Ararat 08 + supliment 2005

777 views
713 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
777
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
2
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Ararat 08 + supliment 2005

  1. 1. Periodic al Uniunii Armenilor din România ARARAT Fondat în 1924 (serie nouå) Anul XVI nr. 8 (317) 16-30 aprilie 200524 aprilie este una dintre zile- Dar armenii? le negre ale istoriei uma- Armenii au ]ncercat s[ supra- Cuv]ntul deputatului VARUJAN PAMBUCCIAN nit[ii. Una dintre acele date vieuiasc[. +i au reu=it. Au reu=itsimbolice care schimb[ destinul pl[tind un pre uria=, cu milioane ]n Camera Deputailorunui popor pe durata lung[ a isto- de mori =i cu un destin fracturat.riei. A=a cum grecii, ]ntr-o zi de Supus[ presiunii =i intereselor – mari 26 aprilie 2005 –mai, chiar =i dup[ sute de ani, unor mari Imperii – zonale sau co-comemoreaz[ c[derea Constanti-nopolului, a=a cum evreii, ]ntr-o loniale, friciunile dintre Imperiul Rusesc =i cel Otoman sau izbit de C u 90 de ani în urm[, în teri- toriile Imperiului Otoman în- cepea un tragic lung =ir de masa- pentru executarea sa au fost uti- lizate deta=amente formate din de- inui eliberai în acest scop re- ciu economic construit de armeni în sute de ani a fost pr[dat =i dis- trus definitiv. Din acest ultimzi de ianuarie ]=i amintesc mereu fiecare dat[ cu cele ale Angliei =i cre =i deport[ri ale c[rui victime prezint[ o dovad[ c[ vina apar- punct de vedere, consider c[ Ge-de blestemata <Endlösung> (Solu- Franei! – armenii =i Armenia s]nt au fost armenii. Prin amploarea, tra- ine într-o proporie cov]r=itoare nocidul Armenilor a fost =i un actie Final[) cu consecine ]ngrozi- ]nc[ pe scena istoriei. Popor cre=- gismul =i meticulozitatea cu care respectivului guvern =i prefigu- de subminare a economiei Turcieitoare. Exemplele pot tin aflat ]n linia ]nt]i a au fost efectuate, ele fac obiectul reaz[ metoda pus[ diabolic la punct îndreptat direct împotriva popo-continua =i, din ne- presiunii islamului unor termeni consacrai în dreptul de c[tre Hitler. În anul 1919, au- rului turc.fericire, ]nmuli. S[ armenii au f[cut fa[ internaional: genocid =i crim[ îm- torii morali ai genocidului, printre Puinii armeni care au reu=itmai spunem c[ acestetragedii nu s]nt doarale unor popoareluate ]n parte, ci 24 cu greu – dar nu mai puin eroic! – acestor formidabile ]ncerc[ri. potriva umanit[ii. Genocidul Armenilor a fost or- donat =i realizat de c[tre guvernul care muli dintre mini=trii Junilor Turci, au fost g[sii vinovai de c[- tre Curtea Marial[ Otoman[, în s[ se salveze au luat calea exilului, unul dintre primele state care a de- cis, printr-un act de voin[ al gu- vernului Br[tia-ale ]ntregii uma- nu, s[ acorde ad[-nit[i: consecin- post supravieui-ele le suport[ – torilor, d]nd do-sau ar trebui – vad[ de ata=ament]ntreaga comu- la valorile funda-nitate internaio- mentale umane,nal[. Am amintit fiind România.aceste lucruri Pentru aceast[ ex-pentru c[ pe 24 cepional[ omenieaprilie armenii dovedit[ atunci dedin ]ntreaga lu- statul =i poporulme ]=i clameaz[ român, doresc s[dreptul la ade- îmi manifest ast[ziv[r: pe 24 apri- întreaga recuno=-lie 1915 a fost tin[ a mea =i adeclan=at[ unadintre barbariile ACE+TI OCHI AU V{ZUT GENOCIDUL conaionalilor mei. Bunicii mei ausecolului XX. g[sit aici ad[postPe 24 aprilie ]n =i consider c[ da-plin r[zboi mon- torez Românieidial s-a declan- faptul c[ exist.=at un mecanism criminal de scoa- +i azi, acum, ]n 2005, c]nd se co- Junilor Turci, prefigur]nd prin me- baza art. 45, 170 =i 171 din Codul În mod surprinz[tor, procesu-tere din istorie a unui ]ntreg popor. memoreaz[ 90 de ani de la primul tod[ =i iraionalism toate genoci- Penal Otoman, cei mai muli fiind lui din 1919 i-a urmat o perioad[Gest asumat de o ]ntreaga admi- Genocid al secolului XX situaia dele secolului XX. A fost efectuat condamnai la pedeapsa capital[. în care guvernele care s-au succe-nistraie Otoman[, cu consecine este delicat[. Inteniile Turciei de ca un act de voin[ a guvernului, Genocidului din 1915-1917 a dat la conducerea Turciei au ne-vizibile =i active chiar =i azi. Trata- a fi primit[ ]n UE va fi supus[ împotriva voinei majorit[ii popo- dus la neantizarea armenilor în spe- gat neîntrerupt existena genoci-tul secret Sykes-Picot dintre Anglia gestului recunoa=terii oficiale =i rului turc =i armatei turce. Stau cial în teritoriile din r[s[ritul Tur- dului. Negarea unei tragedii spo-=i Frana (dup[ numele mini=tri- asum[rii a ceea ce s-a declan=at pe m[rturie documente emise de gu- ciei. În absena unor cifre oficiale, re=te =i prelunge=te tragedia. Uita-lor de externe ale celor dou[ pu- 24 aprilie 1915. Faptul c[ nume- vernul Junilor Turci în care musul- estim[rile merg p]n[ la 1.500.000 rea unei tragedii devine parte ateri la acea dat[) a desenat geogra- roase state au recunoscut oficial manii care ajut[ sau ad[postesc de armeni masacrai. O dat[ cu tragediei îns[=i. +i, ceea ce estefia unui orient care =i azi suport[ Mircea GOILAV armeni s]nt pasibili de pedeaps[ prezena fizic[ a fost distrus =i poate cel mai r[u, uitarea unei tra-arbitrariul unor ]nelegeri oculte. (continuare ]n pagina 3) capital[. De asemenea, faptul c[ tezaurul cultural iar întregul edifi- (continuare ]n pagina 3) POLONIA RECUNOA+TE GENOCIDUL Solidaritate f[r[ frontiere Printr-o rezoluie a Seimului din 19 aprilie 2005, Polonia devine al Pe 7 aprilie 20059-lea stat al Uniunii Europene care recunoa=te ]n mod oficial GenocidulArmean. Rezoluia declar[ c[ <Seimul Republicii Poloneze aduce un ]n Place de la Nation din Parisomagiu victimelor genocidului populaiei armene din Turcia ]n timpul a avut loc o manifestareprimului r[zboi mondial> =i adaug[ faptul c[ <amintirea =i condam- de solidaritatenarea acestei crime r[m]ne o obligaie moral[ a ]ntregii omeniri, a tutu- cu ziari=tii rom`ni r[pii ]n Irak.ror statelor, precum =i a tuturor oamenilor de bun[ credin[>. La aciunea realizat[ <Salut[m aceast[ rezoluie plin[ de solemnitate =i luciditate. Prin cu sprijinul prim[riei Parisuluiacest vot, poporul polonez ]=i dovede=te ata=amentul fa[ de valorile au vorbitetice ale Uniunii Europene. }i adres[m cele mai c[lduroase felicit[ri, domnul Robert Ménard,]n acela=i timp cu mulumirile noastre fr[e=ti>, declar[ Hilda Tcho- secretarul general alboian, pre=edint[ a Federaiei Euro-Armene. Reporters sans frontières, <Subliniem faptul c[, prin aceast[ ultim[ rezoluie, 210 din cele conaionalul nostru460 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene ]i cer Turciei ]n moddirect aceast[ recunoa=tere, iar dac[ m]ine Germania va vota un text Paul Cozighian,asem[n[tor, vor fi 300 de milioane de europeni care vor susine aceast[ jurnalist independentcerere. Prin aceste rezoluii repetate, europenii reconfirm[ rezoluia =i Vasile Popovici consiliervotat[ de Parlamentul European ]n 1987. Turcia trebuie acum s[-=i pe probleme de comunicaie laasume responsabilit[ile printr-o recunoa=tere sincer[ =i explicit[ a Ambasada României din Paris.genocidului, ]nainte de a veni cu pretenii fa[ de Uniunea European[>, Fotografia ne-a fost pus[conchide Hilda Tchoboian. la dispoziie de Ionu Teianu Acest numqr cuprinde prin intermediul lui Paul Cozighian. un supliment de 8 pagini La ora ]nchiderii ziarului, despre din p[cate, situaia celor trei ziari=ti r[pii era neschimbat[. comemorarea Genocidului Sper[m ca ]n num[rul viitor s[ avem ve=ti mai bune.
