Comunicat de presa - dezbatere evacuare romi la Pata Rat, Cluj

1. 1234
COMUNICAT DE PRESĂ
18.01.2011, Cluj
În 17 ianuarie 2011, după o lună de la evacuarea familiilor de romi de pe strada
Coastei şi mutarea lor de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca în „locuinţele sociale” de
pe Pata Rât, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai,
Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire din Cluj, în parteneriat media cu TVR Cluj, au
organizat dezbaterea publică Relocarea romilor şi consecinţele ei sociale. La eveniment au
participat peste o sută de persoane, reprezentând European Roma Rights Centre (ERRC),
organizaţiile membre ale Alianţei Civice a Romilor din România (19 la număr, printre care
Asociatia Parudimos, Romani Criss şi Fundaţia Ruhama), Asociaţia PAKIV România, Centrul
de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Fundaţia Română pentru Comunitate, Copii şi
Familie, Asociaţia Habitat for Humanity România, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului,
Asociaţia Studenţilor Romi Romano Suno, Fundaţia Wassdas, Centrul de Cercetare a
Relaţiilor Interetnice, Asociaţia Studenţilor Universităţii Babeş-Bolyai, precum şi angajaţi ai
Inspectoratului Şcolar Judeţean, Direcţiei de Sănătate Publică, Agenţiei Naţionale pentru
Romi Biroul Regional Nord-Vest şi ai Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor
Naţionale.
A fost prezent consilierul prezidenţial pentru problemele minorităţilor naţionale. Au
participat şi patru persoane din partea persoanelor relocate, care şi-au prezentat punctul de
vedere. Direcţiile responsabile din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, deşi invitate la
dialog, au transmis punctul lor de vedere printr-o scrisoare deschisă, căreia i s-a dat citire la
începutul dezbaterii.
În urma discuţiilor s-a conturat o imagine clară a situaţiei celor 68 de familii care au
fost dislocate de pe strada Coastei şi mutate în locuinţele modulare de pe Pata Rât, printr-o
acţiune fulger (15, 16 şi 17 decembrie, incluzând şi notificarea privind depunerea cererii
pentru „locuinţe sociale”), care a combinat intimidarea cu manipularea.
Confruntând situaţia prezentată în scrisoare cu cele constatate pe teren şi relatate de
către cei în cauză, participanţii la dezbatere au ajuns la concluzia că:
- Prin măsurile luate primăria nu a soluţionat problemele persoanelor relocate, ci le-a
agravat, ignorând incluziunea socială şi zdruncinând situaţia unor persoane şi familii
integrate în relaţii de muncă şi educaţie; a pus la dispoziţia celor relocaţi mai puţine
locuinţe decât erau necesare şi a încălcat normele privind locuirea decentă şi mediul de
viaţă sănătos, prin mutarea în locuinţe inadecvate, amplasate în imediata vecinătate a unor
surse de poluare.

2. - Prin persuadarea locatarilor să semneze cererea pentru locuinţe sociale, primăria a ignorat
interdicţia legală de a efectua evacuări în perioada de iarnă.
Participanţii au subliniat că este nevoie de intensificarea demersurilor pe plan local,
naţional şi internaţional în vederea opririi constituirii unui ghetou stigmatizant în afara zonelor
locuite ale oraşului, lângă surse de poluare a mediului, proiect care agravează consecinţele
multiple ale sărăciei şi excluziunii sociale atât pentru cei relocaţi de pe strada Coastei, cât şi
pentru cei vizaţi în viitor (posibil, strada Cantonului).
Inţelegând amploarea problemelor sociale cauzate sau accentuate prin dislocarea
rezidenţilor de pe str. Coastei, participanţii au subliniat responsabilitatea autorităţilor locale
pentru asigurarea serviciilor publice şi de asistenţă socială, respectiv soluţionarea unor
probleme stringente: supraaglomerarea (până la 12 persoane în camere de 18m2), lipsa
accesului la servicii medicale şi de îngrijire (pentru gravide, nou născuţi, copii, vârstnici, copil
imobilizat în cărucior), pericolul pierderii locului de muncă, dificultatea frecventării
grădiniţelor şi şcolilor unde erau înscrişi cei aproape 80 de copii şi bariere în calea utilizării
unor servicii de sprijin comunitar.
În Apelul pentru solidaritate şi acţiune împotriva proiectului „Locuinţe sociale în
Pata Rât” (accesibil şi pe http://femrom.ro/atitudinecivica.html), lansat la sfârşitul dezbaterii,
participanţii şi-au exprimat dezacordul cu proiectul Primăriei, considerând că acesta reprezintă
o manifestare a discriminării instituţionale, materializate prin segregare rezidenţială. Avocatul
desemnat de ERRC (http://www.errc.org/) a prezentat participanţilor scrisoarea oficială
semnată de ERRC, Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire, scrisoare ce problematizează
situaţia şi care a fost adresată Administraţiei Prezidenţiale a României, Primului Ministru al
României, Primarului Municipiului Cluj-Napoca cât şi mai multor foruri internaţionale din
domeniul drepturilor omului.
Organizatorii
Prof. Dr. Maria Roth
Prof. Dr. Enikő Vincze
Lect. Dr. Cristina Raţ