Euro
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Euro

on

  • 976 views

 

Statistics

Views

Total Views
976
Views on SlideShare
976
Embed Views
0

Actions

Likes
1
Downloads
1
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Euro Euro Document Transcript

  • Leonard Orban: Romania poate amana "regula de aur" pana la adoptarea euro Miercuri, 21 Decembrie 2011, ora 20:42 Pe aceeasi tema Leonard Orban: Romania ar putea fi taxata suplimentar de UE Leonard Orban: Doar Spania a avut argumente solide pentru restrictiile pe piata muncii Orban: Romania poate participa la Acordul de Guvernanta din primul moment Actualul proiect al Acordului interguvernamental privind uniunea economica consolidata permite statelor care nu au adoptat inca moneda unica sa aplice prevederile documentului cand adera la zona euro, a declarat, miercuri, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, dupa sedinta de guvern. "In momentul de fata, Acordul interguvernamental privind uniunea economica consolidata (...) este in curs de negociere. Textul, astazi, dupa ce ieri a avut loc prima runda de negociere, prevede ca pentru statele din afara zonei euro sa existe posibilitatea sa se aplice prevederile acestui acord interguvernamental la momentul pe care il considera fiecare stat in parte. Vor putea statele din afara zonei euro sa aplice imediat prevederile acordului sa aplice partial doar anumite prevederi ale acordului sau sa aplice aceste prevederi ale acordului numai de la momentul in care statul respectiv va deveni stat membru al FMI", a explicat Orban. El a subliniat ca decizia apartine fiecarui stat membru in parte. "Este vorba de o decizie pe care trebuie sa o ia fiecare stat membru in parte. Desigur, va trebui discutata si va trebui finalmente sa se ia o hotarare in ce moment vom aplica diferitele masuri care vor fi prevazute in Acordul interguvernamental", a mai spus Orban.
  • Patriciu: Euro e pe moarte. Introducerea monedei a fost o măsură "abuzivă, inutilă şi nocivă" 01 aug 2011 | Autor: Cristina Tamas, IMOPEDIA.ro | Numar afişări: 9472 Dinu Patriciu nu este de acord cu adoptarea euro. În opinia omului de afaceri Banca Naţională a României (BNR) face o mare greşeală stabilind ca ţintă adoptarea euro, monedă despre care spune că "va muri". "Euro va muri, nu ştiu cât mai are de trăit, asta depinde de sumele pompate din banii contribuabililor, până când aceştia se vor plictisi în tot felul de ajutorări falimentare. (...) Banca Naţională face o foarte mare greşeală stabilind ca ţintă adoptarea euro, face o foarte mare greşeală luptându-se cu balaurul inflaţiei zi de zi, de 20 de ani", a declarat Dinu Patriciu la Realitatea TV. Potrivit acestuia, introducerea monedei unice a fost o măsură "abuzivă, inutilă şi nocivă". "Adoptarea monedei unice nu numai că a fost o măsură prematură, a fost abuzivă, inutilă şi nocivă. După introducerea monedei euro s-a produs un decalaj de competitivitate între nordul şi sudul continentului. Nu poţi pune culturi diferite sub aceeaşi umbrelă monetară... Producându-se această diferenţă de competitivitate pornită de la diferenţe de tradiţii şi de cultură, niciodată un grec, un român, un italian sau un spaniol nu va avea aceeaşi productivitate ca şi un neamţ", a spus omul de afaceri. "România ar fi ajuns în situaţia Greciei dacă nu am fi fost foarte săraci" Patriciu a susţinut că marea greşeală a Greciei a fost tocmai adoptarea euro şi a subliniat că România ar fi ajuns în situaţia Greciei dacă nu am fi fost foarte săraci, iar politicienii ar fi avut de unde să fure mai mult.
  • "Grecia nu va fi salvată nici în 300 de ani, nu în 30 de ani. Greşeala fatală a Greciei a fost adoptarea euro, pentru că este o unitate de măsură falsă faţă de modul ei de a produce. Când citesc despre situaţia din Grecia văd situaţia din România de azi, pentru că exact de aceleaşi racile suferim şi noi. (...) Noi am avut norocul că am fost foarte săraci. Dacă politicienii ar fi avut de unde să fure cum au avut în Grecia, ajungeam în aceeaşi situaţie", a mai spus Patriciu. Euro în cuşca leului Cu toate că economia românească este una dintre cele mai fidele monedei europene prin raportarea la acesta în orice situaţie, adoptarea euro ca monedă unică poate crea probleme economiştilor români. Motivaţia pentru trecerea târzie la euro, în nici un caz mai devreme de 2014, e dată şi de faptul că preţurile româneşti trebuie să se alinieze la cele europene, în situaţia dată doar pâinea fiind mai ieftină ca în occident. De ani de zile vorbim şi ne raportăm la moneda europeană, atât în cercurile private cât şi macroeconomic, de la piaţa pe care o facem zi cu zi, până la raporturile de ţară în faţa Uniunii Europene. Ne-am obişnuit să tranzacţionăm în euro, de la fructele de la Icar la apartamentele lui Ungur (n.r. – omul de afaceri bistriţean Lucian Ungur), de la costurile serviciilor de deratizare la vacanţele petrecute la Valea Blaznei. Totul îl calculăm şi îl raportăm la euro. Cu toate acestea, în încercarea de a strânge cât mai multe informaţii pentru acest articol, „meseriaşi” din domeniile financiare, precum băncile sau societăţile de asigurare, au ocolit subiectul, unii din simplul motiv că nu ştiau ce să prevadă, alţii fiind limitaţi în raporturile cu presa, fiind dependenţi de „comunicatele oficiale” de la centrele-mamă. Poziţia pe care unii dintre conducătorii acestor entităţi financiare le ocupă, le permitea, ca simpli specialişti, să poarte o discuţie de principiu şi anticipaţie financiară, fără a lega într-un fel sau altul instituţia pe care, cu mândrie o conduc. Subiectul adoptării monedei europene de către România, cu implicaţiile care pot decurge, nu este unul care să atragă după sine responsabilitatea unor declaraţii, ci doar un subiect de analiză socio-economică. Condiţiile aderării României la moneda unică europeană
  • Deocamdată, Banca Naţională nu a anunţat o strategie detaliată pentru trecerea la euro, dar a atenţionat că ţinta adoptării monedei europene în 2014 ar putea fi ratată dacă inflaţia nu va scădea. Potrivit fostului ministru al finanţelor Varujan Vosganian, România ar putea adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2014, dar pentru acest lucru este nevoie de o mai bună disciplină bugetară. În plus, Vosganian a declarat că se speră ca România să intre, la debutul deceniului viitor, pe coridorul euro, cu o inflaţie care să se încadreze în criteriile de la Maastricht (deficit bugetar < 3% şi gradul de îndatorare < 60% din PIB). El a arătat că a fost menţinut ca perioadă pregătitoare intervalul 2012 - 2014, urmând ca 1 ianuarie 2014 să fie momentul când România trece în zona euro, conform Ziarului Financiar. Fără măsuri hotărâte în domeniu fiscal, fără o creştere importantă a eficienţei politicilor bugetare şi fiscale, obiectivul 2012 pentru mecanismul intermediar şi 2014 pentru introducerea monedei euro, va fi greu de atins. Cu alte cuvinte, ar fi extrem de uşor de spus că, de mâine, euro e moneda noastră naţională, fiindcă de facto am trecut deja la ea de ieri. Dar a recunoaşte realitatea e tot una cu a trece la o adoptare rapidă a monedei unice, iar nouă tocmai criteriile de la Maastricht nu ne convin. Dacă ne-am încadra repede în condiţionalităţile de inflaţie impuse, ar trebui să ne asumăm falimentele şi şomajul pe care acum le substituim prin politici monetare şi bugetare care aruncă pierderea pe umerii tuturor celor lipsiţi de protecţie politică sau sindicală, idee susţinută de analistul Ionuţ Bălan de la Jurnalul Naţional. Influenţe şi efecte la scara blocului Deşi e o problemă socială, oamenii suportă deja preţuri ca-n Occident. Mai mult, ei sunt obişnuiţi să calculeze în euro, după ce abia s-au dezvăţat de socotelile în dolari. Mai bine s-ar recunoaşte că nu populaţia-i problema, ci miniştrii şi managerii, aceia care se feresc să vorbească deschis de beneficiile sau neajunsurile implementării monedei unice. Atât în relaţia cu piaţa externă, cât mai ales pe piaţa internă, moneda de referinţă este de mult timp euro dar raportările (bilanţul şi balanţa) se raportează în lei. În ceea ce priveşte impactul vizual al populaţiei, aceasta a fost deja obişnuită şi a reacţionat destul de bine în momentul trecerii de la leul vechi la cel nou. Chiar dacă şi în ziua de azi avem tendinţa de vorbi de milioane de lei în loc de sute, impactul social a fost scurt şi acceptat, ceea ce ne dă semnale pozitive în acceptarea pe piaţă a monedei euro ca monedă unică. Euro este mai îndrăgit decât leul, fiind şi un mijloc de conservare a resurselor unor familii sau persoane, „stocurile” de rezervă fiind în mare parte păstrate în euro, acasă sub saltea sau la bancă în depozite. Problema majoră este cea a veniturilor, majoritatea fiind în lei în special în sistemul bugetar (de stat), iar acolo unde se negociază salarii în euro, ele se transformă în moneda naţională. Salariile populaţiei autohtone, atât în sistemul bugetar cât şi în marea parte a celui privat, sunt cu mult sub media europeană, transformarea acestora direct în euro având un impact psihologic mai grav decât ar fi în realitate. Cea mai gravă problemă în acest sens este corelarea veniturilor şi transformarea lor în euro. Aici apar marile discrepanţe, salariul mediu în statele UE este de aproximativ 1.800 de euro. Ţările europene în care muncitorii primesc cele mai mici retribuţii sunt Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi România cu o aproximare de 400 de euro salariul mediu. Preţurile pentru servicii sau consum au ajuns să sfideze concurenţa europeană, pentru unele dintre acestea preţul sau costurile fiind mai mari decât media UE. Chiar dacă ne-am obişnuit cu acest concept de euro, ştim să ne calculăm şi să ne raportăm la această monedă, dacă nivelul salarial nu se apropie de trendul european, parcă nu ne-am dori schimbarea monedei. Frica de a purta euro în loc de lei în mod oficial, nu va scădea preţurile existente deja pe piaţă, dar nici nu va ridica nivelul salarial. Ori euro ori lei, nu contează până la urmă ce-or fi, principalul ca numărul lor să fie destul de mare când ne intră în buzunar, şi cât mai redus când îi dăm. Eugen Farcaşiu Dana Someşan – expert contabil bistriţean, conştientizează beneficiile, cel puţin contabile ale renunţării la diferenţele de curs valutar care influenţează, în contabilitatea IMM-urilor cel puţin, aproape toate soldurile unei balanţe. „Fluctuaţia cursului valutar face mult rău în economia unei întreprinderi, pe când dacă ştii că lucrezi numai în euro, acestea ar dispărea. Diferenţele de curs valutar, cu toate suişurile sau coborâşurile de la o lună la alta, pot influenţa de multe ori în negativ profitul acelei întreprinderi, creanţele la sfârşit de lună, care, conform metodologiilor, trebuie evaluate după cursul monedei de referinţă”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Dana Someşan. Scorul actual: 3.2/5 Stele. (28 voturi) 1
  • 2 3 4 5 Imagini: Romania a sustinut la Consiliul Ecofin consolidarea fiscala la nivelul zonei euro Foto: gov.ro
  • Romania sustine necesitatea adoptarii de masuri pentru intarirea coordonarii economice si a consolidarii fiscale la nivelul zonei euro, precizeaza un comunicat al Ministerului Finantelor Publice (MFP). Pozitia Romaniei a fost prezentata de ministrul Finantelor Publice, Bogdan Alexandru Dragoi (foto), la reuniunea Consiliului Ecofin, care a avut loc marti la Bruxelles. Ministrii de Finante au discutat rezultatele reuniunii Eurogrup din 20 februarie, in special cu referire la rezultatele agreate privind programul cu Grecia. De asemenea, ministrii de Finante francez si german au prezentat propunerea celor doua state referitoare la cartea verde privind convergenta fiscala intre Franta si Germania. Au fost discutate si agreate, la nivelul Consiliului, propunerile Comisiei privind guvernanta economica pentru zona Euro, respectiv regulamentul privind stabilirea unor prevederi comune pentru monitorizarea si evaluarea proiectelor de buget si asigurarea corectiei deficitului excesiv al statelor membre din zona euro si regulamentul privind intarirea supravegherii economice si bugetare a statelor membre care au intampinat sau risca sa se confrunte cu dificultati serioase in ceea ce priveste propria stabilitate financiara in zona euro. De asemenea, a fost prezentat, in fata ministrilor de Finante UE, raportul Comisiei Europene privind mecanismul de alerta, publicat in data de 14 febuarie 2012. Raportul marcheaza primul pas in implementarea noii proceduri de supraveghere pentru prevenirea si corectarea dezechilibrelor macroeconomice. 12 tari sub analiza aprofundata Pe baza rezultatelor raportului, Comisia considera necesara trecerea la elaborarea unei analize aprofundate pentru un numar de 12 state: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franta, Italia, Cipru, Ungaria, Slovenia, Finlanda, Suedia si Marea Britanie. O discutie mai detaliata pe acest subiect va avea loc la urmatoarea reuniune a Consiliului Ecofin, in luna martie, ocazie cu care vor fi adoptate si concluzii ale Consiliului. "Consiliul Ecofin a adoptat concluziile referitoare la semestrul european 2012. In acest context, mentionam ca sustinem accentul pus pe asigurarea sustenabilitatii fiscale, ca element cheie pentru asigurarea stabilitatii economice, avand in vedere ca Romania deja a implementat o serie de reforme menite sa asigure acest deziderat. Au fost prezentati termenii de referinta UE pentru reuniunea G20 a ministrilor de finante si a guvernatorilor bancilor centrale care va avea loc, in perioada 25-26 februarie a.c., in Mexic. In continuare au fost prezentate recomandarile Consiliului cu privire la descarcarea de gestiune pentru executia bugetului pentru anul 2010 si concluziile Consiliului privind orientarile bugetare pentru 2013. Romania a sustinut proiectul de recomandari si textul concluziilor pentru adoptare", precizeaza comunicatul MFP.
  • Strategia de Post-Aderare a României la UniuneaEuropeana În prezent, Uniunea Europeana (UE) parcurge o etapa de redefinire a identitatii si a coeziunii sale interne, în contextul necesitatii de a se afirma ca actor competitiv si dinamic într-o lume în continua globalizare, dar si pe fundalul "digerarii" celui de-al cincilea val al extinderii, început în 2004 cu zece state si finalizat prin aderarea României si a Bulgariei la 1 ianuarie 2007. Uniunea se afla, de asemenea, într-un proces de reconectare cu propriii cetateni si de recâstigare a sustinerii acestora pentru proiectul politic european pe baze care sa corespunda preocuparilor lor, la începutul secolului XXI, percepute diferit fata de cele de la jumatatea secolului trecut. În egala masura, Uniunea cauta raspunsuri credibile si eficiente în vederea întaririi rolului sau extern, pe fondul parteneriatului, dar si al competitiei strategice cu SUA si Asia de Est (ceilalti poli majori ai etapei). Uniunea trebuie sa faca fata provocarii de a se adapta permanent schimbarilor generate de o serie de factori, atât interni (adâncirea integrarii, în paralel cu extinderea, îmbatrânirea si scaderea populatiei, necesitatea adaptarii institutiilor Uniunii, eficienta, transparenta si legitimitatea deciziei la nivel comunitar, comunicarea cu proprii cetateni), cât si externi (criza mondiala a resurselor naturale si de materii prime, competitia venind din partea celorlalti poli de putere, dar nu numai, amenintarea terorista, amenintari care tin de mediul înconjurator, cum ar fi schimbarile climatice, dezastrele naturale, pandemii etc.). In concluzie, UE este o constructie în miscare într-un context international caracterizat, la rândul sau, de o dinamica accentuata. Aceasta face ca profilul României sa tina cont de oportunitatile existente, în scopul minimizarii vulnerabilitatilor tipice unui stat nou membru UE, al promovarii unor politici coerente, având ca obiectiv cresterea bunastarii cetatenilor români. Dupa un deceniu de reforme structurale, legislative si institutionale, de restructurare economica si sociala în vederea pregatirii aderarii, România trebuie sa faca fata unui context semnificativ schimbat si cu un nivel crescut de interdependente între Statele Membre, care necesita un comportament strategic rational si eficace. În primul rând, aderarea la UE constituie oportunitatea si mijlocul de a spori calitatea vietii cetatenilor sai, alaturi de toti cetatenii europeni. Faptul ca România va fi un stat membru UE cu un PIB pe cap de locuitor mult sub media europeana accentueaza
  • nevoia de folosire eficienta a resurselor proprii si a fondurilor comunitare, de stimulare mai activa a investitiilor straine si autohtone. România are astfel nevoie de mentinerea pe o perioada cât mai lunga a cresterii economice rapide, echilibrate si durabile, de institutii puternice si eficiente, de un sistem legislativ coerent si de un sistem fiscal predictibil. Aceasta include modernizarea infrastructurilor fizice, adaptarea sistemului educational la cerintele europene, revigorarea cercetarii stiintifice si inovarii, cu accent pe aplicabilitate în practica economica bazata pe parteneriatul între mediul de afaceri, universitati si institutele de cercetare, restructurarea fundamentala a agriculturii si impulsionarea dezvoltarii rurale, precum si consolidarea capacitatii administrative în vederea implementarii acquis-ului comunitar. România trebuie sa actioneze în continuare pentru o dezvoltare durabila si pentru protectia mediului, pentru flexibilizarea pietei muncii si asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea unui climat concurential optim. Ca stat membru al UE si în îndeplinirea obiectivelor sale, România va aplica principiile si valorile fundamentale ale Uniunii: solidaritatea, consensualitatea si spiritul de compromis. România va avea o abordare constructiva si de cooperare, în îndeplinirea rolului sau de partener egal în dezvoltarea Uniunii Europene. Multitudinea de documente programatice elaborate în cadrul procesului de pregatire a aderarii Românieila UE (majoritatea aflate în implementare, iar unele în curs de finalizare) au facut necesara definirea unui cadru strategic care sa stabileasca prioritatile dezvoltarii României în perioada 2007-2013 si sa reorienteze astfel toate strategiile, politicile, programele si planurile de actiune sectoriale, în conformitate cu cerintele integrarii rapide si complete a României în UE. Premisa elaborarii acestei strategii este ca interesele României sunt convergente cu cele ale UE, iar promovarea intereselor UE ca entitate, raspunde, în egala masura, intereselor României. La baza elaborarii strategiei post-aderare au stat urmatoarele principii: - Participare: strategia a fost construita în cooperare cu toate institutiile care au competente în asigurarea pregatirii României pentru aderare si în continuarea procesului de integrare în UE; - Concordanta cu strategiile si programele nationale existente: strategia unifica abordarile sectoriale, contine obiective specifice coerente si consistente cu cele prevazute în principalele documente programatice ale momentului;
  • - Corelarea cu strategiile si programele UE: obiectivele strategiei post-aderare sunt concordante cu cele definite în strategiile si programele comunitare. 1. Consolidarea modelului de dezvoltare socio-economica a României Obiectivul strategic al României îl reprezinta convergenta cu statele membre ale Uniunii Europene, în termeni de bunastare individuala a cetatenilor sai si a societatii în general. În termeni macro-economici, convergenta cu UE înseamna asigurarea unui ritm de crestere economica mai ridicat decât media comunitara, pentru un interval de timp suficient de lung (de ordinul zecilor de ani). În acest context, trebuie subliniat rolul de instrument de accelerare a procesului de convergenta economica si sociala al PND 2007-2013. Scopul principal al acestuia îl constituie tocmai reducerea cât mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica între România si statele membre UE. Modelul general al dezvoltarii economice este în continua schimbare prin promovarea sectoarelor economice cu valoare adaugata si cresterea ponderii sectoarelor bazate pe cunoastere. Interventia statului pentru sustinerea unor sectoare economice necompetitive sau masurile sociale protectioniste nu contribuie la asigurarea durabilitatii si se dovedesc vulnerabile în fata provocarilor globalizarii. Dezvoltarea avantajelor competitive trebuie sa tina seama de tendintele europene si de procesul de globalizare în ansamblu. De asemenea, vor trebui încurajate si stimulate sectoarele capabile sa valorifice avantajele si oportunitatile oferite de Piata Interna. Dezvoltarea corelata a infrastructurilor fizice si a capitalul uman reprezinta abordarea corecta a României în fata acestor provocari. Consolidarea unui model de dezvoltare pe aceste doua directii, în conditiile asigurarii coerentei si complementaritatii cu instrumentele strategico-programatice deja existente (Planul National de Dezvoltare 2007-2013, Programul National de Reforme 2007-2010, Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013, Strategia de Dezvoltare Durabila 2025, Programul de Guvernare 2004-2008, Programul de Convergenta 2007-2010, Raportul National Strategic privind Protectia Sociala si Incluziunea Sociala 2006 - 2008), reflecta ierarhizarea strategica a obiectivelor de dezvoltare a României, prioritizare impusa de caracterul limitat al resurselor disponibile. Experienta statelor membre care au atins deja convergenta cu UE arata ca succesul este garantat dacarolul statului se axeaza pe dezvoltarea infrastructurilor care sa sustina dezvoltarea sectoarelor economice, în functie de situatia Pietei Interne a UE si/sau a pietei globale. Cu alte cuvinte, statul trebuie sa creeze, în primul rând, premisele de dezvoltare pentru sectoarele economice si sa evite interventie directa dezvoltarea acestora.
