Your SlideShare is downloading. ×
0
Modurile nepersonale(nepredicative)
Modurile nepersonale(nepredicative)
Modurile nepersonale(nepredicative)
Modurile nepersonale(nepredicative)
Modurile nepersonale(nepredicative)
Modurile nepersonale(nepredicative)
Modurile nepersonale(nepredicative)
Modurile nepersonale(nepredicative)
Modurile nepersonale(nepredicative)
Modurile nepersonale(nepredicative)
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Modurile nepersonale(nepredicative)

41,832

Published on

2 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
No Downloads
Views
Total Views
41,832
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
107
Comments
2
Likes
2
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. MODURILE NEPERSONALE(NEPREDICATIVE)
  • 2. Verbele la modurile nepersonale nu pot forma predicatul si nu-si schimba forma in functie de persoana . Modurile nepersonale(nepredicative) sunt:infinitiv, gerunziu, participiu si supin .
  • 3. Modul infinitiv <ul><li>Modul infinitiv exprima numele actiunii, al starii, stabileste numarul conjugarii verbului si are doua forme: </li></ul><ul><li>-forma scurta, care apare cu prepozitia a(a citi este usor); </li></ul><ul><li>-forma lunga, obtinuta cu sufixul -re:(invatare, citire).Aceasta forma lunga apare cu valoare verbala, doar in formele inverse ale conditionalului optativ prezent(rar), iar atunci cand apare singura are valoare substantivala( Divulgarea secretelor dovedeste neseriozitate ). </li></ul>
  • 4. <ul><li>Verbele la modul infinitiv pot indeplini urmatoarele functii sintactice : </li></ul><ul><li>subiect ( A desena este o placere.) </li></ul><ul><li>nume predicativ (Placerea mea este de a desena . ) </li></ul><ul><li>atribut (Placerea de a desena o are Ioana.) </li></ul><ul><li>complement direct (Vrem a desena un ursulet.) </li></ul><ul><li>complement indirect (Se gandeste a desena un ursulet.) </li></ul><ul><li>complement circumstantial de timp (Inainte de a desena isi ascute creioanele.) </li></ul><ul><li>complement circumstantial de mod (Picteaza fara a desena mai intai.) </li></ul><ul><li>complement circumstantial de scop (Pentru a desena are nevoie de creioane.) </li></ul>
  • 5. Modul participiu <ul><li>Modul participiu exprima actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru.Verbele la participiu se termina in - t sau in - s :citit, spus.Acest mod se foloseste: </li></ul><ul><li>ca element de baza- verb de conjugat -in alcatuirea unor timpuri compuse; </li></ul><ul><li>ca element care determina substantivul-valoare adjectivala sau verbul-valoare adverbiala; </li></ul>
  • 6. <ul><li>a tunci cand verbul la participiu are valoare adjectivala , determina un substantiv si arata o insusire a acestuia.In aceste situatii, participiul se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat si poate indeplini urmatoarele functii sintactice : </li></ul><ul><li>atribut adjectival (El poarta un costum deschis la culoare .); </li></ul><ul><li>nume predicativ (Culoarea costumului sau era d eschisa . ); </li></ul>
  • 7. <ul><li>Atunci cand verbul la participiu are valoare adverbiala, determina un verb un verb si arata o insusire a actiunii.In acesta situatie participiul indeplineste functia sintactica de complement circumstantial de mod (El isi exprima d eschis parerile.) </li></ul><ul><li>Verbele la modul participiu pot deveni substantive prin articularea formei de participiu.In acesta situatie, verbul poate indeplini toate functiile sintactice ale substantivului. </li></ul>
  • 8. Modul gerunziu <ul><li>Modul gerunziu exprima actiuni in desfasurare.Se formeaza cu sufixele -and (coborand) si -ind (citind). De la gerunziu s-au format unele adjective care se acorda in gen, numar si caz cu substantivele insotite:ordine crescanda, rana sangeranda </li></ul>
  • 9. <ul><li>Verbele la modul gerunziu pot indeplini urmatoarele functii sintactice: </li></ul><ul><li>subiect (Din camerea cealalta, se auzea strigand . ); </li></ul><ul><li>atribut verbal (Parul lunecand pe umeri era blond.); </li></ul><ul><li>complement direct (George auzea strigand in curte.); </li></ul><ul><li>complement circumstantial de mod (Manca inghitand repede.); </li></ul><ul><li>complemnet circumstantial de timp ( Privind tabloul a fost impresionat.); </li></ul><ul><li>complemnet circumstantial de cauza ( Mergand prea repede a cazut.); </li></ul>
  • 10. Modul supin <ul><li>Modul supin denumeste actiuni, ce urmeaza a fi realizate.Acest mod este alcatuit din prepozitiile: de, dupa, la, pentru plus participiul verbului de conjugat (de invatat, pentru cusut). </li></ul><ul><li>Functiile sintactice ale supinului sunt: </li></ul><ul><li>subiect ( De invatat este usor.); </li></ul><ul><li>nume predicativ( Poezia este de invatat .); </li></ul><ul><li>atribut (Poezia de invatat este frumoasa.); </li></ul><ul><li>complement direct (Avem de invatat o poezie) </li></ul><ul><li>complement indirect (S-a saturat de invatat .); </li></ul><ul><li>complement circumstantial de loc (Am dat o raita pe la scaldat .); </li></ul><ul><li>complement circumstantial de scop( A plecat la invatat .); </li></ul>

×