exprimat [i n costum; tipul ideal de frumuse]e s-a schimbat n favoarea unei siluete fragile, unduioase, cu capul ]uguiat, gâtul lung, sub]ire, umerii l~sa]i. ¥es~turile fine ale ve[mintelor erau plisate, apoi drapate savant, cu o cap~ peste tunic~. La sfâr[itul Imperiului Nou, o dat~ cu pierderea libert~]ii [i cu decaden]a artistic~, a pierit [i originalitatea costumului, invadat de formeFata vân~torului; Mormântul lui Menna, Nofretete, secolul al XIV-lea î.Hr.,cca.1420 î.Hr., Teba Berlin, Aegyptisches Museumnnodat~ la spate, avea prinse pe frunte cobra str~ine, de franjuri [i culori stridente etc.sau o floare de lotus. Un con a[ezat pe cre[tet (perioada sait~ 655 – 332 .Hr., ptolemeic~con]inea o unsoare parfumat~ care se topea 332 – 30 .Hr.), dup~ care Egiptul, devenindncet. So]ia faraonului purta coroana de pene a provincie roman~ (30 .Hr.), a adoptat n partezei]ei Isis, o pas~re ([oim sau erete) a[ezat~ pe vestimenta]ia cuceritorilor.cre[tet, cu aripile deschise [i coborâte sau o Sandale de aur, New York,mitr~ rigid~ (ca de exemplu, Nofretete). Metropolitan MusseumPe trup, fusta, având aceea[i larg~ ntrebuin]are[i acela[i rol ca [i [enti-ul, era din ]es~tur~ Sandale din paie, Egipt, Muzeul din Cairodreapt~, nf~[urat~ n jurul trupului pân~ subsâni, fie strâns~ de un [nur trasat prin tivul desus sau de un cordon, fie ]inut~ de una sau dedou~ bretele. Era completat~ deseori de gulerulrotund, lat, ca o cap~. Roba, [alul, podoabele [isandalele erau la fel cu cele b~rb~te[ti. 29
  30. 30. Turnul zigurat al lui Marduk din Babilon, de sprâncenele mbinate deasupra ochilor secolul al XI-lea î.Hr., machet~ bulbuca]i, cu privirea fix~. zigurate forma specific~ de piramid~ n trepte, CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI care se reg~se[te [i n turbane. Cl~dirile erau N~zuind c~tre mbinarea virtu]ilor umane cu acoperite la suprafa]~ cu c~r~mizi sm~l]uite n nsu[irile fiarelor, ca n imaginarii tauri naripa]i culori str~lucitoare, cu care costumul se acorda cu cap de om, sumerienii purtau la nceput prin tonuri vii [i bijuterii sclipitoare din aur [i pelerine sau fuste din blan~ sau din ]es~turi pietre scumpe. imitând blana (kaunakes). Apoi, costumul Idealul de frumuse]e • Via]a plin~ de lupte mesopotamian a evoluat adoptând cele dou~ cerea for]~ fizic~, iar st~pânii impuneau prin solu]ii fundamentale de mbr~care: drapajul, etalarea ostentativ~ a bog~]iei. Pe primul plan folosit de popula]ia din sudul c~lduros, [i COSTUMUL ÎN era b~rbatul, femeia ducând o existen]~ croiala, adus~ de invadatorii din nordul mai MESOPOTAMIA retras~. Regii [i nal]ii demnitari apar n statui cu friguros. Începând din mileniul al II-lea cele trupul scund, dar robust, puternic dezvoltat n dou~ procedee s-au combinat, compunândRæsucirea øalului øi a turnului zigurat l~]ime, cu musculatura brutal reliefat~, cu capul costumele specifice asiro-babilonienilor. masiv, cubic, f~lcos, cu tr~s~turi accentuate, Sculptural, costumul sublinia, n toate cazurile, nasul [i buzele groase, cu expresia fioroas~ dat~ masivitatea trupului, alc~tuindu-i prin fustaCONDI¥II DE DEZVOLTARE Ca [i Nilul, Tigrul [iEufratul