Tice usb 1
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Tice usb 1

on

  • 469 views

 

Statistics

Views

Total Views
469
Views on SlideShare
469
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
0
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Tice usb 1 Tice usb 1 Presentation Transcript

  • W estern Eastern Teacher Educational Network
  • Curs de iniţiere pentru cadrele didactice
  •  Răspunsul este simplu: echipa Tempus se angajează să vă ajute, să vă acorde un sprijin în învăţarea DVs. Fără efortul DVs. şansa unui rezultat acceptabil al învăţării este problematică. Dorim să va amintim ca nu există metode “magice” de învăţare a informaticii, după cum nu există metode rapide şi sigure de învăţare a limbilor străine etc.
  •  Ideea expusă pe slide-ul precedent înseamnă un lucru extrem de important – centrarea procesului de învăţământ pe cel ce învaţă. Azi Dvs. sunteţi studenţi, dar principiul centrării pe student rămâne şi atunci, când Dvs. sunteţi în rolul de cadru didactic. Cine este el, studentul de azi?
  •  Probabi, unii dintre DVs. aţi întâlnit cărţi de informatică, gen: apasă tasta “Tab”, apoi tasta “Enter” şi pe ecran va apare … Un asemenea mod de învăţare îl vom numi “butonist”. El se reduce la memorizarea combinaţiilor de taste, ce conduc la acţiunea dezirabilă. Vom încerca să aplicăm metoda “cugetării”, adică să înţelegem ce se produce la acţionarea unei sau altei taste
  •  Fiecare din noi a fost cândva în situaţia de “cumpărător” sau, mai general, de “client” al unui serviciu. Cel care vă deserveşte, recepţionează cererile “clientului” şi încearcă să le satisfacă. O situaţie similară are loc în Internet: unele calculatoare sunt denumite “clienţi”, iar altele “servere”.
  •  Modelul client-server descrie relaţia dintre aceste două entităţi, de exemplu, calculatoare. Clientul este activ: trimite cereri, aşteaptă şi receptează replicile serverului. Serverul este pasiv: aşteaptă cererile clientului, le primeşte, le procesează şi îi trimite un răspuns. Altfel spus, informaţiile sunt cerute de clienţi şi oferite de servere.
  •  Clienții și serverele nu sunt în mod obligatoriu calculatoare: ele pot fi și programe. Prin urmare, un calculator poate fi simultan client și server, dacă pe el sunt instalate ambele tipuri de programe.
  •  Dacă clientul are nevoie de o informaţie, el se conectează la un server şi îi adresează o cercere. Serverul trimite clientului un răspuns care poate conţine informaţia solocitată sau în care se precizează că nu dispune de ea/nu a fost găsită (not found). În ultimul caz, clientul se adresează la un alt server. O programă destinată prelucrării informaţiei va fi numită în continuare aplicaţie.
  •  Siturile Web, care sunt, de asemenea, aplicații, funcționeză şi ele conform modelului client-server. În acest caz, navigatoarele, numite şi browsere (de exemplu, Internet Explorer, Google Chrome, Mozilla Firefox etc.) sunt clienţi, iar serverele Web sunt servere.
  •  Termenul World Wide Web (abreviat WWW; numit scurt și web, care în engleză înseamnă "rețea" este un sistem de documente și informații de tip hipertext legate ele între ele care pot fi accesate prin rețeaua mondială de Internet. Documentele, care rezidează în diferite locații pe diverse calculatoare-server, pot fi regăsite cu ajutorul unui mecanism de identificare. Hipertextul este prelucrat cu un ajutorul unui program de navigare în web numit browser care descarcă paginile web de pe un server web și le afișează pe pe calculatorul clientului.
  •  Hipertext - material scris sau grafic interconectat într- o manieră complexă, care în mod convenţional nu poate fi reprezentat pe hârtie. Principala aplicaţie actuală a hipertextului este WWW. Hipertextul mai poate fi definit drept: formă de document electronic, o metodă de organizare a informaţiilor în care datele sunt memorate într-o reţea de noduri şi legături, putând fi accesată prin intermediul programelor de navigare interactivă, şi manipulată de un editor structural.