  • Dezvoltarea infrastructurilor fizice (transporturi, mediu, telecomunicatii si energie) are avantaje pe termen lung, dar si avantaje economice pe termen mediu, în sensul ca investitiile majore realizate sunt generatoare de crestere economica si conduc la dezvoltarea de activitati economice conexe. Pe de alta parte, investitia în capitalul uman (prin educatie, formare profesionala, învatare continua, întarirea legaturii cercetare - dezvoltare - inovare, politici eficiente de sanatate publica, politici sociale si ocupationale moderne) asigura durabilitatea cresterii economice, având în vedere ca o populatie educata si sanatoasa este performanta si adaptabila la nivelul UE si la nivel global. Cele doua directii prioritare ale modelului de dezvoltare vor fi completate si sustinute de obiectivele comune cu cele ale Strategiei Lisabona referitoare la inovare, cercetare-dezvoltare, piata fortei de munca, energie. Pentru fiecare din cele doua prioritati, se vor elabora/actualiza planuri sectoriale de actiune, care vor avea o linie directoare fundamentata pe necesitatea reducerii interventiei directe a statului în economie si a sustinerii competitivitatii, urmarind recuperarea decalajelor fata de media comunitara. 2. Dezvoltarea infrastructurii fizice A. Transporturi Obiectivul general pentru dezvoltarea infrastructurii de transport este cresterea gradului de conectare a României la Piata Interna. Transportul rutier Prioritatea României în domeniul transportului rutier este interconexiunea externa si interna a tarii prin asigurarea legaturilor cu reteaua de autostrazi din statele membre si dezvoltarea retelei de autostrazi/drumuri expres pentru conectarea regiunilor României care nu sunt traversate de retelele TEN-t. În ceea ce priveste constructia de autostrazi, pâna în anul 2013 se vor finaliza autostrazile deja contractate si variantele de ocolire, la profil de autostrada, ale oraselor cu trafic intens. Pentru cresterea capacitatii de transport pe drumurile nationale, în perioada 2007- 2013, Reteaua Trans-Europeana de transport (TEN-t) va fi în întregime modernizata. Pe termen mediu, se va îmbunatati racordarea drumurilor nationale si europene la retelele de autostrazi (cu precadere cele pe directia nord-sud, limitrofe granitei de vest) si
  • drumuri expres si se vor dezvolta retelele regionale de acces la aeroporturile si porturile nationale sau regionale. a). Transportul feroviar În ceea ce priveste reteaua feroviara, prioritatile Românei sunt legate de cresterea competitivitatii în raport cu transportul auto. Constanta - Episcopia Bihorului / Curtici; Iasi - Episcopia Bihorului; Craiova - Curtici, modernizarea retelei TEN-t si realizarea sistemului de centralizare electronica a statiilor. Va continua modernizarea statiilor de cale ferata, îmbunatatirea serviciilor de transport feroviar si cresterea sigurantei feroviare prin introducerea de reglementari privind monitorizarea indicatorilor de siguranta comuni, stabilirea obiectivelor si a metodelor de siguranta comune în cadrul UE. b). Transportul aerian În acest domeniu, prioritatea o constituie modernizarea si dezvoltarea aeroporturilor aflate în reteaua TEN-t. În vederea îmbunatatirii sigurantei si securitatii activitatilor aeronautice, vor fi promovate proiectele de dezvoltare a aeroporturilor din reteaua de interes national si european. c).Transportul maritim si fluvial În domeniul transportului maritim si fluvial, se va actiona pentru dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar si rutier în portul Constanta, îmbunatatirea conditiilor de operare a marfurilor în sectorul fluvio-maritim al portului si dezvoltarea de proiecte de extindere si specializare a capacitatilor de operare în portul Constanta. De asemenea, vor fi finalizate proiectele de îmbunatatire a conditiilor de navigatie pe Dunare si vor fi dezvoltate porturile fluviale si fluvio-maritime, inclusiv terminale specializate si infrastructura de conectare regionala si nationala. Începând cu anul 2008, se va realiza sistemul de preluare a reziduurilor, apelor uzate si a gunoiului de la navele din porturile fluviale. În vederea cresterii sigurantei navigatiei pe caile navigabile interioare, se vor implementa sisteme de dirijare a traficului de nave fluviale, masuratori si semnalizare, bornare. Pâna în anul 2008 se vor finaliza proiectele privind elaborarea si folosirea
  • hartilor electronice de navigatie si dirijarea traficului navelor maritime în apele nationale navigabile. B. Energie Recuperarea decalajului de performanta economica fata de tarile dezvoltate ale UE presupune ca politica energetica sa fie capabila sa sustina o crestere economica durabila, cu luarea în considerare a cerintelor de eficienta economica, a obiectivelor de mediu si a aspectelor de ordin social. Sectorul energetic trebuie sa faca fata principalelor provocari care se manifesta la nivel intern si global: securitatea alimentarii cu energie, cresterea competitivitatii economice si reducerea impactului asupra mediului înconjurator. În acest scop, România va viza, în principal: - Continuarea investitiilor in sectorul energetic pentru mentinerea securitatii sistemului energetic si pentru îndeplinirea angajamentelor cu privire la protectia mediului; - Asigurarea securitatii alimentarii cu energie, sens în care, directiile prioritare de actiune vizeaza: . continuarea programului nuclear prin realizarea unitatilor 2 (în 2007), 3 si 4 ale Centralei Nucleare Cernavoda; . diversificarea surselor de energie din import prin realizarea proiectelor de interconectare transfrontaliere: proiectul Nabucco (tranzitul gazelor naturale din zona Marii Caspice spre Europa de Vest prin România), interconectarea cu sistemul din Ungaria în zona Arad-Szeged, cu sistemul din Ucraina în zona Siret-Cernauti, cu sistemul din Bulgaria în zona Giurgiu-Ruse si proiectul PEOP (conducta de transport titei Constanta -Trieste); . construirea unui terminal de gaz lichefiat la Constanta, având în vedere potentialul ridicat de stocare de care dispune România. - Diversificarea mix-ului energetic prin, promovarea surselor regenerabile de energie, pentru atingerea în 2010 a unei ponderi de 33% a energiei electrice produse din surse regenerabile, în consumul intern brut de energie electrica. - Utilizarea mai eficienta a surselor de energie primara prin promovarea cogenerarii si cresterea eficientei energetice pe întregul lant: productie - transport - distributie - utilizare
  • finala. În acest context, vor fi continuate programele de eficienta energetica, tinând cont de potentialul de economisire disponibil în sectorul rezidential, transporturi si în industrie, care sa conduca la reducerea intensitatii energetice primare cu 40% pâna în 2015. Cu referire la sectorul transporturi, România va sprijini în continuare productia si utilizarea biocarburantilor si îsi propune atingerea cotei de consum de 5,75% biocarburanti în totalul combustibililor consumati la nivel national pâna în anul 2010. - Valorificarea carbunelui cu eficienta ridicata, cu respectarea standardelor de mediu, atât în grupuri reabilitate, cât si în grupuri noi cu tehnologii performante. - Întarirea pozitiei strategice în regiune. România va juca un rol activ în aplicarea prevederilor Tratatului Comunitatii Energetice în regiunea Europei de Sud-Est, pe care îl considera foarte important pentru cresterea stabilitatii în regiune. În acest sens, România sustine realizarea Bursei regionale de energie la Bucuresti. Finalizarea cu succes a acestui proiect va conferi României rolul de lider în crearea unui mediu concurential pentru tranzactionarea energiei electrice, contribuind la instaurarea unui climat de cooperare în Sud-Estul Europei. C. Mediu Obiectivul principal al politicii de mediu a României este reducerea decalajelor fata de statele membre ale UE în ceea ce priveste dezvoltarea durabila si protectia mediului. Pentru atingerea acestui obiectiv, se au în vedere urmatoarele directii de actiune: - Promovarea investitiilor de capital autohton si comunitar pentru realizarea masurilor si lucrarilor de protectie a mediului; - Protectia si îmbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000; - Reducerea riscului la dezastre naturale în toate regiunile tarii, precum si implementarea masurilor preventive în cele mai vulnerabile zone; - Asigurarea protectiei si conservarii resurselor naturale; - Ameliorarea calitatii solului, prin îmbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric;
  • - Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale vechi de termoficare în cele mai poluate localitati; - Dezvoltarea infrastructurii pentru gestionarea integrata a deseurilor din centrele urbane; - Dezvoltarea infrastructurii pentru alimentarea cu apa si pentru colectarea si epurarea apelor uzate pentru populatia urbana si cea rurala; - Îmbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare în majoritatea zonelor urbane; - Reducerea poluarii apelor cu substante prioritare si eliminarea poluarii cu substante prioritar periculoase; - Reducerea poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole; - Atingerea starii bune a apelor. D. Tehnologia informatiei si comunicatii Având în vedere faptul ca trecerea la societatea informationala reprezinta o prioritate, România îsi propune cresterea continua si sustinuta a gradului de accesibilitate a serviciilor de comunicatii electronicepâna la cel putin nivelul mediu al UE, atât în cadrul teritoriului, cât si la nivelul utilizatorilor. Directiile strategice pentru atingerea acestui obiectiv sunt : - dezvoltarea comunicatiilor în banda larga si transformarea României în una dintre cele mai dezvoltate si competitive piete de comunicatii în banda larga din Europa Centrala si de Est; - efectuarea, pâna în anul 2012, a tranzitiei de la televiziunea analogica la cea digitala; - extinderea utilizarii în mod activ de catre populatie a echipamentelor de comunicatii electronice. În ceea ce priveste tehnologia informatiei, aceasta se va dezvolta pe urmatoarele directii: - asigurarea unui cadru legal complet pentru desfasurarea activitatilor si serviciilor în contextul societatii informationale si a conceptului de e-guvernare1 ;
  • - cresterea gradului de utilizare a tehnologiilor informatiei în mediul public si privat, respectiv cel de afaceri; - implementarea unui sistem eficient de e-guvernare[1], realizarea si oferirea de servicii publice informatizate, accesibile de la distanta; - armonizarea aplicatiilor si infrastructurilor de comunicatii pentru asigurarea unor servicii competitive pe termen lung si interoperabile atât la nivel national cât si la nivel european; - stimularea dezvoltarii industriei tehnologiei, informatiilor si comunicatiilor (TIC) si a exportului de software si servicii informatice cu valoare adaugata mare; - generarea de proiecte pilot pentru cresterea gradului de informatizare a serviciilor publice; - eliminarea decalajelor dintre mediul rural si urban, prin actiuni comune în domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, permitând astfel uniformizarea la nivelul întregii tari a accesului la informatie si servicii digitale. Agenda Lisabona, lansata în 2000 si relansata în anul 2005, ofera cadrul de coordonare între masurile nationale si cele luate la nivel european pentru ca Uniunea Europeana sa devina pâna în 2010 "cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de o crestere economica durabila, cu locuri de munca mai bune si mai multe si o mai mare coeziune sociala". Unul din obiectivele Programul National de Reforme pentru Strategia Lisabona, elaborat de catre Guvernul României pentru perioada 2007-2010 este îmbunatatirea functionarii pietei fortei de munca. În concordanta documentele programatice ale Uniunii Europene, dezvoltarea capitalului uman din România se va desfasura pe patru mari directii: - educatie si formare profesionala pe toata durata vietii; - stimularea cercetarii - dezvoltarii si inovarii cu impact semnificativ în economie; - flexibilizarea pietei fortei de munca si minimizarea constrângerilor birocratice, eliminarea discriminarilor (pe baza de sex, vârsta, origine etc.), incluziune sociala, protectie sociala (asigurari sociale si pensii); - îmbunatatirea sistemelor de sanatate publica. E. Educatie si formare profesionala
  • Directiile strategice ale educatiei si formarii profesionale pentru perioada 2007- 2013 sunt: - adaptarea educatiei si a formarii profesionale la cerintele societatii si ale pietei fortei de munca; - asigurarea calitatii educatiei si compatibilizarea sistemului national de învatamânt cu standardele europene, prin preluarea la nivel national a competentelor cheie promovate la nivelul UE, dar si prin potentarea traditiilor valoroase ale educatiei românesti; - descentralizarea si cresterea gradului de autonomie a sistemului educativ; - reforma educatiei timpurii; - asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala (construirea de campusuri scolare; asigurarea conditiilor echitabile de igiena si educatie pentru sanatate în mediul rural; licee tehnologice, pentru o paleta extinsa de specializari; Pentru favorizarea dezvoltarii personale, a incluziunii sociale si a insertiei pe piata muncii, procesul educational se va focaliza pe formarea în domenii de competente cheie, indispensabile vietii active într-o societate a cunoasterii. În ceea ce priveste formarea profesionala continua (FPC), România îsi va directiona eforturile catre dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil si transparent, bazat pe competente, integrat Cadrului National al Calificarilor, pe îmbunatatirea retelei de informare, consiliere si orientare profesionala si pe cresterea calitatii si eficientei sistemului de FPC printr-un management orientat spre rezultate. Din perspectiva dezvoltarii durabile, a descentralizarii sistemului, a globalizarii educatiei, a integrarii acesteia cu cercetarea, precum si a competitivitatii si a sporirii mobilitatii, sistemul educational românesc va promova principiile transparentei, raspunderii publice si diversitatii culturale si etnice. F. Cercetare-dezvoltare si inovare Obiectivul central al politicilor de cercetare-dezvoltare si inovare (CDI) în perioada post-aderare îl reprezinta cresterea impactului lor în economie, în vederea asigurarii durabilitatii procesului de convergenta cu UE. Din aceasta perspectiva, este esentiala dezvoltarea / aprofundarea parteneriatului "mediu de afaceri - universitati - institute de cercetare", atât în ceea ce priveste cererea de cercetare / inovare cât si accesul la rezultatele acesteia.
  • Prima etapa a procesului post-aderare, va impune pentru România cerinta esentiala de a reduce decalajele tehnologice care o separa de restul statelor membre UE, în special în contextul ritmului intensificat de implementare a Strategiei Lisabona revizuite. Politicile promovate de România vor urmari cresterea rolului cercetarii în sustinerea competitivitatii economice si crearea unei economii bazate pe cunoastere, cu urmatoarele obiective: a. focalizarea programelor nationale CDI spre domeniile stiintifice si tehnice stabilite la nivel european, inclusiv tehnologiile de vârf, cu impact deosebit asupra cresterii competitivitatii economice si integrarii în noua economie globalizata; b. dezvoltarea pe plan intern a retelelor de cercetare integrate si a consortiilor nationale reprezentative pentru domenii ale tehnologiilor de vârf, care sa permita alinierea la platformele tehnologice europene de acelasi profil; c. dezvoltarea si extinderea în continuare a retelei nationale de institutii specializate pentru diseminarea rezultatelor cercetarii si inovarii si asigurarea transferului tehnologic, inclusiv dezvoltarea parcurilor stiintifice si tehnologice, la nivelul tuturor celor opt regiuni de dezvoltare, pentru a permite dezvoltarea firmelor inovative; d. sustinerea proiectelor CDI, inclusiv finantate din fonduri structurale. G. Piata fortei de munca În domeniul pietei muncii, România va urmari ocuparea deplina, îmbunatatirea calitatii si productivitatii muncii si întarirea coeziunii teritoriale si sociale. Directiile strategice în ceea ce priveste piata muncii vor viza cresterea flexibilitatii si securitatii muncii("flexicurity") si îmbunatatirea accesului pe piata muncii. Pentru promovarea relatiilor de munca flexibile, se va sprijini desfasurarea de activitati economice în mod independent, vor fi considerabil reduse barierele la angajare, va creste preocuparea pentru sanatatea si securitatea la locul de munca si se va consolida dialogul social bipartit si tripartit. Se va urmari, deasemenea, reducerea graduala a poverii fiscale asupra locului de munca, acordarea de subventii pentru munca, dar si întarirea capacitatii institutiilor de control în domeniul fiscal.
