Prezentare literatura populara biblioteca

3,322 views
3,193 views

Published on

material folosit la noaptea bibliotecilor 2011

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
3,322
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
16
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Prezentare literatura populara biblioteca

  1. 1. CUM DESCOPERĂ OMUL MODERN IZVOARELE CREAȚIEI?
  2. 2. INCEPUTUL <ul><li>La î nceputul sec olului al XVIII-lea se </li></ul><ul><li>manifest ă un interes deosebit pentru </li></ul><ul><li>obiceiurile ș i credin ț ele populare; </li></ul><ul><li>Spre sf â r ș itul sec. a l XVIII-lea are loc “descoperirea” literaturii populare de c ă tre scriitorii pre romantici, care considerau folclorul “ arhiva vie a popoarelor ”, expresia nemijlocit ă a tr ă s ă turilor suflete ș ti ale fiec ă rei na ț iuni. </li></ul>
  3. 3. <ul><li> </li></ul><ul><li>Oamenii de cultur ă ai timpului considerauc ă f ă r ă literatur ă popular ă , cultura na ț ional ă ar fi fost lipsit ă de ce avea ea mai de pre ț . </li></ul><ul><li>Î n prima jum ă tate a sec. al XIX-lea culeg ă torii de folclor nu au fost preocupa ț i de p ă strarea autenticit ăț ii, intervenind adesea î n texte pentru a le “ î ndrepta”. </li></ul>
  4. 4. DIMITRIE CANTEMIR <ul><li>În opera lui Cantemir, influențată de umanismul Renașterii și de gândirea înaintată din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. </li></ul><ul><li>Descriptio Moldaviae ( Descrierea Moldovei ), scrisă în latină ( 1714 - 1716 ), când trăia în Rusia , la cererea Academiei din Berlin . Lucrarea prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice și folclorice. </li></ul><ul><li>Dimitrie Cantemir a fost primul nostru cărturar care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia și folclorul . </li></ul>
  5. 5. <ul><li>„ Jocurile sunt la moldoveni cu totul altfel dec â t la celelalte neamuri. Ei nu joac ă doi sau patru in ș i laolalt ă , ca la fran ț uji ș i le ș i, ci mai mul ț i roat ă sau î ntr-un ș ir lung. Altminteri, ei nu joac ă prea lesne dec â t la nun ț i. C â nd se prind unul pe altul de m â n ă ș i joac ă roata, merg â nd de la dreapta spre st â nga cu aceia ș i pa ș i potrivi ț i, atunci zic c ă joac ă hora ”. D. Cantemir, Descrierea Moldovei </li></ul><ul><li>„ Norodul lesne crezător pune pe sama călușarilor puterea de a izgoni boli îndelungate. Vindecarea o fac în acest chip: bolnavul îl culcă la pământ, iar călușarii încep să sară și, la un loc știut al cântecului, îl calcă, unul după altul, pe cel lungit la pământ începând de la cap și până la călcâie; la urmă îi mormăie la urechi câteva vorbe alcătuite într-adins și poruncesc boalei să slăbească. După ce au făcut aceasta de trei ori în trei zile, lucrul nădăjduit se dobândește de obicei și cele mai grele boli, care s-au împotrivit lungă vreme meșteșugului doftoricesc, se vindecă în acest chip, cu puțină osteneală. Atâta putere are credința până și în farmece.” D. Cantemir, Descrierea Moldovei </li></ul>
  6. 6. VASILE ALECSANDRI <ul><li>V. Alecsandri, “ Poezii poporale. Balade (C â ntice b ă tr â ne ș ti), adunate ș i î ndreptate ” (I,II, Iasi, 1852-1853) din care fac parte și poeziile populare Toma Alimoș , Blestemul , Șerb sărac , Mioara , Mihu Copilul . </li></ul><ul><li>Miorița este un poem fol c loric românesc , răspândit în peste 1500 de variante în toate regiunile României . Este o creație populară specific românească, nefiind cunoscută la alte popoare. Cântecul a fost zămislit în Transilvania , având la bază un rit de inițiere și interpretat sub forma de colindă , în timpul sărbătorilor de iarnă. S-a transformat în baladă (în regiunile din sudul și estul țării), în această versiune fiind socotit un text literar desăvârșit din punct de vedere compozițional și stilistic. A fost analizat și comentat de cei mai de seamă oameni de cultură români. Motivul mioritic a constituit sursă de inspirație pentru scriitori, compozitori și artiști plastici români și străini. A fost tradus în peste 20 de limbi străine. Este socotit unul din cele patru mituri fundamentale ale literaturii românești, iar în prezent este un brand cultural național . </li></ul>
