Castelul Peles

CASTELUL PELEŞ SINAIA ROM Â NIA

“ I naugurat î n 1883, Castelul Pele ş nu este numai un loc pl ă cut, î n timpul verii; el a fost conceput şi ca un monument na ţ ional, menit s ă p ă streze trofeele victoriei de la Plevna, ceea ce explic ă stilul simplu ş i maiestuos". Angelo de Gubernatis scriitor italian, care a sosit î n anul 1898 la Sinaia, invitat de familia regal ă .

Peles Castle Considered to be one of the most beautiful castles in Europe! It served as the summer residence of the first Hohenzollern king of Romania, Carol I. Built in the latter half of the 19th century, it was the king's attempt to imitate the styles of his former homeland, creating a Bavarian setting in the mountains of Romania. The palace is ornately decorated, inside and out, with intricate wood carvings and paintings of scens form Wagner operas.

În Europa reşedinţelor monarhice, castelul Peleş din Sinaia, reşedinţa de vară a regilor României, are un profil bine determinat. Este creaţia gustului regelui Carol I (1866 – 1914) , primul rege Hohenzollern al Rom â niei, dar şi a ştiinţei arhitecţilor Johannes Schultz şi Karel Liman , precum şi a măiestriei unor decoratori prestigioşi ca J.D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz şi Berhard Ludwig din Viena.

r egel e Carol I

Cl ă direa este î ncercarea regelui de a imita stilul din ţ ara lui natal ă , cre â nd un ansamblu bavarian î n mun ţ ii din Rom â nia. Aceasta este bogat ornamentat ă at â t î n interior c â t ş i î n exterior cu sculpturi î n lemn ş i picturi reprezent â nd scene din operele lui Wagner. Castelul Peleş poate fi considerat cel mai important edificiu istoric din România, având caracter de unicat. Totodată, el este, prin valoarea sa istorică şi artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea.

Castelul este folosit de c ă tre rege drept re ş edin ţă de var ă , are aproximativ 160 î nc ă peri ş i devine muzeu dup ă moartea lui Carol I (1914). Inaugurat î n 1 88 3, a fost realizat î n stilul rena ş terii germane dup ă planurile arhitectului Liman. De ş i castelul este construit î n stilul rena ş terii germane, î nc ă perile lui sunt construite î n diferite stiluri - de la baroc german, la rococo francez, precum ş i alte stiluri : r ena ş tere italian ă şi englez ă , stilul turcesc şi hispano-maur .

Printre cele mai impresionante s ă li sunt: * Holul de O noare * M area S al ă de A rme * S ala de C onsili i (vitralii elve ţ iene, sec. XVI-XVII), * S ala Veche de M uzic ă , * S ala F lorentin ă , * S ala O glinzilor, * S ala M aur ă (cu o colec ţ ie inspirat ă d in Palatul Alhambra din Spania), * S alonul T urcesc, * S ala de T eatru.

H OLUL de ONOARE C ea mai somptuoas ă sal ă de recep ţ ie a castelului, amenajat ă de Karel Liman î n anul 1911. Pere ţ ii s ă lii sunt lambrisa ţ i î n lemn de nuc . D ecora ţ ia s ă lii este în stilul camer ei "Fredenhagen", una dintre cele mai reprezentative î nc ă peri de locuit ale Rena ş terii germane , aflat ă î n actualul Palat de Comer ţ din Lubeck. B asoreliefuri ş i statuete din alabastru se adaugă, iar d easupra acestora, friza de panouri prezint ă castele medievale germane ş i elve ţ iene ale familiei de Hohenzollern.

H OLUL de ONOARE

To ată decora ţ ia î n lemn a î nc ă perii c â t ş i o parte din mobilier au fost executate î n atelierele vienezului Bernhard Ludwig, principalul artist decorator al Pele ş ului. La nivelul superior, î ntre arcadele balcoanelor primului etaj, sunt expuse tapiserii franceze de Aubusson din secolul al XVIII-lea. Plafonul din sticl ă , î mpodobit cu vitralii reprezent â nd scene alegorice ş i motive heraldice, este mobil, put â nd fi ac ţ ionat cu un motor electric sau manual.

SALA FLORENTINĂ Numit ă ş i “Marele Salon” este decorat ă î n stilul neorena ş terii italiene cu numeroase elemente de rena ş tere florentin ă . U ş ile din bronz turnat au fost realizate î n atelierele Luigi Magni din Roma , iar că minul din marmur ă de Paunazio are la partea superioar ă reduc ţ ii din bronz dup ă Michelangelo.

SALA FLORENTINĂ

SALONUL TURCESC Salonul turcesc poart ă pe plafon ş i pere ţ i broderii manuale executate î n atelierele Siegert din Viena. Ansamblul este completat de o colec ţ ie de vase turce ş ti ş i persane din alam ă .

