1. Evaluarea potentialului turistic in judetul Sibiu
(localitatile Sibiu, Ocna Sibiului, Medias si Miercurea Sibiului)
A.Evaluarea resurselor naturale
Resurselor naturale am acordat 20 de puncte din totalul de 50 de puncte care revin
resurselor turistice. In evaluarea resurselor natural au fost luate in considerare 3 componente
si anume: cadrul natural, ariile protejate si factorii naturali terapeutici.
A1. Evaluarea cadrului natural
Punctajul maxim acordat cadrului natural este de 5 puncte, care se acorda dupa cum urmeaza:
• Pozitia pe trepte de relief : campie-1 punct; dealuri si podisuri- 1,5 puncte; subcarpati-
2 puncte; munti, litoral si Delta Dunarii- 2,5 puncte
• Geomorfologie (1 punct) : vecinatatea unor unitati impunatoare; relief carstic
(Calcarele cu Hippurites de la Cisnadioara; Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului- cute
diapire); relief vulcanic (Vulcanii Noroiosi de la Hasag- 15 km de Ocna Sibiului);
• Vegetatia (1 punct) : suprafata impadurita (peste 30% din totalul suprafetei UAT- 0,5
puncte; sub 30%- 0,25 puncte); diversitatea florei (0,5)
• Fauna (0,5 puncte) : interes cinegetic mare- 0,5 puncte: mediu- 0,25 puncte
La pozitia pe trepte de relief toate cele 4 localitati au primit 1,5 puncte, intrucat sunt
situate in zone depresionare sau de podis (orasul Sibiu este situat in Depresiunea Sibiului,
Medias in Podisu Tarnavelor iar Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului in Podisul Secaselor).
Din punct de vedere al geomorfologiei toate localitatile au primit puncaj maxim (adica
1 punct), mai putin Medias care a primit zero puncte datorita faptului ca pe o raza de 30 de
km in jurul sau nu exista nicio unitate geomorfologica remarcabila.
S-a luat in vedere vecinatatea unor unitati natural impunatoare cum sunt Calcarele cu
Hippurites de la Cisnadioara (localitate situata la circa 12 km de Sibiu), cutele diapire de la
Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului (acestea doua din urma reprezinta forme de relief
carstic) dar nu in ultimul rand Vulcanii Noroiosi de la Hasag (situate la o distant de 15 km de
Ocna Sibiului si 20 km de Sibiu), forma de relief volcanic.
CALCARELE CU HIPPURITES (Sibiu»Cisnadioara) - Este o rezervatie geologica si
monument al naturii. Aici se afla un bloc masiv de calcar, din Cretacicul superior, în care au
fost identificate fragmente de corali, unele foraminifere, amoniti, belemniti. Are o suprafata
de 1 ha.
VULCANII NOROIOSI DE LA HASAG - reprezinta o rezervatie geologica pe
depozite samatiene, situata in judetul Sibiu, la 21 km de municipiul Sibiu, in apropierea

2. satului Hasag, de unde se traverseaza Valea Paraului Alb, apoi Valea Paraului Visa. Pe valea
paraului Visa se observa trei conuri de marimi diferite, cel mai mare cu un diametru de 50 m
si o inaltime de 6-8m si doua conuri cu diametrul de 10 m. Materialul de pe conuri este foarte
fin si nu exista nici o vegetatie, ceea ce da un aspect dezolant peisajului. Prezenta vulcanilor
de la Hasag se explica prin structura geologica particulara pe care o imprima sarea din
fundament. Din cauza presiunilor tectonice din timpul fazelor de cutare, sarea fiind elastica, a
fost impinsa spre suprafata formand cute diapire. Un astfel de masiv diapir este cel de la Ocna
Sibiului, situat la sud de Hasag. S-a constatat ca in jurul vulcanilor, prin fisurile datorate
miscarilor tectonice se elimina gaz metan care antreneaza si o parte din apa sarata. Aceasta
inmoaie marnele transformandu-le in noroi, care este impins afara. Noroiul a dat nastere la
conuri, prin care mai iese apa si bolboroseste gazul metan. Aceasta suprafata protejata de 100
ha a fost descoperita in anul 1853 de C. J. Andrae, iar mai apoi fiind analizata de E. Bielz
(1857). In urma studiilor efectuate in regiune de-a lungul timpului, aspectul vulcanilor
noroiosi nu s-a schimbat foarte mult.
Vegetatia
S-au luat in considerare doua subcriterii si anume suprafata impadurita (peste 30%
din totalul suprafetei UAT- 0,5 puncte; sub 30%- 0,25 puncte) precum si diversitatea florei
(0,5). Medias, Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului au primit fiecare cate 0,25 puncte intrucat
nu dispun de resurse forestiere extinse si nici nu adapostesc specii de plante rare neavand
rezervatii natural pe teritoriul lor.
Sibiul a primit punctaj maxim (1 punct) intrucat din zona de sud-vest a municipiului se
extinde Padurea Dumbrava.
Pădurile care acoperă 186.748 ha, 34,2 % din aria judetului, reprezintă o resursă
importanta a judetului Sibiu. Avand 34,2% din suprafata acoperita cu vegetatie forestiera,
judetul Sibiu se situeaza pe locul 18 pe tara, cu o pondere de 2,8% în total tara, fondul
forestier cuprins în principal din conifere şi foioase, asigurând materie primă pentru industria
lemnului, fiind si sursa de energie pentru comunitatile din mediul rural.
Fauna
Am punctat fauna din punct de vedere cinegetic, in functie de interes : interes
cinegatic mare (0,5 puncte) si interes mediu (0,25 puncte).
Orasul Medias a primit un punctaj mai mare, interesul cinegetic din aceasta zona
fiind mai mare. Pe o raza de 30 km de acest oras cele mai cunoscute zone cingatice sunt :
Biertan, Atel si Mosna.
ZONĂ CINEGETICĂ (din BIERTAN) (Sibiu»Biertan) al carui fond cinagatic se
remarca prin : Cerb lopatar, cerb carpatin, sitari.
ZONĂ CINEGETICĂ (în AŢEL) (Sibiu»Atel). Fauna cinegetica este cunoscuta prin
speciile: Cerb lopatar si porc mistret.
ZONĂ CINEGETICĂ (în MOsNA) (Sibiu»Mosna). Fondul cinegetic se distinge prin
interesul asupra Cerbului lopatar, caprioarei si porcului mistret.

