• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
34 informatica lic
 

34 informatica lic

on

  • 587 views

 

Statistics

Views

Total Views
587
Views on SlideShare
587
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
2
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    34 informatica lic 34 informatica lic Document Transcript

    • MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA PROIECT Curriculum pentru disciplina INFORMATICA Clasele X-XII profil UMANIST Chişinău, 2010
    • Preliminarii Curriculumul la disciplina Informatica este un document normativ şi obligatoriu pentrurealizarea procesului de predare-învăţare a disciplinei de studiu Informatica în claseleX−XII. Obiectul de studiu al informaticii ca ştiinţă inter-disciplinară este prelucrareaautomată a informaţiei cu ajutorul calculatoarelor electronice. Ca disciplină şcolară,informatica are drept scop principal formarea şi dezvoltarea gândirii algoritmice a elevuluişi se întemeiază pe principiile: - îmbinării proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu activităţile practice la calculator; - adaptării cunoştinţelor predare la vârsta elevilor; - inter-disciplinarităţii; - adecvării metodelor de predare-învăţare la instruirea asistată de calculator ; - echilibrării încărcăturii informaţionale şi continuităţii între clase şi trepte de învăţământ prin eşalonarea materialului studiat în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevului şi în concordanţă cu performanţele programelor de instruire, programelor de aplicaţii şi programelor de sistem ale calculatorului; - diferenţierii şi individualizării predării-învăţării; - stabilirii unui nivel obligatoriu de pregătire în domeniul informaticii şi formării capacităţilor de avansare în însuşirea temelor necunoscute şi în aplicarea tehnologiilor informaţionale moderne. Funcţiile curriculumului liceal la informatică, profilul umanist: • act normativ al procesului de predare-învăţare-evaluare a informaticii în contextul unei pedagogii axate pe competenţe; • reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional din perspectiva unei pedagogii axate pe competenţe; • componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare la informatică; • orientare a procesului educaţional spre formare de competenţe la elevi; • componentă fundamentală pentru elaborarea manualelor şcolare, ghidurilor metodologice, manualelor electronice, testelor de evaluare. Beneficiari: Curriculumul este destinat profesorilor de informatică din instituţiile preuniversitare,specialiştilor principali la disciplină, autorilor de manuale şi ghiduri metodologice, elevilor. Administrarea disciplinei Nr. de unităţi Statutul Nr. de ore Aria curriculară Clasa de conţinuturi disciplinei pe an pe claseObligatorie „Matematică şi X, profil umanist 4 34 ore ştiinţe” XI, profil umanist 1 34 ore XII, profil umanist 2 34 ore
    • I. Concepţia didactică a disciplinei• Definirea disciplinei Informatica Informatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, accentul instruirii la informatică fiind pus pe dezvoltarea gîndirii logice şi algoritmice. Integrarea persoanei în mediul informatizat al societăţii moderne este posibilă numai în cazul deţinerii cunoştinţelor informatice fundamentale şi abilităţilor de utilizare instrumentală şi de comunicare cu calculatorul şi prin intermediul acestuia – totalitate de competenţe, care se conţin în noţiunea de cultură informaţională. Informatica ca ştiinţă dictează necesitatea pregătirii generale atât a persoanelor, care ulterior vor utiliza calculatorul, reţelele de calculatoare şi sistemele informaţionale în calitate de instrumente operaţionale, cât şi a persoanelor, care în activitatea lor vor gestiona procese de organizare a activităţilor în diverse domenii ale vieţii sociale.• Statutul disciplinei în planul de învăţămînt Informatica este disciplină obligatorie în aria curriculară „Matematică şi ştiinţe”• Valoarea formativă a disciplinei - formarea deprinderilor practice de utilizare a calculatorul pentru prelucrarea informaţiei; - formarea deprinderilor practice de utilizare a reţelelor de calculatoare şi a serviciilor de reţea; - formarea deprinderilor practice de comunicare folosind reţelele de calculatoare; - studierea informaticii ca ştiinţă, care contribuie la formarea de competenţelor generale de bază: elemente de algoritmizare, modelare, programare, gândire logică, acumularea, păstrarea şi prelucrarea digitală a informaţiei.• Principiile specifice predării-învăţării disciplinei Informatica Curriculumul liceal la Informatică propune un model de studiu integrat al acesteidiscipline, model care contribuie la formarea la elevi a unei concepţii unitare asuprainformaticii ca ştiinţă şi asupra metodelor de implementare a conceptelor informatice pentrudezvoltarea perpetuă a societăţii contemporane. În acest context, se conturează următoarele principii specifice ale disciplinei Informatica: 1. Principiul abordării integrate a disciplinei – structurarea conţinuturilor într-un model integrat, modular, concentric, care are ca scop crearea şi dezvoltarea competenţelor digitale ale elevului în scopul utilizării sistemelor informatice şi cultivarea continuă a modului de gândire algoritmică. 2. Principiul centrării activităţii / demersului didactic pe elev – acceptarea unui model de învăţare activă, centrat pe elev, orientat către activităţi individuale sau în grup, care să permită dezvoltarea independenţei de acţiune, originalităţii, creativităţii, capacităţii de lucru în echipă, combinând acestea cu individualizarea ritmului de învăţare. 3. Principiul funcţionalităţii / utilităţii sociale a procesului didactic, care presupune dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor necesare pentru integrarea organică a elevilor