asigurau fertilitatea p~mântului n„]ara dintre râuri“, creând condi]ii prielnice Întruchiparea idealului uman: Taurul înaripat din Intendentul regelui din Mari, Khorsabad, secolul al VIII-lea î.Hr., Paris, Luvru mileniul III î.Hr., Paris, Luvrupentru apari]ia unora dintre primele civiliza]ii aleumanit~]ii. În Mesopotamia s-au succedat statelesclavagiste sumero-akkadian (n mileniul III .Hr.),babilonian (n mileniul II .Hr.), asirian (secoleleXIV-VII .Hr.), neobabilonian (n secolele VII-VI.Hr.), dup~ care teritoriul a intrat n componen]aImperiului persan (secolele VI-IV .Hr.).Regiunea a avut o dezvoltare sacadat~, mereuntrerupt~ de inunda]ii sau r~zboaie, darren~scând de fiecare dat~, mai cu seam~datorit~ traficului comercial intens. De[i mereualte popoare cuceritoare [i-au impusst~pânirea, fondul popula]iei locale a r~masconstant, ceea ce explic~ relativa stabilitate aculturii [i a costuma]iei, f~r~ a atinge, desigur,permanen]a din valea Nilului.Cadrul artistic • În ora[ele puternice, ap~rate deziduri groase, masive, materialul de baz~ era lutul (c~r~mida), care a impus turnurilor30
  31. 31. COSTUMUL SUMERO-AKKADIAN (mileniul al III-lea .Hr.) COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap, cre[tetul era ras, n schimb barba era lung~. Regii [i demnitarii purtau toc~ plisat~, turban din band~ r~sucit~ (amintind turnurile „zigurate“) sau tiar~ cilindric~. Pe trup, la nceput se mbr~ca doar o fust~ din Costumul masculin asiro-babilonian: osta[, demnitar, regele Asurbanipal, rege, preot, blan~, strâns~ n cordon, având la spate coada secolul al VII-lea î.Hr. animalului, apoi, corpul era acoperit de un [al din lân~, drapat, formând mantie [i fust~, cu franjuri [i aplica]ii din discuri (paiete), m~rgele mormântul reginei ßubad din Ur (2500 .Hr.) de aur sau de aram~ etc. din aur cu email alb [i albastru, alc~tuit~ din În picioare, doar demnitarii nc~l]au sandale. cunun~ de frunze de plop, cercei mari, coliere Costumul militar • Comandan]ii purtau casc~ [i inele de aur. de aur, cu urechi [i coc, solda]ii bonet~ de piele [i o band~ lat~ de piele b~tut~ n ]inte, ap~rând pieptul, um~rul stâng [i spatele. Armele erau COSTUMUL scuturi, suli]e, s~bii, topoare. ASIRO-BABILONIANAssurnasirpal cu coif cu coarne, (mileniul al II-lea – jum~tateaLondra, British Museum COSTUMUL FEMININ mileniului I .Hr.) Silueta nu diferea mult de cea masculin~.lung~ n clopot o baz~ larg~, stabil~, pe când Pe cap, p~rul lung era piept~nat cu coc [i Înnisiparea deltei a mutat centrele comercialeliniile curbe ale drapajului sau ale bonetelor coade, strâns n fileu. spre nord, unde au nflorit ora[e ca Babilon,r~sucite n spiral~, ca [i buclele m~runte ale Pe trup erau acelea[i piese de mbr~c~minte: Ninive etc. Sub influen]a muntenilor veni]i dinp~rului sau ornamentele arcuite ale bijuteriilor fust~, cap~, în picioare sandale. Doar nord a ap~rut croiala tunicii (cu mâneci, pentrucreau sugestia unei energii ncordate. podoabele erau mai bogate, ca parura din ambele sexe) peste care se drapa [alulPictural, impresiona bog~]ia culorilor stofelor ca asimetric, elementul constant al costumului[i str~lucirea podoabelor