SALONUL TURCESC

SALA de CONCERTE Sala de concerte adaugat ă î n 1906 este decorat ă î n stilul neorena ş terii engleze - pere ţ ii lambrisa ţ i la partea inferioar ă ş i tapeta ţ i cu piele de Cordoba din secolul al XVIII-lea î n partea superioar ă . Deasupra c ă minului din lemn ş i piatr ă de Ru ş chi ţ a se afla portretul reginei Elisabeta, realizat de Jean du Nouy. Aici s-a hot ă r â t, la Consiliul de coroan ă din 1914, neutralitatea Rom â niei î n primul razboi mondial. S e remarc ă un pre ţ ios clavecin executat la Anvers î n 1621, un pian cu coad ă vertical ă Bluthner ş i o org ă Rieger cu dou ă claviaturi.

SALA de CONCERTE

SALA MAURĂ Sala M aur ă a fost proiectat ă de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy. Ea î mprumut ă î n decora ţ ie elemente de stil hispano-maur, plafonul ş i pere ţ ii fiind î mpodobi ţ i cu arabescuri din stuc policromat ş i aurit. Î n fundal se remarc ă o f â ntan ă din marmur ă de Carrara, replic ă dupa o pies ă aflat ă î ntr-o moschee din Cairo.

SALA MAURĂ

M area S al ă de A rme Î n Sala Mare, c ă minul monumental este decorativ ( castelul are î nc ă lzire central ă din anul 1883 ); la partea superioar ă a acestuia, basorelieful, semnat de berlinezul Paul Telge, ilustreaza o scen ă din b ă t ă lia de la Nicopole (1396). Pe poli ţă se afl ă o spad ă german ă de c ă l ă u din secolul al XVI-lea, pentru decapitarea nobililor. Ansamblul interioarelor este completat de vitralii, lucr ă ri germane originale din secolul al XVII-lea.

M area S al ă de A rme

Sala Veche de Muzică

S ALA de CONSILII

SUFRAGERIA

SALONUL IMPERIAL

Sala de T eatru p ă streaz ă î n decora ţ ie elemente ale stilului Ludovic XIV; are 60 de locuri ş i loja regal ă . Pictura plafonului ş i friza decorativ ă de aici sunt semnate de austriecii Gustav Klimt ş i Frantz Matsch. SALA de TEATRU

SALA de TEATRU

SALA OGLINZILOR

Apartament princia r

Î n fa ţ a castelului se afl ă un imens parc conceput î n stilul Rena ş terii italiene, dup ă planurile lui Knetchtel, fostul gr ă dinar al î mp ă ratului Maximilian.

C elelalte dou ă castele mai mici ş i mai noi - Peli ş or ş i Foi ş or – î mpreun ă cu parcul, constituie un frumos complex de arhitectur ă care i-a adus renume ora ş ului Sinaia ş i care î i confer ă î nc ă o dat ă epitetul de “Perl ă a Carpa ţ ilor”.

Castelul Pele ş este singurul castel din Europa realizat î n cea mai mare parte din lemn, ş i î nc ă de la intrarea î n castel vizitatorul este uimit de bogatul design interior al castelului caracterizat de abunden ţ a decora ţ iilor din lemn ş i este cuprins de atmosfera de demult.

END realizare şi concepţie R DYMNY m uzica ANDRE RIEU - Amazing Grace

André Rieu ( născut: 1949 în Maastricht ) violonist şi dirijor olandez , renumit pentru renaşterea internaţională a valsului în muzică. Din acest motiv este numit "The King Of Waltz" – Regele valsului Alături de a sa "Johann Strauss Orchestra” el cucere ş te publicul din Europa, America de Nord şi Japonia. André Rieu vorbeşte mai multe limbi străine: engleza, franceza, spaniola, germana şi italiana. Amazing Grace - binecunoscut imn cre ş tin ale cărui versuri au fost scrise de John Newton, iar melodia este de origine scoţiană sau irlandeză.

http://recogedor.blogspot.com	835
http://recogedor.blogspot.com.es	219
http://recogedor.blogspot.mx	34
http://recogedor.blogspot.com.ar	17
http://www.slideshare.net	16
http://recogedor.blogspot.ro	8
http://recogedor.blogspot.fr	4
http://recogedor.blogspot.de	3
http://translate.googleusercontent.com	3
http://recogedor.blogspot.it	2
http://webcache.googleusercontent.com	1
http://recogedor.blogspot.tw	1
http://recogedor.blogspot.co.il	1
http://recogedor.blogspot.kr	1
http://recogedor.blogspot.co.uk	1
http://recogedor.blogspot.ca	1

Castelul Peles

by RAISSA RO

Accessibility

Categories

Upload Details

Usage Rights

16 Embeds 1,147

Statistics

Castelul Peles Presentation Transcript