    • în societatea informaţională. Principiul este realizat în baza rezolvării unor situaţii de problemă, depăşirea cărora contribuie la formarea capacităţilor de autoperfecţionare (autoinstruire). 4.Principiul corelaţiei inter-disciplinare, care presupune abordarea unui demers didactic inter-disciplinar cu toate disciplinele şcolare, prin utilizarea principiilor şi metodelor informatice pentru rezolvarea de probleme, elaborarea proiectelor, prelucrare de informaţii specifice disciplinelor şi utilizarea resurselor educaţionale digitale.• Orientări generale de predare-învăţare a disciplinei InformaticaProcesul general de predare-învăţare a disciplinei Informatica este elaborat în contextulsistemului de competenţe pentru învăţămîntul preuniversitar. II. Competenţe-cheie/ transversale 1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. 2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat. 3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină. 4. Competenţe acţional-strategice. 5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare. 6. Competenţe interpersonale, civice, morale. 7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie. 8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC). 9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori). 10. Competenţe antreprenoriale. III. Competenţele transdisciplinare pe trepte de învăţămînt − învăţământul liceal Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi • Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a cunoştinţelor de bază despre natură, om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat • Competenţe de a comunica argumentat în limba maternă/limba de stat în situaţii reale ale vieţii. • Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific argumentat. Competenţe de comunicare într-o limbă străină • Competenţe de comunicare într-o limbă străină. • Competenţe de a cominica argumentat într-o limbă străină în situaţii reale ale vieţii. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie • Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţiile tehnologiilor aflate în permanentă schimbare. • Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniul Matematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în coraport cu nevoile sale. • Competenţe de a propune idei noi în domeniul ştiinţific. Competenţe acţional-strategice • Competenţe de a-şi proiecta activitatea, de a vedea rezultatul final, de a propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii.
    • •Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă pentru protecţia mediului ambiant.Competenţe digitale, în domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC) • Competenţe de a utiliza în situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală. • Competenţe de a crea documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi a utiliza serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.Competenţe interpersonale, civice, morale • Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţii de conflict şi a respecta opiniile semenilor săi. • Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică, solidaritate şi coeziune socială pentru o societate non-discriminatorie. • Competenţe de a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor moral-spirituale.Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare • Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării continue şi autorealizării personale. • Competenţe de a-şi asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă. • Competenţe de a se adapta la condiţii şi situaţii noi.Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori) • Competenţe de a se orienta în valorile culturii naţionale şi a culturilor altor etnii în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale. • Competenţe de toleranţă în receptarea valorilor interculturale.Competenţe antreprenoriale • Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile economiei de piaţă în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial. • Competenţa de a-şi alege conştient viitoarea arie de activitate profesională. IV. COMPETENŢE DE BAZĂ1. Formarea unei viziuni ştiinţifice asupra componentei informatice în societatea contemporană.2. Cunoaşterea proceselor, principiilor şi metodelor de codificare şi decodificare a informaţiei în scopul realizării comunicării interumane şi uman – sistem informatic.3. Identificarea structurii generale a sistemelor digitale, a principiilor de funcţionare a sistemelor de transmitere, stocare şi de prelucrare a informaţiei.4. Elaborarea modelelor informatice a obiectelor, sistemelor şi proceselor frecvent întâlnite în activitatea cotidiană.5. Aplicarea metodelor de algoritmizare, de formalizare, de analiză, de sinteză şi de programare pentru soluţionarea problemelor legate de prelucrarea automatizată a informaţiei.6. Translarea algoritmilor frecvent utilizaţi într-un limbaj de programare de nivel înalt.7. Colectarea, păstrarea şi prelucrarea informaţiei cu ajutorul aplicaţiilor software specializate.8. Crearea şi elaborarea documentelor Web.9. Efectuarea experimentelor virtuale, rezolvarea problemelor de activitate cotidiană şi elaborarea de modele ale fenomenelor studiate, folosind aplicaţii, laboratoare şi medii digitale educaţionale; interpretarea rezultatelor obţinute.
