• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Scoala de vara la prof integrarea tehnologiilor web 2.0 in predarea limbilor straine
 

Scoala de vara la prof integrarea tehnologiilor web 2.0 in predarea limbilor straine

on

  • 1,843 views

Contextul general şi momentele specifice ale Şcolii de vară LaProf din Chania, 5-10 septembrie 2010 - activitate de formare continuă din cadrul programului sectorial Grundtvig.

Contextul general şi momentele specifice ale Şcolii de vară LaProf din Chania, 5-10 septembrie 2010 - activitate de formare continuă din cadrul programului sectorial Grundtvig.

Statistics

Views

Total Views
1,843
Views on SlideShare
1,760
Embed Views
83

Actions

Likes
1
Downloads
3
Comments
0

8 Embeds 83

http://cristeesteacherblog.blogspot.com 26
http://alphacenterwiki.wikispaces.com 23
http://www.cirip.ro 19
http://cristeesteacherblog.blogspot.ro 10
http://www.yatedo.com 2
http://feeds.feedburner.com 1
http://cristeesteacherblog.blogspot.de 1
http://www.linkedin.com 1
More...

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

CC Attribution-NonCommercial-ShareAlike LicenseCC Attribution-NonCommercial-ShareAlike LicenseCC Attribution-NonCommercial-ShareAlike License