metalice, a paietelor [i mesopotamian, preluat de nving~tori de lam~rgelelor. nvin[i. ¥es~turile s-au perfec]ionat [iMaterialul folosit era n special lâna, sub form~ de diversificat, producându-se stofe de lân~ [iblan~ sau ]esut~ n stofe cu motive variate, dând pânzeturi somptuoase, intens colorate, bogatconsisten]~ drapajului. ornamentate, cu motive ]esute sau brodate cu cercuri, p~trate sau rozete. COSTUMUL BÅRBÅTESC Cunun~ mesopotamian~ din frunze de aur, Pe cap, p~rul lung, cre] era ondulat ca [i barba cca. 2500 î.Hr., New York, Metropolitan Museum lung~. Regii [i demnitarii purtau fes conic cu 31
  32. 32. ciucure lung pân~ la talie, cei diviniza]i tiara mesopotamian s-au f~cut sim]ite n costumul semisferic~ sau cilindric~, având coarne de purtat de per[i, st~pânitorii locurilor ntre 540 - metal prinse cu panglici pe frunte. 330 .Hr., contemporani cu civiliza]ia Greciei Pe trup, peste tunica strâns~ pe corp, regii [i preo]ii antice. Veni]i ca [i mezii din regiunile muntoase mbr~cau [alul lung, cu franjuri, drapat de jos n ale Turkestanului, unde purtau haine specifice sus, trecut peste um~r. popula]iei de step~ – bonet~ frigian~, tunic~ [i Înc~l]~mintea consta din sandale cu inel pe caftan, pantaloni lungi [i cizme – per[ii au degetul mare sau pantofi nchi[i, adu[i de adoptat o ]inut~ de gal~ tot atât de somptuoas~ munteni. Costumul era completat de elegante ca [i aceea din vechiul Babilon. Amplificarea accesorii: umbrel~, evantai, baston, lan] cu siluetei nu era ns~ realizat~ prin [aluri r~sucite, ci cilindru-pecete, ca [i de bijuterii, cercei lungi, prin l~rgimea unor robe croite, cu poale trase n bandouri cu rozete de metal pe frunte, coliere sus n fa]~ (probabil prin deplasarea spre fa]~ a n mai multe [iruri, br~]~ri multe, cu rozete, r~scroielii gâtului) [i cu mâneci plisate n evantai. inele, talismane. ¥inuta solemn~, bog~]ia ]es~turilor viu colorate, Arma civil~ era pumnalul prins de centur~. mpodobite cu motive n rozete, barba [i p~rul buclat, ca [i unele piese ca pantalonii lungi [i COSTUMUL FEMININ pantofii [nurui]i, alc~tuiau un contrast izbitor cu Avea acelea[i componente: tunica [i pelerina simplitatea [i suple]ea costumului grecesc din sau [alul. Din 1200 .Hr. a fost men]ionat aceea[i vreme. obiceiul acoperirii fe]ei n public, preluat mai Fenicienii, care au dominat comer]ul n primul târziu de mahomedani. mileniu .Hr., au r~spândit produsele mesopotamiene n lumea Mediteranei.Drapaj feminin neosumerian din Tello, EVOLU¥IA COSTUMULUIcca. 2150 î.Hr., Paris, Luvru Ultimele ecouri ale sistemului vestimentar Exerci]iu: descifrarea drapajului feminin din Tello, Universitatea Na]ional~ de Arte, Bucure[ti
  33. 33. Palatul din Cnossos, Creta, cca. 1450 î.Hr. stând pe vârful picioarelor; n decora]ie domina linia n spiral~ din podoabele de sârm~ de bronz r~sucit~, reg~sit~ [i n decorul vaselor de ceramic~, [i n cârlion]ii coafurilor. Tipul uman ideal nu mai tindea s~ ntrupeze imaginea zeului, etern [i inaccesibil, ca n Egipt, ci [i g~sea perfec]iunea n tinere]e, gra]ie [i elegan]~. Vârsta preferat~ era mai aproape de adolescen]~, iar calitatea principal~ era agilitatea