  • În vederea îmbunatatirii accesului pe piata muncii, va fi continuata asistenta acordata persoanelor în cautarea unui loc de munca prin masuri active aplicate de Serviciul Public de Ocupare, sprijinirea intrarii si re-insertiei pe piata muncii, asigurarea egalitatii de sanse pe piata muncii. În ceea ce priveste incluziunea sociala, în afara masurilor specifice privind educatia si formarea profesionala, va fi consolidat cadrul legislativ care reglementeaza conceptul de economie sociala, se va dezvolta o retea integrata de servicii sociale pentru cresterea nivelului prestatiilor sociale destinate grupurilor dezavantajate (cu accent pe populatia de etnie rroma si pe femeile din mediul rural), vor fi promovate si sustinute initiativele destinate dezvoltarii zonelor cele mai afectate de saracie. O atentie speciala va fi acordata cresterii numarului de locuri de munca oferite tinerilor si persoanelor în vârsta. Sanatate publica România va continua reforma sistemului de sanatate, urmând ca în domeniul sanatatii publice sa-si orienteze eforturile si resursele financiare catre dezvoltarea infrastructurii de sanatate si cresterea ponderii serviciilor de sanatate preventiva. Dezvoltarea infrastructurii de sanatate are ca prioritati dezvoltarea sistemului national de urgenta prin constructie/reabilitare, asigurarea personalului de specialitate si dotarea cu echipamente moderne sireabilitarea sistemului de asistenta pentru bolnavii cu boli mintale (înfiintarea de centre de sanatate mintala si compartimente de asistenta comunitara psihiatrica, reabilitare centre de ergoterapie si terapie ocupationala , dezvoltarea mecanismelor de reintegrare si reinsertie sociala a bolnavilor cu afectiuni psihice). Cresterea ponderii serviciilor de sanatate preventiva se va realiza prin dezvoltarea asistentei medicale comunitare si a asistentei medicale primare, informarea si educarea populatiei cu privire la mijloacele de prevenire a bolilor cronice si depistarea precoce a bolilor cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei. România va consolida mecanismele pentru supravegherea principalelor boli infectioase si monitorizarea factorilor de risc din mediu în relatie cu sanatatea: apa, aerul, alimentele, radiatiile ionizante, habitat etc. 3. Continuarea reformelor în domeniile de importanta majora pentru cresterea economica
  • Cadrul macro-economic trebuie sa puna accent pe reformele structurale, politica fiscala si bugetara, agricultura si dezvoltare rurala, iar cadrul micro-economic trebuie sa urmareasca sustinerea IMM-urilor (mai ales a celor inovative). A. Cadrul macro-economic - politica fiscala si bugetara Din perspectiva convergentei, cadrul macro-economic are rolul de a sustine durabilitatea cresterii economice, inclusiv prin finantarea dezvoltarii infrastructurilor fizice si a capitalului uman. Asigurarea cadrului macroeconomic stabil pentru perioada 2007- 2013 reprezinta un obiectiv fundamental, caracterizat prin intensificarea procesului de corelare a politicilor existente si implementarea noilor politici, continuarea consolidarii fiscale, a procesului dezinflationist si a nivelului deficitului bugetar, conform cerintelor Uniunii. Politicile monetara, bugetara si fiscala, precum si pregatirea pentru aderarea la zona Euro vor fi astfel subsumate logicii unei programari bugetare multianuale care sa aloce resursele necesare pentru sectoarele cheie (inclusiv prin dezvoltarea parteneriatelor public-privat) si sa rationalizeze cheltuielile, avându-se în vedere principiul subsidiaritatii. Obiectivele politicii fiscal-bugetare vor tine seama de prevederile Pactului de Crestere si Stabilitate, iar politica economica va urma principiile cuprinse în Orientarile Generale de Politica Economica (Broad Economic Policy Guidelines). Prioritatile politicii fiscale decurg, în principal, din angajamentele legate de aderarea la Uniunea Europeana, si anume: - largirea bazei de impunere; - îmbunatatirea colectarii, prin reducerea evaziunii fiscale si conformarea voluntara la plata obligatiei bugetare; - reducerea cotelor de contributii sociale. Politica bugetara se va axa pe o constructie flexibila, integrata în programe bugetare concrete care sa corespunda cu modul de abordare a bugetului la nivelul Uniunii Europene. O atentie importanta se va acorda: - asigurarii cu prioritate a sumelor destinate cofinantarii proiectelor finantate din fonduri europene;
  • - asigurarii platii contributiei României pentru finantarea bugetului Uniunii Europene în cadrul sistemului resurselor proprii; - cresterea ponderii veniturilor bugetare în PIB. Obiectivul principal al gestionarii datoriei publice va fi reprezentat de asigurarea surselor de finantare a deficitului bugetar la un cost cât mai redus. De asemenea, un deziderat major va fi reprezentat de proiectarea si implementarea unei politici de îndatorare publica guvernamentala interna, care sa evite cresterea ratelor dobânzii bancare cu efect negativ asupra cererii de investitii si asupra inflatiei. Prin aderarea la Uniunea Europeana, România va deveni stat membru cu derogare temporara de la adoptarea monedei euro. Aceasta înseamna ca la un moment dat, România va intra în mecanismul cursului de schimb ERM II, iar apoi, conditionat de îndeplinirea criteriilor de convergenta nominala, va adopta moneda unica europeana. Calendarul propus de autoritatile române pentru intrarea în ERM II (2010-2012) si, ulterior, pentru adoptarea euro (2012-2014) are în vedere mentinerea unei perioade de ajustare de circa 3-4 ani dupa momentul integrarii si pâna la cel al participarii la ERM II. Stabilirea datei-tinta pentru intrarea în zona euro, împreuna cu motivarea alegerii acesteia si cu definirea unei traiectorii realizabile a evolutiilor economice în sprijinul adoptarii euro fac obiectul Programului national de convergenta, care va fi finalizat pâna în luna ianuarie 2007. În ceea ce priveste îndeplinirea criteriilor de convergenta nominala, autoritatile îsi propun pe termen mediu coborârea ratei medii anuale a inflatiei sub nivelul de 4 la suta. Din punct de vedere al durabilitatii finantelor publice, România se compara favorabil cu tarile central-europene care au aderat la Uniunea Europeana în anul 2004. Pentru perioada post aderare, bugetele anuale vor fi construite avându-se în vedere ca deficitele, chiar daca vor fi superioare celor din anii anteriori (mai ales ca urmare a cheltuielilor suplimentare pentru proiecte de infrastructura si de mediu), sa se încadreze în limita de 3 la suta din PIB. Încheierea unei perioade de sapte ani (2000-2006) de pregatire pentru aderarea la UE si începerea unei alte perioade, de alti sapte ani (2007-2013) de pregatire pentru adoptarea euro, constituie o oportunitate deosebita pentru continuarea reformelor si reducerea decalajelor acumulate în economie. O atentie deosebita va fi acordata perioadei de ajustare dintre momentul aderarii la UE si cel al intrarii în ERM II, care trebuie
  • utilizata pentru finalizarea celei mai mari parti a reformelor strucuturale si consolidarea stabilitatii macroeconomice. Continuarea procesului de dezinflatie si atingerea unei inflatii compatibile cu zona euro reprezinta o alta prioritate. Din acest punct de vedere, este foarte importanta politica salariala în sectorul bugetar si în cel al întreprinderilor de stat. În plus, trebuie continuate reformele structurale cu scopul cresterii flexibilitatii pietei fortei de munca si a factorilor de productie. Cadrul micro-economic Sustinerea IMM-urilor are ca obiectiv consolidarea prezentei competitive a României pe Piata Internaprin: a. continuarea aplicarii standardelor europene si respectarea legislatiei comunitare privind Piata Interna; b. implementarea Strategiei privind ajutoarele de stat in sensul sustinerii IMM-urilor, respectiv a inovarii, formarii profesionale continue, respectarii cerintelor de mediu, accesului la tehnologie; c. crearea unei infrastructuri adecvate de sprijinire a afacerilor si acces facil la finantare pentru IMM-uri d. cresterea transparentei si a eficientei administrativ-legislative; e. sustinerea dezvoltarii spiritului antreprenorial si a celorlalte competente prin formare profesionala continua; f. favorizarea investitiilor în domeniul cercetarii - dezvoltarii si inovarii. B. Agricultura si dezvoltarea rurala Dezvoltarea sectorului agricol al României, vizeaza depasirea problemelor structurale actuale (slaba dotare cu masini si utilaje, farâmitarea terenurilor agricole) si cresterea competitivitatii produselor românesti pe Piata Interna. Pentru perioada 2007-2013, România îsi propune ca obiective principale: a. dezvoltarea unui sector agricol si forestier competitiv, bazat pe cunoastere si initiativa privata;
  • b. reducerea dimensiunii populatiei ocupate în agricultura, corelata cu crearea de exploatatii economice viabile, prin eforturi de reducere a gradului înalt de fragmentare a suprafetei agricole si a numarului de ferme de mici dimensiuni; c. mentinerea calitatii si a diversitatii spatiului rural si forestier în vederea obtinerii unui echilibru între activitatile umane si conservarea resurselor naturale. Pentru atingerea acestor obiective, prioritatile în domeniul agricol în etapa post- aderare sunt structurate dupa cum urmeaza: Prioritati pe termen scurt a. intensificarea procesului de implementare a acquis-ului comunitar, cu precadere a celui fito-sanitar si veterinar; b. finalizarea constructiei institutionale necesare functionarii Politicii Agricole Comune (PAC), în acord cu reglementarile Uniunii Europene; c. cresterea investitiilor straine si valorificarea avantajelor existente: terenuri de calitate, forta de munca ieftina si relativ calificata, posibilitati pentru agricultura organica. d. integrarea în aranjamentele de piata comuna a unei serii de produse agricole, inclusiv culturile arabile, zaharul, produsele animaliere si culturile specializate; e. fructificarea oportunitatilor oferite de acquis-ul comunitar în domeniul agriculturii; o nisa care se preteaza la specificul agriculturii românesti este agricultura ecologica; f. informarea continua a populatiei ocupate în agricultura, dar si a populatiei rurale în general, cu privire la costurile si beneficiile pe care viitoarea aderare le va avea asupra lor; informarea fermierilor cu privire la beneficiile PAC, la normele comunitare în domeniu si la cerintele pentru accesarea fondurilor comunitare sau a altor facilitati financiare. Prioritati pe termen mediu si lung a. restructurarea si modernizarea sectorului agroalimentar si a celui forestier pentru a face fata cerintelor pietei interne;
  • b. îmbunatatirea calitatii procesarii, controlului si calitatii produselor alimentare prin respectarea regulilor minime de siguranta a alimentelor impuse de cerintele PAC; c. îmbunatatirea marketingului produselor agroalimentare, continuarea programelor pentru realizarea de centre de preluare-depozitare a produselor agricole si asigurarea transparentei pe piata; d. promovarea investitiilor directe care vizeaza introducerea de noi tehnologii si cresterea calitatii produselor; e. elaborarea si implementarea de planuri operationale pentru asigurarea transparentei pietelor, atât pentru crearea unor sisteme de informare privind pretul produselor agricole (burse agricole), cât si privind pretul pamântului. Dezvoltarea rurala a României are ca principal obiectiv dezvoltarea armonioasa a comunitatilor rurale,simultan cu consolidarea sectoarelor agricol si silvic, tinând cont de cerintele de protectie a mediului înconjurator. În vederea atingerii acestui obiectiv, România va sprijini dezvoltarea infrastructurii rurale (retelele de drumuri, retelele de comunicatii, servicii de sanatate, educatie, consultanta) si diversificarea serviciilor oferite catre populatia din mediul rural. Pentru reorientarea unei parti din populatia ocupata în agricultura, în cadrul comunitatilor rurale vor fi stimulate dezvoltarea serviciilor pentru agricultura si diversificarea activitatilor economice complementare (mica industrie, turism, artizanat). Acestea vor trebui sa contribuie la valorificarea resurselor specifice mediului rural (inclusiv a potentialului turistic si cultural-spiritual al satului românesc) si sa asigure folosirea mai eficienta fortei de munca rurale. Pentru dezvoltarea de proiecte care îsi propun potentarea si valorificarea resurselor locale, vor fi initiate masuri pentru cresterea capacitatii administrative locale de atragere a resurselor financiare, inclusiv prin parteneriate public-privat. Având în vedere calamitatile naturale din anii precedenti, autoritatile locale vor fi sprijinite pentru elaborarea si aplicarea de politici si programe de prevenire a riscurilor naturale. 4. Asigurarea resurselor necesare si utilizarea efectiva si eficienta a fondurilor comunitare Absorbtia fondurilor comunitare constituie un obiectiv în sine al strategiei post- aderare, tinând cont de contributia însemnata pe care aceste fonduri o vor avea la
  • recuperarea decalajelor fata de nivelul de dezvoltare din statele membre UE. Accesul la aceste resurse financiare prin politica europeana de coeziune reprezinta unul dintre principalele beneficii economice. Pentru a deveni beneficiar net al fondurilor comunitare, România trebuie sa asigure un grad de absorbtie cât mai ridicat al acestora. Fondurile pe care România le va primi de la UE sunt potentiale, pe când contributia la bugetul comunitar este certa si reprezinta o obligatie asumata ca stat membru. Complementar cu fondurile comunitare, resursele bugetare ale statului si cele care vor fi atrase din mediul privat vor fi angajate pe directiile prioritare de dezvoltare. Premisele pentru utilizarea optima a acestor resurse financiare sunt: - informarea reala a tuturor categoriilor de potentiali solicitanti si beneficiari ai proiectelor finantate din fondurile europene. Campaniile de informare trebuie sa ofere informatii detaliate despre posibilitatile create, modul de aplicare si sa ajunga la destinatari prin mijloace de comunicare adaptate. - asigurarea cu prioritate a capacitatii administrative a tuturor institutiilor implicate în gestionarea si implementarea fondurilor comunitare, pentru ca acestea sa îsi poata desfasura activitatea la standarde înalte, eficient si transparent. Un accent deosebit trebuie pus pe formarea unui numar suficient de specialisti în gestiunea fondurilor comunitare, care sa acopere întreg spectrul administratiei publice românesti atât geografic, cât si tematic. - sprijinirea promotorilor de proiecte pentru stabilirea unui portofoliu de proiecte mature, care sa poata fi finantate imediat dupa aprobarea programelor operationale. Reînnoirea permanenta a acestei rezerve de proiecte constituie o garantie a cresterii gradului de absorbtie a fondurilor comunitare. De asemenea, utilizarea instrumentelor financiare comunitare presupune asumarea si respectarea urmatoarelor principii: - Eficienta - utilizarea fondurilor în functie de directiile strategice de dezvoltare stabilite în documentele de programare pentru perioada 2007-2013. În marja acestor documente negociate cu Comisia Europeana, Guvernul României are posibilitatea sa aleaga în mod prioritar acele proiecte de finantare care se adreseaza domeniilor vizate de modelul de dezvoltare socio-economica (infrastructura fizica si capitalul uman).
  • - Subsidiaritatea - gestionarea fondurilor la un nivel cât mai apropiat de nevoile locale si regionale, în functie de specificul zonal si prioritatile locale; interventia statului doar acolo unde gestiunea optima a fondurilor depaseste capacitatea administratiei publice locale. În plus, este foarte importanta, atragerea resurselorfinanciare complementare fondurilor comunitare prin dezvoltarea parteneriatelor public-privat în domeniile prioritare de dezvoltare, în functie de specificul local. - Parteneriatul - gestionarea si implementarea fondurilor comunitare trebuie realizate cu implicarea tuturor segmentelor societatii, de la autoritati publice nationale, regionale si locale, la parteneri economici si sociali, societate civila etc. - Aditionalitatea - contributiile din Instrumentele Structurale nu înlocuiesc cheltuielile publice structurale sau echivalente ale unui Stat Membru. Aderarea la Uniunea Europeana înscrie România în dinamica aprofundarii procesului de integrare europeana. Obtinerea statutului de stat membru al UE este o conditie necesara, dar nu suficienta pentru maximizarea beneficiilor aderarii. Aplicarea regulilor UE dupa momentul aderarii este fundamentala pentru atingerea acestui scop. Trebuie constientizat faptul ca, dupa 1 ianuarie 2007, România va fi în concurenta directa cu celelalte state membre, în sensul performantelor economice si institutionale, inclusiv în vederea atragerii resurselor comunitare si globale. Din acest motiv este o conditie sine qua non ca România sa se afle în "fruntea" statelor membre care aplica noile reglementari comunitare. Prin aceasta, întreprinderile si cetatenii români vor beneficia de avantajele competitive ale racordarii la noile cerinte de functionare. În plus, România va trebui sa îsi îndeplineasca cu rigurozitate toate obligatiile asumate prin Tratatul de aderare (aplicarea integrala a acquis-ului comunitar dupa finalizarea perioadelor de tranzitie, aderarea la Spatiul Schengen si la zona Euro etc). Mai mult, implementarea cu succes a modelului de dezvoltare este conditionata, pe de-o parte, de continuarea reformelor în domenii esentiale precum justitie, administratie si afaceri interne si, pe de alta parte, de comunicarea si informarea publicului cu privire la valorile europene si beneficiile integrarii pentru societatea româneasca.
