• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Brosurica
 

Brosurica

on

  • 1,644 views

 

Statistics

Views

Total Views
1,644
Views on SlideShare
1,644
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
35
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Brosurica Brosurica Document Transcript

    • 1
    • 2
    • Prietenii, învăţare, călătorii, veselie, voluntariat, dezvoltare personală, spirit european, amintiri... din tinereţe ! Cam asta este ceea ce găseşti în TINERET ÎN ACŢIUNE! Ce ţi-ai putea dori mai mult?! Sper, din tot sufletul, ca tot mai mulţi tineri vâlceni să poată beneficia de toate acestea! Cu dragă inimă, le vom fi alaturi! Cu prietenie, Dana Rădulescu 3
    • CUPRINS 1. The making of “Comunităţi Creative” Descrierea proiectului şi a rezultatelor 2. Raport 2.1 Cum a fost? Opinia cursanţilor Opinia trainerilor Opinia organizatorilor 2.2 Ce cred oamenii... Evaluare cantitativă 2.3 Despre “Comunităţi Creative” Mărturii 3. Tineret în Acţiune 4
    • The making of COMUNITĂŢI CREATIVE Crezi în puterea atracţiei? Noi da! Cu ajutorul ei am format împreună sfera Comunităţi Creative. • unii zic că poate ne-a unit şi energia, • alţii ne-au “acuzat” că suntem un grup de tineri foşti-plictisiţi puşi pe schimbat lumea, • ceilalţi ascultă zvonurile şi spun că lumea e un cuvânt mare. Dincolo de controversă, am reuşit într-un fel sau altul să aliniem lumea a 29 de tineri ce ne-au urmat propunerile, dar şi propriile chemări în design urban, teatru, presă şi fotojurnalism, ateliere ghidate de traineri implicaţi şi deschişi, precum Diana Mitulescu, Alina Mangra, Tudor Iosifaru şi Andrei Alex Moise. Dar mai întâi, cine suntem? Suntem un grup informal de tineri din Râmnicu Vâlcea, reprezentat legal de Fundaţia “Informal” prin Prof. Ovidiu Dumitrescu. Aşadar, în spatele numelui “Comunităţi Creative” se află: Ştefania Buzatu, Laura Catană, Alexandra Cruceru, Denisa Drăghici, Elena Dumitrescu, Ioana Firescu, Anca Ţenea, Radu Plută şi Bogdan Statie, sprijiniţi de instructorul Dana Rădulescu. 5
    • Aşadar, după stabilirea staffului, a funcţionat desigur principiul oricărui univers antropic: trei paşi până la fericire! Pasul 1: Neliniştea promovării proiectului/ advertisingul unui vis Odată cu finalizarea creionării ideii de proiect, aspectele monotone ale comunităţii vâlceane au fost surprinse de 9 tineri aparent teleghidaţi, făcând slalom printre afişe, bannere, flyere sau spoturi. Reţeaua de “împinge informaţia” s-a format repede, iar saitul Comunităţi Creative şi-a făcut intrarea. La orizont s-au zărit aplicaţii pentru toate cele patru ateliere şi se zvonea conturarea Universului CC. Pasul 2: Dezinhibări şi asimilare După formarea trăsnitelor echipe Marea Deschidere, de workshop şi teambuildingul Galeriile de Artă introductiv, a avut loc Marea Deschidere, găzduită de Galeriile de Artă. 6
    • Ecologizarea malului râului Olăneşti Ecologizarea ce a urmat pe malurile râului Olăneşti a constituit substratul activităţii Atelierului de Design Urban şi astfel primul episod de responsabilizare a populaţiei. Cele 5 traininguri propriu-zise desfăşurate în perioada 17 aprilie- 16 mai 2009 în Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” şi Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” au conţinut o prezentare intensivă a elementelor componente specifice fiecărei Atelierul de Presă Scrisă activităţi, oferind indicii despre ceea ce înseamnă la scară reală ziarul, scena, inventivitatea şi fotografia. Participanţii la cele 4 ateliere s-au lăsat îndrumaţi de traineri, pentru a descoperi sau pentru a-şi aprofunda cunoştinţele despre 7
    • pasiunea sau domeniul lor de interes, ori chiar o eventuală vocaţie, concentrându-se apoi pe aplicarea cunoştiinţelor dobândite, care să demonstreze evoluţia pe parcursul proiectului şi asimilarea informaţiilor puse la dispoziţia lor. Atelierul de teatru Pasul 3: Dezlănţuirea de forţe Cele cinci sesiuni de traininguri s-au soldat cu apariţia unor figurine din gunoaie reciclate în urma campaniei demarate pe sait-ul proiectului: Florile nepăsării- artă urbană reciclată “Ce nu vă trebuie vouă, ne trebuie nouă!”, în cadrul Atelierului de Design Urban. Musca otrăvită 8
