TEL. 0 230 73597; 069386006
TEL. 0 230 73597; 069386006
EștiabonatlaEștiabonatlaziarulRealitateaplus?ziarulRealitateaplus?...
2 Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014ŞTIRI * EVENIMENTE
Copii fericiți, părinți bucuroși
TUDOR GHEORGHE
LA SOROCA
Ridică sal...
3Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014 EVENIMENTE * ŞTIRI
Ansamblul etno-fol-
cloric „Cimbrișor” din
comuna Sudarca va
evalua ...
4 Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014ACTUAL
Protejarea resurselor acvatice –
cauză comună și de durată
Direcția raională pen...
5Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014 PERSONALITĂŢI
Simbolic
Fără cravată… Apreciez onestitatea, puritatea sufletească
20 de î...
6 Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014
Un succes deosebit au obținut tinerii
și juniorii sambiști de la Soroca în cadrul
camp...
7Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014 SĂNĂTATE
Pagină îngrijită de Elena Celac
Pentru a afla mai multe
despre ce este Tubercul...
8 Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014PERSONALITĂŢI * CREAŢIE
PUBLICAȚIE PERIODICĂ
TEL.: 0230 3 00 10
Adresa: or. Soroca,
str...
9Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014
Газета издается с 1 января 2013
Независимый еженедельник
№ 10 (60)
Пятница, 21 марта 20...
10 Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014ИНФО * СОБЫТИЯ
Рады дети, довольны родители
ВСТРЕЧА С ТУДОРОМ ГЕОРГЕ
Поднимает зал на ...
Realitatea Plus nr.10
Realitatea Plus nr.10
Realitatea Plus nr.10
Realitatea Plus nr.10
Realitatea Plus nr.10
Realitatea Plus nr.10
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Realitatea Plus nr.10

1,070

Published on

Material realizat în cadrul proiectului „E-learning pentru Alegeri Libere și Corecte" // Săptămînal independent „Realitatea Plus”, nr.10 (60) din 21 martie 2014, pagina 3

Publicatie în cadrul campaniei Hai pe Net 2014 și a proiectului „E-learning pentru Alegeri Libere și Corecte".

Acest proiect este realizat de Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral pe lîngă Comisia Electorală Centrală (CICDE) în parteneriat cu Alianţa Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire din Moldova cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA şi co-finanţat de Fundaţia Polono-Americană pentru Libertate, prin intermediul programului RITA, implementat de Fundaţia „Educaţie pentru Democraţie" din Polonia.

Published in: News & Politics
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
1,070
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
1
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Realitatea Plus nr.10

  1. 1. TEL. 0 230 73597; 069386006 TEL. 0 230 73597; 069386006 EștiabonatlaEștiabonatlaziarulRealitateaplus?ziarulRealitateaplus? Telefonează:Telefonează: 023030010;023022149023030010;023022149 şiplaseazăşiplasează anunţulgratuitanunţulgratuit CASĂ în s. Egoreni, 27 ari de pămînt, fîntînă, aca- returi. Tel. 0gratuitgratuit CURĂȚĂTORIA CHIMICĂ „MAX-IS” la dispoziția Dumneavoastră! vopsirea confecțiilor din piele;vopsirea confecțiilor din piele; curățarea chimică a confecțiilor din textile, piele, blănuri;curățarea chimică a confecțiilor din textile, piele, blănuri; spălatul lingeriei;spălatul lingeriei; curățarea și dezinfectarea pernelor cu înlocuirea plicurilor.curățarea și dezinfectarea pernelor cu înlocuirea plicurilor. Or. Soroca, str. Traian, 17 (drumul spre baza turistică „Victoria”). Tel. 023029595 SRL „Lefrucom” vinde: - fructe uscate- fructe uscate - fructe uscate glazurate- fructe uscate glazurate - vișină în suc propriu fără sîmburi- vișină în suc propriu fără sîmburi - borcane de 1 și 3 litri- borcane de 1 și 3 litri Tel. 023029595; 069262519.Tel. 023029595; 069262519. e-mail: realitatea@rambler.ru Ziarul se difuzează în raioanele Soroca, Drochia, Donduşeni Ziarul apare din 1 ianuarie 2013 Săptămânal independent Nr 10 (60) Vineri, 21 martie 2014 Ziarul apare din 1 ianuarie 2013 Săptămânal independent ABONAREA 2014ABONAREA 2014 6 luni - 48 lei6 luni - 48 lei 3 luni - 24 lei3 luni - 24 lei 1 lună - 8 lei1 lună - 8 lei TudorGheorghe:TudorGheorghe: RealitateaPlusRealitateaPlus unziarbununziarbun launprețbun!launprețbun! După 20 de ani de așteptare, grădinițeleDupă 20 de ani de așteptare, grădinițele din satele Dubna și Egoreni au fost redeschisedin satele Dubna și Egoreni au fost redeschise Președintele PDM, Marian Lupu a avut o vizită în raionul Soroca, unde a participatlainaugurareaadouăinstitu- țiipreșcolareînsateleDubnașiEgoreni. La fel deputatul în Parlamentul RM a discutat cu sătenii despre majorarea pensiilor, soluționarea problemelor sociale din localitățile rurale, inclusiv reparația drumurilor. La finele vizitei MarianLupuaavutoîntîlnirecuactivul PDdinraionulSoroca. Citițipag.2
  2. 2. 2 Nr 10 (60) Vineri, 21 martie 2014ŞTIRI * EVENIMENTE Copii fericiți, părinți bucuroși TUDOR GHEORGHE LA SOROCA Ridică sala în picioare la fiecare spectacol și readuce în actualitate cele mai frumoase poezii ale literaturii române, dar și cântece vechi, fol- clor autentic. Marele rapsod român, Tudor Ghe- orghe, se află în Moldova într-un turneu național de primăvară. A cules deja aplauze la Călărași și Orhei și, desigur, nu a putut ca să nu vină și la Soroca. Prezența lui Tudor Gherghe, unul dintre cei mai mari artiști ro- mâni, a fost așteptată de ani de zile de către soroceni, așa că sala Palatului de Cultură a fost plină de spectatori. La concertele sale, Tudor Gheorghe nu are nevoie de pre- zentator. Fiind un excelent cunoscător și promotor al culturii naționale, dar și un mare actor, el comentează piesele interpretate, accentuează zona folclorică din care provin, valoarea și originalitatea lor. Spectatorii au dat o înaltă apreciere concertului, menționînd că aceasta este o adevărată lecție de patriotism. - De două ori am mers cu autocarul la Chișinau pen- tru ca să-l văd și să-l ascult. Astăzi a venit el la Soroca. Mai rar așa talent, așa dăruire de sine și așa mare dra- goste de neam, de limbă, de noi, românii, - a menționat Eugenia Rezuș, spectatoare. Tudor Gherghe este pentru a doua oară la Soroca. Turneul Național de primăvară al rapsodului va conti- nua la Chișinău și Strășeni. Evenimentul de la Soroca a fost organizat de Institutul Cultural Român ”Mihai Emi- nescu” din Chișinău. SOROCA -PUNCT DE ATRACȚIE PENTRU STRĂINI Circa 20 de tineri din 7 țări au venit la Soroca pentru a face cunoștință cu tradițiile obiceiurile, dar și pentru a vizita locurile pitorești din loca- litate. Vizita tinerii se datorează unui proiect, cîștigat de soroceanca Cristina Carauș. - Eu am aplicat din partea organizației noastre ”Tres Sorores” acest proiect, am găsit parteneri peste hotare care au ales tinerilor ce participă la trainingul de la So- roca. Proiectul se numește ”Tinerii în Acțiune” sponso- rizat de Comisia Europeană a Audiovizualului. Scopul proiectului este de a informa tinerii participanți despre noul tip de media, care sunt rețelele de socializare, blo- gurile și altele. Desigur am făcut și schimb intercultural între tineri, - a spus coordonatoare proiectului, Cristina Carauș. În cadrul trainingului de la Soroca, care a durat 10 zile, sunt implicați cîte 3 tineri din 7 țări: România, Azerbaidjan, Estonia, Armenia, Italia, Slovenia și Mol- dova. Și fiindcă toate activitățile să fie pe înțelesul tu- turor, acestea sunt desfășurate în limba engleză. Totuși oaspeții au