brosura turism

781 views
624 views

Published on

Date statistice

Published in: Marketing
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
781
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
30
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

brosura turism

  1. 1. Caracteristicile unei mãrci în devenire: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA Caracteristicile unei mãrci în devenire: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 1
  2. 2. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 2
  3. 3. FUNDA}IA NA}IONAL| A TINERILOR MANAGERI 2012 ~ntreprinztori `n Turism - Pensiuni `n România Caracteristicile unei mrci `n devenire: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 3
  4. 4. Echipa FNTM Marius Bostan Valentin Miron Laura Popa Diana Tra[cu Alexandru Popescu Elena Brbulescu Aura Bostan Dan Miron Andrei }ifrea Daniela Trandafir Andreea Nedelescu Gra]ian Alinei Daniela A[tilean Peter Balla Marius Buftea Liliana C`rstic Adrian C`rstic Gabriela Coman Lumini]a Popescu Virgil Popescu Sebastian Pop Echipa ANTREC Maria Stoian Elena Ciobanu Niculina Dâr]u Ioana Dodi] Florentina Dospinescu Silviu Gheorghe Adriana Camelia La]cu Daniel La]cu Ioana Oprea Echipa de marketing Drago[ Gavrilescu Eduard Mihailov Alexandru Mircia Rzvan Nicolae Dan Nitu Rzvan Papuc Rzvan Psculescu Monica Percea Ovidiu Romo[an Bruno {tefan Noel {tefan Echipa CSP Plus Consult Marin Burcea Mihaela Voiculescu Echipele care au contribuit la realizarea tuturor materialelor pe baza crora s-a realizat aceast bro[ur: Tuturor le acordm mul]umirile noastre! Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 4
  5. 5. DECALOGUL MANAGERULUI DE PENSIUNE 1. Oferta]i loial, pstra]i conformitatea `ntre oferta prezentat [i realitatea concret “S prezinte informa]ii realiste, s treac adevrul, c automat vin o dat [i a doua oar am renun]at la serviciile lor ... dac nu, poate mai vin la anu’ [i peste 2 ani [i mai spun [i la al]ii s vin”; “S fie informa]ia cât mai corect [i cât mai real, nu s m trezesc c pensiunea e dat de 5 stele [i când m duc acolo e de jumtate de stea, pozele s nu fie luate din anumite unghiuri s ]i se par magnific [i când ajungi acolo de fapt s fie o magazie care luat dintr-un anumit unghi ]i se prea c e palat1 ”. 2. Crea]i un aspect prietenos pensiunii: planta]i flori, `nlocui]i jaluzelele verticale de “birou” cu perdele scurte, la jumtatea geamului, lumina]i spa]iul exterior al pensiunii prin amplasarea unor lmpi solare Amenaja]i cu bun gust spa]iul `nconjurtor pensiunii, eventual angaja]i peisagi[ti pentru a ambienta adecvat spa]iul verde al unit]ii de cazare, exploata]i la maximum oricare spa]iu „vital” (grdin, balcoane, logii, etc.) prin plantarea de flori pentru a amplifica aspectul „prietenos” al pensiunii; amplasa]i `n grdin lmpi solare (proteja]i mediul, au mare impact estetic, sunt utile, consum de energie electric zero, pre] modic, asigur vizibilitate turi[tilor care vin noaptea `n pensiune). “satisfac]ia st de multe ori `n ceea ce vezi” 3. Pstra]i specificul locului [i „culoarea” mediului Utiliza]i dotri, materiale [i finisaje pstrând o ambian] estetic `n acord cu mediul /evita]i plasticul, folosi]i lemnul (mese, scaune, etc.), cultiva]i bunul gust. 4. Educa]i turi[tii – natura nu e numai un spa]iu al libert]ii totale ci [i al responsabilit]ii Scrie]i o plachet pentru turi[tii „iubitori de natur”: indica]i c nu au acces nelimitat `n natur [i sublinia]i importan]a protejrii frumuse]ilor naturale, `mpiedicând astfel pierderea unor valori unice sau neregenerabile datorit lentorii solu]iilor sau „manelismului turistic”. “Am vzut multe pet-uri [i pungi de plastic aruncate `n natur, sunt multe gunoaie lsate `n urm de turi[ti”. 5. Investi]i `n creativitate - Diferen]ia]i-v de competitori / valorifica]i gastronomia zonei, oferi]i servicii originale, pro- pune]i produse unicat, eventual o re]et româneasc mai pu]in uzitat, gustoas [i fr economie la ingrediente “Noi suferim enorm la acest capitol. Sigur s-ar putea face mai multe, nu pocnind din degete, ci lucrând cu un pic de cap pe acest capitol. S nu ne cantonm `n produse sau mâncruri universal valabile atât `n vârf de munte cât [i `n restaurantul de la ora[, s se mearg [i pe specificitate.” .....“fiecare pensiune s ofere ceva al ei original, un foc de tabr, o prjitur pe care nu o mai gse[ti altundeva, s fac ceva original, `ntr-o pensiune gazda a organizat jocuri [i concurs de dansuri pentru turi[tii caza]i, nu ne-am plictisit!” 6. Turi[tii caut pensiunile pentru lini[te, asigura]i-le-o! “Dou nop]i la rând a fost chef `n pensiune, deci n-am avut lini[te, eu zic a[a: distreaz-te, dar nu-l deranja pe cel de alturi.” ...“vrem un loc lini[tit, fr manele `n jur, am fost cazat la o pensiune unde nu am putut s dorm de glgie, de la muzic, sigur nu m mai duc a doua oar”. 7. Dialoga]i, fi]i spontani [i aten]i la solicitrile turi[tilor, ospitalieri dar nu inoportuni, pstra]i o limit a discre]iei “S ne primeasc cu bra]ele deschise, dar s nu stea tot timpul pe capul nostru” “Dac proprietarul st de vorb cu tine, dar nu are o vorb cald [i mnânc semin]e `n acela[i timp, e o vorb... te cam duci de acolo”... „oamenii s nu se bage `n sufletul tu, [ti]i c din dorin]a de a fi prea primitori, exagereaz un pic [i stau pe capul tu prea mult” 8. Crea]i circuite turistice tematice pentru a le facilita turi[tilor cunoa[terea zonei [i a le umple timpul, extinde]i activit]ile turistice sau introduce]i altele noi / Nu descuraja]i prin pre]uri nejustificat de mari la serviciile turistice “Dac stai 2 zile nu e o problem, dar dac vrei s stai mai mult, vreo 6-7 [i n-ai ce face, atunci e o problem, dac n-ai ce face, stai 2 zile [i pleci” ... “`n Republica Dominican am pltit mai pu]in decât la Mamaia”. 9. Re]ine]i [i motiva]i-v personalul calificat, profesionist “Personalul nu era prea instruit, nici prea priceput, [i era [i cam lene[, e musai ca personalul s fie [colit” “Chelneri]a nu avea nicio legtur cu chelnria” 10. Evalua]i satisfac]ia [i insatisfac]ia turi[tilor pe baz de chestionar scurt dat la plecare, cunoa[te]i astfel detaliat preferin]ele [i a[teptrile clien]ilor. “S ne dea la plecare un formular s-l completm s [tie ce a[teptm de la ei” 1 Citatele inserate `n cadrul bro[urii apar]in responden]ilor participan]i la realizarea studiilor de pia]. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 5
  6. 6. INTRODUCERE Cadru general 5 Precizri metodologice 6 Pensiuni `n Europa, `n prezent 7 I. CARACTERISTICI ALE OFERTEI ~N TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA I.1. Estimri privind contingentul de spa]ii de cazare `n segmentul pensiuni 8 I.2. Poli turistici `n segmentul pensiunilor 13 I.3. Oferta de servicii `n turismul de pensiune [i mecanisme comerciale 14 II. TURI{TII ROMÂNI {I CAZAREA LA PENSIUNE II.1. Comportamentul turistic al românilor `n deplasrile interne 20 II.2. Observa]ii succinte asupra deplasrilor externe ale turi[tilor români 31 II.3. Principalul sejur intern din ultimul an 32 II.4. A[teptri cu privire la concediul viitor 46 III. TURI{TII STR|INI `N EUROPA DE EST {I ~N ROMÂNIA III.1. Vacan]ele strinilor `n Europa de Est 48 III.2. Turi[tii strini `n România 53 IV. ANALIZ| SWOT A TURISMULUI DE PENSIUNE ROMÂNESC V. DIREC}II STRATEGICE ~N TURISMUL DE PENSIUNE - OPORTUNIT|}I DE AFACERI ~N TURISM {I DOMENII CONEXE CUPRINS pag. 5 pag. 8 pag. 20 pag. 48 pag. 61 pag. 65 Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 6
  7. 7. 5 INTRODUCERE Cadru general Bro[ura de fa] cuprinde principalele rezultate ale studiilor de pia] efectuate `n cadrul proiectului na]ional strategic ”~ntreprinztori `n turism – Pensiuni `n România”, www.intreprinzatorturism.ro, cofinan]at de Fondul Social European, prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, ”Investe[te `n oameni!”, pe baza contractului de finan]are POSDRU/92/3.1/S/64346. ”~ntreprinztori `n turism – Pensiuni `n România” este coordonat de Funda]ia Na]ional a Tinerilor Manageri – FNTM, `n parteneriat cu Asociación Agraria de Jóvenes Agricultores de Almeria, Spania – ASAJA [i cu Asocia]ia Na]ional de Turism Rural Ecologic [i Cultural – ANTREC. Proiectul are ca scop stimularea spiritului `ntreprinztor [i a cuno[tin]elor manageriale ale actualilor [i viitorilor antreprenori [i manageri de pensiuni prin activit]i inovative de cercetare a pie]ei, instruire, consiliere, schimb de bune practici, strategie [i promovare, `n vederea dezvoltrii sectorului turistic românesc [i cre[terii capacit]ii sale de a atrage un numr cât mai mare de turi[ti români [i strini. ”~ntreprinztori `n turism – Pensiuni `n România”, desf[urat `n perioada februarie 2011 – ianuarie 2013, vizeaz dezvoltarea unei comunit]i de antreprenori `n turism [i manageri de pensiuni [i ofer: n Consultan] personalizat pentru dezvoltarea afacerilor a cel pu]in 500 de `ntreprinztori [i manageri de pensiuni, acordat de ctre cei 14 consultan]i ai FNTM [i ANTREC, prin [apte birouri regionale din: Or[ova, Tulcea, Cluj- Napoca, Glimboca, Bran, Piatra Neam] [i Bucure[ti. n Ac]iuni de motivare, informare [i promovarea prin intermediul Conferin]elor Regionale. n Cercetare calitativ [i cantitativ complex, dedicat sectorului turistic de pensiune: studiu market intelligence, interviuri cu manageri de pensiuni, cercetri cantitative [i calitative la nivel de consumatori români [i strini, generarea de direc]ii strategice `n sectorul turismului de pensiune, desf[urat `n perioada februarie 2011 – aprilie 2012. n Program e-Learning de educa]ie antreprenorial [i consultan] pentru `ntreprinztori `n turism, pentru cel pu]in 500 de `ntreprinztori `n turism [i manageri de pensiuni, `n perioada februarie 2012 – octombrie 2012. Programul con]ine modulele de `nv]are: IT&C, Management Financiar, Management Turistic, Marketing [i Promovare, Plan de afacere - Cerere de finan]are. CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 5
  8. 8. 6 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA n Realizare catalog cu pensiuni la nivel na]ional (minim 2000), editat `n român [i englez, `n noiembrie 2012. n Schimb de experien] `n Spania – vor fi selecta]i 100 beneficiari e-Learning, exclusiv `ntreprinztori `n turism [i manageri de pensiuni, pentru participarea la un schimb de experien], vizitând afaceri turistice din Spania, `n perioada septembrie – octombrie 2012. n Lansare [i dezvoltare a portalului de promovare a pensiunilor www.cazarelapensiune.ro: u Este un instrument gratuit, simplu de folosit, pentru promovarea propriei pensiuni [i a ofertelor adresate turi[tilor. u ~]i d posibilitatea de a-]i administra singur datele [i informa]iile despre pensiune [i de asemenea faciliteaz crearea de oferte speciale [i/sau promo]ionale. u Ofer posibilitatea promovrii afacerilor conexe, `n cadrul unei platforme B2B (Business-to-Business). u Informa]ii `n permanent actualizare, despre atrac]ii turistice, obiceiuri [i afaceri conexe `n zona pensiunii. u Rezervarea poate fi: One click (primul serviciu de rezervare asistat din România), prin telefon sau chat. u Informa]ia de pe portal va fi tradus `n 5 limbi de circula]ie interna]ional. Precizri metodologice Principalele activit]i de cercetare de pia] pe baza crora au fost ob]inute rspunsurile care au contribuit la implementarea proiectului sunt urmtoarele: n Identificare, culegere [i analiz de informa]ii secundare (cercetare de birou); n 362 de interviuri semi-structurate cu proprietari / manageri de pensiune (sau al]i reprezentan]i ai unit]ii)1 , [i, `ntr-o mai mic msur, cu al]i deciden]i din domeniul turismului: exper]i sectoriali, reprezentan]i ai unor agen]ii de turism, manageri de hoteluri, administratori de obiective turistice, reprezentan]i ai unor asocia]ii de turism, etc., realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României `n perioada iunie-iulie 2011; n 363 interviuri `n profunzime cu turi[ti români caza]i la pensiuni, realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României `n perioada august – septembrie 2011; n 350 de interviuri `n profunzime cu turi[ti strini realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României `n perioada mai 2011 – februarie 2012; n Anchet statistic pe un e[antion de 5.600 de turi[ti români ce s-au cazat cel pu]in o noapte la pensiune `n ultimele 12 luni. E[antionul este de tip probabilist, stratificat, bistadial, reprezentativ pentru popula]ia adult din mediul urban din România, cu o marj de eroare de +/- 1,3%, la un nivel de `ncredere de 95%. Interviurile au fost de tip „face to face” [i s–au desf[urat `n perioada octombrie – noiembrie 2011; n Studiu online pe un e[antion de 5.000 de turi[ti strini ce au vizitat Europa Central [i de Est `n ultimele 12 luni. E[antionul este de tip aleator [i are o eroare de +/-1,4%. Chestionarul online a fost postat `n 8 limbi pe un numr de peste 2.000 de site-uri [i pagini web din 194 ]ri. Informa]iile au fost colectate `n perioada decembrie 2011 – martie 2012. Informa]iile ob]inute `n urma colectrii au fost centralizate, distribuite pe teme [i obiective urmrite, analizate [i eva- luate, constituind baza redactrii concluziilor pentru cele 26 de rapoarte de cercetare. Pornind de la concluziile din toate rapoartele de cercetare, s-au organizat [i desf[urat 3 sesiuni finale de brainstorming pentru a se genera elemente esen]iale pentru o analiz SWOT a turismului românesc, respectiv direc]ii strategice [i idei / oportunit]i de afaceri viabile `n turismul de pensiune [i conexe. 