Manual terapie ocupationala

697 views
475 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
697
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
30
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Manual terapie ocupationala

  1. 1. Linii directoare pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate mintală în România Linii directoare pentru echipe multidisciplinare 2 Curs structurat pentru terapie ocupaionala Uniunea Europeană Proiect fi nanţat prin PHARE ROMÂNIA MINISTERUL SĂNĂTĂŢII Bucureşti, Noiembrie 2009
  2. 2. Acest manual a fost produs în cadrul unei serii de 4 manuale Linii directoare pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate mintală în România Manual 1: Set de Instrumente pentru serviciile de sănătate mintală Manual 2: Curs structurat pentru terapie ocupaţională Manual 3: Manual pentru activităţi antistigma în şcoli Manual 4: Training pentru screening interactiv psihiatric pentru medicii de familie Editat de Heinz Katschnig, Mugur Ciumăgeanu, Dan Ghenea şi Raluca Sfetcu în cooperare cu Michaela Amering, Ştefan Bandol, Peter Denk, Birgit Elsayed-Glaser, Stefan Frühwald, Liviu Gaja, Frank Hoedelmans, Christian Horvath, Hans Kroon, Edwin Ladinser, Gerhard Lenz, Andreea Luca, Ovidiu Mărginean, Roxana Mărginean, Cristian Oana, Rafael Rabenstein, Wolfgang Spiegel, Jan Spijker, Gabriela Tănăsan, Franz Trautmann şi Barbara Weibold Dezvoltat în cadrul proiectului de twinning al Comisiei Europene în România „Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală şi de instituţionalizarea persoanelor cu tulburări mintale”
  3. 3. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Linii directoare pentru echipe multidisciplinare / ed.: Heinz Katschnig, Mugur Ciumăgeanu, Dan Ghenea, Raluca Sfetcu. - Cluj-Napoca : Qual Media, 2009 3 vol. ISBN 978-606-92176-5-8 Vol. 2 : Curs structurat pentru terapie ocupaţională. – Bibliogr. - ISBN 978-606-8154-00-8 I. Katschnig, Heinz (ed.) II. Ciumăgeanu, Mugur Daniel (ed.) III. Ghenea, Dan (ed.) IV. Sfetcu, Raluca (ed.) 616.89
  4. 4. Prefaţă Acest curs structurat de terapie ocupaţională aparţine părţii C din “Standarde şi linii directoare integrate pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate mintală în România”. Partea C cuprinde un set de instrumente care pot servi la îmbunătăţirea lucrului direct cu pacienţii. Partea 1 este inclusă în primul manual, al cărui cuprins oferă o imagine de ansamblu a instrumentelor pregătite pentru utilizare practică în servicii de sănătate mintală spitaliceşti şi comunitare. Partea C2, prezentată în acest manual1 , reprezintă un supliment esenţial la temele deja prezentate în “lucrul cu mintea”, “lucrul cu corpul” şi “lucrul cu situaţiile cotidiene”. Terapia ocupaţională poate fi, de fapt, caracterizată ca “lucrul cu mâinile şi cu materiale”. De ce este atât de important acest aspect şi care este, dincolo de aceasta perspectiva, filosofia terapiei ocupaţionale în domeniul Sănătăţii mintale, este explicat pas cu pas în textul prezentului curs structurat. Terapia ocupaţională poate, ca toate celelalte activităţi, să fie utilizată pentru structurarea zilei, dar, ca şi toate celelalte, are o valoare mai directă ca şi o abordare terapeutică specifică. Acest manual a fost dezvoltat de Birgit Elsayed-Glaser şi a fost utilizat pentru instruirea personalului din câteva servicii de sănătate mintală din întreaga ţară. Feedback-ul primit de la participanţi a fost luat în considerare în evaluarea primei versiuni a manualului şi în editarea acestei versiuni. Manualul este inclus în CD. “Handout-urile” prezentate în acest manual reprezintă instrumente ce pot fi utilizate imediat prin copiere din manual sau printare din CD, dar pot fi şi adaptate nevoilor particulare ale unui anumit serviciu. Este prevăzut ca în viitor acest manual să fie disponibil pe un site web (informaţii: heinz. katschnig@meduniwien.ac.at). Abrevierile TO1, TO2,… TO 12 din parentezele ce urmează titlului fiecărui modul, se referă la cele 12 sesiuni ale trainingului iniţial de terapie ocupaţională (vezi anexa pentru agenda trainingului). Cursul ca atare este împărţit în 11 module şi, deoarece modulul 1 acoperă primele două sesiuni de training, abrevierile care indică numărul sesiunii sunt TO3, TO4, .. sunt întotdeauna cu un număr mai mare decat modulele corespunzătoare. 1. Acest manual reprezintă rezultatul aşteptat pentru sarcina 2.1.4 a Proiectului de Twinning al Comisiei Europene
  5. 5. Cuprins Introducere .......................................................................................................................................................... 1 Modulul 1: “A fi activ influenţează starea noastră mentală?” (TO1+2) ............... 3 1. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici ......................................................................................... 3 Handout 1/1 Fişa de evaluare1 ..................................................................................................................... 4 Handout 1/2 Designul grupurilor ................................................................................................................ 5 Handout 1/3 Cum să faci o sculptură din materiale reciclabile. Instrucţiuni pas cu pas ......... 9 Handout 1/4 Program şi Pregătirea Feedback-ului .............................................................................11 Handout 2/1 Fişa de evaluare 2 ..................................................................................................................13 Modulul 2: Reflectare şi feedback pentru munca în grupuri mici (TO3) ..........15 1. Pregătirea feedback-ului în grupuri mici ............................................................................................15 2. Discuţii în plenară .......................................................................................................................................15 3. Tema 1 ............................................................................................................................................................15 Handout 3/1 Idei pentru discuţii ................................................................................................................16 Handout 3/2 Tema 1 .......................................................................................................................................19 Modulul 3: Cadrul filozofic al terapiei ocupaţionale (TO4) .........................................21 1. Calitatea vieţii ...............................................................................................................................................21 2. Independenţa ...............................................................................................................................................22 3. Fiinţele umane sunt fiinţe sociale..........................................................................................................23 4. Activitatea / Ocupaţia ................................................................................................................................25 Handout 4/1 Idei pentru discuţii ................................................................................................................27 Modulul 4: Terapia Ocupaţională în Psihiatrie (TO5) .......................................................29 1. Context ...........................................................................................................................................................29 2. Aspecte cheie în TO ...................................................................................................................................30
  6. 6. Modulul 5: Analiza activităţilor, materialelor şi tehnicilor (TO6) .........................35 1. Analiza activităţii .........................................................................................................................................35 2. Analiza materialului şi a tehnicii ............................................................................................................36 3. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici .......................................................................................36 4. Discuţii în plenar ..........................................................................................................................................36 Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică ..........................................37 Handout 6/2 Exerciţiu ....................................................................................................................................42 Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instrucţiuni pas cu pas ..................................................................43 Handout 6/4 Analiza activităţii – idei pentru discuţii .........................................................................44 Handout 6/5 Temă 2 ......................................................................................................................................48 Modulul 6: Adaptarea activităţii (TO7) .......................................................................................53 1. Tehnici structurate şi libere ......................................................................................................................53 2. Adaptarea activităţii folosite la starea mentală actuală ................................................................54 Modulul 7: Cum să faci un grup / o terapie individuală în cadrul unui grup (TO8) ..............................................................................................57 1. Grupuri ............................................................................................................................................................57 2. Terapie individuală în grup ......................................................................................................................60 3. Pericole şi dificultăţi ...................................................................................................................................61 4. Reguli ...............................................................................................................................................................62 Modulul 8: Exerciţiu în Grupuri Mici (TO9)...............................................................................63 1. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici .......................................................................................63 2. Reflectare în grupuri mici .........................................................................................................................63 Handout 9/1 Exerciţiu ....................................................................................................................................64 Handout 9/2 Cum să faci o figurină. Instrucţiuni pas cu pas ..........................................................66 Handout 9/3 Cum să faci o mască. Instrucţiuni pas cu pas ..............................................................67 Handout 9/4 Întrebări pentru discuţii ......................................................................................................68 Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică ..........................................69
  7. 7. Modulul 9: Feedback pentru Grupul de „Exprimarea emoţiilor (TO9)”. ......... Monitorizarea şi documentarea activităţilor (TO10) ..........................73 1. Discutarea rapoartelor din grupurile aferente TO9.........................................................................73 2. Temă 3 .............................................................................................................................................................73 3. Monitorizarea şi documentarea activităţilor .....................................................................................73 Handout 10/1 Temă 3 ....................................................................................................................................75 Modulul 10: Implementarea unui plan de tratament pentru instituţie (TO11) ...........................................................................................81 1. Curs recomandat de acţiune ...................................................................................................................81 2. Muncă în grupuri mici ...............................................................................................................................82 3. Discuţie în plenară ......................................................................................................................................82 Handout 11/1 Implementarea unui plan de tratament pentru spital. Posibile întrebări pentru discuţii ......................................................................................................................83 Handout 11/2 Model pentru pentru planul săptămânal de activităţi TO ..................................84 Handout 11/3 Tema 4 ...................................................................................................................................85 Modulul 11: Prezentarea rezultatelor (TO12)........................................................................87 1. Organizarea evenimentelor şi prezentărilor de către utilizatorii de servicii ..........................87 2. Prezentarea rezultatelor grupului în cadrul training-ului .............................................................88 3. Discuţii finale ................................................................................................................................................88 Glosar de termeni utilizaţi în Terapie Ocupaţională ........................................................89 Link-uri şi Referinţe .....................................................................................................................................94 Anexa ......................................................................................................................................................................95 Propunere de agendă pentru organizarea trainingurilor de instruire în Terapie Ocupaţională