    • 10. Folosirea competenţelor informatice pentru căutarea şi selectarea informaţiilor în interes de autoinstruire şi orientare profesională.11. Respectarea dreptului de autor asupra resurselor digitale, a normelor de etică şi securitate informaţională. Protejarea de infracţiunile informatice. V. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp Clasa Teme Nr. de ore Total X 1. Tipuri de date structurate 15 2. Informaţia 6 3. Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul 5 34 4. Structura calculatorului şi reţele de 8 calculatoare XI 1. Subprograme 34 34 XII 1. Baze de date 20 2. Elemente de Web design 14 34
    • Clasa XCompetenţe specifice Teme / Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare 1. TIPURI DE DATE STRUCTURATE• Argumentarea Tipuri de date structurate Exerciţii de: necesităţii structurării (articol, fişier): • utilizare a diagramelor datelor. − declaraţii de tipuri de sintactice şi a formulelor• Recunoaşterea şi date metalingvistice pentru utilizarea formulelor − formule metalingvistice verificarea corectitudinii metalingvistice şi a şi diagramele sintactice definirii tipurilor de date diagramelor sintactice ale declaraţiilor de tipuri structurate; ale declaraţiilor de de date • definire a tipurilor de tipuri de date în studiu. − mulţimea de valori a date structurate;• Prelucrarea datelor de tipurilor de date în • prelucrare a datelor tip: studiu; structurate. - articol; − restricţiile impuse de Probleme de: - fişier text. realizările limbajelor de • prelucrare a datelor,• Alegerea structurii de programare în cazul utilizând tipurile de date date, adecvate tipurilor de date în în studiu. rezolvării unei studiu; * Studii de caz: probleme. − operaţiile destinate • modul de referire a prelucrării tipurilor de componentelor datelor date în studiu; structurate; − clasificarea fişierelor • metodele de memorare a după tipul operaţiilor datelor structurate în permise. memoriile interne şi externe ale calculatorului. * Proiecte (exemple): • evidenţa consumului zilnic de energie electrică la domiciliu; • evidenţa frecvenţii elevilor din clasa; • calculul notelor medii ale elevilor din clasă; • calculul cheltuielilor personale zilnice, săptămânale şi lunare; • prelucrarea textelor 2. INFORMAŢIA• Identificarea Informaţia: Exerciţii de: conceptelor de bază − cantitatea de informaţie; • determinare a cantităţii pentru reprezentarea şi − stocarea informaţiei; de informaţie în mesajele transmiterea − transmiterea sursei;
    • informaţiei. informaţiei; • codificare şi decodificare• Utilizarea mijloacelor − prelucrarea informaţiei; a informaţiei; informatice în Semne şi alfabete. • determinare a cantităţii activitatea cotidiană. Codificarea şi decodificarea de informaţie în texte,• Estimarea cantităţii de mesajelor. imagini, secvenţe audio informaţie transmisă, Cuantizarea imaginilor. şi video. recepţionată şi Reprezentarea şi transmiterea • identificare a surselor, prelucrată în informaţiei. canalelor şi purtătorilor activităţile cotidiene. de informaţie• Argumentarea • determinare a capacităţii necesităţilor de de stocare a purtătorilor codificare şi de informaţii decodificare a • discretizare în spaţiu şi în informaţiei text, audio valoare a imaginilor şi video. statice;• Aplicarea principiilor • discretizare a imaginilor de bază de codificare şi dinamice în timp decodificare a * Studii de caz: informaţiei pentru • evoluţia putătorilor transmiterea, statici şi a purtătorilor recepţionarea şi dinamici de informaţie; prelucrarea ei. • domeniile de utilizare a purtătorilor moderni de informaţie. * Proiecte: • evaluarea cantităţii de informaţie; • arhivarea informaţiei; • particularităţi de codificare a semnelor diacritice pentru limbile central europene; • codificarea ternară a informaţiei. 3. BAZELE ARITMETICE ALE TEHNICII DE CALCUL• Argumentarea Sisteme poziţionale şi sisteme Exerciţii de: necesităţii de aplicare nepoziţionale de numeraţie. • identificare a tipului în informatică a Sistemele poziţionale de sistemului de numeraţie; aritmeticii de numeraţie: • conversie a numerelor calculator. − sitemul binar; dintr-un sistem de• Identificarea limitelor − sistemul octal; numeraţie în altul; de reprezentare a − sistemul hexazecimal. • utilizare a terminologiei numerelor în calculator Conversia numerilor dintr-un aferente aritmeticii de• Aplicarea aritmeticii sistem în altul: calculator; de calcultor pentru − din baza 2, 8, 16 în • argumentare a necesităţii soluţionarea sistemul zecimal şi utilizării în informatică a problemelor de invers; unor aritmetici dedicate prelucrare a de calculator. − din binar în octal,
    • informaţiei hexazecimal şi invers. * Studii de caz: • avantajele şi neajunsurile sistemelor poziţionale şi nepoziţionale de numeraţie; • domeniile de utilizare a sistemelor poziţionale şi nepoziţionale de numeraţie; • aritmetica de calculator implementată în echipamentele digitale frecvent utilizate; * Proiecte: • aritmetica de calculator, implementată în aparatele de redare a sunetelor; • aritmetica de calculator, implementată în aparatele de redare a imaginilor; • aritmetica ternară de calculator. 