3. Celelalte 3 localitati analizate au primit fiecare cate 0,5 puncte, interesul cinegetic aici
fiind mai mic. Zonele cinegetice mai importante sunt : Sadu (langa Sibiu) si Saliste (intre
Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului).
ZONA CINEGETICĂ (din SADU) (Sibiu»Sadu) . Fauna cinegetica este reprezentata
de: Cerb lopatar, capra neagra, urs, mistret.
ZONĂ CINEGETICĂ (din SĂLIsTE) (Sibiu»Saliste). Aici speciile de animale
destinate vanatorilor sunt: Cerbul lopatar, ursul, sitari, porcul mistret.
A2. Evaluarea ariilor protejate
Ariilor protejate le-am acordat 5 puncte din totalul de 20 de puncte acordate cadrului
natural.
• Existenta (1 punct); inexistenta (0 puncte)
• Importanta : nationala – 1 punct ; judeteana – 0,5 puncte
• Starea actuala a rezervatiei – 1 punct
• Valoarea peisagistica: 0,5 puncte
• Suprafata totala protejata: mare – 0,7 puncte; mica – 0,3 puncte
• Unicitatea ariei protejate - 1 punct
Din cele 4 localitati analizate, doar Sibiu si Ocna Sibiului dispun de rezervatii naturale
pe teritoriul lor sau in imediata apropiere. Acestea sunt: rezervatiile naturale de la Vulcanii
Noroiosi , Hasag, 15 km de Ocna Sibiului; calcarele cu Hippurites de la Cisnadioara, 10 km
de Sibiu; Rezervatia Naturala Lacul Fara Fund din Ocna Sibiului; Parcul Natural Dumbrava
Sibiului - Sibiu
VULCANII NOROIOSI DE LA HASAG - reprezinta o rezervatie geologica pe
depozite samatiene, situata in judetul Sibiu, la 21 km de municipiul Sibiu, in apropierea
satului Hasag, de unde se traverseaza Valea Paraului Alb, apoi Valea Paraului Visa. Pe valea
paraului Visa se observa trei conuri de marimi diferite, cel mai mare cu un diametru de 50 m
si o inaltime de 6-8m si doua conuri cu diametrul de 10 m. Materialul de pe conuri este foarte
fin si nu exista nici o vegetatie, ceea ce da un aspect dezolant peisajului. Prezenta vulcanilor
de la Hasag se explica prin structura geologica particulara pe care o imprima sarea din
fundament. Din cauza presiunilor tectonice din timpul fazelor de cutare, sarea fiind elastica, a
fost impinsa spre suprafata formand cute diapire. Un astfel de masiv diapir este cel de la Ocna
Sibiului, situat la sud de Hasag. S-a constatat ca in jurul vulcanilor, prin fisurile datorate
miscarilor tectonice se elimina gaz metan care antreneaza si o parte din apa sarata. Aceasta
inmoaie marnele transformandu-le in noroi, care este impins afara. Noroiul a dat nastere la
conuri, prin care mai iese apa si bolboroseste gazul metan. Aceasta suprafata protejata de 100
ha a fost descoperita in anul 1853 de C. J. Andrae, iar mai apoi fiind analizata de E. Bielz

4. (1857). In urma studiilor efectuate in regiune de-a lungul timpului, aspectul vulcanilor
noroiosi nu s-a schimbat foarte mult.
CALCARELE CU HIPPURITES (Sibiu»Cisnadioara) - Este o rezervatie geologica si
monument al naturii. Aici se afla un bloc masiv de calcar, din Cretacicul superior, în care au
fost identificate fragmente de corali, unele foraminifere, amoniti, belemniti. Are o suprafata
de 1 ha.
LACUL FARA FUND – OCNA SIBIULUI
Situat în Parcul Public al orasului Ocna Sibiului, în imedita apropiere a statiei C.F.R,
Lacul Fara Fund a fost cunoscut sub numele de Lacul Lemnelor si Lacul Francisc. Face parte
din complexul lacustru de natura antropogena care acopera aici o mare dolina a stratului de de
sare din zacamânt .
S-a format pe locul fostei saline Francisca, închisa si abandonata din anul 1975.
Tavanul salinei se afla la cca. 10-13 m sub nivelul solului. Prabusindu-se datorita infiltratiilor
si lipsei elementelor de sustinere, s-a creat un crater care în timp a acumulat apa.
Are o forma ovala, un diametru de 40-50m, o suprafata a luciului de apa de 1655mp si
un volum de 11.114 mc. În pofida denumirii , are doar 33-34 m adâncime maxima.
Masivul de sare pe care se afla lacul se afla la numai 6m de suprafata. Concentratia
sarii în apa este de 318 g/l la adâncime, în timp ce la suprafata atinge doar 96 g/l. Rezulta deci
o stratificare în adâncime a întregului volum de apa. Fiind mai putin sarat, stratul de la
suprafata permite patrunderea razelor de soare, iar acestea încalzesc bine particulele de sare
mai dense din stratul inferior. Acesta este fenomenul de heliotermie, care se manifesta cel mai
puternic în acest lac. Este si principiul motiv pentru care „Lacul fara fund ” a fost declarat
rezervatie naturala.
PARCUL NATURAL DUMBRAVA SIBIULUI
Substratul ecologic este alcatuit din depozite cuaternare de pietrisuri si argile
nisipoase. Solurile sunt aluviale, soluri brune de padure si soluri argiloiluviale podzolite
(pseudogleizate).
Parcul Dumbrava Sibiului este traversat de pârâul Trinbach, care formeaza pe cursul
sau 3 lacuri de origine antropica : unul la Muzeul Tehnicii Populare si doua în Gradina
Zoologica Sibiu.
Clima este de depresiune cu temperatura medie anuala in jur de 9oC . Precipitatiile
anuale sunt cuprinse între 660 - 700 mm ; indicele de ariditate este în jur de 35. Padurea
Dumbrava este un stejaret de terasa, respectiv Querco robori-Carpietum în care, pe lânga
stejar (Quercus robur),vegeteaza foarte bine carpenul (Carpinus betulus), ciresul paduret
(Prunus avium), ulmul (Ulmus minor), jugastrul (Acer campestre) si teiul (Tilia platyphyllos).
Sporadic apare si gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), artarii (Acer
platanoides, A. pseudoplatanus) si scorusul (Sorbus aucuparia).