  •  Conceptul de bază în definirea hipertextului este "legătura" (link-ul), fie în cadrul aceluiaşi document, fie către alt document. Legătura de tip link permite organizarea nelineară a informaţiilor. Un sistem hipertext permite autorului său să creeze aşa-numite "noduri", să le lege între ele, iar unui cititor îi permite navigarea de la un nod la altul. Astfel un nod reprezintă un concept, care poate conţine orice fel de informaţie: text, grafică, imagini, animaţii, sunete, etc. Nodul sursă al unei legături se numeşte "referinţă", iar cel destinaţie - "referent" sau ancoră, punctele de legătură din respectivele noduri fiind marcate. Activarea marcajelor unei legături duce la vizualizarea nodurilor
  •  Un ansamblu de pagini Web interconectate, aflat în proprietatea unei persoane, organizaţii sau companii, găzduit (hostat) pe un calculator pe care este instalată o programă server, având asociată o adresă vizibilă utilizatorilor din Internet se numeşte sit. Două sau mai multe calculatoare, ce pot schimba informaţii prin intermediul unei structuri de comunicaţie (cabluri, linii cu unde radio) formează o reţea. După aria de răspândire deosebim: reţele locale: reţele regionale; reţele globale.
  •  Reţeaua Internet este o reţea globală de calculatoare. Denumirea ei provine de la Interconected Netwok INTER NET
  •  Internet-ul a devenit un rezervor imens de informaţii. Volumul ei a devenit într-atât de mare, încât căutarea informaţiei necesare devină o problemă. Pentru căutarea informaţiilor în Internet sunt utilizate aplicaţii speciale – browser-e sau navigatoare Web. Cele mai cunoscute navigatoare sunt: Internet Explorer; MozillaFirefox Opera; Google Chrome.
  • Protocol - totalitatea de reguli, ce reglementează formatul şi procedura deschimb a informaţiei între două sau mai multe dispozitive, calculatoare sauprocese. În Internet se folosesc Transmission Control Protocol (TCP) şi InternetProtocol (IP), numite pe scurt TCP/IP (remote – la distanţă)
  •  Adresa IP / IP Address (Internet Protocol Address) : Acest număr este un număr utilizat in exclusivitate de către toate echipamentele ce ţin de tehnologia informaţiei (imprimante, routere, modemuri, calculatoare etc.) ce le permite sa se identifice si sa comunice intre ele intr-o reţea de calculatoare.  Exista un standard in comunicaţii, denumit Protocol Internet (Internet Protocol / IP). In termeni obişnuiţi, este ca si adresa ta de acasă. In cazul in care comanzi ceva prin postă, respectivii trebuie sa ştie adresa ta corectă (Adresa IP), oraşul in care eşti (Network - Reteaua de calculatoare) sau nu vei putea primi produsele comandate. Acelaşi lucru este valabil pentru toate echipamentele din Internet. Fără o adresa specifică, informaţiile nu pot fi recepţionate.
  •  S-a menţionat că Web-ul este un spaţiu informaţional (dacă vreţi, o “umplutură” a Internet-ului), alcătuit din resurse. Resursele sunt organizate în pagini Web. În Internet, în prezent, se află sute de milioane de documente de documente. Cum putem găsi documentul care ne interesează? În acest scop folosim motoarele de căutare. Un motor de căutare  este un program care accesează Internetul în mod automat și frecvent și care stochează titlul, cuvinte cheie și parțial chiar conținutul paginilor web într-o bază de date. În momentul în care un utilizator apelează la un motor de căutare pentru a găsi o anumită frază sau cuvânt, motorul de căutare se va uita în această bază de date și în funcție de anumite criterii de prioritate va crea și afișa o listă de rezultate (engleză: hit list ).
  •  O componenta "Spider" (păianjen) este un program care scanează documentele de pe situri şi adaugă informaţia culeasă intr-un index (listă, cuprins). Indexul va lega adresa documentului de cuvintele cheie si texul conţinut de document. Prin aceasta se pregăteşte de fapt informaţia pentru motorul de căutare.  Procesul prin care un "Spider" navighează prin spatul Web în căutarea paginilor pe care le indexează poarta numele de "Spidering". Succesul mai mare sau mai mic al acestei operaţii determină performanţa (a se citi acurateţea) unui motor de căutare. Deoarece spaţiul Web conţine o cantitate imensa de informaţii şi, in plus, este foarte dinamic, un program Spider nu poate niciodată să îşi încheie activitatea. Programele Spider vor face tot timpul un compromis intre numărul de pagini vizitate si acurateţea informaţiilor culese.