4. STRUCTURA CALCULATORULUI ŞI REŢELE DE CALCULATOARE• Descrierea schemei Schema funcţională a Exerciţii de: funcţionale a calculatorului: • identificare a unităţilor calculatorului. − procesorul; funcţionale ale• Explicarea principiului − memoria internă; calculatorului şi a de comandă prin − dispozitivele de intrare- traseelor de date între program ieşire; ele;• Descrierea rolului − memoria externă. • explicare a principiul de implemntării Principiul de comandă prin comandă prin program; algoritmilor eficienţi program: • clasificare a asupra dezvoltării − date şi instrucţiuni; instrucţiunilor în funcţie informaticii de tipul lor; − formatul instrucţiunilor;• Utilizarea resurselor • evidenţiere a resurselor − executarea tehnice şi a resurselor tehnice şi resurselor instrucţiunilor. programate ale programate ale calculatorului Resursele calculatorului: calculatorului;• − echipamentele; Utilizarea • explicare a principiilor de dispozitivelor externe − programele. funcţionare a memoriilor de memorare pentru Memoriile externe: externe; stocarea curentă şi de − pe purtători magnetici; • explicare a principiilor de lungă durată a − pe purtători optici; funcţionare a informaţiilor − pe semiconductori. dispoitivelor de intrare-• Utilizarea Dispozitivele de intrare- ieşire; dispozitivelor de ieşire: • clasificare a intrare-ieşire ale − vizualizatorul; calculatoarelor în funcţie
    • calculatorului − tastatura; de caracteristicile − şoricelul; tehnico- economice şi − imprimantele. domeniile de utilizare. Clasificarea calculatoarelor. * Studii de caz: • stocarea informaţiei pe purtători magnetici şi purtători optici; • stocarea informaţiei pe discuri optice şi memorii pe semiconductori; • calculatoarele universale şi calculatoarele dedicate. Proiecte: • istoria tehnicii de calcul; • evoluţia calculatoarelor; • microprocesoarele; • calculatoarele in jurul nostru; • cum sa-ţi procuri un calculator personal; • evoluţia structurii calculatoarelor.• Descrierea conceptului Tipuri de reţele: Exerciţii de: de reţea de calculatoare − reţele locale; • explicare a principiilor de• Clasificarea reţelelor − reţele regionale funcţionare a reţelelor de de calcuatoare − reţele globale. calculatoare;• Utilizarea tehnologiilor Tehnologii de cooperare în • clasificare a reţelelor în de cooperare în reţea; reţea: funcţie de modul de• Descrierea principiilor − de la egal-la-egal; interconexiune a de organizare şi calculatoarelor; − client-server; utilizarea serviciilor Topologia şi arhitectura • clasificare a reţelelor în Internet. reţelelor. funcţie de distanţa între calculatoare; Reţeaua Internet. Servicii Internet. • observare şi înţelegere a legăturii între − e-comunicarea (email, componentele tehnice şi forum, chat, reţele serviciile oferite de reţea; sociale) • explicare a principiilor de − accesul la calculatoarele organizare a serviciilor distante, Internet. − transferul de fişiere, * Studii de caz: − localizarea şi regăsirea • performanţele mediilor informaţiei) de comunicaţii: cablu, fibră optică, canal radio; • structura reţelei de calculatoare din laboratorul de Informatică; • modul de conectare a
    • liceului la Internet şi performanţele conexiunii respective; • modul de conectare a domiciliului elevului la Internet şi performanţele conexiunii respective; * Proiecte: • evoluţia reţelelor de calculatoare; • evoluţia Internetului; • serviciile Internet, disponibile în liceu; • serviciile Internet, disponibile la domiciliu. Clasa XI Competenţe Teme / Conţinuturi Activităţi de învăţare şi specifice evaluare SUBPROGRAME• Argumentarea Subprograme: Exerciţii de: necesităţii divizării − probleme şi • folosire a termenilor problemelor subprobleme; problemă, complexe în − programul principal şi subproblemă, program subprobleme mai programul apelat; principal, program simple. − subprograme şi apeluri apelat, subprogram,• Definirea de subprograme; funcţie, procedură; subprogramelor prin − tipuri de subprograme; • explicare a modului de formule Comunicarea între execuţia a apelurilor metalingvistice şi programul/subprogramul de funcţii şi proceduri; diagrame sintactice apelant şi subprogramul apelat: • identificare a• Prelucrarea datelor − modul de transfer al subproblemelor, cu ajutorul controlului în cazul soluţionarea cărora subprogramelor apelului de subprograme. necesită utilizarea predefinite şi a subprogramelor; − modul de transmitere a subprogramelor • observare şi înţelegere argumentelor şi de elaborate de către a legăturilor returnare a rezultatelor utilizator. informaţionale (date) Domenii de vizibilitate:• Organizarea şi de control (apeluri) comunicării între − structura de bloc a între programul programul / programelor; principal şi subprogramul − variabile globale şi subprogramele apelant şi variabile locale; apelate; subprogramul apelat Sintaxa declaraţiilor şi • utilizare a funcţiilor şi apelurilor de subprograme
    • • Proiectarea procedurilor structurală a predefinite ale algoritmului şi a limbajului; programului. • elaborare a programelor, care utilizează funcţiile predefinite; • elaborare a programelor, care utilizează funcţii definite de utilizator. * Studii de caz: • modul de transmitere a datelor în cazul parametrilor-valoare şi parametrilor-variabilă; • complexitatea de elaborare a programelor scrise cu şi fără utilizarea subprogramelor; * Proiecte: • subprograme pentru calculul mediilor aritmetice şi al mediilor geometrice ale unui set de numere; • subprograme pentru analize elementare ale textelor; • subprograme pentru ordonarea crescătoare şi descrescătoare a tablourilor; • subprograme pentru ordonarea alfabetică a cuvintelor; Clasa XIICompetenţe specifice Teme / Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare 1. BAZE DE DATE • explicarea sensului Noţiuni şi concepte. Exerciţii de: termenilor bază de date, Tipuri de baze de date: • introducere intuitivă (prin sistem de gestiune a − ierarhice; desen) a structurii bazelor de bazelor de date; − în reţea; date ierarhice, în reţea şi