    • Astfel, în timp ce participanţii la Atelierul de Design Urban au avut de învăţat direct pe teren, creaţiile lor fiind construite în perioada cursurilor, celelalte trei ateliere şi-au expus rezultatele în perioada 23 mai – 20 iunie, asaltând oraşul cu dinamism şi culoare. Expoziţie fotografie la "Casa Simian" Expoziţiile de fotografie organizate în Biblioteca Judeţeană, în Casa Simian, în Primaria Rm. Valcea şi în Pubul Morisson, au prezentat diverse cazuri sociale ce reflectă sărăcia, discriminarea, toleranţa/ intoleranţa sau neajunsurile, dar şi tradiţii, elemente culturale şi artistice din comunitatea vâlceană. Ziarul “Comunităţi Crea- tive” creat de echipa Atelierului de Presă Scrisă a fost distribuit gratuit în 1000 de exemplare şi a abordat teme cotidiene din mediul local, în contextul european actual. Ziarul "Comunităţi Creative" 9
    • Cinci reprezentaţii stradale ale piesei “Un spectacol ratat” au fost puse în scenă de participanţii la Atelierul de Teatru, în diferite zone ale oraşului. Temele abordate vizau egalitatea de şanse, toleranţa şi respectul, solidaritatea, antidiscriminarea, problematici actuale ale lumii şi comunităţii locale. Pe Terasă La Ceas În Zăvoi În data de 23 mai cursanţii au beneficiat de o prezentare a programului european de finanţare “Tineret în Acţiune” susţinută de Vlad Dumitrescu, responsabil al acţiunii 1.2 “Iniţiative ale Tinerilor” din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale. Dacă ciclul activităţilor acestor ateliere se încheie, seria acestui tip de iniţiative ale tinerilor abia începe! Vrei să fii alături de cursanţii atelierelor din proiectul “Comunităţi Creative” atunci când îşi vor primi aplauzele, sau vrei să sprijini noile lor proiecte încă de la formare? Atunci te aşteptăm la Ceremonia de Închidere a proiectului “Comunităţi Creative” vineri, 18 septembrie 2009, orele 17.00, la Sala de Conferinţe a Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul”! 10
    • RAPORT Cum a fost? Opinia cursanţilor După primul curs, cei 29 de participanţi s-au declarat satisfăcuţi de modul de desfăşurare al cursurilor, 13 dintre ei notând cu foarte mulţumit, 15 cu mulţumit şi doar unul cu nici mulţumit, nici nemulţumit. În ceea ce priveşte relevanţa temelor propuse în cadrul atelierului la care participă, 12 le-au catalogat drept foarte relevante, 14 relevante, iar 3 dintre ei nici relevante, nici irelevante. La plecare, starea de spirit a cursanţilor era fericită, pozitivă, liberă sau relaxată, ori inspiraţional-extatică, euforică, entuziastă sau inspirată, lucru care ne-a Şerpişorul confirmat faptul că atmosfera creată era una deschisă, creativă. Încă de la prima întâlnire cu trainerii, cursanţii au mărturisit că au învăţat multe lucruri noi, spre exemplu rolul diafragmei în fotografie, conceptele de teatru modern şi teatru repetitiv. Diferenţa dintre copyright şi dreptul de autor, principiile de bază ale jurnalismului au fost dezvăluite chiar de către cursanţii Atelierului de Presă Scrisă printr-o dezbatere liberă. Atelierul de Design Urban a participat la o prezentare a unor proiecte concrete de artă urbană reciclată, iar la sfârşitul primului curs a finalizat o primă creaţie. 11