  8. 8. 1 Introducere Terapia Ocupaţională este un concept centrat pe client cu următoarele asumpţii de bază: z A fi capabil să acţionezi este o nevoie de bază în viaţa de zi cu zi z A te implica într-o activitate semnificativă are efecte terapeutice TO se poate aplica în interiorul unei instituţii, în exterior - în centrele comunitare de sănatate mintală -, sau în sesiuni individuale, în practica privată. Acest training se va concentra pe posibilităţile în interiorul unei instituţii. TO poate fi o parte importantă în construirea structurii zilei într-o instituţie, deorece foloseşte şi adaptează o serie de activităţi pentru a antrena diferite abilităţi necesare în viaţa de zi cu zi. Majoritatea oamenilor care se află într-o criză serioasă sunt auto-absorbiţi, se retrag din lumea exterioară în interior cu gândurile lor. Pentru a facilita entuziasmul lor şi a-i încuraja să-şi confrunte viaţa, este util un plan pentru fiecare zi/săptămână. Ceva care să fie aşteptat cu nerăbdare sau poate chiar ceva ameninţător, dar altceva decât imaginile obsedante ale oamenilor care suferă de tulburări psihotice sau ruminaţiile chinuitoare ale utilizatorilor care suferă de tulburări depresive. Folosirea artelor şi artizanatelor în Terapia Ocupaţională oferă efecte secundare adiţionale, mai ales datorită procesului creativ care permite posibilitatea de a te percepe într-un mod diferit, să trăieşti experienţe care se pot transfera şi în alte situaţii. Şi mai mult, materiale diferite oferă experienţe care antrenează toate simţurile iar tehnicile de artizanat necesită abilităţi diferite care se pot instrui şi învăţa. Din acest motiv şi pentru că activităţile de grup artistice şi artizanale pot fi adaptate atât abilităţilor şi intereselor terapeutului cât şi abilităţilor şi scopurilor utilizatorilor, majoritatea exerciţiilor practice din acest training vor folosi tehnici creative. Acest training oferă un prim contact cu Terapia Ocupaţională: cadrul filozofic are la bază posibilităţile şi şansele pe care TO poate să le ofere în munca cu oamenii care suferă de tulburări mentale. Este firesc ca trei zile de training să nu poată înlocui o educaţie de 3 sau mai mulţi ani, dar chiar şi fără o educaţie ca terapeut ocupaţional vei începe să gândeşti ca unul. Îţi va permite să începi să organizezi activitati în grupuri imediat, folosindu-te de faptul că orice activitate oferă diversitate şi o structură
  9. 9. de suport. Vei fi capabil să alegi activitatea având în vedere posibilităţile instituţiei tale, scopurile pe care vrei să le stabileşti cu clienţii tăi şi interesul personal (ex. Dacă-ţi place arta, organizează excursii la expoziţii, dacă-ţi place sportul organizează un grup de fitness, etc ). Acest training va încerca să te facă să-ţi conştientizezi creativitatea şi să ai încredere în ea, încât să o poţi transmite şi clienţilor tăi. 2
  10. 10. 3 Modulul 1: “A fi activ influenţează starea noastră mentală?” (TO1+2) 1. Exerciţiul de experimentare în grupuri mici z Formează 4 grupuri (min. 3, max. 7-8 persoane) z Fiecare grup va avea sarcini uşor diferite, pentru a sublinia gama variată de posibilităţi pentru design-ul unui grup de activitate pe TO. z Ai la dispoziţie o propunere cu privire la cum să abordezi munca în grupul tău, un program şi instrucţiuni pas cu pas pentru construirea unei sculpturi simple. z De asemenea vei descoperi o serie de întrebări pentru auto-evaluare înainte şi după grup – te rog să le completezi înainte să începi munca în grup şi imediat după ce termini. (Notă: Dacă nu sunt suficienţi participanţi la training pentru a forma 4 grupuri, alege design-ul pentru grup 1 sau grup 3; dacă poţi să formezi un singur grup, alege design-ul pentru grup 1). Handout 1/1 Fişa de evaluare 1 Handout 1/2 Design-ul grupurilor Handout 1/3 Cum să faci o sculptură din materiale reciclabile. Instrucţiuni pas cu pas Handout 1/4 Program şi Pregătirea Feedback-ului Handout 2/1 Fişa de evaluare 2
  11. 11. Modul 1 Handout 1/1 Fisa de evaluare 1 4 © Birgit Elsayed-Glaser 2008 Training de Terapie Ocupaţională Manual 5 Handout 1/1 Fisa de evaluare 1 Te rog sa răspunzi la următorele întrebări înainte să începi munca în grup Starea mentală Eu mă simt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 deloc bine bine 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 nesigur încrezător 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 fără energie plin de energie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 obosit foarte activat Abilităţi cognitive Pot să mă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 concentrez puţin concentrez bine Mă simt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 confuz organizat Schimbările în modul meu de a percepe (ex. aud voci, am sentimental că sunt urmărit…) ma afectează 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 foarte mult deloc Abilităţi sociale Într-un grup mă simt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 nesigur încrezător Să-mi spun propriile idei într-un grup este 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 foarte dificil uşor A interacţiona cu alţi oameni din grup este 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 foarte dificil uşor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ciudat confortabil Despre munca în grup Mă aştept ca acest proiect să fie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 plictisitor distractiv 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 dificil uşor
  12. 12. Modul 1 5 Handout 1/2 Designul grupurilor Grup 1 Creează un animal fantastic Materiale: Reciclabile – tot ce se poate colecta Întrebări pentru discuţia iniţială: z Decide cu privire la atributele personale ale animalului tău (mare sau mic, gras sau slab, drăguţ sau ameninţător....?) z Vrei să exprimi ceva cu animalul tău? (emoţie, opinie) z Câte picioare are – sau este fără picioare, aripi, sau…? z Cum vrei să construieşti scheletul? z Ce materiale vrei să foloseşti? z Cine va face ce? ( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună) Sugestii z Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu – şi să aveţi timp pentru detalii interesante! z Folosiţi materialele cum doriţi – nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să desenezi.... z Dacă trebuie să luaţi o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod democratic (majoritatea simpla câştigă) z Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (daţi-vă puţin timp; cu cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune – mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat. z Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi spectatorii. z Nu fiţi foarte serioşi – folosiţi-vă imaginaţia, incercaţi să fiţi deschişi şi mai ales – distraţi-vă!
  13. 13. Modul 1 Grup 2 Crearea unei figuri umane Materiale: Reciclabile – tot ce se poate colecta Întrebări pentru discuţia iniţială: 6 z Decide cu privire la atributele personale ale figurii tale (bărbat, femeie sau asexual, mare sau mic, gras au slab, drăguţ sau ameninţător...?) z Vrei să exprimi ceva prin figura ta? (emoţie, declaraţie....) z Vrei să fie activă figura ta? Ce ar trebui să facă ea/el ? z Cum vrei să construieşti scheletul? z Ce materiale vrei să foloseşti? z Cine va face ce? ( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună) Sugestii z Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu – şi să aveţi timp pentru detalii interesante! z Folosiţi materialele cum doriţi – nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să desenezi..... z Dacă trebuie să iei o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile) şi apoi votaţi în mod democratic (unica majoritate câştigă) z Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (daţi-vă puţin timp; cu cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune – mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat. z Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi spectatorii. z Nu fiţi foarte serioşi – folosiţi-vă imaginaţia, încercaţi să fiţi deschişi şi mai ales – distraţi-vă!
  14. 14. Modul 1 7 Grup 3 Crearea unei sculpturi non-figurative Materiale: Reciclabile – tot ce se poate colecta Întrebări pentru discuţia iniţială: z Vrei să exprimi ceva? (emoţie, opinie) z Este nevoie de un schelet? ( sau doar vei face o gramadă şi o vei lăsa să crească? z Ce materiale vrei să foloseşti? z Cine va face ce?( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună) Sugestii z Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu – şi să aveţi timp pentru detalii interesante! z Folosiţi materialele cum doriţi – nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să desenezi..... z Dacă trebuie să iei o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod democratic (unica majoritate câştigă) z Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (daţi-vă puţin timp; cu cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune – mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat. z Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi spectatorii. z Nu fiţi foarte serioşi – folosiţi-vă imaginaţia, încercaţi să fiţi deschişi şi mai ales – distraţi-vă!
  15. 15. Modul 1 Grup 4 Creează orice doreşti Materiale: Reciclabile – tot ce se poate colecta Întrebări pentru discuţia iniţială: 8 z Va fi figurativă sau non-figurativă? z Vrei să construieşti ceva (clădiri, oraşe, case de vis…?) z Vrei să exprimi ceva? (emoţie, opinie) z Dacă este o figură: decide cu privire la atributele personale (mare sau mic, drăguţ sau ameninţător....?) z Are nevoie de un schelet şi dacă da, cum vrei să o construieşti? z Ce materiale vrei să foloseşti? z Cine va face ce?( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună) Sugestii z Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu – şi să aveţi timp pentru detalii interesante! z Folosiţi materialele cum doriţi – nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să desenezi..... z Dacă trebuie să iei o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod democratic (unica majoritate câştigă) z Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (dati-va puţin timp; cu cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune – mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat. z Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi spectatorii. z Nu fiţi foarte serioşi – folosiţi-vă imaginaţia, încercaţi să fiţi deschişi şi mai ales – distraţi-vă!
  16. 16. Modul 1 Handout 1/3 Cum să faci o sculptură din materiale reciclabile. Instrucțiuni pas cu pas 9 1 colectează materialele reciclate 2 umple saci de plastic cu mingi de hârtie 3 formează o mige pentru cap (sau corp) 4 taie sticle pentru a le lipi 5 fixează cu mototoale de hartie şi bandă adezivă 6 lipeste la scheletul de bază 7 întăreşte legăturile de carton 8 elemente adiţionale de carton 9 conectează-le bine cu bandă adezivă 10 obţine sculptura de bază
  17. 17. Modul 1 10 11 rupe ziarul in bucăţi 12 acopera peste tot cu vopsea 13 intinde-l pe sculptura ta 14 inmoaie mingi mici de hârtie în vopsea 15 conectează-le la bucăţile de ziar vopsite 16 acoperă o parte sau toată sculptura cu hârtie 18 rezultatul tău 17 vopseşte
  18. 18. 11 Handout 1/4 Program şi Pregătirea Feedback-ului 1. Agenda pentru exerciţiul “Experimentează” TO1+2 9°° - 9³° z Introducere z Construirea grupului 9³° - 10°° z Completarea foii de evaluare 1 z Începerea muncii în grupuri mici z Luarea deciziilor cu privire la rezultatele aşteptate z (Schiţe şi dimensiuni) 10°° - 11°° z Munceşte la proiectul tău – începe munca cu hârtie şi vopsea 11°° - 11³° z Pauză 11³° - 1215 z Munceşte la proiect – termină prima formă 1215 - 13°° z Vopseşte, detalii, utimele finisaje z Titlu z Completarea foii de evaluare 2 2. Pregătirea pentru Feedback: z Ce părere ai despre rezultat? z Cum a fost munca – ce a fost uşor, ce a fost dificil? z A fost pe măsura aşteptările tale? Modul 1
  19. 19. Modul 1 z Poţi să găseşti un răspuns la întrebarea noastră – A fi activ influenţează starea noastră mentală? 12 – compară răspunsurile dinainte şi de după din fişa de evaluare – există o diferenţă? z Ce abilităţi crezi că sunt dezvoltate într-un grup de acest tip? z Numeşte un reprezentant pentru grupul tău
  20. 20. 13 Handout 2/1 Fişa de evaluare 2 Handout 2/1 Fisa de evaluare 2 Te rog să răspunzi la aceste întrebări imediat după terminarea muncii tale în grup Starea mentală Eu mă simt © Birgit Elsayed-Glaser 2008 Training de Terapie Ocupaţională Manual 14 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 deloc bine bine 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 nesigur încrezător 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 fără energie plin de energie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 obosit foarte activat Abilităţi cognitive Pot să mă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 concentrez puţin concentrez bine Mă simt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 confuz organizat Schimbările în modul meu de a percepe (ex. aud voci, am sentimental că sunt urmărit…) ma afectează 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 foarte mult deloc Abilităţi sociale Într-un grup mă simt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 nesigur încrezător Să-mi spun propriile idei într-un grup este 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 foarte dificil uşor A interacţiona cu alţi oameni din grup este 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 foarte dificil uşor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ciudat confortabil Despre munca în grup Mă aştept ca acest proiect să fie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 plictisitor distractiv 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 dificil uşor Modul 1
  21. 21. 15 Modulul 2: Reflectare şi feedback pentru munca în grupuri mici (TO3) 1. Pregătirea feedback-ului în grupuri mici Reflectarea şi pregătirea feedback-ului Timp: 30 Min. 2. Discuţii în plenară Fiecare reprezentant al grupului prezintă experienţele din grupul lui/al ei. Handout 3/1 Idei pentru discuţii 3. Tema 1 Handout 3/2 Tema 1
  22. 22. Modul 2 Handout 3/1 Idei pentru discuţii 2. Discuţii în plenară 16 (întrebări care pot fi adresate participanţilor) Fiecare reprezentant al grupului prezintă experienţa din cadrul grupului său: z Cum ţi se pare rezultatul? z Cum a fost munca – ce a fost uşor, ce a fost dificil? z Cum a fost materialul? z Grupul a fost conform aşteptărilor? z Poţi să găseşti un răspuns la întrebarea noastră – A fi activ influenţează starea noastră mentală? – compară răspunsurile dinainte şi de după din fişa de evaluare – există o diferenţă? z Ce abilităţi crezi că sunt dezvoltate într-un grup ca acesta? z Ai face un grup asemănător cu utilizatori de servicii? Crezi că este posibil? Ce ai face diferit? 3. Idei pentru discuţii (informaţii pentru facilitator) 3.1. Experienţe: z Ce a fost uşor, ce a fost dificil? În general cea mai dificilă parte într-un grup creativ este partea de planificare. Realizarea unui plan (mai ales a unui plan realist cu privire la timpul şi abilităţile participanţilor) implică abilităţi cognitive ridicate cum ar fi concentrare, perseverare şi gândire abstractă. Partea de planificare este de asemenea o provocare pentru abilităţile sociale ale grupului. A dezvolta idei şi a le aduce în cadrul grupului va fi foarte dificil pentru persoanele cu o stimă de sine scăzută sau clienţii psihotici care nu îndrăznesc să aibă încredere în gândirea lor. Pe de altă parte nu va fi uşor pentru extraverţi (nu doar în cazul tulburărilor maniacale, dar pentru ei va fi cel mai greu) să ofere spaţiu ideilor celorlalţi şi să accepte deciziile de grup care sunt contradictorii cu ideile lor. z Materiale: Folosirea materialelor reciclabile ar trebui să demonstreze că obţinerea unor rezultate interesante si a “fi creativ” nu are nici o legătură cu materiale sofisticate sau tehnici complicate. Mult mai importantă este abilitatea de a crea idei, dorinţa şi curajul de a risca şi încerca ceva nou. Materialele reciclabile nu costă nimic, sunt peste tot şi sunt tot mai mult folosite pentru artă creativă. Există proiecte interesante care folosesc “cutii” pentru a produce genţi, lanterne sau lucruri asemănătoare în Africa şi Asia. În Austria există un proiect similar numit “gunoi” (www.garbage.at) şi care este un proiect social-economic pentru şomeri pe termen lung.