  • Principalul beneficiu al aderarii României la Uniunea Europeana îl reprezinta consolidarea unui sistem legislativ si institutional modern. Adaugând la aceasta si accesul pe Piata Interna, precum si asistenta financiara, se poate estima ca România are asigurate premisele unei convergente relativ rapide cu UE. Pe de alta parte însa, obtinerea statutului de membru al UE este o conditie necesara, dar nu suficienta pentru maximizarea beneficiilor aderarii.Aplicarea si consolidarea sistemului legislativ si institutional dupa momentul aderarii sunt fundamentale. Guvernul României va actualiza, pâna cel mai târziu în anul 2007, Strategia privind reforma administratiei publice si va pune accent pe: a. dezvoltarea capacitatii autoritatilor si institutiilor publice de a formula si implementa politici nationale si locale, compatibile cu cele comunitare si de a functiona la standardele de performanta ale administratiilor nationale din celelalte state membre UE; b. definirea clara a rolului fiecarei structuri în cadrul sistemului administrativ, cu scopul de a determina un mecanism coerent institutional si de a eficientiza procesul de luare a deciziei si de implementare a normelor europene. Prin aplicarea acestei strategii, administratia publica din România se va identifica în relatiile inter-institutionale, precum si în relatia cu cetatenii, prin urmatoarele puncte forte: dinamism, expertiza, profesionalism, impartialitate, incoruptibilitate, transparenta si stabilitate. Directii prioritare de actiune: a. Aplicarea corespunzatoare a acquis-ului comunitar, în paralel cu elaborarea de politici publice nationale si locale, compatibile cu cele comunitare; b. Acordarea unei atentii sporite domeniilor care fac obiectul perioadelor de tranzitie negociate si pregatirea institutiilor responsabile pentru implementarea integrala a acquis-ului comunitar, dupa expirarea perioadelor de tranzitie. c. Continuarea implementarii principiilor generale ale spatiului administrativ european privind legalitatea, competenta legala, predictibilitatea, deschiderea si transparenta, raspunderea si responsabilitatea, eficienta si eficacitatea în vederea cresterii calitatii actului administrativ.
  • d. Dezvoltarea actiunii de formare a functionarilor publici în domeniul afacerilor europene e. Institutionalizarea unui dialog sistematic între autoritatile publice centrale cu cele regionale si locale, în vederea transferului de bune practici în implementarea politicilor comunitare. f. Cresterea vizibilitatii autoritatilor regionale si locale din România în cadrul asociatiilor europene ale colectivitatilor regionale si locale. Modelul de dezvoltare socio-economica va avea rezultatele asteptate numai în conditiile asigurarii premiselor institutionale si legislative, prin consolidarea unui sistem judiciar performant si independent. În acest sens, se va acorda o atentie sporita implementarii eficiente si la timp a legilor pentru reforma justitiei în conformitate cu standardele europene. Reforma sistemului judiciar reprezinta în continuare un domeniu prioritar, aceasta presupunând un proces complex si îndelungat de restructurare institutionala, reformare a mentalitatilor, precum si eforturi financiare care trebuie asumate. Garantarea independentei justitiei trebuie dublata de asigurarea calitatii sieficientei actului de justitie, precum si de sporirea responsabilizarii sistemului judiciar. În acest context, vor fi urmarite cu precadere urmatoarele directii de actiune: Îmbunatatirea calitatii actului de justitie Asigurarea unei calitati ridicate a actului de justitie implica realizarea unui cadru legislativ coerent,unificarea jurisprudentei, pregatirea specializata a judecatorilor/procurorilor si altor categorii de personal din sistemul judiciar. Masurile preconizate: - Finalizarea reformei Codurilor (penal, civil, procedura penala, procedura civila); - Unificarea jurisprudentei;
  • - Pregatirea specializata a judecatorilor si procurorilor. Sporirea eficientei si responsabilizarea sistemului judiciar Functionarea eficienta a sistemului judiciar depinde de stabilirea unui sistem performant demanagement, de asigurarea unui cadru legislativ coerent, dar si de o responsabilizare sporita a tuturor actorilor implicati în realizarea actului de justitie. Aceasta presupune: - Îmbunatatirea managementului instantelor; - Îmbunatatirea politicii de resurse umane pe termen lung; - Rationalizarea/reorganizarea instantelor; - Reformarea sistemului Ministerului Public; - Continuarea procesului de informatizare a sistemului judiciar; - Îmbunatatirea infrastructurii instantelor si parchetelor. Sistemul judiciar trebuie sa înteleaga si sa-si îndeplineasca rolul de serviciu public, prin înfaptuirea corespunzatoare a actului de justitie, prin stabilirea unui nou tip de relatie între justitie si justitiabil si printr-onoua abordare a relatiei cu societatea. Pentru acestea sunt necesare: - Sporirea transparentei si îmbunatatirea comunicarii dintre judecatori/procurori si justitiabili/ presa; - Reformarea sistemului de asistenta juridica gratuita. - Reforma sistemului penitenciar, alinierea conditiilor de detentie la standardele europene si elaborarea unor programevizând reinsertia sociala a detinutilor; - Redimensionarea sistemului national de probatiune si dezvoltarea alternativelor la pedepsele privative de libertate. 5. Definirea strategica a rolului si pozitiei României în cadrul UE Beneficiile care decurg din calitatea de stat membru sunt numai potentiale. Din acest motiv, România are nevoie de definirea clara a intereselor proprii, sustinerea lor activa, dar de o maniera consensuala cu celelalte state
  • membre, coordonare, reprezentare, participare activa, vointa politica si apoi implementare, monitorizare sifructificarea rezultatelor. Pentru a-si asigura premisele dezvoltarii unei pozitii solide si influente în rândul statelor membre si a-si construi o reputatie cu potential de valorificare, România trebuie sa exercite corect, înca din primul moment al aderarii, practicile Uniunii si sa respecte întocmai acquis-ul comunitar. România trebuie sa aiba o contributie pozitiva la consensul si actiunea comunitara si la promovarea obiectivelor comune ale statelor membre. Reputatia României va trebui sa impuna recunoasterea acesteia atât ca stat adaptabil si flexibil, cât si ca stat capabil de a influenta deciziile comunitare. În plus, România trebuie sa-si identifice si sa sustina pozitii clare, concrete si pragmatice fata de marile teme europene. Formularea unui interes national pe o tema europeana majora presupune însa un proces intern amplu de coordonare a pozitiilor politice si de dezbatere publica. În ceea ce priveste coordonarea interna a afacerilor europene, România trebuie sa îsi defineasca si sa îsi consolideze un mecanism institutional puternic si unitar, care sa permita formularea si sustinerea rapida si corecta a pozitiilor si intereselor nationale la nivel comunitar. În domeniul relatiilor externe, România, ca stat membru NATO, ONU, OSCE si UE, va trebui sa-si reconfigureze mecanismele de formulare a obiectivelor si infrastructura de promovare a intereselor nationale, în principal pe cele doua directii - europeana si transatlantica - si sa valorifice în mod deosebit punctele lor comune: valorile democratice si nevoia de securitate. Pornind de la realitatile actuale ale Uniunii[2], cea mai buna abordare a pozitionarii României va urmari: valorizarea punctelor comune si cautarea pozitiilor de compromis, participarea activa si eficienta la toate procesele formale/informale la nivel comunitar/interguvernamental, si, solutionarea problemelor interne, în acelasi timp si în corelare cu preluarea reformelor comunitare. România va promova o orientare a Uniunii spre exterior, spre provocarile globalizarii, în vederea construirii unei Uniuni dinamice, capabile de adaptare, unitare si puternice în toate domeniile: economic, relatii externe si securitate.
  • În logica dinamica a procesului de luare a deciziilor la nivel comunitar, statele membre sunt interesate sa cunoasca evaluarea si pozitia oficiala a României fata de marile teme europene. Acest lucru va permite anticiparea unor aliante în vederea promovarii pozitiei României la nivel comunitar. Proiectul constitutional România este un ferm sustinator al Tratatului constitutional pe care l-a ratificat deja prin Tratatul de aderare. Astfel, România considera ca este necesara continuarea procesului de reflectie si de ratificare a Tratatului constitutional de catre statele membre. În acelasi timp, România este constienta de necesitatea fluidizarii procesului decizional astfel încât sa se asigure functionarea eficienta a Uniunii. România se va asocia grupului de SM care promoveaza implementarea de proiecte cu rezultate concrete în domenii specifice: energie, PESC, cercetare, cooperare în învatamântul superior, migratie, interventie în caz de catastrofe naturale, politia de frontiera comuna. Extindere sau aprofundare Având în vedere faptul ca, la nivelul Uniunii, se constata mai degraba tendinta de amânare a extinderii UE27, pozitia României fata de extinderea UE va fi una rezervata. România nu urmareste sa blocheze aderarea statelor candidate UE, dar sustine respectarea cu strictete, de catre acestea, a tuturor conditiilor impuse, conditie necesara pentru asigurarea unei consolidari institutionale a Uniunii. Obiectivul României este de a contribui la stabilirea unui nou consens în rândul statelor membre asupra viitorului procesului de extindere, plecând de la premisa unitatii si a capacitatii de functionare a UE. Astfel, România va promova necesitatea unei etape preliminare de aprofundare a integrarii UE27, înaintea unui nou val de extindere[3]. Metoda interguvernamentala sau metoda comunitara[4] Ambele metode ofera oportunitati. În timp ce prima se bazeaza pe administratii nationale puternice, eficiente, capabile sa produca rezultate acolo unde Comisia Europeana nu are expertiza sau competente, a doua presupune partajarea suveranitatii, respectiv, transferul unor competente de la nivel national la cel supranational, al institutiilor comunitare. România ar putea fi mai avantajata de metoda comunitara, întrucât raspunde cel mai bine pozitiei de stat cu dimensiune si putere de vot medii si, în acelasi timp, de net beneficiar pentru o lunga perioada de timp de fonduri comunitare. Politica agricola comuna
  • Având în vedere tendinta de liberalizare a comertului cu produse agricole, dar si ponderea mare a agriculturii în PIB-ul României (12%; în plus, peste 40% din populatia tarii traieste în mediul rural), o abordare favorabila României ar fi evitarea reducerii severe a bugetului PAC, în special a fondurilor pentru dezvoltare rurala. Libertate, securitate, justitie România doreste sa contribuie, alaturi de celelalte state membre, la consolidarea spatiului de libertate, securitate si justitie, obiectiv fundamental al Uniunii. România considera ca este necesara o cooperare intensiva politieneasca si judiciara a statelor membre pentru a asigura si în viitor securitatea unui spatiu fara frontiere interne. În privinta migratiei ilegale, România sustine o abordare echilibrata la nivel comunitar, care sa combine actiuni de colaborare preventiva cu tarile de origine si tranzit, cu o asistenta comunitara de dezvoltare intensificata. România va participa la consolidarea spatiului juridic european, în domeniul dreptului civil si penal. România considera ca recunoasterea reciproca a sentintelor judecatoresti trebuie sa aiba la baza încrederea în sistemul juridic al celorlalte state membre. Reforma bugetului comunitar România întelege necesitatea reformei bugetului comunitar, astel încât Uniunea Europeana sa poata functiona eficient cu 27 de membri. Trebuie sa se asigure o structura bugetara moderna si flexibila care sa permita Uniunii îndeplinirea angajamentelor politice asumate la nivel UE si sa raspunda provocarilor viitoare, interne si externe (inclusiv cele generate de diferentele de dezvoltare într-o Uniune extinsa). În plus, bugetul comunitar trebuie sa conduca la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona. Ameliorarea cadrului comunitar de reglementare Pentru a favoriza si facilita accesul companiilor românesti la Piata Interna, România va sustine impunerea unui cadru comunitar de reglementare flexibil, usor aplicabil, care sa contribuie la înlaturarea obstacolelor în calea exercitarii celor patru libertati fundamentale. Energie[5] România va sustine eforturile UE de formulare a unei politici energetice comune. În acest sens, România recunoaste importanta dimensiunii externe a politicii energetice si necesitatea ca UE sa vorbeasca cu o "singura voce" pe scena mondiala. Pentru asigurarea
  • securitatii alimentarii cu energie, România va acorda atentie deosebita diversificarii rutelor de transport si a surselor de alimentare cu hidrocarburi. În acest sens, pentru cresterea securitatii în aprovizionarea UE cu gaze naturale, România subliniaza importanta regiunii pontice ca ruta majora de tranzit a hidrocarburilor catre Europa. România sustine eforturile UE de definitivare a pietei interne de energie. Ca etapa intermediara, România subliniaza necesitatea întaririi pietelor regionale de energie si dezvoltarii interconectarilor dintre Statele Membre, care sa contribuie la integrarea pietelor regionale în piata interna de energie a UE. România sustine aplicarea principiului suveranitatii nationale în alegerea mixului de energie, context in care, în dezbaterile la nivel european privind viitorul energiei nucleare, va sustine ca energia nucleara reprezinta o solutie pragmatica pentru asigurarea securitatii alimentarii cu energie, cresterea competitivitatii si combaterii schimbarilor climatice. România sustine politica europeana de promovare a eficientei energetice si utilizare a surselor regenerabile, acestea contribuind substantial la securitatea alimentarii cu energie si la reducerea impactului negativ al factorilor poluanti asupra mediului. În conformitate cu politica europeana de vecinatate, România va sustine, de asemenea: - extinderea Tratatului Comunitatii Energetice în regiunea Europei de Sud-Est la noi parteneri, context în care România va sprijini aderarea Republicii Moldova ca membru cu drepturi depline în cadrul tratatului; - promovarea unei politici comune pentru zona pontica, având în vedere potentialul acestei regiuni în diversificarea surselor de alimentare si în dezvoltarea infrastructurii de transport; - consolidarea parteneriatului UE - Rusia, în cadrul caruia sa fie promovate principiile transparentei si ale modelului european de piata. Participarea activa si eficienta la elaborarea si implementarea politicilor UE Coordonarea interna a afacerilor europene constituie o preconditie pentru prezenta eficienta a reprezentantilor României la negocierile zilnice care se desfasoara în cadrul institutiilor comunitare de la Bruxelles - grupuri de lucru ale Consiliului UE, reuniuni ale COREPER, reuniuni ale Comisiei Europeane sau întâlniri cu reprezentantii comisiilor de specialitate ale Parlamentului European.
  • Pregatirea participarii la reuniunile grupurilor de lucru de la nivelul Consiliilui UE, analizarea fluxului de informatie si stabilirea masurilor de implementare sau de reactie rapida presupun un grad ridicat de coordonare, cu niveluri de arbitraj si decizie bine definite.[6] În egala masura, trebuie construite si dezvoltate (acolo unde nu exista), relatii de colaborare si încredere cu omologii din Statele Membre si cu functionarii Comisiei si ai celorlalte institutii comunitare. România trebuie sa dezvolte un mecanism de coordonare în domeniul afacerilor europene care sa pregateasca decizia politica, în conditiile în care "afacerile europene" acopera cvasi-totalitatea problematicii "interne". Alte conditii de functionare eficienta a mecanismului de coordonare: - Asigurarea structurii de coordonare cu personal înalt calificat si experimentat în domeniul afacerilor europene(inclusiv în procedurile de lucru la nivelul institutiilor comunitare). - Responsabilii în domeniul afacerilor europene vor avea putere de decizie, astfel încât coordonatorul national sa se poata concentra exclusiv asupra procesului de coordonare si asupra problemelor sensibile de ordin politic. - Crearea unui cadru formal de consultare pentru asigurarea implicarii active a sectorului non-guvernamental, al celui de afaceri si a altor actori de pe scena publica interna pentru a asigura legitimitatea pozitiilor României. Modul de functionare a sistemului de coordonare a afacerilor europene va respecta principiul subsidiaritatii si va acorda un rol important Parlamentului României. Stabilirea directiilor strategice de politica externa România se va afirma ca un stat european mediu, cu potential de specializare în anumite domenii de politica externa. Avand în vedere ca, în mod traditional, s-a concentrat pe domeniul securitatii si, în prezent pe relatia transatlantica, este necesar ca în viitor, sa echilibreze pozitia aceasta cu o dimensiune economica si sa o acomodeze cu doctrina de putere soft. Ţinând cont de interesele particulare la Est, în Marea Neagra si în Balcani, Romania va actiona pentru a determina nuantari ale pozitiilor UE pe aceste teme. România va urmari, totodata, sa revina în zone mai îndepartate, în primul rând pe plan economic.
  • România va încuraja consolidarea Politicii Europene de Securitate si Aparare (PESA) si va participa, de o maniera activa, la dezvoltarea si implementarea acesteia, urmarind a deveni un catalizator al PESA. Se va urmari promovarea principiului complementaritatii dintre UE si NATO în domeniul securitatii si apararii si se va sprijini consolidarea parteneriatului celor doua organizatii. Aderarea la Uniunea Europeana reprezinta o sansa pentru promovarea identitatii si valorilor reprezentative ale României. Pentru a face "ideea de România" prezenta si vizibila la nivelul UE, se impunindividualizarea si promovarea unui profil de tara clar si pregnant, axat pe cel putin doua componente esentiale:identitatea culturala nationala si produsele specifice, atractive pentru piata europeana. Definirea profilului de tara presupune identificarea avantajelor competitive ale României, precum siconstruirea unei imagini pozitive, bazata pe particularitatile nationale. Concurenta economica pe piata comuna au determinat statele membre sa-si promoveze asa-numitele avantaje competitive specifice. Specializarea economiilor nationale pe categorii de servicii si produse recunoscute pe piata comuna, ca apartinând într-o mare masura anumitor state, este un fenomen de actualitate. România trebuie sa se înscrie în aceasta logica prin identificarea domeniilor care pot individualiza economia româneasca si îi pot crea un avantaj în competitia economica europeana. Printre acestea se numara: - Agricultura ecologica - produsele alimentare naturale; - Industria IT; - Industria vinului; - Turismul - agro-turismul, turismul cultural, Delta Dunarii; - Industria textila si confectiile; - Produsele mestesugaresti traditionale; - Industria de mobila; - Industria farmaceutica naturista.
  • În momentul de fata, România se confrunta cu un deficit de imagine în rândul publicului european. În majoritatea cazurilor nu exista informatii care sa individualizeze tara si cetatenii români sau acestea sunt asociate cu evenimente si valori negative. Schimbarea acestei perceptii comporta o actiune derulata în trei etape principale: I. Efectuarea auditului de brand În momentul de fata, România se confrunta cu un deficit de imagine în rândul publicului european. În majoritatea cazurilor nu exista informatii care sa individualizeze tara si cetatenii români sau acestea sunt asociate cu evenimente si valori negative. Din acest motiv, este nevoie de: - Pozitionarea României pe piata brandurilor în spatiul european; - Analiza vizibilitatii si a perceptiei brandurilor românesti în spatiul european; - Analiza perceptiei României, pe mai multe dimensiuni, dintre care: turism, exporturi, investitii, patrimoniu cultural, oameni, guvernare; - Identificarea atu-urilor ce pot constitui o baza solida pe care se poate construi o imagine favorabila pentru România. II. Elaborarea conceptului Branding România Valoarea adaugata pe care România o va aduce Uniunii Europene cuprinde în principal: cultura româna, patrimoniul natural si cultural, diversitatea habitatului natural, calitatea capitalului uman, sportul de performanta, contributia la securitatea regionala si la promovarea valorilor democratiei si economiei de piata în spatiul de vecinatate imediata, expertiza diplomatica acumulata în diferite regiuni ale lumii. Constructia strategiei de promovare a profilului de tara - asocierea expertilor guvernamentali cu mediile asociative profesionale, cu universitati, jurnalisti, artisti, consultanti privati; definirea unor obiective clare si a planurilor de actiune. III. Elaborarea si implementarea Programului de Branding România Schimbarea imaginii României este un obiectiv cu un orizont de realizare pe termen lung, iar rolul de purtator de mesaj îl va avea întreaga societate. Promotorii directi ai brandului României europene, cei care trebuie sa-si asume campania sustinuta de comunicare, sunt institutiile statului (în special reprezentantele diplomatice si institutele culturale române din strainatate), investitorii privati si formatorii de opinie.