1 Pe parcursul acestui material, aceast categorie de responden]i va fi numit simplu “proprietari de pensiune”, chiar dac `n unele cazuri au fost intervieva]i manageri sau al]i reprezentan]i din pensiuni; `n orice caz, proprietarii de pensiune au fost subcategoria cea mai numeroas `n cadrul modulului de interviuri semi-structurate. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 6
  9. 9. 7 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România Pensiuni `n Europa, `n prezent (Surs: studiu EUROGITES 2012, pus la dispozi]ie de ANTREC) Turismul de pensiune `n Europa se suprapune aproape perfect peste conceptul de „turism rural”, al „caselor / fermelor de vacan]”, fiind un fenomen din ce `n ce mai popular [i chiar considerat „`n tendin]e” `n unele ]ri cu larg experien] `n turism, cum este Marea Britanie. Cu un farmec aparte, turismul de pensiune `[i bazeaz atractivitatea pe unele puncte forte precum cadrul natural, atmosfera familial [i experien]a turistic personalizat, `ns unele dintre aceste elemente conduc [i la caracteristici mai pu]in benefice: dependen]a de vremea bun (mult mai important pentru turi[tii veni]i pentru natur), respectiv faptul c pensiunile sunt deseori alese pentru cltoriile neplanificate, de impuls [i `n general de scurt durat. Dup ultimii ani domina]i de criza economic, cu efecte asupra scderii bugetelor de cltorie, anul 2011 a adus un u[or reviriment `n turismul mondial [i european. Cre[terea de câteva procente nu s-a transmis `ns fidel [i `n turismul de pensiune din Europa, unde se pare c dinamica a fost mai lent (totu[i pozitiv, cu diferen]e semnificative `ntre ]ri ce au continuat evolu]ia negativ [i ]ri unde `ncasrile pensiunilor au crescut fa] de anul anterior). A[teptrile sunt ca `n anul 2012 s se men]in cel pu]in acela[i ritm u[or de cre[tere `n turismul de pensiune european. Factorii stimulatori pentru revigorarea turismului de pensiune din spa]iul european s-au regsit `ntr-o ofert cu un raport mai bun calitate – pre], `n promovarea mai eficient a zonelor de turism rural [i `n identificarea altor areale cu poten]ial pentru turismul rural, combinat cu `mbunt]irea calit]ii marketingului realizat individual de pensiuni, precum [i `n accelerarea profesionalizrii `n turismul de pensiune. Produsele turistice care au contribuit cel mai mult la aceast cre[tere au fost mini-vacan]ele, respectiv pachetele specializate (wellness, turism activ etc.), `n timp ce sejururile de lung durat s-au men]inut mai degrab `n scdere. Eterogenitatea pronun]at nu permite trasarea unei „re]ete pentru succes sigur” `n turismul de pensiune european, `ns elementul comun ar putea fi promovarea destinat con[tientizrii pe scar cât mai larg `n rândul turi[tilor a raportului avantajos dintre pre] [i calitatea serviciilor / experien]ei turistice din turismul de pensiune. De asemenea, managerii de pensiune trebuie s gseasc metode inovative de a mri durata [ederii, de a pune `n valoare latura inedit a unui produs turistic - s eviden]ieze mai bine activit]ile diverse ce se pot desf[ura `ntr-un cadru natural nepoluat. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 7
  10. 10. 8 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România I. CARACTERISTICI ALE OFERTEI ~N TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA I.1. Estimri privind contingentul de spa]ii de cazare `n segmentul pensiuni Un obiectiv important al cercetrilor de pia] realizate `n cadrul proiectului a fost oferirea unei imagini cât mai apropiate de realitate `n ceea ce prive[te capacitatea total de cazare `n pensiuni existent `n România. Pentru aceasta s-a realizat o baz de date ce cuprinde atât unit]i clasificate cât [i unit]i neclasificate [i / sau `n curs de clasificare. ~n ceea ce prive[te acoperirea termenului de „pensiune” `n accep]iunea studiilor, trebuie precizat c unele concluzii din etapele de fundamentare precum [i informa]iile primare relevate din interviurile cu proprietarii de pensiune [i exper]ii sectoriali au determinat utilizarea conven]iei c segmentul „pensiuni” reune[te conceptual [i categoriile de unit]i „vile turistice”, respectiv „cabane turistice”. Astfel, estimrile au urmrit s caracterizeze un segment mai larg decât contingentul de unit]i clasificate conform reglementrilor autorit]ilor drept „pensiuni turistice”, cu atât mai mult cu cât exist indicii clare c [i `n accep]iunea turi[tilor conceptul de pensiune `nglobeaz vile [i cabane (practic, turi[tii sunt interesa]i `n principal de produsul turistic individualizat care a devenit „cazarea la pensiune”, [i mai pu]in sau deloc de tipul de unitate de cazare `n care este inclus oficial o unitate care pentru ei are toate atributele unei „pensiuni” - arhitectur, servicii, etc.). A[adar, chiar dac nu se va preciza de fiecare dat pentru a nu `ngreuna exprimarea, segmentul „pensiuni” caracterizat `n acest capitol include [i vile, respectiv cabane turistice (observa]ia este relevant `n primul rând `n ceea ce prive[te estimrile numerice). De asemenea, `n acest capitol categoriile de confort sunt redactate conven]ional 1*, 2*, 3*, 4*, 5* (sau *, **, ***, ****, *****), indiferent c este vorba de stele / flori / margarete. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 8
  11. 11. 9 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România aprox. 8.000 de pensiuni, vile [i cabane turistice `n România: u un total de 140.000 locuri u 65% din locuri sunt de minim 3* u 11% din locuri sunt de minim 4* Graficul 1: PENSIUNI ~N ROMÂNIA Surs hart: www.clker.com * Not: trimestrele unui an sunt denumite conven]ional T1, T2, T3, respectiv T4 Aproximativ jumtate din capacitatea de cazare estimat se gse[te `n unit]i neclasificate. ~n perioada T1 2011* – T1 2012 s-a `mbunt]it gradul de clasificare `n segmentul pensiuni: u Numrul pensiunilor clasificate a crescut cu 500 u Numrul de locuri clasificate `n pensiuni a crescut cu 10.000 Numrul locurilor `n pensiuni clasificate reprezint pu]in peste 25% din totalul locurilor de cazare clasificate `n T1 2012 `n România. Dac se adaug la capacitatea de cazare total oficial [i la cea din segmentul pensiuni [i locurile din unit]i identificate ca fiind neclasificate / `n curs de clasificare, atunci, `n baza estimrilor prezentate mai sus, segmentul pensiuni de]ine o pondere de aproximativ 40% `n capacitatea total de cazare din turismul românesc (`n condi]iile `n care procentul de locuri neclasificate pentru alte categorii de unit]i decât pensiunile, vilele [i cabanele turistice, este neglijabil). Pe de alt parte, estimrile de 8.000 de pensiuni [i 140.000 de locuri de cazare `n pensiuni (precum [i ponderile pensiunilor clasificate, calculate pe baza lor) ar trebui privite ca maximale, `n condi]iile `n care nu s-a putut confirma pentru toate unit]ile neclasificate `n ce msur erau active la momentul realizrii cercetrii (mai ales c multe din spa]iile de cazare neclasificate asimilabile turismului de pensiune au o activitate `ntâmpltoare / sezonier). A[adar, contingentul de pensiuni din România, active la momentul realizrii cercetrii, se `ncadreaz cel mai probabil `ntre 6.500 [i 7.000 de unit]i. Totu[i, estimrile care urmeaz iau `n considerare `ntreaga baz de unit]i identificate [i deci considerate „poten]ial active”. NIVELUL DE CONFORT ~N PENSIUNILE ROMÂNE{TI {I CAPACITATEA MEDIE A PENSIUNILOR Graficul de mai jos arat o distribu]ie normal dup nivelul de confort a capacit]ii totale de cazare `n pensiuni din România (de altfel, analiza doar a locurilor clasificate conduce la procente foarte apropiate ca cele din graficul de mai jos). A[adar, aproape dou treimi din locurile de cazare `n pensiunile române[ti sunt dotate pentru cel pu]in nivelul mediu de confort. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 9
  12. 12. 10 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România * ** *** **** ***** 17 16 20 21 22 Not: Cifrele sunt calculate pe baza a aprox. 120.000 de locuri de cazare (din totalul de aprox. 140.000), pentru care s-a putut stabili nivelul de confort (cel oficial, pentru unit]ile clasificate, respectiv cel comunicat `n cazul unit]ilor neclasificate / `n curs de clasificare). Analizând rezultatele ob]inute la calcularea numrului mediu de locuri pe unitatea de tip pensiune, se observ c acesta tinde s creasc odat cu cre[terea nivelului de confort (`ncepând cu nivelul de 2*). De[i la nivelul `ntregii ]ri diferen]a `ntre 1* [i 5* din punct de vedere al numrului mediu de locuri nu este foarte mare, o posibil justificarea a faptului men]ionat este aceea c pensiunile de 4* sau 5* presupun investi]ii substan]iale, atât de construc]ie cât [i de `ntre]inere [i deci [ansele de a fi rentabile `n condi]iile unui numr redus de camere / locuri sunt mai mici.Tendin]a este mai vizibil `n regiuni / jude]e / zone cu concentrri de pensiuni, deci acolo unde contingentul de astfel de unit]i de cazare este mai consistent [i mai eterogen. Graficul 3: NUM|RUL MEDIU DE LOCURI ~N PENSIUNI, PE NIVELURI DE CONFORT (exprimat `n numr locuri per unitate) Graficul 2: STRUCTURA CAPACIT|}II TOTALE DE CAZARE ~N PENSIUNI DUP| NIVELUL DE CONFORT (% din numrul total de locuri) Not: Cifrele sunt calculate pe baza a aprox. 120.000 de locuri de cazare (din totalul de aprox. 140.000), pentru care s-a putut stabili nivelul de confort (cel oficial, pentru unit]ile clasificate, respectiv cel comunicat `n cazul unit]ilor neclasificate / `n curs de clasificare). * ** *** **** ***** 4% 31% 54% 10% 1% Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 10
  13. 13. 11 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA CIFRE CHEIE DESPRE CONTINGENTUL DE PENSIUNI, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE {I JUDE}E1 Situa]ia pe regiuni de dezvoltare a contingentului de pensiuni este prezentat `n graficul de mai jos. Regiunea Centru concentreaz cel mai mare numr de pensiuni [i locuri de cazare `n pensiuni, datorit dezvoltrii unor zone agroturistice consacrate `n jurul „aglomerrii” de obiective turistice majore. La polul opus se afl regiunea Bucure[ti- Ilfov (de altfel [i cea mai pu]in `ntins regiune), segmentul pensiuni fiind aici `ntr-un stadiu de dezvoltare incipient, `n cadrul unei intense activit]i turistice preponderent de business. De[i turismul de pensiune nu este caracteristic litoralului, factori ca nevoia de diversificare `n turism pe fondul rafinrii solicitrilor turi[tilor sau ca supra-cererea din perioadele de vârf a determinat dezvoltarea segmentului [i `n jude]ul Constan]a, fapt ce determin ca regiunea SE s se deta[eze u[or dintre celelalte regiuni (exceptând extremele amintite mai sus), altfel echilibrate din punct de vedere al contingentului de pensiuni. Pe de alt parte, situa]ia litoralului relativ la turismul de pensiune trebuie evaluat cu grij, `ntrucât `n localit]ile de pe litoral au fost identificate foarte multe spa]ii de cazare neclasificate sau aflate `n curs de clasificare, a cror includere `n segmentul pensiuni a fost mai degrab conven]ional (similitudinile cu caracteristicile conceptului luat `n considerare fiind uneori limitate). Graficul 4: CONTINGENTUL DE PENSIUNI PE REGIUNI Nicio regiune nu prezint abateri majore de la ponderile medii ale numrului de locuri de minim 3*, respectiv 4* din pensiuni, cu excep]ia regiunii Bucure[ti – Ilfov (atipic pentru turismul de pensiune, [i deci nu foarte relevant pentru caracteristicile generale ale segmentului, având pondere semnificativ mai mare la confortul de minim 3 [i 4 stele). Din punct de vedere al clasificrii unit]ilor neclasificate, cele mai interesante progrese `n perioada T1 2011 – T1 2012 s-au `nregistrat `n regiunile Sud-Est, Centru [i Vest. De altfel, primele dou regiuni men]ionate aveau la `nceputul anului 2011 [i continu s aib, `n prezent, printre cele mai mari ponderi ale locurilor neclasificate, ceea ce subliniaz, o dat `n plus, c cererea turistic mare antreneaz investi]iile `n spa]ii de cazare, dar `n acela[i timp nu `mpiedic func]ionarea unei mari pr]i a acestora fr a fi clasificate. 1 Pe parcursul acestui material sunt utilizate uneori [i abrevierile uzuale pentru denumirile regiunilor de dezvoltare [i jude]elor, mai ales `n reprezentri grafice (de ex. pentru regiuni: NE este prescurtarea de la Nord-Est, SV de la Sud-Vest, B de la Bucure[ti – Ilfov etc.; pentru jude]e: AB este prescurtarea de la Alba, SV de la Suceava, IF de la Ilfov etc.). Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 11
  14. 14. 12 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România Principalele 15 jude]e ale României dup numrul estimat de locuri `n pensiuni de]in `mpreun peste 80% din capacitatea de cazare a segmentului. Constan]a, Bra[ov, Prahova, Suceava [i Sibiu concentreaz `mpreun jumtate din numrul de pensiuni [i din locurile de cazare `n pensiuni din ]ar. Tabelul de mai jos prezint ierarhizarea jude]elor cu cele mai consistente capacit]i de cazare din turismul de pensiune românesc. ~ntre acestea se disting jude]e cu un nivel general de confort mai sczut al pensiunilor, precum [i jude]e unde procentul locurilor `n pensiuni la standardul de cel pu]in 3* ajunge la aproximativ 75% din totalul contingentului de spa]ii de cazare `n pensiuni. Tabelul 1: Jude]ele cu cel mai mare contingent de pensiuni Legend n Jude]e consacrate `n turism, care au `nregistrat mari cre[teri ale contingentului de pensiuni n Jude]e cu turism „emergent”, cu majorri relative consistente ale numrului de locuri `n pensiuni `n ultimul deceniu n Jude]e `n care nu s-a identificat decât o dezvoltare turistic moderat `n segmentul pensiunilor Jude] Bra[ov Constan]a Prahova Suceava Sibiu Harghita Alba Maramure[ Nr. Pensiuni > 1.000 > 1.000 > 600 > 500 > 500 > 400 > 390 > 350 % locuri 3*+ 76% 63% 64% 68% 54% 58% 46% 55% Jude] Tulcea Cluj Arge[ Mure[ Neam] Vâlcea Bihor Nr. Pensiuni > 250 > 250 > 240 > 220 > 210 > 200 > 190 % locuri 3*+ 76% 69% 52% 73% 70% 52% 74% Pornind de la estimrile de mai sus se poate deci concluziona c `n zone precum Mun]ii Apuseni (AB) sau Rucr – Câmpulung (AG) pensiunile cu un confort modest (1* – 2*) au un rol mai important `n peisajul turismului de pensiune decât `n zone precum Predeal (BV), Bran – Moeciu (BV) sau Delta Dunrii (TL), unde 75% din locurile de cazare din pensiuni sunt cel pu]in de 3*. Pentru a evalua care jude]e au cunoscut o dezvoltare semnificativ a turismului de pensiune `n ultimul deceniu au fost analizate cifrele aferente evolu]iei contingentului de locuri clasificate `n pensiuni (`ntrucât nu au fost disponibile date istorice care s includ [i unit]ile neclasificate). Pornind de la premisa c majorarea numrului total de locuri de cazare `n pensiuni are un ritm comparabil cu cre[terea numrului de locuri clasificate, au fost semnalizate `n reprezentarea grafic de mai jos acele jude]e unde capacitatea de cazare `n pensiuni a cunoscut evolu]ii pozitive apreciabile (a se vedea legenda). Graficul 5: JUDE}E CU DEZVOLTARE TURISTIC| SEMNIFICATIV| ~N SEGMENTUL PENSIUNILOR Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 12
  15. 15. 13 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România De altfel, nu este o `ntâmplare c turismul de pensiune [i-a gsit cele mai bune variante de exprimare `n zonele turistice consacrate, deoarece multe din caracteristicile conceptului de pensiune se confund cu punctele tari ale produsului turistic România – cele fructificate `n primul rând `n turismul de pensiune sunt cadrul natural pitoresc [i ruralul tradi]ional autentic. A[adar, concentrrile de pensiuni se regsesc cu precdere de-a lungul Mun]ilor Carpa]i [i Subcarpa]ilor, mai ales c aceste zone de munte [i deal `nglobeaz unele dintre arealele etnofolclorice reprezentative pentru pstrarea tradi]iilor, multe din monumentele UNESCO (biserici, mnstiri, cet]i), dar [i o serie de factori curativi renumi]i. Singura concentrare de pensiuni care `mplete[te natura cu tradi]ia, dar dep[e[te arcul carpatic, se gse[te `n Delta Dunrii. Pe lâng factorul natural [i cel tradi]ional (cu toate atrac]iile lor specifice), dezvoltarea segmentului pensiunilor a fost impulsionat [i de cererea turistic pentru atrac]ii majore din afara acestor sfere de interes – cele mai importante fiind vechile “burguri” din centrul României [i litoralul. Atractivitatea cet]ilor medievale ale Transilvaniei, foarte cunoscute [i apreciate, a determinat inclusiv apari]ia unui mare numr de pensiuni urbane (de altfel, ora[ele mari din România cu cele mai multe pensiuni sunt Bra[ov, Sibiu [i Cluj-Napoca). {i `ntrucât litoralul continu s fie un magnet pentru turi[ti, mai ales români, conceptul de “cazare la pensiune” [i-a consolidat treptat rolul su [i `n zona sta]iunilor din jude]ul Constan]a, uneori `n forme atipice, adaptate. Surs hart: imagini preluate de pe www.turistinfo.ro, prelucrate Legend ~ 100 pensiuni ~ 200 pensiuni ~ 300 pensiuni > 500 pensiuni I.2. Poli turistici `n segmentul pensiunilor Investi]iile `n turism din ultimul deceniu au determinat apari]ia unor adevra]i poli turistici `n segmentul pensiunilor, prin consacrarea definitiv a unor zone cu tradi]ie, cât [i prin intensificarea activit]ilor turistice `n zone cu poten]ial. Pe harta de mai jos sunt reliefate principalele concentrri de pensiuni din România (areale ce adun minim 80 - 100 de unit]i) – eviden]iindu-se astfel clar suprapunerea acestor poli din turismul de pensiune peste zonele cu cele mai importante atrac]ii turistice ale ]rii, acele repere cu cea mai mare notorietate pe plan na]ional [i interna]ional, care sunt cel mai adesea incluse `n diferitele circuite turistice ale României, fie c este vorba de cele organizate de agen]ii sau de cele realizate ad-hoc de turi[ti, români sau strini. Graficul 6: ZONE CU CONCENTR|RI DE PENSIUNI Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 13
  16. 16. 14 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România Pe lâng cele semnalizate pe harta anterioar, `n alte câteva zone dezvoltarea turismului de pensiune s-a accentuat `n ultimii ani, existând premise ca [i acestea s devin `n scurt timp repere importante `ntre arealele ce concentreaz multe pensiuni `ntr-un spa]iu relativ restrâns. Se remarc `n aceast categorie perimetrul Beli[-Mri[el-Rchi]ele (CJ), zona Lep[a – Soveja – Tulnici (VN) [i Clisura Dunrii (MH). I.3. Oferta de servicii `n turismul de pensiune [i mecanisme comerciale SERVICII DE BAZ| {I SERVICII SUPLIMENTARE Principalul serviciu de baz `n afara cazrii este oferirea unei variante de a servi masa: practica general propune formula de a oferi accesul la o buctrie utilat [i grtar `n curte, [i uneori oferirea micului dejun (pe lâng accesul la buctrie [i grtar). Pensiunile care ofer demi-pensiune sau pensiune complet sunt `ntâlnite mai rar, fie pentru c nu sunt dotate corespunztor pentru acest serviciu, fie sunt dotate, `ns cererea i-a determinat pe proprietarii de pensiune s abandoneze oferirea de servicii de mas `n detrimentul oferirii accesului la buctrie pentru turi[ti (de ex. din ra]iuni de rentabilitate sczut). Parcarea este de asemenea un serviciu considerat obligatoriu, `ns unele pensiuni din zonele urbane sau greu accesibile nu `l ofer `ntotdeauna sau `l ofer limitat. Dintre serviciile considerate de ctre turi[ti ca fiind „de baz” [i care nu sunt oferite `nc de suficient de multe pensiuni (mai ales de cele agroturistice) pot fi men]ionate oferirea de produse naturale (de ex. carne sau legume din gospodria proprie) [i de produse tradi]ionale preparate `n pensiune. Dintre serviciile foarte importante pentru turi[ti, care contribuie la cre[terea valorii unui produs turistic [i astfel capt valen]e de servicii „de baz” se remarc accesul la internet [i serviciul de spltorie, `ns acestea `nc nu sunt puse la dispozi]ia turi[tilor `n marea majoritate a pensiunilor. Serviciile de agrement [i cele suport, uzuale sau inedite, oferite de pensiuni sunt enumerate `n reprezentarea grafic de mai jos: SERVICII SUPLIMENTARE Facilit]i identificate la multe pensiuni [i care ar trebui dezvoltate cu prioritate pentru a fi oferite pe scar [i mai larg Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltare n Plimbri cu trsura (vara) / sania (iarna) / barca pe Dunare; n ~nchirieri de biciclete; n Organizare drume]ii [i picnicuri; n Mas de ping pong, biliard. Men]ionate mai rar n Plimbri la stân / pstrvrie; n Excursii cu ghid, excursii la diverse situri arheologice [i monumente istorice, eventual cu microbuz `nchiriat; n Obiceiuri tradi]ionale (mese câmpene[ti, foc de tabr, reprezenta]ii de muzic folcloric, participarea la activit]i tradi]ionale: tiatul porcului sau al mielului, mulsul oilor, al vacilor, `nchegatul brânzei, dansuri populare, colinde, coacerea cozonacilor etc.); n Demonstra]ii sau ini]ieri `n tradi]ii [i me[te[uguri locale: `ncondeierea oulor, ceramic, cioplit piatr, cioplit drani] / [indril / [i], pictura icoanelor din lemn, cursuri de gastronomie tradi]ional etc.; n Transfer de la gar / aeroport /autocar. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 14
  17. 17. 15 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România SERVICII SUPLIMENTARE orientate cu precdere ctre anumite segmente de turi[ti, identificate la relativ pu]ine pensiuni Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltare n ~nchirieri ATV-uri / Snowmobil / Echipament ski; n Organizarea de partide de vântoare sau pescuit; n Echita]ie; n Loc de joac pentru copii; n Spa, jacuzzi, saun, fitness, masaj, coafor. Men]ionate mai rar n Sal de conferin]e; n Piscin / Bazin de mici dimensiuni; n Facilit]i pentru practicarea sporturilor extreme sau de aventur (parapant, motodeltaplan, balon cu aer cald, rafting, para[utism, paintball). ~n legtur cu gruparea serviciilor principale, respectiv a celor suplimentare cele mai comune, prezentate mai sus, trebuie precizat c aceasta nu este foarte strict, `n sensul c unele servicii sau facilit]i sunt privite diferit de proprietarii de pensiune, dar [i de public. Astfel, unele servicii considerate ca fiind „principale” [i necesare de majoritatea proprietarilor de pensiune sunt apreciate ca fiind secundare de o alt parte a acestora (de ex. serviciul de spltorie), `n timp ce unele facilit]i suplimentare ce par specifice unor categorii bine definite de turi[ti sunt considerate o prioritate pentru a fi dezvoltate pe scar larg de unii proprietari de pensiune (de ex. locul de joac pentru copii, piscina / bazinul de mici dimensiuni sau `nchirierea de ATV-uri). Alte servicii suplimentare prezente mai rar `n ofertele pensiunilor intervievate la nivel na]ional sunt enumerate mai jos: u Organizarea de evenimente (nun]i, botezuri, aniversri, etc.); u Degustare vinuri [i alte buturi tradi]ionale (eventual amenajarea unei vinoteci / crame); u Acomodare animale de companie; u Organizare excursii tematice (de ex. “birdwatching”, cules ciuperci, “mountain biking”). ~n ceea ce prive[te serviciile considerate cu mare poten]ial din perspectiva interesului turi[tilor pentru ele, chiar dac pot dep[i sfera de competen] / posibilit]ile unei pensiuni, cel mai des men]ionate au fost terenurile de sport. Amenajarea `n zonele cu turism de pensiune a unor terenuri de tenis sau mini-fotbal este perceput ca foarte benefic [i important de ctre toate categoriile de juctori din turism. Alte astfel de investi]ii cu poten]ial, ce completeaz oferta turistic a pensiunilor [i asigur noi solu]ii de agrement pentru turi[ti, ar putea fi: u Amenajarea de magazine de suveniruri (inclusiv costume populare, ce par a fi foarte apreciate de strini); u Relansarea turismului de camping; u „Ferm cu animale” pentru copii; u Parcuri tematice (mai ales de aventur – pentru adul]i [i copii); u Identificarea, marcarea, semnalizarea, amenajarea de trasee montane, de diferite dificult]i. TENDIN}E PRIVIND SERVICIUL DE ALIMENTA}IE ~N PENSIUNI ~n ceea ce prive[te serviciul de alimenta]ie [i de oferire a produselor „de cas” [i a mâncrii tradi]ionale `n pensiuni, au fost identificate mai multe tendin]e. Unele pensiuni care includ `n ofert servicii de mas renun] s mai ofere produse din gospodria proprie, `n timp ce altele nu consider produsele naturale „de cas” un aspect important al ofertei lor (oferind `n schimb alimente din comer]), ceea ce `n ambele cazuri duneaz calit]ii [i autenticit]ii produsului turistic reprezentat de cazarea la pensiune. Legat de acest subiect, mul]i proprietari de pensiune se plâng c le este aproape imposibil s ofere astfel de produse alimentare, ob]inute local, `n condi]iile impuse de reglementrile `n materie. ~n plus, ideea dezvoltrii `n jurul pensiunii a unei mini-ferme agro-alimentare a crei ofert s dep[easc nevoile proprii ale familiei este abandonat de mul]i Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 15
  18. 18. 16 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România antreprenori [i datorit dificult]ii comercializrii `n condi]ii de eficien] economic a surplusului de produse agricole [i agro-alimentare rezultate (de ex. pre]urile la lapte sau carne `n viu primite de productori sunt extrem de mici, sistemul de colectare a laptelui este defectuos). Sunt `ns [i mul]i turi[ti interesa]i de pensiuni care ofer acces la o buctrie utilat [i nu servicii de mas, iar oferta le vine `n general `n `ntâmpinare cu astfel de facilit]i. Proprietarii de pensiune care au renun]at total sau par]ial la serviciile de mas sau nu le-au oferit niciodat au ca principal justificare rentabilitatea sczut a dotrii [i men]inerii unei func]iuni de preparare [i servire a mesei (investi]ie ini]ial mare, ineficien] `n extra-sezon etc.). A[adar, reglementrile excesive pe de-o parte [i rentabilitatea limitat, pe de alt parte, par s fie motivele principale pentru care multe pensiuni mici [i medii prefer s ofere doar minuturi sau mic dejun, de multe ori „neoficial” [i doar la cerere. Proprietarii de pensiune care au investit semnificativ `ntr-o buctrie cu ajutorul creia s ofere servicii de mas sunt reticen]i a se adapta la tendin]a privind accesul la buctrie `n detrimentul serviciilor de mas, chiar dac gradul de ocupare redus `i `mpiedic `n unele cazuri s men]in personal permanent `n respectivele buctrii – motivele lor se refer la protejarea unei investi]ii consistente `n buctria profesional, dar [i la riscul pierderii treptate a unui punct forte al ofertei (serviciile de alimenta]ie public) `n favoarea „self-cateringului”. Totu[i, unii proprietari de pensiune din aceast categorie se vd nevoi]i uneori s cedeze [i s se adapteze cererii, mai ales `n extra-sezon, pentru a asigura ocupare [i a nu periclita decisiv activitatea. Chiar dac mâncarea tradi]ional [i produsele naturale provenind din gospodria proprie este apreciat diferit de diversele categorii [i segmente de turi[ti, [i reprezentan]ii cererii [i cei ai ofertei consider c merit gsite solu]ii viabile pentru `ncurajarea includerii `n pachetele turistice a produselor tradi]ionale [i mâncrii „de cas”, mcar pentru acei turi[ti care apreciaz cazarea la pensiune `n special datorit bucatelor gustoase oferite de gazde din produc]ia proprie. STRATEGII DE PRE} {I PROMOVARE O mare parte din pensiunile din România practic acela[i tarif la cazare pe parcursul `ntregului an, modificând pre]urile doar de srbtori (de Pa[te, Crciun, Valentine's Day etc.), atunci când ofer [i diferite pachete de servicii. Aceste pachete includ de obicei cazare, mic dejun / demi-pensiune / pensiune complet [i (cel pu]in) o mas special cu produse tradi]ionale, plus alte servicii conexe, de ex. plimbri cu sania. De[i majoritatea proprietarilor de pensiune intervieva]i `n cadrul cercetrii au indicat c `n aceste cazuri speciale tarifele la cazare nu cresc cu mai mult de 20 – 30%, cererea foarte mare din preajma srbtorilor a favorizat cre[teri de tarife [i de peste 100% `n ultimii 3 – 5 ani. Pachetele de srbtori pot fi `n general doar u[or negociate cu turi[tii `n func]ie de numrul de persoane, de serviciile alimentare incluse, de durata sejurului etc. Se pare c practica prin care tarifele nu variaz `n func]ie de sezon vs. extrasezon, respectiv zilele sptmânii vs. week-end, este `ntâlnit mai ales `n zonele mai pu]in cunoscute pentru atrac]iile lor turistice, cu un flux mai mic de turi[ti sau care se adreseaz turismului de tranzit (mai pu]in afectat de sezonalitate) sau turismului de business. Atunci când exist, varia]iile de tarife la cazare `ntre sezon [i extrasezon sunt `n medie de 20 - 30%. Un caz aparte este litoralul, unde sezonalitatea este cea mai pronun]at.Aici, varia]iile de pre] sunt mari, `n concordan] cu varia]ia cererii. ~n perioada de vârf cre[terea pre]urilor fa] de perioada de `nceput a sezonului este `n general de 100%, `ns sunt [i situa]ii izolate când varia]ia este mai mare (200%) sau mai mic (cre[teri de doar 30-40%). Pentru a atrage un numr mai mare de clien]i [i `n acela[i timp pentru a-i fideliza pe cei care au venit cel pu]in o dat la unitatea lor, proprietarii de pensiune recurg la diferite strategii, cele mai des utilizate fiind reducerile de pre] aplicate pentru grupuri sau pentru un sejur mai lung (de ex. turi[tii care stau 3 nop]i pltesc doar 2, la grupuri mai mari se ofer o camer gratis etc.) [i includerea de servicii conexe `n pre]ul cazrii pentru sejururi mai consistente (plimbri cu sania / cru]a, acces la biciclete, transfer cu ma[ina de la gar / aeroport, accesul gratuit la terenul de sport de]inut de pensiune sau la piscin etc). De asemenea, pentru fidelizare, mul]i proprietari de pensiune se bazeaz pe amabilitate, pe calitatea produselor alimentare naturale (unele oferite „din partea casei”: o butur tradi]ional, un desert), pe faptul c sunt la dispozi]ia clien]ilor, cât [i prin alte mici discount-uri sau gratuit]i. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 16
  19. 19. 17 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România Marea majoritate a pensiunilor par s nu aib o strategie clar [i diversificat de promovare, cei mai mul]i dintre proprietari consider c cea mai bun promovare o fac clien]ii care pleac mul]umi]i dup un sejur petrecut la ei, cu inten]ia de a reveni `n viitor sau care la rândul lor recomand [i cunoscu]ilor pensiunea (a[a numita promovare „din gur `n gur”). Website-ul propriu [i mai ales prezen]a pe portalurile de turism sunt modalit]i uzuale de promovare. Ultima este relativ pu]in costisitoare (având `n vedere c prezen]a pe unele portaluri de turism este gratuit), motiv pentru care poate fi considerat „motorul” promovrii pensiunilor, mul]i proprietari fiind de prere c aceast modalitate este mai util decât folosirea website-ului propriu (care necesit promovare specific [i intens, prin efort propriu, pentru a fi gsit direct de turi[ti, pe când portalurile mari sunt deja cunoscute [i utilizate de turi[ti). De altfel, pu]ini dintre proprietarii de pensiune intervieva]i, ale cror unit]i dispun de website propriu, se `ngrijesc constant de actualizarea [i optimizarea acestuia (de ex: prin activit]i de tip „SEO”), considerând c simpla existen] a website-ului este de ajuns pentru c pensiunea s devin cunoscut. Este de remarcat faptul c pe lâng website-urile proprii [i portalurile române[ti de turism, un numr (redus totu[i) de pensiuni colaboreaz cu portaluri interna]ionale de rezervri (`n special cu Booking.com), ca modalitate principal de atragere a turi[tilor strini. Alte ac]iuni facile de promovare sunt `mpr]irea de cr]i de vizit sau flyere clien]ilor actuali sau poten]iali (cu prezentarea pensiunii [i / sau a promo]iilor), celor afla]i `n trecere pe la pensiune, sau `n cadrul târgurilor de turism. Participarea cu stand propriu la târgurile de turism nu este considerat suficient de profitabil (pu]ini dintre proprietarii de pensiune ce au fost responden]i `n cadrul cercetrii au resursele necesare, iar cei care dispun de acestea nu consider c fluxul de turi[ti a crescut substan]ial `n urma acestor participri). Participarea la târguri regionale, na]ionale [i interna]ionale de turism prin intermediul agen]iilor a fost men]ionat sporadic, fiind considerat o op]iune viabil pentru atingerea unor categorii mai diversificate de turi[ti. Câteva dintre ac]iunile inovative legate de tarife [i promovare ale unor pensiuni sunt enumerate `n continuare: n Sejur cu pensiune complet, ce aduce [i 50% reducere pentru accesul la piscina unui hotel din zon; n Pachet de cazare cu mic dejun `n timpul sptmânii (5 nop]i, de duminic pân vineri), pentru care clien]ii pltesc tariful echivalent a 2 nop]i din week-end; n Includerea `n pre]ul sejurului, la alegere, a unei lec]ii de echita]ie pentru copii, a accesului la un parc de distrac]ii din apropiere sau a unei lec]ii de tenis cu instructor; n Pachete speciale de mas [i cazare pentru grupuri de copii (tabere, excursii etc.); n 25% reducere pentru tinerii cstori]i [i pentru persoanele care srbtoresc un eveniment special; n Discount-uri la pachete de cazare prin intermediul voucherelor comercializate de portalurile online de reduceri; n Promovare prin intermediul Facebook: concurs pe pagina pensiunii de pe site-ul de socializare, prin care se poate câ[tiga un sejur; n Concurs prin intermediul unei reviste pentru femei, al crui premiu const `ntr-un sejur la pensiunea respectiv (ac]iune promo]ional generat de faptul c majoritatea rezervrilor la pensiunea respectiv sunt realizate de ctre femei); n Reportajul realizat la o pensiune [i transmis pe postul na]ional de televiziune a avut se pare un impact major asupra atragerii de noi clien]i; n Promovare prin marketing direct, la costuri minime: utilizarea serviciile po[tale pentru a trimite clien]ilor actuali [i poten]iali oferte [i informa]ii, trimiterea periodic de e-mail-uri cu oferte / informa]ii la baza de date cu clien]i (persoane fizice [i / sau companii). RELA}IA CU AGEN}IILE DE TURISM ~n cele mai multe cazuri analizate, proprietarii de pensiune sunt interesa]i de colaborarea cu agen]iile de turism, `ns nu `ntreprind demersuri `n acest sens, a[teptând s fie contacta]i de acestea din urm, [i chiar dac se `ncheie contracte, `n general colaborarea se concretizeaz printr-un numr mic de turi[ti adu[i `n pensiuni prin intermediul agen]iilor (mai ales `n cazul pensiunilor de dimensiuni mici [i medii). Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 17
  20. 20. 18 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România Doar o mic parte dintre proprietarii de pensiune intervieva]i, ce colaboreaz cu agen]iile, consider rela]ia foarte benefic, `n special aceia care au o capacitate de cazare ridicat [i sunt interesa]i `n mod special [i de gzduirea turi[tilor strini (`n special grupuri mari care fac circuite `n România), `ns nu pot atrage acest segment de pia] prin for]e proprii. Turi[tii români dispun de bugete mai restrânse [i `n plus se pot organiza mai u[or pe cont propriu `n ]ara natal, motiv pentru care apeleaz rar la serviciile agen]iilor cu privire la cazarea `n pensiuni – a[adar, se pare c segmentul principal vizat de pensiunile care lucreaz cu agen]ii sunt strinii. Totu[i, conform unora dintre proprietarii de pensiune, colaborarea cu agen]ii poate fi profitabil prin ]intirea segmentului „bugetarilor” (angaja]i `n sectorul public, ce achizi]ioneaz bilete prin sindicat), respectiv a acelor turi[ti români care din diverse motive prefer s nu organizeze pe cont propriu un sejur la pensiuni (de ex. persoane comode sau persoane care `n mod tradi]ional merg la o agen]ie pentru orice tip de vacan]). A[adar, cu toate c cei mai mul]i proprietari de pensiune intervieva]i au men]ionat existen]a sau posibilitatea colaborrii cu agen]iile de turism, rela]ia nu este vzut drept una consolidat pe scar larg, având `n vedere mai ales faptul c agen]iile urmresc `n general colaborarea cu pensiuni ce dispun de capacit]i mari de cazare (ce pot acomoda grupuri de peste 30 de persoane). De cele mai multe ori agen]iile aleg s colaboreze cu hoteluri, care dispun de o mai bun organizare intern - multe agen]ii consider c sistemul de rezervri [i comunicarea `n cazul pensiunilor las de dorit, `ns din ce `n ce mai multe pensiuni gestionate profesionist demonteaz aceast prejudecat. O alt deficien] legat de aceast colaborare o constituie comisioanele solicitate de agen]ii, considerate prea mari de mul]i proprietari de pensiune. Pe de alt parte, din perspectiva agen]iilor, nici atitudinea unor pensiuni nu este profesionist, atunci când pentru serviciul de intermediere prestat de agen]ie proprietarul nu consider justificat s `[i diminueze marja prin cedarea comisionului, pentru a profita de beneficiul cre[terii gradului de ocupare. ~n acela[i timp, unii dintre proprietarii de pensiuni accept mai degrab comisionul perceput de portalul Booking.com, `n condi]iile `n care acest portal contribuie `n mod vizibil la atragerea de turi[ti strini, ce au un alt poten]ial de consum turistic decât cei români. O solu]ie de intensificare a rela]iilor pensiuni – agen]ii, din perspectiva proprietarilor de pensiune, este [i organizarea de `ntâlniri `ntre cele dou pr]i (de tipul „târgurilor de contractri”, `n cadrul crora s se prezinte oferte, s se `ncheie contracte). O alt modalitate de `mbunt]ire a rela]iei este considerat [i implicarea mai mare a agen]ilor `n fenomenul reprezentat de turismul de pensiune, spre a cunoa[te cât mai bine pensiunile pentru care ofer pachete, astfel `ncât serviciile prezentate s fie conforme cu realitatea, fr a oferi surprize neplcute turi[tilor (de multe ori ofertele sunt fcute fr vizitarea `n prealabil a unit]ii sau fr consultarea final a pensiunii). De asemenea, unii proprietari de pensiune sunt de prere c agen]iile nu se implic suficient `n promovarea zonelor agroturistice prin prezentarea diferitelor activit]i [i posibilit]i de excursii [i agrement pe care le ofer zona, informa]ii ce ar spori [ansele ca turi[tii s fie atra[i de perspectivele unui concediu `ntr-o pensiune din arealul respectiv. REZERV|RI {I PL|}I ONLINE REZERV|RI - Principala metod prin care se opereaz rezervrile `n pensiuni este `n continuare rezervarea telefonic dintre turist [i reprezentantul pensiunii.Tot mai des `n ultimii ani, comunicarea prin e-mail a devenit [i ea o modalitate de a stabili termenii unei rezervri turistice, `ns de multe ori rezervrile operate prin e-mail sunt `nso]ite [i de confirmarea telefonic. A[adar, nivelul de `ncredere reciproc generalizat `ntre turi[ti [i reprezentan]ii pensiunilor, care s `nlture reticen]a existent de ambele pr]i, `nc nu a fost atins. De altfel, unii proprietari de pensiune au punctat c fr o discu]ie telefonic nu sunt foarte deschi[i s opereze rezervri (mai ales `n cazul turi[tilor români ce vin pentru prima dat la pensiunea lor), convorbirea fiind [i un mijloc de profilare a poten]ialului client [i de evaluare a seriozit]ii lui cu privire la sosirea `n pensiune. Cazuri de neseriozitate privind condi]iile de rezervare sunt semnalate `n general de ambele pr]i - turi[ti [i reprezentan]i ai pensiunilor, `ns cu precdere de a doua categorie, iar o metod de reducere a riscului de nerespectare a unei rezervri din partea clientului este plata unui avans. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 18
  21. 21. 19 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România Majoritatea proprietarilor de pensiune sunt adep]ii sistemului, care se practic mai ales `n perioadele de vârf, sau atunci când se `nchiriaz mai multe camere sau `ntreaga unitate [i / sau `n cazul [ederilor mai lungi. Sumele solicitate drept avans sunt rezonabile – 20% - 30% din tariful serviciilor – iar motiva]ia solicitrii avansului este, bine`n]eles, siguran]a limitrii pierderii `n cazul nerespectrii rezervrii. Exist [i pensiuni care nu solicit avans `n nicio situa]ie (cu excep]ia srbtorilor, când pachetele con]in [i servicii de mas), dar `ncrederea lor se datoreaz poate [i faptului c au avut de-a lungul timpului doar clien]i serio[i. Pe de alt parte, unii proprietari de pensiune, care `n general ar fi mul]umi]i [i cu un avans minim, de 10%, solicit uneori mult mai mult (chiar 40% - 50%) tocmai pentru c au avut situa]ii neplcute cu renun]ri la rezervri `n perioadele de sezon. Un numr relativ ridicat dintre reprezentan]ii de pensiuni intervieva]i au precizat c unitatea lor opereaz rezervri online, `ns mul]i dintre ei de fapt asociaz conceptul cu rezervrile agreate `n urma unui schimb de e-mailuri sau cu cele realizate `n urma vizitrii website-ului pensiunii de ctre turi[ti; a[adar, ponderea pensiunilor care `ntr-adevr au implementat un tip de sistem de rezervare online `n timp real pare s fie `nc foarte redus. Merit men]ionat `n acest sens, `nc o dat, colaborarea unor pensiuni cu celebrul website de rezervri „Booking.com”; sunt `ns [i proprietari de pensiune care nu consider acest model de gestionare a unor rezervri pretabil pe scar larg pensiunilor mici [i medii, `ntrucât presupune blocarea unor camere doar pentru solicitri sosite prin acel website, ceea ce aceste categorii de pensiuni nu `[i permit s fac (decât poate `n extra-sezon). Beneficiile rezervrilor online [i actualizrii `n timp real a disponibilit]ii camerelor sunt `n general acceptate de majoritatea responden]ilor (de ex. u[urin]a pentru client, care nu mai e nevoit s sune pentru confirmri), `ns mul]i [i-au manifestat reticen]a fa] de succesul implementrii pe scar larg a sistemului, fie datorit penetrrii slabe a serviciilor internet de calitate `n anumite zone cu pensiuni, fie datorit dificult]ii pentru pensiuni de a avea actualizate `n timp real disponibilit]ile (`n condi]iile `n care opera]iunea nu s-ar face automat). Balan]a continu s `ncline deci `nspre necesitatea confirmrii disponibilit]ii prin e-mail [i / sau telefon; sunt `ns [i pensiuni care vd solu]ia rezervrilor `n timp real materializat cu ajutorul unui software specializat, care s asigure o gestionare facil [i actualizri automate. Limitarea ar fi `n acest caz nevoia de instruire `n domeniul IT pentru unii proprietari de pensiune (cei care nu au cuno[tin]ele necesare sau nu au angaja]i care s poat opera ei sistemul de rezervri online). De asemenea, cei care ar `ncerca un astfel de software `l percep totu[i ca fiind costisitor. PLATA SERVICIILOR - ~n ceea ce prive[te plata cu cardul a serviciilor `n pensiune, prerile responden]ilor au fost `mpr]ite: mul]i consider c plata „cash” este preferat atât de ctre pensiuni cât [i de ctre majoritatea turi[tilor, al]ii vd avantajele instalrii unui POS `n unitate. De altfel, câ]iva dintre proprietarii de pensiune intervieva]i chiar au men]ionat c implementarea unui POS era `n desf[urare `n pensiunea lor la momentul interviului. Plata online cu cardul a unui avans pentru rezervare este considerat o metod rapid [i eficient de confirmare a seriozit]ii privind sosirea turi[tilor, iar din perspectiva acestora, de asigurare a unei rezervri. Avantajul rapidit]ii pl]ii avansului cu cardul este mai bine subliniat de cazurile `n care perioada `ntre cererea de efectuare a rezervrii [i sosirea clientului este prea scurt pentru a se solicita avans pltibil prin transfer bancar (sau chiar dac se solicit, banii nu intr `n contul pensiunii `n timp util). Metoda poate avea o larg aplicabilitate `n cazul turismului de weekend, când rezervarea se face joi sau vineri. Conceptul nu este `ns deloc popular `n rândul pensiunilor, [i probabil exist reticen]e [i `n rândul turi[tilor (legate `n special de percep]ia oamenilor asupra securit]ii acestei metode de plat). ~n concluzie, reprezentan]ii pensiunilor con[tientizeaz c mediul electronic va avea un rol din ce `n ce mai mare `n cadrul tranzac]iilor comerciale din turism (fiind identificate doar cazuri izolate de neagreere a lucrului cu calculatorul), dar pe de alt parte, pentru succesul sistemului de rezervri [i pl]i `n timp real este probabil nevoie de timp suficient `n care s creasc [i `ncrederea turi[tilor `n eficien]a [i siguran]a acestuia. Combinarea posibilit]ii de rezervare `n timp real cu plata unui avans online cu cardul pentru confirmarea rapid a rezervrii poate fi o solu]ie de „educare” a turi[tilor care fac rezervri la mai multe pensiuni pentru acela[i sejur (men]inând prin neseriozitate o anumit stare de ne`ncredere `ntre proprietarii de pensiune [i turi[ti) – respectarea obligatorie de ctre unit]ile de cazare a rezervrii pltite este o condi]ie de la sine `n]eleas pentru progresul mecanismelor comerciale inovatoare `n turismul de pensiune românesc. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 19
  22. 22. 20 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România II. TURI{TII ROMÂNI {I CAZAREA LA PENSIUNE II.1. Comportamentul turistic al românilor `n deplasrile interne PERCEP}IA VACAN}EI {I A{TEPT|RILE TURI{TILOR DE LA VACAN}| No]iunea de vacan] are conota]ii diferite `n rândul turi[tilor, opinia despre vacan] fiind influen]at de caracteristicile activit]ilor pe care inten]ioneaz s le desf[oare `n vacan] sau care prezint interes pentru ei, de vârst, de nivelul social dar [i de dimensiunea bugetului lor. Paleta metodelor de relaxare `ntr-un concediu este diferit, de la odihna preponderent pasiv care `nltura tensiunile de orice natur [i aduce relaxarea, la “odihna activ” `n care destinderea [i refacerea vin `n urma unor activit]i de agrement mai degrab solicitante fizic. A[adar vacan]a este asociat mai ales cu nevoile specifice sau contextuale precum: odihna, deconectarea, relaxarea, socializarea, dorin]a unora de a descoperi locuri [i obiceiuri noi, al]ii având, dimpotriv locuri favorite de vacan], dorin]a sau nevoia de a-[i `ngriji sntatea, dar [i cu aspecte precum turismul cultural, lectur, divertismentul, recreerea `n drume]ii montane, plaj [i mare, sau pur [i simplu cu “repausul”. Motiva]i de calitatea serviciilor turistice externe, dar [i de ofertele avantajoase, un numr redus de responden]i asociaz no]iunea de vacan] exclusiv cu „ie[irea din ]ar” `n timp ce pentru responden]ii solicita]i excesiv de ritmul vie]ii cotidiene vacan]a poate `nsemna doar “somn” sau “repaus”. O serie `ntreag de aspecte precum experien]ele anterioare cât [i motiva]iile de cltorie, nevoile [i interesele actuale, nevoile de consum contextuale, dorin]a de a se deconecta de la ritmul profesional sunt câ]iva din stimulii care le influen]eaz turi[tilor intervieva]i, a[teptrile de la vacan]. Satisfacerea nevoilor de odihn [i relaxare este “a[teptarea” de la vacan] indicat preponderent de turi[tii intervieva]i. Aceste dou aspecte corespund [i reflect cel mai bine “a[teptrile de la vacan]”, aspira]ii care odat satisfcute le asigur acestora refacerea, le compenseaz rutina [i surmenajul cotidian la care sunt expu[i, impulsionându-le dorin]a de cltorie. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 20
  23. 23. 21 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA 1 Not: Informa]iile numerice din acest capitol au ca surs ancheta statistic reprezentativ la nivel urban (pentru România [i pentru fiecare regiune de dezvoltare), a[adar trimiterile la responden]i / turi[ti care `nso]esc procentele [i `n general informa]iile cifrice fac referire la subiec]ii acestui studi. Alte solu]ii de `ntrebuin]are a timpului liber din concediu, sau aspira]ii ale turi[tilor sintetizate `n “a[teptrile” de la vacan], includ aspecte precum: n dorin]a de a face mi[care, n dorin]a de petrecere a timpului liber `ntr-un cadru agreabil alturi de familie sau prieteni, n acumularea de cuno[tin]e, n experien]e culturale [i culinare noi, n explorarea mediului, n dorin]a de distrac]ie, toate acestea dozate echilibrat `n timpul experimentrii unui angajament turistic astfel `ncât `ntoarcerea din vacan] s se fac cu “amintiri plcute” [i cu regretul “c s-a terminat”. A[adar, a[teptrile se individualizeaz la nivelul persoanei turi[tilor intervieva]i, astfel c ele se regsesc `n satisfacerea mai multor nevoi specifice [i unele complexe precum: descoperirea de locuri, obiceiuri [i tradi]ii noi, vizite la obiective istorice sau cu poten]ial cultural, vizite la prieteni, deconectarea de griji, tratament, relaxare, destindere, dar [i divertisment, recreere `ntr-un climat termic reconfortant. Acest din urm parametru, alturi de factorii de mediu [i ambientali, contribuie semnificativ la reu[ita unui demers turistic, a[a dup cum sugereaz sau precizeaz explicit unii subiec]i intervieva]i. CARACTERISTICILE DEPLAS|RILOR INTERNE ALE ROMÂNILOR Deplasarea temporar a turi[tilor intervieva]i `n afar localit]ii de re[edin] este sus]inut de argumente ce vizeaz satisfacerea unor nevoi specifice sau contextuale precum: odihn, relaxare sau mi[care, tratament, vizite la rude sau prieteni, deplasri `n scop de afaceri, participare la evenimente, confruntarea cu activit]i noi / inedite, etc. Numrul deplasrilor Analiza datelor referitoare la numrul plecrilor interne din ultimul an relev urmtoarele tendin]e: n Un sfert din turi[tii intervieva]i1 nu au efectuat un concediu de odihn sau nu au experimentat un aranjament turistic cu o durat mai mare de 5 nop]i, `n ultimul an; n Pu]in peste jumtate din subiec]i au efectuat un singur concediu, `n timp ce 16% dintre turi[tii intervieva]i au efectuat `n medie 2 sau mai multe plecri `n vacan]e interne; n 4 din 10 turi[ti n-au plecat `n weekend-uri [i `n timpul srbtorilor legale `n afar localit]ii de re[edin] `n timp ce despre un sfert reiese c au plecat o singur dat; n Subiec]ii care au petrecut cel pu]in un sejur turistic de week-end au avut `n medie 2,7 ie[iri anuale `n sta]iuni turistice, la sfâr[it de sptmân; n Doar 2 din 10 subiec]i au plecat `n delega]ii, sau au participat la diverse evenimente; n 7% dintre subiec]i au optat pentru turismul de tratament, limitând acest demers la o singur ie[ire pe an. Graficul 7: MOTIVA}IA C|L|TORIILOR TURISTICE (pentru care s-a pltit cazarea) efectuate `n ultimul an `n afara localit]ii de re[edin] (% din numrul responden]ilor) Concediu de odihn, vacan], sejur (peste 5 zile) Week-end [i srbtori legale Cltorii de afaceri, delega]ii, participare la evenimente Tratament, `ngrijirea snt]ii, concediu medical 7 19 60 73 Obs.: Suma procentelor este mai mare de 100%, unii turi[ti cltorind de mai multe ori cu diverse scopuri. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 21
  24. 24. 22 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA Prin raportarea la principalele categorii socio-demografice distingem câteva aspecte interesante privind grupurile de turi[ti care au `nregistrat cele mai multe ie[iri `n afara localit]ii de re[edin], astfel: n Studen]ii, managerii, persoanele liber profesioniste, pensionarii au `nregistrat cele mai multe ie[iri `n vacan]e de lung sejur, cu o durat mai mare de 5 nop]i (`n medie 1,5 ie[iri pe an); n Plecrile `n vacan]ele de scurt sejur (weekend-uri) [i cu ocazia srbtorilor legale `nregistreaz o tendin] cresctoare odat cu `naintarea `n vârst: de la 2,3 plecri la 20 ani la 3,3 plecri pentru intervalul 46-50 ani, numrul plecrilor sczând dup aceast vârst. Cele mai multe sejururi de week-end `n care s-a pltit cel pu]in o noapte de cazare la o unitate de primire turistic le-au desf[urat patronii; n (4,3 pe an), persoanele cu studii superioare (`n medie 3 pe an), iar cele mai pu]ine s-au `nregistrat `n cazul [omerilor, studen]ilor [i func]ionarilor cu studii medii. n Persoanele din spa]iul urban al marilor ora[e2 au `nregistrat mai multe ie[iri `n vacan]ele de lung sejur sau `n week-end, comparativ cu persoanele domiciliate `n ora[ele mici. Numrul nop]ilor de cazare pltite `n ultimul an ~n perioada septembrie 2010 – august 2011 turi[tii din România au pltit `n medie mai pu]in de 11 nop]i de cazare `n deplasrile interne pe care le-au efectuat. Cele mai multe nop]i pentru care s-a pltit serviciul de cazare au fost alocate turismului de odihn [i recreere [i turismului de tratament sau profilactic iar cele mai pu]ine nop]i de cazare pltite s-au regsit `n cltoriile motivate de turismul de scurt sejur (week-end), turismul de afaceri precum [i de turismul ocazional (sau de circumstan]). Perioada de desf[urare a vacan]ei ~n ceea ce prive[te perioada de desf[urare a vacan]ei, `n marea lor majoritate subiec]ii intervieva]i indic generic perioada „de var”, men]inând tendin]a de a opta pentru o singur vacan] de lung sejur pe an, aceasta fiind de regul tradi]ionalul concediu de var. Solicita]i s detalieze, ace[tia men]ioneaz cu precdere lunile „iulie [i august”, fr `ns a omite lunile de toamn „când se mai potole[te canicula” [i pot beneficia de reducerile de tarife din extrasezon, sezonul rece, „când au copii vacan]” sau „e un pic de zpad pentru ski”, dar [i perioada Srbtorilor de Crciun [i Anul Nou, Pa[te sau sejururile ocazionate de alte zile libere oficiale. Subiec]ii care aleg perioada de var pentru desf[urarea vacan]ei argumenteaz cu urmtoarele: este intervalul din an `n care de regul au alocat perioada de concediu, este sezonul vacan]elor [colare pentru elevi / studen]i / cadre didactice, au avantajul oferit de factorul climatic care le permite desf[urarea unor activit]i specifice, sau, cu argumentul subiectiv c “vara e cel mai frumos sezon”. Se disting [i turi[ti constrân[i de o serie de factori care `i limiteaz s-[i aleag singuri perioada de desf[urare a vacan]ei: alocri de concediu fcute de angajator fr a le solicita op]iunea “dup cum se poate”, cazurile angaja]ilor `n func]ii de rspundere care `i solicit permanent [i care `[i segmenteaz vacan]a `n fragmente relativ mici (câte “o fereastr de 2-3-4 zile”). Pentru unii subiec]i, `nainte de a fi o op]iune, perioada de desf[urare a vacan]ei este un context condi]ionat de resursele financiare, element care le influen]eaz atât sezonul `n care aleg s `[i petreac vacan]a cât [i durata acesteia. Unii turi[ti români afirm „`mi iau concediu `n func]ie de buget”, `n timp ce pensionarii sunt limita]i atât de dimensiunea bugetului, cât [i de alocrile operate de Casele de Pensii pentru vacan]ele subven]ionate. S-au identificat [i subiec]i care renun] la vacan] pentru c „bugetul nu le permite” sau pentru a ceda `n favoarea altor priorit]i, dar [i subiec]i adep]i ai turismului sezonier, pentru care vacan]a `nsumeaz de fapt mai multe „ie[iri de week-end” sau sejururi mici de 2-3 nop]i. Tipologia turi[tilor `n func]ie de perioada vacan]elor interne este completat de subiec]ii pentru care vacan]a de lung sejur se desf[oar exclusiv `n afara ]rii [i „doar weekend-urile `n ]ar”. 2 “mari ora[e”, ora[e cu peste 200.000 locuitori Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 22
  25. 25. 23 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România CELE MAI VIZITATE DESTINA}II TURISTICE INTERNE Solicitându-le celor 5.600 subiec]i ai anchetei statistice s indice localit]ile sau sta]iunile din România `n care au cltorit [i au pltit serviciul de cazare `n ultimul an, a fost generat o list de 630 de destina]ii turistice. Primele 7 sta]iuni ierarhizate dup numrul de men]iuni au fost vizitate de jumtate din turi[tii intervieva]i. Numrul mediu de cltorii interne `n ultimul an semnificativ mai mare decât numrul mediu de localit]i vizitate de ctre un turist indic faptul c unii turi[ti au fost de mai multe ori `n aceia[i localitate `n ultimele 12 luni. Pentru simplificarea analizei, din afirma]iile generate de subiec]i este configurat `n tabelul de mai jos o ierarhie a primelor 40 de localit]i vizitate, acestea fiind `n cea mai mare parte sta]iuni sau localit]i turistice cu renume. Celelalte 590 localit]i au atras doar 36% din totalul deplasrilor turi[tilor care s-au cazat la pensiuni `n ultimul an. Tabelul 2: Localit]ile din România vizitate `n scop turistic de cei mai mul]i turi[ti `n ultimul an Obs.: Alte 590 localit]i au fost men]ionate cu procente mai mici de 1%. Destina]iile indicate de subiec]i sunt atât zone turistice vaste sau sta]iuni cu tradi]ie, cu importante atrac]ii individuale [i sus]inute de o serie de servicii specifice, localit]i cu caracter dominant cultural, sta]iuni cu condi]ii propice pentru odihn sau tratament, dar [i spa]iul urban al ora[elor cu oferte turistice variate [i consistente. ~n ceea ce prive[te preferin]ele turi[tilor, sta]iunile cele mai apreciate `n general sunt Bra[ov, Mamaia, Constan]a, Costine[ti, Sibiu, Sinaia [i Bile Felix (preferate `n total de o treime din subiec]i). Se observ c topul general al preferin]elor se suprapune `n mare msur peste topul celor mai vizitate localit]i interne `n ultimul an. Jude]ele Constan]a [i Bra[ov au fost de departe cele mai vizitate de turi[ti `n ultimul an, `n timp ce jude]ele cel mai pu]in vizitate `n scop turistic au fost Teleorman, Giurgiu, Clra[i, Ilfov, Vaslui, Olt, Dâmbovi]a, Slaj. Localitatea / Jude]ul Bra[ov – BV Mamaia – CT Bucure[ti – B Costine[ti – CT Constan]a – CT Bile Felix – BH Sibiu – SB Sinaia – PH Eforie Nord – CT Bile Herculane – CS Vatra Dornei – SV Predeal – BV Sovata – MS Bran – BV Bu[teni – PH Cluj Napoca – CJ Rânca – GJ Timi[oara – TM Neptun – CT Slnic Moldova – BC Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. Procent 10,1 8,3 7,3 6,9 6,6 6,1 5,7 5,1 4,9 4,7 4,3 3,7 3,2 3,1 3 2,7 2,4 2,3 2,1 2 Localitatea / Jude]ul Ia[i – ~S Straja – HD Mangalia – CT Olne[ti – VL Oradea – BH Suceava – SV Arie[eni – AB Moeciu – BV Piatra Neam] - N} T[nad – SM Poiana Bra[ov – BV Sighi[oara – MS Climne[ti – VL Duru – N} Bile Tu[nad – HG Eforie Sud – CT Gura Humorului – SV Târgu Mure[ - MS Cciulata – VL Lep[a – VN Nr. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. Procent 2 1,9 1,8 1,8 1,8 1,8 1,7 1,7 1,6 1,6 1,5 1,5 1,4 1,4 1,3 1,3 1,3 1,3 1,2 1,1 Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 23
  26. 26. 24 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România Graficul 8: IERARHIA JUDE}ELOR VIZITATE ~N SCOP TURISTIC ~N ULTIMUL AN DE TURI{TII INTERVIEVA}I (% turi[ti) Obs.: Alte 14 jude]e au `ntrunit fiecare mai pu]in de 1%, `n total 4,8%. Procentul cumulat al jude]elor dep[e[te 100%, `ntrucât mul]i turi[ti au vizitat mai mult de un jude]. FACTORI MOTIVA}IONALI PENTRU ALEGEREA DESTINA}IILOR DE VACAN}| Din perspectiva motiva]iilor care i–au determinat pe turi[tii români s aprecieze favorabil destina]iile turistice men]ionate anterior se disting factori precum: n frumuse]ea locurilor indicat generic – argumentându-se c „fiecare are particularitatea lui” [i enumerându- se elemente ca: valen]e ambientale, climatul [i diversitatea peisagistic a spa]iului montan, caracteristicile mediului `nconjurtor – valoarea turistic a teritoriului (elemente natural - teritoriale [i cele de factur antropic); n localizarea, amplasamentul [i accesibilitatea; n dorin]a de cunoa[tere, de descoperire, a locurilor, oamenilor, obiceiurilor [i tradi]iilor locale specifice; n valen]ele profilactice, de tratament [i recuperare ale unor sta]iuni; n alternativa unei gastronomii tradi]ionale, uneori ecologice; n mentalitatea [i ospitalitatea reflectate `n atitudinea localnicilor / prestatorilor fa] de turi[ti; n pre]urile accesibile; n apropierea de localitatea de re[edin]; n aspectul, calitatea [i atractivitatea unit]ilor de primire turistic; n fidelitatea [i obi[nuin]a `n ceea ce prive[te o destina]ie favorit de vacan], dorin]a de a veni `ntr-un loc unde “se simt bine”; n poten]ialul ofertei de relaxare [i destindere al sta]iunii; n obiective turistice de notorietate din sta]iuni sau din vecintatea acestora. Aceast multitudine de variabile care influen]eaz comportamentului subiec]ilor `n alegerea destina]iilor turistice de vacan] se datoreaz interac]iunii unor factori ce ]in de personalitatea subiectului [i stimulii specifici obiectivului turistic. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 24
  27. 27. 25 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România Factorii culturali, naturali, de infrastructur general [i conjuncturali, caracteristicile produsului turistic [i facilit]ile, dar [i factorul uman, cu caracter personal, de multe ori subiectiv, sunt elemente luate `n considerare de subiec]i [i care le influen]eaz alegerea destina]iei turistice. UNIT|}ILE DE CAZARE UTILIZATE ~N DEPLAS|RILE INTERNE Tipologia structurilor de primire turistic cu func]iuni de cazare suprapus peste op]iunea subiec]ilor, indic [i rezum ponderea principalelor 3 tipuri de unit]i de cazare utilizate preponderent de turi[tii intervieva]i. Dup cum rezult din datele analizate, aceste unit]i principale sunt reprezentate de structurile: hotel, pensiune turistic, gazd. Rezultatele ob]inute arat c `n aproape dou treimi din deplasrile interne ale turi[tilor pensiunea a fost principalul tip de unitate de cazare utilizat. Graficul 9: TIPOLOGIA UNIT|}ILOR DE PRIMIRE TURISTIC| FOLOSITE DE SUBIEC}I ~N DESTINA}IILE TURISTICE INTERNE DIN ULTIMUL AN (% din numrul deplasrilor) Preferin]a subiec]ilor manifestat pentru o anume structur de cazare este influen]at de venituri, astfel c cei cu venituri de peste 3.000 lei lunar au ales mai des s se cazeze `n unit]i hoteliere, spre deosebire de cei cu venituri reduse care au optat pentru alte structuri de primire turistic. Pentru sejururile de scurt durat de maxim 4-5 nop]i s-a constatat mai frecvent preferin]a subiec]ilor pentru unit]ile hoteliere, spre deosebire de vacan]ele de lung sejur, de 8-10 zile, situa]ie `n care pensiunile au fost mult mai des prima alegere. Vârsta medie a turi[tilor care s-au cazat la hotel este de 39 ani, pe când vârsta medie a celor care s-au cazat `n pensiuni este de 35 ani. Pentru cazarea improvizat la gazde apeleaz `n mai mare msur turi[tii trecu]i de 40 ani, pe când la tipurile de cazare mai pu]in comune (cort, han, etc.) apeleaz mai degrab cei cu vârste medii de 35 ani. Preferin]ele subiec]ilor `n raport cu tipologia unit]ii de cazare Turi[tii intervieva]i apreciaz calitatea [i diversitatea serviciilor prestate `n spa]iul pensiunilor. Când opteaz pentru pensiune, subiec]ii au de regul `n vedere urmtoarele aspecte: loca]ia, amplasamentul, serviciul de mas, nivelul de pre], ospitalitatea gazdelor, cur]enia, facilit]ile. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 25
  28. 28. Motivele pentru care turi[tii români aleg pensiunea `n detrimentul hotelului sau altor alternative de cazare: n Cadrul familial, atmosfera primitoare [i cald, personal ospitalier [i prompt la solicitrile turi[tilor; n Amplasarea favorabil `n mediul natural, `n locuri lini[tite, retrase [i uneori `n vecintatea obiectivelor de interes, ambian] relaxant; n Dimensiunea redus a spa]iului de cazare care `i confer intimitate; n Rela]ionarea bun cu gazdele, posibilitatea de interac]iune facil, turistul devine factor de socializare `n spa]iul pensiunii; n Formalit]i simple de check-in; n Pre]urile accesibile [i competitive `n raport cu unit]ile hoteliere; n Flexibilitatea pre]urilor, faptul c “pot fi negociate” [i raportul favorabil calitate – pre]; n Absen]a sau numrul redus de unit]i hoteliere, ori starea precar a acestora, din unele zone turistice; n Oportunitatea de a beneficia de o gastronomie tradi]ional specific, posibilitatea alctuirii meniului; n Servicii conexe, facilit]i de agrement care favorizeaz relaxarea [i recreerea `n aer liber; n Cur]enia din spa]iul de cazare; n Posibilitatea de a `nchiria la cerere `ntreg spa]iul de cazare. Turi[tii care aleg unitatea hotelier sus]in aceasta cu argumentele: n confortul sporit comparativ cu alte structuri de cazare; n facilit]i multiple; n existen]a serviciului de mas, includerea micului dejun `n costul de cazare; n un management mai performant; n angaja]i mai numero[i comparativ cu pensiunile, cu atribu]ii clare `ntr-o structur bine organizat; Nivelul de confort al unit]ii de cazare pentru care au optat subiec]ii Mai mult de jumtate din turi[ti au ales s se cazeze `n unit]i de cazare cu confort de 3 stele / flori / margarete, nef- când o distinc]ie clar `ntre aceste 2 tipuri de clasificri, ceea ce nu d posibilitatea identificrii spa]iale clare a unit]ilor din spa]iul urban sau rural. Pentru confortul de 4 [i 5 stele / flori / margarete a fost preferat `n mai mare msur hotelul. Graficul 10: Nivelul de confort al unit]ilor de cazare utilizate `n ultimul an (% turi[ti) 26 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România Legend n Pensiune n Hotel Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 26
  29. 29. 27 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România Alegerea destina]iei de vacan], a perioadei [i a duratei acesteia, a serviciilor achizi]ionate [i a tipului de unitate de cazare sunt influen]ate `n mod direct de situa]ia material a subiec]ilor. O concluzie clar este faptul c subiec]ii aleg unit]i de cazare, produse [i servicii turistice care s le comunice [i s fie `n conformitate cu statutul lor social. MOTIVE DE SATISFAC}IE {I INSATISFAC}IE CU PRIVIRE LA DEPLAS|RILE INTERNE ALE ROMÂNILOR Elementele care `mplinesc a[teptrile poten]iale ale turi[tilor se materializeaz `n satisfac]ii, `n timp ce aspectele necorespunztoare din timpul unui aranjament turistic au generat insatisfac]ii. Ponderea ridicat `n ceea ce prive[te satisfac]iile o `nregistreaz indicele de atractivitate, denumit generic de subiec]i “frumuse]ea locurilor”. ~n practic, o posibil diminuare temporar a factorilor de atractivitate, a condi]iilor naturale care favorizeaz satisfac]ia turi[tilor, este compensat prin combinarea altor elemente din structur ofertei, fr a-i diminua considerabil valoarea acesteia. Elemente de satisfac]ie cu privire la cltoriile interne ale românilor alturi de cadrul natural [i peisagistic atrgtoare: n Posibilitatea de a interac]iona cu localnicii, de a cunoa[te locuri noi, cu valen]e turistice deosebite; n Amplasarea unit]ii de cazare `ntr-o zon retras, lini[tit, nepoluat; n Ospitalitatea [i amabilitatea prestatorilor de servicii; n Familiaritatea locurilor, posibilitatea de a interac]iona `n limba matern, de a comunica cu u[urin] “pentru c vorbim aceea[i limb”; n Experien]ele gastronomice; n Accesibilitatea pre]urilor; n Confortul oferit de spa]iul de cazare; n Calitatea serviciilor “care a `nceput s creasc, mai ales `n cadrul pensiunilor”; n Tratamentele terapeutice, profilactice [i de recuperare corespunztoare (climat, ape termale, saline, etc). S-au eviden]iat [i considerente de natur subiectiv care au contribuit la satisfac]ia subiec]ilor, precum: n Timp agreabil petrecut alturi de familie; n Posibilitatea de a-[i cunoa[te ]ara [i de a-[i face noi prieteni; n Vreme frumoas; n Posibilitatea de a practica activit]i specifice (sportive, drume]ii, etc.) `n destina]iile turistice. Responden]ii tind s devin critici când realitatea produsului turistic oferit nu se suprapune `ntocmai peste oferta prezentat, fie telefonic, fie din surse online. ~n timp ce pu]ini subiec]i precizeaz c “nu am avut probleme”, ceilal]i fac referire la o serie `ntreag de aspecte care le-au creat insatisfac]ii la momentul derulrii unui aranjament turistic, iar dintre acestea se disting urmtoarele: Elemente de insatisfac]ie cu privire cu privire la cltoriile interne ale românilor n Lipsa unui comportament adecvat fa] de turist; n Calitatea necorespunztoare a serviciilor de cazare; n Insuficient valorificare a bazei materiale; n Lipsa unor facilit]i sau servicii de agrement; n Utilit]i nefunc]ionale; n Pre]urile uneori nejustificat de mari (`n unele destina]ii) / raport inadecvat `ntre costul serviciilor [i calitatea acestora; foarte sugestiv este remarca unui respondent care afirm „`n Republica Dominican am pltit mai pu]in decât la Mamaia”, referindu-se la serviciile de cazare [i mas; n Lipsa materialelor informative din incinta unit]ilor de cazare / lipsa birourilor de informare turistic; n Aspect inestetic al unit]ii de cazare, integrarea nearmonioas `n mediu; n Dotri necorespunztoare; n Neconformitatea ofertei/neconcordan]a `ntre oferta prezentat [i condi]iile concrete, constate de turi[ti la fa]a locului; n Lipsa serviciului de alimenta]ie `n unitatea de cazare; tot `n acest registru s-au mai remarcat aspectele: timp lung de a[teptare pentru servirea mesei, calitatea `ndoielnic a preparatelor culinare (`n unele unit]i), meniu nediversificat; Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 27
  30. 30. 28 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România n Instruire insuficient a angaja]ilor (din unele unit]i), lipsa de profesionalism a acestora, personal insuficient numeric; n Cur]enie precar `n unele loca]ii; n Infrastructura rutier precar, deficitar; n Locuri de parcare insuficiente sau inexistente; n Degradarea spa]iului de cazare [i de gzduire, loca]ii nerenovate, nemodernizate sau ne`ntre]inute; n Trasee turistice nemarcate, lipsa marcajelor [i indicatoarelor turistice. Se observ c turi[tii semnaleaz [i aspecte care nu apar]in sferei de competen] a proprietarilor de pensiuni/unit]i hoteliere, dar pe care le-au perceput ca nemul]umiri. Pe lâng cele de mai sus, au mai fost men]ionate nepsarea autorit]ilor [i degradarea `n consecin] a unor obiective turistice, poluarea din unele zone, inexisten]a curselor de transport public `ntre sta]iuni, obstacolele nemarcate, lipsa `n unele locuri a panourilor rutiere de semnalizare, etc. ~n general, turi[tii solicit servicii de alimenta]ie `n toate formulele de vacan] [i indiferent de durata sejurului, atât `n ceea ce prive[te existen]a unor spa]ii adecvate de servire dar [i `n ceea ce prive[te calitatea preparatelor culinare. Orice cltorie turistic este strâns legat de sistemul de transport [i de infrastructura rutier, motiv pentru care contingentul unit]ilor de cazare se poate dezvolta odat cu modernizarea infrastructurii rutiere [i a sistemelor de transport sau poate fi serios amenin]at de lipsa sau precaritatea acestora. Un acces necorespunztor [i un trafic `ngreunat din lipsa unor re]ele moderne de transport au impact direct asupra dezvoltrii turismului. Datorit lipsei de planificare, subiec]ii beneficiaz de avantajul unei mobilit]i ridicate [i a libert]ii de a nu respecta un program prestabilit, `ns `n acela[i timp au inconvenientul imposibilit]ii satisfacerii cererii `n anumite momente (perioade aglomerate, vârf de sezon). PARTICULARIT|}I PRIVIND CAZ|RILE LA PENSIUNI Serviciul de alimenta]ie `n pensiune Marea majoritate a turi[tilor, [i `n mai mare msur responden]ii femei, sunt interesa]i s scape de pregtirea / prepararea mesei atunci când merg `n concediu. Aproape dou treimi dintre turi[tii intervieva]i declar c sunt interesa]i de servicii de mas `n cadrul pensiunii – s se ofere cel pu]in micul dejun, fie c este inclus `n tariful cazrii, fie c este pltit separat de ctre turist, `n timp ce peste jumtate sunt de asemenea interesa]i de servicii complete de mas. Graficul 11: PREFERIN}E PENTRU SERVIREA MESEI ~N INCINTA UNEI PENSIUNI Care din urmtoarele aspecte referitoare la serviciul de alimenta]ie sunt importante pentru dumneavoastr atunci când v caza]i la o pensiune din România? n DA n NU n INDIFERENT Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 28
  31. 31. 29 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România Modalitatea de plat a serviciului de cazare ~n marea lor majoritate turi[tii prefer plata `n numerar, ponderea celor care folosesc uzual alte formule de plat fiind situat la 13%, fapt ce confirm percep]ia proprietarilor de pensiune cu privire la acest subiect. De[i mul]i responden]i sunt interesa]i s culeag informa]ii despre vacan] [i unit]i turistice pe internet ([i caut activ produse care s corespund a[teptrilor), `n cea mai mare parte nu sunt dispu[i s fac [i tranzac]ia de plat pe internet, preferând varianta de “plat cash” la unitatea de cazare. Graficul 12: MODALIT|}ILE DE PLAT| PENTRU SERVICIILE DE CAZARE ~N ROMÂNIA (% responden]i) Preferin]a pentru plata `n numerar / cash este sus]inut de argumentele n Este o modalitate simpl, comod, direct, accesibil, confortabil, sigur; n Unii subiec]i nu de]in card; n Subiec]ii nu folosesc cardul `n mod uzual, nu sunt familiariza]i cu folosirea lui, cel pu]in pentru efectuarea pl]ilor pe internet; n Conservatorism; n Subiec]ii nu au `ncredere `n sistemul bancar, ci doar `n pl]ile cu numerar; n Plata cash d posibilitatea negocierii pre]ului, aspect sugestiv surprins de un respondent: „cu banii jos po]i s te `n]elegi cu patronu’ la pre]”; n Subiec]ii pot avea o eviden] clar a disponibilului de bani comparativ cu lichiditatea din cont [i `[i pot dimensiona cheltuielile de vacan] `n limita “atât am, atât `mi permit”; n Proprietarii de pensiuni solicit `n unele pensiuni plata exclusiv cash; n Unele pensiuni nu au implementat metoda de plat cu cardul (lipsa POS), `ndeosebi cele cu o capacitate de cazare mai redus; n Metoda de plat cash, la momentul cazrii, le permite responden]ilor s poat cere decomandarea unei eventuale rezervri `n situa]ia `n care pensiunea nu le satisface a[teptrile. Pl]ile `n numerar se pot efectua `n diverse formule de plat: la front desk-ul unit]ii de cazare, sau prin intermediul agen]iei de turism, dac aceasta este intermediara aranjamentului turistic. Un numr redus de subiec]i intervieva]i prefer plata cu cardul [i sus]in aceast alegere cu motiva]iile: Argumente `n favoarea pl]ii cu cardul n Este o modalitate civilizat, modern, confortabil, elibereaz persoana de grija manipulrii banilor `n vacan]; n Variant sigur - `n caz de pierdere sau furt se pierde doar cardul, nu [i banii; n Salariul multor angaja]i se vireaz pe card. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 29
  32. 32. 30 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România Impedimentele sau dezavantajele utilizrii cardului se desprind din urmtoarele concluzii bazate pe afirma]iile responden]ilor: n Sunt situa]ii când nu func]ioneaz POS-ul; n Nu to]i agen]ii economici accept tot timpul pl]ile cu cardul, de[i posed POS; n Unele pensiuni nu au implementat sistemul electronic de plat cu cardul; `n mediul rural pare a fi o metod destul de preten]ioas, furnizorii de servicii turistice nu sunt pregti]i cu astfel de instrumente de plat. Un respondent precizeaz obiectiv: „sta e marele minus la pensiuni, `n general oriunde am umblat prin ]ar, am constatat lipsa posibilit]ii de a plti cu cardul”. n Responden]ii pensionari, `ntr-o propor]ie mare, nu [tiu s foloseasc cardul [i mai mult decât atât, dup cum men]ioneaz explicit un respondent “nici nu `mi doresc s m pricep la plata cu cardul”; n Unii turi[ti consider c se pot expune riscului de fraudare. Indiferent de procedura de plat agreat, cash sau card, majoritatea responden]ilor prefer s achite serviciile turistice la momentul cazrii, „numai la fa]a locului” pentru c „trebuie s fim siguri dac alegerea pe care am fcut-o pe Internet corespunde `n totalitate”. Unii responden]i au subliniat c exist o legtur `ntre tipul pl]ii [i destina]ia de vacan] aleas, astfel c pl]ile online sau cu cardul sunt mult mai pu]in asociate cu turismul intern, ci mai degrab cu vacan]ele `n strintate. Destina]iile interne [i mai cu seam vacan]ele spontane sunt susceptibile la anulri/decomandri, `n mai mare msur decât vancan]ele externe, motiv pentru care responden]ii nu agreeaz `n multe situa]ii asumarea unui angajament de plat par]ial sau integral a serviciilor turistice. Alte metode sau formule de plat agreate [i sugerate de responden]i includ: n Achitarea unui avans, urmând ca restul de plat s fie achitat la momentul cazrii, referitor la plata unui avans turi[tii intervieva]i au indicat c efectuarea acestei pl]i se face de obicei prin transfer bancar [i reprezint o siguran] a faptului c rezervarea a fost fcut; n Internet banking; n Formula combinat: online + cash - pentru o garan]ie a rezervrii turi[tii prefer o plat anticipat online, urmând ca la cazare s plteasc diferen]a (este [i o posibilitatea de plat `n tran[e a unui aranjament turistic). Pensiunea ideal Responden]ii descriu foarte sugestiv [i unii dintre ei chiar foarte detaliat atributele pensiunii ideale. ~n afirma]iile multor subiec]i se regsesc apreciate caracteristicile: bine amplasat dar izolat, de preferat `n zona de munte, `ntr-un cadru natural atrgtor, cât mai nealterat, cu aer curat, construit din lemn [i `n acord cu arhitectura zonal, cu ambient interior plcut, camere spa]ioase [i moderne, dar reduse din punct de vedere numeric, frumos decorate, confortabile [i cu mobilier minimal dar util, cu balcon, dotate cu pat matrimonial, TV, frigider, flori, aer condi]ionat, toate acestea `ntr-o stare de cur]enie [i igien “perfect”. Unii responden]i indic necesitatea dotrii pensiunii cu bi generoase, obligatoriu „cu cad” [i echipate modern. Unul dintre aspectele foarte des men]ionate de responden]i este faptul c ace[tia doresc s-[i satisfac nevoia de lini[te, `ndeprtându-se pe timpul sejurului de trafic, aglomera]ie [i de stresul caracteristic vie]ii urbane. Serviciile complementare dintr-o “pensiune ideal” sunt de asemenea foarte apreciate de turi[tii români, existen]a acestora `n unitatea de cazare contribuind la cre[terea satisfac]iei clien]ilor. Dintre acestea sunt men]ionate: internet, teren amenajat de sport [i loc de joac pentru copii, piscin, spa]ii de relaxare `n aer liber, grtar amenajat, balansoar [i bnci, locuri de parcare amenajate, sal de biliard, saun. Caracteristicile “ideale” ale personalului angajat se regsesc `n aspectele: “zâmbitori, amabili, tineri, dar profesioni[ti.” Pensiunea ideal este “obligatoriu dotat cu restaurant”, ofer pensiune complet, “mâncare sntoas”, de preferat realizat cu produsele din ferm proprie. Pentru responden]ii care descriu pensiunea ideal `n mediul urban, aspectele pe care le-ar aprecia se refer la apropierea de centru, “ca s vizitez cât mai multe din obiectivele turistice”. Pentru unii dintre turi[ti, pensiunea ideal echivaleaz `n primul rând cu un pre] accesibil al serviciilor „pre]ul pân `ntr-o sut de lei pe noapte”, cu un raport calitate – pre] “corect”. Foarte sugestiv, fr a detalia `ns, un respondent prefigureaz pensiunea ideal “s fie ca `n Austria, cu servicii impecabile”. Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 30
  33. 33. 31 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România II.2. Observa]ii succinte asupra deplasrilor externe ale turi[tilor români O treime din responden]i care s-au cazat la pensiuni `n România `n ultimul an au cltorit `n ]ri strine o singur dat, 11% de 2 ori [i 5% de 3 sau mai multe ori. Italia, Ungaria [i Bulgaria au fost ]rile cele mai vizitate `n ultimul an de ctre subiec]i. Tabelul 3: }rile vizitate `n ultimul an de turi[tii intervieva]i (% din numrul total de responden]i) Obs.: Au fost men]ionate alte 48 ]ri vizitate, `n ponderi mai mici de 0,4% fiecare, `ntr-un total de 3,2% Dac `n deplasrile interne turi[tii au preferat `n mai mare msur s se cazeze la pensiuni, `n deplasrile externe op]iunea predominant a fost hotelul. Graficul 13: UNIT|}ILE DE CAZARE PENTRU CARE AU OPTAT SUBIEC}II ~N TURISMUL “OUTBOUND” (% din deplasrile externe) Obs.: Pentru deplasrile externe, cazarea la gazd se refer `n special la vizitarea rudelor / prietenilor Subiec]ii care au cltorit `n scop turistic `n Italia [i Ungaria au optat `ntr-o mai mic msur pentru cazarea `n unit]ile hoteliere, preferând celelalte alternative de cazare, pe când cei care au cltorit `n Bulgaria au preferat `n propor]ie de 80% cazarea la hotel. Pensiunile au fost loca]iile alese frecvent pentru vacan]ele petrecute `n Austria [i Germania. Produsul turistic austriac caracterizat prin preponderen]a unit]ilor de cazare de mici dimensiuni [i de caracterul familial al acestora, de multiplele facilit]i alternative de agrement [i dotri pentru practicarea sportului `n orice anotimp [i `mbunt]irea permanent a echipamentelor, face din aceast ]ar un pol de atrac]ie [i pentru turi[tii români care opteaz pentru vacan]e `n Europa occidental. Alegerea pensiunilor ca spa]ii de cazare `n Austria este justificat [i de faptul c turismul rural, specific cel de pensiune, reprezint peste 80% din oferta turistic austriac, promovat de multe agen]ii de turism din România. }ara Italia Ungaria Bulgria Austria Germania Grecia Spania Fran]a Turcia Marea Britanie Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Procent 8,1 5,7 5,1 4,2 4,0 4,0 3,2 3,1 2,2 1,7 }ara Olanda Croa]ia Belgia Cehia Serbia Polonia Moldova Slovenia Elve]ia SUA Nr. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. Procent 0,9 0,9 0,7 0,6 0,6 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 31
  34. 34. 32 CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA II.3. Principalul sejur intern din ultimul an DESTINA}IA ALEAS|, MOTIVAREA DECIZIEI, FACTORI DE DECIZIE Destina]ia aleas Alegerea unei destina]ii pentru vacan] satisface exigen]ele unor motiva]ii complexe, determinate de formele de turism practicate [i influen]ate de trsturile, impulsurile distincte [i cu `ncrctur subiectiv accentuat ale subiec]ilor `n `ncercarea de a-[i identifica destina]ia de vacan] potrivit. Chestionându-i cu privire la destina]iile alese pentru petrecerea celui mai recent concediu intern a reie[it c jumtate din turi[ti s-au deplasat `n 17 localit]i [i alt jumtate `n alte 387 localit]i. Cele 404 localit]i alese pentru concediu reprezint 12,6% din totalul localit]ilor din România. Tabelul 4: Destina]iile `n care turi[tii au petrecut cel mai lung sejur intern `n ultimul an Obs.: Au fost men]ionate alte 387 localit]i, fiecare cu mai pu]in de 0,5% turi[ti Grupând localit]ile pe jude]e constatm c mai mult de un sfert din turi[ti [i-au petrecut cel mai important concediu intern recent `n jude]ul Constan]a [i jumtate din turi[ti au preferat alte 10 jude]e (Bra[ov, Bihor, Suceava, Prahova, Vâlcea, Cara[-Severin, Sibiu, Mure[, Cluj, Neam]). Motivarea deciziei Graficul 14: MOTIVELE CARE AU DETERMINAT ALEGEREA DESTINA}IEI DE VACAN}| (% responden]i) Obs.: Procentele `nsumate dep[esc 100%, subiec]ii men]ionând mai multe motive ale alegerii localit]ii. Localitatea Constan]a – CT Bra[ov – BV Mamaia – CT Costine[ti – CT Sibiu – SB Bile Felix – BH Eforie Nord – CT Bile Herculane – CS Vatra Dornei – SV Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Procent 11,6 7 5 3,2 2,7 2,6 2,4 2,3 1,9 Localitatea Sinaia – PH Suceava – SV Sovata – MS Predeal – BV Bucure[ti – B Neptun – CT Oradea – BH Bu[teni – PH Nr. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. Procent 1,8 1,6 1,6 1,6 1,3 1,1 1,1 1 Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 32

×