    • • descrierea structurii − relaţionale. relaţionale; bazelor de date ierarhice, • diferenţiere a termenilor dată, în reţea şi relaţionale; informaţie, fişier, bază de date, sistem de gestiune a bazelor de date;• descrierea structurii şi a Sisteme de gestiune a Exerciţii de: funcţiilor sistemelor de bazelor de date: • reprezentare prin desen a gestiune a bazelor de − structura; structurii sistemelor de date; gestiune a bazelor de date; − funcţiile.• explicarea destinaţiei • explicare a destinaţiei obiectelor bazelor de date Etapele de elaborare a fiecărui obiect al bazei relaţionale; unei baze de date. relaţionale de date;• distingerea etapelor de • reprezentare prin desen a elaborare a unei baze de traficului de date între date; obiectele unei baze• explicarea rolului relaţionale de date; persoanelor antrenate în • diferenţiere a etapelor de elaborarea şi utilizarea elaborare a unei baze de bazelor de date; date şi explicare a conţinutului fiecărei etape; * Studii de caz: • etapele de proiectare a unei baze de date; * Proiecte (exemple): • aplicaţii pentru crearea şi gestionarea bazelor de date; • descrierea etapelor de elaborare a unei bazei de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); Tabele:• descrierea structurii şi − destinaţia şi Exerciţii de: explicarea destinaţiei structura tabelelor; • creare a tabelelor cu ajutorul tabelelor bazei de date; − crearea tabelelor; sistemului de asistenţă sau• crearea tabelelor cu − introducerea prin proiectare independentă; ajutorul sistemului de datelor în tabel; • diferenţiere a tipurilor de date asistenţă sau prin − modificarea în câmpurile unui tabel; proiectare independentă; structurii unui • definire a proprietăţilor• utilizarea metodelor de tabel; câmpurilor; introducere a datelor în − editarea • alegere a cheii primare; tabele; înregistrărilor; • explicare a metodelor de• crearea tabelelor şi − sortarea introducere a datelor în tabele; introducerea datelor înregistrărilor; • introducere a datelor în respective pentru − căutarea şi tabelele create; problemele frecvent înlocuirea • modificare a structurii întâlnite în matematică, valorilor; tabelelor; fizică, biologie, chimie, − crearea şi folosirea
    • geografie etc.; unui filtru; • editare a înregistrărilor;• utilizarea tehnicilor de − stabilirea • formatare a datelor; modificare a structurii corelaţiilor între • introducere intuitivă (prin tabelului; tabele. diagrame de corelare) a• utilizarea operaţiilor de noţiunii de tabele corelate; editare a tabelelor şi • explicare a proprietăţilor înregistrărilor; fiecărui tip de corelaţie;• descrierea tipurilor de • stabilire a corelaţiilor între corelaţii între tabele; tabele;• explicarea operaţiilor • sortare a înregistrărilor, respective şi stabilirea căutare şi înlocuire a valorilor; corelaţiilor între tabele; • elaborare a filtrelor;• utilizarea operaţiilor destinate sortării *Studii de caz: înregistrărilor, căutării şi • noţiuni generale despre înlocuirii valorilor; normalizarea unui tabel;• elaborarea filtrelor pentru • validarea datelor introduse selectarea înregistrărilor; într-un câmp al tabelului; • utilizarea măştilor (şabloanelor) la introducerea datelor; • asigurarea integrităţii datelor; • editarea în cascadă a datelor *Proiect (exemplu): • crearea tabelelor pentru o bază de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • introducerea datelor în tabelele unei baze de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • redactarea datelor în tabelele unei baze de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • stabilirea corelaţiilor între tabelele unei baze de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); Interogări:• descrierea tipurilor de − destinaţia şi Exerciţii de: interogări şi explicarea structura • introducere intuitivă (prin efectelor interogărilor; interogărilor; desen) a noţiunilor interogare• elaborarea interogărilor − crearea unei şi set dinamic rezultat al cu ajutorul sistemului de interogări; interogării; asistenţă sau prin − sortarea şi • creare a interogărilor
    • proiectare independentă; gruparea predefinite cu ajutorul• elaborarea interogărilor înregistrărilor. sistemului de asistenţă; pentru selectarea datelor; • creare a interogărilor simple şi complexe; • elaborare a interogărilor în studiu. * Studii de caz: • limbaje de programare (structurare) a interogărilor; * Proiect: (exemplu) • formularea cererilor de interogare pentru o bază de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • crearea interogărilor pentru o bază de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • sortarea şi gruparea înregistrărilor unei baze de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); Expresii:• identificarea − construirea Exerciţii de: componentelor unei expresiilor; • scriere şi de evaluare a expresii şi aplicarea − interogări pentru expresiilor; regulilor de formare a adăugare, • construire a expresiilor cu expresiilor; actualizare şi ajutorul sistemului de• evaluarea expresiilor; eliminare; asistenţă;• construirea expresiilor cu − gruparea şi • creare şi modificare a ajutorul sistemului de totalizarea datelor interogărilor de acţiune asistenţă; într-o interogare. • grupare şi totalizare a datelor• elaborarea interogărilor în interogările propuse de de acţiune; profesor sau elaborate de• utilizarea tehnicilor de elevi. grupare şi totalizare a • datelor; * Proiect (exemplu): • formularea cererilor de interogare pe baza expresiilor şi testarea lor pentru o bază de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • adăugarea, actualizarea şi eliminarea înregistrărilor unei baze de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • gruparea şi totalizarea datelor unei baze de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.);