  23. 23. Grup 1 Are o sarcină clară, puţine decizii de luat (nu ce putem face, ci doar cum putem face) Grup 2 Majoritatea oamenilor vor considera mai greu de făcut o figurină/figură umană decât să creeze un animal; dacă incluzi în sarcina ta ca figura să exprime ceva, participanţii vor trebui să se confrunte cu emoţii, ceea ce poate fi o provocare specială. (posibilităţi ulterioare: vrei să faci portretul unei persoane existente?) Grup 3 Mai dificil încă este faptul că munca non – figurativă nu oferă nici o structură (e.g. dacă faci un animal toată lumea poate să-şi imagineze, o sculptură non-figurativa nu are formă predeterminată, nu poţi să ţi-o imaginezi – ceea ce sperie pe mulţi oameni). Grup 4 Foarte deschis; multe decizii, multe planificări – implică abilităţi avansate ale grupului, cognitive şi sociale. Este necesar un grup activ. 17 3.2. Cum să faci un grup asemănător cu utilizatori de servicii z Un grup similar ar fi practicabil cu diferite tipuri de utilizatori, sunt multe posibilităţi pentru a-l adapta la nevoi speciale. (ex. Să fie făcut “mai sigur” sau mai provocator) z Un factor de dezvoltare a grupului este timpul – proiectele mai mari sunt în general mai uşoare (şi mai activatoare) decât cele mai mici; cu timp suficient aceste grupuri pot fi realizate cu diferite categorii de utilizatori de servicii. z Putem sprijini rezultatul / realizarea unui proiect prin furnizarea de instrumente auxiliare cum ar fi şabloanele sau artefactele (ex. Dacă sarcina este să ataşezi o serie de rânduri de hârtie pe sculptură, poţi folosi diferite culori de ziar pentru a face fiecare rând vizibil), cadre. ƒ ex. Fă un peisaj, pregăteşte o schiţă şi lasă participanţii să decidă cu privire la detalii – conturarea copacilor, apei, animalelor, oamenilor... z Cu cât este mai structurat, cu atât este mai uşor ƒ ex. Dacă faci un grup pentru clienţi care suferă de dementa precoce trebuie să oferi instrucţiuni exacte, cum ar fi “foloseşte sticlele de plastic pentru a construi un turn” – fiecare pas din proces ar trebui să fie planificat din timp şi bine descris – ƒ cu cât este mai puţin structurat, cu atât este mai provocator (ex. pentru oameni cu tulburări nevrotice, oameni în proces de recuperare) z Lasă spaţiu pentru gândire creativă cât mai mult posibil, ƒ ex. Permite spaţiu pentru ideile şi deciziile participanţilor. Este mult mai interesant şi motivant să participi la un proiect în care poţi construi, decât doar să urmezi instrucţiuni. Vrei ca clienţii tăi să-şi testeze propriile resurse şi să se simtă capabili din nou. ƒ ex. clienţii depresivi întodeauna creează (şi au despre ei) impresia că nu pot să aibă nici o idee – oferă-le un început şi s-ar putea să te suprindă! z Utilizatorii sunt partenerii tăi – poţi să ai încredere că au idei deşi va trebui să-i ajuţi să ajungă la ele. z Pentru clienţii aflaţi într-o criză severă, fă un grup mai mic (3, maxim 4 oameni) Modul 2
  24. 24. Modul 2 18 3.3. Puncte de sprjin în grupurile creative: z Creeaz㠃 Decizii cu privire la caracteristicile fizice şi personale (ale sculpturii) ƒ Metoda: brainstorming cu Flip-Chart, decizii luate prin vot z Planific㠃 Decide cu privire la dimensiuni şi materiale ƒ Fă o schiţă (sau un model de hârtie sau lut) ƒ Cu poze: fă un plan care oferă o imagine generală a proiectului pe care o poţi folosi mai târziu să introduci noi membri in grup z Construieşte ƒ Munceşte în grupuri mici ƒ Pregăteşte un plan de lucru şi împarte sarcinile pentru grupurile mici (cu cât participanţii sunt mai bolnavi, cu atât sarcinile sunt mai mici; prezintă instrucţiunile clar şi scurt şi repetă-le des) z Reflect㠃 Discută proiectul împreună – ce s-a întâmplat azi, cum arată (ce se va întâmpla data viitoare) ƒ Pregăteşte întrebări asemănătoare cu cele de mai sus ƒ Oferă feedback participanţilor – cum a fost implicarea lor? Au interacţionat în grupurile mici? Invită membrii grupului să-şi ofere feedback fiecare (ex. un membru care estimează contribuţia sa la proiect ca fiind redusă ar putea descoperi că ceilalţi o percep diferit) Vorbeşte despre tensiuni şi alte situaţii dificile din grup. 3.4. Abilităţi antrenate z Abilităţi cognitive (ex. concentrarea, perseverarea, atenţia, gândirea logică şi gândirea abstractă) z Abilităţi sociale (interacţiunea cu alţi oameni, să-ţi laşi spaţiu ţie şi celorlalţi, să accepţi deciziile grupului) z Imaginaţia şi orientarea spaţială Abilitatea privind luarea deciziilor (într-o criză deciziile sunt întodeauna dificile; ex. utilizatorii depresivi se simt foarte des “blank”, nu au acces la ideile lor; oamenii psihotici de cele mai multe ori nu pot lua decizii din cauza ambivalenţei care este un simptom comun al bolii lor) z Potenţialul creativ (înseamnă, de asemenea, şi soluţii creative pentru probleme) z Stima de sine (poţi să faci mai mult pentru aceasta dacă prezinţi public rezultatele grupului, decorează instituţia ta sau fă o expoziţie)
  25. 25. 19 Handout 3/2 Tema 1 Fă un design pentru un grup creativ z Numele activităţii z Scurtă descriere a activităţii z Perioada de timp z Materiale z Contextul şi caracteristicile speciale ale mediului Modul 2
  26. 26. Modul 2 z Adecvarea pentru grupul / grupuri de clienţi z Pregătirea (instrumente, echipament, mediu, participanţi, terapeut) z Măsuri 20
  27. 27. 21 Modulul 3: Cadrul filozofic al Terapiei Ocupaţionale (TO4) Ideea de Terapie Ocupaţională a apărut în 1892 datorită Dr. Adolf Meyer, un emigrant elveţian care a lucrat în psihiatrie în Statele Unite. A observat că ‘folosirea adecvată a timpului pentru desfăşurarea unei activităţi utile şi satisfăcătoare s-a dovedit a fi o problemă fundamentală în tratamentul oricărui pacient neuropsihiatric’. (Meyer 1922). Din acest moment, TO s-a dezvoltat într-un mod uşor diferit peste tot în lume. Termenul ‘Terapie Ocupaţională’ a apărut la începutul secolului 20, iar primele şcoli în Europa au apărut în jurul anului 1940. TO se aplică azi în toate domeniile medicale, dar noi ne vom focaliza asupra Sănătăţii Mintale. Capacitatea de a acţiona este ceva de care avem nevoie în fiecare zi, în aproape fiecare moment din viaţa noastră. Nu contează dacă vrem să ne facem o cafea sau vrem să avem success în carieră, întodeauna vom avea nevoie de abilitatea de: z a planifica o activitate, z a o începe, z a desfăşura activitatea într-un mod satisfăcător şi z a finaliza activitatea cu succes (sau cel puţin să fii capabil să faci faţă unui rezultat negativ şi să înveţi din el). Aceasta este una din asumpţiile filozofice de bază ale Terapiei Ocupaţionale şi ‘a acţiona’ este instrumentul principal pe care-l folosim cu clienţii noştri. Nu suntem fericiţi dacă acţionăm singuri. Pentru a descoperi ce îi face şi ii menţine pe oameni sănătosi şi mulţumiti, trebuie să privim viaţa de mai aproape, ce face ca viaţa să merite trăită, ce o îmbogăţeşte? Există un singur subiect central în găsirea unui răspuns la aceste întrebări: ‘calitatea vieţii’. Fiecare merită şi caută o calitate a vieţii satisfăcătoare şi ar trebui să fie scopul major pentru toate tratamentele medicale pentru a susţine utilizatorii de servicii în atingerea ei. Pentru a înţelege mai bine cum să includem acest subiect în tratamentul nostru şi modul nostru de gândire mai întâi vom încerca să definim mai bine termenul. 1. Calitatea vieţii 1.1. Discuţii în grupuri mici Tema discuției: Ce înseamnă “calitatea vieții“ pentru tine? Timp: 15 Minute 1.2. Discuţii în plenară Handout 4/1 idei pentru discuţii