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment
  • În condiţiile, deja binecunoscute nouă tuturor, ale promovării diversităţii lingvistice şi multilingvismului, aflate la baza politicilor europene, precum şi a utilizării pe scară tot mai largă a mediului e-learning pt învăţarea limbilor străine, s-a elaborat un studiu exhaustiv asupra multelor aspecte implicate în acest, practic, nou domeniu emergent. Education and Culture Executive Agency, 8 tari europene
  • Comunităţile profesionale, precum şi instituţiile europene subliniază câteva condiţii pentru ca implementarea să fie mai ţintită şi efectivă
  • Majoritatea cercetarilor recente din domeniul achiziţiei celei de-a doua limbi şi-au deplasat centrul de interes de la teoriile behaviouriste spre importanţa input-ului şi a interacţiunii cu limba ţintă. Ideea este că interacţiunea şi imersiunea simulează mediul în care sunt învăţate limbile materne. De asemenea, cercetări recente sugerează că instruirea doar cu ajutorul gramaticii şi vocabularului nu atrag formarea de competenţe lingvistice (Rüschoff & Ritter 2001). Ipoteza interacţiunii ajustata de Long (1996) sublinia importanţa a ceea ce numim “input comprehensibil” şi a “semnificaţiei negociate”, ultima fiind asociată cu rolul “ajustărlor interacţionale” efectuate de către vorbitorul nativ pentru facilitarea achiziţiei, un aspect crucial în interacţiunile vorbitor nativ şi non-nativ. Little (2007) atrage atenţia asupra importanţei câştigării autonomiei de către student/elev prin trei principii de interacţiune care asigură succes în învăţarea unei limbi: implicarea, reflectarea asupra ânvăţării şi utilizarea limbii ţintă. În sfârşit, un factor cheie este reprezentat de contextele autentice. Chapelle subliniază că este “important ca studentul să aibă un public pentru produsul lingvistic astfel că va încerca să construiască înţelesuri pentru a comunica şi nu doar ca exerciţiu”. Este de asemenea important, spune ea, ca tudentul să folosească forme lingvistice care să îi ridice pragul de competenţă. Alte abordări care câştigă teren în ultimii ani şi sunt în centrul cercetărilor legate de integrarea tehnologiei în învăţarea limbilor străine subliniază importanţa interacţiunii sociale şi a colaborării între profesori, studenţi, vorbitori nativi, etc (Vygotsky 1978) , precum şi a învăţării mediate care creează cunoştinţe noi la nivelul cogniţiei. (Swain 2000, cit at in Little 2007 ).
  • Iată un rezumat util al condiţiilor ce trebuie întrunite pentru învăţarea unei limbi străine, oferită de Egbert et al (1999), care a făcut o cercetare exhaustivă a studiilor despre învăţarea unei limbi străine şi a rezumat cei 8 factori cheie a unei experienţe de învăţare reusite
  • Prin urmare, de peste 30 de ani se poate spune că există o relaţie strânsă între evoluţia tehnologiei şi învăţarea limbilor străine, în special a limbii engleze, desigur…
  • Cele trei stadii de dezvoltare a aşa-numitului CALL, învăţarea limbilor asistată de calculator sunt prezentate în acest tabel ( Kern & Warschauer, 2000; Warschauer, 1996; Warschauer, 2000a)
  • Utilizarea computerului/Internetului pentru
  • Acumularea de informaţie şi cunoştinţe obligă dascălii să-şi reconsidere abordările, strategiile, metodele pentru a ţine pasul cu schimbarea. Acestea sunt deprinderile şi competenţele de bază ale cetăţeanului secolului 21.
  • Între 5 şi 12 septembrie a avut loc la Chania, Grecia, Şcoala de Vară intitulată Integrating E-learning and Web 2.0 into Language Teaching: ICT Tools and Hands-on Training developing Interactive language learning Units and Exercises (Integrarea e-learning şi a instrumentelor Web 2.0 în predarea limbilor: Instrumente TIC şi activităţi practice de dezvoltare a unor unităţi şi exerciţii interactive pentru învăţarea limbilor).
  • Web 2.0 este un termen care desemnează o mulțime de aspecte interactive și colaborative ale Internetului , și aici în special ale World Wide Web , de natură foarte recentă - apărute prin anii 2004-2005. Deci la Web 2.0 nu este vorba de versiunea doua a unui software sau a unei tehnici web. Inventatorul și promotorul termenului Web 2.0 este Tim O'Reilly . Pentru diferențiere, tradițiile web care existau până la apariția Web 2.0 sunt numite, tot simbolic, Web 1.0. http://ro.wikipedia.org/wiki/Web_2.0
  • Schimbarea de paradigmă la care a contribuit dezvoltarea instrumentelor web 2.0 oferă posibilităţi extrem de variate educatorilor de a-şi îmbunătăţi performanţele didactice, de a participa la o schimbare majoră din educaţie. Desigur, dinamismul acestor schimbări poate crea inhibiţii serioase mai ales celor care nu se simt în largul lor în mediul online. Cu toate acestea, ca în orice proces de învăţare şi înnoire, consider că se pot face paşi semnificativi printr-o abordare step-by-step. Cei interesaţi în a construi un mediu de învăţare dinamic, aliniat exigenţelor europene/globale, celor interesaţi în cercetarea impactului noilor tehnologii asupra învăţării şi a numeroaselor beneficii pentru propria profesie şi societate în general, pot pur şi simplu să urmeze câţiva paşi simpli: informează-te despre web 2.0, stai în aşteptare şi observă, implică-te şi participă la comunităţile de practică profesională, digeră şi începe să produci şi tu informaţie şi conţinuturi educaţionale; experimentează şi cercetează; iniţiază discuţii publice despre educaţie în comunitatea ta de colegi, etc. La Scoala de Vară de la Chania au participat persoane cu cunoştinţe şi experienţă practică dar şi începători într-ale integrării tehnologiei în predarea limbilor străine. Vă voi prezenta foarte pe scurt cele trei chestiuni care pot fi abordate/utilizate cu uşurinţă indiferent de nivelul la care ne aflăm: crearea de exerciţii interactive prin intermediul unor platforme de lucru online, crearea de activităţi de învăţare integratoare numite Web Quests, precum şi utilizarea portalurilor educaţionale.
  • Webquests projects were designed to bring together the most effective instructional practices, theories and models into one integrated student activity: critical thinking, cooperative learning, authentic assessments, technology integration, scaffolding model, cognitive and constructivist theory (Dodge et al., 1995)

Scoala de vara la prof integrarea tehnologiilor web 2.0 in predarea limbilor straine Scoala de vara la prof integrarea tehnologiilor web 2.0 in predarea limbilor straine Presentation Transcript