  •  Denumirea care se mai foloseşte pentru a desemna un "Spider" este aceea de "Robot". Termenul "Robot" însă este mai general si acoperă, pe lângă "Spider"-i şi programele de tip "Harvester", care extrag adrese de e-mail si alte date din paginile Web vizitate. Termenul "relevanţa căutării" specifică cât de apropiata este informaţia provenită din documentul rezultat dintr-o căutare, vizavi de ceea ce caută utilizatorul.
  •  Cele mai populare motoare de căutare sunt Google (asigură mai mult de 50% din căutări), AltaVista, Asc Jeeves, Euroseek, Nigma, Rambler, HotBot, Lykos, LookSmart, Go, GoGo şi a. O nota aparte o face situl Yahoo care este un director, nu un motor de căutare. In acest sens, termenul "Search Engine" (motor de căutare) este des folosit pentru a descrie împreună şi directoare şi motoare de căutare. In principiu, un director se bazează pe o lista creată manual de adrese de pagini,
  •  · AltaVista - http://www.altavista.com AltaVista este unul dintre cele mai vechi motoare de căutare bazate pe inspectare automată. El a fost lansat în decembrie 1995 de către firma Digital, apoi a trecut in proprietatea firmei Compaq. La momentul actual este controlat de compania CMGI. Indexul de pagini Web al său este unul dintre cele mai mari la momentul actual si, in plus, motorul implementează o serie de comenzi de căutare foarte puternice. AltaVista oferă, de asemenea, şi căutări pe domenii specifice, spre exemplu: "news search", "shopping search" sau "multimedia search".
  •  Ask Jeeves - http://www.askjeeves.com  Ask Jeeves este un serviciu de căutare bazat pe intervenţia umană. Îşi propune sa direcţioneze utilizatorii către paginile care corespund unor întrebări puse in limbaj natural. 
  •  Google - http://www.google.com Google îşi are originea într-o colaborare dintre doi absolvenţi ai Universităţii din Stanford – Sergey Brin (originar din fosta Uniune Sovietică) şi Larry Page – începută în anul 1995. În anul 1998 ei au înfiinţat compania Google.Inc. La momentul actual Google este cel mai utilizat motor de căutare in Web. El oferă cea mai vastă colecţie de pagini indexate. Faţă de alte motoare, Google utilizează o metodă de marcare a relevanţei rezultatelor faţă de interogarea pusă de utilizator. Ideea constă în aprecierea unei pagini în funcţie de câţi oameni au considerat necesar să adauge în propriile pagini legături spre paginile respective. Acest lucru este deosebit de util când se caută lucruri foarte generale precum "cars" sau "travel". Cel mai important punct forte al său este relevanţa răspunsurilor la căutări.
  •  Nigma.ru – http://www.nigma.ru A fost lansat la 12 aprilie 2005. Denumirea „Nigma” provine de la numele unui păianjen din familia Dictunidae. Este un proiect comun al studenţilor şi doctoranzilor facultăţilor de Matematică aplicată şi Cibernetică, Psihologie a Universităţii de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova, susţinut de Universitatea din Stanford, S.U.A. Dispune de un algoritm original de căutare. Utilizează în procesul de căutare Яндекс.XML, Google, Rambler, Altavista, Sokr.ru.
  •  Яндекс – http://www.yandex.ru A apărut în toamna anului 1997. Aparţine companiei de Internet din Federaţia Rusă „Яндекс”. În fiecare zi paginile Яндекс sunt vizitate de cca 11 mln. de utilizatori. Scopul principal al companiei – a da răspunsuri pertinente la întrebările utilizatorilor. Яндекс a propus o serie de tehnologii inovatoare: utilizarea în căutare a morfologiei limbii ruse, căutarea paralelă (căutarea concomitentă) pe diferite masive de informaţii.
  •  HotBot a fost lansat in 1996 de către compania Wired Digital, apoi a fost cumpărat de către Lycos. Pentru a face căutările, el foloseşte serviciile DirectHit si Inktomi.
  • Northern Light (lumina nordului) este un motor de căutare apărut recent care s-a impus deja datorită rapidităţii, mulţimii de pagini indexate şi metodelor de selecţie a paginilor relevante relativ la interogări.