  28. 28. Modul 3 Calitatea vieţii este formată dintr-o serie de sentimente şi condiţii care cel mai des sunt relaţionate între ele. De exemplu, doar a fi independent nu ne face fericiţi pentru că dacă nu putem să împărţim viaţa şi sentimentele cu alţii, ne simţim singuri. Vorbind cu alţi oameni, vom afla că semnificaţia calităţii vieţii este diferită pentru persoane diferite. Sentimentul de mulţumire şi ce este necesar pentru a te simţi mulţumit este o percepţie foarte personală. Ex. Pentru o persoană care trăieşte în Europa de Vest ar putea fi foarte important să poată să trăiască singur şi independent, în timp ce, într-o societate în care este normal să trăieşti impreună cu familia, s-ar putea să fie altfel. Aceasta ne conduce direct la următorul subiect: una din cerinţele pentru o calitate a vieţii satisfăcătoare este: 2. Independenţa Sunt două tipuri diferite dar relaţionate de a înţelege independenţa. z A fi capabil să ai grijă de tine, să ai încredere în tine, ceea ce include: 22 ƒ Aspecte de supravieţuire – grija pentru mâncare şi băutură, menaj, igienă personal㠃 Abilitatea de a te mişca independent ƒ Abilitatea de a-ţi asuma responsabilităţi (pentru tine, casă, familie) şi z A fi capabil (şi lăsat) să iei decizii personale cu privire la propria viaţ㠃 Alegerea propriului stil de viaţ㠃 Trăirea unor experienţe proprii ƒ A face greşeli şi a învaţa din ele ƒ A face ce vrei TU Abilitatea de a trăi independent este un scop comun pentru Terapia Ocupaţională şi tratamentul medical (în general) pentru că include abilitatea de a acţiona neasistat. Vom reveni mai târziu asupra acestui aspect. Pentru a include cea de-a doua asumpţie în tratamentul nostru este necesară o anumită atitudine faţă de fiinţele umane, în general şi faţă de utilizatorii de servicii, în particular: să-i cunoşti şi respecţi ca persoane egale, care au dreptul (ca noi toţi) să fie uneori încăpăţânăţi şi să facă greşeli, dar care au şi abilitatea de a şti ce le face bine, de a învăţa şi a se dezvolta. Este o regulă de bază pentru terapeuţii ocupaţionali să întâlnească clienţii acolo unde sunt. Aceasta însemnă acceptarea deciziilor lor, dar în acelaşi timp să-ncerce să le arate posibilităţi de a merge mai departe. Caz: Robert suferă de psihoză. I-a spus doctorului său la spital că nu vrea să participe la Terapie Ocupaţională, pentru că este convins că nu prezintă nici un interes sau beneficiu pentru el să facă artizanat. Prefera să stea o mare parte din zi în pat, ceea ce însă nu îl ajută să se simtă mai bine. Nu putea să se concentreze pe o ocupaţie o anumită perioadă de timp, era agitat, motiv pentru care nu era uşor să lucrezi cu el. După un timp, doctorul său a reuşit să-l convingă să participe la o primă consultaţie de Terapie Ocupaţională. Mi-a zis că singurul lucru pe care şi-l poate imagina să-l facă în workshop-ul nostru este să facă tigări, ceea ce era sigur că nu-i voi permite (în mod normal ar fi avut dreptate). Am acceptat sugestia lui, pentru că întreaga echipă de terapie considera că ar fi important pentru procesul lui de vindecare să-l ajutăm cu structurarea unei zile (să nu stea în pat), să-i antrenăm puterea de concentrare şi atenţia şi în general să găsească mai multă linişte
  29. 29. Modul 3 A făcut minuni pentru relaţia noastră. În zilele următoare a venit regulat în atelierele noastre. A început cu 3-4 ţigări/zi, dar curând a devenit deschis la discuţii - feedback. Având o programare regulată şi prin urmare şi un motiv să părăsească secţia şi patul lui de 4 ori pe săptamână, putea să simtă un beneficiu din structura zilnică pentru că se simţea mult mai energic şi activ. Pentru a putea împacheta ţigări cu succes trebuia să se concentreze şi să rezolve probleme (îmi cerea des ajutorul). Pe secţie fuma ţigările finalizate; faptul că putea să le împacheteze din nou era foarte satisfăcător pentru el. Putea să-şi dezvolte scopuri, cum ar fi antrenarea puterii sale de concentrare şi răbdarea. După încă 3 zile a fost posibil pentru el să accepte sugestia de a lucra cu o altă tehnică şi alte materiale şi a-nceput să lucreze cu lut. Independenţa în cazul lui a însemnat auto-determinare, chiar dacă aceasta a însemnat doar să spună ‘Nu’ la orice sugestie primită. A fi capabil să-şi ruleze ţigările a fost un scop important, însemnând că are mai mult control asupra vieţii lui, din nou. Fiinţele umane sunt ciudate; chiar dacă ştim că ar fi mai înţelept să respectăm sugestiile altora (ex. un doctor), nu vom face întotdeauna aşa. Acesta este unul din motivele pentru care Terapia Ocupaţională este un concept centrat pe client. Pe parcursul întregului proces terapeutic, dorinţele, nevoile şi scopurile clienţilor sunt în centrul gândirii şi planificării noastre. Noi considerăm utilizatorii de servicii ca parteneri egali, care sunt experţi în efectele bolii asupra corpului, minţii şi vieţii lor. Ei singuri decid dacă vor sau nu să utilizeze în viaţa de zi cu zi ce învaţă în terapie. Acesta este şi motivul pentru care folosim activităţi semnificative în tratamentul nostru – asigură motivaţia necesară. Pentru că definiţia ‘calităţii vieţii’ şi definiţia ‘independenţei’ este foarte personală, nu putem să o definim noi pentru altcineva şi să stabilim scopurile pentru ei. Putem totuşi sprijini dezvoltarea dorinţelor, pentru că mulţi dintre clienţi nu-ndrăznesc să-şi dorească ceva – sunt siguri că nu este posibil să atingă scopurile propuse. Un prim pas important în tratamentul nostru este să-l ajutăm să-şi dezvolte stima de sine şi să descopere că este competent în planificarea şi desfăşurarea activităţilor. O altă asumpţie importantă care stă la baza Terapiei Ocupaţionale este: 3. Fiinţele umane sunt fiinţe sociale Fiinţele umane nu pot fi văzute ca entităţi izolate; ceea ce estimăm că este de dorit în viaţa noastră depinde foarte mult de cum şi unde am crescut, este influenţat de familie şi prieteni, dar şi de către circumstanţele în care trăim. Ce influenţeză viaţa noastră: 23 z Mediul social – ƒ Include circumstanţele sociale în care trăim, statutul financiar, status-ul social al familiei; ƒ ex: o persoană care vine dintr-o familie înstărită s-ar putea să nu aibă nevoia financiară de a câştiga bani; va fi diferit pentru cineva care trăieşte în condiţii sărace şi trebuie să muncească pentru a supravieţui
  30. 30. Modul 3 z Mediul cultural – 24 ƒ trăim într-o societate; suntem modelaţi de reguli sociale, idei spirituale şi valori care sunt importante pentru oamenii din jurul nostru ƒ ex: într-o societate în care este un standard ca toată lumea să călătorească în străinătate în vacanţa sa anuală, cineva care nu-şi permite acest lucru poate uşor să se considere sărac (gândeşte-te la toate răspunsurile pe care trebuie sa le dai la întrebarea ‘unde ai fost în vacanţa?’). În alte societăţi, aceasta s-ar putea să nu fie deloc importantă. z Mediul fizic – ƒ înseamnă condiţiile fizice în care noi trăim; ce avem în casă/apartament, posibilităţi de deplasare – transport public ƒ ex: pentru o persoană într-un scaun cu rotile independenţa va depinde şi de cât de adaptat este mediul său pentru persoane cu disabilităţi. z Rolurile de viaţă – ƒ roluri în familie (mamă, fiu,...), roluri la locul de muncă (manager, doctor...); roluri temporare (pacient, “idiotul”?, ...) ƒ vin cu anumite expectanţe, pot să ofere un sens vieţii, pot oferi suport sau provocări ƒ ex: se presupune că o mamă se-ngrijeşte de copiii ei; dacă nu reuşeste cel puţin unii oamenii o vor considera o mamă ‘rea’ şi ‘neiubitoare’ Caz: Barbara este o femeie în vârstă de 40 de ani cu psihoză afectivă. Cea mai apropiată persoană este mama ei şi Barbara are nevoie de sprijinul ei – ex. Când nu îndrăzneşte să meargă singură la programări la doctor pentru că s-ar putea să se împiedice şi să cadă sau când nu poate să facă duş fără nimeni aproape, de frică să nu aibă o criză. Momentan, împarte un apartament cu încă doi utilizatori de servicii şi merge să muncească pentru un proiect 4 ore în fiecare zi. A venit la mine pentru că şi-a dorit să devină mai independentă şi vroia să înveţe cum să gătească. A învăţat repede şi în curând a reuşit să gătească singură pe baza unei reţete dintr-o carte, motiv pentru care am încercat să facem ca gătitul să devină parte din viaţa ei de zi cu zi. Am ales o ‘zi de gătit’ din săptămână, am ales o reţetă împreună şi am optat pentru un meniu simplu. Aceasta a fost acum aproape un an şi a funcţionat doar de 3-4 ori. Care este problema: Ea îşi petrece aproape tot timpul liber cu mama ei. În apartamentul mamei ei nu poate găti (am încercat) din diferite motive – bucătăria este prea mică pentru două persoane, nu taie ceapa corect, etc. Însă, cel mai important: ea este în rolul fiicei ‘incapabile’, mama ei nu poate să renunţe la rolul ei de mamă foarte protectivă şi să aibă încredere în abilităţile ei de a găti (ceea ce se poate înţelege, a fost mult timp în care Barbara nu putea să ia nici o decizie singură). De asemenea, mama critica constant ce găteam noi la terapie, era fie prea scump, fie prea târziu pentru a mânca etc În acelaşi timp, Barbara şi mama ei îşi exprimă nemulţumiri una faţă de cealaltă – Barbara se plânge că mama ei nu-i oferă mai multă libertate, aruncă lucruri din camera ei când face curat fără să-i ceară părerea. Mama se plânge că suportul pe care trebuie să-l ofere fiicei ei o depăşeşte. Barbara are abilitatea de a găti şi-i place, dar pentru a se folosi de această abilitate în viaţa ei de zi cu zi va trebui să-şi redefinească rolul ei de viaţă. Cât timp rămâne în rolul de ‘săraca, incapabila fiică’, mama ei nu va putea să aibă încredere în abilităţile ei şi să-i ofere mai mult spaţiu.