menționat că sunt dornici să ne cunoască limba, tradițiile, obiceiurile și, desigur, să ne viziteze și locurile pitorești. În program sunt incluse excursii la Cetatea Sorocii, Lumînarea Recunoștinței, Mănăstirea Cosăuți și Dealul Țiganilor. Elena CELAC RealINFO Saraievo a găzduit un seminar organizat de Adunarea Parlamentară NATO Președintele delegației Parlamentu- lui Republicii Moldova la Adunarea Parlamen- tară NATO, PLDM-istul Alexandru Cimbriciuc participă la cel de-al 85- lea Seminar Rose-Roth, care se desfășoară la Saraievo, în perioada 18-20 martie. Reuniunea cu genericul „Securitate și democrati- zare în Balcanii de Vest : consolidarea stabilității și promovarea reformelor” este organizată de Aduna- rea Parlamentară NATO în cooperare cu Adunarea Parlamentară a Bosniei și Herțegovinei și cu spriji- nul Ministerului Apărării al Elveției. La seminar partici- pă Președintele Adună- rii Parlamentare OSCE și Speaker al Parlamentului Muntenegru, Ranko Krivo- kapic, Președintele Camerei Reprezentanților a Bosniei și Herțegovinei, Milorad Zivkovic, raportorul gene- ral al Comitetului pentru Apărare și Securitate al AP NATO, Julio Miranda Calha, directorul Departa- mentului pentru integrarea euro-atlantică și partene- riat din cadrul Cartierului General al NATO, James H. Mackey, alți oficiali și re- prezentanți ai organizațiilor internaționale. Programul Rose-Roth, inițiat în 1991, reprezintă un program de cooperare cu fo- rurile legislative din Europa Centrală și de Est și include o serie de seminare având ca tematică probleme de secu- ritate și apărare de interes comun. Laura, 3 ani: ”Mie imi place că sunt jucării, sunt așa mulți-mulți copii, mie îmi place tare să mă joc”. O asemenea reacție și bucurie au avut-o toți locuitorii din satele Dubna și Egoreni din raionul Soroca. Aceștea au fost nevoiți să aștepte 20 de ani ca în localitatea lor să funcționeze din nou grădinița. La evenimentul de in- augurare au fost prezenți oaspeți de vază, președintele PDM, Marian Lupu, președintele raionului Victor Său, vice președintele raionului Vladimir Nicuța și alte persoane oficiale. - Spre deosebire de foarte multe localități din țară, unde grădinițele au nevoie de îmbunătățirea condițiilor, la Dubna și la Egoreni avem altceva, aici de cicra 20 de ani n-a funcționat gradinița. Vă imaginați ce lovitură este pentru dezvoltarea copiilor, pentru capacitățile lor de socializare. Astăzi, asistăm la o grădiniță nu renovată, dar inaugurată de la zero. Lucru care oferă noi posibilități pentru comunita- tea locală pentru părinți, pentru dez- voltarea copiilor, pentru pregătirea lor școlară. Aceste deprinderi niciodată în mod individual, acasă, în condițiile satului din rep. Moldova nu poți să le ei. Cu toții împreună administrația pu- blică centrală , inclusiv fracțiunea PD, proiecte atrase din afară, alocări de la bugetul de stat, de la cel raional, am contribuit pentru ca acest obiectiv să fie realizat, - a menționat președintele PDM, Marian Lupu. Atît în satul Dubna, cît și în sa- tul Egoreni la moment grădinița este frecventată de circa 20 de copii, ast- fel funcționînd cîte o singură gru- pă -mixtă. Atît primarii, cît și șefele instituțiilor speră ca acestea să fie mai multe. - La moment avem o singură gru- pă -mixtă, sperăm să fie mai multe pe viitor. Frecventează 22 de copii, dar avem 35 de cereri, - a menționat Ala Panarenco, șefa grădiniței din satul Dubna. - Era o necesitate foarte mare des- chiderea acestei grădinițe, personal sunt foarte satisfăcut că astăzi am reușit să facem visul realitate satul Dubna are gădiniță! Chiar din prima zi, pe fața copilașilor am văzut bucuria și atracția de a veni la grădiniță. Avem condiții foarte bune, reparație capita- lă, mobilier nou, încălzire cu gaz, apă rece-caldă, e o bucurie enormă, - a menționat Valeriu Pruteanu, primarul satului Dubna. - În satul Egoreni grădinița n-a mai funcționat de 17 ani. Acum a fost re- deschisă sau mai bine zis din nou cre- eată, se află într-un bloc cu gimnaziul din sat. Noi vom crește picii și de-aici îi vom da direct la școală. Suntem foarte mulțumiți, - a menționat Iulia Mutruc, șefa grădiniței din satul Egoreni. La fel de mulțumiți sunt și părinții care de acum în colo vor avea unde să- și aducă odraslele, ei recunosc că la sat întotdeauna este foate mult de lucru. - Eu am o fetiță de 6 anișori, este în grupa pregătitoare. E foarte bine că s-a deschis grădinița, aici copilul meu este în siguranță. Învață, mănîncă, doarme, sunt niște condiții foarte bune, - spune o mamă. - Înainte ne descurcam foarte greu, acum îmi pare foarte bine că s-a des- chis grădinița. Avem unde lăsa copii, în timp ce noi mergem să preculcram pămîntul sau să facem alte lucrări pe lîngă casă, - a menționat o altă mamă. Potrivit conducerii raionului Soroca, anul acesta au fost deschi- se 6 grădinițe în raion. La moment instituțiile preșcolare lipsesc în 3 localități , este vorba de satele Visoca, Rudi și Tatarăuca Veche. - Noi avem în planul nostru de ac- tivitate susținerea instituțiilor, inclusiv preșcolare în localitățile rurale și în acest an urmează să fie niște alocații de mijloace financiare importante fă- cute de Guvernul Român pentru rep. Moldova. Atît autoritățile locale, cît și instituțiile de învățămînt s-au inclus ac- tiv în aceasta activitate. Este vorba de o alocare de peste 13 mln de lei numai ra- ionul Soroca, - a spus Vadimir Nicuța, vicepreședintele raionului Soroca. Potrivit primarilor, redeschiderea gradiniței în satul Dubna a costat circa 900 de mii de lei, iar în satul Egoreni circa 200 de mii de lei. Elena CELAC Stimate domnule Victor Său! Avem o deosebită plăcere să vă adresăm cele mai sincere felicitări, urări de sănătate, fericire, realizări mari în îndeplinirea mandatului Dvs. de onoare și de mare responsabilita- te. Apreciem foarte mult dedicația și contribuția Dumneavoastră în dez- voltarea și promovarea raio- nului Soroca. Deținînd funcția de președinte al raionului Soroca ați reușit să consoli- dați o echipă atît de bună. An de an și în fiecare activitate veți avea sprijinul nostru, iar puterea de muncă să fie împlinită de aprecieri și respect. Vă dorim sănătate, împliniri alături de familie, prieteni, iar respectul și solidari- tatea să vă ghideze pașii spre succes. La mulți și fericiți ani! Membrii aparatului Președintelui Raionului Soroca