  • Lycos a fost lansat ca un motor de căutare bazata pe o componentă Spider pentru culegerea informaţiilor despre paginile de Web. Ulterior, în 1999, el a fost transformat intr-un director, similar cu Yahoo. 
  •  Yahoo a fost lansat in 1994 şi este cel mai vechi şi popular serviciu de căutare de tip director. El are o buna reputaţie în a ajuta utilizatorii in găsirea informaţiilor esenţiale. Secretul său constă în faptul că o mare parte din munca este susţinuta de specialişti umani. În felul acesta aprecierile despre relevanţa informaţiei este mult mai apropiată de gândirea subiectivă umană. De fapt, Yahoo este cel mai mare ghid Web creat manual, munca implicând aproximativ 150 de editori. Yahoo conţine în directorul său peste 1.000.000 de pagini catalogate pe diverse categorii. Suplimentar în cazul în care nu sunt găsite rezultate proprii sau la sfârşitul acestora, daca există, Yahoo adaugă rezultate obţinute prin apelarea la căutarea prin motorul Google.
  •  Cele mai cunoscute meta-motoare de căutare sunt: Brainboost, Excite, Hotbot, Info.com, Kartoo, Mamma, Metacrawler, Myriad Search, Webcrawler, Snap, Search.com. Mamma - http://www.mamma.com  Un portal tip Metacrawler foarte îndrăgit de utilizatori.  · MetaCrawler - http://www.metacrawler.com  MetaCrawler este unul dintre cele mai vechi servicii de acest gen. El a apărut în 1995 la University of Washington, USA. MetaCrawler a fost ulterior cumpărat de compania InfoSpace.  ·Search.com - http://www.search.com Search.com este un motor de tip Metacrawler operat de compania CNET din 1999, provenind din mai vechea SearchSavy. El oferă şi căutare generală în spaţiul Web şi multe alte căutări specializate pe domenii. 
  •  AOL NetFind Kids Only - http://webcenter.search.aol.com/kids/ Este un motor de tip director fără conţinut nerecomandat minorilor. Ask Jeeves For Kids - http://www.ajkids.com/  La fel ca şi "fratele" său mai mare, Ask Jeeves For Kids îşi propune să ofere pagini de Web care răspund cât mai exact la o anumită întrebare scrisă în limbaj natural. De asemenea, daca Ask Jeeves nu poate răspunde la o întrebare, ea va aduna răspunsul de la alte motoare de căutare, în maniera unui "Metacrawler". La Ask Jeeves For Kids, nici un sit care este cuprins in lista SurfWatch nu va fi afişat (SurfWatch – una din programele folosite pentru blocarea accesului la anumite conţinuturi în Internet).
  •  Formularea interogării Interogarea nu trebuie să fie foarte amănunţită sau specifică. De exemplu, în locul frazei „Metodele de diferenţiere a instruirii studenţilor la disciplinele informatice” este mai potrivită fraza „Instruirea diferenţiată student informatica”. Interogarea a devenit mai generală, însă ea măreşte probabilitatea de a găsi pagini potenţial utile. Nu vă limitaţi cu utilizarea unui singur motor de căutare Cauza constă în aceea că la baza fiecărui motor de căutare se află un program special – robot, care poate fi comparat cu un păiangen. Ultimul „hoinăreşte” permanent prin WWW şi îşi actualizează baza sa de date. Acest proces se numeşte indexare. Deoarece robotul fiecărui motor de căutare face acest lucru în mod diferit, este posibil ca pagina, care nu a fost găsită în Google sau Rambler, să fie găsită cu ajutorul motoarelor de căutare Yahoo sau Nigma. Pentru căutarea informaţiei în limba rusă se recomandă utilizarea motoarelor Rambler, Яndex, Nigma.
  •  Nu vă limitaţi cu prima pagină de rezultate Concurenţa pentru a se plasa pe primele locuri la interogările de căutare este foarte mare, deoarece această concurenţă aduce beneficii proprietarului sit-ului. Din această cauză, informaţiile care apar pe prima pagină nu sunt cele mai potrivite (relevante). Utilizaţi avantajele căutării avansate Căutarea avansată permite de a izola documentele nerelevante, prin indicarea limbii în care a fost elaborat documentul, formatului şi momentului elaborării documentului.