5. Dintre arbusti cresc aici lemnul câinelui (Ligustrum vulgare), paducelul (Crataegus
monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), sângerul (Cornus sanguinea), macesul (Rosa
canina), salba moale (Evonymus europaea), crusinul (Frangula alnus), calinul (Viburnum
opulus), verigariul (Rhamnus cathartica). La lacul cu barci exista un exemplar de stejar vechi
de peste 400 ani. În stratul ierbos al padurii cresc peste 100 de specii de plante cu flori dintre
care mai rare sunt : opaita (Silene dubia), brândusa (Crocus banaticus), lacramita
(Majanthemum bifolium), iarba albastra (Molinia coerulea), salata iepurelui (Prenanthes
purpurea).
In Padurea Dumbrava traiesc mamiferele : caprior (Capreolus capreolus), veverita
(Sciurus vulgaris), arici (Erinaceus europaeus), mistret (Sus scrofa), soareci (Microtus sp.),
pârsi (Glis glis, Muscardinus avellanarius), vulpe (Vulpes vulpes) si urmatoarele pasari :
pitigoiul mare (Parus major), mierla (Turdus merula), presura (Emberiza citrinella),
ciocanitoarea mare (Dendrocopus major), gaita (Garrulus glandarius), turtureaua (Streptopelia
turtur), bufnita (Bubo bubo), pupaza (Upupa epops), cucul (Cuculus canorus), cinteza (Certhia
familiaris), sticletele (Carduelis carduelis), vrabii (Passer montanus, P. domesticus), corb
(Corvus corax) si o întreaga lume de insecte si alte nevertebrate terestre.
Toate rezervatiile sunt de importanta nationala, astfel ca cele doua orase punctate prin
existenta primesc cate un punct.
Starea actuala a rezervatiilor este buna, atat Sibiul cat si Ocna Sibiului primind punctaj
maxim (1 punct), iar valoarea peisagistica este una remarcabila si oarecum unica (0,5
puncte).
In functie de suprafata totala protejata, am am avut in vedere urmatoarele situatii:
suprafata protejata mica (<2 ha)- 0,3 puncte iar pentru suprafata mare (>2ha)- 0,7
puncte.
Rezervatia naturala Lacul Fara Fund are o suprafata de 0,2 ha, rezervatia Calacarele cu
hippurites de la Cisnadioara are o arie totala de 0,9 ha iar Vulcanii Noroiosi de la
Hasag se extind pe 1 ha. Singura rezervatie care se desfasoara pe o suprafata mai mare
de 2 ha este Padurea Dumbrava (993 ha).
Astfel, din punct de vedere al suprafetei protejate, Sibiul a primit 0,7 puncte iar Ocna
Sibiului 0,3 puncte.
In functie de uncitatea ariei protejate, ambele localitati au primit punctaj maxim (1
punct).
A3. Evaluarea factorilor naturali terapeutici
Factorilor naturali terapeutici li s-au acordat 10 puncte din totalul de 20 de puncte care
revin resurselor naturale.
• Importanta : general -2,5 puncte; local -1,5 puncte
• Durata posibilitatilor de efectuare a tratamentului : permanenta – 2,5 puncte;
sezoniera -1,5

6. • Grad de dotare : mare (Ocna Sibiului ) -2,5 ; mediu (Bazna)- 2 puncte; mic
(Miercurea Sibiului) – 1,5 puncte;
• Afectiuni majore tratate : 2,5
In cadrul factorilor naturali terapeutici, am punctat toate localitatile, intrucat insesi
Ocna Sibiului si miercurea Sibiului sunt statiuni balneoclimaterice, Sibiul este situat la o
distanta de circa 16 km de Ocna Sibiului iar orasul Medias se afla localizat in estul statiunii
balneoclimaterice Bazna.
OCNA SIBIULUI (Sibiu»Ocna Sibiului)
Statiune balneoclimaterica. Statiune balneoclimaterica de interes general, cu
functionare permanenta, cu climat de depresiune intramontana colinara, situata la 408 m
altitudine.
Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului a devenit renumita si este din ce in ce mai
solicitata, datorita factorilor terapeutici naturali pe care ii ofera:
Apele sarate de mare concentratie ale lacurilor
Apa minerala a izvorului Horea
Namolul sapropelic
Topoclimatul sedativ
Avand 15 lacuri sarate naturale Ocna Sibiului este cunoscuta si datorita namolului
supropelic fosil, format din microorganisme care este indicat in combaterea bolilor aparatului
locomotor si mai ales pentru tratarea reumatismului.
Cele mai importante lacuri sunt:
Lacul Brancoveanu, Lacul Rosu si Lacul Negru - cele mai sarate din Europa -
salinitate 415 gr/litru
Lacul Avram Iancu - cel mai adanc lac sarat de ocna din Romania -130 m
Lacul fara Fund - declarat monument al naturii prin fenomenul sau unic de heliotermie
Baza de tratament Ocna Sibiului
Exista doua baze de tratament din anul 2002, moderne ce dispun de restaurant pentru
deservirea mesei si hotel, una la strandul din localitate si alta in statiunea balneara.
In Ocna Sibiului funcț ionează ca structură turistică permanentă Complexul Balnear
Ocna Sibiului, alcătuit din două hoteluri (Helios si Salinas), un restaurant, o bază de tratament
ș i o bază de agrement

7. Sectii de tratament:
• Sectia de hidroterapie - bai partiale, afuziuni alternate, masaj subacval, bai partiale cu
vartej pentru membrele superioare si inferioare.
• Sectia de termoterapie - tratamente cu namol si parafina si termo terapie contrastanta
(sauna)
• Sectia de pneumatologie - se efectueaza pulverizatii colective
• Sectia de mecanoterapie - servicii de masaj uscat si elongatii cervicale si lombare
• Sectia de electroterapie - proceduri cu curenti de joasa, medie si inalta frecventa
• Sectia de ginecologie balneara - se trateaza afectiuni inflamatorii subacute si cronice
ale anexelor si sterilitatea
• Sectia de kinetoterapie - se efectueaza cultura fizica medicala pe aparatura moderna
• Sectia de balneoterapie - ofera cazi pentru intregul corp sau tratamente partiale cu ape
cloruro-sodice hiperconcentrate extrase de la o adancime de 15m din lacul Ocnita cu o
concentratie de 267 g/litru
Tratamentele sunt asigurate prin proceduri efectuate in compartimente de:
• balneoterapie
• hidroterapie
• termoterapie (tratament cu nămol şi parafină)
• terapie contrastantă (saună)
• pneumoterapie (aerosoli şi pulverizaţii)
• mecanoterapie
• electroterapie
• kinetoterapie
Baza de agrement
Oferă un cadru plăcut pentru destindere şi relaxare:
• teren de tenis de câmp
• beach-voley
• badminton
• trasee pentru cure de teren
• piscine cu apă dulce şi sărată

8. • sală de fitness
• tenis de masă
• saune
• baie turcească
• jacuzzi
• cabinet pentru masaj de întreţinere
• salon biliard
• un bar cu ring de dans
Copiii beneficiază de un teren de joacă propriu şi de o piscină în aer liber cu apă dulce.
MIERCUREA SIBIULUI este o localitate rurala si statiune balneoclimatica de
interes local, cu activitate sezoniera, situata la 230 m altitudine. Statiunea, cu ape
clorurosodice concentrate, namol sa-propelic fosil si climat de crutare, este indicata in tratarea
afectiunilor aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, ginecologice.
Oferta :
izvoare ape minerale (clorurate, sodice, iodurate, hipertone, atermale)
bioclimat
excursii
Cura externa :
(bai calde si bai reci) - indicate in procese inflamatorii cronice de natura reumatica
afectiuni ale aparatului locomotor
ale sistemului nervos periferic
inflamatii cronice ale aparatului genital feminin, prepuberale
flebite si tromboflebite cronice la interval de 4-6 luni dupa procesul acut
limfatism
scrofuloza
debilitate si intarzieri de cretere la copii
Trebuie mentionata prezenta apei sarate si a emanatiilor de gaz metan
Sezon : 1 iulie - 1 octombrie