  • Valoarea adaugata a României la arhitectura sociala si economica europeana, sustinuta si promovata de agentiile guvernamentale, se caracterizeaza prin elementele care pot contribui la îmbunatatirea imaginii de tara. Principalele directii de actiune pot fi : - Cultura româna; - Calitatea si calificarea capitalului uman; - Sportul de performanta; - Contributia la securitatea regionala si la promovarea valorilor democratiei si economiei de piata în spatiul de vecinatate imediata; - Utilizarea expertizei diplomatice acumulata în diferite regiuni ale lumii; - Identificarea României, la nivelul UE, cu teme mari de politica externa (de exemplu, Marea Neagra); - Diversitatea biologica (România este tara care dupa 1 ianuarie 2007 va deveni singurul stat membru al Uniunii Europene cu 5 bioregiuni - din cele 11 existente. Atingerea obiectivului general, si anume valorificarea maxima a calitatii de stat membru al Uniunii Europene, este posibila prin asumarea obiectivelor specifice de catre fiecare autoritate implicata si prin punerea în practica a continutului Strategiei post- aderare. Guvernul României îsi asuma responsabilitatea implementarii Strategiei de Post- aderare începând cu 1 ianuarie 2007. Acest document se constituie într-un cadru strategic al politicilor publice si al actiunilor guvernamentale, inclusiv al viitoarelor documente strategice, care vor fi elaborate si puse în aplicare în perioada 2007-2013. [1] Conceptul de e-guvernare promoveaza implementarea sistemelor informatice ca alternative de acces a cetatenilor la serviciile oferite de catre administratie.Guvernarea electrinica este utilizata de catre autoritatile adiminstratie publice centrale a aplicatiilor bayate pe tehnologia informatiei,în scopul:îmbunatatirii accesului la informatiile si serviciile publice ale autoritatilor administratiei publice centrale;îmbunatatirii calitatii serviciilor publice la nivelul administratiei publice centrale [2] Între 50 si 80% din totalitatea actelor în viguare în statele member sunt de origine comunitara,80% din prevederile unei politici sunt convenite înainte de a intra în sfera propriu-zisa a deciziei,cresterea numarului de state membre de 5 ori de la înfiintare.reducerea considerabila a predicitibilitatatii deciziilor cominitare,dinamica aliantelor ad-hoc,conduse de interese punctuale,promoveaza abordarea interguvernamentala în detrimetrul celei comunitare. [3] În plus ,un argument practice în favoarea unei pozitii discrete a României sa beneficieze din plin de instrumentele structurale si sa-si consolideze pozitia în rândul statelor member prin construirea unei reputatii ce-I va permite ulterior sa fie mai vocala în problemele sensibile,cim este extinderea UE"/.
  • [4] În present ,nimeni nu poate fi sigur ca U.E.evolueaza catre un sistem în care statele ramân pricipalii actori si daca U.E. merge în directia unei anume tip de 'Statele Unite ale Europei' în conformitate cu modelul European. [5] A se vedea prioritatile României pentru sectorul energetic în 1.1. dezvoltarea infrastructurii fizice ti a capitalului -uman - prioritatea 1 dezvoltarea infrastructurii fizice [6] Intevalul scurs între încheierea negocierilor si momentul aderarii a dus la o fizare a instrumentelor politico -administrative de coordonare a afacerilor europene ,prin rodarea sistemului interr la ritmul cotidian al dezbaterilor europene de la Bruxelles zona euro disparitie Zona euro nu se destrama in an electoral! - Interviu Dragos Cabat Autor: Gabriela Vatu Miercuri, 04 Aprilie 2012, ora 18:08 Pe aceeasi tema Nouriel Roubini face previziuni sumbre pentru 2012 Somajul din zona euro a atins un nou maxim istoric:10,8% Roubini, despre iesirea UE din criza: Euro trebuie sa scada pana la nivelul dolarului!
  • Inflatia in zona euro: 2,6% in martie Formarea Statelor Unite Europene, o utopie? Presa26000 EUR Criza din zona euro pare sa fi atins un punct critic. Situatia Greciei a fost rezolvata temporar, dar Spania, Portugalia si Italia trec prin momente critice. Economistul care a prezis criza din 2008,Nouriel Roubini, este acum sigur ca zona euro se va destrama in curand. Daca prezicerile lui Roubini indica un final pentru uniunea monetara pana la finalul anului, analistul financiar Dragos Cabat este de parere ca situatia isi va gasi deznodamantul abia in 2013. Motivul? "Anul 2012 este an electoral", a declarat acesta pentru Business24. Despre situatia din Europa, destramarea zonei euro si ce are Romania de facut cand uniunea monetara, la care nazuie sa adere, e din ce in ce mai aproape de ultima cortina, a vorbit pentru Business24 Dragos Cabat, analist financiar. Business24: Nouriel Roubini, celebrul economist care a prezis criza financiara, a facut public recent un material in care vorbeste despre inevitabilitatea destramarii zonei euro. Sunteti de acord cu afirmatiile lui Dr. Doom? Dragos Cabat: Bineinteles. Absolut, e posibila si destul de probabila, inca. E clara posibilitatea ca nici acum, dupa masurile luate cu Grecia, sa nu functioneze constructia euro. Daca se ajunge la falimentul Greciei si al altor tari, e foarte clar ca vom ajunge la destramarea zonei euro. Roubini numeste Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania ca primele tari care vor parasi zona euro. Care considerati ca ar fi prima tara care va iesi din zona si de ce? Grecia e prima, dupa care Spania si Italia. Sunt mari si ar aduce probleme reale. Acestea vor pleca primele pentru ca pe ele e presiunea cea mai mare din partea investitorilor in a-si restructura creditele. Portugalia nu e de interes, nici Irlanda, in schimb Spania e foarte greu sa se redreseze, iar Italia e mare si are probleme uriase. Odata cu parasirea regiunii a uneia dintre acestea, oricare, zona euro se va destrama, se va crea o reactie in lant. Care considerati ca ar fi primele trei efecte care s-ar resimti in urma unor iesiri din zona euro? In primul rand ar fi o criza in domeniul financiar foarte mare pentru ca ar trebui restructurate toate creditele in monedele nationale inapoi. Apoi, ar fi o criza de incredere foarte importanta si o scadere drastica a nivelului de trai al populatiei in tarile respective. Ce se va intampla dupa destramarea zonei euro?
  • Trebuie revenit la sistemul de dinainte, cu comert liber, dar monede separate. Se tot discuta de formarea Statelor Unite Europene dupa modelul american. Considerati ca ar putea fi acesta un mecanism care sa umple golul lasat liber de disparitia zonei euro? Modelul american are moneda unica - dolarul. E o mare diferenta. Aici ar fi niste state care sa faca comert liber - precum pactul dintre SUA, Canada si Mexic. Ar fi ca un pact comercial si nu un pact ca Statele Unite ale Europei. Spre un astfel de pact ne indreptam acum, cu moneda unica euro pe care sa o adopte cat mai multe tari. Daca moneda unica dispare nu mai avem cum sa mergem incolo. Mergem catre o revenire doar la liber schimb comercial. Cu putin timp in urma, economistul Ionel Blanculescu declara pentru Business24 ca vicontele Etienne Davignon, i-a declarat in cadrul unei discutii ca Uniunea Europeana n-a fost creata ca sa devina Statele Unite Europene", exprimandu-si astfel opozitia fata de o astfel de idee. Considerati ca SUE ar fi instituite in ciuda dorintelor Grupului? Eu zic ca ei au interesele lor pentru care au facut declaratia aceea, dar drumul normal incolo duce, catre formarea Statelor Unite ale Europei cu o moneda unica si integrata din ce in ce mai mult si din punct de vedere fiscal, pentru ca altfel nu se poate. Asa cum este acum nu poate supravietui constructia. O gramada de eurosceptici au spus de-alungul timpului ca nu poate supravietui o constructie in forma asta. Nu poti sa faci integrare pe jumatate, doar monetara, nu si fiscala, nu si politica. Care ar fi masurile pe care ar trebui sa le ia statele care doresc sa paraseasca zona euro inainte de iesirea propriu-zisa pentru o tranzitie mai usoara? In primul rand trebuie sa revizuiasca rata de schimb a monedei nationale fata de euro sau de alte monede din zona. In al doilea rand, cu siguranta e nevoie in continuare de programe de austeritate pentru ca majoritatea tarilor respective vor avea probleme in a-si asigura finantarea, mai ales la dobanzile foarte mici cu care au fost obisnuite pana acum. Se discuta in presa, mai ales in perioada in care Grecia se afla intr-o situatie critica, despre faptul ca iesirea acestui stat din zona euro ar restabili echilibrul si ar tempera criza. Considerati ca destramarea zonei euro ar ajuta in vreun fel situatia? Chiar daca ar iesi Grecia acum, nu s-ar linisti lucrurile. Dupa Grecia urmeaza celelalte. Urmeaza Italia, Spania, eventual si celelalte, Portugalia, Irlanda. E doar o problema de timp pana cand lucrurile astea sa explodeze. Cand credeti ca se va termina "fitilul" si va iesi prima tara din zona euro? Roubini zice ca in 2012. Eu zic ca in 2012, nu, pentru ca e an electoral in foarte multe tari - si in SUA si in multe tari europene. O sa se mai traga de timp. Dar in 2013, foarte probabil. In contextul in care se discuta din ce in ce mai des de destramarea zonei euro, mai e o idee buna ca Romania sa isi mentina tinta de aderare la moneda unica? Deocamdata, pentru ca exista moneda unica, e o idee buna. Oricum e o idee buna pentru ca tinta de aderare la moneda unica te duce de fapt la a adopta niste masuri de politica monetara si politica fiscala care sunt bune pentru Romania. Fara o tinta, derapezi mai usor. Poate Romania sa respecte cerintele necesare pentru adoptarea euro in timp util?
  • Am inceput sa respectam o buna parte din tinte. Putem respecta chiar si tinta de deficit, dar si cea de inflatie. Putem. Nu e atat de complicat. Economist: Grecia si Portugalia vor parasi zona euro Autor: Silvia Panturu Luni, 23 Ianuarie 2012, ora 21:44 Cine va iesi din zona euro Pe aceeasi tema Germania si Franta vor un acord rapid intre Grecia si creditorii privati Grecia: TVA ar putea ajunge la 20% Portugalia, la un pas de faliment SONY Model TC-K570290 RON
  • Moneda euro nu functioneaza cum ar trebui pentru Grecia si Portugalia, aceste state urmand sa paraseasca zona euro intr-un final, este de parere Steen Jakobsen, economist sef la Saxo Bank. "Aceste state vor renunta la euro, dar vor ramane in Uniunea Europeana, fiind foarte dificil sa parasesti UEdin punct de vedere al politicilor de securitate si al politicilor internationale. Din ce in ce mai multe state vor vrea sa ramana o parte a Uniunii, insa vor dori ca legatura sa fie mai mica", a declarat economistul Saxo Bank pentru CNBC.com. Jakobsen a mai spus ca unele state din zona euro ar prefera sa faca parte din cele 10 state aflate acum in afara zonei, decat din cele 27 de tari din UE. Paul Donovan, seful departamentului de Economii Globale din cadrul UBS, nu crede ca vor exista beneficii pentru vreo tara care va parasi zona euro, lucru pe care il considera si imposibil din punct de vedere legal. "Legea este clara: daca vrei sa renunti la euro, trebuie sa iesi din UE. La ce-ti foloseste sa parasesti zona euro? Nimeni nu va face comert cu tine si nu-ti va da finante. Acest lucru ar fi devastator, iar sistemul financiar ar imploda", a spus Donovan. Acesta a adaugat ca este mai avantajos sa fii falimentar in zona euro decat in afara sa. Pe de alta parte, Jakobsen a spus ca aceste argumente impotriva parasirii zonei nu au suport istoric si sunt "fundamental gresite. Bancile britanice trebuie sa gaseasca planuri pentru situatia destramarii zonei euro Miercuri, 30 Noiembrie 2011, ora 22:03
  • Pe aceeasi tema BCE si Fed: Bancile vor lua credite cu 0,5% mai ieftine in dolari Bancile din Spania si Italia intra sub lupa Moody's Bancile europene au refinantat doar doua treimi din obligatiunile scadente HP PAVILION M91801200 RON Directorul Autoritatii britanice pentru Servicii Financiare (FSA) le-a cerut miercuri principalelor banci din Marea Britanie sa accelereze planurile de urgenta pentru situatia destramarii zonei euro. Potrivit Sky News, directorul Autoritatii britanice pentru Servicii Financiare (FSA), Hector Sants, a adresat acest avertisment in cadrul unei intalniri private cu directorii de la Barclays, HSBC, Lloyds Banking Group, RBS, Santander UK si Standard Chartered. Desi reuniunea nu a avut ca scop principal adresarea acestui avertisment, Sants a indemnat institutiile bancare britanice sa inceapa efectuarea unor teste de rezistenta in cadrul planurilor pentru situatii de urgenta. Cu toate acestea, directorul FSA a refuzat sa ofere instructiuni specifice sau sa evoce posibile scenarii detaliate. Potrivit unor surse apropiate de Sants, avertismentul acestuia se refera la elaborarea "planurilor de urgenta necesare in situatii de acest fel". Impactul unei destramari a zonei euro asupra bancilor britanice ar varia in functie de expunerile acestora la datoriile statelor din zona monedei unice.
  • Se destrama zona euro? Lista victimelor este destul de lunga Autor: Alexandra Grigore Miercuri, 30 Noiembrie 2011, ora 12:001 Sursa foto: Reuters Pe aceeasi tema Zona euro va debloca un imprumut vital pentru Grecia OCDE: Zona euro este in recesiune OCDE: Cresterea economica globala, amenintata de zona euro Zona euro mai are de trait cel mult zece zile Vand Calculator Intel Pentium Dual Core 3.2Ghz 4GB DDR2 250GB Samsung DVDRW500 RON Romanii care au luat credite in euro s-ar numara printre victimele destramarii zonei euro, fiindca pe termen lung, leul ar avea de suferit. Totusi, acestia nu trebuie sa se ingrijoreze, momentan, deoarece lucrurile nu stau chiar atat de rau.
  • Analistul financiar Mircea Cosea si fostul ministru de Finante, Varujan Vosganian considera ca zona euro nu s-ar putea desfiinta decat cu cheltuieli foarte mari. Pe de alta parte, parerea lor nu este impartasita de institutiile internationale. Analistul financiar Mircea Cosea nu crede ca zona euro s-ar putea destrama si sustine ca asistam la o perioada complicata, accentuata si la nivel emotional si care "are in spate niste interese evidente ale unor grupuri financiare si ale unor tari". "Nu cred ca se va ajunge pana la destramarea zonei euro, intrucat costurile sunt enorme, iar repararea situatiei, dupa disparitia euro va costa foarte mult, chiar si in tarile puternice", precizeaza Mircea Cosea, pentru Business24. De aceeasi parere este si fostul ministru de Finante, Varujan Vosganian, care sustine ca zona euro nu s- ar putea destrama, decat cu cheltuieli foarte mari. "Zona euro nu s-ar putea destrama decat cu cheltuieli foarte mari, iar destramarea zonei euro ar pune in discutie chiar destramarea pietei europene comune. Tarile membre vor face tot ceea ce pot ca sa o mentina, chiar si cu costuri marginale, cum ar fi scoaterea unor tari din zona euro", precizeaza fostul ministrul de Finante, Varujan Vosganian, pentru Business 24. Situatia celor cu credite in euro, complicata Intrebat ce s-ar intampla cu creditele in euro, in cazul in care zona euro s-ar desfiinta, Mircea Cosea crede ca "este o enigma". "Probabil ca vom vor fi transferate in credite in lei. Dar asta este o problema, pentru ca nu stim la ce curs si nu stim cine va fixa acest curs. De la banca nu ar putea fi decat un curs administrativ, pentru ca fara euro, banca nu mai are posibilitatea sa faca un joc pe piata. Este foarte complicat", a precizat analistul economic. In opinia acestuia, transformarea creditelor in euro in alte valute ar fi, de asemenea, complicata, pentru ca ar aduce prejudiciu unei categorii de cetateni care s-au angajat in credite cu dobanzi diferite, in perioade diferite. Varujan Vosganian considera ca persoanele care au credite in euro vor fi dezavantajate de destramarea zonei euro si de dispartia monedei unice europene. "Cei care au credite in euro pierd, pentru ca primesc leafa in lei. Pe termen lung, creditele in euro sunt vulnerabile, pentru ca tendinta pe termen lung nu va fi de intarire a monedei nationale", explica fostul ministru. Acesta a dat ca exemplu faptul ca, din 2008 pana acum, euro s-a intarit de la 3,6 lei/euro pana la 4,3 lei/euro, "iar Banca Nationala face eforturi ca sa il mentina". "Ar fi foarte greu de gasit niste instrumente obiective, care sa demonstreze ca este, intr-adevar, cea mai buna cale de transformare a unui monede intr-alta, pe cat se poate, in interesul cetateanului", spune si Mircea Cosea. Pierderi foarte mari pentru intreg sistemul Fostul ministru de Finante atrage atentia ca "unele valute ar fi extrem de slabite, daca ar iesi singure din zona euro". "Daca zona euro s-ar destrama, pierderile ar fi foarte mari pentru intreg sistemul. Ganditi-va cat ar dura reconversia tuturor circuitelor monetare din euro in alte monede, cat ar costa asta intregul sistem bancar si in ce mod s-ar repozitiona Uniunea Europeana, fata de alte tari. Unele valute ar fi extrem de slabite,
  • daca ar iesi singure din zona euro", relateaza Varujan Vosganian. Acesta a exemplificat prin lira italiana, peso spaniol si drahma greceasca. Economistul Nouriel Roubini, poreclit Dr. Doom, apreciaza ca exista 50% sanse ca zona euro sa se destrame. "Contagiunea crizei datoriilor suverane din Europa se extinde si devine virala, a declarat economistul citat de Yahoo Finance. Roubini crede ca banii nu pot rezolva problemele pe care le are Europa, facand aluzie la promisiunile exprimate de Fondul Monetar International, FMI, pe 22 noiembrie. "Cele mai periculoase, in opinia lui Roubini, sunt spread-urile de credit referitoare la criza datoriilor suverane din Franta si Belgia. In plus, exista semne care arata stresul bancilor in acordarea de imprumuturi interbancare", precizeaza economistul. Dezastrul pare iminent In timp ce analistul financiar Mircea Cosea si fostul ministru de Finante Varujan Vosganian nu cred ca zona euro se va destrama, din cauza costurilor foarte mari, institutiile internationale anticipeaza dezastrul. Wolfgang Munchau, un analist economic citat de Financial Times, anticipeaza ca zona euro mai are cel mult 10 zile si ca se va destrama, dupa aceasta perioada. Reprezentantii Moody's Investors Service avertizeaza ca "dezvoltarea rapida a crizei" ameninta toate ratingurile suverane din regiune. Economistii din cadrul Nomura sustin ca Banca Centrala Europeana ar trebui sa utilizeze la maxim resursele pe care le detine, pentru a preveni o destramare a zonei, care "pare tot mai probabila". "Suntem tot mai sceptici ca legiuitorii din zona euro pot face fata eficient provocarilor cu care se confrunta", sustine economistul-sef OCDE, Pier Carlo Padoan, intr-un raport prezentat luni. Daca euro explodeaza, Europa va exploda "Daca euro explodeaza, Europa va exploda. Este garantia pacii pe un continent care a trecut prin razboaie teribile", a afirmat presedintele francez, Nicolas Sarkozy. La fel de pesimist s-a aratat si oficialul polonez care a declarat, luni seara, la Berlin ca zona euro "se afla pe marginea prapastiei". Fostul ministru olandez al Finantelor, Gerrit Zalm, a avertizat ca Europa ar intra intr-o recesiune mai severa decat cea din anii '30 daca zona euro s-ar destrama. "Vom avea o recesiune care va face anii '30 sa para nimic. Intreaga Europa se va faramita", a aratat ministrul, in cadrul unei emisiuni televizate,citate de Reuters.