  3. 3. 3Nr 10 (60) Vineri, 21 martie 2014 EVENIMENTE * ŞTIRI Ansamblul etno-fol- cloric „Cimbrișor” din comuna Sudarca va evalua pe scenele țării în costume noi. De o surpriză plăcută în acest în- ceput de primăvară au avut parte membrii ansamblului etno-folcloric „Cimbrișor” din comuna Sudarca, raio- nul Dondușeni. Această formație muzicală e un ade- vărat purtător al datinilor și tradiției populare. Repertoriul ei e format din cîntece vechi și frumoase, adunate pe parcursul anilor în special de la vîrstni- cii din localitățile dondușenene. Prin in- terpretările sale, „Cimbrișor” dovedește tuturor irepetabilitatea și autenticitatea creației populare. Acest ansamblu muzical activează de mai mult de trei decenii. În acești ani a reușit să cîștige inimile multor fani, îndrăgostiți de cîntecul popular, dar și să devină învingător la numeroase festi- valuri și concursuri de cîntece. „Noi pledăm ca cîntecele populare să fie apreciate la justa lor valoare. Pe lîngă faptul că sînt într-adevăr foarte frumoase, dar și ne vorbesc despre pro- funzimea sufletului moldoveanului. Așa sîntem noi, moldovenii. Cîntăm la bine, la fel și cînd ne este greu. Conducîndu-ne de rolul cîntecului în viața de zi cu zi, toți membrii colec- tivului se gătește cu o deosebită serio- zitate de concerte prin care urmează să demonstrăm tuturor măiestria și talen- tul nostru”, a spus Eugeniu Ungureanu, conducătorul ansamblului etno-folclo- ric „Cimbrișor”. La fel ca și multe formații folclo- rice din țara noastră, „Cimbrișor” se ciocnește cu multe probleme, printre care și lipsa costumelor populare. Cunoscînd greutățile acestui co- lectiv artistic, în ajutor, recent le-a ve- nit președintele Organizației de Femei a Partidului Democrat din Moldova Valentina Buliga, Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Fiind în raionul Dondușeni pentru a aduce tuturor doamnelor felicitări și flori cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, Valentina Buliga a dăruit îmbrăcăminte populară celor de la „Cimbrișor”. Ofici- alul a menționat importanța activității acestui ansamblu muzical, dorindu-le și în continuare să bucure inimile oameni- lor cu cîntece din ce în ce mai frumoase. Andrian ROTARU FECIORUL BĂNUIT DE OMORUL MAMEI Recent locuitorii satului Nicoreni din raio- nul Drochia au rămaș șocați de cele întîmplate în localitate. Cu cîteva zile în urmă a fost depis- tat cadavrul unei femei în vîrstă de 52 de ani, ce avea semne de moarte violentă. Iar în urma investigațiilor operative și pe urme fierbinți, polițiștii l-au reținuit pe bănuit. Acesta e fecio- rul victimei, un tînăr de 29 de ani. Potrivit procurorilor din Procuratura raionului Dro- chia, în prezent se duce un lucru de investigare a cazului și de stabilire a tuturor circumstanțelor comiterii crimei. Dacă va fi stabilită vinovăția bănuitului, dînsul riscă să- și petreacă următorii ani după gratii. Din spusele procurorilor, violența în familie e o pro- blemă acută la Drochia. Pe parcursul anului trecut pe te- ritoriul raionului au fost depistate 5 astfel de infracțiuni, dintre care una a fost soldată cu decesul victimei. 18 ANI DE PUȘCĂRIE PENTRU OMORUL CAMARADULUI DE BEȚIE Recent, un complet din trei judecători din cadrul Judecătoriei raionului Drochia l-au con- damnat la 18 ani de pușcărie pe un infractor care în toamna anului trecut a omorît cu bestia- litate un consătean și i-a încendiat casa pentru a ascunde urmele crimei. E vorba despre Ruslan Tatari, locuitor al satului Corbu din raionul Dondușeni. În noaptea de 21 spre 22 octombrie 2013, aflîndu-se în locuința unui bătrîn de 78 ani, cu care deseori consumau băuturi spirtoase. Astfel, în rezultatul unei beții, dînșii s-au luat la ceartă, iar tînă- rul în vîrstă de 34 de ani l-a lovit pe bătrîn cu un cuțit. Apoi, pentru a induce în eroare oamenii legii, Ruslan Ta- tari a incendiat casa bătrînului. Însă în scurt timp polițiștii l-au reținut pe infractor. Iar în cadrul audierilor, dînsul a recunoscut vina. E de menționat, că anterior Ruslan Tatari a fost ju- decat pentru furt, tîlhărie și infracțiuni ce țin de păstra- rea ți comercializarea substanțelor narcotice. Andrian ROTARU Pînă nu demult locuitorii satelor Tîrnova, Cernoleuca, Climăuți erau incomodați de a circula spre orașul Dondușeni. Unii achitau în plus pentru că trebuiau să parcurgă un drum dublu, pentru a ajunge la centrul raional, alții apelau la alte servicii auto, neavînd o rută stabilă. Aceste plîngeri și nemulțumiri au fost soluționa- te de către directorul autogării Dumitru Cherpec, nemijlocit cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii drumurilor, ministru Vasile Botnari. - Am căutat și am stabilit noi contrac- te cu prestatorii de servicii auto, astfel sa- tisfăcînd doleanțele călătorilor. Unele rute au fost preluate, evitînd cauzele dispariți- ei acestora. Cel mai important fapt este că călătorii vor economisi atît banii, cît și timpul, de altfel acesta a fost și scopul propus în planul de activitate – totul în fa- voarea cetățenilor, a subliniat dl Cherpec. Cei peste patru mii de locuitori ai sa- tului Tărnova se bucură de cinci microbu- se noi, care pleacă zilnic spre Dondușeni la orele 7.00 și 10.300, inclusiv și din cele mai îndepărtate raioane ale satului. Locuitorii satului Cernoleuca achită pentru drumul parcurs spre centrul raio- nal 8 lei în loc de 11 lei. Aceștia mai eco- nomisesc și la capitolul timp, deplasîndu- se direct spre sat, evitînd înconjurul prin alte localități. Au răsuflat mai ușor și cei de la Cli- măuți, păstrînd tur-retur în buzunar 6 lei. La moment se discută și posibilitatea de a reînnoi ruta Arionești-Otaci, căreia îi simt lipsa călătorii. Soluția acestor probleme vine în urma vizitei în teritoriu a președintelui Partidu- lui Democrat din Moldova Marian Lupu, care nu numai a făcut cunoștință cu pro- blemele cotidiene a dondușenenilor, dar și le-a rezolvat. Nicolae ROMANIUC RealINFO Costume populare pentru „Cimbrișor” Luna martie este nu numai începutul primăverii, cînd în adresa femeilor vin cele mai multe cadouri și aprecieri, dar mai este și timpul cînd însăși doamnele fac niște totaluri la realizările anului. Acest subiect a fost tema discuției a celor peste cinci sute de doamne democrate din raionul Dondușeni, care s-au întrunit pen- tru a „număra bobocii”, dar și-au propus și noi realizări. - Participarea activă a fe- meilor în viața social-politi- că și economică a raionului Dondușeni, asigurarea unui schimb continuu de expe- riență între membrele OF PDM, conlucrarea produc- tivă cu organizațiile persoa- nelor în etate și de tineret, ajutorul acordat familiilor social-vulnerabile, organi- zarea diferitor acțiuni im- portante – acestea și multe alte lucruri importante sunt permanent în vizorul nos- tru, - s-a expus președintele OR a OF a PD Emilia Lopa- tenco. Rolul femeii în societa- te a fost apreciat și de către Victor Chiriac, președinte- le organizației teritoriale a PDM Dondușeni, Vadim Lesnic, coordonatorul orga- nizației teritoriale, membrii biroului executiv, aleșii lo- cali și alți invitați. Invitatul de onoare al evenimentului dat a fost ministrul muncii, protecției sociale și a famili- ei, președintele organizației de femei a Partidului Demo- crat Valentina Buliga. - Femeile nu trebuie pri- vite numai ca reprezentante a unei mișcări democratice, ci să devină parteneri adevă- rați în consolidarea demo- crației. Acesta este și scopul principal, de care trebuie ținut cont permanent, - a menționat dna Buliga. Doamnele prezente la activitatea festivă au mai decis de a da start unei aso- ciații obștești „Femeia con- temporană – Dondușeni”, care deja are un plan de ac- țiuni. Vadim Lesnic, la în- cheierea festivității, a mul- țumit doamnelor pentru activitatea desfășurată, menționînd: - Bucuria succesului, stimate doamne, să vă în- demne spre noi realizări. Să fiți iubite, înconjurate de oameni buni, demne de respect nu numai în luna martie, ci în fiecare zi a anului. Sărbătoarea a culmi- nat cu un program artistic și prin faptul că doamnele au primit în dar un buchet de flori și mărțișoare de la oficiali. Nicolae ROMANIUC Femeile din Dondușeni devin mai importante pentru viața social-politică și economică a raionului Pasagerului îi stă bine cu leul în buzunar Material realizat în cadrul proiectului „E-learning pentru Alegeri Libere și Corecte" Accesibilitatea la vot a persoanelor cu dizabilitati lo- comotorii sau Demers pentru accesibilitatea la vot a per- soanelor cu dizabilitati locomotorii „Decelemaimulteori,persoanelecudizabilităținuau