9. BAZNA
Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, situata la
321 m altitudine. Factori naturali de cura: izvoare de ape minerale cloruro-sodice, iodurate,
bromurate, hipertone, namol mineral, sulfuros, bioclimat sedativ de crutare.
Factori terapeutici: ape minerale clorurate-sodice, iodurate, bromurate; namoluri
terapeutice, climat bland.
Valoarea curativa a izvoarelor minerale din Bazna era cunoscuta īnca din secolul al
XVIII-lea. Andreas Gaspari le consacra īntre 1762 si 1779 studii aprofundate, care au stat la
baza cercetarilor ulterioare. Pacientii se tratau singuri īn corturi sau colibe. Īn 1814 Biserica
evanghelica preia lacurile minerale si hotaraste construirea unui asezamānt balnear.
In 1843 o societate pe actiuni din Medias īncepe exploatarea sistematica a bailor. Din
1949 Baile Bazna trec in administrarea Ministerului Sanatatii, devenind statiune
balneclimaterica cu caracter permanent. Capacitatea de tratament ajunge in 1986 la 13.000
persoane totalizānd 180.000 zile turistice, din care 404 zile cu turisti straini.
Statiunea este situata pe stanga Vaii Bazna intr-un parc natrual. Se intinde pe o suprafata
de 20 hectare. Dispune de sase baze de tratament, policlinica balneara (cu sectii de
reumatologie, ginecologie, stomatologie, radiologie), cantina- restaurant, biblioteca,club,
amenajari sportive si de agrement.
Tratamente balneare profilactice
Pentru persoane sanatoase sau aparent sanatoase, cu predispozitie pentru imbolnaviri
ale aparatului locomotor (devieri ale coloanei vertebrale, ale membrelor inferioare),
hiperlaxitate si laxitate ligamentara si musculo-articulara, adaptare defectuoasa la contraste
termice, activitate in conditii de frig, afectiuni functionale ale aparatului genital la femei, pe
fond hiporeactiv, carenta de iod din apa potabila.
• Tratamente balneare curative
- afectiuni ale aparatului locomotor, de natura reumatismala, post traumatice, spondilite si
spondiloze, coxartroze, gonartroze, miogeloze, tendinoze, paniculoze, fibrozite, periartrite
scapulo-humerale, guta, reumatismul gutos;
- afectiuni ginecologice: metroanexite cronice si subacute;
- stari post chirurgicalo-ortopedice;
- afectiuni otolaringologice: rinofaringite cronice atrofice si ozenoase, laringite atrofice;
- afectiuni endocrine: hipotiroidie benigna si mixedem, hipoovarita puberala, sterilitate
ovariana prin anovulatie;
- afectiuni cauzate de stres
Recuperare functionala

10. - afectiuni reumatismale (inflamatorii si degenerative), spondiloza cervicala complicata cu
nevralgie cervico-branhiala, spondiloza lombara decompensata cu lombo-sciatica, stari
dureroase dupa hernie de disc operata, coxartroze in pregatire pentru operatie sau post
operator, gonartroze secundare si formele operate poliartroze decompensate, periartrita
scapulo-humearla;
- afectiuni posttraumatice, redori articulare posttraumatice, algodistrofie posttraumaitca,
schele dupa leziuni de tendoane, artroze posttraumatice;
- afectiuni ale sistemului nervos: pareze si paralizii post-traumatice ale membrelor, suferinte
ale nervilor periferici si polinevrite (dupa tratamentul de specialitate al fazei acute), sechele de
poliomelita (pregatire pentru interventii chirurgicale corectoare).
Tratamente naturiste
Aromoterapie, fitoterapie, dietoterapie, gemoterapie, homeoterapie, kinetoterapie,
masoterapie, meloterapie, chiroterapie.
Importanta
Statiunile Ocna Sibiului si Bazna sunt de importanta generala, astfel ca orasele Sibiu,
Ocna Sibiului si Medias primesc 2,5 puncte, iar statiunea Miercurea Sibiului este de
importanta locala, motiv pentru care primeste 1,5 puncte.
Dupa durata de efectuare a tratamentelor, Ocna Sibiului si Bazna sunt statiuni
permanente iar Miercurea Sibiului este sezoniera. Din acest motiv, Miercurea Sibiului a
primit 1,5 puncte iar celelalte trei au primit cate 2,5 puncte fiecare.
In functie de gradul de dotare al statiunilor, am acordat punctajul astfel:
mare (Ocna Sibiului ) -2,5 ;
mediu (Bazna)- 2 puncte;
mic (Miercurea Sibiului) – 1,5 puncte.
B. Evaluarea resurselor antropice
Resurselor antropice le-au fost acordate 30 de puncte din cele 50 ce revin resurselor
turistice.
Arheologie (4 puncte): situri arheologice; ateliere mestesugaresti si asezari foarte vechi (din
sec. II-III I.Hr. sau D.Hr.)
SIBIU (4 puncte)
Monumente arheologice:
- Necropolă de incineraţie (sec.VIIIX Epoca medievală timpurie)
- Ateliere meşteşugăreşti (sec.II-III p.Chr.Epoca romană)

11. - Aşezare (sec.II a. Chr. Laténe);
- Aşezare (sec. II a. Chr., Cultura geto - dacică)
Situri arheologie : 1. Situl arheologic de la Sibiu (sec.II a.Chr.) 2.Aşezare (sec.II-III Epoca
romană)
MIERCUREA SIBIULUI (4 puncte) :
Construcţie romană (sec. II - III p. Chr.)
Fermă (sec. II - III p. Chr.)
Fermă (sec. II - III p. Chr.)
Fermă (sec. II - III p. Chr.)
Mansio (Mansio)
vila rustica - sat Apoldu de Sus; oraş Miercurea Sibiului (sec. II - III p. Chr.)
Situl arheologic de la Apoldu de Sus - sat Apoldu de Sus; oraş Miercurea Sibiului (La
200 m de aşezarea romană de la Apoldu de Jos, din punctul Între Apoalde.)
asezare - sat Apoldu de Sus; oraş Miercurea Sibiului ( Latčne, Cultura geto –dacică)
asezare - sat Apoldu de Sus; oraş Miercurea Sibiului ( Epoca bronzului, Cultura
Wietenberg)
Situl arheologic de la Apoldu de Sus, punct "Apold" - Apoldu de Sus; oraş Miercurea
Sibiului (sec. II - III p. Chr.)
Fermă agricolă - sat Apoldu de Sus; oraş Miercurea Sibiului (sec. II - III p. Chr)
MEDIAS (4 puncte)
Fortificaţie de pământ (Hallstatt)
Situl arheologic de la Mediaş, punct "Teba" (sec. III - II a.Chr)
Urme de locuire (sec. XII)
Necropolă (sec. V)
Aşezare (sec. III - II a. Chr., Cultura geto - dacică)
Necropolă de incineraţie (sec. IV a. Chr.)
Situl arheologic de la Mediaş, punct "Baia de Nisip "
Aşezare (Latčne, Cultura geto -dacică)
Necropolă (sec. III - IV p. Chr.)
Aşezare (Hallstatt)
Aşezare (Epoca bronzului, Cultura Wietenberg)
Necropolă (Neolitic)
Aşezare (Epoca daco-romană)
Aşezare (Hallstatt)
Necropolă de incineraţie (sec. IX - X)
Situl arheologic de la Biertan - sat BIERTAN; comuna BIERTAN (sec. II - III p. Chr.)
Locuire - sat BIERTAN; comuna BIERTAN (sec. IV p. Chr)
Aşezare rurală - sat BIERTAN; comuna BIERTAN (sec. II - III p. Chr.)