    • Formulare:• descrierea structurii şi − destinaţia şi Exerciţii de: explicarea destinaţiei structura • reprezentare intuitivă (prin formularelor; formularelor; desen) a structurii• identificarea elementelor − crearea şi formularelor şi a fluxului de care alcătuiesc funcţionarea unui date între formulare şi celelalte formularele; formular; obiecte ale bazei de date;• elaborarea formularelor − modificarea • creare a formularelor cu ajutorul sistemului de formularelor; predefinite cu ajutorul asistenţă *sau prin − folosirea sistemului de asistenţă *sau proiectare independentă; formularelor; prin proiectare independentă;• aplicarea tehnicilor de − crearea • stabilire a proprietăţilor modificare a formularelor pe formularelor, controalelor şi formularelor; baza tabelelor secţiunilor;• utilizarea formularelor corelate; • modificare a formularelor; pentru vizualizarea, − formatarea datelor. • particularizare a formularelor; modificarea şi validarea • exerciţii de folosire a datelor; formularelor.• explicarea modului de • proiectare a interogărilor pe funcţionare a tabele corelate ca bază pentru formularelor pe baza formulare; tabelelor corelate; • creare şi folosire a• elaborarea formularelor subformularelor; pe baza tabelelor • formatare a datelor din baze de corelate; date• descrierea şi utilizarea tehnicilor de formatare a *Proiect (exemplu): datelor; • crearea formularelor pe baza unui tabel a unei baze de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • folosirea şi modificarea formularelor unei baze de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • crearea formularelor pe baza tabelelor corelate a unei baze de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • formatarea datelor dintr-o bază de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.);
    • Rapoarte:• descrierea structurii şi − destinaţia şi Exerciţii de: explicarea destinaţiei structura • reprezentare intuitivă (prin rapoartelor; rapoartelor. desen) a structurii rapoartelor• identificarea − crearea şi şi a fluxului de date între componentele care funcţionarea unui raport şi celelalte obiecte ale alcătuiesc raportul; raport. bazei de date;• elaborarea rapoartelor cu − codificarea • elaborare a rapoartelor cu ajutorul sistemului de rapoartelor. ajutorul sistemului de asistenţă asistenţă sau prin − crearea rapoartelor sau prin proiectare proiectare independentă; pe baza tabelelor independentă;• descrierea şi utilizarea corelate. • analiză de structură şi de tehnicilor de modificare a − gruparea şi particularizare a raportului; rapoartelor; totalizarea datelor • creare şi folosire a rapoartelor• elaborarea rapoartelor într-un raport. şi subrapoartelor pe baze de principale cu subrapoarte date propuse de profesor sau paralele sau ierarhizate; * Compactarea şi elaborate de elevi;• utilizarea tehnicilor de repararea unei baze de • grupare şi totalizare a datelor grupare a datelor într-un date. în rapoarte; raport; * Securitatea unei baze • compactare şi reparare a unei de date. baze de date; * Administrarea unei • creare a parolelor de acces baze de date. pentru diferite tipuri de utilizatori ai bazei de date. * Proiect (exemplu): • crearea rapoartelor pe baza unui tabel a unei baze de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • crearea rapoartelor pe baza tabelelor corelate a unei baze de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • gruparea şi totalizarea datelor într-un raport a unei baze de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • compactarea şi repararea unei baze de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.); • crearea parolelor de acces pentru diferite tipuri de utilizatori ai unei bazei de date (“Şcoala”, „Biblioteca”, „Magazin” etc.);
    • 2. ELEMENTE DE WEB DESIGN• explicarea sensului Documente Web: Exerciţii de: termenilor document Web, − noţiuni şi concepte; • reprezentare prin site; − formatele documentelor desen a structurii• identificarea etapelor de Web; unui site; elaborare a unui document − structura unui site; • diferenţiere a Web; − cerinţe către documente etapelor de• identificarea cerinţelor şi Web; elaborare a unui recomandărilor către − etapele de elaborare a document Web şi de documente Web; documentelor Web; explicare a − resurse soft pentru conţinutului fiecărei crearea şi generarea etape; documentelor Web. * Studii de caz: • limbaje de programare pentru elaborarea aplicaţiilor Web; * Proiecte (exemple): • formularea cerinţelor către un site (“Şcoala mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.); • elaborarea structurii unui site (“Şcoala mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.);• identificarea documentelor Formatul HTML. Exerciţii de: Web în format HTML Crearea documentelor HTML • creare a (succint a documentelor cu ajutorul aplicaţiilor Office. documentelor HTML); Publicarea documentelor Web HTML cu ajutorul• elaborarea documentelor în Internet aplicaţiilor Office; HTML cu ajutorul • *publicare a aplicaţiilor Office; documentelor Web• publicarea documentelor în Internet; Web în Internet * Proiecte (exemple): • crearea unui site (“Şcoala mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.) cu ajutorul aplicaţiilor Office;• elaborarea documentelor Limbajul HTML. Structura Exerciţii de: HTML simple (fără legături, generală a unui document • creare a unui care afişează doar texte şi HTML. document HTML linii orizontale); Formatarea textului: simplu (fără• formatarea textului − titlu; legături, care documentelor HTML − paragrafe; afişează doar texte − comentarii; şi linii orizontale);