  7. 7. ALECU RUSSO <ul><li>Poezia populară , o operă fundamentală de cercetare a folclorului. </li></ul><ul><li>„ Datinile, poveştile, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricând reconstitui trecutul întunecat. Din studiul lor ne vom lămuri despre originea limbii noastre, de naşterea naţionalităţii române, de plecările naturii cu care este înzestrat poporul, şi de luptele ce le-au susţinut coloniile romane pân-a nu se preface în locuitorii de astăzi ai vechii Dacii. ” </li></ul><ul><li>„ Poezia poporală este întâia fază a civilizaţiei unui neam ce se trezeşte la lumina vieţii, iar când acest neam cade din vechea sa civilizaţie, poezia poporală devine paladium al limbii şi al obiceiurilor strămoşeşti. ” </li></ul>
  8. 8. <ul><li>„ Poporul împarte poeziile sale în cântece bătrâneşti , în cântece de frunză , în doine şi hore . Cele mai multe balade ce le avem datează de la secolii XVI, XVII şi XVIII, precum: Toma Alimoş , Gruia Grozovan , Codreanul , Ghimciu , Novac etc .” </li></ul><ul><li>„ Iată poezie! iată adevărata literatură, de care se pot mândri românii! Fie forma versurilor uneori defectuoasă, ele îmi par mie poleite cu razele geniului. Privighetoarea nu e frumoasă, dar cântecul ei este din rai! ” </li></ul>ALECU RUSSO
  9. 9. Â APARI Ț II EDITORIALE Î N SEC. AL XIX-LEA <ul><li>1844 – balada “ Zbur ă torul ”, de I. Heliade-R ă dulescu . </li></ul><ul><li>1851-1852 – Anton Pann tip ă re ș te “ O ș ez ă toare la ț ar ă ”, “ Culegere de proverburi sau Povestea vorbii ” culegeri de snoave, proverbe ș i zic ă tori. </li></ul>
  10. 10. MITUL ZBURĂTORULUI
  11. 11. <ul><li>1852-1853 – V. Alecsandri tip ă re ș te “ Poezii poporale. Balade (C â ntice b ă tr â ne ș ti )”, “ Poezii populare ale rom â nilor adunate ș i î ndreptate ”; face cunoscute pentru prima dat ă baladele Miori ț a ș i Me ș terul Manole . </li></ul><ul><li>1861 – A. Odobescu public ă primul studiu de folclor comparat din cultura rom â n ă , “ C â ntece poporane ale Europei r ă s ă ritene mai cu seam ă î n raport cu ț ara, istoria ș i datinile rom â nilor ” </li></ul>
  12. 12. <ul><li>1868 – I.C.Fundescu public ă colec ț ia de “ Basme, ora ț ii, p ă c ă lituri ș i ghicitori ”; </li></ul><ul><li>1869 – î n cadrul Societ ăț ii Orientul , M. Eminescu este numit responsabil cu str â ngerea folclorului din Moldova. Textele culese de Eminescu i-au folosit ca surs ă de inspira ț ie pentru poemele “ C ă lin Nebunul ”, “ Fata-n gr ă dina de aur ”, “ Miron ș i mireasa f ă r ă corp ” ș i basmele î n proz ă “ F ă t-Frumos din lacrim ă ”, “ Frumoasa lumii ”, “ Finul-lui-Dumnezeu ” etc. </li></ul>
  13. 13. <ul><li>1870 – Miron Pompiliu public ă colec ț ia de “ Basme populare rom â ne ”; </li></ul><ul><li>1872 – P. Ispirescu public ă cea mai cunoscut ă culegere de basme populare rom â ne ș ti “ Legendele sau basmele rom â nilor ” </li></ul>
  14. 14. <ul><li>1873-1875 – Apare culegerea “ Poezii poporale romane ”, a lui Simeon Florea Marian, con ț in â nd, p â n ă î n acel moment, cea mai bogat ă colec ț ie de balade din Moldova de Sus; </li></ul><ul><li>1880 – Bogdan Petriceicu Hasdeu editeaz ă “ C ă r ț ile poporane ale rom â nilor î n sec. al XVI-lea î n leg ă tur ă cu literatura poporan ă cea nescris ă ”; </li></ul>