  2. 2. 2 ARARAT Actualitate J u r i d i c Locul II la Campionatul Balcanic de Cros din Grecia pentru reprezentantul U. A. R. cu Recent ne-a vizitat la redac- ie, revenit de la Campionatul Bal- Artin & Levon Sarchizian canic de Cros ce s-a desf[=urat la ELEMENTE JURIDICE ALE DEZVOLT{RII DURABILE Salonic (Grecia), Dl. Mihai Dr[- ghici, cunoscut în cercul comuni- Dezvoltarea durabil[, în accep- =i s[ stimuleze sinergiile latenteiunea cea mai utilizat[ a termenu- existente în toate componentele sis- t[ii armene din Galai.lui se refer[ la un tip de dezvoltare temului social. Domnul Dr[ghici a f[cut par-economic[, social[ =i uman[ care r[s- Conceput[ astfel, dezvoltarea du- te din lotul olimpic ce a reprezen-punde nevoilor generaiilor prezen- rabil[ „nu este altceva dec]t un pro- tat România la acest campionatte f[r[ a limita sau a compromite iect de civilizaie“ care implic[ încapacitatea generaiilor viitoare de egal[ m[sur[ educaie, civis, trans- concurînd cu ali 21 atlei la cursaa-=i satisface nevoile lor. paren[, eficacitate etc. de 4 kilometri traseu cu diferene Procesul de dezvoltare durabil[, Dezvoltarea durabil[ =i dezvoltarea de nivel pentru categoria peste 70potrivit declaraiei adoptate la Con- uman[ s]nt procese indisociabile. de ani.ferina de la Rio de Janeiro (1992) A reu=it, de altfel, s[ obin[ unse bazeaz[ pe urm[toarele principii: Nu putem omite faptul c[ sin- – principiul globaliz[rii respon- tagma de „dezvoltare durabil[“ a merituos loc 2 terminînd cursa cusabilit[ilor sau principiul responsa- fost utilizat[ prima dat[ de premie- timpul de 2314 minute =i fiind rec-bilit[ii comune care, pune accentul rul Norvegiei, Gro Harlem Brundt- ompensat cu medalia de argint =ipe cooperarea dintre diverse [ri =i land, în anul 1987. Atunci, în calita- o cup[ de c[tre Pre=edintele Fe-pe interdependena rolurilor fiec[- te de pre=edinte al Comisiei Mon-reia dintre ele; diale de Mediu =i Dezvoltare, el a deraiei de Atletism a Greciei. – principiul echit[ii inter =i in- prezentat raportul „Viitorul nostru Domnul Draghici a fost spon-trageneraii în ce prive=te satisface- comun“, în care definea dezvolta- sorizat, pentru deplasarea ]n Gre-rea dreptului la dezvoltare. Potrivit rea durabil[ ca fiind „dezvoltarea cia, de UAR. foto: Mihai Gheorghiuacestui principiu trebuie satisf[cute, care corespunde necesit[ilor pre-în egal[ m[sur[ nevoile generaiilor zentului, f[r[ a compromite posibi- Pe 27 martie, comunitatea ar-prezente =i viitoare =i, nevoile indi-vizilor din fiecare generaie; litatea generaiilor viitoare de a-=i satisface propriile necesit[i. mean[ din Ia=i a primit oaspei de Cu Ministrul Culturii ºi Cultelor la Iaºi – principiul integr[rii compo- Se deta=eaz[ ca o component[ vaz[. <Ograda Armeneasc[> a fost definitorie major[ nevoia asigur[rii vizitat[ de Ministrul Culturii =i mene din Ia=i. Dar totodat[ Mi- nistru =i-a exprimat dorina de anentelor D.D. (dezvolt[rii durabile)potrivit c[ruia problemele econom- echit[ii între generaii. În aceea=i m[- Cultelor d-na Mona Musc[, Pre- nisterul Culturii =i Cultelor are ]n discuta =i cu IPSS Arhiepiscopice, sociale, culturale, de mediu etc. sur[, este promovat[ echitatea în ca- fectul judeului Ia=i Radu Pris[- plan un Parteneriat Public ce vi- Dirayr Mardichian, +eful Bise-trebuie abordate într-o viziune inte- drul generaiilor, subliniindu-se ne- caru, precum =i senatorul Varujan zeaz[ identificarea unor firme ro- ricii Armene din Rom`nia =i Bul-gratoare; voia de a asigura egalitatea =anse- Vosganian, pre=edintele Uniunii Ar- m`ne=ti sau str[ine care vor putea garia, despre problema restaur[rii – principiul particip[rii la deci- lor. Astfel, dezvoltarea durabil[ pre- sponsoriza parial restaurarea mo- monumentelor istorice armene=tizie =i exigenele bunei guvern[ri - supune asigurarea progresului simul- menilor din Rom`nia. Printre al- tan pe patru planuri: economic, so- tele s-a discutat =i problema bise- numentelor istorice. D-na Mona din Rom`nia.guvernare democratic[ bazat[ peprincipiile subsidiarit[ii, ale trans- cial, ecologic =i tehnologic. ricii armene din Ia=i, un monument Musc[ ne-a asigurat c[ biserica Delegaia a fost primit[ a=aparenei =i ale proporionalit[ii. În acest context, abordarea eco- istoric =i arhitectural din 1395 care armean[ din Ia=i se afl[ pe lista cum se cuvine de membrii ai co- În centrul ideii de dezvoltare du- economic[ devine deosebit de im- atest[ existena capitalei moldave, de priorit[i c]nd acest Parteneriat munit[ii armene ie=ene, precumrabil[ se afl[ bun[starea economic[ portant[ pentru realizarea dezidera- dar care din p[cate, se afl[ ]ntr-un va fi finalizat. =i de c[tre dr. Zare Nazarian, pre-=i social[, iar obiectivul principal al telor dezvolt[rii durabile. Rezult[ Doamna ministru a sugerat c[ =edintele Consiliului Parohial al astfel nevoia de a suprapune ecolo- stadiu avansat de degradare. D-nadezvolt[rii durabile prive=te cre=te-rea economic[ sustenabil[, amelio- gia economiei, respectiv nevoia de Mona Musc[ a declarat realist (spre am putea =i noi, comunitatea ar- Bisericii Armene din Ia=i care, derarea condiiilor de via[ la nivelul a integra cerinele ecologice în eva- deosebire de fostul ministru al Cul- mean[ s[ g[sim firme sau oameni altfel i-a =i oferit d-nei ministru ocomunit[ilor umane, realizarea echi- luarea activit[ilor economice. Acest turii =i Cultelor) c[ din nefericire de afaceri din diaspora armean[ copie a alfabetului armean =i unlibrului ecologic =i al echit[ii socia- lucru devine necesar dat fiind faptul instituia pe care ea o conduce ]n dispu=i s[ investeasc[ ]n restau- mic khacikar.le. Prin urmare, dezvoltarea dura- c[ semnalele pe care le transmite prezent nu dispune deocamdat[ de rarea vestigiilor noastre istorice. S[ sper[m c[ ]n cur]nd se vabil[ implic[: piaa s]nt incorecte, ele nu reflect[ fonduri suficiente pentru a suporta Sau, de ce nu, s[ aloc[m bani din finaliza =i aceast[ problem[ acut[ – bun[stare economic[ =i social[, pagubele produse mediului, respec-care conine un nivel înalt de educa- tiv costurile care vor trebui suporta- o restaurare integral[ a bisericii ar- fondurile noastre proprii. D-na mi- a bisericii armene din Ia=i. (E. A.)ie, formare profesional[, ocupare, par- te de societate. A=a cum subliniaz[ticipare =i asumare a r[spunderilor; L. Brown (Eco-economia, Ed. Teh- O întîlnire cu artista Alice Ovanesian – îmbun[t[irea permanent[ a nic[, Bucure=ti, 2001, p. 86), „... ocondiiilor de via[ =i respectiv de p[dure localizat[ în bazinul superi- re=ti a Cenaclului de arte plastice }n frumosul catalog al expo-munc[; or al unui curs de ap[ poate furniza al medicilor <I. |uculescu>. Cu ziiei este adus un omagiu ]nain- – responsabilitate fa[ de direc- servicii cum s]nt