  31. 31. Modul 3 Acest caz clarifică faptul că, includerea rudelor în munca noastră este utilă şi necesară. A trăi cu o familie poate să fie constructiv şi suportiv, dar în acelasi timp şi dificil şi destructiv – pentru toţi membrii, nu doar pentru clientul de care ne ocupăm. Pe fondul acestor asumpţii, Terapia Ocupaţională priveşte mai în detaliu ceea ce-nseamnă: 4. Activitatea /Ocupaţia La o examinare mai detaliată a ocupaţiilor din viaţa noastră, ele pot fi împărţite în 3 categorii: 25 z autoîngrijire ƒ funcţii fizice de bază necesare pentru a supravieţui, cum ar fi: păstrarea igienei corporale, hrana, mobilitatea; reglarea afacerilor personale z productivitate ƒ munca, şcoala sau orice activitate care contribuie la societate – sau într-o familie - şi îngrijirea casei z timp liber ƒ timp liber activ, recreerea şi prezenţa unei vieţi sociale Această clasificare poate fi doar o sugestie, deoarece unele activităţi pot să aparţină de diferite categorii, pentru oameni diferiţi – ex. gătitul ar fi autoîngrijire pentru majoritatea dintre noi, pentru cineva care lucrează ca şi bucătar poate fi muncă. Terapeuţii ocupaţionali canadieni au dezvoltat un instrument (MPOC = Măsurarea Performanţei Ocupaţionale Canadiene), care oferă posibilitatea de a identifica dorinţa pentru schimbare ale clientului, de a ierarhiza scopurile şi de a măsura schimbările care au loc pe parcursul terapiei. MPOC este utilizat împreună cu un interviu semistructurat pentru evaluarea unei zile „normale” a clientului, categoriile definite mai sus fiind foarte utile, cu condiţia să nu uităm anumite părţi (ex. recreere ). Acest instrument poate fi folosit de întreaga echipă terapeutică, nu doar de terapeutul ocupaţional – oferă un cadru pentru fiecare manager de caz. Pe lângă această clasificare a ocupaţiei, TO analizează activităţi pentru a afla exact unde este problema. Pentru a îndeplini o ocupaţie (ex. menajul) trebuie să desfăşori anumite activităţi (să faci curat, să menţii ordinea, să mergi la cumpărături); aceste activităţi implică o serie de sarcini (ex: să faci curat: planificarea, curăţarea podelei; măturarea; aducerea unei găleţi, apă şi săpun; spălarea podelei). Pentru a îndeplini fiecare sarcină sunt necesare anumite abilităţi (a fi capabil să iei o decizie şi a avea motivaţia să-ncepi, putere de concentrare, perseverenţă). În terapie vom găsi posibilităţi de antrenare a acestor abilităţi. În funcţie de situaţie şi starea mentală actuală a utilizatorului de serviciu, vom folosi întreaga activitate (spălarea podelei), sarcinile care sunt parte din activitate (măturarea podelei şi găsirea unui sistem pentru a include şi ‘colţurile negre’) sau vom adapta alte activităţi pentru a dezvolta abilităţile necesare (poţi dezvolta puterea de concentrare prin jocuri, activităţi creative…).
  32. 32. Modul 3 Uneori, va fi necesar şi să adaptăm mediul pentru a determina oamenii să desfăşoare activitatea – ex. dacă nu este găleată în casă, va trebui mai întâi să cumpărăm (ceea ce ar putea fi o altă problemă pe care trebuie să îl învăţăm cum se rezolvă). 26
  33. 33. 27 Handout 4/1 Idei pentru discuţii Calitatea vieţii Ce înseamnă pentru tine calitatea vieţii? Muncă în grupuri mici, 15 Minute Discuţii în plenară z A fi independent, a fi capabil să ai grijă de tine z A fi capabil să ai relaţii reuşite z A participa (în societate, prieteni..), a te simţi acceptat z A te percepe într-un mod pozitiv z A fi capabil să fii creativ – la muncă, timp liber şi autoîngrijire (gătit!) z A avea încredere în tine z A fi capabil să faci faţă frustrărilor şi să nu te dai bătut z A te simţi energic z A fi mândru de tine z A te simţi confortabil cu corpul tău z A face sex z A fi capabil să simţi z A avea timp liber z ....etc. Modul 3
  34. 34. 29 Modulul 4: Terapia Ocupaţională în Psihiatrie (TO5) Pentru a atinge o calitate a vieţii satisfăcătoare oamenii au nevoie să fie capabili să acţioneze. Pentru aceasta, cu toţii avem nevoie de anumite abilităţi; în Terapie Ocupaţională ne focalizăm pe următoarele: z încredere în sine, stimă de sine z abilitatea de a lua decizii z responsabilitate pentru propria persoană z conştientizarea realităţii z putere de concentrare, atenţie, perseverenţă z toleranţa la frustrare z gestionarea fricii, tensiunii şi agresivităţii z exprimarea emoţiilor z conştientizarea corporală z comunicare şi abilităţi sociale z potenţial şi energie z motivaţie (Aceste scopuri au fost dezvoltate de Echipa TO/Spitalul General din Viena / Departmentul de Psihiatrie al Clinicii; v. Cap. 13) Terapia foloseşte mai ales activităţi selectate pentru a antrena diferite abilităţi care sprijină procesul de vindecare al unei persoane cu probleme de sănătate mintală. Astfel ne concentrăm asupra resurselor pe care o persoană le are, pentru că, într-o criză, oamenii au tendinţa să uite că sunt persoane capabile, care au cunoştinţe şi anumite abilităţi speciale, foarte personale. În majoritatea cazurilor o primă abordare este să te descoperi într-un mod pozitiv. Ne vom concentra asupra scopurilor pe care le definim împreună cu utilizatorii de servicii, vom adapta contextul, activitatea şi materialele folosite, pentru a le atinge. 1. Context z Terapia Individual㠃 este “concentrată”, permite muncă individuală şi foarte intensiv㠃 dacă clientul este foarte bolnav, nu este capabil să se descurce singur, cu nevoi speciale ƒ înainte de externare, pentru a putea să vorbească despre viaţa de zi cu zi în afara spitalului, să găsească o structură a zilei acasă, poate să fie pregătit pentru posibilele probleme ƒ la intervale mai reduse acasă sau în spital, să vorbească despre scopuri şi realizări z Terapie Individuală în grup ƒ Este un context special al TO, unde mai mulţi utilizatori muncesc la proiectele individuale în prezenţa unui terapeut (max. 6-7 persoane la un singur terapeut); de cele mai multe ori în combinaţie cu tehnici creative ƒ Pentru a putea participa, utilizatorul are nevoie de o minimă autonomie în conducerea unei activităţi, are nevoie de abilitatea de a respecta reguli
  35. 35. Modul 4 30 ƒ Oferă un spaţiu pentru acţiune care poate fi planificat şi condus într-un mod foarte individual (fie foarte uşor şi, foarte probabil, cu success – fie foarte dificil şi provocator). ƒ Spaţiu pentru a lua legătura cu alţi utilizatori – fiecare rezultat al muncii va fi văzut şi comentat de ceilalţi (şi care poate fi folosită de către terapeut) – cu cât este mai mare piesa realizată, cu atât mai multe sunt comentariile; de asemenea: cere ajutor vecinului tău) ƒ Contactul cu terapeutul poate fi adaptat – cel puţin “bună ziua” şi “la revedere”; contact pasiv şi activ (de la aşteptarea inactivă ca terapeutul să ajungă, până la solicitări active de sprijin) ƒ Poate fi primul pas înainte de munca în grup sau într-un context nou ƒ Necesită pregătire mai puţină a terapeutului, dar schimbări constante în angajamentul cu diferite persoane şi tehnici z Grupuri ƒ Focus pe comunicare şi abilităţi sociale ƒ Mai provocator şi din cauza asta uneori mai dificil pentru clienţi ƒ Oferă posibilitatea de a se centra pe scopuri speciale sau grupuri centrate pe diagnostic ƒ Oferă posibilitatea de a face ca rezultatul să fie văzut de ceilalţi – în decorarea spitalului, realizarea de expoziţii, gătit pentru alţii 2. Aspecte cheie în TO Terapeuţii ocupaţionali folosesc diferite tipuri de activităţi în munca lor. Alegem materialul şi activitatea în funcţie de posibilităţile instituţiei, grupul de utilizatori cu care lucrăm sau nevoile speciale la care vrem să raspundem. 2.1. A munci cu arta şi artizanatul În folosirea tehnicilor creative putem forma diferite abilităţi, dar în plus putem folosi faptul că “a crea” este un proces plăcut, inventiv. Diferitele proprietăţi ale materialelor pot fi folosite în terapia noastră, la fel şi efectul psihomotor şi senzorio-motor pe care acestea îl au. ƒ Creativitatea este necesară tot timpul în viaţa de zi cu zi (ex. pentru a rezolva probleme) – să te descoperi ca o persoană creativă este util în multe situaţii; ƒ Lucrul de mână facilitează abilităţile cognitive; ex. dacă cineva nu se concentrează asupra sarcinii, obiectul va avea erori şi se va dărâma; fără suficientă răbdare calitatea va avea de suferit ƒ Să obţii ceva dintr-un material necesită abilităţi motorii; - uneori putere (tăierea lemnelor), uneori sunt cerute mişcari foarte fine şi delicate (cusutul) ƒ A lucra cu materiale înseamnă să le atingi şi să le simţi – poate fi plăcut sau înspăimântător, calmant sau stimulativ ƒ Să lucrezi cu mâinile are o influenţă asupra energiei din corp – ex. un client agitat sau agresiv ar putea să-şi reducă tensiunea prin muncă fizică care presupune efort intens (să tai o scândură mare de lemn, să modelezi lut), în timp ce un client lipsit de entuziasm sau motivaţie ar putea primi un impuls prin muncă uşoară şi energizatoare (ex. vopsitul mătăsii cu o perie mare) ƒ O muncă creativă realizată cu succes întăreşte încrederea în sine şi stima de sine; poate fi arătată la alţii – utilizatori, terapeuţi, rude – pentru ca şi ei să poată să-l perceapă pe autor ca persoană capabilă.
