New PaperData        25 martie 2013
Kirchhoff Consult    Paper    Noile probleme ale României: calul, curcanul şi vaca    Siguranţa alimentară – o delimitare ...
Cuprins    1. Tema    2. Efecte    3. Interpretare    4. Direcţii strategice. Statul    5. Direcţii strategice. Companiile...
Tema    <   De la începutul anului, companiile româneşti prelucrătoare de carne şi lactate au fost,        succesiv, ţinta...
Efecte    <   Statul român a pierdut din credibilitate, tocmai când avea nevoie de o cât mai bună        susținere externă...
Efecte    <   Scandalul Horsegate a adus, în schimb, beneficii mari Franței. Pare de neînțeles, dacă luăm        în consid...
Efecte    <   Deși Der Spiegel informează că un furnizor neidentificat, din nordul Poloniei, a        livrat peste 20 de t...
Interpretare    <   Siguranța alimentară este o caracteristică definitorie a țărilor civilizate. Prin        respingerea p...
Direcţii strategice. Statul    <   Statul trebuie să-și apere companiile, în condiţiile în care acestea respectă standarde...
Direcţii strategice. Companiile româneşti     <   Firmele românești au nevoie de un brand puternic la nivel european, un a...
Concluzii     <   România a suferit o criză la nivelul industriei alimentare, fapt ce a dus la o scădere         exponenţi...
Anexa. Scandalul cărnii de cal     <   A început la jumătatea lunii ianuarie 2013, atunci când autorităţile britanice au a...
Anexa. Scandalul cărnii de curcan     <   După scandalul cărnii de cal, România are iar probleme în ceea ce privește      ...
Anexa. Scandalul laptelui     <   Totul a pornit de la o suspiciune: că laptele importat din Ungaria conține         aflat...
Hamburg                      Wien                        Bucharest                     Zürich                        Suzho...
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Kirchhoff consult romania paper calul, curcanul si vaca

360

Published on

Despre criza de imagine referitoare la produsele alimentare romanesti si cum se depaseste ea

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
360
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Kirchhoff consult romania paper calul, curcanul si vaca

  1. 1. New PaperData 25 martie 2013
  2. 2. Kirchhoff Consult Paper Noile probleme ale României: calul, curcanul şi vaca Siguranţa alimentară – o delimitare civilizaţională ca luptă împotriva concurenţei2
  3. 3. Cuprins 1. Tema 2. Efecte 3. Interpretare 4. Direcţii strategice. Statul 5. Direcţii strategice. Companiile româneşti 6. Concluzii 7. Anexa. Scandalul cărnii de cal 8. Anexa. Scandalul cărnii de curcan 9. Anexa. Scandalul laptelui3
  4. 4. Tema < De la începutul anului, companiile româneşti prelucrătoare de carne şi lactate au fost, succesiv, ţinta unor atacuri privind încălcarea legislaţiei europene în domeniul siguranţei alimentare. Deşi acuzaţiile s-au dovedit a fi nefondate, efectele au fost vizibile imediat în scăderea drastică a exporturilor produselor româneşti. < Acţiunile de comunicare ale oficialilor din state membre ale UE şi ale reprezentanţilor unor companii private occidentale au avut efecte economice directe asupra companiilor româneşti şi a imaginii României. < Criza ca atare iese în evidenţă prin succesiunea atacurilor pe o singură temă: siguranţa alimentară. Ea provoacă atât statul român, cât şi companiile din România, obligându-le să ia, pentru viitor, măsuri strategice de apărare. < Au existat până acum trei scandaluri. Primele două – scandalul cărnii de cal şi cel al cărnii de curcan - îşi au originea în acuzaţii venite din afara ţării, în timp ce scandalul laptelui are origini interne şi pare a fi un efect de panică al primelor două scandaluri.4
  5. 5. Efecte < Statul român a pierdut din credibilitate, tocmai când avea nevoie de o cât mai bună susținere externă pentru a intra în spatiul Schengen. La aceasta, se adaugă scăderea dramatică a exporturilor. Exporturile alimentare erau unul din puținii indicatori la care România înregistrase creşteri. < Pierderile companiilor nu sunt doar de ordin material. Acestor companii le scade valoarea brandului și astfel pierd teren în fața companiilor concurente. Un asemenea scandal poate afecta o companie pentru o perioadă foarte lungă, deoarece mereu va exista un semn de întrebare în legatură cu calitatea produselor sale. < România stătea bine în statistici la exportul cărnii de cal. Suntem pe locul cinci în Europa la export după Belgia, Polonia, Franta şi Olanda, şi pe locul nouă, la nivel mondial. În contextul actual, vânzările de carne de cal, care erau estimate la 6.000 - 7.000 de tone, nu se vor mai produce anul acesta, deoarece - deşi carnea de cal este cerută pe piețele externe - nimeni nu mai are curajul, pe plan local, să creeze un lanț de aprovizionare şi export pentru aceasta.5