posibilitatea să participe la vot în incinta secțiilor de vo- tare, deoarece nu există o accesibilitate bună în clădiri... Alegerile au loc cu o periodicitate de o dată la doi ani. Grădinițele, școlile, bibliotecile, casele de cultură - loca- luri, unde se organizează secțiile de votare, sunt instituții publice. Accesibilizarea conform normelor a intrărilor în clădirile unde ele sunt amplasate ar oferi posibilitatea să beneficiem de serviciile lor în fiecare zi. Moldova este o țară mică. Populația noastră nu este așa de mare. Practic, dacă e să ne uităm în jur, numaide- căt cineva din rudele sau prietenii, sau apropiații noștri are o dizabilitate, nu neapărat locomotorie. Dar ce facem noi pentru aceste persoane? Practic, de multe ori nu se face nimic...Ne ascundem în propriile probleme, încercăm să le rezolvăm și nu ne uităm împre- jur. Dar, în orice moment poate apărea o problemă de sănătate, la părinții noștri poate apărea o problemă de sănătate și atunci ce facem noi? Pur și simplu dăm din mâini și spunem că uite, nu ne-am gândit mai înainte sau că nu putem să facem... Eu propun ca fiecare cetățean al acestei republici, în special, acei care stau undeva la masă și semnează anu- mite documente, să se gândească nu numai la viitorul lor. Dar să se gîndească la viitorul apropiaților lor. Atunci cînd vedem o mamă tînără, care este fiica cuiva sau este soția cuiva și care duce căruciorul în brațe la policlinică sau spital; un bătrîn care vrea să iasă din casă și să mear- gă la o instituție să beneficieze acolo de servicii, nu poate să ajungă acolo, deoarece transportul sau instituția nu este accesibilă.Practic noi impunem acestei persoane să stea acasă, să fie izolată de societate. Haideți să schimbăm ceva în mentalitatea noastră și, crede-ți-mă, atunci cînd vom crea condiții pentru cei din jur, lumea se va schimba în bine". Igor MERIACRE, director executiv, Asociatia „Motivatie"
  4. 4. 4 Nr 10 (60) Vineri, 21 martie 2014ACTUAL Protejarea resurselor acvatice – cauză comună și de durată Direcția raională pentru Siguranța Alimentelor So- roca aduce la cunoștință deținătorilor de animale că la data de 26 februarie 2014 a avut loc Licitația publică pentru acordarea serviciilor de supraveghere sanitar- veterinare în teritoriul raionului Soroca. La Licitație au participat 16 întreprinderi ale medicilor veterinari care au fost contractate pentru executarea măsurilor de vac- cinare a animalelor agricole în teritoriu. Din data de 10 martie toți medicii veterinari au primit vaccinul contra bolii antrax la bovine, căprine și cabaline și în prezent se desfășoară compania de vaccinare. Pentru anul 2014 toate animalele vor fi imunizate și diagnosticate conform planului de măsuri de profilaxie a infecțiilor contagioa- se la animale. Aducem la cunoștință că vor fi vaccinate animalele neapărat care vor fi crotaliate (numerotate) conform Legii privind identificarea și înregistrarea ani- malelor nr.231 conform căreia deținătorii de animale sînt obligați să declare medicul veterinar în cel mult 7 zile despre nașterea, cumpărarea, instrăinarea, moartea sau sacrificarea animalelor. Vaccinul și administrarea lui sunt finansate din bugetul de stat, gratuit. Mai jos prezentăm tabelul medicilor veterinari cu telefoane de contact și teritoriul de acoperire. În perioada 14-17 martie 2014 în teritoriul raionului s-a efectuat compania de imunizare antirabică orală a vulpilor.Vaccinul a fost distribuit în fondul forestier ges- tionat de Agenția Moldsilva și în apropierea localităților des populate de vulpi. La petrecerea companiei date au fost implicați medicii veterinari oficiali a Direcției raio- nale pentru siguranța alimentelor, medicii veterinari de liberă practică, specialiștii și lucrătorii ÎSS Soroca, mem- brii Asociației vînătorilor și pescarilor din raion, prima- rii localităților. În total au fost folosite 2100 doze de vaccin antirabic. Rezultatul efectuării măsurii date se află sub suprave- gherea sanitar-veterinară a Direcției raionale. A.Revenco, şeful subdiviziunii teritoriale a Direcţiei raionale pentru Siguranţa Alimentelor Soroca Nr. d/r Denumirea întreprinderii contractate Telefon de contact Teritoriul de acoperire. 1 ÎI „Cociorva Victor” 0-230-2-41-15 069323731 or.Soroca, s.Rubleniţa, s.Rubleniţa Nouă, s.Hristici, s.Zastînca 2 ÎI „Muşcinschi Anatolie» 0-230-2-62-72 068496399 s.Cosăuţi, s.Iorjniţa, s.Egoreni, s.Ţepilova 3 ÎI „Mazur Nicolae” 0-230-48-8-50 069403218 s.Vasilcău, s.Trifăuţi, s.Inundeni, s.Ruslanovca 4 GGŢ „Vacarciuc Nicolae» 0-230-46-2-85 068458502 s.Voloviţa, s.Alexandru cel Bun, s.Ocolina 5 SRL „Vervet Farm” Capcelea Semion 0-230-62-2-56 069407504 s.Bulboci, s.Bulbocii Noi, s.Pîrliţa, s.Vanţina, s.Vanţina Mică, s.Lugovoe, s.Regina Maria 6 ÎI „Pînzari Sveatoslav” 0-230-77-2-99 069767057 s.Băxani, s.Schineni, s.Schinenii Noi 7 ÎI „Graur Iacov” 0-230-49-3-03 s.Vădeni, s.Dumbrăveni 8 ÎI „Motriuc Ivan” 0-230-75-1-87 s.Căinării Vechi, s.Floriceni 9 ÎI „Straton Alexandru” 0-230-41-1-07 068601807 s.Bădiceni, s.Grirorăuca, s.Şeptelici, s.Cureşniţa Nouă 10 ÎI „Cuşnir Andrei” 0-230-76-2-89 s.Iarova, s.Oclanda, s.Balinţi, s.Balinţii Noi, s.Cremenciug, s.Sobari, s.Valea, s.Livezi 11 ÎI „Toma Constantin” 0-230-41-3-08 068767018 s.Şolcani, s.Cureşniţa, s.Holoşniţa 12 ÎI „Niculiţa Maria” 0-230-43-6-45 068022827 s.Stoicani, s.Soloneţ, s.Slobozia Cremene, s.Slobozia Vărăncău, s.Vărăncău, s.Voloave 13 ÎI „Duduleanu Victor” 0-230-79-2-17 060133542 s.Dubna, s.Racovăţ, s.Redi Cereşnoveţ, s.Parcani, s.Nemireuca, s.Cerlina 14 ÎI „Cernolev Zaharia” 0-230-72-1-10 079930356 s.Dărcăuţi, s.Mălcăuţi 15 ÎI „Slonovschi Anatolie” 0-230-52-1-79 079241624 s.Visoca, s.Slobozia Nouă, s.Rudi, s.Decebal 16 ÎI „Trofaila Alexei” 0-230-52-1-44 069096712 s.Visoca II, s.Niorcani, s.Tolocăneşti, s.Tătărăuca Veche, s.Tătărăuca Nouă Cunoaște-țimediculveterinar Interviu cu dna Va- lentina RUSU, șef Direc- ție Inspecția Ecologică Soroca - Stimată dnă Valen- tina RUSU, Ziua Mon- dială a Apelor se con- semnează la 22 martie de toate structurile de mediu, dar și de organe- le administrației publice locale. Cu ce activități va întâlni Inspecția Ecolo- gică Soroca această zi? - Ziua Mondială a Apei este o inițiativă stabilită în cadrul Conferinței pen- tru Mediu și Dezvoltare a Națiunilor Unite din anul 1992, desfășurată la Rio- de-Janeiro. Consacrarea de așa nivel vorbește despre importanța apei pentru om, societate, pentru natură și conservarea biodiversității și despre gravitatea pro- blemelor generate în jurul apei. Cu ocazia acestei zile Inspecția Ecologică Soro- ca declanșează Acțiunea- concurs „Rîu curat de la sat la sat” pe întreg teritoriul raionului. - De ce resurse de apă beneficiază raionul So- roca la moment? - Raionul Soroca deține 5 rîuri și rîulețe. Râul Nistru, pe o lungime de 92,5 km, constituie granița de est a raionului, râulețul Căinari traversează raionul Soroca pe o distanță de 40 km, Bula- ta – 15 km, Racovăț – 5 km, Camenca – 15 km. Raionul nostru dispune de 167 de corpuri de apă de suprafață artificiale cu suprafața tota- lă a oglinzii apei de 408,68 ha, amplasate pe cursurile de apă și construite în albi- ile acestora, dintre care 86 sunt de folosință generală, în bază de contracte de aren- dă în scopuri de piscicultură sunt gestionate 81 de iazuri. Pe teritoriul raionului Soro- ca sunt forate 37 de sonde arteziene, dintre care func- ționează 7: pentru necesi- tăți potabile și