12. Situl arheologic de la Biertan - sat BIERTAN; comuna BIERTAN (sec. XIII)
Biserica fortificată din Biertan (sec. III p.Chr.)
OCNA SIBIULUI (3 puncte)
Aşezare (sec. I a.Chr. - I p.Chr.,Cultura geto - dacică)
Aşezare (sec. II - IV p. Chr.)
Aşezare (sec. II - III p. Chr.)
Situl arheologic de la Ocna Sibiului (sec. I a.Chr. - I p.Chr.)
Urme de locuire (sec. VIII - IX)
Aşezare (sec. I a.Chr. - I p.Chr.,Cultura geto - dacică)
Castru roman de marş de la Ocna Sibiului (sec. II p. Chr.)
Aşezare (Epoca bronzului)
Aşezare (Neolitic)
Biserica fortificată din Biertan
Şapte dintre satele săseşti din centrul Ardealului, cu bisericile lor fortificate, fac astăzi
parte din patrimoniul mondial UNESCO. Cea mai importantă dintre ele este cu siguranţă
Biertan cu Biserica Fortificată din centrul localităţii, care a fost timp de 300 de ani sediul
Episcopiei Evanghelice, centrul religios al saşilor din Transilvania. Biertan face parte dintre
primele aşezări săseşti din Ardeal, iar valoarea excepţională a complexului de aici rezidă în
faptul că el constituie una dintre cele mai reprezentative biserici fortificate, tipul de
monument care întruchipează una din expresiile arhitecturale ale comunităţilor săseşti.
Arhitectura : MONUMENTE ; ANSAMBLURI; SITURI (8 puncte)
- Dupa numar (max.3 puncte)
- 1-10 (1 punct)
- 10-30(2 puncte)
- >30 (3 puncte)
• Dupa vechime ( 1%-20 %; 21%-30% ; 31%-100%)- 2 puncte
Sec. XII-XV( 1 punct)
Sec. XVI-XVIII( 0,7 puncte)
Sec. XIX- XXI (0,3 puncte)
• Dupa importanta (3 puncte): nationala (1,5 puncte); judeteana (1 punct); locala (0,5
puncte)
Sibiul a primit punctaj maxim din punct de vedere arhitectural intrucat pe teritoriul
sau se gasesc 93 de monumente (60 % dintre ele dateaza din sec. XII-XIV; 30% dateaza din

13. sec. XVI-XVIII iar 10 % iar majoritatea sunt de importanta nationala) precum si 8
ansambluri arhitectonice (2 ansambluri dateaza din sec. XII-XV; 3 ansambluri din sec. XVI-
XVIII; si 3 din sec. XIX).
Medias a primit 7 puncte in total. Aici se gasesc 17 monumente arhitecturale (6 dintre
ele dateaza din sec. XII-XV; 10 din sec. XVI-XVIII si un monument din sec.XIX) si 5
ansambluri (3 din sec. XII-XV si 2 din sec. XVI-XVIII). Unele monumente sunt de
importanta nationala, dar mai multe sunt cunoscute la nivel de judet sau chiar local.
Miercurea Sibiului a primit 4,5 puncte deoarece nu are decat 4 monumente (doua
datand din sec XII-XV,unul din sec. XI-XVIII si unul din sec XIX) si 3 ansambluri (unul din
sec. XII-XV si 2 din sec. XVI-XVIII). Acestea sunt de importanta locala si judeteana.
Ocna Sibiului a primit 4,5 puncte intrucat are 4 monumente arhitecturale (2 dintre
eledateaza din sec XII-XV, unul din sec. XVI-XVIII si unul din sec XIX). Acestea sunt de
importanta locala si judeteana.
Memoriale (2 puncte)
A fost punctat aici doar orasul Sibiu datorita prezentei a doua monumente importante :
1.Cimitirul bisericii "Buna Vestire" – din Groapă (sec.XVIIIXX)
2.Cimitirul bisericii "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" (sec. XVII - XX)
Restul localiatilor nu au primit niciun punctaj.
Muzee si colectii publice (6 puncte)
• Dupa numar: <2 (0,5); 3-5 (1 punct); >5 (2 puncte)
• Dupa importanta : nationala (2 puncte); judeteana (1,5 puncte); regionala (1 punct)
• Dupa profil: istoric; etnografic; cinegetic (2 puncte)
La categoria muzee si colectii publice doar doua orase din cele patru au fost punctate (sdica
Sibiu si Medias) iar in funtie de subcriteriile folosite, au obtinut punctaj astfel:
Dupa numar, Sibiul a primit 2 puncte (deoarece are 12 muzee) iar Medias 1 punct (are
3 muzee).
Muzeele din Sibiu sunt de importanta nationala (2 puncte) iar cele din Medias de
importanta judeteana (1,5).
In functie de profil, ambele orase au primit punctaj maxim – 2 puncte
Festivaluri si traditii (5 puncte) :
• Dupa frecventa: anuale; sezoniere (2,5 puncte)

14. • Dupa importanta: nationale (2,5); judetene (1,5); locale (1 punct)
Festivaluri renumite au loc doar in Sibiu si Medias; se desfasoara annual si sunt de
importanta nationala. Astfel, Sibiul si Medias au primit punctaj maxim (5 puncte) iar Ocna
Sibiului si Miercurea Sibiului zero puncte.
In fiecare primavara la Sibiu are loc Festivalul Internaț ional de Teatru , cel mai mare
festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc ș i Festivalul de Artă Medievală,
Festivalul de Artă Neconvenț ională "La Strada", Festivalul International de Muzica
Electronica si Arta Contemporana „Transylvania Calling” ș i Festivalul Internaț ional de Jazz
Sibiu. Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Județ ean,
Centrul Cultural Studenț esc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al
Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul
european de poezie ș i dialog est-vest), Asociaț ia Scriitorilor, Asociaț ia Artiș tilor.
Institutii de spectacole si concerte: (3 puncte) existenta; inexistenta.
Exista o singura institutie de spectacole si concerte si anume cea din Sibiu
(Filarmonica de Stat Sibiu) ceea ce face ca acest oras sa primeasca un maxim de puncte (3) iar
celelalte zero puncte.
C. Infrastructura specific turistica
Infrastructurii specific turistice i s-au acordat 25 de puncte din cele 100 de puncte.
C1. Evaluarea unitatilor de cazare (5 puncte)
Unităţilor de cazare omologate li s-a atribuit un punctaj maxim de 5 puncte din cele 25 de
puncte ce revin infrastructurii specific turistice.
• Nr. Unitatilor de cazare (1,75) : 1-3 (1 punct); 4-5 (1,25); 5-15 (1,75)
• Nr. De locuri (1,75):100-200 (1 punct); 200-500 (1,50); >500 (1,75)
• Grad de confort(1,50) : scazut (1-2 stele- 0,25 punct); mediu (3 stele- 0,75); ridicat (4-
5 stele -0,5)
In functie de numarul unitatilor de cazare Sibiul a primit 5 puncte deoarece a primit
punctaj maxim la toate cele trei subcriterii (are 15 hoteluri care insumeaza un numar total de
locuri de 1639, impartite pe toate cele trei grade de confort, scazut, mediu si ridicat).