    • De-a lungul celor 5 traininguri, cursanţii au fost permanent chestionaţi cu privire la organizarea atelierului, îndeplinirea aşteptărilor şi nevoilor, relaţia cu trainerul şi satisfacţia cu privire la temele abordate. În plus, ei au ţinut un jurnal în care au notat activităţile fiecărei zile, momentele bune şi neajunsurile. Astfel, am încercat să venim în întâmpinarea nevoilor lor, colaborând cu trainerii şi asigurându-ne că dispun de resursele necesare. Conform feedback-ului participanţilor, relaţia cursanţi- trainer a fost una caldă, apropiată, comunicarea şi spiritul de echipă favorizând inventivitatea şi creaţia. Dacă la prima întâlnire a fost mai dificil, treptat ei s-au cunoscut şi au început să lucreze eficient împreună. La cel de-al doilea curs, cei de la teatru au experimentat noi roluri, în timp ce Atelierul de Presă Scrisă a purtat lungi dezbateri despre însuşirile unui reporter. Sesiunea despre construcţia unei ştiri a fost urmată de transformarea unui articol într-o ştire. Cursanţii Atelierului de Fotografie au aflat despre regulile realizării unui portret şi ale unui peisaj şi au pus apoi în aplicare “teoria” realizând fiecare câte un portret. Membrii Atelierului de Design Urban au mărturisit că învăţătura zilei a fost că pot face lucruri surprinzătoare din nimic, dacă îşi doresc cu adevarat. Cursul al treilea a fost considerat drept unul dintre cele mai bune, aşa cum a reieşit din mărturisirile cursanţilor, aceştia ajungând să se cunoască bine şi să pună în practică multe din cunoştinţele asimilate. Fotografii au continuat partea teoretică, pregătindu-se pentru lucrul pe teren, discutând despre diferenţele dintre poză, imagine şi fotografie. Concentrarea şi exerciţiul au dominat Atelierul de Teatru, cursanţii dobândind astfel încrederea necesară pentru a interpreta rolurile cu succes în faţa unei audienţe numeroase. 12
    • Între timp, cursanţii Atelierului de Presă Scrisă au descoperit tainele interviului şi au ales temele pe care le vor aborda în ziar. Responsabilitatea şi creativitatea au caracterizat cursul celor de la Design Urban, aceştia realizând că aproape toate materialele sunt reciclabile, iar sarcina lor este de a găsi un mod inedit de a le prezenta. Penultimul curs a avut loc pe data de 9 mai, ziua Europei. Pentru a sărbători această zi, trainerul Atelierului de Fotografie le-a prezentat cursanţilor un invitat special, Victor Dumitrescu, fotograf şi consultant IT, care le-a vorbit despre arta de a face o fotografie reuşită, capabilă să sensibilizeze. Concluzie? Trebuie să “pui mult suflet”. Spectacolul celor de la Atelierul de Teatru şi-a căpătat conturul, în continuare, accentul căzând pe sincronizare. Atelierul de Presă a dezbătut articolele avute ca temă, în timp ce designerii au continuat seria de creaţii urbane. Finalul se apropia, astfel că participanţii munceau din greu pentru a arăta comunităţii roadele. Invitaţii speciali de la Design Urban şi Presă Scrisă, respectiv Mădălina Georgescu şi Cristina Foarfă de la “Casa Lux” au adus noi perspective în vizorul tinerilor începători, iar actorul Remus Vlăsceanu i-a ajutat pe cursanţii de la Atelierul de Teatru la adaptarea scenică a textelor culese din Daniil Harms. Feedback-ul celui din urmă curs ne-a arătat că participanţii la proiect au înţeles cât de important este să îşi asume responsabilităţi, să realizeze ceea ce şi-au propus şi să se; încadreze în timp, aspect care ne-a bucurat şi ne-a încurajat. Jurnaliştii ne-au prezentat rezultatele muncii lor prin articolele, ştirile şi interviurile redactate, fotografii ne-au expus propia lor viziune asupra lumii contemporane şi asupra comunităţii vâlcene în imagini, iar actorii erau pregătiţi de interpretare. Atelierul de Design şi-a încheiat activitatea cu 13
    • “Nepăsarea loveşte!”, creaţie expusă în parcul Zăvoi. Astfel, în ciuda obstacolelor survenite pe parcurs şi a unor În ce măsură rezultatele survenite bariere de comunicare inerente, în urma participării la aceste cursuri fiecare atelier a reuşit să realizeze corespund aşteptărilor iniţiale? obiectivele iniţiale. “Totul e bine in foarte mare masura 9 când se termină cu bine!” după cum spuneau şi fetele de la Design in mare masura 17 frecventa Urban. nici, nici 3 În concluzie, putem afirma in mică măsură că deşi rezultatele nu au corespuns în totalitate aşteptărilor lor (vezi în foarte mică măsură Grafic 1), cursanţii au fost 0 5 10 15 20 mulţumiţi de organizarea proiectului (Tabel 1), feedback-ul Grafic 1 dat după fiecare curs demonstrând că în ciuda oboselii, noile cunoştinţe şi abilităţi acumulate fac din experienţa “Comunităţi Creative” o reuşită. Cât de mulţumit eşti până în momentul de Momentul evaluării faţă de organizarea din cadrul proiectului? Frecvenţa evaluare iniţială, după primul curs mulţumit 15 foarte multumit 14 evaluare intermediară, după al 3-lea curs mulţumit 13 foarte multumit 16 evaluare finală, după ultimul curs mulţumit 15 foarte multumit 14 Tabel 1 14