controlul debituluiiile de evoluie ale societ[ii; =i reciclarea precipitaiilor înspre in- acest prilej a fost lansat vol. IV ta=ilor fondatori ai Cenaclului, al – respectul pentru mediul natural teriorul uscatului, servicii care s]nt din <Dialog cu vremurile> al dr. c[rui pre=edinte a fost regretatul=i cel construit, respectul demnit[ii de c]teva ori mai valoroase dec]t Sebastian Nicolau =i a fost verni- dr. Iacob Anencov.umane. producia ei de bu=teni. Din neferi- sat[ o expoziie omagial[. Au luat Pe simezele acestei expoziii În societatea contemporan[ me- cire, semnalele pieei nu reflect[ aceasta, din cauz[ c[ cei care taie cuv]ntul numeroase personalit[i omagiale, la care au participat pestediul este din ce în ce mai „expus“impactului activit[ilor umane, iar copacii nu suport[ costurile reduc- ale vieii medicale =i culturale care 40 de creatori de art[ plastic[, s-aoamenii s]nt din ce în ce mai de- erii serviciilor p[durii“. =i-au exprimat admiraia fa[ de aflat din nou distinsa noastr[pendeni de însu=irile mediului. Pe de alt[ parte, aceasta va con- cartea medicului S. Nicolau =i fa[ conaional[, doamna farmacist[ Obiectivele dezvolt[rii durabile stitui o provocare extraordinar[, Alice Ovanesian Trancu. Domniaimpun o gestionare raional[ a re- întruc]t “nu exist[ precedent în de acele cadre medicale care ausurselor materiale care s]nt, în ge- aciunea de transformare a unei contribuit, prin lucr[rile lor de art[ sa a expus dou[ inspirate lucr[ri –neral, limitate dar =i o mai bun[ ges- economii bazate în mare m[sur[ pe plastic[, la cei <50 de ani de fru- pictura „Fereastr[ spre mare“tionare a creativit[ii umane care este forele pieei, într-o economie for- Vineri, 6 aprilie, Sala Rond[ musee =i culoare>, dup[ cum a (Mangalia) =i dou[ piese de ce-o resurs[ inepuizabil[. mulat[ pe principiile ecologiei”, iar din Palatul Cercului Militar Na- ramic[ – „Mirii“. Felicit[ri artis- În acest sens, dezvoltarea dura- “construirea unei eco-economii va subliniat dl. Dr. Mihail Mihailide, ional a g[zduit o ampl[ manifes- directorul revistei <Viaa medi- tei noastre =i celorali expozanibil[ trebuie s[ plaseze fiina uman[ afecta fiecare coli=or al vieii noas-în centrul proceselor subiacente ei tre”. tare cultural[ dedicat[ ]mplinirii a cal[>, susin[tor al arti=tilor din cu prilejul acestui jubileu. 50 de ani de la crearea ]n Bucu- r]ndul cadrelor medicale. M.K. Bilunar al Timp de trei zile (7-9 aprilie) ARARAT Uniunii Armenilor din România ANUN| ]n inima Transilvaniei la Cluj-Na- Turnul Babel la Cluj www.araratonline.com poca a avut loc un eveniment cul- au participat primarul municipiu- tural important pentru minorit[i- Redactor ºef : Mihai STEPAN-CAZAZIAN }n conformitate cu preve- lui Cluj-Napoca, Emil Boc =i conf. le naionale din Rom`nia, dar =i Redactori : Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN, derile Legii 571/2003 contribua- dr. Levente Salat de la Facultatea Fabian ANTON pentru societatea civil[ majoritar[. bilii la impozitul pe venit pot de +tiine Politice =i Administra- Fotoreporter : Mihai GHEORGHIU Aciunea numit[ <Turnul Babel Colaboratori : Arachel MUSAIAN (Constanþa) dispune asupra destinaiei unei tive din cadrul universit[ii Babes sau Ceilali> a debutat joi, 7 apri- Bolyai. Corespondenþi din strãinãtate : sume de 2% din impozitul sta- Edvard JEAMGOCIAN (New York), Haig CHIBA- lie cu un vernisaj care <a prezentat Ultima zi, numit[ <Salopeta Quo bilit pentru sponsorizarea ASO- RIAN (Los Angeles), Anton Lanis ªAHAZIZIAN lumea prin ochii celorlalte etnii>. Vadis> a ]ntrunit la cafeneaua (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova) CIA|IILOR NONPROFIT. Printre invitai s-a num[rat =i d-na Quo Vadis minoritari =i majoritari Preciz[m c[ =i Uniunea Ar- Difuzare : Drtad BARTUMIAN Azaduhi Varduca Horenian care a care au stat la discuii <nostalgice Tehnoredactare : Mihai HÃÞULESCU menilor din Rom`nia se ]nca- reprezentat etnia noastr[ la aceast[ c]t =i actuale>. Paginã web : Constantin DEOCLEÞIAN (Keean Media srl) dreaz[ ca ASOCIA|IE NON- e-mail : ziar_ararat @ yahoo.com <salopet[ artistic[> a=a cum a fost Aceste trei zile multiculturale PROFIT drept pentru care se intitulat[ aceast[ prim[ zi. Vineri, transilv[nene au dovedit c[ toler-ADRESA REDACÞIEI : Str. Armeneascã 13, Bucureºti – 2 poate opta pe declaraia de ve- Tel. / Fax: 314.67.83 8 aprilie a urmat <salopeta inter- ana, cultura =i specificul fiec[rei nit dirijarea a 2% din impozit Tiparul executat la ARARAT s.r.l. ; I.S.S.N. 1220-9678 cultural[> ]n care s-au purtat dis- minorit[i naionale din Rom`nia ]n cont: cuii cu o tematic[ actual[: <Uni- contribuie ]n mod fericit la exis- Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul Uniunea Armenilor din articolului aparþine autorului. În cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi tate f[r[ uniformizare =i diversitate tena unei mari familii sub un sin- citate, responsabilitatea juridicã le revine acestora. Rom`nia RO27 RNCB f[r[ fragmentare – Exist[ speran[ gur acoperi= – Europa. Redacþia nu împãrtãºeºte în mod obligatoriu punctele de vedere 5101000004960001 la BCR pentru societ[i multiculturale?> exprimate în articolele semnate de colaboratori. Unirea La conferin[ printre ali invitai Eduard ANTONIAN
  3. 3. Actualitate ARARAT 3Cuv]ntul deputatului Varujan Pambuccian DE 60 DE ANI ]n Camera Deputailor – mari 26 aprilie – (continuare din pagina 1) Parlamentul European, prin rezoluia BARONIAN RÎDE CU NOIgedii justific[ acte similare ulterioare. Astfel, A2-33/1987 caracterizeaz[ evenimenteleîn momentul invad[rii Poloniei, Hitler afir- din anii 1915-1917 privind armenii din te- <Noi, Teatrul Muzical de Comedie «Hagop Baronian», l-am aniversat pe Baronian, =ima în faa conduc[torilor armatei Germaniei: ritoriile Imperiului Otoman ca fiind un act am marcat cum se cuvine, anul trecut, cei 160 de ani care s-au scurs de la na=terea lui de genocid în sensul Conveniei ONU Baronian. De ce nu au f[cut-o =i alii...?> Directorul teatrului d[ din umeri f[r[ alte co-„Am pus deta=amentele morii în alert[ cu mentarii. Apoi, reia firul discuiei:< Iat[, anul acesta marc[m 60 de ani de existen[ aordinul s[ ucid[ f[r[ mil[ =i compasiune privind prevenirea =i pedepsirea actelor de instituiei noastre. P[cat c[ plecai, peste c]teva zile avem o premier[ cu un spectacolorice b[rbat, femeie sau copil de origine genocid, adoptat[ de Adunarea General[ a inspirat din prezent, ]nchinat acestui eveniment. Va face furori! Fiind an aniversar noi nusau limb[ polonez[. Numai a=a ne vom cu- Naiunilor Unite la 9 Decembrie 1948 =i am ]nchis stagiunea ca alii. Dac[ venii ]n seara asta o s[ vedei c[ avem o echip[ deceri spaiul vital. În definitiv, cine mai vor- solicit[ Turciei reunoa=terea acestuia. Aceea=i actori remarcabili! La voi, ]n Rom`nia exist[ o mi=care teatral[ ]n comunitatea armean[?be=te ast[zi de anihilarea armenilor?