15. Medias a primit 4, 5 puncte deoarece exista doar 4 hoteluri ( Hotel Traube****,
Binder Budi***, Hotel Central** si Motel LG*** ) in cadrul carora numarul total de locuri de
cazare este de 392. De asemenea, a primit punctaj maxim la gradul de confort, incadrandu-se
la toate categoriile.
Ocna Sibiului a primit 3,5 puncte. In statiune exista doart 3 hoteluri (Helios ****,
Salinas *** si Hostel Lacul Verde **). Toate acestea ofera in total 116 locuri de cazare.
In Miercurea Sibiului nu exista niciun spatiu de cazare, in concluzie a primit zero
puncte.
C2. Evaluarea unitatilor de alimentatie (5 puncte)
Unitatilor alimentare li s-a atribuit un punctaj maxim de 5 puncte.
• Nr. Unitatilor (2,5 puncte): 1-3 (1); 4-25 (1,5); >25 (2,5 puncte)
• Tipul unitatilor alimentare (1,5 puncte): restaurant (1); pizzerie (0,25); fast-food
(0,25)
• Specificul restaurantului (1 punct): romanesc (0,8); international (0,2)
Sibiul a primit 5 puncte, punctaj maxim datorat existentei a 60 restaurante (cu specific
romanesc sau international), 37 de pizzerii si 15 fast-food-uri.
Medias a primit tot punctaj maxim, because prezentei a 16 restaurante (care au
specific culinar atat romanesc cat si international), 5 pizzerii si diverse fast-food-uri.
Ocna Sibiului a primit 3 puncte pentru ca are doar 3 restaurante, in cadrul hotelurilor,
cu specific rromesc si international.
Orasului Miercurea Sibiului i-am acordat 2,8 puncte. Are un numar de 3 restaurante,
bazate doar pe gastronomia romaneasca.
C3. Agrement (5 puncte)
Instalaţiilor de agrement li s-au acordat 5 puncte din cele 25 de puncte ce revin
infrastructurii specific turistice
• In functie de mediu (2,5 puncte): montan, urban
In functie de mediu, toate localitatile au primit punctaj maxim, deoarece sunt asezari
urbane.
• Tipul de agrement (2,5 puncte): sportiv, de relaxare
Cele 4 orase dispun de numeroase posibilitati de petrecere a timpului liber (cluburi,
terenuri de sport, piscine, parcuri, prezenta unor lacuri sau rauri pentru inot, precum si diverse
centre comerciale pentru shopping) pe teritoriul propriu sau in imprejurimi.

16. Pentru amatorii de miscare si pentru cei dornici de relaxare, Sibiul se prezinta cu o
gama variata de posibilitati de petrecere a timpului liber.
Parcul Sub Arini si Padurea Dumbrava ofera conditii superbe de plimbari sau alergari.
Langa Parcul Sub Arini exista un teren de tenis, iar Sala Transilvania ofera posibilitatea
practicarii tenisului de masa.
Langa Sala Transilvania au fost montate patru panouri de baschet unde oricine isi poate etala
talentul de aruncare la cos. Daca doriti sa-i vedeti la lucru pe adevaratii baschetbalisti,
iubitorii baschetului pot urmari pe durata campionatului Diviziei A la baschet masculin la
Sala Transilvania, meciurile de acasa ale formatiei CSU Sibiu.
Pentru amatorii de inot, pe langa oferta complexului Baia Neptun, mai exista si Complexul
Nautic Olimpia deschis intreg anul. Complexul dispune de un bazin de 25 m, cu 6 culoare de
natatie, bazin pentru sarituri de 15x15 m si tribuna de 600 locuri. Complexul este acoperit si a
fost renovat recent.
In 2008, municipalitatea a amenajat la intresectia strazilor Gimnasticii si Berariei cu
Bulevardul Corneliu Coposu un parc pentru skateboarddestinat tinerilor care au ca pasiune
acest sport.
Complexul Baia Neptun
Situat în centrul orasului, în spatele Hotelului Continental Forum, cladirea acestui
complex este una dintre cele mai vechi constructii de interes public ale Sibiului, inaugurata in
1904.
Din punct de vedere al structurii arhitectonice baia popular a Sibiului este copia Baii
Müller din München - realizata de acelasi arhitect, Karl Hocheder. Bazinul lung de 21 de
metri, lat de 9 metri si având o adâncime maxima de 3 metri este plasat într-un minunat
spatiu arhitectural. În dreapta holului se afla sauna romano-irlandeza, unica în tara prin
complexitatea dotarilor sale: sala de sudatie cu 32 de cabine, sauna umeda, sauna uscata,
bazine de alternanta (cald si rece), dusuri, spatiu de masaj. La etaj se afla 10 cabine cu cazi si
dusuri pentru îmbaiere si, aparute mai recent ca necesitati în sfera serviciilor, cabinetele de
coafor, manichiura, pedichiura si cosmetic (frizeria este amenajata la parter), dotate cu
aparatura modema utilizate de profesioniste cu multa experienta.
Pista pentru biciclisti
Prima pistă pentru biciclişti a fost inaugurată in 2007. Are o lungime totală de 3 km,
iar lăţimea variază în funcţie de suprafaţa disponibilă între 2,4 şi 3 metri.
Pista parcurge strada Scoala de Înot, trece pe lângă Stadionul Municipal şi traversează Parcul
Sub Arini.
Se continuă extinderea pistei pentru biciclisti cu încă aproximativ 3 kilometri pe Aleea
Călăreţilor, prin Pădurea Dumbrava şi până la Muzeul în aer liber.
Până la sfârşitul anului 2008 pista de biciclişti va fi amenajată şi pe tronsonul dintre strada
Bahluiului şi strada Ludoş cu o lungime de aproximativ 1 kilometru.

