Your SlideShare is downloading. ×
Colegiul național pedagogic ”gh. lazar”
Colegiul național pedagogic ”gh. lazar”
Colegiul național pedagogic ”gh. lazar”
Colegiul național pedagogic ”gh. lazar”
Colegiul național pedagogic ”gh. lazar”
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Colegiul național pedagogic ”gh. lazar”

600

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
600
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. DACĂ NU POȚI FACE BINE UNUI OM, MĂCAR NU-I FACE RĂU! Echipa de proiect: Prof. Ionița Timiș Elevi: Teofana Cismaș, Mihaela Moraru Colegiul Național Pedagogic ”Gh. Lazar” Cluj-Napoca Motivația Din păcate, în zilele noastre, oamenii pun mare accent pe diferențele dintre ei, diferențe care împiedică buna colaborare. Prin diferențiere, involuntar, se ajunge la discriminare, proces prin care se face distincție, separare clară între mai multe elemente. Discriminarea poate fi împiedicată prin conștentizarea urmărilor de către copiii de mâine. Copiii, fiind în procesul de creștere, conștientizează mai bine gravitatea discriminării cu condiția de a li se explica ținând cont de nivelul lor de vârsta. Din cauza faptului că copiii petrec marea majoritate a timpului într-o instituție de învățământ, cele mai multe cazuri de discriminare sunt înregistrate aici. La fel și în școala noastră am identificat o situație conflictuală de discriminare etnica în rândul elevilor de clase primare. Elevii români din Colegiul nostru moștenesc din familie o gândire negativă față de elevii de etnie rromă prin care discriminează și discreditează această categorie, manifestând o atitudine de superioritate. Pentru rezolvarea acestei probleme am identificat o soluție prin aplicarea unui experiment la clasa a III-a prin care copiii erau puși în situația de a trăi în starea celor discriminați. SCOPUL EXPERIMENTULUI Responsabilizarea atitudinilor comportamentale pozitive ale elevilor față de diversitatea etnică școlară și socială. OBIECTIVELE EXPERIMENTULUI Intrarea în ”pielea” celor discriminați și discreditați pentu a înțelege prin empatie cât de rău se poate simți cineva care este umilit și discriminat. Experimentarea a două ipostaze, de superioritate respectiv de inferioritate, prin care să înțeleagă că oricine și oricînd poate fi într-o stare sau alta, pentru a înlătura discriminarea din comportamentul elevilor. Conștientizarea consecințelor atitudini discriminării asupra copiilor de altă etnie, naționaltate sau confesiune. Încurajarea colaborării între elevi, indiferent de etnie, religie, nivel social.
  • 2. IDENTIFICAREA SITUATIEI PROBLEMA POVESTEA ÎNCEPE AȘA… La mijlocul semestrului II, în clasa a II-a aparut o schimbare care avea să le marcheze colectivul clasei. Un elev de etnie rromă a fost transferat în aceasta clasă, el venind de la un centru de plasament unde avea o lume a lui pe care și-o înțelegea. Aici, în viața lui se va petrece o schimbare, în sensul că lumea lui se va spulbera și va intra în alta în care nu va fi înțeles și acceptat. A fost adoptat de o familie de români din oraș. Se distingea foarte bine între ceilalți elevi prin culoarea pielii. Învățătoarea clasei a II-a i-a pregatit pe elevi dânsei pentru a preveni discriminarea. Celelalte clase primare însă, nu au avut parte de aceeași pregătire, fapt pentru care, încă de la început a apărut discriminarea. În timpul pauzelor, elevul rrom încerca să se integreze în colectivitate prin intrarea în discuții cu colegii lui, prin implicarea în anumite jocuri, dar elevii din clasa a III-a au început să arunce asupra lui etichetări precum ”cioroiul” sau ”negroteul”. În fiecare zi, elevul rrom avea de suportat jignirile colegilor mai mari și marginalizarea în timpul pauzelor. Inspirata de un dicton creștin ” Dacă nu poți face bine unui om, măcar nu-i face rău”, am propus să intervenim prin implicarea celor care aveau să devină învățătoare pentru a ști să prevină și să gestioneze astfel de situații. Datorită acestui incident am hotărât rezolvarea problemei printr-un experiment inedit care trebuia să trezescă conștiințele elevilor prin schimbarea comportamentelor, din atitudini agresive în atitudini de de toleranță și respect reciproc. Am decis, împreună cu echipa proiectului, să supunem elevii clasei a III-a unui experiment pe care niciodată nu am dorit să-l denumim astfel, preferând o titulatură lipsită de conotaţii prea inalte, cea de “exerciţiu”, un termen care ne punea, într-o oarecare măsură, la adăpost faţă de criticile viitorilor contestatari ai moralităţii întreprinderii noastre. Prin acest exercițiu am urmărit ca elevii clasei a III-a să fie puşi în situaţia de a trăi, pentru câteva ore, viaţa altcuiva. Aveau să fie obligaţi, fie că avea să le placă fie că nu, să trăiască viaţa unor copiii pe care nu-i cunoscuseră niciodată. Am creat instantaneu un microcosmos social în cadrul grupului de elevi de clasa a III-a. Acest exercițiu impunea împărţirea clasei de elevi în două grupuri pe baza culorii părului (imaginar), un gup de blonzi și altul de bruneți.