  6. 6. Efecte < Scandalul Horsegate a adus, în schimb, beneficii mari Franței. Pare de neînțeles, dacă luăm în considerare că, în toată această poveste, românii au fost cei curați. Francezii şi-au făcut deja primele cuantificări şi evaluări. Şi, doar din primele cifre şi tendințe identificate, rezultă că scandalul Horsegate a avut asupra industriei lor de carne un impact pozitiv, vânzările de carne de vită ale măcelăriilor crescând simțitor. Marii producători de alimente semi- preparate au anunțat că vor cumpăra carne de vită doar din Franța, iar lanțurile de retail că vor solicita brandurilor pe care le găzduiesc pe raft să menționeze pe ambalaj originea “Made in France” a cărnii de vită. < Vânzările de carne de vită ale măcelăriilor din Franța au crescut cu 10% de la începutul scadalului Horsegate, potrivit datelor deținute de Fédération Nationale Bovine, patronatul crescătorilor din această țară.6
  7. 7. Efecte < Deși Der Spiegel informează că un furnizor neidentificat, din nordul Poloniei, a livrat peste 20 de tone de carne (50.000 de cutii de conserve de gulaş), în valoare de 60.000 de euro, societății germane Vossko, printr-un intermediar danez, în care s-a descoperit carne de cal, Polonia nu a avut aceleași probleme de imagine ca România. < Vânzările de lapte au scăzut cu 20-25% în această perioadă, comparativ cu perioda similară a anului trecut. < În cazul cărnii de curcan, ANSVSA a făcut public numele companiei care a exportat carnea în Germania, înainte de terminarea anchetei, anchetă care a găsit compania românească în perfectă regulă. Acest fapt a adus grave prejudicii acestei companii. < Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a cerut CE să clarifice lucrurile, astfel încât România să fie exonerată de aceste probleme.7
  8. 8. Interpretare < Siguranța alimentară este o caracteristică definitorie a țărilor civilizate. Prin respingerea produselor românesti, occidentalii resping de fapt România, considerând că este o țară necivilizată, în care nu se poate avea încredere. < Cu cât firmele româneşti devin mai puternice, cu atât importatorii străini au de suferit. Cum 70% din mâncarea românilor vine din import, nu este exclus ca aceste probleme alimentare atribuite pieței românești să fie fabricate.8
  9. 9. Direcţii strategice. Statul < Statul trebuie să-și apere companiile, în condiţiile în care acestea respectă standardele impuse și trec inspecţiile de rigoare. < Statul trebuie să aibă o reglementare mai strictă a contractelor cu intermediarii. < Statul român trebuie să facă lobby pentru firmele românești, deoarece ţările vestice resping concurenţa din est. < Trebuie promovat un brand de ţară puternic, în domeniul agriculturii. România trebuie să-și promoveze produsele finite. < Elaborarea şi asumarea unui program pe termen lung pentru eliminarea riscurilor de accidente ecologice şi reducerea continuă a nivelurilor de poluare a mediului înconjurător. < Statul român trebuie promoveze pe scară cât mai largă măsurile luate în urma acestor scandaluri, pentru a-și crește credibilitatea. < Statele vestice nu pot accepta usor concurenţa statelor estice. Statele în curs de dezvoltare au mână de lucru mai ieftină, produsele mai ieftine, și asta îi face pe cei din vest să recurgă la concurenţă neloială (campanii de discreditare). UE este acuzata cateodata ca-si foloseste standardele ei mai inalte ca metoda de impiedicare a importurilor. < Trebuie marșat pe ideea unei agriculturi mai putin industrializate, deci mult mai sănătoasă. < Dăcă guvernul investește bani pentru o Românie cât mai ecologică, acest demers ar crește posibilitatea companiilor românești să-si formeze un brand puternic, pe nișa produselor 100% ecologice.9