  • Patriciu: Zona euro va muri cu siguranta. Iar daca tot cersim ceva, acesta sa fie dolarul Joi, 24 Noiembrie 2011, ora 20:22 Pe aceeasi tema Patriciu despre vanzarea sau insolventa Mic.ro: Nici, nici Loading from Okazii .ro Zona euro va muri cu siguranta, enigma este cat va costa disparitia monedei unice, a declarat omul de afaceri Dinu Patriciu. "Daca sunt un mare sustinator al UE, scriam in '98 ca adoptarea euro este cea mai mare greseala pe care a facut-o clasa politica din Europa. Problema nu este cand va muri euro, ci cat va costa", a spus Patriciu la un seminar. El a afirmat ca Romania trebuie sa se trezeasca din "visul euro" si sa isi pastreze moneda nationala. "Iar daca tot cersim ceva, acesta sa fie dolarul", a adaugat Patriciu. Omul de afaceri a acuzat din nou Banca Nationala ca franeaza dezvoltarea economiei. "BNR trebui sa ia masuri pentru a incuraja consumul si creditele, altfel se va intra intr-un blocaj, mai ales pentru IMM-uri. Sistemul financiar trebuie sa se schimbe dramatic. Acum 90% din finantarile companiilor sunt oferite de catre banci, iar un astfel de sistem nu poate supravietui", a aratat el.
  • Patriciu a mai spus ca sectorul care sufera cel mai mult este cel al IMM-urilor. Zona euro, misiune imposibila pentru Romania? Autor: Alexandra Grigore Vineri, 18 Noiembrie 2011, ora 11:301 Sursa foto: shutterstock.com Pe aceeasi tema Cameron pune conditii pentru sustinerea planului Germaniei pentru zona euro De ce "medicamentul" FMI nu poate vindeca Romania Roubini: Criza din zona euro se va adanci
  • KATANA RHIU MANGA" SABIE JAPONEZA ORIGINALA OTEL CARBON F. ASCUTITA+Cutie Transport+Kit Curatare/Montare+Husa699 RON Emotiile investitorilor au crescut direct proportional cu fiecare stat care a fost "inghitit" de datoriile suverane. Criza s-a extins din Grecia si a contaminat inclusiv Italia. In acest context, cat de avantajoasa ar fi pentru Romania adoptarea monedei unice? De cand s-au precipitat lucrurile in zona euro iar pietele au asistat la prabusirea Greciei, Irlandei, Portugaliei si Spaniei, aderarea Romaniei in zona nu mai este la fel de tentanta. Insusi presedintele statului, Traian Basescusi-a revizuit declaratiile si sustine ca adoptarea monedei euro ar putea crea probleme statului roman. Mesajul ascuns al lui Basescu Daca la sfarsitul lunii mai, presedintele Traian Basescu insista asupra pastrarii obiectivului de aderare la zona euro in 2015, pentru ca aderarea ar reprezenta un "stimulent", seful statului a revenit asupra declaratiilor. Intr-o interventie la postul public de radio, seful statului mentioneaza ca indeplinirea criteriilor pentru aderare nu mai este suficienta. "Am inteles ca nu sunt suficiente criteriile de la Maastricht. Chiar daca le indeplinesti, daca nu ai o economie performanta, intrarea in zona euro este o eroare care va aduce probleme si Romaniei si zonei euro", spunea presedintele, la postul public de radio. Analistul financiar Lucian Davidescu precizeaza ca in mesajul lui Basescu ar putea fi ascuns un mesaj ascuns si considera ca "euro este cu dus si intors pentru Romania". "O tinta pentru adoptarea euro si indeplinirea criteriilor este foarte importanta, pentru ca Romania sa isi pastreze reperele si directia. In caz contrar, exista riscul sa se rataceasca si mai mult in tranzitie", explica Lucian Davidescu, pentru Business 24. Acesta mai adauga faptul ca intrarea in zona euro are si riscuri, dar ca acestea nu mai sunt cele de acum zece ani, cand a aderat Grecia. Aderarea Romaniei in zona euro, un cosmar pentru politicieni "Grecia s-a otravit cu credit ieftin, iar acum nu mai este cazul. Intr-adevar, leul are nevoie de suficient timp sa se aprecieze ceva mai mult in asa fel incat nivelul de trai sa se alinieze in Romania. Daca statul roman intra prea repede in zona euro, nivelul de trai nu se mai poate alinia decat printr-o inflatie locala, care nu ar fi deloc bine venita", mai spune analistul economic. In acelasi timp, pentru politicieni intrarea in zona euro ar fi o lovitura teribila, pentru ca "le taie toate parghiile de manevra apropo de ajustari fiscale, de disciplina si indisciplina bugetara sau de modul in care sunt supravegheate achizitiile publice", mai adauga consultantul financiar. "Este un cosmar pentru politicieni ca Romania sa fie prinsa in disciplina zonei euro. Mai ales in viitoarea disciplina a zonei euro, care va fi, probabil, foarte dura si foarte stricta", subliniaza Lucian Davidescu, pentru Business 24. Avantaje si dezavantaje
  • In cazul in care Romania va adopta moneda unica europeana, unul dintre principalele avantaje va tine de eliminarea riscului valutar. Anul trecut, gradul de deschidere al economiei nationale (ponderea exporturilor si a importurilor de bunuri si servicii in Produsul Intern Brut) a fost de 74,8%, potrivit datelor publicate de BNR. Iar pentru acest an, estimarile Comisiei Nationale de Prognoza arata faptul ca gradul de deschidere al economiei nationale s-ar putea diminua la 63,8%, ca urmare a diminuarii exporturilor si importurilor cu ritmuri cuprinse intre 15% si 25%. Dupa ce riscul valutar va fi eliminat, exporturile vor creste. De asemenea, disparitia riscului valutar ar putea atrage o serie de investitii straine. Pe de alta parte, printre dezavantajele adoptarii euro s-ar putea numara scaderea nivelului de trai, determinata de cresterea preturilor, ajustate la nivelul din Uniunea Europeana. Optimismul lui Boc, combatut de Isarescu si Roubini Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, sustine ca tinta de aderare la moneda unica europeana poate fi schimbata. "Daca lucrurile nu se clarifica in zona euro, mai avem timp sa schimbam termenul de a trece la moneda euro. Eram una dintre putinele tari care nu aveam comitet interministerial de trecere la euro", spunea Isarescu, la inceputul lunii noiembrie. Guvernatorul bancii centrale a mai adaugat ca ""pentru trecerea la euro ar fi nevoie de vreo 300-400 de tiruri de bancnote si monede si o cantitate de vreo 3-4 ori mai mare cu moneda care trebuie stransa si distrusa". Premierul Emil Boc declara, la sfarsitul lunii aprilie, ca Romania isi mentine obiectivul de aderare in 2015 la moneda euro si anunta infiintarea unui comitet interministerial care sa monitorizeze indeplinirea conditiilor pentru trecerea la euro. Optimismul lui Boc este "ajustat" de previziunile economistului Nouriel Roubini, in opinia caruia Romania nu isi poate respecta tinta de aderare in 2015. "Nu cred ca Romania va putea adera la zona euro in 2015 pentru ca nu cred sunteti pregatiti si cred ca este bine sa asteptati un an sau doi pentru a fi gata", a declarat Roubini, citat de NewsIn. Economistul a mai adaugat ca statul roman trebuie sa asigure un cadru economic si financiar sanatos, pentru ca in caz contrar, Romania ar putea avea necazuri. "Este drept ca daca aderati aveti parte de niste beneficii. Nu faceti cum a facut Grecia, asteptati un an sau doi pana cand sunteti in forma de care este nevoie. Masurile luate in vederea adoptarii euro sunt oricum bine venite", a mai precizat Nouriel Roubini. Verdict dur: Euro, singura supravietuitoare a zonei euro Autor: Alexandra Grigore
  • Miercuri, 16 Noiembrie 2011, ora 18:13 Pe aceeasi tema Monti: Italia poate depasi criza Sfaturile celui mai bogat om din lume pentru rezolvarea crizei europene Italia sta pe un butoi cu pulbere. Ce poate face noul guvern? Premiera:Reprezentanti ai extremei drepte, in noul guvern de coalitie din Grecia Bmw 318i Limo 1895cm 118cp An20002800 EUR Premierii din Grecia si Italia au fost schimbati, dar problemele care au dus la modificarea componentei guvernului din cele doua state raman: datorii exorbitante si o Uniunea Europeana departe de a mai fi unita. Moneda unica europeana a fost introdusa acum 12 ani, la 1 ianuarie 1999 si a devenit noua moneda oficiala a 11 state membre, inlocuind, in doua etape, vechile valute, marca germana si francul francez. "Gardianul euro a fost Banca Centrala Europeana, in timp ce alte instrumente financiare, precum taxele si imprumuturile, au fost lasate in mana guvernelor. Era ca si cum ai conduce o masina catre doua directii diferite", puncteaza CNN. Grecia, Spania si Portugalia au construit un adevarat sistem financiar, bazat pe o economie care nu il putea sustine. "Ma tem ca ne indreptam rapid catre un colaps (al zonei euro n.red) pentru ca vedem deja semnele
  • prabusirii sistemului bancar", declara Alan Brown, chief financial officer pentru publicatia citata. Grecia nu va scapa de proteste sociale Daca statul elen vrea sa ramana in zona euro, fostul premier britanic, John Major, sustine ca salariile vor trebui scazute si avertizeaza ca iminenta majorare a ratei somajului va duce la disensiuni pe plan social. "Duritatea acestui medicament nu poate fi tolerata intr-un regim democrat", considera John Major. Regimul politic din Grecia si Italia s-a schimbat, dupa ce au venit la conducerea guvernelor doi tehnocrati: Lucas Papademos, in Grecia si Mario Monti, in Italia. Totusi, aceasta schimbare nu este suficienta pentru a garanta o consolidare a cresterii economice si pentru stoparea efectelor crizei datoriilor. Martin Wolf, economist financiar si analist pentru Financial Times, apreciaza ca, in curand, vom asista la miscari de strada impotriva celor doua guverne si ca protestele sociale nu pot fi evitate. Oamenii vor spune ca guvernele nu le apartin si ca le-au fost impuse de Germania", argumenteaza Wolf, intr-un interviu acordat CNN. Germanii nu mai vor Grecia in zona euro Doua treimi dintre germani considera ca statul elen nu are niciun viitor in zona euro. "Mai are Grecia un viitor in zona euro, in opinia dumneavoastra?" a fost intrebarea la care 68% din cele 1.007 persoane chestionate au raspuns cu "nu", iar 27% au raspuns cu "da", precizeaza AFP. Noua zona euro, formata numai din tari cu economie stabila si cu Germania in centru, nu reprezinta o solutie sustenabila. In primul rand, pentru ca statul german ar trebui sa "ofere ceva la schimb", asa cum atrag atentia analistii intervievati de publicatia amintita. In plus, pentru Germania este foarte scumpa atat excluderea din zona euro a unei tari cu probleme, cat si pastrarea ei in interiorul uniunii monetare. Salvarea zonei euro sta in mainile Germaniei si BCE Daca liderii europeni isi doresc salvarea zonei euro, atunci se impun eforturile corelate ale Germaniei si Bancii Centrale Europene (BCE). "Dar acest lucru tinde sa devina extrem de complicat, pentru ca va fi dificil ca Germania sa accepte, iar pentru BCE sa intervina in asa fel incat sa nu afecteze Tratatul de la Lisabona", spune Alan Brown, chief investment officer, in cadrul Investment Management Schroders. Tratatul de la Lisabona, ratificat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene presupune ultima etapa a procesului de relansare instituŃionala a Uniunii si de recredibilizare a proiectului european. Destramarea zonei euro, o chestiune de timp Se pune intrebarea daca tarile subdezvoltate, din Europa de Est trebuie fortate sa se comporte, cel putin din punct de vedere financiar, precum economiile puternic industrializate, ca Germania? "In caz contrar, tarile din centrul zonei euro vor spune ca aceasta a fost cea mai buna sansa pe care au avut-o, dar ca nu isi vor schimba politica monetara si nici nu isi vor modifica strategiile economice, daca acesti oameni (statele subdezvoltate) nu fac ceea ce ar trebui", atrage atenia Martin Wolf. In plus, analistul Financial Times avertizeaza ca guvernele tarilor puternic industrializate se vor opune oricaror planuri de salvare si vor respinge propunerile potrivit carora bancile locale ar trebui sa se implice
  • mai mult pe pietele afectate, ale statelor greu incercate. Cu alte cuvinte, intr-un fel sau altul, zona euro ar trebui sa se destrame, concluzioneaza Martin Wolf. In plus, chiar daca membrii zonei euro "ar restrange si mai mult randurile", statele incluse in Uniunea Europeana, precum Marea Britanie, Polonia, Ungaria si Suedia, care si-au pastrat propriile monede nationale, vor aduce o presiune suplimentara pe cursul valutar. Euro s-ar putea sa supravietuiasca, dar Uniunea Europeana, nu, puncteaza analiza efectuata de publicatia amintita. FINANTE-BANCI Ai credite in euro? Vezi ce se poate intampla daca dispare moneda unica 08 decembrie 2011, ora 20:51, autor(i): Madalina Pana | 3.840 afisari | 7 comentarii publicate Aboneaza-te la: RSS Newsletter Trimite prin: Twitter Facebook LinkedIn Email
  • Destramarea zonei euro este o ipoteza din ce in ce mai plauzibila, luata in calcul de tot mai multi oficiali din mediile de business si din guvernele europene. Ce se va intampla insa cu creditele in euro daca ar disparea moneda unica? "Euro nu va disparea, nu e probabil. Dar daca va disparea, orice credit trebuie rambursat", a spus pentru DailyBusiness.ro Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Acesta contureaza, in cazul destramarii zonei euro si disparitiei monedei europene, un scenariu apocaliptic. Intrebat ce se va intampla in acest caz cu creditele in euro, Lucian Croitoru a spus ca"va fi o catastrofa, se vor replia foarte multi, unii vor 'muri', vor falimenta, iar unele credite nu vor mai fi platite deloc". El considera insa ca disparitia euro inseamna ceva foarte complicat. "Va ramane un grup de state care vor avea in continuare euro. Nimeni nu va dori sa iasa. Iesirea din zona euro ar insemna probleme insurmontabile, costuri foarte mari", a spus Croitoru. Pe de alta parte, Radu Ghetea, presedintele CEC Bank, apreciaza ca imprumuturile se vor converti in moneda care va fi folosita in tara respectiva (marca germana, franc francez). "In Romania, va continua sa se utilizeze leul. Dar eu nu cred ca va disparea euro", a continuat Ghetea. In ceea ce priveste impactul asupra celor cu credite in euro, Ghetea anticipeaza ca nu se va intampla nimic. "Nu cred ca asupra clientelei va fi un impact care sa ii faca pe unii mai bogati sau mai saraci. Nu va fi nici mai rau nici mai bine", a spus presedintele CEC. El apreciaza ca problema destramarii zonei euro este teoretica, deocamdata. "Toata lumea face tot felul de supozitii. Sa ne intoarcem la drahma, sa folosim cocosei", a spus ironic Ghetea. Si analistul economic Matei Paun apreciaza ca scenariul disparitiei monedei unice este unul
  • absurd. "E ca si cum ne-am intreba ce se intampla daca vin martienii", a spus Paun. In ceea ce priveste ipoteza ca unele credite sa nu mai fie platite deloc, Paun a spus ca aceasta varianta este una imposibil de concretizat in realitate. "Creditele, chiar daca o banca intra in faliment, sunt preluate de un administrator", a mentionat analistul. Si specialistul in domeniul financiar Florin Citu apreciaza ca scenariul disparitiei monedei unice este putin probabil, cel putin momentan. Si chiar daca va disparea euro, Citu anticipeaza ca nu va fi sfarsit de lume. "Nu e prima data cand s- ar destrama o uniune monetara. Doar schimbi o hartie, de alta culoare. Asa cum s-a trecut de la euro la drahma, asa se va trece si invers", a spus acesta. In ceea ce priveste posibilitatea ca unele credite sa nu mai fie platite deloc in cazul falimentarii unor banci, Citu a spus ca falimentul nu inseamna ca o banca dispare. Potrivit acestuia, creditele vor fi in continuare platite, intrucat activele bancii falimentare vor fi preluate de alta entitate. Intrebat ce se intampla daca aceste active nu vor fi preluate de nimeni, Citu a spus ca este putin probabil sa apara aceasta problema, pentru ca in general, bancile din sistem au active viabile. "Daca dai faliment, inseamna ca ai si datorii de luat. Unele active sunt foarte bune: depozite de la clienti, credite de incasat", a afirmat specialistul. El considera ca oficialii care prezinta scenarii apocaliptice fac asta pentru ca populatia sa accepte taxe mai mari. Unele banci centrale din Europa au inceput sa analizeze planuri de urgenta pentru o eventuala iesire din uniunea monetara a unor tari si chiar reintroducerea propriilor monede in cazul destramarii uniunii monetare, au declarat surse apropiate situatiei pentru Wall Street Journal (WSJ). Si in viziunea analistilor PricewaterhouseCoopers, Grecia ar putea iesi din zona euro sau s-ar putea crea un nou bloc monetar mai puternic in jurul Frantei si Germaniei. La randul sau, directorul Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, a declarat recent ca zona euro risca "sa aiba un deceniu pierdut" daca nu actioneaza rapid pentru a combate criza datoriilor. Totusi, comisarul UE pentru Afaceri Economice, Olli Rehn, a dat asigurari, la sfarsitul lunii trecute, cazona euro nu se va destrama. Tot el declarase insa, cu numai cateva zile in urma, ca "zona euro fie se va dezintegra, fie va iesi intarita din criza".