  • Şcoala de Vară I ntegr area e-learning şi a tehnologiilor Web 2.0 în predarea limbilor străine Chania, Creta, 5-12 septembrie 2010 Activitate de formare continu ă din cadrul programului sectorial Grundtvig Cristina Felea, Ph.D.
  • Cuprins
    • Context general
    • Integrarea tehnologiei şi predarea limbilor străine
    • Schimbarea de paradigmă educaţională
    • Prezentarea Şcolii de Vară
    • Tematica
    • Instrumentele Web 2.0 şi predarea limbilor străine
    • WebQuests -
    • Portaluri educaţionale
    • Concluzii
    • Referinţe
  • Context general: De ce TIC?
    • Studiu asupra impactului TIC şi a noilor medii asupra învăţării limbilor (2007-2009) – EACEA
    • Numeroase proiecte şi iniţiative europene au demonstrat beneficiile integrării/utilizării TIC şi a noilor media în învăţarea limbilor străine
    • “ E-learning”; “Blended learning”
  • Context general - condiţii pentru dezvoltarea eficientă a programelor
    • Sprijin pedagogic adecvat şi instruirea cadrelor didactice
    • Dezvoltarea competenţelor digitale (Ss, profesori)
    • Infrastructură şi conţinuturi digitale adecvate
    • Înţelegerea tipului de schimbare care afectează societatea în general şi educaţia în mod special
  • Schimbarea de paradigmă educaţională
    • Krashen şi Long : ipoteza interacţiunii (1996) : “ input comprehensib il ” & “ semnificaţie negociată ”
    • Rüschoff & Ritter ( 2001 ): Interac ţiune pentru crearea de competenţe lingvistice de succes
    • Little (2007) : autonomia studentului ( implicarea studentului în procesul de învăţare , şi reflectare asupra învăţării & şi utilizarea limbii ţintă ).
    • Chapelle (1998) : contexte autentice pentru comunicare
    • Vygotsky ( 19 8 7 ) : interacţiunea socială & colaborarea în procesul de învăţare a limbilor;
    • Feuerstein: învăţarea mediată
    • ( as in Maria Perifanou, Introduction to Web2.0 & Language Learning, LaProf Summer School 2010)
  • Integrarea tehnologiei în predarea limbilor străine –
    • Condiţii pentru învăţarea cu succes a unei limbi străine - Egbert & al (1999)
    • Studen ţii au ocazia să interacţioneze şi să negocieze înţelesurile;
    • Studenţii interacţionează în limba ţintă cu un public autentic;
    • Studenţii sunt implicaţi în sarcini de învăţare autentice;
    • Studenţii sunt expuşi la şi încurajaţi să utilizeze un limbaj divers şi creativ;
    • Studenţii au suficient timp şi feedback.
    • Studenţii sunt îndrumaţi să urmărească atent procesul de învăţare;
    • Studenţii lucrează într-o atmosferă cu nivel redus de stress şi anxietate;
    • Autonomia învăţării este sprijinită.
  • Integrarea tehnologiei în predarea limbilor străine Tehnologia este un instrument , nu un scop al instruirii . (Kajder 2003, 2004) Tehnologia nu este un “cybersitter” ci un set de metode care ajută la îmbunătăţirea performanţelor studenţilor şi la crearea unui curriculum adaptat nevoilor societăţii . Este vital ca profesorul şi comunitatea academică să înţeleagă cum se pot utiliza şi sunt utilizate aceste instrumente . (Ferdig, R. E., 2007) As in Maria Perifanou, Introduction to Web2.0 & Language Learning, LaProf Summer School 2010
  • Integrarea tehnologiei în predarea limbilor străine Kern & Warschauer, 2000 A cţiune asupra mediului Fluen ţă Ac urateţe Obiectiv principal Discurs autentic Exerciţii c omunicative “ Drill and Practice ” Utilizarea computerelor S ocio-cognitiv ă ( dezvoltată in interacţiune social ă) Cognitiv ă ( limba ca şi construct mental ) S tructural ă (sistem formal structural ) Perspectivă asupra limbii ESP/EAP bazat pr conţinuturi Predare c om unicativă Gram atică - t ra ducere & metoda Audio- Lingual ă Paradigm ă de predare a englezei Multimedia şi Internet PCs Mainframe Tehnologie CALL i ntegrativ CALL c omunicativ CALL s tructural Etapă 21st Century: 1980s-1990s: 1970s-1980s:
  • Integrarea tehnologiei în predarea limbilor străine
    • Avantaje
    • elaborarea de materiale didactice interesante şi autentice
    • Costuri reduse: materiale educaţionale; instruire gratuită şi accesibilă; software educaţional
    • Acces la portaluri educaţionale (baze de date) specializate, comunităţi de practică