    • Opinia trainerilor Încă de la primul curs, trainerii s-au declarat mulţumiţi de cursanţi şi de modul în care s-au desfăşurat activităţile. Odată cu trecerea fiecărei zile de curs, relaţiile dintre cursanţi şi traineri s-au îmbunătăţit: comunicare a fost mai bună, atmosferă mai destinsă, totul a început să capete contur, ivindu-se deja rezultatele mult aşteptate. La fiecare atelier în parte au apărut mici dificultati; de exemplu la Atelierul de Design Urban nu au fost suficiente materiale pentru a putea realiza “mascotele” propuse şi a fost nevoie de improvizaţia momentului. La Teatru “lipseau” elemente destul de importante din recuzită... Cum s-a trecut peste asta? Împreună! Trainerii au discutat între ei, iar cursanţii de la celelalte ateliere au venit în ajutor – aşa cum fotografii şi jurnaliştii au cooperat pentru realizarea fotografiilor pentru ziar. Şi în acest caz, comunicarea a fost răspunsul! În opinia trainerilor, toţi cursanţii au facut progrese remarcabile pe durata celor patru săptamani de curs. Opinia organizatorilor Am avut multe de învăţat. Dacă am lua-o de la capăt am schimba multe. Am începe cu un plan mai elaborat, o distribuire a sarcinilor mai eficientă, o cerere de finanţare mai mare. Cu toate astea, un lucru, esenţial dealtfel, nu am schimba: ideea proiectului. Ne-a plăcut, ne-am simţit bine şi credem că am reuşit în ciuda obstacolelor. Muţumim programului “Tineret în Acţiune” prin care am obţinut grantul, tuturor sponsorilor, partenerilor şi celor care ne- au fost alături la nevoie! 15
    • Ce spun oamenii... evaluare cantitativă În încercarea de a cuantifica gradul de promovabilitate al proiectului “Comunităţi Creative” şi de a afla opinia unor locuitori ai Râmnicului cu privire la acest proiect, în perioada 7-19 iunie 2009 am aplicat un chestionar de opinie publică unui număr de 200 de subiecţi, dintre care 98 de gen feminin şi 102 de gen masculin. 23 dintre persoanele chestionate au declarat că au domiciliul în mediul rural, restul locuind în oraşul Râmnicu Vâlcea. Acest chestionar este unul ad libitum(de convenienţă) şi nu este reprezentativ. Întrebate dacă tinerii din Râmnicu Vâlcea, în opinia lor, beneficiază de suficiente oportunităţi pentru dezvoltarea lor personală şi profesională, 24 dintre persoanele chestionate au răspuns pozitiv, 89 negativ, iar 77 au ales răspunsul “nici suficiente, nici insuficiente”, ceea ce ne îndeamnă să continuăm drumul proiectelor pentru tineret. Restul subiecţilor şi-au declarat necunoaşterea subiectului (10). În ceea ce priveşte locul în care se realizează educaţia şi pregătirea pentru un loc de muncă, cei mai mulţi au declarat că acestea au loc atât în şcoală, cât şi în afara ei (117), în timp ce mai mult de 25 % consideră că tinerii beneficiază de adevărata pregătire în afara şcolii(Tabel 2). Cu toate acestea, opiniile variază în funcţie de vârstă, după cum reiese şi din tabel, persoanele în etate considerând şcoala un pilon de bază în educaţie. 16
    • Varsta in ani impliniti pana in 20 peste nu de ani 21-30 31-50 51-60 60 raspund Total Astazi, educatia si pregatirea pentru un loc de munca se 1 4 7 5 5 22 face predominant in scoala. Astazi, educatia si pregatirea pentru un loc de munca se face predominant in afara 25 14 11 4 2 56 scolii. Astazi, educatia si pregatirea pentru un loc de munca se face atat in scoala, cat si in 44 22 31 10 7 3 117 afara scolii. nu stiu 1 1 2 nu raspund 1 1 1 3 Total 71 41 49 20 13 6 200 Tabel 2 Ca responsabili pentru programele de tineret, 71 dintre subiecţi numesc şcoala, 83 ONG-urile, 46 Uniunea Europeană, 