  36. 36. o O muncă creativă realizată cu succes întăreşte încrederea în sine şi stima de sine; poate fi arătată la alţii – utilizatori, terapeuţi, rude – pentru ca şi ei să poată să-l perceapă pe autor ca persoană capabilă. Modul 4 31 2.2. Munca Expresivă În timpul unei crize puternice, emoţiile sunt foarte precare; unii clienţi ne vor spune că se simt complet goi, lipsiţi de orice emoţie puternică şi de aceea imposibil să ajungă la sentimentele lor. Alţii simt prea mult în acelaşi timp, au probleme să se distingă de alţi oameni sau să de distanţeze de halucinatiile lor. Se vor simţi copleşiţi şi împovăraţi de sentimente pe care nu le pot controla şi au tendinţa să-şi reprime emoţiile cât mai mult posibil. A intra în contact cu propriile emoţii şi a avea abilitatea să le faci faţă este o bază importantă pentru o calitate a vieţii satisfăcătoare. În timpul unei discuţii cu participanţi din clinica de zi, unul din participanţi a zis: “căt timp te simţi bolnav, nu iti este permis să te îndrăgosteşti” – dacă nu poţi să-ţi permiţi să iubeşti pentru că eşti prea speriat că nu vei face faţă unui posibil eşec, pierzi foarte mult. Munca expresivă poate avea loc în fiecare context de TO. Unii oameni vor tinde spre ea datorită experienţei lor (artişti, artişti din hobby), pentru alţii o vom propune pentru a facilita energia şi potenţialul creativ. Focus-ul principal constă în a face posibil să se-ntâmple şi nu în interpretarea rezultatelor. O clientă mi-a zis că se simte mai bine dacă pictează gândurile şi imaginile îngrozitoare pe care le are pentru că după ce le termină de pictat le-a şi uitat. De asemenea, mi-a spus destul de des cât de important este pentru ea că nu trebuie să-şi ascundă sentimentele de noi (cum le ascunde de părinţi, ceea ce este o grijă pentru ea). Se vede sub o presiune sau pe vârful unui fierăstrău uriaş Pictarea unei emoţii face posibil să fie văzută de ceilalţi – ceea ce poate fi un început bun şi pentru o sesiune de psihoterapie. Totuşi, trebuie să avem grijă, pentru că o examinare mai atentă a emoţiilor cuiva oferă posibilitatea de accentua simptomele bolii. Este o linie subţire între facilitarea contactului cu sentimentele pe care clienţii noştri le au şi a-i face mult mai nefericiţi prin confruntarea cu sentimentele lor. Trebuie © Birgit să fim Elsayed-atenţi Glaser mai 2008 ales cu utilizatorii care suferă de o psihoză sau au avut o experienţă 30 traumatică Training în de trecut. Terapie Este Ocupaţională posibil ca prin conştientizarea Manual emoţiilor să se adâncească în lumea ireală şi plină de imagini îngrozitoare pe care aceştia le văd şi simt. Dacă clienţii pictează poze cu un conţinut îngrozitor să vă asiguraţi că nu rămân singuri cu emoţiile care au iesit la suprafaţă. Uneori, poate fi suficient dacă ei pot să-ţi spună ce văd în poză, uneori poate fi îndrumat să consulte un psiholog/ psihoterapeut. 1.1. Muncă Expresivă În timpul unei crize puternice, emoţiile sunt foarte precare; unii clienţi ne vor spune că se simt complet goi, lipsiţi de orice emoţie puternică şi de aceea imposibil să ajungă la sentimentele lor. Alţii simt prea mult în acelaşi timp, au probleme să se distingă de alţi oameni sau să de distanţeze de halucinatiile lor. Se vor simţi copleşiţi şi împovăraţi de sentimente pe care nu le pot controla şi au tendinţa să-şi reprime emoţiile cât mai mult posibil. A intra în contact cu propriile emoţii şi a avea abilitatea să le faci faţă este o bază importantă pentru o calitate a vieţii satisfăcătoare. În timpul unei discuţii cu participanţi din clinica de zi, unul din participanţi a zis: “căt timp te simţi bolnav, nu iti este permis să te îndrăgosteşti” – dacă nu poţi să-ţi permiţi să iubeşti pentru că eşti prea speriat că nu vei face faţă unui posibil eşec, pierzi foarte mult. Munca expresivă poate avea loc în fiecare context de TO. Unii oameni vor tinde spre ea datorită experienţei lor (artişti, artişti din hobby), pentru alţii o vom propune pentru a facilita energia şi potenţialul creativ. Focus-ul principal consta în a face posibil să se-ntâmple şi nu în interpretarea rezultatelor. O clienta mi-a zis că se simte mai bine dacă pictează gândurile şi imaginile îngrozitoare pe care le are pentru că după ce le termină de pictat le-a şi uitat. Deasemenea, mi-a spus destul de des cât de important este pentru ea că nu trebuie să-şi ascundă sentimentele de noi (cum le ascunde de părinţi, ceea ce este o grijă pentru ea). Se vede sub o presiune sau pe vârful unui fierăstrău uriaş Pictarea unei emoţii face posibil să fie văzută de ceilalţi – ceea ce poate fi un început bun şi pentru o sesiune de psihoterapie. Totuşi, trebuie să avem grijă, pentru că o examinare mai atentă a emoţiilor cuiva oferă posibilitatea de accentua simptomele bolii. Este o linie subţire intre facilitarea
  37. 37. Modul 4 32 2.3. Trainingul abilităţilor cognitive Deşi abilităţile cognitive cum ar fi puterea de concentrare, atenţia şi răbdarea pot fi antrenate perfect cu tehnici creative, uneori însă sunt necesare alte tehnici. Pentru că TO este centrată pe client, întodeauna încercăm să urmărim dorinţele şi abilităţile clienţilor. Un tânăr s-ar putea simţi capabil să participle la un curs de informatică dar să fie amuzat de ideea de a picta. Alte posibilităţi de training cognitiv sunt: ƒ Programe sau jocuri pe calculator ƒ Jocuri Parlour – aproape toate jocurile facilitează puterea de concentrare, toleranţa la frustrare, atenţia ƒ Puzzle ƒ Ghicitori ƒ Citit, ex. articole de ziar: citeste, încearcă să-ţi aminteşti şi să răspunzi la întrebări mai târziu; de asemenea ar putea fi un timp alocat zilnic pentru citit, unde membrii citesc pe rând o poveste ƒ Grupuri de ştiri, ex. să priviţi ştirile la TV şi să le discutaţi ulterior Jocurile sunt un mediu excelent pentru a antrena abilităţile sociale. Utilitatea adiţională a jocurilor este că participanţii se amuză. (Aveţi grijă că, mai ales persoanelor psihotice, le este foarte dificil să mintă sau să ascundă ceva) 2.4. Activităţi din viaţa de zi cu zi Sunt baza vieţii de zi cu zi şi de aceea şi foarte importante. Activităţile din viaţa de zi cu zi pot fi folosite într-o terapie individuală pentru a învăţa de exemplu: ƒ Să se îmbrace singur ƒ Să facă duş, să se îngrijească de igiena corporal㠃 Să facă patul, să îşi împacheteze hainele, menaj ƒ Să găteasc㠃 Să se plimbe (în spital, afară, să meargă la cumpărături...) ƒ Să folosească transportul public Sau în grupuri ca: ƒ (regulat) grupuri pentru plimbări ƒ excursii (folosirea transportului public, participarea la viaţa culturală) ƒ grupuri pentru gătit ƒ petreceri – pregătirea, invitarea oamenilor, decorarea....; a păstra contactul cu realitatea (petreceri spirituale, aniversări, expoziţii...) Training-ul activităţilor de rutină poate fi combinat cu grupurile creative – dacă vrei să organizezi o expoziţie cu un grup creativ, poţi planifica şi organiza evenimentul cu ajutorul unui grup pentru gătit. Deasemea, mergi la o plimbare cu clienţii tăi (pentru a intra în contac cu natura, mediul) şi colectează materiale caracteristice sezonului. După plimbare ai putea face un colaj cu aceste materiale, aducând natura şi sezonul în spital.
  38. 38. Modul 4 33 2.5. Integrare senzorială (IS) Integrarea senzorială înseamnă procesarea informaţiilor prin intermediul simţurilor de bază pe care le avem – sistemul tactil (atingerea), sistemul vestibular (simţul mişcării) şi sistemul proprioceptiv (simţul poziţiei). Conceptul de integrare senzorială (prima dată utilizat de Jean Ayres) este foarte folosit de terapeuţii ocupaţionali care lucrează cu copii. În ultimii ani, a devenit mai important in psihiatrie folosirea elementelor IS pentru că este posibil să se observe că utilizatorii de servicii sunt chiar foarte des hiper- sau hipo – senzitivi în unul sau mai multe din simţurile lor (ex: o persoană cu hipo-senzitivitate tactilă va avea o toleranţă ridicată neobişnuită la stimuli din mediu – va avea pe el două jachete vara, nu va simţi frigul şi căldura; va parea ciudat în abilităţile motorii fine,...). Ideea de integrare senzorială în terapia noastră înseamnă a stabili anumiţi stimuli senzoriali specifici pentru a oferi clientului posibilitatea să înveţe o reacţie adecvată la ei. Fără a intra în detalii cu privire la conceptul de IS, este uşor şi recomandat să foloseşti unele elemente ale IS. Pune următorii itemi în camera ta de lucru şi lasă clienţii tăi să-i folosească cât doresc – îi vor folosi şi le va plăcea. ƒ “Băi” pentru mâini. - Acestea sunt cutii pline cu orez, fasole şi linte sau ceva similar; suficient de mare încât să poţi pătrunde cu mâna până la cot – are un efect calmant pentru majoritatea oamenilor. --sistemul tactil, proprioceptiv ƒ Scândură pentru mers - Pentru a merge pe ea cu picioarele goale – stimuli puternici sau fini. Scânduri sau poteci (în grădină) care stimulează simţul tactil şi proprioceptiv.
  39. 39. Modul 4 34 ƒ Hamac – legănatul în hamac are efecte calmante pentru majoritatea oamenilor. O persoană hipo-senzitivă la nivel vestibular poate profita din faptul de a sta în hamac (o persoană hiper-senzitivă vestibular nu-l va folosi, îl va face să se simtă rau) – aveţi grijă, persoanele hipo-senzitive au tendinţa să se balanseze foarte sus! ƒ Saltele şi greutate - Umple feţe de perne sau ceva similar cu fasole sau un material similar de greu; clientul se aşează pe saltea şi poate controla unde şi câtă greutate el/ea doreşte să fie sub corpul lui – folosind aceasta, vei observa că după tratament oamenii sunt capabili să se concentreze mai bine şi în general sunt mai calmi. -- stimularea simţurilor tactile şi proprioceptive 2.6.Terapie prin muncă Munca şi abilitatea de a obţine un loc de muncă şi a-l păstra este un scop important pentru majoritatea oamenilor. A munci înseamnă a participa şi contribui la viaţa socială ceea ce ne oferă un sentiment de apartenenţă şi ne face să ne simţim utili. Terapia prin muncă înseamnă să creezi posibilităţi pentru ca utilizatorii de servicii să: ƒ Devină conştienţi de abilităţile lor de muncă Sunt multe instrumente pentru acest scop (ex. în MOHO – modelul ocupaţiei umane, de Gary Kielhofner); La intervale regulate să se facă auto-evaluări şi evaluări de către terapeut pentru a face progresul vizibil şi pentru definirea unor scopuri noi. ƒ Îşi instruiască abilităţi de muncă în workshop-uri sau contexte similare. ƒ Ocupe locuri de muncă temporare pentru a învăţa cum să muncească Proiecte social – economice: o posibilitate ar fi o cafenea integrată în centrul comunitar de sănatate mintală sau spital ƒ Fie asistaţi în muncă – pregătire pentru interviuri, găsirea unor locuri pentru a face training practic în companii, supervizarea oamenilor la locul lor de muncă. În ce priveşte terapia prin muncă există o problemă importantă care trebuie avută în vedere: vrem să le oferim suport dar nu să ne folosim de clienţii noştri şi de munca acestora în interesul nostru. Singurii oamenii care trebuie să beneficieze de pe urma produsului rezultat din Terapia Individuală în cadrul grupului, grupurilor sau terapiei prin muncă sunt utilizatorii de servicii. Dacă un produs este vândut atunci clientul trebuie să fie informat şi să primească banii aferenţi.
  40. 40. 35 Modulul 5: Analiza activităţilor, materialelor şi tehnicilor (TO6) Pentru a descoperi ce activităţi sau materiale ne ajută să ne atingem scopurile, trebuie să ştim ce efect vor avea asupra clientului şi ce abilităţi sunt necesare pentru a le desfăşura. În analiza unei activităţi care creează o problemă pentru clientul nostru, putem afla în ce constă exact problema; aceasta ne permite să antrenăm abilităţi specifice implicate în sarcina sau situaţia problematică (putem folosi diferite materiale sau activităţi). Ulterior vom realiza întâi sarcina şi apoi toată activitatea. Dacă planificăm o activitate pentru utilizatorii de servicii, cunoştinţele despre abilităţile necesare şi despre efectul diferitelor materiale sau tehnicilor artizanale ne permit să urmărim scopuri terapeutice precise. De exemplu: Dacă ştii că pictatul unor tablouri mari în comun, utilizând perii mari activează şi favorizează comunicarea, poţi să alegi această activitate pentru clienţii care au nevoie (poate pentru un grup de oameni în care majoritatea suferă de depresie). Pe de altă parte, pictatul unor tablouri mici utilizând perii mici sau creioane, facilitează puterea de concentrare şi răbdarea (poţi utiliza această activitate pentru clienţi mai agitaţi pentru că a te concentra pe ceva are şi efecte calmante). A şti la ce să te aştepţi este util când alegi participanţii pentru un grup – relativ la număr şi diagnostic. De asemenea vom obţine o idee mai bună despre cum să adaptam activitatea la nevoile clienţilor noştri. 1. Analiza activităţii Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică A analiza o activitate înseamnă a privi împrejurările în care activitatea se va desfăşura, să defineşti diferite abilităţi care sunt necesare şi să explorezi posibilităţile de continuare sau de gradare ale acesteia. Există o serie de modele pentru analiza unei activităţi, iar cel pe care îl vom folosi aici urmează linia celui descris de Jennifer Creek (Creek et al S.115ff ). Aceasta începe cu descrierea condiţiilor generice pentru activitate şi defineşte abilităţile necesare, pe care le împarte în 4 categorii: z Fizice z Cognitive z Psihologice z Interpersonale Ultima parte a modelului se numeşte “potenţial pentru gradare”, ceea ce înseamnă posibilităţi pentru sesiuni de follow up, pentru a face activitatea fie mai uşoară, fie mai provocatoare.