    • − stiluri fizice; • formatare a textului − stiluri logice; documentelor − linii orizontale. HTML; * Proiecte (exemple): • crearea documentelor HTML – componente ale unui site (“Şcoala mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.);• organizarea textului în liste Liste: Exerciţii de: în documentele HTML; − ordonate; • creare a listelor − neordonate; (ordonate, − de definiţii. neordonate, de Selectarea tipului de marcare. definiţii); Selectarea tipului de • formatare a listelor numerotare. (ordonate, Imbricarea listelor. neordonate, de definiţii); • creare a listelor imbricate; • identificare a listelor într-un cod HTML; * Proiecte (exemple): • inserare a listelor în documente HTML – componente ale unui site (“Şcoala mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.);• inserarea într-un document Legături (externe, interne): Exerciţii de: HTML a legăturilor către alte − referinţă; • creare a legăturilor documente; − cale; către un document• inserarea într-un document − anchoră; extern (aflat în HTML a legăturilor către − comentariu. acelaşi sau în alt secvenţe ale aceluiaşi catalog); document sau ale altor • creare a legăturilor documente; către un site; • creare a legăturilor către o secvenţă a aceluiaşi sau a altui document; • crearea a posibilităţilor de lansare la execuţie a unei aplicaţii de expediere a mesajelor;
    • • creare a legăturilor către un fişier format arbitrar cu scopul creării unei copii pe disc a acestui fişier. * Proiecte (exemple): • creare a legăturilor între documentele HTML – componente ale unui site (“Şcoala mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.);• identificarea formatelor Imagini: Exerciţii de: fişierelor-imagini; − dimensiuni; • recunoaştere a• inserarea în documente − contur; formatelor de HTML a imaginilor; − legături; fişiere-imagini; − comentarii. • inserare în documente HTML a imaginilor; * Proiecte (exemple): • inserarea imaginilor în documentele HTML – componente ale unui site (“Şcoala mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.);• crearea şi editarea tabelelor Tabele: Exerciţii de: în documente HTML; − titlu; • creare a tabelelor în• obţinerea efectelor de design − linie; documente HTML; pentru documente HTML − coloană; • utilizare a tabelelor prin utilizarea tabelelor; − celulă; pentru efecte de − contur. design a documentelor HTML; * Proiecte (exemple): • crearea tabelelor în documentele HTML – componente ale unui site (“Şcoala mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.); • obţinerea efectelor de design pentru un site (“Şcoala mea”, „Satul natal”, „Magazin” etc.)
    • VI. Sugestii metodologice Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea-învăţarea informaticiisunt: 1. Formarea de competenţe specifice disciplinei informaticii. 2. Antrenarea sistematică în scopul dezvoltării competenţelor de bază a disciplinei. 3. Utilizarea metodelor active de instruire, centrate pe elev. Curriculumul liceal la disciplina Informatica proiectează şi organizează procesul instructivîn contextul dezvoltării competenţelor specifice ale disciplinei. O astfel de abordare prevedeproiectarea demersului didactic la Informatică în vederea formării aptitudinilor de integrare aelevilor în societatea informaţională. Fiind un ansamblu de capacităţi, cunoştinţe şi abilităţi, competenţa poate fi realizată doarprin dezvoltarea integrată a aspectelor sale dominante: - aspectul cognitiv, care vizează utilizarea teoriilor şi a noţiunilor din Informatică; - aspectul funcţional, care reprezintă capacităţile persoanei de a activa într-un anumitdomeniu: profesional, educaţional, social, utilizând mijloacele digitale; - aspectul etic, care vizează valorile personale şi sociale. În asimilarea informaţiei comunicate sunt implicate procesele psihice de percepţie,memorare şi operaţii de gîndire. Prin urmare, pentru elaborarea sarcinilor didactice se vautiliza în special taxonomia lui Bloom, orientată spre atingerea de către persoana instruită anivelului intelectual, determinat de standarde. Pentru asimilarea de către elevi a cunoştinţelor se recomandă utilizarea metodelor:SINELG, interviu, lectura ghidată, exerciţii practice la calculator, probleme simple pentrudezvoltarea gândirii algoritmice; Aspectul de expertiză al competenţei are rolul de dezvoltare a capacităţilor intelectuale şipsihomotorii ale elevilor. Pentru dezvoltarea potenţialului intelectual pot fi folositetaxonomiile: Simpson, Dove etc. Metodele recomandate la disciplina Informatica sunt: expunerea de material teoretic,lucrul la calculator, individual şi/sau sub conducerea cadrului didactic, rezolvarea deprobleme, lucrarea practică, lucrarea de laborator. Aspectul aplicativ al competenţei formează la elevi atitudini şi comportament în contextulcondiţiilor sociale bine determinate. Pentru atingerea acestui scop la elaborarea sarcinilordidactice se va folosi taxonomia lui Krathwohl. Metodele recomandate în acest context sunt: studiul de caz, proiectul de cercetare,dezbaterea etc. VII. Sugestii pentru evaluare Axarea procesului de învăţare-predare-evaluare pe competenţe generează o structurăcontinuă a evaluării, realizată prin evaluare formativă şi testări sumative (finale). În baza activităţilor de evaluare se obţine motivarea elevilor şi recepţionarea unuifeed-back continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învăţare; stimulareaautoevaluării şi evaluării reciproce; evidenţierea succeselor; implementarea evaluăriiselective sau individuale. Un element inovativ al evaluării este posibilitatea de utilizare a resurseloreducaţionale digitale pentru testările asistate de calculator, atât local cât şi on-line. În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă,continuă a competenţelor la elevi reflectate în standardele educaţionale.