    • Antrenarea în schimbarea de paradigmă educaţională
  • Schimbarea de paradigmă educaţională
    • DEPRINDERI
    • Creativitate şi inovaţie
    • Gândire critică
    • Rezolvare de probleme
    • Fluenţă în manipularea informaţiei
    • Cunoştinţe de bază în tehnologie
    • COMPETENŢE
    • comunicare în limba maternă
    • Comunicare în limba străină
    • Cunoştinţe de bază în ştiinţă şi tehnologie
    • Competenţe digitale
    • Învăţarea de a învăţa
    • Competenţe de comunicare interpersonală şi colaborare
  • Prezentarea programului
    • Activitate de formare continuă GRUNDTVIG
    • Integrating E-learning and Web 2.0 into Language Teaching: ICT Tools and Hands-on Training developing Interactive language learning Units and Exercises
  • Source: http:// oreilly.com/web2/archive/what-is-web-20.html
  • Web 2.0 Web 1.0 Conectarea aplicaţiilor/serviciilor şi agregarea datelor din diverse surse (RSS, Bloguri) Accesare pagini statice Învăţare de-a lungul vieţii Educaţie formală Etichete (tag-uri) ce facilitează căutarea: “Folksonomy” Clasificări tip arbore: Taxonomii Conversaţie Publicare Participare Prezentare Învăţare angajată/pasionată Învăţare pasivă A învăţa să fii A învăţa despre Acces la oameni prin interactivitate -> socializarea informaţiei prin instrumente colaborative: wiki, bloguri, platforme de socializare, structuri de comunicare de date, documente, imagini (flickr), video clipuri (YouTube) etc. Acces (doar) la informaţie Facilitator Expert Transparenţă (acces public la baze de date) Autoritate Producere şi partajare de conţinut -> democratizarea conţinuturilor Consum de conţinut
  • Instrumentele Web 2.0
  • Crearea de unităţi de învăţare e-learning şi de exerciţii interactive
  • WebQuests
    • Gândire critică , învăţare colaborativă , evaluare autentică , integrarea tehnologiei , modelul eşafodajului , teoriile cognitivă şi constructivistă (Dodge et al., 1995)
  • WebQuests Model vizual al WebQuests : resurse (link-uri) de calitate , problematică convingătoare/autentică , modele de realizare Sursa: http://www.slideshare.net/mariaperif/introduction-to-webquest-language-learning-proposal-of-a-web2quest-model
  • Consultanţă online pentru dezvoltarea de WebQuests Resurse teoretice şi practice, modele, rubrici de evaluare, WebQuests
  • Software gratuit pentru crearea de WebQuests, sute de modele gata de a fi adaptate
  • Portaluri educaţionale şi resurse “open source”
  • Spre o cultură a colaborării şi a partajării resurselor de cunoaştere şi educaţionale
  • Concluzii
    • Cheia pentru utilizarea cu succes a tehnologiei în învăţarea limbilor străine nu se află în alegerea unor anume instrumente sau programe, ci în “humanware”, cu alte cuvinte capacitatea noastră de dascăli de a planifica, crea, şi a implementa o activitate educaţională eficientă.
    • Învăţarea limbilor este o activitate prin excelenţă de creaţie, imaginaţie, explorare, expresie, construcţie şi profundă colaborare socială şi culturală. Dacă vom folosi computerele pentru a umaniza şi a îmbunătăţi această acţiune în loc să o automatizăm, vom reuşi să scoatem la lumină ceea ce au mai bun atât omul cât şi maşina.
    • Warschauer, M., & Meskill, C. (2000). Technology and second language learning. In J. Rosenthal (Ed.), Handbook of undergraduate second language education (pp. 303-318). Mahwah, New Jersey: Lawrence Erlbaum http:// www.gse.uci.edu/person/warschauer_m/tslt.html
  • Referinte
    • Maria Perifanou, Introduction to Web2.0 & Language Learning, LaProf Summer School 2010, http://www.slideshare.net/mariaperif/introduction-to-web20-language-learning-laprof-summer-school-2010
    • Joy Egbert and Elizabeth Hanson-Smith, Editors (1999) , CALL Environments: Research, Practice, and Critical Issues , Alexandria, VA: TESOL
    • M.Warschauer & Meskill, C. (2000). Technology and second language learning. In J. Rosenthal (Ed.), Handbook of undergraduate second language education (pp. 303-318). Mahwah, New Jersey: Lawrence Erlbaum http://www.gse.uci.edu/person/warschauer_m/tslt.html
  • Vă mulţumesc! Cristina Felea, Ph.D. [email_address]