  41. 41. Modul 5 2. Analiza materialului şi a tehnicii Dacă muncim cu tehnici creative putem folosi diferite proprietăţi ale fiecărui material utilizat în terapia noastră. Pentru a afla care este cel mai potrivit pentru scopul nostru, trebuie să cunoaştem aceste proprietăţi – cel mai bine din experienţă personală. Se aplică şi în cazul tehnicii artizanale pe care o folosim. Înainte să recomandăm o tehnică pentru client, ar trebui să ne gândim la caracteristicile ei. Este uşor sau complicat de învăţat, cât de mult/e suport/ instrucţiuni sunt necesare? În ce momente pe parcursul muncii? Cel mai bun (şi singurul) mod de analiză a activităţii şi a materialului este să o experimentezi personal. Vom face un exerciţiu în grupuri mici. 3. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici Timp: 40’ 3.1. Muncă individuală cu lut 36 “Crează un vas de lut folosind tehnica bobinării. Să fie făcut cât mai înalt posibil foloseşte instrucţiuni pas cu pas şi linguri ca instrumente”. 20’ muncă practică cu lut 3.2. Discuţii în grupuri mici – analiza 20’ analiza activităţii Handout 6/2 Exerciţiu Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instrucţiuni pas cu pas 4. Discuţii în plenară Handout 6/4 Analiza – idei pentru discuţii 5. Temă Handout 6/5 Temă 2
  42. 42. 37 Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică z Numele activităţii z O descriere scurtă a activităţii z Perioada de timp/ numărul de sesiuni z Materiale z Context şi caracteristici speciale ale mediului z Adecvarea pentru diferite vârste şi sexe Modul 5
  43. 43. Modul 5 z Adecvarea socială şi culturală z Adecvarea la diagnostic z Pregătirea (instrumente, echipament, mediu, participanţi, terapeut) z Precauţii 38
  44. 44. 39 Analiza materialului z Descrie: cum te simţi atingând şi lucrând cu materiale? Ce emoţii declanşează? z Care sunt avantajele şi dezavantajele materialului? z Ce a fost dificil în crearea vasului? Ce a fost uşor? Analiza tehnicii z Descrie: tehnică uşoară sau dificilă? z Calmantă sau activatoare? z Cum a fost munca cu instrumentele pe care le-ai putut folosi? Modul 5
  45. 45. 40 Abilităţi necesare: Fizice: Senzaţia Integrare senzorială Percepţia Conştientizarea spaţiului Planificare motorie Mişcări motorii grosiere Mobilitate Echilibru Mişcări motorii fine Repetiţia Coordonarea Forţa Rezistenţă Flexibilitate Interval de mişcări Postura Ritmul Cognitive: Atenţia Concentrarea Utilizarea simbolurilor Percepţia cauzei şi efectului Gândirea abstractă Testarea realităţii Luarea deciziilor Limbaj Urmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilor Citit Scris Numere Orientare spaţială Conştientizarea timpului Memoria Nivelul de cunoştinţe Stabilirea obiectivului Planificarea Organizarea Imaginatia Creativitatea Logica Rezolvarea de probleme Psihologice: Exprimarea sentimentelor Controlul sentimentelor Toleranţa la frustrare Mecanisme de coping la presiune Sublimare Explorarea/Jocul Toleranţa la risc Încredere Independenţă Pasiv sau activ Creativitate Explorarea sentimentelor şi motivaţiilor Responsabilate Inplicare Împărtăşire Imaginea de sine Imaginea corporală Identificarea Interpersonale: Indivizi sau grup/mărimea grupului Sexe mixte sau segregate Comunicare Cooperare Competiţie Negociere Împărtăsire Compromis Structură Reguli Interactiune Varietate de relaţii Implicare Oportunităţi de rol Modul 5
  46. 46. 41 Potenţial pentru dezvoltare z Design-ul sarcinii z Materiale şi echipament z Context z Mediu – uman şi non-uman z Activităţi conexe Modul 5
  47. 47. Modul 5 Handout 6/2 Exerciţiu Muncă în grupuri mici Timp: 40 Min. 1. Crează un vas de lut cât poţi de înalt. Foloseşte tehnica bobinării, urmând instrucţiunile pas cu pas. Foloseşte linguri mici şi mari ca instrumente 42 ƒ Timp pentru munca cu lut: 20 Min. 2. Analizează activitatea, materialul şi tehnica în grupuri mici ƒ Timp: 20 Min. z analiza activităţii ƒ foloseşte cadrul handout-ului şi marchează diferitele abilităţi necesare pentru activitate ƒ descrie activitatea, împrejurările şi posibilităţile de îmbunătăţire z analiza materialului ƒ descrie: cum simţi lutul? Ce emoţii vizează? ƒ care sunt avantajele / dezavantajele materialului ƒ ce a fost dificil în creeare vasului? Ce a fost uşor? z analiza tehnicii ƒ descrie: tehnică uşoară sau dificilă? ƒ calmantă sau activatoare? ƒ Cum a fost să lucrezi cu instrumentele pe care le-ai avut?
  48. 48. 43 Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instrucţiuni pas cu pas 1. Modelează lutul pentru a fi mai moale. 2. Formează o minge şi loveşte mingea de o suprafată plană/ bază de aprox. 1 cm grosime, apoi intinde materialul obţinut pe suprafaţa plană. 3. Formează un cilindru subţire. 4 Roteşte-l cu putină presiune până obţii un cilindru de diametrul unui deget (nu trebuie să fie perfect, dar fă-l repede altfel se-ntăreşte lutul). 5. Pune cilindrul pe suprafaţa plană/perete (fă un inel a lărgi vasul şi unul mai mic pentru a îngusta vasul). 6 Fixează bine vasul, apoi netezeşte pereţii exteriori ai vasului (instrument de modelare sau deget). 7. Ocupă-te de suprafaţă. Netezeşte suprafaţa cu marginile unei cartele telefonice sau un instrument de modelare. Apasă cartela, instrumentul sau degetul pe suprafaţa vasului şi netezeşte (e mai uşor dacă-l laşi să se usuce până devine tare ca pielea). ATENŢIE: neted şi fără defecte nu-nseamnă întodeauna cel mai bine – o textură dură şi o suprafaţă neuniformă poate fi uneori mult mai interesantă! Decorează: z imprimă un model (pe suprafaţa laterală sau pe partea superioară a © Birgit Elsayed-Glaser 2008 Training de Terapie Ocupaţională Manual 42 Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instructiuni pas cu pas 1 modelează lutul pentru a fi mai moale  2 formează o minge şi loveşte mingea de o suprafată plană/bază de aprox. 1 cm grosime, apoi intinde materialul obţinut pe suprafaţa plană  3 formează un cilindru subţire  4 roteşte-l cu putină presiune până obţii un cilindru de diametru unui deget  (nu trebuie să fie perfect, dar fă-l repede altfel se-ntăreşte lutul) 5 pune cilindrul pe suprafaţa plană/(fă un inel mai mare pentru a lărgi vasul şi unul mai mic pentru a îngusta vasul)  6 fixează bine vasul, apoi netezeşte pereţii exteriori ai vasului (instrument de modelare sau deget)  7 ocupa-te de suprafata  Netezeşte suprafaţa cu marginile unei cartele telefonice sau un instrument de modelare Apasă cartela, instrumentul sau degetul pe suprafaţa vasului şi netezeşte (e mai uşor dacă-l laşi să se usuce până devine tare ca pielea) ATENŢIE: neted şi fără defecte nu-nseamnă întodeauna cel mai bine – o textură dură şi o suprafaţă neuniformă poate fi uneori mult mai interesantă! Decorează:  Imprimă un model (pe suprafaţa laterală sau pe partea superioară a vasului)  fixeză elemente decorative cu o pastă formată din lut şi apă vasului); z fixeză elemente decorative cu o pastă formată din lut şi apă. Modul 5
  49. 49. Modul 5 Handout 6/4 Analiza activităţii - idei pentru discuţii z Numele activităţii 44 Bobinarea unui vas de lut cât mai înalt posibil; foloseşte ca instrumente instrucţiunile şi lingurile. Limita de timp: 20’. z Scurtă descriere a activităţii Muncă individuală cu lut, folosind instrucţiuni simple cu poze şi instrumente simple de bucătărie (linguri, linguriţe). z Perioada de timp / numărul sesiunilor 20’ / 1 sesiune z Materiale Lut z Contextul şi caracteristicile speciale ale mediului Context: Terapie Individuală în cadrul unui grup - implică o anumită abilitate de a acţiona într-un mod autonom şi responsabil. Caracteristici speciale: zgomotos; mulţi stimuli diferiţi (oameni, materiale, piese rezultate din muncă). z Adecvarea pentru diferite vârste şi sexe Adecvat indiferent de vârstă şi sex. Adecvarea socială şi culturală În majoritatea culturilor lutul este un material tradiţional; forma şi modul de decorare poate fi strâns relaţionat cu tradiţia culturală. z Adecvarea la diagnostic Potrivit pentru toate tipurile de boli, adaptează design-ul sarcinii la gradul de severitate al bolii participanţilor. z Pregătirea (instrumente, echipament, mediu, participanţi, terapeut) Instrumente/Materiale: lut, linguri, pahare pentru apă. Echipamentul pentru cameră: să existe posibilitatea de a te spăla pe mâini, de a curăţa masa şi instrumentele. Verifică dacă există posibilitatea de a arde piesele rezultate din muncă şi posibilitatea de a colora materialele (emaila). z Precauţii Unii oameni ar putea considera lutul ca fiind “murdar” – de obicei este mai puţin lut alb decât roşu sau negru. Lutul s-ar putea să devină prea uscat (şi să se spargă) sau prea ud – puncte de sprijin! Costum de protecţie (şorţuri).