  15. 15. <ul><li>1883 – Apare prima sintez ă despre folclorul rom â nilor publicat ă de Moses Gaster “ Literatura popular ă rom â n ă ”; </li></ul><ul><li>1885 – G.Dem. Teodorescu editeaz ă culegerea “ Poezii populare rom â ne ”; </li></ul><ul><li>1895 - Iuliu A. Zanne î ncepe editarea colec ț iei “ Proverbele rom â nilor ”, î n 10 volume. </li></ul>
  16. 16. <ul><li>1895 – Laz ă r Șă ineanu public ă “ Basmele rom â ne ”, un vast studiu de folclor comparat de aproape o mie de pagini, care are î n vedere cvasi-totalitatea pove ș tilor rom â ne ș ti cunoscute p â n ă î n momentul apari ț iei volumului. </li></ul>
  17. 17. <ul><li>Spre sf â r ș itul sec. al XIX -lea , locul amatorilor este </li></ul><ul><li>luat de profesioni ș ti preocupa ț i s ă conserve </li></ul><ul><li>a utenticitatea crea ț iilor populare. Etnografia ș i </li></ul><ul><li>folclorul devin obiect de cercetare ș tii nț ific ă . </li></ul><ul><li>Simeon Florea Marian a fost un folclorist și etnograf român, preot, membru titular al Academiei Române . </li></ul><ul><li>Alexandru Voevidca a fost un folclorist și muzicolog român, dirijor de cor și orchestră din zona Bucovinei. </li></ul><ul><li>Dumitru Caracostea a fost un critic, istoric literar și folclorist român. </li></ul><ul><li>Harry Brauner a fost un folclorist român și profesor universitar la București, colaborator al lui Constantin Brăiloiu . Harry Brauner a fost întemeietorul Institutului de Folclor din București (1949) și al orchestrei de muzică populară „Barbu Lăutaru” (1946). </li></ul>
  18. 18. <ul><li>Mihai Pop a fost un folclorist și etnolog român , renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000). </li></ul><ul><li>Ovidiu Bârlea este culegător, exeget, metodolog, istoric al folcloristicii și editor român </li></ul><ul><li>Silviu Angelescu este un profesor universitar de etnologie și folclor, folclorist și romancier român. </li></ul><ul><li>Irina Nicolau a fost folclorist, eseist, director al Muzeului Țăranului Român . </li></ul><ul><li>Lucia Ofrim (Lucia Terzea-Ofrim) este un antropolog, filolog și folclorist român. </li></ul>
  19. 19. MESTERUL MANOLE (BALADA POPULARA) <ul><li>Varianta din manual a fost culeas ă de G.Dem. Teodorescu de la Petre Cre ț ul Solcanul, l ă utarul Br ă ilei, in 1883. Este o varianta complexa ș i autentic ă ce curpinde 824 de versuri. </li></ul><ul><li>Personajul Manole apare î n circa 170 de variante ale baladei. </li></ul><ul><li>Varianta lui V. Alecsandri, “ Monastirea Argesului ” este doar “o varianta mai scurt ă a acestui vechi c â ntec”, dupa cum afirm ă editorul c ă rtii. </li></ul>
  20. 20. <ul><li>Povestea baladei este fixat ă pe me ș terul zidar Manole ș i pe m ă n ă stirea de la Curtea de Arge ș . </li></ul>
  21. 22. <ul><li>Mormantul Anei lui Manole </li></ul>
  22. 23. <ul><li>Statuia lui Neagoe Basarab </li></ul>
  23. 24. <ul><li>Catapeteasma bisericii de la Curtea de Arges </li></ul>
  24. 25. <ul><li>Intrarea in curtea Manastirii Curtea de Arges </li></ul>
  25. 26. <ul><li>Fantana lui Manole </li></ul>
  26. 27. <ul><li>Ce ne comunic ă no uă, celor din prezent, textele literaturii populare? </li></ul>
  27. 28. <ul><li>Oare generațiile noastre vor putea păstra literatura populară? </li></ul>
  28. 30. VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE! <ul><li>BIBLIOGRAFIE : </li></ul><ul><li>- manual </li></ul><ul><li>- platforma cursului IntelTeach: http://masterteachtulcea.pbworks.com </li></ul><ul><li>- imagini – search: www.google.com </li></ul><ul><li>- informații – www.wikipedia.com </li></ul>

×