17. Medias - Baruri si cluburi: Art Cafe, Baum Games, Casino Club, Central Park Club,
Club Eclipse, Coluors, Hypnose, McGowan’s, Mediensis, Neghy’s Cafe, Ofside Cafe, Irish
Pub.
C4.Tratament (7 puncte)
Instalaţiilor de tratament li s-au acordat 7 puncte din cele 25 de puncte ce revin
infrastructurii specific turistice.
• Tratament balnear profilactic (1,75)
• Tratament balnear curativ (1,75)
• Tratament balnear de recuperare, functional (1,75)
• Tratament balnear prin tratamente naturiste (1,75)
Toate cele 4 orase analizate au primit cate 7 puncte deoarece in cadrul fiecarei statiuni
se trateaza foarte multe tipuri de afectiuni. Pentru Sibiu am luat in considerare apropierea de
statiunea Ocna Sibiului iar pentru Medias vecinatatea statiunei Bazna.
C5. Infrastructura turistica de afaceri
Infrastructurii pentru conferinţe, reuniuni, manifestări expoziţionale i s-au acordat 3
puncte din cele 25 de puncte ce revin infrastructurii specific turistice.
• Existenta salilor de conferinta: 3 puncte
In cadrul infrastructurii turistice de afaceri am punctat doar existenta salilor de
conferinta. Ce exceptia orasului Miercurea Sibiului (care nu a primit punctaj deoarece nu
beneficiaza de nicio sala de conferinta), restul au primit punctajul maxim de 3 puncte.
D. Evaloarea infrastrurii tehnice (25 puncte)
D1. Infrastructura de transport (15 puncte)
Infrastructurii tehnice de transport i-am acordat 15 puncte din totalul de 25 de puncte
care revine infrastructurii tehnice generale.
Reteaua de drumuri (7puncte )
• Tipul de cale rutiera (5) : European (2) national (1,25), judetean (1 punct); local
(0,75)
• Gradul de modernizare (2): scazut (<30 % - 0,5 puncte); mediu (30 %-50 % - 1,5
puncte); ridicat(>50 % - 2 puncte )

18. Sibiu
Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul
naț ional DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:
 Ș osele internaț ionale:
1. E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu –
Braș ov
2. E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj-Napoca – Turda –
Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Piteș ti – Bucureș ti – Constanț a
 Drumuri naț ionale:
1. DN 1 Bucureș ti – Ploieș ti – Braș ov – Făgăraș – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj-
Napoca – Oradea – Borș –> Ungaria
2. DN 7 Bucureș ti – Găeș ti – Piteș ti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad –
Nădlac –> Ungaria
3. DN 14 Sighiș oara – Dumbrăveni – Mediaș – Copș a Mică – Sibiu
Municipiul Sibiu are două autogări cu autocare ș i microbuze care fac legătura cu
aproape toată ț ara ș i cu spaț iul Uniunii Europene.
Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse
zilnice pentru unele destinaț ii. Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib,
care deț ine ș i una din autogările oraș ului (Autogara Turniș or).
Transporturi interne
Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime.
Construcț ia unor noi cartiere de case ș i blocuri creș te mărimea suprafeț ei oraș ului în
fiecare an. Reț eaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public,
semaforizarea intersecț iilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea ș i
salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiț ii, în special asfaltări ș i
construirea de sensuri giratorii.
Centura de ocolire a Sibiului are 22 de kilometri, dintre care 17 construiț i în regim de
autostradă. Centura a fost inaugurată la data de 1 decembrie 2010, fiind inaugurată însă doar
deschiderea traficului.
Medias - Accesul in oras se face asfel :
Sibiu - Drumul naţional 14
Blaj - Alba Iulia - Drumul Naţional 14 B
Agnita - drum modernizat
Târnăveni - Drumul naţional 14
Sighişoara - Braşov - Drumul naţional 14

19. Reț eaua stradală este dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea
intersecț iilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea ș i salubrizarea lor. În
acest domeniu s-au realizat numeroase investiț ii, în special asfaltări ș i construirea de sensuri
giratorii.
Ocna Sibiului
Accesul in localitate se realizeaza din DN 7 prin drumul judetean D.J. - 106 B.
Reţeaua stradală are o lungime de 17.640 m şi cuprinde străzi asfaltate în lungime de 7.200 m,
7.380 m balastate, 1860 m cu pământ şi 780 m străzi pietruite. Majoritatea străzilor sunt
amenajate cu trotuare pietonale , lăţimea străzilor fiind în medie de 8m.
Accesul in satul Toparcea se realizeaza printr-un drum balastat in lungime de 9 km.
Transportul public
Transportul in comun se face pe traseele drumurilor judeţene cu autobuze ale firmei
„TRANSMIXT” Sibiu, călătorii fiind preponderent localnici şi elevi. In sezonului estival
turistii sunt cei care folosesc in numar foarte mare transportul in comun.
Miercurea Sibiului
Accesul in localitate se face prin intermediul drumurilor judetene. Orasul nu este
strabatut de niciun drum national.
Reteaua de cai ferate (5 puncte)
• Existenta garii (3 puncte)
• Distanta garii fata de centru (1 punct)
• Gradul de modernizare (1 punct) : scazut (0,30 puncte); mediu (0,70 puncte); ridicat
(1 punct)
Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din
Transilvania. Există patru gări în raza sa: Gara Mare, Gara Mică, Sibiu Triaj, Turniș or,
precum ș i un important depou pentru locomotive diesel.
Căile feroviare care trec prin municipiu sunt:
 Tronsonul Sibiu - Braș ov - Bucureș ti
 Tronsonul Sibiu - Mediaș - Sighiș oara
 Tronsonul Sibiu - Râmnicu-Vâlcea - Piatra Olt - Craiova
 Tronsonul Sibiu - Vinț u de Jos - Deva - Arad
 Tronsonul Sibiu - Agnita (linie închisă din 2001)

20. Majoritatea trenurilor personale ș i accelerate sunt exploatate cu automotoare
,,Siemens Desiro" (Săgeata Albastră), fiind asigurate legături cu Bucureș ti, Râmnicu
Vâlcea, Mediaș , Sighiș oara, Braș ov,Alba Iulia, Târgu Mureș , Timiș oara, iar în sezonul
estival ș i cu Constanț a. Deasemenea, operatorul privat Regiotrans asigură legături zilnice
cu Alba Iulia, Blaj, Mediaș , Podu Olt, Sighiș oara ș i Odorheiu Secuiesc.
Orasul Medias este traversat de urmatoarele magistrale feroviare:
Bucuresti - Oradea - Episcopia Bihorului
Bucuresti - Ploiesti - Sinaia - Predeal - Brasov - Sighisoara - Medias - Teius - Cluj
Napoca - Oradea - Episcopia Bihorului
Ocna Sibiului
Teritoriul administrativ al oraşului Ocna Sibiului este traversat de calea ferată Sibiu –
Copşa Mică, existând două staţii CFR: Ocna Sibiului şi halta Ocna Băi.
Exista de asemenea o gara si in orasul Miercurea Sibiului.
Transport aerian (2 puncte)
• Existenta aeroportului (1 punct)
• Importanta (1 punct) : intern(0,5 puncte); international (1 punct)
Sibiu are un aeroport internaț ional de unde se efectuează curse zilnice
către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie ș i Italia, o parte cu escala la Timiș oara.
Aeroportul a incheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor
mari. Curse directe există către:
 München (Tarom), (Lufthansa)
 Viena (Austrian)
 Bucureș ti, Târgu Mureș (Tarom)
 Timiș oara (Carpatair)
 Bucureș ti, Koln, Madrid, Stuttgart, Londra (Blue Air)
Transport public (1 punct)
În municipiul Sibiu există o reț ea vastă de transport, călătorii putând opta pentru
autobuz sau taxi. Troleibuzele au fost scoase din transportul public local începând cu 15