66 Ministerul Tineretului şi Sporturilor, în timp ce alţii sugerează că biblioteca, familia, parlamentul sau guvernul ar trebui să se ocupe de activităţile destinate tinerilor. Din cele 200 de persoane chestionate, 121 au auzit de proiect, 67,7% dintre ele având vârsta sub 30 de ani (vezi Tabelul 3). Întrucât proiectul s-a adresat tinerilor, am aplicat mai multe chestionare acestui segment de varstă (71), fără a ignora însă populaţia adultă. Datorită acestui fapt, între ultimele forme de şcoală absolvită s-a regăsit liceul (77 de persoane), universitatea de lungă durată (34 de persoane), studiile postuniversitare (19 persoane), apoi gimnaziul şi cele 10 clase cu câte 18 persoane, şcoala postliceală sau tehnic de maiştri (13 persoane), restul categoriilor având sub 6 17
    • reprezentanţi fiecare. Varsta in ani impliniti pana in 20 peste nu de ani 21-30 31-50 51-60 60 raspund Total Ati auzit de proiectul da 54 28 28 6 3 2 121 "Comunitati Creative"? nu 17 13 21 14 10 4 79 Total 71 41 49 20 13 6 200 Tabel 3 La întrebarea precodificată “Care din următoarele activităţi credeţi că sunt sau credeţi că au fost realizate prin acest proiect?”, răspunsurile subiecţilor au demonstrat că o mare parte dintre cei 121 care ştiau despre proiect cunoşteau majoritatea activităţilor, după cum reiese din Tabelul 4. Care din următoarele activităţi credeţi că sunt sau au fost realizate prin acest proiect? Nr.crt. Răspuns Frecvenţa 1 expoziţii de fotografie 96 2 spectacole de teatru stradale 96 3 cursuri de teatru şi presă scrisă 76 4 ecologizări 55 5 cursuri de fotografie 67 6 redactarea unui ziar 93 7 seminarii pe tematică europeană 28 8 expoziţie de artă urbană reciclată 78 9 cursuri de design urban 61 Cât priveşte grupul ţintă, 91 dintre cei 121 de subiecţi ştiau că proiectul se adresează tinerilor de liceu (45,5% din totalul eşantionului studiat). 18
    • Impresia generala Impresia generală asupra foarte buna proiectului “Comunităţi buna Creative” a fost una pozitivă, nici, nici 100 persoane din 121 slaba evaluând-o ca foarte bună sau procente bună, 6 ca nici bună, nici foarte slaba slabă, iar 2 ca slabă sau foarte nu stiu slabă. nu raspund 0 10 20 30 40 50 Grafic 2 Promovarea proiectului CC 5% 6% 21% 1% 4% foarte buna buna nici, nici 15% slaba foarte slaba nu stiu nu raspund 48% Grafic 3 De asemenea, promovarea a avut parte de o evaluare bună, 84 de persoane oferind calificativul foarte bun sau bun, în timp ce pentru activităţi 96 de subiecţi au avut aceeaşi opinie. Implicarea 19
    • tinerilor a fost cotată de 87 de persoane ca foarte bună sau bună. Din punctul de vedere al utilităţii acestor iniţiative pentru dezvoltarea tinerilor şi a comunităţii locale, 117 dintre cei 121 de subiecţi care aflaseră despre proiectul “Comunităţi Creative” au opinat că sunt benefice. Utilitatea iniţiativelor tinerilor 31 foarte utile utile 35 nici utile, nici inutile inutile foarte inutile nu stiu 82 nu raspund 20
    • Despre „Comunităţi Creative” • Teodor Brucăr, director Kiss Fm Râmnicu-Vâlcea, director Zile şi Nopţi • Gabriela Ene, inspector adjunct la Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea • Gheorghe Dican, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Râmnicu Vâlcea • Laura Zamfiroiu, jurnalist Viaţa Vâlcii • Daniela Popescu, profesor Colegiul Naţional de Informatică Matei Basarab • Romeo Rădulescu, viceprimar Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea Păreri despre proiect Romeo Rădulescu: „ Activităţile voastre au avut, în general, efecte vizibile asupra comunităţii şi unele dintre ele au reprezentat model pentru alte demersuri similare, spre exemplu actuala ecologizare a malului râului Olaneşti.” Teodor Brucăr: „Prin ceea ce faceţi voi în „Comunităţi Creative” dovediţi că noile generaţii nu sunt numai acele aşa-zise generaţii „pokemon” sau „mtv”.” 21