  10. 10. Direcţii strategice. Companiile româneşti < Firmele românești au nevoie de un brand puternic la nivel european, un astfel de brand ar crește credibilitatea produselor românești și ar ajuta piaţa românească. < Firmele românești trebuie să treacă originea producătorului și faptul că își asumă asta până la vânzarea către intermediar, deoarece, după vânzare, firmele nu mai au nici un control asupra intermediarilor. < Companiile românești trebuie să-și dezvolte mecanisme imediate de reacţie la atacurile de pe alte pieţe. < Pentru a face faţă pe piaţa europeană, companiile românești trebuie să exporte mai multe produse finite, nu doar componente. < Firmele românești trebuie să se poziţioneze ca firme din UE și, dobândind acest statut, pot intra mai uşor pe pieţele din afara UE. < Companiile românești pot începe o campanie de poziţionare în piaţă și branding pe piaţa europeană, dar trebuie tinut cont de specificul fiecărei ţări. < Un brand puternic, 100% românesc, ar da stabilitate industriei alimentare românești și ar poziţiona piaţa românească, ca fiind o piaţă nouă, cu produse la standarde înalte. < Carrefour a anunţat că, în şase luni, produsele semi-preparate purtând marca proprie vor avea înscris pe etichetă menţiunea “carne exclusiv de origine din Franţa” acest lucru indicând faptul că animalul s-a născut, a fost crescut şi sacrificat în Franţa. Carrefour, lanţ de retail internaţional, prezent şi în România, a semnat un acord în acest sens cu Fédération Nationale Bovine (FNB). Menţionarea originii animalului vizează nu doar produsele care includ carne de vită, ci şi de porc. < Fiecare ţară europeană are specificul ei, iar companiile romănești trebuie să se facă cunoscute la nivel european, iar apoi să adopte strategii în funcţie de specificul fiecărei ţări. < Un brand puternic, românesc , ar ajuta și celelate firme , deoarece ar crea un precedent.10
  11. 11. Concluzii < România a suferit o criză la nivelul industriei alimentare, fapt ce a dus la o scădere exponenţială a exporturilor. < Atât problemele cu carnea de cal, cât și cele cu carnea de curcan au adus prejudicii majore economiei românești, deși s-a demonstrat că firmele românești au respectat legislaţia europeană. < Problemele legate de carnea de cal și de cea de curcan au fost foarte mult exploatate de alte ţări şi în mod special de Franţa, iar această publicitate internaţională negativă a dus la o neîncredere în produsele românești și la o deteriorare a brandului naţional. < Scandalul laptelui a fost o problemă internă, care a fost rezolvată în cel mai scurt timp. Deși a fost afectat consumul de lapte la nivel naţional, acesta va reveni la normal în cel mai scurt timp. < Din 13 decembrie 2014, normele UE vor prevedea ca etichetele să indice dacă proteinele adăugate la produsele din carne provin de la acelasi tip de animal. < O mai bună etichetare le permite consumatorilor să facă alegeri în cunostinţă de cauză cu privire la produsele pe care le cumpară și să le utilizeze în condiţii de sigurantă.11
  12. 12. Anexa. Scandalul cărnii de cal < A început la jumătatea lunii ianuarie 2013, atunci când autorităţile britanice au afirmat că populaţia a fost înșelată pentru că au fost vânduţi hamburgeri ce conţineau carne de cal. Scandalul a degenerat pe 7 februarie, atunci când, tot britanicii, au descoperit lasagna preparată cu carne de cal, deși, oficial, eticheta produselor menţiona doar carnea de vită. < În urma acestor acuzaţiilor, ancheta s-a extins în mai multe ţări, după ce companiile implicate au pasat vina mai departe pe furnizori. Lasagna era distribuită în supermarketurile din Marea Britanie de către grupul suedez Findus și a fost preparată într-o uzină din Luxemburg controlată de firma Tavola, parte a grupului francez Comigel. < În Luxemburg, carnea a ajuns de la o altă companie franceză, Spanghero, parte a holdingului Poujol/Lur Berri. Suedezii spun că vor da în judecată firma Spanghero, iar francezii susţin, la rândul lor, că se vor îndrepta împotriva producătorilor români de carne, fără să îi și nominalizeze oficial. < Francezii nu au achiziţionat direct carnea de la producătorii români, ci printr-un circuit comercial mai complex, în care a fost interpusă o firmă cipriotă care a livrat marfa printr-un depozit frigorific din Olanda. Firma cipriotă este controlată de către Hermes Guardian Limited din Insulele Virgine Britanice. Jurisdicţia offshore din Insulele Virgine este una dintre cele mai netransparente din lume. Documentele firmei cipriote nu menţionează