  • @Marius, ca sa-ti raspund totusi la titlul articolului. Aceste credite se vor transforma in moneda tarii respective, adica in lei, sau daca este mai bine pentru banci intr-o moneda internationala adica dolar sau franc. Cat despre dispartitia monedei Euro, nu se va inampla daca domana Merkel si Sarkozy vor sa mai traiasca dupa aceea. Dati-mi voie sa ma explic: Marile concerne, care i-au sustinut pe cei doi, si intreaga clasa politica au foarte mult de pe urma dispartitie euro, prin faptul ca o sa piarda foarte mult la conversia intre monede, probabil bancile ar avea de casigat din comisioane, dar per total companii cum sunt Mercedes, BMW, etc vor pierde, deoarece au externalizat mult din productie prin europa iar conversia intre monede le va micsora veniturile. Euro va disparea numai dupa ce vor incepe aceste companii mari sa-si raporteze veniturile si cheltuielile la o alta moneda internationala, ex dolarul (desi nici el nu sta foarte bine). In momentul cand companiile vor incepe sa-si calculeze veniturile si cheltuielile pe baza unei alte monede, atunci trebuie sa ne speriem ca pica euro. In rest tot ce se inampla este ca si chestia aia cu dezastrul 2K. Dar din punct de vedere al reclamei sunt multe institutii financiare care au interese sa scada puterea euro ca sa castige bani pe seama cursurilor. Chestia care ne-a lovit de la inceput. Cel mai mare risc al crizei datoriilor europene este "balcanizarea", adica fragmentarea intereselor economice in functie de criterii superficiale, in principal nationale, dupa cum a declarat, vineri, cancelarul britanic George Osborne. Numaratoarea inversa pentru euro. Va fi salvata moneda unica europeana? Soarta euro se discuta la Formul de la Davos. In timp ce unii analisti spun ca euro ar putea fi inlocuit cu o alta moneda unica, exista si specialisti care atrag atentia ca procesul de conversie este prea costisitor. Romania vrea sa salveze euro, dar este inteleapta? Analistii financiari consultati de Business 24 sustin ca euro va supravietui testului crizei, pentru ca este putin probabil ca liderii europeni sa aprobe destramarea zonei euro. "Sansele (ca euro sa dispara n.red ) s-au diminuat, fata de anul trecut, datorita interventiei BCE care a usurat foarte mult situatia de pe pietele financiare si a imbunatatit perspectivele bancilor din Europa. Masurile luate de BCE au avut efect imediat in piata, au scazut si ratele cu care se imprumuta statele suverane; chiar si Italia a avut niste rate de imprumut imbunatatite, la ultimele licitatii organizate. Situatia s-a imbunatatit destul de mult si probabil ca BCE va continua politica de acest fel, dar va trebui si ca alte masuri sa fie luate. Liderii europeni, ca intotdeauna in domeniul politic, tergiverseaza, pentru ca exista interese diferite. Este putin probabil, in momentul acesta, sa se discute despre disparitia zonei euro", spune analistul financiar Aurelian Dochia, pentru Business 24. Ionel Blanculescu, fost ministru in guvernul Nastse si consultant financiar, apreciaza ca euro va supravietui, dar mentioneaza ca peste 20 de ani vom vorbi despre o alta moneda unica europeana.
  • Colapsul zonei euro, doar o problema de timp Autor: Alexandra Grigore Sambata, 10 Decembrie 2011, ora 12:361 Colapsul zonei euro, o problema de timp / sursa foto: Reuters Pe aceeasi tema Destramarea UE, conditia salvarii zonei euro Companiile europene se pregatesc de moartea euro Bancile europene au nevoie de 154 miliarde de dolari HDD 250GB Antivirus Free Elegant Imbracat In Piele200 RON
  • In ciuda masurilor luate de liderii europeni la summitul care s-a incheiat vineri, prabusirea zonei euro si disparitia euro devin iminente si nu se mai pune problema daca aceste doua lucruri se vor intampla, ci cand va avea loc colapsul. Destramarea zonei euro pare iminenta, se arata intr-o analiza Reuters, care subliniaza ca rupture a fost deja facuta, in momentul in care Marea Britanie s-a retras din acordul interguvernamental destinat salvarii zonei. Nemultumirea Marii Britanii nu este decat inceputul esecurilor liderilor europeni, aminteste publicatia amintita. Desi cancelarul german insista pe o schimbare a tratatului, un aspect care nu poate fi oricum infaptuit, electoratele din Europa s-ar impotrivi cu siguranta. Pana la urma, continentul european ramane o democratie si orice decizii ar impune cu forta liderii politici, popoarele sunt indreptatite sa se revolte. Problema fundamentala pe care Europa o are in acest moment consta in lipsa banilor. Pur si simplu, nu exista suficienti bani care sa poata face fata la cererea de lichiditate. Fondul de salvare actual, respectiv cel de Stabilitate Financiara de-abia poate acoperi datoriile Greciei si nu are nicio sansa sa furnizeze sumele necesare salvarii Italiei sau Spaniei. Cu alte cuvinte, singura solutie ar fi tiparirea de bani de catre Banca Centrala Europeana. Presedintele institutiei, Mario Draghi, a spus foarte clar ca acest lucru nu se va intampla. Desi italian, Draghi este unul dintre tehnocrati si nu are nicio problema in a replica raspicat statului natal ca nu ii poate furniza banii de care are nevoie pentru a depasi criza. De asemenea, Draghi a refuzat sa imprumute Fondul European de Stabilitate Financiara sau Fondul Monetar International. "Succesorul" Fondului European de Stabilitate Financiara este Mecanismul European de Stabilitate, a carui existenta este permanenta si care are un unic scop: imprumutarea tarilor aflate in dificultate cu sume enorme de bani. Dar acest lucru este tipic pentru o banca. Liderii europeni nu par deranjati de acest aspect si se vor asigura ca Mecanismul isi indeplineste datoriile. Mai mult decat atat, i-au oferit un plafon de 500 miliarde de euro, o suma uriasa, dar comparata cu datoriile de 2 trilioane de dolari ale Italiei, o nimica toata. Nici bancile din Europa nu vor putea intervene, pentru ca Autoritatea bancara europeana a anuntat ca bancile au nevoie de un capital suplimentar de 115 miliarde de euro. Greu de spus de unde vor putea face rost bancile de bani, avand in vedere ca guvernele deja indatorate nu le vor putea oferi sumele necesare, iar investitorii private sunt extrem de reticenti si nu mai vor sa se implice. Trecerea la monedele nationale costa mai mult decat salvarea euro
  • Vineri, 09 Decembrie 2011, ora 20:00 Pe aceeasi tema Liderii europeni au ajuns la un acord. Vezi ce contine pactul fiscal Pachet 10 Filme Foto Color Agfa Vista Plus ISO 10099 RON Uniunea Europeana nu va renunta la moneda euro, pentru ca trecerea la monedele national este mult mai costisitoare decat salvarea monedei unice, a declarat vineri presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Ghetea. "Eu nu cred ca este o solutie (disparitia euro, n.r) pentru ca am convingerea ca trecerea la monede nationale este mult mai costisitoare decat salvarea euro, care totusi este in functiune, care are o zona de acoperire destul de mare. Se fac cateva propuneri, eu vreau sa spun un punct de vedere personal, cred ca important va fi daca se va lua o masura cu privire la uniformizarea sau aducerea la paliere apropiate a fiscalitatii in toate tarile europene, atunci probabil ca lucrurile se vor simplifica, pentru ca presiunea asupra euro va scadea", a spus Radu Ghetea, in cadrul semninarului EU-COFILE organizat la Sinaia de BNR siAlpha Bank. El a declarat ca in cazul in care totusi s-ar decide renuntarea la euro, atunci la trecerea la monedele nationale s-ar intampla aceleasi lucruri ca la trecerea la euro. "Eu nu cred ca va disparea euro, dar daca ma intrebati din punct de vedere teoretic ce s-ar putea intampla, am auzit cu totii ca se fac, mai in gluma, mai in serios, referiri la faptul ca Grecia si Irlanda au
  • inceput sa vada daca masinile de imprimat vechile lor bancnote si monede mai functioneaza. Sa presupunem ca functioneaza acele masinarii sau ca se vor inventa altele noi, la un moment dat se va face o conversie, se va stabili un curs de schimb intre monedele vechi si monedele noi. Atunci cand s-a trecut la euro, timp de doi ani te puteai duce la banca centrala a Frantei sau a Germaniei si cu bancnote si monede de gen lire italiene, franci francezi sau marci germane obtineai euro. Asa se va intampla si acum daca va fi asa ceva", a precizat Ghetea. Companiile de insulina se pregatesc de moartea euro Autor: Alexandra Grigore Miercuri, 30 Noiembrie 2011, ora 10:13 Sursa foto: Reuters Pe aceeasi tema Banca Centrala Europeana, colacul de salvare al euro?
  • Nokia 8800 Carbon Arte Nou Nout 0km, Garantie 24luni, Functional Orice Retea!PRET:650euro650 EUR In conditiile in care moartea euro pare doar o chestiune de timp, companiile se pregatesc pentru momentul fatal si se gandesc la diferite strategii pentru schimbarea preturilor, care acum sunt afisate in moneda unica europeana. Novo Nordisk,cea mai mare producatoare de insulina de pe plan mondial, se afla in afara zonei euro, dar isi vinde produsele farmaceutice in interiorul acesteia. Prin urmare, nu era decat o problema de timp pana cand intrebarea critica urma sa fie pusa in salile de consiliul: Ce facem cu preturile, daca dispare euro? noteazaReuters. "Devine foarte dificil sa faci planuri detaliate, dar trebuie sa ne gandim in ce fel strategia noastra de tarifare ar avea de suferit, daca zona euro s-ar destrama", a declarat Jesper Brandgaard, pentru publicatia citata. Degludec si DegludecPlus sunt doua produse cheie ale companiei, cu vanzari mari si foarte apreciate, atat in randul cadrelor medicale, cat si in randul pacientilor. Compania daneza are mai multe medicamente in lucru si asteapta aprobarea din partea institutiilor de reglementare pentru o serie de alte produse. La fel ca multe alte firme si Novo Nordisk isi pune problema disparitiei euro. In cadrul unui sondaj efectuat de Reuters, pe 23 noiembrie, 14 din 20 de economisti au precizat ca moneda unica europeana nu ar putea supravietui, in forma sa actuala. Din aceasta cauza, companiile au inceput sa se pregatesca pentru cele mai negre scenarii. Printre masurile luate in calcul de consiliile de conducere ale multor firme se numara mutarea afacerilor din zona euro. Multe companii s-au saturat sa astepte ajutorul "providential al politicienilor'' si isi pregatesc propriile strategii, dar au fost reticente in a da mai multe detalii. Economist chinez: nimeni nu doreste disparitia euro Miercuri, 12 Ianuarie 2011, ora 10:46
  • Pe aceeasi tema Productiile de la Hollywood se muta in Franta, atrase de creditul fiscal de 20% WiMAX intra in Romania din aprilie Google, Microsoft si Cisco Systems isi apara dreptul de a conduce afaceri cu China 50 de hectare sunt necesare pentru a supravietui in UE VAND TRANSPORT PAVELE NISIP DESEURI CONSTRUCTII38 RON Criza datoriilor de stat din Europa nu afecteaza pozitia strategica pe termen lung a monedei euro in sistemul monetar global si "nimeni nu doreste ca euro sa dispara", a declarat miercuri pentru Reuters un consilier al bancii centrale din China, anunta Mediafax. El a adaugat ca un echilibru intre dolar si euro este mai benefic pentru pietele financiare globale decat o situatie in care moneda americana ar avea pozitia dominanta. China a investit in euro circa 25% din rezervele valutare de 2.850 miliarde de dolari, cele mai mari din lume. Euro ar putea disparea in 5 ani Luni, 07 Iunie 2010, ora 00:511
  • Pe aceeasi tema LukOil Romania a scumpit benzina cu 4 bani/litru Pretul gazelor naturale rusesti pentru Europa ar putea atinge 400 dolari mia de metri cubi in 2008 Rolls Royce Phantom s-a lansat in Romania Italia a ratificat Tratatul de Aderare al Romaniei si Bulgariei la UE Camera Video Panasonic NV- M3500900 RON Moneda unica europeana este in pericol de disparitie in urmatorii cinci ani, daca actuala componenta a zonei euro se va pastra, potrivit unui sondaj in randul analistilor britanici realizat de publicatia the Sunday Telegraph, citat de Mediafax. Din cei 25 de analisti participanti la cercetare, 12 au anticipat ca zona euro nu va supravietui in actuala forma, in timp ce opt considera contrariul, iar cinci sunt indecisi. In urma cu mai putin de un an, putini analisti din City of London (centrul financiar londonez) se asteptau la disparitia monedei unice, dar problemele financiare ale Greciei, Spaniei si Portugaliei si recunoasterea de catre cancelarul german, Angela Merkel, a faptului ca euro trece printr-o "criza existentiala" au modificat radical perceptia. Doi dintre cei opt analisti care se asteapta ca moneda unica sa reziste au afirmat ca predictia se va indeplini numai daca cel putin un membru al zonei euro va intra in incapacitate de plata a datoriilor. Andrew Lilico, economist sef la institutul de cercetari Policy Exchange, a declarat ca exista "sanse zero" ca zona euro sa supravietuiasca in actuala componenta. "Grecia va intra in mod sigur in incapacitate de plata a datoriilor si exista intrebarea daca va trece printr-un fel de revolutie sau lovitura de stat. Apreciez ca exista o probabilitate de unu la patru ca un astfel de fapt sa se produca in urmatorii cinci ani", a adaugat Lilico. Douglas McWilliams, analist la Centre for Economics and Business Research crede ca moneda europeana "ar putea sa nu mai supravietuiasca o saptamana", iar David Blanchflower, profesor la
  • Dartmouth College si fost membru al Bank of England, a aratat ca "implicatiile politice ale dezintegrarii euro sunt greu de anticipat-germanii se opun sa plateasca datoriile altora si ar putea chiar sa se retraga". Patru dintre analistii intervievati au declarat ca, in pofida asteptarilor ca Grecia sau alte economii cu probleme sa fie nevoite sa renunte la euro, cel mai probabil este ca Germania sa faca acest lucru. "Este posibil ca Germania sa plece. Este posibil ca alte tari din Europa Centrala si de Est si Danemarca sa intre (in zona euro). Este posibil sa existe mai multe categorii de state membre ale UE si un mecanism de intrare si iesire din zona euro. Cred ca proiectul va rezista, dar nu in forma actuala", a aratat Peter Warburton, analist la firma de consultanta Economic Perspectives. Tim Congdon, analist la International Monetary Research crede ca zona euro va pierde trei dintre membrii sai, respectiv Grecia, Portugalia si posibil Irlanda, iar uniunea monetara s-ar putea chiar dezintegra din cauza frictiunilor dintre Franta si Germania. Temerile legate de viitorul euro au dus la crearea unui fond de 750 de miliarde de euro pentru prevenirea crizelor financiare in regiune. Infiintarea acestui fond a sporit initial increderea pe piete, dar euro a revenit pe scadere dupa ce politicienii nu au sustinut cu fermitate moneda. „Planul B“ pentru dispariţia euro: de la război civil la criză mondială 4 decembrie 2011, 13:37 | Autor: Elena Dumitru | Cuvinte cheie: criza economica, euro, destrmare, colaps, banci, pregatiri, faliment, disparitie, Comentează0 text Tipareste
  • Analiştii UBS spun că destrămarea euro ar putea duce la izbunirea de războaie civile Marile grupuri bancare analizează deja toate scenariile posibile în cazul în care zona euro se va destrăma, iar moneda unică va dispărea. Ipotezele acestora variază de la izbucnirea de războaie civile până la reintrarea economiei mondiale în recesiune. Chiar dacă şase dintre cele mai mari bănci centrale din lume au anunţat miercuri măsuri extraordinare pentru sprijinirea sistemului bancar european, viitorul euro rămâne sub semnul întrebării, transmit jurnaliştii "The Wall Street Journal". Costurile de împrumut ale ţărilor supraîndatorate din zona euro, precum Italia, rămân la cote-record, considerate nesustenabile de economişti. Câţiva dintre cei mai mari jucători de pe pieţele valutare discută deschis despre ceea ce s- ar întâmpla dacă una sau mai multe ţări ar fi forţate să iasă din zona euro. Cursul de schimb al monedei unice va cădea la paritate cu dolarul american (de la 1,34 dolari/euro), dacă Grecia ar ieşi din uniunea monetară, au anunţat economiştii ING vineri. Dacă ar avea loc o adevărată destrămare a zonei euro, iar membrii acesteia ar reveni la monedele naţionale, euro s-ar deprecia la echivalentul a 85 de cenţi americani – sub nivelul minim istoric al cursului, atins în 2001 – a declarat Mark Cliffe, director al diviziei de cercetări pentru pieţe globale.