menajere – 6 fântâni arteziene, 1 – pentru apă minerală. Populația ra- ionului Soroca se aprovizi- onează cu apă potabilă din 10031 fântâni cu alimentare din apele freatice. Conform investigațiilor de laborator a indicilor sanitaro-igienici efectuate de Centru de Sănă- tate Publică Soroca nu cores- pund normativelor în vigoa- re 80% din probele evaluate. Cauzele poluării apelor din fântânile de mină și izvoare sunt factorii antropogeni – amplasarea construcțiilor auxiliare pentru întreținerea animalelor, gunoiștilor nea- utorizate de păstrare a dejec- țiilor animaliere, haznalelor neimpermeabile de la vece- uri în zonele de protecție a fântânilor. De alimentarea cu apă potabilă prin sisteme cen- tralizate beneficiază 81% din populația urbană și numai 17% de locuitori în mediul rural. - Care sunt surse- le principale care duc la poluarea apelor de suprafață, dar și subte- rane? - Poluarea apelor de su- prafață și celor subterane este provocată de sectorul gospodăriei comunale (sta- țiile de epurare, apele uzate, deversările apelor neepurate din sistemul comunal, ma- nagementul neadecvat al de- șeurilor menajere solide în toate localitățile), sectorul agrar (dejecțiile animaliere acumulate în acumulatoare, depozitele de pesticide etc.) și sectorul energetic, alte surse, care prezintă focare de poluare continuă. Apele meteorice rezultate în urma precipitațiilor antrenează atât ape uzate de diferite tipuri, cît și deșeuri, îngră- șăminte chimice, pesticide și în momentul ajungerii în receptor conțin un număr mare de poluanți. După cum știm cu toții, problema majoră a orașului nostru este faptul că apele uzate formate în or. Soroca se evacuează fără purificare în r. Nistru. Sondele aflate la balan- ța agenților economici nu întotdeauna se întrețin la nivelul cerințelor sanitaro – igienice, pentru reparații- le curente și diagnosticarea tehnică, nu se investesc mij- loace financiare necesare. O mare parte din sondele aflate în gestiunea autorităților ad- ministrației publice locale se exploatează în lipsa autori- zațiilor de folosință specială a apei. În procesul exploa- tării primăriile întâmpină un șir de dificultăți, inclusiv de ordin financiar, cu privi- re la întreținerea sondelor, proiectarea și construcția rețelelor de canalizare și epurare a apelor menajere a localităților rurale, precum și la autorizarea lor în modul stabilit. În bugetele locale nu sunt prevăzute surse financi- are pentru perfectarea pașa- poartelor tehnice și avizelor necesare pentru obținerea autorizației de folosință spe- cială a apei. O influență mare asupra calității apelor naturale o au evacuările de ape uzate nee- purate sau insuficient epura- te de la stațiile de epurare a orașelor în receptorii natu- rali. Cele mai mari volume de ape uzate neepurate pro- vin de la sistemele de canali- zare ale localităților. Actual în raion de către Inspecția Ecologică Soro- ca sunt luate la evidență 6 miniferme animaliere. În majoritatea cazurilor fostele complexe animaliere sunt renovate pentru funcționare fără revizuirea stării tehnice a instalațiilor hidrotehnice, care sunt o sursă de polu- are a resurselor acvatice. Complexele animaliere sunt amplasate în majoritatea ca- zurilor în zona de protecție a rîurilor. Este actuală pro- blema poluării de la sectorul casnic rural, unde deșeurile animaliere sunt împrăștia- te pretutindeni, provocînd impact sporit asupra apelor freatice. - Inspecția Ecologică Soroca are un program de participare în cadrul Zilei Mondiale a Apelor? - Pentru această zi, In- specția Ecologică Soroca va întreprinde următoarele ac- țiuni: - salubrizarea fîșiilor și zonelor de protecție a resur- selor acvatice (rîuri, rîulețe, izvoare etc. – acțiuni practi- ce), - efectuarea raidurilor în zonele de protecție a obiecti- velor acvatice, - desfășurarea orei eco- logice în instituțiile de învă- țămînt preuniversitare, - publicarea în presa lo- cală a materialelor tematice. - Stimată dnă Valenti- na Rusu, Vă mulțumesc pentru cele comunicate și Vă doresc ca acest eve- niment de mediu să fie unul rezultativ în activi- tatea Dumneavoastră. NOI VICTIME ALE INTOXICAȚIILOR CU FUM Deși au rămas zile numărate pînă cînd se va încheia sezonul rece al anului, la Drochia fumul de la sobe continuie să facă noi jertfe. Astfel, recent în satul Zgurița a fost depistat cadavrul cet. Andrieș Ion, care s-a intoxicat cu monoxid de car- bon. Colaboratorii Serviciului Situații Excepționale Dro- chia spun că acesta e al șaselea caz de intoxiație cu fum produs de la începutul anului pînă în prezent. Din aceste considerente pentru evitarea acestor situații e de dorit ca oamenii să manifeste o atitudine cît mai conștiincioasă față de respectarea regulilor antiincendiare. Andrian ROTARU RealINFO Necăjiți și istoviți de boală, chinuiți de amintiriile care le face viața din ce în ce mai amară... Prin această descriere îi putem iden- tifica pe mulți veterani ai războiului din Af- ganistan, în special pe acei cărora soarta le-a ursit să se întoarcă aca- să de pe cîmpul de luptă fiind răniți de gloantele inamicului. Cu părere de rău, mulți dintre afganezi, anume per- soanele cu disabilități cu di- verse grade de invaliditate, se află într-o situație difici- lă. Dînșii, avînd o pensie de invaliditate mică, suportă mari cheltuieli pentru pro- curarea medicamentelor. Pe parcursul mai mul- tor ani în afganezi din ra- ionul Dondușeni, aflați în dificultate, devin membrii formației muzicale „Eco- ul Afganistanului” (con- ducător artistic, capitanul în rezervă Ion Țurcanu, președintele Uniunii Vetera- nilor Războiului din Afganis- tan a raionului Dondușeni). Membrii acestui co- lectiv muzical concertează prin țară și prin străinătate, prezentînd concerte de bi- nefacere. Banii adunați sînt cheltuiți la susținerea ma- terială și financiară a cama- razilor de arme, a familiilor ostașilor-internaționaliști care nu s-au întors de pe cîmpul de luptă, pentru in- staurarea plăcilor memoria- le în localitățile de unde sînt afganezii căzuți cu moarte de erou. „Se zice că timpul vin- decă și totul poate fi uitat, însă ecoul sîngeros al Afga- nistanului mai dăinuie și în prezent în sufletele și inimi- le celor care am trecut prin acest război. Afganistanul a rămas în memoria noastră, a celor care am luptat pe meleaguri străine pledînd pentru instaurarea păcii în casele oamenilor. Deși noi, ostașii internaționaliști, eram din diferite localități, ba chiar și țări, am rămas frați pe vecie. Războiul ne-a unit și e de datoria noastră să ne ajutăm unul pe altul.”, a spus Ion Țurcanu. Acest ansamblu a fost format cu 3 decenii în urmă și pe parcursul anilor, prin programele sale muzica- le formate din cîntece pa- triotice vorbesc tuturor despre fărădelegile războ- iului și vitejia ostașilor- internaționaliști. „Ecoul Afganistanului” e bine cunoscut atît în țara noastră, cît și departe de ho- tarele ei. Această formație muzicală a devenit laureat a mai multor concursuri internaționale ale cîntecu- lui afganez, la fel și a altor festivaluri din Moldova și Ucraina. Andrian ROTARU Uniți pe vecie prin războiul din Afganistan