“. cerere este adresat[ cu ocazia cererii Tur- > Noroc cu telefonul, care a sunat =i l-a m]nat pe director ]n alt[ parte iar eu am fost scu-Aceasta este motivul pentru care ceea ce s-a ciei de aderare la Uniunea Eurpoean[ în tit s[-i mai r[spund!... Seara aveam s[ neînt]mplat într-un trecut care pare îndep[rtat rezoluia A5-0297/2000. convingem c[ directorul era mult preatrebuie cunoscut, recunoscut =i rememorat. Genocidul Armenilor a fost recunoscut +tiu c[ nu mai e mult =i întreaga comu- nitate internaional[ va a=eza evenimentele modest. Remarcabili? Actorii erau de excepie! Dar numai actorii? Merit[ ]ns[ 15 clipe în Armeniaprin rezoluii ale corpurilor legislative sau tragice din 1915-1917 al[turi de celelalte s[ relat[m totul ]n ordine.prin legi naionale, unele consacr]nd ziua crime de genocid ale secolului XX. P]n[ Spectacolul omagial, de gal[, la carede 24 Aprilie ca zi naional[ de comemo- atunci, cuvintele rostite în anul 2001 de am nimerit, era chiar piesa Adamnapyuojrare a victimelor, în urm[toarele state: Ar- c[tre Papa Ioan Paul al II-lea vor veghea Ar&elean (Dentistul oriental)1 de Hagopgentina, Australia, Belgia, Canada, Cipru, ca un far în noaptea uit[rii: Baronian (1843-1891), =i pe care acesta oElveia, Frana, Grecia, Italia, Liban, Polo- „Ascult[, Doamne, pl]ngerea care se scrie la v]rsta de 25 de ani. Remarcabilnia, Rusia, Suedia, Statele Unite ale Americii, înal[ din locul acesta, chemarea celor este faptul c[ de la ]nceput autorul g]n-Uruguay, Vatican, precum =i de c[tre urm[- c[zui în abisul Marelui Genocid, strig[tul de=te piesa ca un spectacol muzical (erca-toarele state americane: Alaska, Arizona, s]ngelui nevinovat care Te cheam[ precum ,arn) ceea ce era o noutate ]n epoc[ .EraArkansas, California, Colorado, Connecti- s]ngele lui Abel, precum Ra=ela care î=i prima sa pies[ =i Baronian d[dea un tributcut, Delaware, Florida Georgia, Idaho, Ili- pl]nge copiii ce nu mai s]nt. timpului s[u scriind o pies[ ]n cinci acte.nois, Lousiana, Maine, Maryland, Massa- Ascult[, Doamne, glasul Episcopului Regia actual[ ]ns[, av]nd posibilitateachusetts, Michigan, Minnesota, Missouri, Romei c]nd prelunge=te c[tre Tine rug[- apel[rii la tehnicile moderne de schimbareMontana, Nebraska, Nevada, New Hamp- ciunea predecesorului s[u, Papa Benedict a decorurilor, precum =i imprim]nd unshire, New Jersey, New York, North Caro- al XV-lea, cel ce =i-a în[lat glasul în anul ritm alert aciunii scenice a reu=it s[lina, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode Domnului 1915, în ap[rarea poporului ar- structureze piesa ]n dou[ acte, f[r[ s[ re-Island, South Carolina, Tennessee, Utah, mean, amarnic lovit =i adus în pragul ani- curg[ la t[ieturi vizibile ]n text. }ntreagaVermont, Virginia, Washington, Wisconsin. hil[rii“. montare, decorurile, mi=carea scenic[, jocul savant dozat, adaptat genului, oprindu-se la o distan[ judicios calculat[ de =arj[, f[r[ s[ o ignore total, muzica =i cupletele inspirate, verva actorilor care au ]neles peFoto: Fabian Anton deplin inteniile regizorului =i au redat total mesajul autorului pe ]nelesul spectatorului de azi, ]n ciuda distanei de peste 130 de ani ce desparte premiera de prezent, toate aces- tea fac din acest spectacol o revelaie. Arta regizoral[ a reu=it performana de a eluda bari- era lingvistic[ =i a face aciunea s[ fie transmis[ ]n sal[ direct numai prin gestic[ =i joc, chiar dac[ un turist str[in nu ar avea cuno=tine de bolsahayeren. Un bolsahayeren rostit savuros, impecabil =i autentic r[sun]nd at]t de familiar de pe podiumul ingenios organizat al scenei de la Erevan. S-a obinut un rezultat uimitor de a prezenta un spectacol modern pe canavaua unui text extras din viaa unei societ[i revolute. Ajutat de o echip[ excepional dotat[ de realizatori (regizor:Anu= Sargsian, punerea ]n scen[: Ervant Ciarcioghlean, scenografia:G.Sahaghian, coregrafia:G.Garabedian,) =i cu talentul componistic al lui A. Aivazian, cel care semneaz[ muzica (de la a c[rui na=tere toc- mai s-a ]mplinit 100 de ani), directorul Ervand Ghazancian a reu=it s[ ofere publicului un regal care pe bun[ dreptate se anun[ pe afi= ca operet[ ]n dou[ acte de=i num[rul ariilor =i a corurilor nu este foarte numeros. De 60 de ani colectivul talentat al acestui teatru se str[duie=te, =i iat[ c[ reu=e=te s[ descreeasc[ frunile erevaneilor, =i uite c[ nu numai ale lor! Nu am avut timp s[ ]ntreb[m dac[ au spectacolul imprimat pe videocaset[ sau DVD acest lucru fiind mi se pare totu=i, extrem de necesar ]n context. A face un spectacol briant pe un subiect care nu prea mai face furori cum era cazul ]n epoc[, nu este o sarcin[ u=oar[. Eroul principal, dentistul, c[s[torit cu o avere =i nu cu o femeie se treze=te cu o sexagenar[ nepotolit[ ]nc[, urmare a c[sniciei t]rzii. Ei se str[- duiesc s[ perpetueze eroarea prezent]nd un <domn serios> ca ginere fiicei lor care iube=te Deputatul Uniunii Armenilor aprinde o lum]nare ]n memoria celor uci=i ]n 1915 un <filfizon> cu haine =i idei moderne bien entendu. Dentistul ]=i rezolv[ problemele cu o t]n[r[ nevast[ care la r]ndul s[u are ca so tot o avere soul fiind ]ntre dou[ v]rste bine (continuare din pagina 1) dintre Turcia =i Armenia, dintre turci =i de tot ]ntrat ]n a treia. Cei doi amorezi clandestini pl[nuiesc s[ se vad[ la un carnaval, tra- armeni. De aceea, ]n aceste zile c]nd ]ntrea- vestii. Dar o scrisoare pierdut[ ]i d[ de gol. Din fericire furia soului v]rstnic este jugulat[Genocidul Armean – ultimele rezoluii de ga cre=tin[tate a pierdut un activ militant al de mai t]n[rul dentist care prin descoperirea unor scrisori mai vechi dezv[luie o foarterecunoa=tere aparin Camerei Comunelor p[cii =i ]nelegerii ]ntre popoare, dincolo veche <affaire d’amour> ]ntre cei doi eroi v]rstnici. Urmeaz[ un ipocrit <pupat piaa inde-din Canada, Parlamentului Slovaciei =i Olan- pendenii> iar dentistul se bucur[ de finalul fericit care const[ ]n <r[m]ne cum am stabilit>.dei la sf]r=itul anului 2004 =i chiar ]n aceast[ de credina fiec[ruia =i r[sucirile istoriei, Iscusina regizorului ca =i verva actorilor fac din acest scenariu un spectacol exemplar delun[ Seimul Poloniei – creaz[ premizele precum Papa Ioan Paul, de aceea, poate, umor de calitate =i o demostraie a artei interpretative actorice=ti totodat[. Art[ asigurat[ deaccept[rii unanim[ a unor evidene istorice tocmai ]n aceste zile c]nd 24 aprilie armenii actori talentai precum B.Pepanian, Mariam Ghazarian, Hovag Galoian, Zaven Apraha-=i creaz[ premizele unei RECONCILIERI ]=i pl]ng =i depl]ng tragedia o speran[ poate, mian =i alii.istorice ]ntre dou[ state =i cel mai impor- =i