21. noiembrie 2009, iar reț eaua de alimentare a acestora este în curs de dezafectare începând cu
aprilie 2010.
Există 20 de linii de autobuz în Sibiu. Tursib [1] este compania de transport local ce
administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului. De asemenea
există o linie de tramvai până la Răș inari.
Transportul public in Ocna Sibiului
Transportul in comun se face pe traseele drumurilor judeţene cu autobuze ale firmei
„TRANSMIXT” Sibiu, călătorii fiind preponderent localnici şi elevi. In sezonului estival
turistii sunt cei care folosesc in numar foarte mare transportul in comun.
D2. Alimentarea cu apa potabila si canalizarea apelor (1 punct)
Sistemul de alimentare cu apa
Alimentarea cu apă a localităţilor este asigurată în sistem centralizat, sursa de apă fiind
sistemul de alimentare propriu, prin intermediul unor conducte cu DN - 250mm, din
azbociment .
Distribuţia apei se face în sistem gravitaţional din rezervorul de acumulare de 1.300 mc, circa
95% din populaţie fiind racordată la acest sistem.
Reţeaua de apă are o vechime de peste 35 ani, este deteriorată datorită salinităţii
existente şi necesită înlocuirea ei în proporţie de 70%.
Sistemul de canalizare, colectare şi tratare a apelor uzate
Sibiul si Medias dispun de o retea centralizata de canalizare si statie de epurare.
Oraşele Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului nu dispun de o reţea centralizată de
canalizare şi staţie de epurare. Apa menajeră rezultată din gospodării este condusă prin rigole
stradale în râuri . Epurarea apelor uzate din gospodarii nu se efectuează in conformitate cu
normele de protecţie a mediului.
Evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa localitatii se face prin rigole şi şanţuri de scurgere
amplasate pe marginea străzilor.
D3. Electricitate (1,5 puncte)
Toate localitatile analizate dispun de system de alimentare cu energie electrica.
In Ocna Sibiului exista o staţie de transformare (110/20 kV/6kV). Aceasta staţie este
alimentată din linia de repartiţie de 110 kV care porneşte din staţia coborâtoare Sibiu-Nord
(400/220/110 kV) şi care deserveşte o serie întreagă de alte staţii de 100/220 kV (Cristian).
Din staţia Ocna Sibiului pornesc mai multe axe de tensiune destinate alimentării comunelor
învecinate. Astfel, axa vestică, Loamneş-Păuca, deserveşte localităţile Mândra, Alămor,
Armeni (prin intermediul unei ramificaţii), Bogatu Român, Broşteni, Presaca şi Păuca şi mai

22. departe spre satul Ungureni; din axa Loamneş-Păuca se desprinde o ramificaţie care
deserveşte localităţile Haşag şi Sădinca.
Pentru pozarea liniilor de medie tensiune se utilizează stâlpi de beton de tip CONEL.
Reţeaua locală de distribuţie de joasă tensiune (0,4 kV) este de tip aerian. Alimentarea
ei se face din posturile de transformare racordate la reţeaua de distribuţie de medie tensiune.
Iluminatul public este realizat cu lămpi cu vapori de mercur în zonele centrale ale localitatii.
Sunt utilizaţi stâlpi de beton tip CONEL destinaţi reţelei de joasă tensiune.
Starea tehnică a reţelei de alimentare cu energie electrică este acceptabilă dar necesita
extindere.
D4. Alimentarea cu gaze (1 punct)
• Existenta; inexistenta
În prezent Sibiul, Medias si Ocna Sibiului sunt racordate la sistemul naţional de
distribuţie al gazelor naturale.
În oraşul Ocna Sibiului există o centrală termică de cartier care distribuie agent termic
şi apă caldă menajeră la 170 apartamente. In prezent 90% din locuitori folosesc gazul metan
pentru încălzire.
Miercurea Sibiului nu dispune de alimentare cu gaze.
D5. Servicii de sanatate (2 puncte)
• Spital 1,5 p
• Farmacie 1,5 p
Cu exceptia orasului miercurea Sibiului, toate celelalte orase dispun spitale. Un numar
mai mare sau mai mic de farmacii se regaseste in fiecare dintre ele.
Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al județ ului ș i un important
centru regional, aici găsindu-se:
 Spitalul Clinic Județ ean de Urgenț ă;
 Spitalul Clinic de Pediatrie;
 Spitalul Militar de Urgenț ă;
 Spitalul CFR;
 alte spitale ș i clinici importante de stat sau private
Serviciile medicale sunt asigurate in localitatea Ocna Sibiului de patru cadre
medicale. In localitate exista două dispensare medicale. Starea clădirlor este satisfăcătoare dar
aparatura medicala cu care sunt dotate dispensarele este invechita. Sunt inscrise la medici de
familie un număr de 3860 de persone.
In localitatea Ocna Sibiului există două farmacii in care isi desfăşoară activitatea două
cadre medicale.

23. Localitatea Toparcea nu dispune de dispensar medical.
Asistenţa veterinară este asigurata de un medic veterinar. Sediul dispensarului
veterinar se află in intr-o stare bună.
D6. Servicii bancare (1,5 puncte)
Toate cele 4 localitati au primit punctaj maxim intrucat exista cel putin un serviciu
bancar.
Toate companiile bancare ș i de asigurări majore prezente în România au o filială sau
o sucursală aproape în fiecare oraș .
D7. Telecomunicatii (2 puncte)
• Sevicii postale
• Aria de acoperire a serviciilor de telefonie
• Posibilitatea conectarii la internet
Orasele dispun de servicii postale. Aria de acoperire a serviciilor telefonice este una
extinsa si diversificata, existand de asemenea posibilitatea conectarii la internet in toate cele
patru localitati.
In concluzie, in ceea ce priveste potentialul turistic total, orasul Sibiu dispune de un
potential ridicat (96,75p), orasele Medias si Ocna Sibiului au potential turistic mediu (75,7p
respectiv 65,8p), iar Miercurea Sibiului are un potential scazut (40,75).
Concluzii
• În anul 2007, Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii, împreună cu Luxembourg.
Fiind cel mai important eveniment cultural în istoria oraș ului a fost vizitat de un
număr mare de turiș ti români ș i străini.
• Sibiul ș i împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul
istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locaț ii istorice din ț ară. Multe din
zidurile ș i sistemele de fortificaț ii sunt menț inute într-o stare foarte bună. Centrul
istoric este în proces de a deveni Patrimoniu UNESCO. In Sibiu se găsesc muzee care
cuprind colecț ii de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie,
istoria tehnologiei ș i ș tiinț e naturale.