  5. 5. 5Nr 10 (60) Vineri, 21 martie 2014 PERSONALITĂŢI Simbolic Fără cravată… Apreciez onestitatea, puritatea sufletească 20 de întrebări pentru Ana BEJAN, profesoară - De la ce vîrstă Vă amintiți copilăria? - Copilăria nu este nu- mai o vîrstă fizică, ci și una spirituală. La țară am par- curs vîrsta spirituală. Co- pilăria zidește omul. Îmi amintesc copilăria de la vîrsta de 3 – 4 ani. Și prima mea amintire este revenirea tatălui meu din armată, pa- tefonul, pe care l-a adus și cînta în „Casa mare”. - Care-s cele mai plă- cute clipe din frumoasa copilărie? - Stativele, cîrlanii cu scai în coadă și cu mărțișor la gît, rîul unde se ghileau pînzele, unde se topea cîne- pa și se arătau în fața apei străvezii mulți pești ador- miți de izul tare, lumina pa- lidă a lămpii, la care citeam, caierul de lînă și fusul, care se rotea în mîinile mamei și bunicii. - Ce ați deprins în primul rînd de la pă- rinți, ce ați preluat de la ei? - Părinții m-au învățat să muncesc și să fiu respon- sabilă. - Care trăsături de caracter apreciați cel mai mult la oameni? - Apreciez oamenii fru- moși, frumoși moral și spiri- tual: sinceritatea, demnita- tea, cumsecădenia și bunul simț. - Dar care le dezapre- ciați? - Cel mai mare păcat este mîndria. Pentru mîndrie au căzut îngerii din cer. - Cu ce trăsături de caracter personale Vă mîndriți? - Iertarea e una din ca- litățile mele. A ierta, însă, înseamnă a renunța la tine însăți. Recunosc, îmi vine greu să iert, dar a ierta este un dar de la Dumnezeu. Și- mi duc această cruce. - Care e punctul vul- nerabil în comportarea personală? - Omul nu este perfect desăvîrșit. El tinde spre aceasta. Am mai multe puncte vulnerabile: sunt prea emoțională, îmi lip- sește de multe ori echilibrul sufletesc. - Ce amintiri Vă leagă de locurile copilăriei, ti- nereței? - Mi-i dor de copilăria mea: bunei, părinți, casa părintească, harbuzăria și livada bunelului, zilele de sărbătoare. Permanent mă urmărește acest dor. - Ce înseamnă pen- tru Dumneavoastră cu- vintele baștină, țară, Patrie? - Iubirea de neam trebu- ie să devină o religie, „Cine n-are dor de plai/ Se subție ca un pai”, spune Grigore Vieru. Și vîntul îl poartă ca pe o scamă. - Aveți mulți prieteni și ce înseamnă o priete- nie adevărată? - Prietenia e o deschide- re sufletească către toată lu- mea. „Creștinul este prieten cu toții și nimeni. Iubește pe toți și fugi de toți” spune Savatie Baștovoi. Subscriu și eu. - Cum Vă petreceți timpul liber? - Am foarte puțin timp liber. Sunt un om, care do- rește să-și trăiască clipa frumos. Sunt un om de ati- tudine. Îngrijesc multe flori, animalele de pe lîngă casă, citesc. - Dacă ați întoarce roata vieții, la ce timp ați opri-o? - Roata vieții, care ne macină, ași opri-o la vîr- sta copilăriei. A fost atît de frumoasă și nevinovată. Co- pilul din om nu trebuie să moară niciodată. - Cum Vă stimulează familia activitatea? - Familia îmi este ceta- tea în care mă retrag atunci cînd sunt rănită. - Ce Vă mai pasionea- ză în afară de activitatea de bază? - Activitate de bază nu mai am. Colaborez cu mulți intelectuali de valoare și re- alizăm lucruri frumoase, ce țin de domeniul culturii. - Ce ați alege între o carte citită și o emisiune televizată sau navigare pe Internet? - Am crescut și m-am zi- dit în carte, fiind profesoară de limbă și literatură româ- nă. Prioritară este lectura și puținele emisiuni televizate. Un om fără lectură nu poate fi integru. Cartea este o legă- tură cu veșnicia, cu sacrul, cu cunoașterea. - Credeți că sînteți împlinită în viață sau a mai rămas ceva de fă- cut? - Sunt un om împlinit. Oamenii împliniți îl au în suflet pe Dumnezeu. Scria cineva că omul cuprins de mîhnire și deznădejde este răpit de diavol. „La 14 ani flămînd – pîi- nea, La 25 de ani îndrăgostit – nimic mai frumos decît dragostea, La 70 de ani – nu-i nimic mai important decît viața. Pînă la lacrimi mi-i dra- gă viața”, Grigore Vieru. Nimic mai dramatic decît omul fără ideal. - Cîți bani ar trebui să aibă un om ca să fie fericit? - Lăcomia este un mare păcat. Trebuie să ai atîțea bani, ca să poți trăi decent, nu în lux, dar în plăcere su- fletească, care naște și feri- cirea. - Dacă ați începe via- ța de la început, unde ați face corective? - Multe ași corecta, dar viața ași trăi-o la fel. - Ați scris cîndva o poezie? - N-am scris nici o poe- zie. Citesc doar poeziile de mare calitate (valoare) ale poeților mei preferați: Lu- cian Blaga, Ion Barbu, Ioan Alexandru, Tudor Arghezi, Adrian Păunescu, Grigore Vieru… - Aveți o anecdotă nouă? - Îmi plac oamenii spiri- tuali. Citesc unele anecdote. Îmi plac, dar le uit. Mintea mea e ocupată de alte pro- bleme. Interlocutor, Ion SPINEI NINA NECULCE, JURNALISTĂ: Despre doamna Ana Bejan pot scrie și vorbi la ne- sfârșit. O cunosc de aproape trei decenii. Am avut și am o colaborare și o relație frumoasă de prietenie cu dum- neaei. Face parte din oamenii care știu atât de frumos să așeze timpul pe fața lor! Felul în care-și poartă vârsta este de invidiat. E mereu în acțiune, mereu implicată în activități sociale și culturale. Dacă l-am avut pe Tudor Gheorghe la Soroca, e meritul dânsei în primul rând. Datorită unui efort neîntrerupt, prin mai multe insti- tuții din oraș și raion se perpetuiază atâtea expoziții itinerante din partea Institutului Cultural Român de la Chișinău! Anei Bejan îi datorez cele mai frumoase inter- viuri cu personalități marcante venite la Soroca: marele lingvist al lumii,Eugen Coșeriu, poeții Adrian Păunescu, Grigore Vieru, preoții Mihail Milea și Gheorghe Saftiuc și încă atâțea alții. Tot respectul pentru tot ce face, pen- tru că știe să-și spună deschis gândurile și știe să fie așa cum este. NATALIA VRANCEAN, REDACTOR ȘEF „REALITATEA PLUS”: La una din sărbătorile festive Ana Bejan a zis, că adevărații profesori rămîn mereu în sufletele copiilor, și mor odată cu ei. Regret, că am cunoscut profesorul Ana Bejan numai la două lecții. Spunea cineva din criticii li- terari, că dacă Nicolae Labiș ar fi scris numai poemul „Moartea căprioarei”, oricum ar fi fost recunoscut ca unul din cei mai valoroși poeți ai neamului românesc, așa ași spune și eu, Ana Bejan este profesorul care tră- iește în inima mea. În cei mai frumoși ani de studii la liceul „C. Stere”, unde director era Ana Bejan, am cunoscut personalități marcante a neamului românesc: Grigore Vieru, Doina și Ion Aldea-Teodorovici, Adrian Păunescu… Pe mulți alții i-am cunoscut citindu-le cărțile, așteptînd cînd îmi vine rîndul la bibliotecă. Prima bibliotecă a cărții românești posibilă la liceu, dar în general în raion, datorită Anei Bejan. Liceul avea suflet. Sunt bucuroasă că mi-am pe- trecut copilăria în același sat din care vine Ana Bejan, Căinarii Vechi. Sat care a născut veșnicia. ELENA SPINEI, POETESĂ: Ana Bejan mi-a fost profesoară în școală. Au trecut peste douăzeci de ani de atunci, dar Dumneaei îmi este și îmi va fi învățătoare. Spun – învățătoare, deoarece de fiecare dată cînd o ascult sau discut cu Dumneaei, învăț cîte ceva. Uneori acest „cîte ceva” cuprinde mult mai mult decît, aș zice, un curs de lecții sau seminare. Nu vreau să recurg la cuvinte patetice și expresii sofisticate. O spun din inimă. O spun cu inimă. Îmi amintesc lecțiile din școală. Aveam pe atunci față de această femeie un sentiment deosebit, care mărginea cu frica. Timidă din fire, mă tulburam grozav cînd trebuia să răspund: mi se părea că nu voi spune ceea ce ar trebui sau cum ar fi trebuit… Acest sentiment mă face și în ziua de azi să aleg cu multă grijă cuvintele în discuție cu Dumneaei. Cred, nu voi depăși nicicînd bariera aceasta din sufletul meu și nici nu doresc. Mă bucur nespus că o avem în preajmă – o femeie îndrăzneață, care știe a spune lucrurilor pe nume, o femeie care ține la tradiții, neam, cultură.