    • Daniela Popescu: „In ceea ce priveşte schimbările produse în urma proiectului, pot spune că acestea sunt vizibile. Tinerii chiar acţionează mai responsabil, mai matur. Se vede diferenţa între cei implicaţi într-o astfel de activitate şi cei care sunt blazaţi şi pur şi simplu superficiali în tot ceea ce fac.” Gheorghe Dican: „Să nu vă fie niciodată teamă că vă veţi vedea într-o zonă care aminteşte de pionierii vechi, pentru că instituţia voluntariatului încă nu s-a inventat în România, poate o inventaţi voi, iar cetăţeanul român încă nu s-a născut, poate îl construiţi voi. Când spun cetăţean mă refer la omul care trăieşte în cetate şi este conştient de faptul că cetatea este locul unde el trăieşte, creează, visează şi procreează.” Despre programele de dezvoltare personală şi profesională pentru tineri în Râmnicu-Vâlcea Teodor Brucăr: „Consider că tinerii nu beneficiază de foarte multe oportunităţi. Din fericire, a existat anul aceasta un proiect semnat de cei de la Comunităţi Creative.” Gabriela Ene: „Niciodată nu este suficient, fiindcă dorinţa tinerilor este aceea de a percepe cam tot ce e în jurul lor şi de a se auto-perfecţiona .Voi le-aţi oferit altceva: posibilitatea de a realiza un spectacol de teatru şi de a-l vedea cu ochiul liber şi zic eu că implicarea este lucrul cel mai necesar pentru cei tineri.” 22
    • Gheorghe Dican: „Tinerii din oraşul nostru nu beneficiază de suficiente programe, iar ele sunt cu atât mai benefice cu cât manipularea este prezentă la fiecare pas în interesul unor cercuri de oameni care au scopuri politice şi economice, în condiţiile în care mesajele subliminale sunt ingurgitate de către toată lumea fără să fie conştientizate.” Laura Zamfiroiu: „Nu există suficiente programe. Ar trebui ca tinerii cu iniţiative cum aţi fost voi să acceseze fonduri europene pentru implementarea unor proiecte de acest gen.” Daniela Popescu: „Consider că tinerii din Râmicu Vâlcea beneficiază de o serie de programe şi activităţi de dezvoltare personală, civică şi profesională şi chiar am auzit despre activitatea pe care o desfăşoară cei din cadrul proiectului Comunităţi Creative.” Activităţile proiectului nostru... Teodor Brucăr: „Activităţile s-au bucurat de succes, au fost promovate ca la carte, cei de acolo au muncit, au luat legătura cu mass media locală. Rămâne de văzut dacă acest proiect a fost doar o rara avis sau vor merge mai departe.” Gabriela Ene: „Voi aţi făcut un lucru nemaipomenit, fiindcă la ora actuală şcoala trebuie să lupte cu strada; mediul stradal se poate transforma şi se poate transforma în bine.” Gheorghe Dican : „Consider că aceste acţiuni pe care le-aţi creat 23
    • voi sunt destul de vizibile, pentru că oraşul este curat, mai curat decât altele, un pic mai civilizat, lumea merge cu coloana un pic mai dreaptă.” Laura Zamfiroiu: „Toate cele patru ateliere au fost potrivite tinerilor. Am văzut că au avut un feedback foarte bun la publicul care a asistat la spectacole, chiar eu am fost martor la cel din Zăvoi şi s-a aplaudat la scenă deschisă.” Daniela Popescu: „Abordarea propusă de echipa proiectului “Comunităţi Creative” din municipiul Râmnicu Vâlcea mi s-a părut destul de potrivită pentru faptul că au încercat să epuizeze toate modalităţile artistice.” Cea mai reuşită activitate... Teodor Brucăr: „Practic am participat la una singură, la cea din Zăvoi, unde câţiva tineri entuziaşti au ţinut un spectacol nu- violenţei, cu o grafică foarte nouă, ce a strâns în jur destul de mulţi spectatori.” Gabriela Ene: „E greu de spus, fiindcă oricum au fost toate foarte frumoase, însă, probabil fiindcă am fost şi eu odată copil ş mi-ar fi plăcut teatrul foarte mult, probabil cele de la teatru.” Gheorghe Dican: „Consider că toate activităţile au fost extrem de 24