gimnastului. COSTUMUL ÎN CRETA CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI ßI MICENE Ve[mintele conturau siluete de dimensiuni mai reduse, subliniind mi[carea. Importan]a sporit~ Pær cârlionflat øi spirale de bronz a femeii n societatea cretan~ (ea putând fi [i preoteas~) explic~ dominanta feminin~ a costumului.COSTUMUL ÎN CRETA Sculptural, corpul era sub]iat prin talia strangulat~, ca de viespe, accentuat~ de pozi]iaCONDI¥II DE DEZVOLTARE Insula Creta, la cambrat~. Pariziana, fresc~, Palatul din Cnossos,distan]~ egal~ de Europa, Africa [i Asia, a fost Coloristic, documentele oferite de picturile Creta, Muzeul Heracleiono verig~ de leg~tur~ ntre continente, un centru murale redau costume cu o cromatic~ vie, (vi[iniucomercial [i cultural nsemnat ntre 2000 – [i albastru ca marea). COSTUMUL BÅRBÅTESC1400 î.Hr. (n vremea Imperiului Mijlociu Pe cap, peste p~rul negru lung, n [uvi]eegiptean [i a celui babilonian). Dup~ erup]ia ondulate, cu bucle pe frunte, prin]ii purtauvulcanic~ distrug~toare din insula Santorini, coroane de flori sau pene.civiliza]ia cretan~ a fost transplantat~ pe solul Pe trup, singura mbr~c~minte era un [enti deeuropean n Peloponez, la Tirint [i Micene, ntre pânz~, acoperind [alele, care avea, spre1500 – 1100 .Hr., fiind asimilat~ de civiliza]ia deosebire de cel egiptean, o form~grecilor pe la anii 1000. triunghiular~ cu un col] ascu]it n fa]~, tras nCadrul artistic • Cl~direa tipic~, palatul, cum jos de greut~]i, eventual de o re]ea cu perle, [iera cel din Cnossos, avea propor]ii pe m~sura putea fi alc~tuit din dou~ piese separate, fixateomului, spre deosebire de imensitatea n cing~toare [i l~sând coapsele descoperite.zdrobitoare a construc]iilor egiptene, [i era Talia era strâns~ ntr-un cordon lat din piele, caprev~zut cu instala]ii asigurând confortul un corset. Drept bijuterii, bra]ele [i picioarele(sistem de nc~lzire, ascensor etc.). Coloana- goale erau mpodobite cu br~]~ri colorate.]~ru[, sub]iat~ la baz~, sugera silueta uman~ Vas de Kamares, Creta, Muzeul din Phaistos 33
  34. 34. Costume cretane Prin]ul cu flori de crin, Cnossos, secolul al XIV-lea î.Hr. tipic~ era fusta larg~, cu benzi orizontale, COSTUMUL ÎN MICENE probabil volane sau fuste suprapuse, prins~ n talie cu cordon-corset. Cuta vertical~ a fustei, În cetatea cu ziduri ciclopice, locuitorii purtau din mijlocul fe]ei, rezultat~ probabil din costume de tip cretan, dar mai groase, mp~turire, a f~cut pe unii cercet~tori s~ cread~ adaptate condi]iilor climaterice mai aspre. c~ este vorba de o fust~-pantalon. Deasupra, un [enti r~scroit pe coapse d~dea efect de [or]. Costum micenian: osta[, ornament, femeieZei]a cu [erpi, secolul al XVI-lea î.Hr., Cnossos, Creta, Muzeul din HeracleionCOSTUMUL FEMININPe cap, p~rul era piept~nat cu cârlion]i rotunzipe obraji (accroche-coeur). Ochii mari,apropia]i, erau foarte farda]i.Pe trup, bustul era uneori dezgolit, ca n Egipt,vesta format~ dintr-o broboad~ necroit~, avânddoar spate [i mâneci scurte; uneori aceasta eranlocuit~ de tunica de origine asirian~. Piesa34
  35. 35. Tauromachia, fresc~, cca. 1450 î.Hr., Palatul din Cnossos, Creta, Muzeul din Heraclion 35