  • 3. EXPERIMENTUL Perioada proiectului: Experimentul s-a derulat în curs a doua zile. Desfășurarea experimentului Metode de lucru: Prima zi: S-a urmărit împărţirea clasei de elevii, toţi români, în 2 grupuri pe baza culorii părului: blonzi sau bruneți (cei cu alte culori au mers în grupul cu nuanţa cea mai apropiată de nuanţa părulu lor). Blonzii au primit eșarfe galbele pe care le-au legat la mână, prin care să se distingă de bruneți. Într-o primă fază, am încurajat o atitudine de superioritate din partea celor cu părul brunet, spunându-le acestora că a avea părul negru e semnul inteligenţei superioare a “purtătorilor”, drept pentru care aceştia merită anumite privilegii. Copiii cu părul brunet sunt înfăţişaţi ca “superiori”, beneficiind de anumite privilegii şi fiind încurajaţi să dezvolte o atitudine discriminatorie faţă de colegii lor blonzi. Scenariu: Li s-a oferit elevilor un scenariu conform căruia copiii părul negru sunt mai buni, mai inteligenţi, sunt favorizaţi în ceea ce priveşte durata pauzelor, accesul la locurile de joacă din curtea şcolii sau accesul la parcul cu module de joacă. Grupului blonzilor li se interzice să se joace alături de ceilalţi, li se impune să poarte pe unul din braţe nişte banderole, ca semn al inferiorităţii. Rezultatul: copiii bruneți au dezvoltat un comportament agresiv faţă de cei blonzi, în timp ce “rasa inferioară” a manifestat simţăminte negative de frică şi chiar aversiune faţă de propria persoană. Până şi notele obţinute la anumite teste de verificare au scăzut în cazul copiilor “inferior” şi au crescut în rândurile “bruneților”. A doua zi: În ziua următoare, sub dirijarea coordonatoarei proiectului, rolurile s-au inversat, elevii fiind “informaţi” că rasa superioară are de fapt părul blond. Comportamentul şi notele la teste s-au modificat în consecinţă. Aceiaşi copii care fuseseră dezavantajaţi în primele zile şi-au asumat imediat rolul opresorilor. Comportamentele celor două grupuri se modifică în consecinţă. Cel mai interesant aspect monitorizat este faptul că în ambele zile ale exerciţiului, cei “marcaţi” ca fiind inferiori au dezvoltat comportamente de elevi realmente inferiori, cu rezultate inferioare celorlalţi la jocurile de grup şi testele de verificare administrate, pe când elevii “superiori” au excelat în activităţile lor si au dezvoltat atitudini discriminatorii faţă de grupul defavorizat. În foarte scurt timp cei defavorizaţi devin foarte trişti şi se izolează de ceilalţi. Apar porecle
  • 4. precum “negricioșii” sau “gălbeneii” şi chiar încep să fie folosite stereotipii de limbaj şi atitudini discriminatorii venite din zona elevilor cu părul negru. Se iscă şi un conflict. Unul dintre copiii cu părul blond îşi loveşte colegul care cu doar 15 minute în urmă îi era foarte apropiat pentru simplul motiv că acesta îl numise “gălbenelul”, termen care deja căpătase o conotaţie peiorativă pe care băieţelul agresat verbal o compară cu cea asociată termenului “cioară”- termen folosit în cazul populaţiei rrome. Devine evident faptul că un grup de copii extrem de comunicativi, cooperanţi şi prietenoşi îşi schimbase în doar câteva zeci de minute comportamentul doar pentru că mediul social în care se mişcau îşi modificase in mod radical caracteristicile. Copiii timizi de altădată au devenit extrem de comunicativi, chiar cu veleităţi de lideri, în momentul în care au fost “învestiţi” cu atribute de superioritate, în timp ce micuţi care până la exerciţiu se încadrau printre cei mai isteţi şi mai expansivi au devenit retraşi şi supuşi din ce în ce mai des