trebuie, s[ se nasc[ o Europ[ unit[ de Baronian a mai scris =i alte piese din care cea mai cunoscut[ este <Baghdasar aghpar>tant, POPOARE. Admiterea ]n m]ine =i omenirea globalizat[ – jucat[ =i ea decenii la r]nd =i chiar =i azi. Dar dac[ observ[m c[ mai tot ce a scris BaronianUE, va obliga Turcia s[ re- care n-ar trebui s[ sperie =i este traversat de o viziune scenic[, de via[ autentic[, nu mai trebuie demonstrat c]t decunoasc[ Genocidul Armean, nici s[ fie transformat ]ntr-un dramatizabil este marele nostru comediograf. +i de=i multe proze ale sale au v[zut astfela=a cum procesul reglemen-t[rii globale a situaiei dinOrientul Mijlociu va obligap[rile – dar =i organismele 24 vehicul al r[ului, cum din p[cate este manipulat de multe ori azi! – de poim]ine poate RECONCILIA dou[ luminile rampei ( <Kaghakavarutian v[nasner[> =i < Medzabadiv muratzkaner> fiind numai dou[ exemple ce-i drept str[lucite) mai s]nt multe pagini care ]=i a=teapt[ scenaristul =i regizorul. C[ci de spectatori Baronian niciodat[ nu a dus lips[. Mai cu seam[ de c]nd <are> , la Erevan, teatrul ce-i poart[ numele =i unde de =ase decenii <ne invit[> s[ r]d[ ]m- naiuni. F[r[ s[ mistifice trecutul =i preun[ cu noi de lumea care ]n schimb[rile sale rapide, nu mai are timp s[-=i schimbe =iinternaionale, de at]tea ori neputincioase ]n ]ncerc]nd s[ treac[ peste dramele/trage- n[ravurile.gestionarea situaiilor conflictuale sau de Arpiar SAHAGHIANcriz[ – s[ g[seasc[ soluii viabile pentru diile colective =i individuale pe carearmonizarea p[rilor. O putere zonal[ cum armenii au fost obligai s[ le suporte. Ura P.S. Teatrul Muzical de Comedie Hagop Baronian nu este singurul din ora=. Mai s]nte Turcia, cu un rol important ]n stabilitatea poate fi dep[=it[, iar apelul la memorie s[ altele, vreo 12 la num[r. Dintre acestea cit[m: Teatrul de Camer[, Teatrul Naionaldin Orientul Mijlociu va fi obligat[ dac[ fie o asumare a adev[rului pentru o lume Academic Gabriel Sunduchian, Teatrul Hamazkain, Teatrul Studioului de Film, Teatrulnu de presiunea internaional[, m[car din mai bun[. Pentru toat[ lumea. Exemplul de Marionete H.Tumanian, Teatrul Metro, Teatrul de Pantomim[, Teatrul T]n[rului Spec-pragmatism s[ dep[=easc[ acest handicap Germaniei =i Franei este cunoscut de toat[ tator, Teatrul Muzical de Camer[, Teatrul Academic de Oper[ =i Balet etc plus vreo patrupsihologic. Nu este =i nici nu va fi u=or. Dar lumea. Dar p]n[ atunci s[ ne aducem sau cinci s[li de concert.o nou[ generaie de lideri politici, cu con- aminte ]n fiecare 24 aprilie de toat[ 1 Este de menionat c[, ]n cuprinsul piesei autorul face referire la o carte ]ntitulat[ <Artacursul opiniei publice, naionale =i interna- groz[via acestei date. longevit[ii>.Or aceast[ lucrare, cu titlul s[u original <}nv[[tura pentru o via[ s[n[toas[,ionale, poate face marele pas al recunoa=- lung[ =i fericit[> a fost publicat[ la Suceava ]n anul 1850, av]nd ca autor pe medicul An-terii Genocidului =i al RECONCILIERII Mircea GOILAV dreias Popovici (1809-1858) menionat de A. Bogdan–C[u= ]n dicionarul s[u la pag. 286.
  4. 4. 4 ARARAT Dosar 1915 La Los Angeles, California, peste 270 de lideri =i susin[tori au participat recent la Los Angeles – 24 de state au participat comemorarea a 90 de ani de la Genocidul Ar- mean ]n ciuda campaniei duse de turci pen- la comemorarea a 90 de ani de la Genocidul Armean tru a încerca s[ opreasc[ aciunile organi- tact cu termenii adev[rului.“ Totodat[ acesta a citit apoi o proclamaie care saluta efortul zatorilor. „Armenian Assembly“, „AGBU“ a mai amintit c[ „recunoa=terea genocidului organizatorilor =i a [rilor participante „ce =i „Western Diocese“ a Bisericii Armene – este universal[ iar Statele Unite nu pot face nu au întors spatele acestui eveniment =i care au organizat aceste întruniri, au salutat excepie de la acest lucru iar peste 120 de care – mai mult decît atît – au f[cut nobilul [rile participante. Printre statele ce au ono- speciali=ti în materie au confirmat existen- gest de a întîmpina cu braele deschise rat acest eveniment s-au num[rat iniial re- a acestor atrocit[i. Guvernul turc =tie foarte emigranii armeni“. prezentanii Argentinei, Belgiei, Bulgariei, bine de crimele predecesorilor =i, cu toate Senatorul democrat al Californiei, Bar- Canadei, Ciprului, Egiptului, Etiopiei, Fran- acestea, nu vor s[ admit[ nici în ruptul ca- bara Boxer, o mare susin[toare a armeni- ei, Georgiei, Germaniei, Greciei, Italiei, Ior- pului ceea ce s-a întîmplat acum 90 de ani. lor din America =i-a exprimat =i ea, într-un daniei, Libanului, Olandei, Norvegiei, Ro- Toat[ lumea =tie ce s-a întîmplat în 1915, mesaj, totala deschidere în sprijinirea pe mâniei, Rusiei, Slovaciei, Suediei, Siriei, nu avem nevoie de investigaii în acest caz mai departe a efortului de recunoa=tere a Uruguayului, Statelor Unite =i Vaticanului iar ultimul lucru ce a r[mas de l[murit este genocidului. îns[, în cele din urm[, o parte dintre aceste pedeapsa celor vinovai. Trebuie amintit c[, printre participani, state s-au retras din cauza presiunilor turce=ti. Comunitatea armean[ din Statele Unite s-au num[rat =i fostul guvernator al Cali- Domnul Barsamian, pre=edinte al nu o s[ renune la aciunile sale pîn[ cînd forniei, George Deukemejian, James Hahn, „Assembly of America“ a spus, în cuvîntul guvernul american nu va recunoa=te aceste primarul ora=ului Los Angeles, Robert Pi- s[u, c[ „aciunile de intimidare turce=ti s]nt acte criminale ale Imperiului Otoman pen- libosian, fostul procuror-=ef al ora=ului Los un act dezonorant care nu rezolv[ cu nimic tru ca adev[rul s[ ias[ la suprafa[ =i ca Angeles =i Gagik Kirakosian, fostul Consul poziia aciunilor lor. Morii s]nt astfel de- aceste lucruri s[ nu se mai repete.