  • Lira irlandeză şi cea italiană s-ar deprecia cu 25% în raport cu noua marcă germană, în timp ce peseta spaniolă s-ar deprecia cu 50%. Cea mai lovită ar fi, bineînţeles, drahma grecească, al cărei curs ar pierde 80% în raport cu marca. Impactul destrămării asupra economiei zonei euro va fi mai puternic decât cel al colapsului Lehman Brothers asupra economiei americane, spune economiştii ING. Aceştia au adăugat că SUA vor intra probabil într-o uşoară recesiune ca urmare a colapsului euro, care ar afecta economia mondială şi ar întări dolarul, ceea ce ar lovi exporturile americanilor. Prognoza sumbă dată de cei de la ING este doar cea mai recentă dintr-un şir de scenarii de coşmar înaintate de bănci în ultimele luni. Luna trecută, analiştii Bank of America Merril Lynch au arătat că monedele Spaniei, Italiei, Portugaliei şi Franţei s-ar deprecia în raport cu dolarul american în cazul destrămării zonei euro, în timpce cele ale Germaniei, Olandei şi Irlandei s-ar putea întări. Dacă doar Germania ar părăsi euro, cursul de schimb euro/dolar ar putea cădea cu 2%, după un şoc iniţial cu o depreciere mai puternică. Dacă Italia, Spania sau Franţa ar părăsi zona euro, atunci moneda s-ar aprecia cu 2-3%, au spus aceştia. Credit Suisse AG şi-a anunţat luna trecută clienţii că „pieţele s-ar putea să fii intrat deja în ultimele zile ale euro aşa cum o ştim noi“, în timp ce analiştii de la Nomura Securities, cel mai mare grup financiar din Japonia, au emis rapoarte în care analizează consecinţele legale ale destrămării euro asupra deţinătorilor de obligaţiuni guvernamentale denominate în euro. Dacă Grecia sau Italia revin la monedele naţionale, jurisdicţia legală a acestor obligaţiuni – străine sau autohtone – ar putea determina dacă acestea rămân denominate în euro sau, în schimb, vor fi convertite în drahme sau lire – monede care ar putea suferi deprecieri masive (prin urmare, valoarea obligaţiunilor ar scădea dramatic). Nici agenţiile de evaluare financiară nu vor să rămână fără planuri de urgenţă. Moody's Investors Service a averitzat recent că şi-ar putea revizui toate ratingurile acordate
  • statelor din zona euro în cazul în care liderii UE nu iau măsuri ferme pentru combaterea crizei datoriilor de stat. Mulţi analişti resping încă ideea unei destrămări complete a zonei euro, însă cu toţii sunt de acord că riscurile cresc. În plus, majoritatea acestora consideră că există probabilitărţi ridicate ca structura zonei euro să se modifice dramatic în următorii ani. Este greu însă de estimat nivelul la care se vor tranzacţiona noile monede naţionale europne, având în vedere că încă nu este clar cum poate un stat să părăsească zona euro. Tratatele europene n-au prevăzut o astfel de situaţie aşa că, deocamdată, un stat trebuie să părăsească şi UE atunci când iese din uniunea monetară. În pieţe există deja un setiment de deznădejde: indiferent cât s-ar pregăti, companiile şi fondurile de investiţii nu pot face mare lucru pentru a se proteja. „Este ca şi cum ai încerca să transformi omleta în ouă ochi“, explică Phillip Vasan, directorul diviziei de prim-brokeraj a Credit Suisse. „Sunt atâţia de «dacă» în aceste analize şi nu există niciun mecanism clar care să ne ducă la un rezultat clar. Este mai multă analiză decât acţiune“, explică acesta pentru „The Wall Street Journal“. Însă analiştii consideră că aceste întreceri în scenarii sunt necesare, având în vedere cât de ridicate sunt riscurile. Mulţi observatori se tem de o destrămare dezorganizată a zonei euro, ceea ce ar putea duce la un crah mondial. În septembrie, analiştii UBS au mers un pas mai departe, arătând într-un raport de 21 de pagini că fragmentarea uniunii monetare europene ar putea duce chiar la declanşarea de războaie civile în statele europene. „Nicio uniune monetară nu s-a destrămat fără vreun fel de guvernanţă militară sau autoritaristă sau război civil“, transmite documentul. Cine se mai pregăteşte de dispariţia euro: Gigantul Adidas spune că este gata să factureze în monede locale 28 dec 2011Autor: Iulian Anghel
  • Patronul unei multinaţionale germane a anunţat că întreprinderea sa este pregătită să revină la monedele locale, în caz de urgenţă. Un astfel de lucru era aşteptat din partea unei bănci, a unei instituţii financiare, dar nu. Producătorul de echipament sportiv german, Adidas "va fi pregătit să revină la monedele locale, în caz de urgenţă", a anunţat patronul Herbert Hainer într-un interviu, adâugând însă că el este sigur că euro va supravieţui. "Sunt sigură că euro va supravieţui", a spus acesta pentru cotidianul german Süddeutsche Zeitung. "Dar bineînţeles vom fi pregătiţi să facturăm în monede locale în caz de urgenţă." Problemele din zona euro nu au lovit prea mult grupul Adidas, spune patronul său, dar: "Oamenii cumpără, dar va veni un moment în care incertitudinea îi va lovi. Îndustria noastră este mai rezistentă la criză, articolele de sport nu sunt scumpe, oameniii vor să trăiască sănătos." Adidas, numărul 1 mondial în echipament pentru fotbal vrea să realizeze anul viitor vânzări de 1,5 mld. euro pe acest segment, a anunţat patrolul său. Coface: riscul zonei euro este in crestere. Perspective economice favorabile pentru companiile americane si japoneze 25 Aprilie 2012 12:58 Mircea Doaga
  • Coface: riscul zonei euro este in crestere. Perspective economice favorabile pentru companiile americane si japoneze Compania de consultanta financiara Coface a urcat indicii de evaluare a riscului pentru sapte state - incluzand SUA si Japonia - si le-a retrogradat pe cele apartinand altor noua tari, printre care Portugalia, Slovenia si Argentina. Coface si-a revizuit negativ prognoza in privinta zonei euro, de la o contractie economica de 0,1% in 2012, anticipata in ianuarie, la o scadere de 0,3% in aprilie. „Economia mondiala este marcata, in prezent, de divergenta dintre trei zone semnificative avansate: contractia economica din zona euro se inrautateste, in timp ce cresterea nord-americana se stabilizeaza la 2%, iar activitatea isi revine in Japonia, cu o crestere de 1,8%, dupa ce in 2011 a inregistrat o scadere de -0,9%”, noteaza compania. Evaluarea riscului de tara realizata de catre Coface masoara nivelul mediu al incidentelor de plata cauzate de companiile dintr-o anumita tara in cadrul tranzactiilor comerciale ale acestora si nu se refera la datoria suverana. Pentru a determina riscul de tara, Coface combina perspectivele economice, financiare si politice ale tarii respective, experienta Coface privind platile si evaluarea climatului de afaceri.Evaluarile au o scara cu sapte niveluri: A1, A2, A3, A4, B, C si D. Semnele revigorarii economice au determinat Coface sa plaseze evaluarea de nivelul A2 a Statelor Unite sub o perspectiva pozitiva si sa elimine perspectiva negativa a evaluarii de nivelul A1 a Japoniei. Increderea si consumul populaiei americane se restabilesc in ciuda cresterii pretului petrolului si a stagnarii venitului disponibil. Imbunatatirea pietei fortei de munca se observa acum intr-un numar semnificativ de state, insa ritmul ramane la un nivel insuficient pentru a determina o reducere rapida a somajului. In general, nivelurile datoriilor corporaiilor sunt foarte mici, iar companiile sunt foarte profitabile. In 2011, au crescut investitiile corporailor. Totusi, IMM-urile americane raman fragile din cauza dificultatilor pe care le intampina in obtinerea creditelor, se arata in analiza Coface. In privinta economiei japoneze, dupa scaderea abrupta a activitatii, ca urmare a evenimentelor catastrofale din martie 2011, aceasta va avea un trend de crestere, stimulata de cererea interna si exporturi mai puternice.Chiar si intr-un mediu de contractie economica, comportamentul de plata al companiilor japoneze a ramas pozitiv, precizeaza sursa citata.
  • Pe de alta parte, Coface constata ca, in zona euro, contractia economica se inrautateste, in special in Italia, Spania si Portugalia. Prognozele de crestere pentru Italia si Spania in anul 2012 au fost revizuite la -1,5%, respectiv -1,2%. In ianuarie 2012, Coface a retrogradat aceste doua economii majore din zona euro la nivelul A4, iar experiena sa privind platile cu aceste tari continua sa se deterioreze la inceputul lui 2012. In acelasi timp, Coface observa o deteriorare pronuntata a situatiei financiare a companiilor portugheze, recesiunea din aceasta tara urmand sa se accentueze in acest an pana la -4%, astfel ca Portugalia a fost retrogradata cu inca o treapta, pana la nivelul B. Situatia companiilor portugheze, la fel ca cele spaniole, este caracterizata de o explozie a datoriei externe, care in prezent depaseste 180% din PIB, ceea ce explica vulnerabilitatea lor extrema la evolutiile economice negative, arata compania de consultanta. Din 2011, Coface a inregistrat o crestere a incidentelor de plata, in special in sectoarele constructiilor, distributiei si textilelor. In privinta Australiei si Noii Zeelande, in ciuda cresterii puternice, sectoarele de productie se afla intr-o situatie dificila. Cu exceptia sectorului minier, companiile intampina dificultati in obtinerea creditelor, fapt ce determina perioade de plata mai mari. Peste jumatate dintre companiile australiene studiate au indicat faptul ca perioadele de plata pe care le acorda clientilor lor s-au extins cu mai mult de 60 de zile. In februarie 2012, falimentele companiilor au crescut cu 17% in Australia si cu 109% in Noua Zeelanda.
  • SCHIMBARI IN EVALUARILE RISCULUI DE TARA, POTRIVIT COFACE Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a avertizat, intr-un interviu pentru Financial Times (FT), asupra costurilor ridicate ale destramarii uniunii monetare europene si a incercat sa tempereze asteptarile investitorilor privind rolul BCE in combaterea crizei. Draghi a incalcat, in interviul pentru FT, primul de la instalarea in functie in noiembrie, unul dintre tabuurile sefilor BCE, de a nu lua in calcul o destramare a zonei euro. Disponibilitatea lui Draghi de a discuta pentru zona euro un scenariu pe care predecesorul sau, Jean-Claude Trichet, l-a descris pur si simplu ca "absurd", scoate in evidenta mizele ridicate ale crizei. Tarile care ar parasi uniunea monetara ar avea de infruntat dificultati economice si mai mari, a spus Draghi. Pentru membrii ramasi in zona euro, legislatia UE ar fi incalcata, iar despre astfel de situatii "nu poti sa stii unde conduc", a adaugat el. Statele care ar abandona euro si si-ar deprecia propria moneda ar crea o inflatie "accelerata" si nu ar scapa de nevoia de a face reforme structurale, insa dintr-o pozitie economica mult mai slaba, a declarat seful BCE pentru FT. Pentru a lupta impotriva crizei, Draghi a subliniat importanta masurilor fara precedent luate de BCEpentru consolidarea bancilor europene, intre care si prima oferta nelimitata de imprumuturi pe trei ani, programata
  • saptamâna aceasta. Bancherul a subliniat, insa, ca politicienii trebuie sa conduca initiativa de a restabili increderea investitorilor in finantele zonei euro, asigurând diciplina fiscala si activarea tuturor atributiilor Facilitatii Europene de Stabilitate Financiara. BCE va putea actiona ca agent al fondului european in operatiunile de pe pietele financiare din ianuarie, accelerând implementarea acestuia, a spus Draghi. Presedintele BCE si-a exprimat speranta ca resursele fondului sa fie suplimentate dupa o revizuire in martie. "Cred ca, daca poate dovedi ca este util in actuala forma, acordul pentru cresterea capacitatii va fi mai puternic", a spus el. Draghi a fost, insa, precaut in a comenta in detaliu despre programul BCE de achizitie de obligatiuni, prin care institutia a cumparat titluri, in principal ale statelor din sudul Europei, in valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro incepând din mai anul trecut. Multi politicieni si economisti europeni sustin ca singura solutie la criza este o crestere puternica a programului, dar controversele declansate de aceasta posibilitate in interiorul BCE au fost evidentiate de Jurgen Stark, reprezentant al Germaniei la BCE, care a afirmat ca a demisionat pentru ca se opune achizitiei de obligatiuni. Stark, care pleaca de la BCE la sfârsitul anului, a anuntat in septembrie ca demisioneaza din "motive personale". Germanul a declarat, la finele saptamânii trecute, pentru o revista germana: "Exista o problema majora care explica demisia mea: nu sunt multumit de modul cum a evoluat aceasta uniune monetara". Oficialul a facut aluzie si la programul de achizitii de obligatiuni. Acesta e justificat atâta timp cât canalele de transmitere pe piata a deciziilor de politica monetara nu functioneaza corespunzator, a spus Draghi. Oficialul a subliniat, insa, interdictia UE pentru BCE de a finanta guvernele. Intrebat daca aceasta interdictie limiteaza achizitiile de obligatiuni de catre BCE, Draghi a preferat sa sublinieze necesitatea ca guvernele sa aiba increderea investitorilor in privinta disciplinei fiscale si reformelor structurale. Marea Britanie se pregateste pentru eventualitatea disparitiei euro - George Osborne, ministrul Finantelor de R.M. HotNews.ro Vineri, 4 noiembrie 2011, 13:55 Economie | Finanţe & Bănci Marea Britanie "pregateste planuri" in ipoteza in care criza datoriilor din Europa va duce la disparitia monedei euro, a afirmat vineri ministrul britanic al Finantelor, George Osborne, citat de AFP. Intrebat, la Cannes, in Franta, unde are loc Summitul G20, daca Londra are un plan in aceasta eventualitate, George Osborne a raspuns: "Marea Britanie si guvernul britanic se pregatesc pentru toate situatiile". "Este ceea ce se asteapta de la noi si este responsabilitatea noastra fata de poporul britanic. Pregatim planuri", a precizat el. "Ne gestionam datoriile, gestionam situatia noastra, dar ne pregatim si pentru ceea ce lumea si Zona Euro ar putea sa ne impuna", a adaugat acesta. "Zoan Euro trebuie sa faca fata la responsabilitatile sale si sa-si sustina moneda. Nimeni nu o poate face in locul lor, nici macar Marea Britanie", a continua George Osborne. "Totusi, restul lumii, care include Marea Britanie si tari precum China si Japonia, trebuie sa se asigure ca sistemul economic international ramane stabil si bine finantat", in special prin intermediul Fondului Monetar International, a comentat oficialul britanic.
  • Bancherii exclud adoptarea unilaterala a euro de catre Romania de Dragos Comache HotNews.ro Joi, 30 aprilie 2009, 15:54 Economie | Finanţe & Bănci Adoptarea unilaterala a euro de catre Romania este exclusa, avand in vedere ca tara noastra nu indeplineste criteriile de convergenta reala si nominala, potrivit bancherilor prezenti la Colocviile de politica monetara, organizate de BNR. Acestia sunt de parere ca solutia cea mai buna este mentinerea calendarului de adoptare a monedei europene. "Adoptarea unilaterala a euro este exclusa, deoarece nu avem consimtamantul UE si exista riscuri foarte mari”, a declarat Laurian Lungu, director al Macroanalitica. Lungu a precizat ca Romania are nevoie de timp pentru a-si ajusta dezechilibrele. De aceeasi parere este si Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, care spune ca pentru a putea adopta moneda europeana trebuie sa indeplinim o serie de criterii. Economistul a spus ca, in prezent, Romania nu indeplineste decat criteriul legat de datoria publica, care este mic. Trebuie ajustate insa deficitul bugetar, inflatia, rata dobanzii pe termen lung, cursul de schimb. "Inflatia este un argument esential pentru care nu ar trebui sa ne grabim. In Romania nivelul preturilor este mult sub preturile din zona euro. Abandonand politica monetara si intrand in zona euro vom avea o inflatie ridicata pe care nu poti sa o combati decat cu politica fiscala, si asa impovarata", a declarat Ionut Dumitru. Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a spus ca "daca adoptam euro repede nu inseamna ca eliminam procesul de convergenta. Adoptarea euro nu inseamna ca dezechilibrele macroeconomice dispar. Ele trebuie sa fie in continuare ajustate". Potrivit acestuia, printre dezavantajele adoptarii euro in termen scurt se numara pierderea autonomiei monetare si a cursului de schimb, lipsa sincronizarii ciclurilor de afaceri din Romania si zona euro - care ar spori riscul generarii de socuri asimetrice si limitarea perioadei in care poate fi desavarsita eficacitatea tintirii inflatiei. "Pentru Romania ramane valabil ceea ce ne-am fixat. Intrarea in mecanismul ratei de schimb (ERM 2) in 2012, pentru ca in 2014 sa fie anul decizei de adoptare a euro. Daca acest calendar este fezabil atunci va rezista unei perioade de criza, cum este acum", a spus Cristian Popa. La randul sau, Ionut Dumitru a sustinut mentinerea actualului calendar. "Eu sunt pentru mentinerea calendarului. Acest calendar ia in calcul toate avantajele si dezavantajele, si eu cred ca vom beneficia de avantaje nete daca va fi respectat", a precizat acesta. Adoptarea monedei unice europene Euro este moneda unică europeană adoptată până în prezent de 17 dintre cele 27 state membre ale Uniunii Europene (UE), Estonia fiind statul care s-a alăturat cel mai recent zonei euro, la 1 ianuarie 2011.
  • Conform prevederilor Tratatului de la Maastricht, ţările care aderă la UE devin state membre cu derogare temporară de la adoptarea euro până în momentul în care vor îndeplini angajamente legate de realizarea celei de a treia etape a UEM. Excepţia de la această regulă o reprezintă Danemarca şi Regatul Unit, care au recurs la „clauza de neparticipare” în ceea ce priveşte moneda unică, având totuşi dreptul de a-şi schimba oricând opţiunea. Trecerea la moneda unică este condiţionată de îndeplinirea într-o manieră sustenabilă a criteriilor de convergenţă nominală şi a celor de convergenţă juridică. Pentru examinarea gradului de sustenabilitate a procesului de convergenţă se iau în considerare o serie de indicatori economici care definesc aşa numita convergenţă reală, precum: nivelul PIB pe cap de locuitor, gradul de deschidere a economiei, structura economiei, finanţarea deficitului de cont curent, costul forţei de muncă, gradul de intermediere financiară etc. Progresele înregistrate de statele membre în îndeplinirea obligaţiilor pentru aderarea la cea de-a treia etapă a UEM sunt evaluate separat de către Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, în cadrul rapoartelor de convergenţă, şi prezentate Consiliului Uniunii Europene, cel puţin o dată la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat membru care face obiectul unei derogări, conform prevederilor articolului 140(1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.