  50. 50. Modul 5 45 Analiza materialului: z Descrie: Cum te simţi să atingi şi să prelucrezi materialul? Ce emoţii declanşează? Lutul este un material foarte moale şi maleabil. Senzaţia la atingerea lutului poate fi descrisă ca: rece, moale, unsuroasă, murdară, netedă, dură (depinde de calitatea lutului, maleabilă sau aspră). Lutul îndoit se va simţi diferit de lutul maleabil, în general va fi mai consistent şi va avea nevoie de mai puţină apă pe parcursul muncii. z Care sunt avantajele/dezavantajele materialului Oameni diferiţi vor descrie diferit materialul – ca plăcut sau îngrozitor. Lutul care este ţinut în mână timp îndelungat se va usca, va deveni mai greu de mişcat şi se va sparge mai uşor. z Ce a fost dificil în crearea vasului? Ce a fost uşor? Pe măsură ce vasul devine mai înalt, devine mai dificil să-l faci si mai înalt. Vasul poate deveni prea moale, riscând să-şi piardă forma sau prea uscat, riscând să se spargă. Nu este uşor să lu -crezi cu lut. Pentru a obţine o piesă cât mai sofisticată este necesară o toleranţă la frustrare ridicată şi multă răbdare. Analiza tehnicii z Descrie: Tehnică uşoară sau dificilă? Bobinarea este uşoară, dar cu cât este mai subţire bobina, cu atât devine mai dificilă. De asemenea, devine mai dificil pe măsură ce vasul devine mai înalt. Unii oameni au tendinţa să facă bobinele perfecte şi le rotesc foarte mult. Astfel, devin uşor foarte uscate şi se sparg sau sunt mult mai greu de lipit. Este mai uşor să foloseşti lut îndoit decât unul maleabil, pentru că lutul maleabil se usucă mai repede şi este, în general, mai moale. Pe măsură ce pereţii devin mai înalţi scade rezistenţa. z Calmantă sau activatoare? Activitate calmantă, mai ales dacă mişcările sunt lente şi ferme. Repetarea sarcinii (rotirea bobinei, fixarea vasului) are un efect calmant. De asemenea, depinde dacă rezultatul muncii a fost cu succes – o muncă frustrantă nu va avea niciodată efect calmant. z Cum a fost munca cu instrumentele utilizate? Instrumente: lingurile au multe colţuri şi suprafeţe plate care pot fi utilizate. Uneori poţi folosi coada, alteori capul lingurii. Lingurile sunt uşor de obţinut. Există în orice locuinţă – nu este necesar să cumperi instrumente scumpe pentru modelare dacă poţi folosi instrumente din bucătărie. Este mai uşor să devină un hobby pentru acasă.
  51. 51. 46 Abilităţi necesare: Fizice: Senzaţia Integrare senzorială Percepţia Conştientizarea spaţiului Planificare motorie Mişcări motorii grosiere Mobilitate Echilibru Mişcări motorii fine Repetiţia Coordonarea Forţa Rezistenţă Flexibilitate Interval de mişcări Postura Ritmul Cognitive: Atenţia Concentrarea Utilizarea simbolurilor Percepţia cauzei şi efectului Gândirea abstractă Testarea realităţii Luarea deciziilor Limbaj Urmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilor Citit Scris Numere Orientare spaţială Conştientizarea timpului Memoria Nivelul de cunoştinţe Stabilirea obiectivului Planificarea Organizarea Imaginaţia Creativitatea Logica Rezolvarea de probleme Psihologice: Exprimarea sentimentelor Controlul sentimentelor Toleranţa la frustrare Mecanisme de coping la presiune Sublimare Explorarea/Jocul Toleranţa la risc Încredere Independenţă Pasiv sau activ Creativitate Explorarea sentimentelor şi motivaţiilor Responsabilitate Inplicare Împărtăşire Imaginea de sine Imaginea corporală Identificarea Interpersonale: Indivizi sau grup/mărimea grupului Sexe mixte sau segregate Comunicare Cooperare Competiţie Negociere Împărtăşire Compromis Structură Reguli Interacţiune Varietate de relaţii Implicare Oportunităţi de rol Modul 5
  52. 52. Modul 5 47 Potenţial pentru dezvoltare z Design-ul sarcinii Sarcina include limită de timp – testarea realităţii pentru abilităţile de muncă (urmărirea instrucţiunilor, sincronizarea, coping la stres etc.). Sarcină fără limită de timp/ specificaţii precise - mai confortabilă, un început bun pentru munca cu material, aplicabilă în orice context. z Materiale şi echipament Material – lutul îndoit oferă mai multă stabilitate piesei rezultate din munca dvs. Instrumente – cu instrumente din lemn ar putea fi mai uşor de prelucrat pentru unii. z Context Terapie Individuală - oferă cel mai intensiv sprijin (vor beneficia de ea oamenii cu tulburări mai severe). Grup – existenţa unui scop comun într-un grup (“cât mai înalt posibil”) ar putea genera concurenţă şi ar putea fi folosit pentru un joc/concurs (ex. Cine face cel mai înalt vas?). z Mediu – uman sau non-uman Cameră liniştită cu stimuli puţini Muncă afară (la soare - poate cineva trece prin zonă şi reacţionează) z Activităţi relaţionate ( pentru consecvenţă) Terapie Individuală – repetă activitatea, creşte nivelul cerinţelor (ex. calitatea vasului, forma, fă o schiţă cu dimensiuni şi respectă planul). Terapie individuală în cadrul unui grup – muncă individuală cu lut (alte forme şi tehnici alese de fiecare participant). Grup – pune toate vasele în acelaşi loc şi foloseşte-le pentru un proiect comun. Arde şi emailează vasele, după care pot fi folosite.
  53. 53. Modul 5 Handout 6/5 Tema 2 1. Alege o activitate pe care vrei să o desfăşori cu utilizatorii din spitalul tău. 2. Fă analiza activităţii în baza structurii de mai jos: z Numele activităţii z O descriere scurtă a activităţii z Perioada de timp/ numărul de sesiuni z Materiale z Context şi caracteristici speciale ale mediului z Adecvarea pentru diferite vârste şi sexe 48
  54. 54. 49 z Adecvarea socială şi culturală z Adecvarea la diagnostic z Pregătirea (instrumente, echipament, mediu, participanţi, terapeut) z Precauţii Modul 5
  55. 55. Modul 5 50 Analiza materialului: z Descrie: Cum te simţi atingând şi lucrând cu materiale? Ce emoţii declanşează? z Care sunt avantajele şi dezavantajele materialului? z Ce a fost dificil în crearea vasului? Ce a fost uşor? Analiza tehnicii z Descrie: Tehnică uşoară sau dificilă? z Calmantă sau activatoare? z Cum a fost munca cu instrumentele pe care le-ai putut folosi?
  56. 56. 51 Abilităţi necesare: Fizice: Senzaţia Integrare senzorială Percepţia Conştientizarea spaţiului Planificare motorie Mişcări motorii grosiere Mobilitate Echilibru Mişcări motorii fine Repetiţia Coordonarea Forţa Rezistenţa Flexibilitatea Interval de mişcări Postura Ritmul Cognitive: Atenţia Concentrarea Utilizarea simbolurilor Percepţia cauzei şi efectului Gândirea abstractă Testarea realităţii Luarea deciziilor Limbaj Urmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilor Citit Scris Numere Orientare spaţială Conştientizarea timpului Memoria Nivelul de cunoştinţe Stabilirea obiectivului Planificarea Organizarea Imaginaţia Creativitatea Logica Rezolvarea de probleme Psihologice: Exprimarea sentimentelor Controlul sentimentelor Toleranţa la frustrare Mecanisme de coping la presiune Sublimare Explorarea/Jocul Toleranţa la risc Încredere Independenţă Pasiv sau activ Creativitate Explorarea sentimentelor şi motivaţiilor Responsabilitate Inplicare Împărtăşire Imaginea de sine Imaginea corporală Identificarea Interpersonale: Indivizi sau grup/mărimea grupului Sexe mixte sau segregate Comunicare Cooperare Competiţie Negociere Împărtăşire Compromis Structură Reguli Interacţiune Varietate de relaţii Implicare Oportunităţi de rol Modul 5
  57. 57. Modul 5 Potenţial pentru dezvoltare z Design-ul sarcinii z Materiale şi echipament z Context z Mediu – uman şi non-uman z Activităţi relaţionate (pentru consecvenţă) 52
  58. 58. 53 Modulul 6: Adaptarea activităţii (TO7) 1. Tehnici structurate şi libere Tehnicile creative pot fi categorizate în tehnici structurate şi tehnici libere. O tehnică structurată furnizează instrucţiuni pas cu pas; ar putea fi luate nişte decizii creative, dar modul de desfăşurare al activităţii este clar de la început. La fel şi rezultatul – dacă legi o carte la sfârşit vei obţine o carte. Tehnicile structurate sunt tehnici mai sigure; ele pot, cel puţin parţial, să fie evaluate de utilizator înainte ca decizia de a începe să fie luată. Exemple: z Meşteşuguri precum legarea cărţilor, împletit/ţesut, împletitul coşurilor, cusut, munca cu lemn. z Modelarea vaselor, a face ţigle sau a folosi mulaje de lut - a picta (mătase) pe baza unei schiţe. z De asemenea: gătit după o reţetă simplă. Tehnicile “libere” sunt exact opusul; nimic nu este stabilit sau sigur, si deasemenea: totul este posibil. Exemple: z Modelarea de sculpturi din diferite materiale (lut, lemn, nuiele, piatră etc.). z Pictat (pe orice material). z Scris. z De asemenea: gătit fără reţetă (cumpără nişte ingrediente şi lasă grupul sau persoana să decidă ce să gătească cu ele). În funcţie de personalitate fiecare va tinde spre muncă structurată sau liberă. Acelora dintre noi cărora le place o viaţă mai “sigură”, care au nevoie de multă siguranţă şi poate îşi planifică viaţa cel mai probabil vor tinde spre o tehnică structurată. Pe de altă parte, cei mai “rebeli” dintre noi care au nevoie de multă independenţă şi cărora nu le place să urmeze instrucţiuni, foarte des vor tinde spre o tehnică liberă. Nu se aplică mereu, dar alegerea materialului şi a tehnicii este adesea o oglindă a persoanei. Într-o viaţă satisfăcătoare avem nevoie de ambele calităţi – trebuie să putem să facem planuri şi să le respectăm dar, de asemenea, trebuie să putem să fim spontani şi suficient de flexibili pentru a dezvolta idei proprii. Dacă pot doar să gătesc după reţetă dar nu am abilitatea să inventez ceva cu ingredientele pe care le găsesc în frigider va trebui să arunc multă mâncare. Este clar că o tehnică structurată oferă o garanţie mai mare a unui rezultat pozitiv pentru client. Într-o terapie centrată pe client utilizatorul de serviciu trebuie să aleagă. Trebuie să decidem în funcţie de situaţie ce este mai important: să ajutăm să fie posibil ce vrea clientul nostru sau să creştem posibilitatea ca munca sa să fie un succes. Această decizie va depinde de utilizator, de contextul situaţiei (dacă ai 7 clienţi la Terapie Individuală în cadrul unui grup şi 5 dintre ei au o “zi proastă” ai putea înclina să iei decizia mai “sigură”), de terapeut şi de scopurile stabilite pentru terapie. De exemplu, am putea avea un client care are nevoie să-şi planifice totul şi se simte limitat în deciziile sale şi calitatea vieţii din cauza lipsei de flexibilitate şi inabilitatea de a avea încredere în propriile idei. În aces caz am putea să-l încurajăm să accepte provocarea unei tehnici libere cu menţiunea ca schimbarea să fie făcută cu paşi mici pentru a-i fi mai uşor. Ex. O persoană căreia îi place să picteze dar este blocată de “teama unei foi goale” ar putea să înceapă cu o schiţă. Următorul pas va fi să schimbe schiţa urmând propriile idei, apoi vom putea găsi subiecte sau lucruri pe care vrea să le picteze etc.

×