“ al Armeniei ]n Los Angeles. Monumentul ]nchinat Genocidului Armean zonorai pentru sacrificiul lor iar descen- Lisa Kalustian, reprezentanta guverna- Haig CHIBARIAN din Montebello (California) denii victimelor s]nt împiedicai s[ ia con- torului Californiei, Arnold Schwarzenegger, Los Angeles O SALVARE MIRACULOAS{ }n fiecare an pe data de 24 ran Kochoumian =i au avut doiaprilie, armeanii de pretutindeni b[iei, Ared =i Agaton.comemoreaz[ genocidul s[v]r=it Ambasadorul Morgenthau vaneamului nostru ]ntre anii 1915- supu=i la b[taie, tortur[, umilin[ stoicism toate vicisitudinile depla- s-au stabilit ulterior ]n Rom`nia, fi de-a pururea apreciat nu numai1921 de c[tre turci. Eu ]nsumi s]nt =i ucidere. s[rii cu „trenul morii“ p]n[ la An- o ar[ care i-a primit cu ospitali- de familia noastr[ dar =i de toiun supravieuitor al genocidului, Disperat[ de cele ce se petrec, kara printre soldai =i prizonieri, tate. Satenig s-a c[s[torit cu Si- armenii, c[ci prin efortul depus ac[ci familia mea a fost nevoit[ s[ sora lui Zareh, Satenig, apeleaz[ ulterior ]mp[rt[=ind cu noi sf]=ie- mon Kehaian iar unicul lor copil ]ncercat s[ stopeze aciunea defug[ de pe meleagurile natale din la ambasadorul Statelor Unite, toarea amintire a acelor cumplite a fost numit Zareh, ]n memoria nimicire a neamului nostru.Constantinopol, ast[zi Istanbul. Henry Morgenthau. Impresionat de zile de co=mar. Din nefericire nu fratelui; Elise s-a c[s[torit cu Di- Dr. Ared KOCHUMIANAcum s]nt cet[ean american =i tenacitatea tinerei fete de numai toi cei de pe list[ au putut fi sal-locuiesc ]n Naples, Florida, al[tu- 25 ani, acesta intervine direct la vai precum Zareh; printre victi-ri de familia mea. Talaat, Enver Pa=a =i Bedry Bey, me s-au aflat Zohrab, Siamanto, Unul din exemplele de teroare principalii arhiteci ai Genocidului Daniel Varujan - acesta din urm[ale acelor zile sumbre este =i cel Armean. Reu=e=te s[ obin[ ac- schingiuit =i omor]t chiar subal unchiului meu, ZAREH MOM- tele de eliberare ale unchiului meu ochii unchiului meu.JIAN. Zareh era secretar la Am- precum =i ai altor prizonieri, prin- Familia a fost obligat[ s[basada Rus[ =i ca urmare avea tre care marele compozitor =i cle- p[r[seasc[ ara imediat =i pentruimunitate diplomatic[. Cu toate ric Komitas Vartabed. Curajul =i o perioad[ s-a refugiat ]n Bul-acestea, ]n noaptea de 24 Aprilie tenacitatea f[r[ de limit[ a tinerei garia. Din nefericire Zareh avea1915 el a fost ridicat ]n mod Satenig ]n timpul c[l[toriei de la s[ se sting[ din via[ la numai doiabuziv al[turi de alte 275 figuri Constantinol la Ankara reprezint[ ani dup[ aceea, r[pus de boal[ =iproeminente de intelectuali armeni poate simbolul femeii armene eroi- co=marul cumplit al evenimente-din Constantinopol. Ridicai f[r[ n[, lupt[toare, dispus[ s[ dep[- lor tr[ite.nici o explicatie, ei au fost trans- =easc[ orice obstacol pentru a-=i Devastate de pierderea frate-portai ]ntr-o pu=c[rie din Angora, salva familia. Satenig a suportat cu lui, Satenig al[turi de sora ei Elise, De la st]nga la dreapta Zareh =i surorile lui, Satenig =i Elise 1915 instruciuni indirecte • Viceguvernato- GENOCIDUL – PAS CU PAS (7) rul districtului Yozgat din provincia An- gora raporteaz[ Ministerului de Interne4 iulie – Un protest oficial german este ]n- c[ 68000 de armeni au fost m[cel[rii registrat de marele vizir. Guvernul turc ]n district • Sabit, guvernatorul general las[ protestul f[r[ r[spuns • Neshed Pa- al provinciei Harput, informeaz[ Mi- =a, p[r[se=te Sivas, ]nsoit de trei regi- iuni ca orfanii armeni s[ fie distribuii ginile drumurilor =i s[ nu fie azv]rlite ]n nisterul de Interne c[ toate drumurile mente pentru a supune pe armenii care familiilor de turci. canale, lacuri sau r]uri. s]nt pline de cadavre de femei =i copii, rezist[ la +abin Karahisar. 13 iulie – }ncepe luna s[rb[torii musul- 24 iulie – 1 august – }n Sivas, are loc o =i este ]n criz[ de timp pentru a proce-5 iulie – La Diarbekir, 2000 de soldai ar- mane a Ramadanului. Pe durata ]ntregii ]nregistrare =i clasificare a tuturor ares- da la ]ngroparea lor. meni din deta=amentele de munc[, s]nt luni au loc mari masacre generalizate, tailor . Aceasta se face ]n conformitate 28 iulie – Guvernatorul general al provin- uci=i • Primul convoi de deportai p[- concentrate =i de mare amploare pe teri- cu directivele cuprinse ]ntr-o circular[. ciei Erzerum raporteaz[ despre jafuri =i r[se=te ora=ul Sivas. Zilnic, timp de 16 toriul fiec[rei provincii din Turcia • Iulie – Behaeddin +akir, =eful Organizaiei t]lh[rii generalizate • Ministerul de In- zile, c]te 400 de familii ]n medie, p[r[- Ultimul convoi de armeni r[ma=i ]n ora= Speciale din provincia Erzerum, tele- terne emite o telegram[ circular[ d]nd sesc ora=ul, marea majoritate fiind m[- p[r[se=te Harput • Zaven Patriarhul Ar- grafiaz[ lui Nazim Bey Resnely prin instruciuni ca populaia musulman[ s[ cel[rii pe drumul spre De=ertul Sirian. mean din Constantinopol, cere o audi- Sabit Bey, Guvernatorul General din fie instalat[ ]n marile ora=e armene=ti • Ultimul convoi pleac[ din ora= pe data en[ la Talaat, dar este refuzat. Harput, ]ntreb]nd dac[ armenii depor- }ncepe deportarea armenilor din ora=ul de 20 iulie. 14 iulie – Djemal, Comandantul Corpului tai s]nt exterminai sau doar condu=i ]n Aintap • }ncep deport[rile armenilor din6 iulie – P]n[ la aceast[ dat[ 1000 de IV de Armat[ din Alep, protesteaz[ pe convoaie • Behaeddin +akir, trimite in- ora=ul Kilis • }ncep deport[rile arme- familii de armeni au p[r[sit Trabizonda l]ng[ Dr.Reshid, Guvernatorul General struciuni guvernatorului general din pro- nilor din ora=ul Adiaman • Profesorul ]n convoaie ce se ]ndreapt[ spre sud. din provincia Diarbekir, ]mpotriva arun- vincia Kastamonu, privind ]nceperea7 iulie – B[rbaii din 800 de familii de Gaghik Ozanian de la American College c[rii cadavrelor de armeni ]n fluviul deport[rii armenilor de acolo • Talaat =i alii din Marsovan (Mersifon) ]mpreu- armeni din ora=ul Harput s]nt uci=i. Eufrat, =i sugereaz[ ]ngroparea acestora. informeaz[ organizaia Ittihad din Ma-8 iulie – Zaven, Patriarhul Armean din n[ cu liderul comunit[ii armene Di- Din 22 iulie p]n[ la 25 iulie un torent latia explic]nd c[ jum[tate din prada cap- cran Diranian, =i alii din Samsun, s]nt Constantinopol, face apel la ministrul compact de cadavre de armeni masa- turat[ de la armeni va fi remis[ Comi- de justiie Ibrahim Bey, care r[spunde transportai la ]nchisoarea din Sivas crai plutesc ]n josul fluviului Eufrat. tetului Central al Ittihad din Constanti- c[ nu poate s[ intervin[ ]n problemele pentru a fi omor]i. 16 iulie – Cadavre din Harput, provincia nopol, iar cealalt[ jum[tate va fi ]m- ministerului de r[zboi. 30 iulie – Se fac arest[ri ]n mas[ a arme- Erzerum, plutesc pe Eufrat p]n[ la Je- p[rit[ trupelor cete. (La 12 decembrie10 iulie – 2700 de armeni s]nt uci=i, ]ntr-un nilor din ora=ul Angora (azi Ankara). rablus, unde s]nt v[zute =i identificate 1918, ziarul turc Sabah a relatat c[ fie- al doilea masacru de la Mardin. de ofieri germani. care membru cete a primit echivalentul Arestaii s]nt m[cel[rii ziua urm[toare11 iulie – A ]nceput un masacru ce dureaz[ 18 iulie – }n regiunea Dersim, turcii ucid a 12000 lire turce=ti) • Guvernatorul Ge- ]ntr-un loc situat la o distan[ de 6 ore patru zile, la Mu=, ]n urma ordinelor 3000 de armeni. Aproape toat[ popu- neral Re=id Pa=a, raporteaz[ Ministeru- de Angora • Armata rus[ ]ncepe s[ p[- combinate ale deputatului parlamentar laia kurd[ din Dersim refuz[ s[ parti- lui de Interne c[ deportarea armenilor r[seasc[ Van-ul Elias, vice-guvernatorului Servet, =i cipe la masacrarea armenilor =i chiar din Kastamonu este ]ncheiat[ • Behaed- 31 iulie – Uciderea ]n mas[ a liderilror Guvernatorului General Mustafa