  36. 36. COSTUMUL ÎN NORDUL EUROPEI, ÎN EPOCA BRONZULUI Mini-jupa din mormântul de stejar CONDI¥II DE DEZVOLTARE Între 1500 – 1200 .Hr., n timp ce n Egipt nflorea Imperiul Nou, n Mesopotamia domina Babilonul, iar civiliza]ia micenian~ se afla la apogeu, n nordul Europei tr~iau popula]ii n stadiul epocii bronzului. Îndeletnicindu-se ndeosebi cu naviga]ia, vân~toarea, cre[terea vitelor, nordicii erau pricepu]i n lucrarea lemnului, cioplindu-[i cor~bii, case [i morminte. Se presupune existen]a unor schimburi comerciale cu regiunea mediteranean~, c~reia ace[tia i furnizau chihlimbar, primind n schimb scoici, podoabe de bronz spiralate de tip cretan [i poate [i anumite forme de mbr~c~minte. Idealul uman e greu de reconstituit, din lipsa imaginilor reprezentând pe cei care au tr~it pe atunci. În schimb, n Danemarca [i Germania s-au p~strat costume ntregi n morminte din trunchiuri de stejar, despicate, scobite ca albii, apoi nchise ermetic [i izolate de aer cu p~mânt [i pietre, [i ulterior acoperite de mla[tini, care le-au asigurat conservarea pân~ n secolul al XX-lea, când au fost g~site. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Clima mai aspr~ cerea nvelirea cu ve[minte mai groase, strânse pe trup [i variind dup~ sezon. Sculptural, silueta era u[or ngro[at~ prin mbr~c~minte, un strat de haine era mulat pe corp, l~sând libertatea mi[c~rilor, al doilea,Podoabe din sârm~ de bronz, Halle larg, asigura un plus de c~ldur~, conferindLandesmuseum fur Vorgeschichte totodat~ prestan]~.36
  37. 37. de baie era r~sucit~ o tunic~ necusut~, nchis~ pe un um~r cu o curea de piele [i nasturi de os sau de bronz, strâns~ n talie cu un [nur de lân~. Deasupra se purta o pelerin~ oval~, formând guler-[al. Printre piesele de mbr~c~minte din morminte mai figura un [al ngust. Drept nc~l]~minte, pulpa piciorului era nvelit~ n obiele, ca [i laba, vârât~ n opinci [nuruite, f~cute din piele sau blan~. COSTUMUL FEMININ Pe cap, se folosea plasa din p~r de cal sau boneta mpletit~, ca un p~trat ncre]it n frunte [i la ceaf~. Pe trup, se mbr~ca o bluz~ kimono, de croial~ ingenioas~, mpodobit~ cu dantele cro[etate, [i o fust~ de var~, scurt~, (mini) r~sucit~ de dou~ ori n jurul taliei, f~cut~ din [nururi prinse sus [i jos, amintind fusti]a de fibre vegetale purtat~ deCostum feminin mini, Costum b~rb~tesc din Trindhoj,Copenhaga, Statens Museum for Kunst Copenhaga, Statens Museum for KunstPictural, despre culorile costumului se [tie prea africani, sau alt~ fust~ de iarn~ – lung~ (maxi).pu]in; lâna era probabil vopsit~ cu esen]e Ca nc~l]~minte, ciorapii-obiele [i opincile devegetale, mai ales n brun [i galben. piele erau ca [i cele b~rb~te[ti.Materialele folosite erau groase; la nceput croite Principalele accesorii erau podoabele-bijuteriidin bl~nuri, hainele erau n al II-lea mileniu .Hr. din sârm~ de bronz n spirale, catarame, br~]~ri,din ]es~turi de lân~, unele flau[ate, imitând inele etc. [i paftaua, ca un scut bombat, prins~blana, mpodobite cu cus~turi sau mpletituri. de femei pe piept sau la cing~toare, r~mas~ pân~ azi n costumul popular din nordulCOSTUMUL BÅRB ÅTESC Europei.Pieptenii, pomezile [i cu]itele de ras g~site n Aceasta s-a p~strat în costumele din nordulmorminte dovedesc ngrijirea p~rului [i Germaniei ajungând pân~ în Transilvania o dat~raderea b~rbii. cu migra]ia sa[ilor, împodobindu-se ulterior cuCapul era acoperit cu o bonet~ nalt~, turtit~ n pietre semipre]ioase [i asortându-se cu celelalte Costum feminin de var~, costum b~rb~tesc,vrf, din blan~ sau ]es~tur~ de lân~ mi]oas~. costum de iarn~ (sus), tiparele lor (mijloc), podoabe, cordonul [i acele scufiei.Pe trup, peste pantalonii scur]i ca ni[te chilo]i c~ciul~, bonete [i opinc~ (jos) 37
  38. 38. Templu în stil doric, Parthenonul, secolul al V-lea î.Hr. Atena, Acropole material, ca n Orient. Costumul a urmat fidel evolu]ia general~ a stilurilor grece[ti, reflectând dezvoltarea concep]iei generale antropocentrice, n diferitele ei etape. EPOCA HOMERIC Å (secolele IX–VIII .Hr.) COSTUMUL ÎN GRECIA Din Iliada [i Odiseea reiese c~, n condi]iile de ANTICÅ via]~ rudimentare din epoca r~zboiului troian, grecii purtau haine simple dar viu colorate, Construcflii necimentate øi veøminte potrivite tenului mediteranean [i soarelui necusute puternic.CONDI¥II DE DEZVOLTARE Pe teritoriul grecesc EPOCA ARHAIC Å Femei în peplos doric, Vasul François,– n Peloponez, insulele M~rii Egee, coasta de (secolele VII–VI .Hr.) secolul al VI-lea î.Hr., Floren]a, Museo Archeologicovest a Asiei Mici [i sudul Italiei, mai târziu nMacedonia – s-a constituit, ncepând din Ca urmare a mi[c~rilor popula]iei (acheene, doriene, COSTUMUL BÅRBÅTESCsecolele IX – VIII .Hr., civiliza]ia elenic~, element ioniene), s-a diferen]iat portul regiunilor vestice de al Pe cap, p~rul lung, bogat, coborând pe frunte,fundamental al civiliza]iei europene. Clima celor estice (redat n detaliu pe vasele de lut cu era rulat n coc sau mpletit n coad~ [i prins curelativ blând~ din aceste teritorii ng~duia siluete negre). cordelu]~ sau panglici; barba era nsemnulacoperirea sumar~ a corpului, iar ocupa]iile În Apus, n special n sudul peninsulei italice, n vârstei mature.principale – naviga]ia [i p~storitul – cereau cadrul ordinului doric, n ambian]a cl~dirilor cuhaine comode. Evolu]ia societ~]ii grece[ti spre volume masive, robuste, n statuile arhaice s-ademocra]ia sclavagist~ a redus pr~pastia dintre cristalizat noul ideal uman, armonios construit, Costume în stil doricextremele sociale, p~strând doar pe cea dintre al Greciei antice.cet~]enii liberi [i sclavi.Cadrul artistic • Templele, ca [i statuile Greciei STILUL DORICantice nu impresionau prin dimensiunilezdrobitoare, ca n Egipt sau Mesopotamia, ci Trupul s~n~tos nu era ascuns, ci doar acoperiterau cl~dite mai pe m~sura omului, stârnind de haine, uneori foarte sumare, realizate prinadmira]ia datorit~ armoniei depline a tuturor draparea ]es~turii necroite.p~r]ilor componente. În contextul culturii Sculptural, costumul modela volume cilindrice,grece[ti, bazat~ pe ra]iune, frumuse]ea era statice, animate pictural de culoarea motivelorasociat~ structurii compozi]ionale clare, mai decorative ]esute n materialul suplu, dar gros,mult decât bucuriilor tactile stârnite de al stofei de lân~ gen homespun.38

×