  6. 6. 6 Nr 10 (60) Vineri, 21 martie 2014 Un succes deosebit au obținut tinerii și juniorii sambiști de la Soroca în cadrul campionatului Republicii Moldova, care s-a desfășurat de această dată în or. Bălți. Tinerii sportivi antrenați de către antrenorul emerit al Republicii Moldova Ștefan Dragan au cuce- rit 10 medalii de diferită probă. Cel mai bun rezultat l-a obținut totuși Gheorghe Blanaru, care studiază la liceul sportiv din Chișinău și de această dată a ocu- pat primul loc în categoria de greutate de 74 kg. La același liceu mai studiază și frații-gemeni Ghenadie și Andrian Boico, care la actualele competiții în catego- ria de greutate de 68 kg au ocupat respectiv locurile premiante 2 și 3. Încă o medalie, cea de bronz, a cuce- rit Marin Tătărescu, de la același liceu, în categoria de greutate de 70 kg. Sora lui Marin, Corina, însă, elevă la liceul „C. Stere” a obținut argintul în greutatea de 65 kg. Medalii de argint de asemenea au obținut în ca- tegoriile lor de greutate Mariana Mînzat (liceul „Ion Creangă”), Alina Chiroșca (s. Rublenița), Maxim Ce- tulean și Gheorghe Gheorghieș (ambii de la liceul „C. Stere”). Medaliat cu bronz a mai devenit Alexandru Mironov, elev la liceul „C. Stere”. SPORT-CURIER Echipa BC „Soroca Baschet”, antrenată de lucră- torul emerit în cultură fizică și sport din RM Serghei Crudu continuă șirul victoriilor în cadrul campio- natului țării, prima ligă. În prezent se desfășoară meciurile din cadrul pley-off. Conform rezultatelor sorocneilor li s-a nimerit să lupte pentru victorie cu formația „Bastаrd” de la liceul cu profil sportiv din Chișinău. Cu două săptămîni anterior baschetbaliș- tii soroceni au învins pe teren propriu la o diferen- ță de nouă puncte. Următorul meci s-a desfășurat deja în or. Chișinău și sportivii noștri au cedat la o diferență de scor de patru puncte. Conform regula- mentului în faza următoare promovează echipa care acumulează două victorii. Sîmbătă în sala de sport a Palatului de cultură s-a desfășurat întîlnirea deci- sivă. Gazdele au preluat inițiativa chiar din primele minute ale întîlnirii tot majorînd de la repriză la repriză superioritatea. Prima repriză s-a încheiat la un scot de 21:11 pentru soroceni, iar în cea de-a doua au mai majorat superioritatea la o dife- rență pînă la 15 puncte la un scor de 41:26. Decisivă, totuși, a devenit repriza a treia, în care gazdele au avut u superioritate vădită. Repriza s-a încheiat la o diferență de 23 puncte. Ultima repriză a întîlnirii a fost ceva mai dificilă. Pentru cinci preîntîmpinări a fost nevoit să părăsească terenul lide- rul echipei sorocene Mihail Sidelnicov și totuși, meciul a fost dus victorios pînă la final la un scor de 79:67. Sorocenii vor continua lupta pentru un loc premiant. Continuă competiți- ile din cadrul jocurilor sportive între instituții- le de învățămînt din ra- ionul Soroca. Sîmbătă și duminică în sălile de sport ale liceului „C. Ste- re” s-au întrecut amato- rii tenisului de masă. În prima zi pentru înt- îietate au luptat tinerii sportivi, elevi ai liceelor și colegiilor. La start au ieșit inițial zece echipe. Pentru început competitoarele au fost divizate în două grupe, din care primele două clasa- te pe primele locuri primeau dreptul de a continua lupta pentru întîietate. Forma- ția tenismanilor de la liceul „P. Rareș”, antrenată de Ion Jitari din prima grupă încă o dată a dovedit superio- ritatea și la prima etapă în patru întîlniri a acumulat maximum de puncte. Doar în întîlnirea cu învingătorii au cedat sportivii de la lice- ul din Racovăț și au ocupat locul doi, cu șase puncte la activ. În grupa doi pe pri- mele două locuri s-au situat respectiv echipele Colegiu- lui pedagogic și Colegiului Tehnic-Agricol. După ce în semifinale mai puternice s-au dovedit formațiile Colegiului peda- gogic și liceului „P. Rareș” s-au desfășurat finalele. În întîlnirea pentru locul trei a tenismanilor de la Colegiul Tehnic Agricol și celor din Racovăț mai puternici s-au dovedit a fi viitorii agricul- tori, care au învins la scorul de 2:1. Iar în finală formația liceului „P. Rareș” la un scor de 2:0 a fost mai superioară în fața studenților de la Co- legiul pedagogic. A doua zi la start au ie- șit sportivii-tenismani de la opt gimnazii din raion. De asemenea cei mai puternici s-au dovedit a fi tinerii te- nismani din clasele gimna- ziale ale liceul „P. Rareș”, care au învins în toate cele șapte întîlniri disputate și și-au asigurat primul loc. Locul doi cu 12 puncte la activ a revenit gimnaziștilor din Volovița. Sportivii de la gimnaziile din Schineni și Holoșnița au acumulat același număr de puncte, rămînînd a fi ambele pe lo- cul trei. Două zile de tenis Orele de educație fizică de-acum în colo vor fi mai interesante! Cel puțin în instituțiile de învățămînt din raionul Soroca. Pro- fesorii au participat la un seminat în care au învățat mai multe tehnici din atletica ușoară, Semi- narul a fost organizat de Federația de atletism din Republica Moldova. - Acest seminar face parte dintr-un program al federației care va dura 4 ani. În acest timp ne propunem să organizăm mai multe activități informaționale dar să venim și cu echipa- ment special pentru atletica ușoară în toate raioanele țării. La Soroca am venit cu un echipament sportiv care costă circa o mie de do- lari, bani oferiți din partea Federației Internaționale de Atletism. Setul va rămîne la Școala Sportivă din Soro- ca și sperăm să fie de folos copiilor care doresc să prac- tice sportul, - a menționat Constantin Negru, secretar- general Federația Națională de Atletism din Moldova. Pe lîngă partea teoreti- că, seminarul a inclus și cea practică, unde elevi din 5 instituții de învățămînt din oraș au format echipe și au concurat. Profesorii au ur- mărit cu atenție notînd tim- pii. Aceștea, au menționat că echipamentul poate fi confecționat și de sine stă- tător, doar că trebuie un pic de imaginație. Pentru rezultatele obținute, echi- pele participante au primit diplome. Președintele raionului Soroca, Victor Său, pre- zent și el la eveniment, a menționat că atletica ușoară trebuie să se dezvolte și mai mult în raion, deaceea pe viitor vor fi organizate mai multe concursuri între instituțiile de învățămînt. În raionul Soroca ac- tivează 49 de profesori de educație fizică. Elena CELAC ATLETICA UȘOARĂ ÎN DEZVOLTARE LA SOROCA Duminică în sala de sport a liceului teoretic „A. Pușkin” s-a desfășurat un turneu raional la volei cu participarea echipelor de femei. La competiții au par- ticipat cinci echipe, cele din Nimereuca, Vărăncău, Racovăț, „Sănătatea” or. So- roca și selecționata liceului „P. Rareș”. Cele mai puternice s-au dovedit voleibalistele din s. Vă- răncău (antrenor și căpitan Maria Tașnic). Locul secund a revenit tinerelor sportive de la liceul „P. Rareș” (Silvia Pu- rici), iar locul trei formației din s. Nimereuca, antrenată de Tudor Cebotari. Dimplomele și premiile respective au fost înmînate de către specialistul principal în probleme de tineret și sport Andrei Jitniuc. PREMIUL UNU PENTRU VĂRĂNCĂU Zece medalii la un campionat ÎN ETAPA URMĂTOARE Pagină realizată de Ion SPINEI