Ab- ad[poste=te armeni. din +akir, trimite o telegram[ cifrat[ armeni din Constantinopol, arestai la dulah Renda, v[rul lui Talaat • Mi- 21 iulie – Prima zi a atacului turcilor asu- guvernatorului general al provinciei Aya=, =i Ciankry. Ei s]nt omor`i ]m- nisterul de Interne trimite instruciuni pra Musa Dagh-ului (Musa Ler) Adalia, Sabur Sami Bey, ]ntreb]nd ce preun[ cu armenii din Angora arestai ca satele armene s[ fia populate cu imi- 23 iulie – Consulul Italian din Trabizonda, trebuie s[ mai intreprind[ pentru mo- cu o zi ]nainte. grani musulmani. relateaz[ asupra barbariilor la care a fost ment, acum c]nd ]n provinciile Erzerum, 1 august – }ncepe deportarea a 25000 de12 iulie – Guvernul informeaz[ toi guver- martor • Se celebreaz[ ce da a 7-a ani- Van, Bitlis, Diarbekir, Sivas =i Trebi- armeni din Adapazar • La Alep sosesc natorii generali c[ districtul Deir-el-Zor versare a restaur[rii, ]n 1908, a consti- zonda nu a mai r[mas nici un singur 20000 de deportai • Au loc torturi ]n este saturat, =i ca restul deportailor s[ tuiei liberale din 1876. armean deoarece ei toi au fost trimi=i mas[ la care s]nt supu=i 500 de armeni fie redirecionai spre districtul Kirkuk, 24 iulie – Talaat trimite instruciuni c[tre ]n direcia Mosul =i Deir-el-Zor. Sabur din ]nchisorile din Adapazar. din Irakul de nord, la sud de Alep, =i Urfa, Deir-el-Zor =i Diarbekir, ca s[ fie trimite o copie a telegramei cifrate lui spre estul Siriei • S]nt emise instruc- ]ngropate cadavrele celor c[zui pe mar- Talaat, spre a ar[ta c[ a primit aceste (continuare ]n num[rul viitor)
  5. 5. Eveniment ARARAT 5 SERGHEI PARADJANOV: DINCOLO DE TARKOVSKI de a-=i manifesta afeciunea. Primul evita moralismul, al doilea, sentimentalismul. =i unul, =i altul erau, de obicei, gre=it înelese =i declan=au consecine dramatice pentru }n zilele de 2,3 =i 5 aprilie, Centrul Naional al Cinematografiei, Arhiva Naional[ de Filme, viaa personal[ =i public[ a emitentului. Cinemateca Rom`n[ =i Editura <Arca }nvierii> l-au omagiat pe marele cineast armean disident Puse împreun[, „sentimentul Bizanu- Serghei Paradjanov (1924-1990), cu prilejul ]mplinirii a 15 ani de la moartea sa. lui“ =i nevoia de ancestral (de o anumit[ }n cadrul <Medalionului Serghei Paradjanov>, cinematografele <Eforie> =i <Union> au intimitate cu sacrul), umorul lipsit de pre- g[zduit proieciile c]torva filme din creaia ilustrului cineast. Publicul ambelor s[lii ale Ci- judec[i (dar oper]nd într-un sistem axio- nematecii Rom`ne a putut urm[ri filmele urm[toare: <Akop Hov- logic bine a=ezat) =i simul nesecat al im- natanian, pictor portretist>, documentar consacrat creaiei acestui provizaiei au creat o fizionomie artistic[ pictor armean din sec. XIX; poemul cinematografic <Culoarea rodiei>, unic[, postmodern[ în form[, clasic[ în o biografie subiectiv[ a poetului armean medieval Sayat Nova; ideatic[, cre=tin-r[s[ritean[ în esena ei ul- balada cinematografic[ <A=ik – Kerib>; drama poetico-eroic[ tim[, care a amprentat toate marile sale opere. <Legenda Fort[reei Suram>, unele dintre aceste filme fiind r[spl[- Paradjanov este artistul unui univers ce tite cu importante premii internaionale. combin[ terestrul cu celestul =i infernalul, Merit[ s[ felicit[m pe criticul de film Elena Dulgheru, care a al unei „rase“ de oameni care coabiteaz[ cu prezentat creaia lui Serghei Paradjanov, precum =i pe toi cei ce au îngeri, sfini, demoni, muze =i semizei; arta contribuit la marcarea ]n Rom`nia a celor 15 ani trecui de la dis- sa le ofer[ o str[veche limb[ comun[, aceea pariia unuia dintre cei mai originali cinea=ti ai secolului XX. (M. K.) a conveniei scenice. Într-o mentalitate de tip folcloric-cre=tin, în consens cu nivelul Regizorul armean n[scut la Tbilisi este - 1984, A=ik-Kerib, povestea unui a=ugh în- ai ecranului. O treapt[ esenial[ o reprezint[ popular al spiritului bizantin, Crucea În-un exponent ideal pentru ideea dialogului dr[gostit – 1988 (ultimele dou[, coregizate Tarkovski. Dar... „dincolo de Tarkovski“? vierii lumineaz[, pe o aceea=i scen[, uni-între culturi =i civilizaii: între Asia =i Eu- împreun[ cu actorul David Aba=idze). Exist[, oare, un „dincolo“? versuri de îngeri =i oameni, demoni, muzeropa, între Evul Mediu =i (post)moderni- Marile sale revaloriz[ri estetice s]nt fil- Da, Paradjanov =i-a f[cut s[la= dincolo =i semizei: fiecare-=i are locul =i rostul binetate, între Cre=tinism =i Islam. Serghei Para- mul mut, pantomima cu subiect baladesc, de u=ile la care b[tea Tarkovski, dup[ cum definit în ierarhia cereasc[. Misticii cre=tinidjanov este a=ezat spiritual, simultan, în aerul naraiunea dedramatizat[. Camera fix[, jocul dincolo de c[utare se afl[ certitudinea. Din =tiu c[ „lumina nu are p[rt[=ie cu întune-nobil al trecutului îndep[rtat, în decadentul actorilor cu faa spre aparat, compoziia com- punct de vedere metafizic, Paradjanov tr[- ricul“, îns[ p[m]ntul =i v[zduhurile s]nt în-belle-epoque =i în omnivorul prezent. Res- plicat[ a cadrului (în stilul miniaturii me- ie=te într-un t[r]m al certitudinii. Razele fi- c[ teatrul r[zboiului nev[zut – iat[ tea-piraia tradiiei coabiteaz[ cu insurgena, dievale), stilistica suprarealist[ a costume- rave de lumin[ cereasc[, ce str[b[teau cuevlavia nu îngr[de=te satira, ci dimpotriv[, lor =i scenografiei – iat[ c]teva elemente greu, la Tarkovski, crepusculul întreb[riloro poteneaz[. definitorii ale limbajului cinematografic al se transform[, la Paradjanov, în =uvoi sau, Artist emblematic pentru a=a-numitul filmografiei sale de maturitate. mai precis, însu=i teatrul evenimentelor secinematograf sacru, armean prin ob]r=ie, Lumea din filmele lui Paradjanov înce- mut[ în izvorul luminii. O arat[ iluminareageorgian prin na=tere =i adopie, Serghei pe acolo unde lumea lui Tarkovski se ter- solar[, uniform[ a mizanscenelor, asemeniParadjanov (1924-1990) este o personali- min[. Înrudit[ cu epopeea =i basmul, ea celei din teatrul stradal, din icoan[ sau dintate singular[ nu doar în peisajul filmului aparine unui „t[r]m al blajinilor“ unde, to- miniatura medieval[. Eroii s[i (rapsozi =i mar-sovietic, ci, indiscutabil, =i în cel mondial. tu=i, se înt]mpl[ ceva. „Blajinii“, îngerii, tiri) o înglobeaz[ în inima lor, întrup]nd-o,Stins din via[ la apogeul carierei (ca =i muzele intr[ în contact cu muritorii, care le apoi, în altitudinea c]ntului =i-n certitudineaTarkovski), m[cinat de permanentele h[i- cer ajutorul. Legendarii melozi, marii îndr[- faptei. La fel ca eroii din basme, ace=tia nutuieli ale ogarilor regimului (ca =i Tarkovski), gostii, eroii întemeietori, martirii: iat[ pro- b]jb]ie în c[utarea menirii, ci, cunosc]ndu-o,permanent boicotat =i împiedicat s[ lucre- tagoni=tii acestor cine-balade. Într-un post- =i-o împlinesc. Or, a-i cunoa=te menireaze, r[stignit în infernul închisorilor comu- modernism cinic =i anti-eroic, Paradjanov înseamn[ a te afla, deja, în teritoriul lui „aniste (cum nu a fost Tarkovski), Serghei rea=eaz[ la locul s[u, în toat[ grandoarea sa, fi“. Pe o alt[ treapt[ se afl[ protagoni=tii luiParadjanov a r[mas p]n[ ast[zi, în ciuda valoarea mitic[ a Eroului. Acesta merit[ Tarkovski, care se str[duiesc din greu s[-=iunicit[ii sale, aproape necunoscut. c]ntat, pentru c[ este centrul spiritual, coa- coaguleze fiina =i s[ reg[seasc[ Izvorul Era o legend[ vie. Se autodefinea ca gulant, al comunit[ii, garantul perenit[ii Luminii, realizarea lui „a fi“ pun]nd cap[t„cineast blestemat“. În permanen[ situat =i unicit[ii ei. Marile comunit[i etnice =i tramei.