erorilor. Impactul: In ceea ce priveste impactul atitudinii emotionale asupra psihicului si in ceea ce privesc rezultatele la testele din perioada exercitiului, se paote observa o neta crestere a acestora. Inainte, in timpul si dupa aplicarea exercitiului, s-au dat copiilor trei teste : inainte cu doua saptamani de aplicarea exercitiului s-a dat un prim test de evluare a cunostintelor la disciplina pe care o predau unde rezultatele au fost obisnuie, alte doua teste in timpul celor doua zile de derulare a exercitiului, teste la care punctajele elevilor au crescut în ziua în care erau în grupul favorizat, respectiv au scăzut în ziua în care erau în grupul defavorizat, pentru ca, după terminarea experimentului, să se menţină la un nivel ridicat pentru restul întregului an şcolar, observandu-se aceasta si printr-un ultim test, la un interval de doua saptamani dupa exercitiul proiectului. Rezultatele testelor au fost analizate comparative si s-a observat un lucru extrem de ciudat cu acești copii care sunt brusc aruncați într-un univers unde află cât de minunați sau cât de defavorizaţi sunt. CONCLUZII ŞI INTERPRETĂRI O prima concluzia trasa din acest experiment este aceea că prejudecăţile de natură rasială, stereotipiile şi tendințele discriminatorii sunt latente în fiecare dintre noi. Este suficient un context social nefericit pentru ca acestea să iasă în evidenţă în orice individ. A doua concluzie este aceea ca omul este prin definiţie o fiinţă socială şi sociabilă, care se adaptează la mediul înconjurător. Dacă se reuşeşte pentru un timp îndelungat controlarea
  • 5. mediului, omul poate fi literalmente “încarcerat” într-o realitate subiectivă, deformată, în care abilităţile de a gândi critic să-i fie într-o mare măsură suprimate. Este remarcabil cum în acest caz mici diferenţe între oameni pot declanşa prejudecăţi în fiecare dintre subiecţi şi cât de greu este să te debarasezi de ele. Interpretari: Oricât de mici sau de superficiale ar fi diferenţele dintre copiii, în momentul în care acestea devin indicatorii superiorităţii, respectiv ai inferiorităţii , ai acceptabilităţii sau respingerii sociale, ai valorizării ori devalorizării, ele sunt de îndată instituţionalizate, nasc reguli şi creează norme, dând naştere unor aşteptări faţă de comportamentul oamenilor învestiţi cu un anumit statut. O perspectivă interesantă este şi cea a felului în care aşteptările, pozitive sau negative, pe marginea abilităţilor unei persoane, pot influenţa situaţia şi performanţele respectivului. Situarea intr-o postura pozitiva determină în mod clar o îmbunătăţire a rezultatelor şi abilităţilor subiecţilor, în cazul celor etichetaţi artificial ca "inferiori", aşteptările scad, rezultatele sunt mai slabe. Intentia si scopul exercitului a fost acela de reducere a prejudecăţilor şi discriminării pe care aceste experimente îl au asupra subiecţilor, care, in urma discutiilor ample la finalul celei de a doua zi a exercitiului, adresandu-se elevilor intrebari de genul: cum s-a simtit fiecare elev in postura de inferior sau superior, cum este sa fii discriminat, cum te simti cand te pui in pielea celuilalt si esti jignit si discreditat. Elevii, intelegand starea celor asupriti sau cat de rau trebuie sa te simti cand esti in inferioritate, au ajuns la concluzia ca, inainte a face vreo aluzie, sau etichetare, folosindu-se de empatie, vor pregusta suferinta celuilalt si nu vor mai discrimina pe nimeni. Aceasta atitudine va fi dusa mai departe, prin lansarea acestui proiect si altor clase de elevi, dar si in sanul familiei si in randul prietenilor.

×