    • interesante, dar până la urmă cea mai importantă a fost componenta practică. Acolo tinerii pot să dea un exemplu celor maturi de modul civilizat în care pot trăi.” Laura Zamfiroiu: „Ecologizarea pe malul râului a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte păstrarea curăţeniei, care este o veche meteahnă la români. A fost educaţie ecologică, dacă se poate spune aşa.” Daniela Popescu: „Nu aş putea alege cea mai reuşită activitate, pentru că mi s-ar părea ca fac o ierarhie a celor patru acţiuni prezentate. Cred că este vorba chiar de o sinergie şi nu s-ar putea prezenta o formă artistică fără cealaltă.” Sfaturi Gabriela Ene: „Sfatul meu este să-i căutaţi pe cei care într-adevăr au şi capacitatea intelectuală şi capacitatea materială, dar şi pe cea sufletească să poată să vă ajute.” Teodor Brucăr: „Tinerii trebuie scoşi „de după blocuri” şi aduşi alături de voi”. Gheorghe Dican: „Cred că ar trebui să fiţi mai penetranţi în rândul şcolilor.Ar trebui să vă asociaţi cu mai multe organizaţii non-guvernamentale, să vă luaţi de partea voastră profesori, educatori care pot să ajute şi să mobilizeze mai mult tinerii.” 25
    • Laura Zamfiroiu: „Cred că ar trebui implicaţi mai mulţi tineri, create noi alteliere. Spre exemplu unul de îndrumare profesională, să fie chemaţi specialişti din diverse domenii de activitate.” Daniela Popescu: „Părerea mea este că ar trebui o mai bună mediatizare, chiar şi la nivelul şcolii.” Repetarea activităţior Teodor Brucăr: „Cred că activităţile ar trebui repetate”. Gabriela Ene: „Cu astfel de ateliere ca cele din proiect, unii pot să-şi descopere chiar înclinaţii pentru viitoarea meserie. Activităţile ar trebui repetate.” Gheorghe Dican: „Acţiunile ar trebui repetate, ar trebui să fie săptămânale.” Laura Zamfiroiu: „Iniţiativa voastră este extraordinară, poate va apărea o a doua ediţie a acestui proiect, chiar şi titlul este sugestiv. Cred că astfel de activităţi ar trebui repetate de cel puţin două ori pe an.” Daniela Popescu: „Aceste iniţiative trebuie într-adevăr repetate şi extinse, pentru a atrage cât mai mulţi tineri, chiar şi adulţi.” 26
    • Tineret în Acţiune Programul Tineret în Actiune urmăreşte să răspundă, la nivel european, nevoilor tinerilor de la vârsta adolescenţei şi până la maturitate. Aduce o importantă contribuţie competenţelor, fiind un instrument important de furnizare, către tineri, a unor oportunităţi de învăţare non-formală şi informală cu o dimensiune europeană, punând în practică cadrul legal de susţinere a acestor activtăţi. Obiectivele programului sunt: • să promoveze cetăţenia activă în rândul tinerilor în general şi cetăţenia europeană în particular • să dezvolte sentimentul de solidaritate şi să promoveze toleranţa în rândul tinerilor, în special pentru a contribui la procesul de coeziune socială în Uniunea Europeana • să sprijine întelegerea reciprocă între tinerii din diferite ţări • să contribuie la îmbunătăţirea calităţii sistemelor de susţinere a activităţilor de tineret şi a capacităţii organizaţiilor de tineret din societatea civila • să promoveze cooperarea europeană în domeniul tineretului Priorităţile programului sunt: • Cetăţenia europeană • Participarea activă a tinerilor • Diversitatea culturală 27
    • • Incluziunea tinerilor cu oportunităţi reduse În 2009, Priorităţile Anuale sunt următoarele: • Anul European al Creativităţii şi Inovaţiei • Participarea activă a tinerilor la alegerile pentru Parlamentul European • combaterea violenţei împotriva femeilor • Sportul ca instrument de promovare a cetăţeniei active şi includerii sociale a tinerilor • Promovarea unor stiluri de viaţă sănătoase prin activităţi fizice, inclusiv sport • Promovarea includerii tinerilor cu dizabilităţi • constientizarea provocărilor la nivel global (cum ar fi dezvoltarea durabilă şi provocările legate de schimbări climaterice • Implicarea tinerilor în revizuirea cadrului european de cooperare în ceea ce priveşte politicile de tineret • Dialog intercultural Tineret în Acţiune presupune un set de 5 programe operaţionale prin care aceste obiective şi priorităţi pot fi atinse: Acţiunea 1: Tineri pentru Europa • 1.1 Schimburi de Tineri • 1.2 Iniţiative ale Tinerilor • 1.3 Proiecte pentru Democraţie Participativă • 1.4 Reţele Tematice Acţiunea 2: Serviciul european de voluntariat 28