    • Sarcinile de evaluare formativă urmează să fie separate pe grade de dificultate, pentrua permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a elevilor evaluaţi.Elaborarea itemilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor corespunzătoare. Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scrisă,metode interactive: studii de caz, lucrări practice, proiecte, testări interactive asistate decalculator. Activităţile practice vor fi realizate eficient de către elevi în cazul în care aceştia vorfi informaţi de către profesor referitor la: tematica lucrărilor, modul de evaluare(bareme/grile/criterii de notare), condiţiile de realizare a activităţii. Realizarea evalurării continue permite o apreciere obiectivă a cunoştinţelor şicompetenţelor elevilor, precum şi a progréselor înregistrate de aceştia. Evaluarea sumativă se va realiza la sfîrşitul fiecărei teme, semestru şi an şcolar. Încalitate de elemente componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utilizareaitemilor de tip problemă pentru rezolvare la calculator, a testelor asistate de calculator şi alucrărilor scrise. VIII. Lista bibliografică1. Beşliu V., Coşuleanu I., Gremalschi A., Tkaci G. Starea pregătirii electronice a Republicii Moldova // Tendinţele de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale. Conferinţa Internaţională. Chişinău, ASEM, 2004.2. Braicov A. HTML. Ghid de iniţieire. Chişinău, Editura Prut Internaţional, 20083. Braicov A. Turbo Pascal. Culegere de probleme. Chişinău, Editura Prut Internaţional, 20074. Cabac V. Elemente de modelare matematică. Chişinău, Editura Lumina, 1998.5. Cartaleanu T. , Cosovan O., Goras-Postică V., et al., Formare de competenţe prin strategii didactice interactive, Centrul Educaţional Pro Didactica, Chişinău, 2008.6. Cercez E., Şerban M. Informatica. Iaşi, Editura Polirom, 2000.7. Ciobanu I., Curbet Gh., Gremalschi A., Gremalschi L., Ivanov L., O nouă viziune asupra Curriculumului şi Standardelor la Informatică // „Modernizarea standardelor şi curricula educaţionale – deschidere spre o personalitate integrală”: Materialele Conf. Şt. Intern. 22– 23 oct. 2009. Ch.: Inst. de Ştiinţe ale Educaţiei, 2009.8. Concepţia guvernării electronice. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 733 din 28.06.2006 // Monitorul Oficial, nr. 106 din 14.07.20069. Corlat S., Ivanov L. Calcul numeric. Curs de lecţii. Chişinău, CCRE “Presa”, 2004.10. Giumale C. Introducere în analiza algoritmilor. Iaşi, Editura Polirom, 2004.11. Gremalschi A. Informatica. Tehnici de programare. Chişţinău, Editura Ştiinţa, 2003.12. Gremalschi A. Informatică. Manual pentru clasa a 11-a. Chişinău, Ştiinţa, 200813. Gremalschi A. Mocanu Iu., Spinei I. Informatica. Limbajul PASCAL. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2003.14. Gremalschi A., Gremalschi L., Informatica − o disciplina şcolară ce formează gândirea algoritmică şi bazele culturii informaţionale // Materialele Conferinţei Internaţionale „Calitatea învăţământului. Teoria şi practica utilizării tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale în educaţie. 12−13 martie 2008”. Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Chişinău, 2008.15. Gremalschi A., Gremalschi L., Mocanu Iu. Informatică. Manual pentru clasa a 10-a. Chişinău, Ştiinţa, 200716. Gremalschi A., Mocanu Iu., Gremalschi L. Informatica. Structura calculatorului. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2000.17. Guţu V., Chicu V., Dandara O. et al., Psihopedagogia centrată pe copil, Centrul Educaţional-Poligrafic al USM, Chişinău, 2008.
    • 18. Minder M., Didactica funcţională, Editura Cartier, Chişinău, 2003.19. Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – "Moldova electronică". Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 255 din 09.03.2005 // Monitorul Oficial, nr. 46-50 din 25.03.2005, art. 336