nicio persoană fizică ca director, acţionar sau reprezentant, ci doar un agent registratar cipriot. < Autorităţile de la București au anunţat oficial, după verificările la cei doi producători români, că nu există nici un indiciu care să arate că de aici carnea ar fi plecat la export greșit etichetată. Cele două firme verificate sunt situate în Botoșani și respectiv în Brașov. Ambele au livrat carne firmei cipriote cu acţionariat în Insulele Virgine Britanice. < The Sun şi alte ziare tabloide scriu fără probe că ar putea fi vorba despre cai sălbatici vânaţi ilegal şi chinuiţi din Pădurea Letea din Delta Dunării, care nu au o stare de sănătate corespunzătoare comercializării. Acest fel de stirii, afectează pe langă industria alimentară românească și imaginea Româmiei, și propagă o imagine de popor barbar, care nu are ce căuta în UE, dar în Schengen. < Normele UE privind siguranţa alimentară şi protecţia consumatorilor sunt clare: consumatorii trebuie să fie informaţi în legătură cu ceea ce cumpără şi toate ingredientele trebuie să figureze pe eticheta ambalajului. < În acest domeniu funcţionează auto-controlul. Firmele își angajează specialiști care verifică produsele, iar statul, prin Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) intervine doar în cazul în care este sesizat. Cu alte cuvinte, firmele care exportă își analizează singure produsele, emit un buletin de calitate care ajunge la importatorul din străinatate. Acestia, în mod normal, banzându-se pe analizele făcute la noi, dau drumul produselor în comert.12
  13. 13. Anexa. Scandalul cărnii de curcan < După scandalul cărnii de cal, România are iar probleme în ceea ce privește exporturile. În Germania, s-au observat nereguli cu privire la calitatea cărnii de curcan, adusă din România. Carnea de curcan cu reziduuri de antibiotic, mai exact, urme de enrofloxacin, un antibiotic folosit pentru a trata diverse boli, inclusiv cele respiratorii, salmoneloza, stafilococii sau hepatite. < Germania a trimis o notificare prin Sistemul Rapid de Alertă. Vladimir Mănăstireanu (vicepreședintele ANSVSA) a precizat că, după primirea alertei, inspectorii sanitar-veterinari s-au dus la unitatea incriminată pentru a face ancheta privind carnea de curcan care a plecat la export intra-comunitar. Carnea de curcan, care conținea medicamente de tip veterinar, ar fi ajuns și în Marea Britanie și Austria. ANSVSA a demarat controalele la firma Codlea (singura firmă românească ce exportă carne de curcan), rezultatul analizelor dovedind că ferma din județul Braşov nu este vinovată cu nimic.13
  14. 14. Anexa. Scandalul laptelui < Totul a pornit de la o suspiciune: că laptele importat din Ungaria conține aflatoxină. Această suspiciune, infirmată ulterior, a dus la un scandal mediatic, la demiteri în cadrul autorității sanitare, la panică pe piață și în rândul producătorilor și fermierilor și la o încredere scăzută a consumatorului român în siguranța laptelui din magazine. Doi din cinci români nu au mai cumpărat lapte după informațiile privind contaminarea cu aflatoxină, potrivit primelor studii. < Ministrul agriculturii a declarat că au fost controlate peste 700 de ferme, dintre acestea au fost găsite cu probleme 20-25. Deci, procentul este foarte mic. Toate aceste ferme, în momentul de față, sunt curate din punct de vedere al pericolului cu aflatoxină. Acesta a precizat că în majoritatea fermelor care aveau probleme, furajele sunt înlocuite şi acestea deja livrează lapte pentru piață.14
  15. 15. Hamburg Wien Bucharest Zürich Suzhou Istanbul Kirchhoff Consult AG Kirchhoff Consult AG Kirchhoff Consult S.R.L. Kirchhoff Nix Corporate & Kirchhoff Suzhou Kirchhoff Consult Herrengraben 1 Zwillinggasse 1 Regina Elisabeta 44, Ap. 11 Financial Communications AG Consulting & Services Co., 43-B Gardenya 1-2 d: 2 D - 20459 Hamburg A - 1190 Wien 050018 Bucharest (Schweiz) Ltd. Atasehir-Kadiköy +49.40.609.186.0 +43.1.318.04.50 +40.21.336.36.16 Arosastrasse 7 28 Airport Road Istanbul info@kirchhoff.de kirchhoff@utanet.at office@kirchhoffconsult.ro CH - 8008 Zürich Suzhou Industrial Park www.kirchhoff.de +41.44.385.80.20 Suzhou 215021 schweiz@kirchhoff.de © Copyright < Diese Präsentation ist geistiges Eigentum der Kirchhoff Consult AG. 1515 Eine Weitergabe an Dritte ist ebenso wie die Verwendung und Verwertung ganz oder in Teilen untersagt.

×