    • Acţiunea 3: Tinerii în lume • 3.1 Cooperare cu Ţările Partenere din Vecinătatea Uniunii Europene • 3.2 Cooperare cu alte Ţări Partenere din Lume Acţiunea 4: Sisteme de susţinere • 4.1 Susţinerea organismelor active la nivel european în domeniul tineretului • 4.2 Susţinerea Forumului European de Tineret • 4.3 Proiecte de formare şi reţele pentru cei activi în domeniul tineretului şi în organizaţii de tineret • 4.4 Proiecte care încurajează inovarea şi calitatea • 4.5 Activităţi de informare a tinerilor şi a celor activi în domeniul tineretului şi în organizaţii de tineret • 4.6 Parteneriate • 4.7 Susţinere pentru structurile Programului • 4.8 Acţiuni de valorizare a Programului Acţiunea 5: Susţinerea cooperării europene • 5.1 Întâlniri ale tinerilor şi responsabililor cu politicile de tineret • 5.2 Susţinere pentru activităţi care facilitează o mai bună cunoaştere a domeniului tineretului • 5.3 Cooperarea cu organizaţii internaţionale Cui se adresează Programul şi cine poate candida? Programul se adresează tuturor tinerilor cu vârste cuprinse între 13 şi 30 de ani, lucrătorilor în domeniul tineretului, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale, organismelor publice locale sau regionale implicate nemijlocit în lucrul cu tinerii şi grupurilor informale de tineri. Mai precis, dacă sunteţi: 29
    • • un organism public local sau regional • un grup informal de tineri • un organism activ la nivel european în domeniul tineretului (ONGE), cu filiale în cel puţin 8 ţări participante în Program • o organizaţie guvernamentală internaţională non-profit • o organizaţie care realizează profit şi organizează un eveniment în domeniul tineretului, sportului sau culturii, atunci puteţi fi promotorul unui proiect Tineret în Acţiune, în funcţie de acţiunea şi sub-acţiunea vizată. Punerea în aplicare a Programului Tineret în Acţiune este, în mare parte, descentralizată, în scopul de a se lucra cât mai strâns cu beneficiarii şi de a exista o adaptare la diversitatea sistemelor şi situaţiilor naţionale în domeniul tineretului. Fiecare Ţară-Participantă în Program a desemnat o Agenţie Naţională. Aceste Agenţii Naţionale promovează şi implementează Programul la nivel naţional şi acţionează ca intermediar între Comisia Europeană, promotori la nivel naţional, regional şi local şi tineri. Cine implementează Programul Tineret în Acţiune? • Comisia Europeană • Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură • Agenţiile Naţionale • Alte structuri(Centrele de Resurse pentru Tineret SALTO, Reţeaua Eurodesk, Platforma Euro-Med Tineret, Structuri de foşti voluntari SEV) 30
    • Când pot fi depuse candidaturile(proiectele)? Pentru proiectele care sunt selectate la nivel naţional exista cinci termene limită de depunere a candidaturilor pe an (pentru toate acţiunile): Termenul limită Data de începere a proiectului 1 februarie Între 1 mai şi 30 septembrie 1 aprilie Între 1 iulie şi 30 noiembrie 1 iunie Între 1 septembrie şi 31 ianuarie 1 septembrie Între 1 decembrie şi 30 aprilie 1 noiembrie Între 1 februarie şi 31 iulie Pentru proiectele care sunt selectate la nivel european există trei termene limita de depunere pe an: Termenul limită Data de începere a proiectului 1 februarie Între 1 iulie şi 30 noiembrie 1 iunie Între 1 noiembrie şi 30 martie 1 septembrie Între 1 ianuarie şi 31 iulie NOTĂ! La nivel european nu pot candida decat organizaţii non- guvernamentale europene care îşi au sediul în una din ţările participante la program şi au sucursale în cel puţin opt ţări participante la program. 31
    • Pentru mai multe detalii: ROMÂNIA Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale Calea Şerban Vodă, 133, et. 3 RO - 040205 Bucureşti Tel.: +40-21-201.07.00 Fax: +40-21-312.16.82 Website: www.anpcdefp.ro www.eurodesk.ro www.ec.europa.eu/youth (Ghidul Programului) ` 32
    • teambuilding pe Capela Curs de presa scrisa Albinute-harnicute Expozitie foto la Biblioteca Judeteana 33
    • distribuirea ziarului CC "Un spectacol ratat" 34
    • 35
    • 36