împotriva sistemului, histrionic =i noncon- religioase, chiar marile curente politice =i La Paradjanov, „a fi“ este salvat de in-formist, Paradjanov avea talentul s[ se fac[ culturale s-au format întotdeauna în jurul vazia cinegenic[ a lui „a face“. Reverber]ndiubit de intelighenia care opunea o rezisten- unor personalit[i marcante, a eroilor înte- verbul fiinei în substana ad]nc[ a tradiiei[ (mai mult sau mai puin pasiv[) regimului meietori, iar setea modernit[ii de a submi- =i-n diapazonul timpilor supra-istorici,=i ur]t de toi politrucii, care se simeau ofen- na cultul eroului =i de a crea antieroi se afl[, Paradjanov transform[ pe „a fi“ în amplul asai de sarea cuvintelor lui =i de îns[=i pre- desigur, printre factorii r[spunz[tori pentru fost odat[ ca niciodat[. Iat[ marele timp dezena sa: dragostea de libertate îi r[zb[tea criza de valori a societ[ii contemporane. conjugare al basmului, al marilor mituri, aldin gesturi, iar asta era deja o sfidare. Im- Eroul – viteaz, îndr[gostit, rapsod sau permanenei lui Dumnezeu în lume. Iat[previzibil =i iconoclast, înzestrat cu o per- martir – este, în primul r]nd, beneficiar al marele timp al eternit[ii, cobor]t pe ecransonalitate puternic[, generos =i esenialmen- tainei alegerii. Aceasta este mai importan- printre peruci pudrate de hani-c[pc[uni, ma-te creativ, el reu=ea s[ transforme fiecare t[ ca fapta: iat[ logica estetic[ a mitului =i chiaj excesiv, Biblii masive, minarete =i m[-moment al vieii în s[rb[toare. Sinceritatea baladei. Alegerea, însemnarea de Sus im- n[stiri, covoare, rodii, obiecte de butaforie.necenzurat[ =i excentricit[ile sale paralizau plic[ un întreg complex de adeziuni spiri- Pentru cei mai muli, mitul e o noiuneat]t „pardesiele negre“ ale KGB-ului (mereu tuale, dezv[luite în registrul liric, probate livresc[; imersiunea în mit, o utopie - r]vnit[pe urmele sale), c]t =i pe colegii mai con- prin fapte - grelele încerc[ri, pentru a rodi de poei =i arti=ti, speculat[ de romancieriiformi=ti =i urmau s[ entuziasmeze, în scurta în împlinirea unui destin, cu repercursiuni secolului XX, practicat[ în teatru, dar risipit[=i tardiva sa perioad[ de glorie, presa occi- v[dite asupra istoriei. Alegerea merit[, a=a- la c]teva clipe dup[ c[derea cortinei: aeruldental[. dar, o întreag[ suit[ de ode, merit[ intrarea în veacului nu reu=e=te s[ o rein[. Pentru Filmele sale, ermetice =i profund origi- perenitatea folclorului =i în „spirala ADN“ Paradjanov, mitul era o stare fireasc[, la felnale, neînelese atunci, ca =i ast[zi (înc[ o a identit[ii naionale. ca =i Weltanschauung-ul medieval oriental, ladat[: mai mult ca Tarkovski!) erau resimi- Asemeni poeticii balade=ti, poetica lui fel ca lumea basmului =i folclorul.te ca o sfidare în epoca realismului socialist. Paradjanov aloc[ mult mai mult[ substan[ Omul bizantin era pentru el un conceptOficialit[ile culturale îl trateaz[ ca indezi- c]nt[rii eroului, adic[ lui a fi, dec]t faptelor tr[it, manifestat în cotidian =i în oper[,rabil, este împiedicat s[ lucreze, filmele îi lui, adic[ lui a face. Cu mijloacele filmului pitoresc =i polemic – at]t fa[ de grobianis-s]nt maltratate sau inute în umbr[. Origi- mut =i teatrului medieval, Paradjanov aduce mele realismului socialist, c]t =i fa[ de „ci-nalitatea, profunzimea =i rafinamentul ope- în actualitate un înalt t[r]m al fiin[rii, unde vilizaia paharelor de plastic“ a Occiden- trul pe care-l surprinde pe pelicul[, ca ni-rei sale îi confer[ un loc cu totul aparte în verbul „a face“ nu pare definitoriu pentru tului. Bizanul =i spiritul Eurasiei „îi curgeau meni altul, Paradjanov.cinematecile lumii. Va fi catalogat ca post- descrierea esenei existenei. În lumea în- în s]nge“ =i îi izvorau nesecat din fiin[, le Asemeni marilor rapsozi, ultimul orficmodern =i este, probabil, primul exponent elepilor =i a poeziei, „a face“ se dezvolt[ recuno=tea imediat str[lucirile ascunse în al artei filmului î=i propune s[ aduc[sovietic din cinema al curentului care abia numai în umbra lui „a fi“, fapta modeleaz[ ambiana transcaucazian[, erau ale sale. laude iubirii, eroilor, sfinilor, str[mo=ilor,se coagula. fiina, dar niciodat[ nu o înlocuie=te. Motivaia gestului creator era at]t de intim[, lui Dumnezeu. Sensul final al artei este c]n- S-a remarcat pe plan mondial în 1964, Îns[, prin firea lucrurilor =i a tehnicii, înc]t „dogma“ care îi st[tea la temelie se tecul, oda adus[ lui Dumnezeu, chiar dac[cu Umbrele str[mo=ilor uitai/Teni zabîtîh arta filmului s-a dep[rtat tot mai mult de „a dezv[luia abia ulterior =i niciodat[ complet. împlinirea ei îl cost[ propriul s]nge: iat[ me-predkov, în care sondeaz[ mentalit[i =i cu- fi“, în favoarea unui „a face“ tot mai mi- „C]nd am început s[ descifr[m sensul filmului sajul ultim ce se desprinde din rafinateletume patriarhale, redate într-un limbaj ex- nuios =i mai diluat, aparent mai apropiat ‚Sayat-Novaƒ, am îneles c[ r[d[cinile cul- caligrafii ale peliculelor sale.presionist de mare sintez[. Dar semnele sti- de presupusele cerine ale publicului =i de turii Armeniei =i Ucrainei vin din Bizan,lului s[u definitoriu se vor manifesta preg- esena cinegeniei. Apropiindu-se tot mai stilistica ilumin[rii cadrelor amintea at]t Elena DULGHERU,nant în filmele care vor urma, ce p[streaz[ mult de concret, filmul, al[turi de celelalte frescele kievene din Catedrala Sf]nta Sofia, critic de filminteresul pentru istoria =i zestrea cultural[ arte din secolul XX, se dep[rta tot mai mult c]t =i miniatura medieval[“.a Transcaucaziei, topite în creuzetul poeziei de Fiin[. Cine îl va întoarce? Care s]nt Bufoneria – blajin[ sau deconcertant[, ‚fragment din cartea “Paradisul în fil-cu rezonane arhaice: Culoarea rodiei (Sa- treptele acestei întoarceri? O treapt[ impor- niciodat[ vulgar[, era pentru el, dup[ caz, un mul est-european”, în curs de apariie layat-Nova) - 1969, Legenda fort[reei Suram tant[ au a=ezat-o marii mistici =i morali=ti mod de a-=i mustra contemporanii ori unul Editura Arca Învieriiƒ

×