  •  Interfaţa unui motor de căutare conţine un limbaj special de interogări (WQFL – Web Query Formulating Language), care permite de a preciza domeniul de căutare şi a face căutarea mai flexibilă şi mai precisă. Aducem în continuare unele elemente ale limbajului de interogări în Google. Căutarea expresiilor ("") Utilizând ghilimele duble în jurul unui set de cuvinte, îi indicaţi motorului Google să ia în considerare exact acele cuvinte, exact în acea ordine, fără nicio modificare. Google se ghidează deja după ordinea cuvintelor şi după faptul că acestea sunt împreună şi se abate de la această indicaţie numai pentru un motiv întemeiat. Prin urmare, de obicei, ghilimelele nu sunt necesare. Dacă insistaţi să utilizaţi căutarea expresiilor, este posibil să omiteţi accidental rezultate bune. De exemplu, căutarea termenului[ "Alexander Bell" ] (cu ghilimele) va omite paginile care fac referire la Alexander G. Bell.
  •  Căutarea într-un anumit site web (site:) Google vă permite să specificaţi că doriţi ca rezultatele căutării să provină dintr-un anumit site web. De exemplu, interogarea[ irak site:evz.ro ] va returna pagini despre Irak, dar numai din site-ul evz.ro.Termeni pe care doriţi să îi excludeţi (-) Ataşarea semnului minus chiar înaintea unui cuvânt indică faptul că nu doriţi să vedeţi în rezultate paginile care conţin cuvântul respectiv. Semnul minus trebuie să apară chiar înaintea cuvântului şi trebuie precedat de un spaţiu. De exemplu, în interogarea[ software anti-virus ], semnul minus este utilizat drept cratimă şi nu va fi interpretat ca simbol de excludere, în timp ce interogarea[ -software anti-virus ] va căuta cuvântul ,,anti-virus", dar va exclude referinţele la ,,software". Puteţi exclude oricâte cuvinte doriţi utilizând semnul -în faţa fiecăruia. De exemplu,[ jaguar -maşini -fotbal -so ].
  •  Completarea spaţiilor libere (*) Simbolul *, numit şi metacaracter, este o funcţie puţin cunoscută, dar care poate fi foarte puternică. Dacă includeţi simbolul * într-o interogare, acesta îi indică motorului Google să încerce să trateze steluţa ca substitut pentru toţi termenii necunoscuţi, apoi să găsească cele mai bune potriviri. De exemplu, căutarea [ Google * ] va returna rezultate despre multe dintre produsele Google (accesaţi pagina următoare şi pe cealaltă... Avem multe produse.). Interogarea[ Obama a votat * pentru legea * ] va returna ştiri despre diferitele voturi referitoare la diferite legi. Reţineţi că operatorul * funcţionează numai pentru cuvinte întregi, nu pentru părţi de cuvânt. Căutaţi expresia exactă (+) Google utilizează sinonime automat, găsind pagini care menţionează, de exemplu, ,,prim- ajutor" pentru interogarea [ prim ajutor ] (cu spaţiu) sau ,,Istoria Bucureştilor" pentru interogarea [ istoria buc ]. Uneori, Google vă ajută puţin prea mult şi returnează un sinonim atunci când de fapt nu îl doriţi. Adăugând semnul + chiar înaintea unui cuvânt (reţineţi, nu adăugaţi spaţiu după semnul +), îi indicaţi motorului Google să ia în considerare respectivul cuvânt exact aşa cum l-aţi introdus. Dacă adăugaţi ghilimele duble în jurul unui cuvânt, obţineţi acelaşi efect.
  •  Selected Ecology Web Sites Ecology WWW Page http://pbil.univ-lyon1.fr/Ecology/Ecology-WWW.html EcoNet http://www.igc.org/igc/econet/ EE-Link http://www.nceet.snre.umich.edu/ Envirolink Library http://www.envirolink.org/EnviroLink_Library/ The Environmental Education Network Student Resources http://envirolink.org/enviroed/students.html Illinois Natural History Survey http://www.inhs.uiuc.edu/ Journey North http://www.learner.org/jnorth/ South Carolina Department of Natural Resources http://water.dnr.state.sc.us/
  •  Spool.fm:  Spool.fm: