Proiect master psihodiagnoza
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Like this? Share it with your network

Share
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
1,129
On Slideshare
1,129
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
34
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. Studiul implicaț iilor computerizarii testelor psihologice, sub aspectul calităț ilor psihometrice, al relaț iei psihodiagnostice, al economicităț ii, operativităț ii1. Argumentarea alegerii temei de cercetare. Ca studentă, dar ș i ca viitor specialist, sunt interesată de găsirea unor metode eficiente detestare a subiecț ilor supuș i unei cercetări. Deș i testele computerizate sunt extrem de populareîn ziua de astăzi, aproape înlocuind testele clasice, ele au ș i unele particularităț i deosebite, cumar fi utilizarea unor componente hardware si software, care ar putea facilita sau îngreunaprocesul de testare. Astfel, am dorit să stabilesc în ce măsură aceste particularitîț i influenț eazăcalităț ile psihometrice ale testelor în special, relaț ia psihodiagnostică ș i economicitateaoperativităț ii în general.2. Documentarea, premizele teoretice, metodologice ale cercetării. Termenul de test are o accepț iune largă în sens de procedură de măsurare sau de evaluare.Cronbach consideră că testul este o procedură sistematică de observare si descriere acomportamentului cu ajutorul unor sclae numerice ș i al unui sistem de categorii. Un test psihologic este în mod esenț ial o măsură obiectivă ș i standardizată a unui eș antionde comportament. Eș antionarea corectă ș i reprezentativă a comportamentului depinde decalitatea ș i numărul itemilor. Valoarea predictivă a testului depinde de gradul in care esteacoperit comportamentul măsurat. Standardizarea vizează uniformitatea procedurii deadministrare, notare ș i interpretare a rezultatelor. Obiectivitatea măsurătorii este asigurată dacăadministrearea ș i notarea sunt independente de judecata subiectivă a examinatorului. Utilitatea testelor ca metodă de psihodiagnostic este susț inută de faptul că permiteobț inerea de informaț ii relativ precise, obiective, într-un timp relativ scurt. De asemeneatestele provoacă comportamente care la rândul lor sunt expresia unor caracteristici psihologice. Un test presupune anumite caracteristici, respectiv îndeplinirea unor cerinț e acceptate decomunitatea ș tiinț ifică. Cele mai importante se referă la standardizarea stimulilor,instructajului, modului de cotare a răspunsurilor, etalonare, manualele testelor, utilizarea numaiîn contextul psihologiei ș tiinț ifice ș .a. Principalele calităț i ale testelor psihologice, după G Lienert sunt: a) standardizarea (include ș i etalonarea); b) obiectivitatea; c) fidelitatea; d) validitatea; e) sensibilitatea. 1
  • 2. Validitatea indică dacă proba măsoară ceea ce îș i propune ș i cât de adecvat realizează acestlucru. Validitatea se măsoară în indici de corelaț ie între rezultatele la test ș i valorile criteriului,indici obț inuț i prin prelucrarea scorurilor la test ș i la criteriu pe un anumit eș antion. Testulva fi valid pentru populaț ia din care s-a extras în mod aleator acest eș antion. Fidelitatea exprimă stabilitatea în timp a rezultatelor sub aspectul: constanț ei rezultatelor,când aceeaș i subiecț i au fost examinaț i de persoane diferite, constanț a rezultatelor în timp,caracterul adecvat al tuturor probelor care constituie testul în ansamblu, omogenitatea probelor. Sensibilitatea semnifică fineț ea discriminativă ș i diferă la un test de dezvoltare faț ă de untest de aptitudini. Fidelitatea ș i sensibilitatea sunt, mai degrabă, alte faț ete ale validităț ii ș i trebuie luate înconsiderare doar în legătură cu aceasta. În mod tradiţional testele psihologice utilizează drept suport hârtia, fiind denumite, din acestmotiv, teste „creion-hârtie”. Pe de altă parte, există teste care se prezintă sub forma unordispozitive electromecanice sau electronice de sine stătătoare. Ambele forme vor fi desemnate încontinuare prin expresia „teste clasice”, chiar dacă acest apelativ se referă cu precădere la testele„creion hârtie”. Prin comparaţie cu acestea, noţiunea de „test computerizat” se referă la aceleteste care se bazează într-o măsură sau alta pe utilizarea tehnicii de calcul, de regulă uncalculator de tip PC.Scurt istoric al testării psihologice computerizate Testarea psihologică asistată de calculator sau, pe scurt, testarea computerizată, este unadintre cele mai utilizate aplicaţii ale calculatoarelor în domeniu psihologiei. Într-un tratat depsihologie militară (Gal&Mengelsdorf, 1991) găsim afirmaţia conform căreia, alături de sfârşitulrăzboiului rece, cel mai important aspect care a marcat psihologia militară după 1989 esteintroducerea pe scară largă a computerelor în examinarea psihologică. Dacă vrem să identificăm primele utilizări ale calculatorului în acest domeniu, vom observafaptul că acestea au apărut aproape o dată cu primele calculatoare. Volumul mare de daterezultate din testarea psihologică, procedurile laborioase de analiză şi interpretare, au trezitimediat interesul psihologilor pentru acest instrument tehnologic. Într-un scurt istoric pe această temă, Hâvârneanu (2000) evocă prima utilizare acomputerului în administrarea testelor în anul 1934, atunci când Benjamin Wood de laUniversitatea Columbia, împreună cu specialiştii de la IBM, au dezvoltat un sistem de testarepsihologică computerizată. Sistemul se baza pe înscrierea răspunsurilor cu ajutorul unui creionde grafit, alimentat electric, pe o foaie de hârtie, rezultatul fiind „tradus” cu ajutorul unuiampermetru. În anul 1951 se semnalează deja apariţia primului program computerizat deprelucrare a testului MMPI. Simultan cu aplicaţiile practice, au luat avânt şi studiile care aucondus la dezvoltarea teoriei testelor, cu concepte noi cum ar fi Teoria răspunsurilor la itemi(Item Response Theory) şi modelele de testare de tip adaptativ (în care programul prezintă itemiiîn funcţie de performanţa anterioară a subiectului). Preocupările de început nu lăsau să se întrevadă evoluţia spectaculoasă care a marcatacest domeniu o dată cu apariţia şi proliferarea computerului personal, la mijlocul deceniului 7.Impactul acestei noi tehnologii a fost atât de mare încât se vorbeşte de o adevărată „reinventare” 2
  • 3. a evaluării psihologice odată cu utilizarea calculatorului. În consecinţă, tratatele de metodologiepsihologică fac referiri sistematice la acest domeniu (Friedenberg, 1995, Anastasi, Urbina, 1997). În România, interesul pentru acest domeniu s-a manifestat încă de la mijlocul anilor 70,odată cu apariţia primelor calculatoare din clasa „mini”. În anul 1981, cu ocazia celui de-al II-leaSimpozion de aparatură utilizată în psihologie de la Bucureşti, au fost prezentate douăcomunicări pe tema utilizării calculatorului în diagnosticul psihologic (Ceauşu şi colab, 1981,Gaftea, 1981). La mijlocul anilor 80 se constată deja preocupări sistematice în domeniu,principalele centre de dezvoltare fiind Laboratorul de psihologie aeronautică, (unde s-a iniţiat unproiect amplu de informatizare sub conducerea lui Valeriu Ceauşu şi I.P. Vasilescu (1985), Cluj,unde se remarcă activitatea echipei conduse Horia Pitariu, şi Iaşi (unde Gaspar şi Hăvârneanu auutilizat evaluarea computerizată în cadrul laboratorului auto).Funcţiile unui sistem psihologic computerizat Funcţiile unui sistem psihologic total computerizat aşa cum sunt definite deBartram&Bailiss (cit. de French, 1990) ar trebui să fie următoarele: a.Selectarea testului de administrat b.Instructajul on-screen c.Administrarea testului d.Înregistrarea datelor e.Analiza rezultatelor f.Administrarea de teste suplimentare g.Interpretarea rezultatelor Un sistem care să realizeze toate aceste funcţii nu a fost încă realizat şi nici nu seîntrevede realizarea lui. De fapt, nici nu este destul de clar dacă ar fi de dorit! Dar este limpedefaptul că un sistem computerizat de evaluare psihologică este cu atât mai evoluat cu cât acoperăîntr-o măsură mai mare funcţiile de mai sus. Dintre acestea, ultima pare a fi cel mai greu derealizat. Şi asta nu în ceea ce priveşte interpretarea rezultatelor la fiecare test în parte cât în ceeace priveşte integrarea rezultatelor unei întregi baterii de teste într-o evaluare unică.Avantajele testării asistate de calculator: Încă de la începutul utilizării calculatoarelor în psihologie au fost evidente o serie debeneficii importante pe care această tehnologie le aduce. Prezentăm în continuare o treceresintetică în revistă a acestora, aşa cum pot fi ele sintetizate dintr-o varietate de surse (French,op.cit., Pitariu şi Chioreanu, 1988, Schufried, 1991): Obiectivitate maximă. Programele de testare se bazează pe algoritmi stabili, care se pot repeta la nesfârşit fără a modifica condiţiile de testare. În plus, evaluarea performanţelor şi înregistrarea lor fac foarte puţin probabilă apariţia unor erori, excluzând erorile incluse în program (care nu au fost eliminate în faza de proiectare). Standardizare maximă. Dependenţa redusă de prezenţa psihologului, face ca situaţia de testare să fie foarte puţin influenţată de variabile subiective care să creeze diferenţe de la subiect la subiect. Optimizarea instructajelor. Testele „clasice” se desfăşoară sub instructajul psihologului. Acesta trebuie să ofere informaţii complete subiectului, fără modificări sau distorsiuni (care pot modifica semnificaţia performanţelor). Testele computerizate, cele cu instructaj „on screen” oferă posibilitatea realizării unor instructaje optime sub aspectul clarităţii şi eficienţei, pe care programul le repetă ulterior în mod identic. 3
  • 4. Informaţie suplimentară. Aplicarea computerizată a testelor permite înregistrarea unor informaţii care nu erau accesibile în forma clasică. Cel mai evident aspect este acela al timpului, care poate fi înregistrat pentru orice secvenţă a testului (de exemplu, pentru răspunsul la fiecare item). Chiar şi atunci când înregistrarea era posibilă, în cazul testelor clasice, informaţiile recoltate erau limitate de dificultatea de gestionare şi prelucrare ulterioară.Posibilitatea de a urmări dinamic conduita subiectului. Practic, testele computerizate permit înregistrarea unui număr oricât de mare de variabile, pe durata întregii testări, fapt care poate oferi „un film” al conduitei subiectului. Un exemplu extrem al acestei situaţii îl oferă testul OPTIM STOP (I.P. Vasilescu), care înregistrează informaţii ce permit reconstituirea integrală a activităţii subiectului pe parcursul testării.Înregistrarea automată a rezultatelor. Este unul dintre cele mai mari beneficii aduse de testarea computerizată. Practic, cu fiecare aplicare, testul computerizat alimentează o bază de date care conţine rezultatele la testul respectiv. Prin aceasta, se reduce o mare cantitate de muncă pe care, în cazul testelor clasice psihologii trebuiau să o efectueze manual. Ca urmare, informaţiile recoltate sunt disponibile imediat pentru orice evaluări sau prelucrări.Reducerea stresului de examinare. Studiile au arătat că, în general, subiecţii acceptă cu mai multă uşurinţă testarea computerizată decât cea în formă clasică. Acest aspect poate fi determinat de faptul că presiunea generată de prezenţa imediată a psihologului este mai mică şi de caracterul interactiv al testelor, care permit angajarea fiecărui subiect într-un ritm propriu.Economie de resurse (timp, hârtie, etc). Una din consecinţele majore ale testelor computerizate este reducerea costurilor. Ele decurg, în primul rând, din reducerea timpului de examinare şi de evaluare. De exemplu, în cadrul laboratorului de psihologie aeronautică, în perioada utilizării testelor clasice, examinarea unei serii de 25 de candidaţi piloţi dura o săptămână iar centralizarea, prelucrarea şi analiza datelor făcea ca avizul să fie dat după aproximativ alte 10 zile. În prezent, utilizând un sistem computerizat, acelaşi număr de subiecţi este examinat în două zile, se obţine o cantitate mult mai mare de informaţii, dar avizul se dă imediat la sfârşitul celei de-a doua zile! Pe lângă aceasta, se pot avea în vedere economiile considerabile la diverse materiale, în special la hârtie, şi la costurile aferente tipăririi.Flexibilitate tehnologică. Calculatorul permite modelarea unei varietăţi practic nelimitate de teste pe aceeaşi configuraţie hard. Singura problemă este realizarea programelor adecvate.Dezavantajele testării asistate de calculator: Testele computerizate nu sunt lipsite de critici, unele dintre ele pe deplin justificate:Costuri ridicate în faza iniţială. Cel puţin în faza iniţială, testarea computerizată implică costuri mai ridicate, efectuate cu achiziţionarea tehnicii de calcul şi cu dezvoltarea sau achiziţionarea programelor.Cunoştinţe suplimentare din partea psihologilor. Utilizarea testelor computerizate presupune cunoştinţe specifice din partea utilizatorilor. Atât în ceea ce priveşte programele de testare propriu zise cât şi legate de sisteme de operare, componente hard sau de utilizarea unor programe aferente (procesoare de texte, programe de prelucrare statistică). Acest dezavantaj vizează cu precădere psihologii din generaţia care fac tranziţia la testele computerizate. Într-o primă fază, sunt de aşteptat reacţii de rezistenţă, erori în gestionarea sistemului, etc. 4
  • 5. Impactul potenţial asupra subiecţilor. Din acest punct de vedere, două sunt problemele critice: prima ţine de efectul experienţei anterioare în operarea cu calculatorul. Performanţa la testele computerizate poate suporta efectul experienţei pe care subiecţii o au în legătură cu utilizarea calculatoarelor. Acest aspect poate crea, pe de o parte, un sentiment de inferioritate în raport cu subiecţii care nu avut acces la calculatoare, iar pe de altă parte, o inechitate în raport cu subiecţii ca căror rezultate sunt evaluate pe baza aceloraşi norme ca şi pentru cei fără experienţă. Studiile pe această temă scot în evidenţă un impact diferenţiat al experienţei anterioare în funcţie de natura testelor şi de variabilele măsurate (Heil & Agnew, 2000; Popa, Manea, Rotaru, Ionescu, & Oprescu, 1998) Limitarea spontaneităţii şi expresivităţii comportamentale a subiecţilor. Practica demonstrează că, spre deosebire de testele clasice, spontaneitatea şi expresivitatea comportamentală tipică în cazurile unora dintre testele clasice. Pe de altă parte, faptul că testele computerizate se desfăşoară cel mai frecvent în regim colectiv, cu subiecţii „mascaţi” de construcţia posturilor de lucru, face ca observaţia lor să fie relativ dificilă.Asocierea lor, de către unii dintre subiecţi, cu jocul pe calculator, fapt care poate induce, în unele cazuri, o atitudine improprie în raport cu situaţia de testare. Dincolo de unele asemănări cu programele de joc, între acestea şi testele computerizate sunt diferenţe de esenţă. În timp ce jocurile sunt destinate distracţiei, testele computerizate sunt instrumente profesionale fundamentate pe o teorie psihologică validă şi destinate evaluării caracteristici psihologice bine definite.Limitări ale componentelor HARD (monitor, tastatură, mouse, joystick, senzori fiziologici). Aşa cum vom vedea ceva mai departe, nu toate componentele calculatoarelor sunt perfect adaptate necesităţilor testării psihologice. Acest aspect trebuie să fie luat în seamă la proiectarea testelor sau la interpretarea lor.Arhitectura de ansamblu a unui sistem psihologic computerizat Ca orice sistem informatic şi sistemele destinate testării computerizate trebuie văzute caavând o componentă hard (echipamente) şi soft (programe).Componentele hard Din acest punct de vedere, putem avea: Sisteme de testare bazate pe un singur calculator, care asigură un singur post de testare. De regulă, pe acelaşi calculator se execută şi operaţiunile de gestiune a sistemului. Sisteme de testare care exploatează mai multe posturi (calculatoare) simultan, legate în reţea. În acest caz, pentru gestiunea de ansamblu a sistemului se poate prevedea un calculator distinct, de regulă de putere mai mare decât posturile de examinare. Opţiunea între sistemul bazat pe post unic şi cel cu posturi multiple se face în funcţie deobiectivele pe care trebuie să le realizeze sistemul (durata examinărilor, număr de examinări peunitatea de timp, etc.). În ultimul timp, sistemele bazate pe posturii multiple, legate în reţea, tindsă fie alegerea cea mai frecventă. În ceea ce priveşte arhitectura unui post de testare, aici putem distinge două situaţii: -Calculatoare în configuraţie standard, fără nici o modificare sau echipament special. Avantajul acestei soluţii constă în preţul relativ mai mic, pe de o parte, şi în siguranţa mai mare în exploatare, pe de altă parte (deoarece nu utilizează echipamente şi periferice „atipice”). Dezavantajul major constă, însă, în necesitatea de adaptare a testelor la dispozitivele periferice uzuale (tastatură, mouse, joystick). Pe de altă parte, unele dintre componentele standard prezintă limitări în raport cu cerinţele de testare psihologică. 5
  • 6. oDisplayul prezintă limitări ale spaţiului de afişare (limitat la suprafaţa ecranului). Această problemă a existat mai ales in faza ecranelor cu diagonala de 14-15 inch. În prezent, ecranele cu diagonala de 17 inch au devenit standard. Oricum, calitatea acestora este importantă. În plus, trebuie avută în vedere rata de refresh (frecvenţa de împrospătare a imaginii) care, dacă nu este corect setată poate crea probleme de adaptare oculară. oTastatura, deşi este cel mai accesibil (şi mai fiabil) dispozitiv de preluare a răspunsurilor, poate crea dificultăţi pentru subiecţii cu experienţă redusă în legătură cu calculatorul. Ea rămâne, totuşi, dispozitivul cel mai utilizat. Una dintre soluţii este „mascarea” tastelor neutilizate. oMouse-ul pe cât de practic pentru cei familiarizaţi cu utilizarea lui, pe atât de dificil de manevrat de cei cu experienţă redusă. Este extrem de riscant să proiectezi un test computerizat exclusiv pentru mouse. O soluţie ar fi ca subiectul să poată alege dispozitivul pe care îl preferă, dar acest lucru nu este utilizabil decât în cazul testelor la care timpul de răspuns nu se înregistrează (pentru a nu fi necesare etaloane diferite, în funcţie de dispozitivul de răspuns). oJoystickul este extrem de atractiv pentru realizarea testelor de coordonare motorie. Din păcate, dispozitive de acest gen care se găsesc pe piaţă, destinate utilizării pentru jocuri computerizate, mai ales cele ieftine, sunt instabile funcţional, necesitând calibrări frecvente. Ca urmare, ele prezintă caracteristici diferite de la un moment la altul, fapt care anihilează o caracteristică esenţială a oricărui test, standardizarea. oIntegrarea în reţea pune, la rândul ei, limitări în alegerea soluţiilor conceptuale ale programelor de testare. Din acest punct de vedere există două soluţii posibile, utilizarea unor staţii de lucru echipate cu calculatoare modeste (şi ieftine), care rulează programele de pe un server, fie utilizarea unor staţii de lucru performante (mai scumpe) care rulează direct programele de testare, serverul fiind utilizat numai pentru stocarea datelor şi a programelor. La nivelul tehnologiei actuale, prima soluţie nu este recomandabilă, din cauza imposibilităţii de a se asigura strict constanţa vitezei de rulare pe toate posturile, fapt care ar anula exigenţa de standardizare riguroasă a testelor psihologice.-Dezvoltarea unor configuraţii speciale, în special în ceea ce priveşte perifericele (afişaje suplimentare, dispozitive de preluare a reacţiile motrice, senzori fiziologici, etc.). Această soluţie oferă posibilitatea realizării unor teste mai variate şi mai bine adaptate la necesităţile de evaluare. Dezavantajul major constă în preţul mult mai ridicat, ca urmare a faptului că astfel de echipamente nu se produc în serie. Pe de altă parte, întreţinerea lor este adesea problematică, în special dacă sunt produse în altă ţară. Ca exemplu poate fi citat un sistem dezvoltat de Institutul de psihologia muncii din Viena, compus din două calculatoare paralele, cu dispozitive special concepute pentru afişare şi preluarea reacţiilor subiectului. Preţul unui astfel de dispozitiv era estimat de realizatori la nivelul unui automobil de lux! Sistemul Vienna Test este, de asemenea un exemplu de sistem specializat. 6
  • 7. Componenta soft (programe) Dacă excludem programele generale, necesare funcţionării sistemului de calcul (sistemul deoperare, de exemplu), principale categorii de programe de pe un sistem de testare computerizatăsunt: -Programe de gestiune a sistemului, care acoperă următoarele funcţii de bază: oDe tip „secretariat”, care asigură operaţiuni de înregistrarea/ştergere/corectare a datelor despre subiecţii testaţi, precum şi alte funcţii, cum ar fi sinteze statistice, rapoarte, etc. oPentru proiectarea situaţiei de examinare, care realizează: identificarea subiectului de examinat, atribuirea testelor, controlul procedurii de testare şi înregistrarea datelor. oPentru exploatarea datelor, care realizează: identificarea subiectului, constituirea listei de teste efectuate, afişarea rezultatelor Aceste trei categorii de programe se regăsesc, în principiu la toate sistemelecomputerizate evoluate. Unul din aspectele esenţiale ale unui astfel de sistem este capacitatea dedezvoltare prin introducerea de noi teste. Acest lucru se realizează printr-o proiectare adecvată asistemului şi este o garanţie pentru o exploatare de durată. În contextul evaluării psihologice computerizate se pot întâlni cel puț in două situaț ii,care ț in de natura sarcinii, astfel: fie probele sunt special construite pentru testareacomputerizată, fie probele reprezintă versiuni adaptate pentru a fi rulate pe calculator. Cea de-adoua situaț ie ridică probleme serioase de compatibilitate, după cum urmează:- echivalenț a de ordin calitativ (cele două versiuni măsoară acelaș i construct psihologic);- echivalenț a de ordin numeric (comparabilitatea expresiilor numerice a rezultatelor dinperspectiva ordinii de rang sau a valorilor indicatorilor statistici descriptivi de start).Studiile trebuie să demonstreze că rezultatele sunt comparabile/echivalente, pentru a ne asigurade validitatea ș i fidelitatea versiunii computerizate. Pentru a fi în acord cu criteriile APRtrebuie să demonstrăm, prin studii foarte bine documentate, că există echivalenț ă între scorurileobț inute în cele două variante, clasică ș i computerizată.3. Formularea obiectivelor ș i ipotezelor cercetării Mi-am propus ca obiective specifice ale acestei cercetări următoarele:O1: Să identific în ce măsură administrarea computerizată a unui test psihologic afecteazăcalităț ile psihometrice ale acestuia, în special fidelitatea ș i validitatea.O2: Să stabilesc gradul de afectare al relaț iei psihodiagnostice în cazul administrăriicomputerizate, fără examinator, a unui test psihologic.O3: Să măsor economicitatea administrării computerizate a unui test psihologic în comparaț iecu administrarea clasică, din punct de vedere al timpului ș i resurselor implicate. Am pornit de la următoarele ipoteze de lucru:1. Dacă administrarea computerizată a unui test psihologic presupune repetarea aceloraș i itemiș i situaț ii de testare în aceleaș i condiț ii, atunci fidelitatea acelui test va avea un coeficientfoarte ridicat.2. Dacă itemii testului computerizat sunt alcătuiț i cu ajutorul unor algoritmi bine determinaț i,iar manualul testului este respectat întocmai, atunci testul va avea scoruri ridicate de validitate.3. Dacă examinatorul nu ia parte la administratea testului psihologic, atunci relaț iapsihodiagnostică este unilaterală, neincluzând subiectul testat. 7
  • 8. 4. Dacă în cazul administrării computerizate a testului, toate etapele sunt realizate computerizat,atunci se va înregistra o scădere semnificativă a consumului de resurse, atât temporale, cât ș imateriale.4. Definirea, operaț ionalizarea conceptelor, variabilele cercetării. Variabila independentă, referitoare la stimuli, context, informaț ii, nivel de stres este, înmarea ei parte, realizată de către computer. După ce subiectul se aș ază în faț a computerului,acesta afiș ează un mesaj de întâmpinare care va prezenta subiectului informaț iile necesare,referitoare la sarcinile pe care le are acesta de îndeplinit, modalităț ile ș i timpul de răspuns.Computerul va furniza cât mai puț ine indicii despre situaț ia de testare, nu va explica cum aratăun răspuns bun ș i nu va sugera că răspunsul subiectului la un anumit item reflectă inteligenț asau personalitatea acestuia. Variabila dependentă, referitoare la răspunsurile subiectului, înregistrate de cătrecomputer, dar observate ș i de examinator, are anumite particularităț i în acest caz, date desituaț ia de testare. Computerul este capabil să redea experimentul în mod exact ori de câte orieste nevoie, astfel că această variabilă va fi foarte stabilă.5. Prezentarea lotului de subiecț i Persoanele care fac parte din lotul supus experimentului sunt în număr de 40, 23 femei ș i17 bărbaț i, cu vârste cuprinse între 19 ș i 35 de ani, cu domiciliul în municipiul Galaț i. Dintrecei 40 de subiecț i, 33 sunt de religie creș tin-ortodoxă, 5 romano-catolici, 1 baptist ș i 1 fărăafiliaț ie religioasă. Dintre persoanele care compun lotul 21 sunt studenț i, 10 lucrează îndomeniul privat, 7 lucrează în domeniul public, iar 2 sunt ș omeri. Din cei 40 de subiecț i, 20vor susț ine testul în forma computerizată, iar 20 în forma clasică.6. Prezentarea instrumentelor sau metodelor de cercetare experimentală. Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota Autorii acestui chestionar sunt SR. Hathway si Mc Kinley. În 1940 autoriipublică primele studii privind testul. În 1943, Universitatea din Minnesota publică acest test înmod oficial împreună cu manualul însoț itor. În anul 1946 apare un manual suplimentarprezentând scala K ș i forma colectivă. În 1951 apare un nou manual, precum ș i atlasul deinterpretare. Inventarul clasic este alcătuit din 4 scale de validitate ș i 10 scale clinice. Testulcuprinde 550 de itemi care înglobează domenii ample de interes, de la condiț ia fizică apersoanei, până la atitudinile morale ale acesteia. Subiectul este rugat să clasifice aserț iunile întrei categorii: adevărat, fals, nu ș tiu. Administrarea testului durează între 30 ș i 90 de minute ș ise poate administra atât individual, cât ș i colectiv. Caracteristicile personalităț ii pot fideterminate după rezultatele obț inute de subiect la cele 10 scale clinice, acestea fiind:ipohondria, depresia, isteria, deviaț ia psihopată, masculinitatea-feminitatea, paranoia,psihastenia, schizofrenia, hipomania, introversia socială. Scalele de validitate sunt: scala „Nuș tiu” (?), scala „minciună” (L-15 itemi), scala de neînț elegere a testului sau de răspunsuri laîntâmplare (F-24 itemi), scala bipolară de disimulare pozitivă sau negativă (K). Diferenț a F-K 8
  • 9. (indicele Gough) elimină posibilitatea unui trucaj deliberat al răspunsurilor. Ca regulă generală,orice performanț ă care depăș eș te 70 notă T indică prezenț a unei tendinț e anormale. MMPI-ul are o bună fidelitate la un interval între cele două aplicări de la 3 zile până la mai mult de unan. De asemenea, în ceea ce priveș te validarea, testul reuș eș te să discrimineze cazurilepatologice, sau departe de normal, de cazurile normale. După administrarea testului, examinatorul, respectiv computerul are de făcut 3 paș i:a). extragerea fiș elor care conț in răspunsuri semnificative. Răspunsurile semnificative suntacelea care sunt mai puț in frecvente în rândul subiecț ilor normali;b). înscrierea în foaia de profil;c). aplicarea grilelor de corectare. Rezultatele fiecărei scări, obț inute cu ajutorul grilelor, sunt trecute pe foaia de profil îndreptul scării respective. Se transformă notele brute în note T, apoi se reprezintă într-un profil.Unele scări clinice sunt corectate cu anumite fracț iuni de K, adică fracț iuni din scorul obț inutde subiect la scala K. Asfel, scala ipohondrie primeș te 0,5 K, scala deviaț ie psihopată – 0,4K,psihastenia – 1 K, schizofrenia- 1K ș i hipomania primeș te 2K. De asemenea, a fost folosită observaț ia ca metodă de colectare a datelor, atât în cadrulvariantei clasice, cât ș i a celei computerizate. Examinatorul observă ș i notează manifestărilesubiectului, răspunsuri sau reacț ii involuntare la itemii testului. Ca metodă de măsurare adatelor procurate am folosit metoda comparării perechilor ș i metoda ordonării, iar ca metode deprezentare a informaț iilor am folosit tabelul ș i reprezentările grafice.7. Estimarea rezultatelor, a implicaț iilor teoretice, metodologice, aplicative ale rezultatelor. Scorurile de validare a scalelor MMPI sunt în gama normală, ceea ce indică validitateaprofilelor ș i posibilitatea de a interpreta scorurile la scalele clinice ca atare, în măsura în carenici una dintre scalele de validare nu indică o tendinț ă de falsificare a răspunsurilor. Totuș i, s-au obț inut scoruri sensibil mai bune de validare în cazul testării asistate de computer, ceea ceconfirmă ipoteza conform căreia, administrarea computerizată a testelor înregistrează scoruri mairidicate de validare decât administrarea clasică. Luăm în considerare faptul că coeficientul de corelaţie (r) poate lua valori cuprinse între -1 şi +1, când r >0, vorbim de o corelaţie directă sau pozitivă, iar când r este mai mic decât 0,vorbim de o corelaţie negativă sau inversă. Poate apărea şi situaţia în care aspectul numărului depuncte nu sugerează nici o formă, vorbim de corelaţie nulă. Fidelitatea a fost testată utilizând metoda test-retest, la un interval de 60 de zile între celedouă testări. Subiecț ii au fost testaț i în aceleaș i condiț ii, folosind aceleaș i instrumente, iarîn cazul testării computerizate coeficientul de fidelitate a fost de 0,86, pe când în cazuladministrării clasice am obț inut un coeficient de 0,72, confirmând astfel ipoteza conform căreiatestarea asistată de calculator prezintă un coeficient mai ridicat de fidelitate. În urma prelucrării datelor obț inute, am obț inut un volum informaț ional mare de laambele forme de testare, dar rezultatele cele mai coerente provin de la testarea asistată decalculator. Acest lucru este datorat faptului că partea statistico-matematică prorpiu-zisă este 9
  • 10. realizată computerizat ș i nu lasă loc erorii. Mai mult decât atât, examinatorul, în cazul testăriicomputerizate, s-a putut axa exclusiv pe observaț ie, pe notarea tuturor manifestărilorsubiectului, el putând ulterior să adauge valoarea informaț ională a acestor notiț e la cearealizată de calculator, realizând astfel o cunoaș tere mai profundă a profilului subiectului testat. Totuș i, în cazul testării clasice, examinatorul interacț ionează cu subiectul ș i viceversa,acest lucru stârnind unele reacț ii din partea subiectului testat care sunt relevante pentru profilulpsihologic, chiar dacă unele dintre informaț ii sunt omise sau se pierd datorită volumului marede date acumulate. Subiectul adresează întrebări, caută de la examinator informaț iisuplimentare, sau chiar răspunde la nivel somatic, faț ă de examinator la unii itemi. Acestereacț ii ș i conduite nu apar în cazul administrării computerizate, ci apar doar unele expresiifaciale subtile, câteodată ș i unele sunete sau cuvinte emise de către subiect, însă neputând fiinterpretate exact decât prin interacț iune directă, lucru care nu se realizează în această formă detestare. Astfel concluzionăm că relaț ia psihodiagnostică are de suferit în cazul administrariiasistate de calculator, ea fiind unilaterală, doar examinatorul poate observa subiectul, însă fărănicio interacț iune între cei doi, astfel nelegându-se nicio relaț ie propriu-zisă psiholog-subiect. În ceea ce priveș te economicitatea ș i operativitatea, administrarea computerizatăfacilitează foarte mult procesul de testare. Dacă administrarea clasică a testului durează până la90 de minute, după care urmează prelucrarea datelor ș i obț inerea rezultatelor care este unproces lung ș i laborios, administrarea computerizată durează maximum 30 de minute iarrezultatele sunt obț inute imediat, astfel testănd toț i subiecț ii ș i realizănd profilul lorpsihologic în 24 de ore. Din punct de vedere al resurselor materiale, administrarea computerizatăsolicită un computer clasic, fără instrumente speciale, iar administrarea clasica necesită articolede papetărie, precum hârtie, creion, pix, riglă. Economia de resurse în cazul administrăriicomputerizate este observabilă doar în cazul unor loturi mari de subiecț i, în cazul unui lot ca celprezentat de mine, diferenț a nefiind notabilă.8. Limite ș i perspective ale cercetării. Una dintre limitările temei alese este incapacitatea de a testa ipotezele folosind metodeș i procedee originale, deoarece sunt implicate instrumente exacte de cercetare ș i testare, pecare eu nu aș fi capabilă să le elaborez. De asemenea, ar fi fost de aș teptat să obț in un coeficient de fidelitate mai ridicat, spreperfect în cazul testării asistate de calculator. Nu am reuș it să afirm cu exactitate superioritatea testării computerizate, deoarece amobț inut date relevante de la ambele forme de administrare. Ar fi interesant de urmărit gradul în care aceste valori fluctuează atunci când introducemo altă variabilă, spre exemplu muzica sau culori puternice. În viitor as dori să reiau această temă, dar din postura de specialist, pe un lot mai mare desubiecț i ș i obț inând date mai exacte ș i mai relevante. 10
  • 11. 9. Bibliografie:1. Martin, N, 2007, Bazele teoretice ale psihodiagnosticului, Ovidius University Press,Constanț a;2. Martin, N, Psihodiagnostic 2 (îndrumări privind participarea eficientă a studenț ilor lacursuri ș i seminarii);3. Minulescu, M, 2004, Psihodiagnoza modernă. Chestionarele de personalitate, Ed. Fundaț ieiRomânia de Mâine, Bucureș ti;4. Mitrofan, N, 2008, Bazele teoretice ale evaluării psihologice, Credis, Bucureș ti;5. http://marianpopa.tripod.com/info/ip_07.htm6. Comisia internaț ională pentru teste, 2010, Un ghid pentru persoanele evaluate prinintermediul testelor administrate prin tehnologie computerizată,http://romania.testcentral.ro/media/test-taker-s-guide-to-technology-based-testing-ro-v05-pdf-D1BQSD4I.pdf 11