  7. 7. 7Nr 10 (60) Vineri, 21 martie 2014 SĂNĂTATE Pagină îngrijită de Elena Celac Pentru a afla mai multe despre ce este Tuberculoza și care este situația în raion am apelat la Centrul de Sănătate Publică Soroca, și anume la medicul epidemiolog, Vergi- nia Candeba. - Care este situația privind cazurile de tuberculoză (TB) în raionul Soroca? - În raionul Soroca tuberculoza la fel este o problemă prioritară de sănătate publică. Din anul 2009 nivelul morbidității (îmbolnăviri- lor caz nou) prin tuberculoza orga- nelor respiratorii este la un nivel stabil, dar mai înalt decît indica- torul mediu pe republică, Însă tot în acest răstimp a crescut numărul de bolnavi (rata lor) cu forme tar- div depistate, în forme distructi- ve, diseminate, baciliforme adică cu eliminare intensă de agent pa- togen al tuberculozei. Spre regret aceste forme tardi- ve se depistează la persoane, care muncesc peste hotare, care nu se află sub supraveghere medicală și revin în țară cînd din cauza bolii nu mai pot munci. Forme avansate ale bolii se mai depistează la persoane care au o atitudine neglijentă față de propria sănătate, care fac abuz de alcool, fumează mult. - Ce este tuberculoza? - Tuberculoza este o boală in- fecțioasă cu component social ma- jor. Boala este provocată de o bac- terie foarte rezistentă la acțiunile factorilor mediului extern numită Micobacteria tuberculozei. - Cum se transmite TB? - Se transmite pe cale aeriană prin particulele, care se conțin în picături de spută și salivă, care provin de pe urma strănutului, tu- sei persoanelor bolnave de tuber- culoză a organelor respiratorii. - TB se trasmite și prin atingere, veselă ș.a.? - De regulă Micobacteria tu- berculozei se transmite doar pe cale aerogenă și nu prin contact de suprafață. Infecția apare atunci cînd o persoană receptivă inspiră picăturile care conțin Micobacte- ria tuberculozei, acestea travers- înd cavitatea bucală și nazală, căile respiratorii și bronșiile, pentru a ajunge în plămîni. - Care este riscul sporit de molipsire cu TB? - Procesul de transmitere este ușor de realizat în familie, unde este un bolnav de tuberculoză, datorită contactului îndelungat cu bolnavul. Contactele apropiate e cazul persoanelor, care respiră acelaș aer într-o încăpere sau alt spațiu închis pentru o perioadă îndelun- gată (cîteva zile sau săptămîni și nu minute sau ore) împreună cu o persoană, care are tuberculoză pulmonară. Aceasta se referă și la persoa- nele din colective organizate cu aglomerare de persoane (clase de licee, grupe în colective preșcola- re, colegii, colective de muncă). - Ce faforizează TB? La transmitere contribuie și condițiile locative și starea sani- tară nefavorabilă: insolație insu- ficientă, umiditate crescută, sub- alimentație a persoanelor supuse riscului de infectare, abuzul de al- cool, drogodependența, fumatul, maladia SIDA asociată, alte stări de imunodificiență. În unele focare, unde există toți factorii nefavorabili expuși s-au înregistrat cîte 2-3 bolnavi din familie. - În raion, avem cazuri unde întreaga familie este bolnavă de TB? - În familia X s-a îmbolnăvit mama, care făcea abuz de alcool, întrerupea frecvent tratamentul, peste cîteva luni s-a îmbolnăvit tatăl și încă peste cîteva luni s-au infectat ambele fetițe, din care una a făcut proces tuberculos activ. Cu ajutorul Administrația Pu- blică Locală, organelor de poliție copilele au fost izolate din focar (una – la clinica Bălți, alta – sana- toriul de profil Tîrnova). Spre regret acest caz nu rămîne unic. Particularitățile biologice ale micobacteriei tuberculozei îi permit timp îndelungat (un an și mai mult) să-și păstreze virulența (proprietatea de a provoca boala) pe obiectele din mediul ambiant.. - Se știe că și la animale se întîlnește această boală. Poa- te fi transmisă TB de la ani- mal la om? - Este posibilă și calea alimen- tară prin consum a produselor alimentare de la animale bolnave, prelucrate insuficient termic. Dar această cale este puțin semnifica- tivă. - Ce vîrstă este mai mult afectată de TB? - E de menționat că proces tu- berculos – „întinerește” lui. Tot mai frecvente sunt cazurile de boală la persoane de vîrstă tînără, aptă de muncă, inclusiv adoles- cenți, la copii, inclusiv din contin- gentul de contacți cu bolnavii. - Care sunt simptomele TB? - Semnele clinice a unui proces tuberculos sunt: slăbiciune gene- rală, astenie, inapetență, transpi- rații nocturne, temperatură subfe- brilă (37,20) îndeosebi în orele de seară. - Ce include diagnostica- rea? - Diagnosticul se confirmă prin examenarea clinică a bolnavului, examenul de laborator a sputei, proba Mantoux la copii pînă la 17 ani, inclusiv și examenul radiolo- gic (fluorografie) la maturi. - Care este tratamentul? - Tratamentul în tuberculoză este de lungă durată (de la 6 la 24 luni) în dependență de evoluția și forma clinică a bolii) trebuie ad- ministrat zilnic, de exclus alcoolul, fumatul, acțiunea altor factori ne- favorabili externi. În caz contrariu tratamentul, vindecarea nu este definitivă și după o ameliorare aparentă a stării sănătății și evo- luției procesului tuberculos, starea din nou se agravează și apare așa numita recidivă. Cîteva eșecuri în procesul de tratament inevitabil duce la apa- riția formelor rezistente la medi- camentele antituberculoase și în aceste cazuri tratamentul și vin- decarea devin și mai problema- tice. În succesul tratamentului e important spitalizarea bolnavului. Din cele expuse referitor la molipsire reiese că în prevenirea apariției cazurilor de tuberculoză este important comportamentul bolnavului cu tuberculoză. - Care sunt condițiile fa- vorabile pentru un bolnav de TB? În familie bolnavul trebuie să dispună de o odaie separată caldă, uscată, bine insolată, lengerie de pat, veselă seprată, care se dezin- fectează prin fierbere în soluție de 2% sodă de bucătărie – 15 minute (vesela), albiturile se spală și se calcă, aerisirea încăperii, curățe- nia umedă cu folosirea substanțe- lor dezinfectante (după consulta- rea sau recomandările lucrătorului medical). Pentru colectarea sputei se folosesc scuipătoare, conținutul cărora și ele însăși se supun dezin- fecției, deasemenea conform reco- mandărilor medicului. E important ca membrii fami- liei să colaboreze la îndeplinirea acestor măsuri, să ceară îndepli- nirea măsurilor de protecție a in- fectării persoanelor din anturaj de către bolnav. - Care este profilaxia? - Ca măsură specifică de profi- laxie a tuberculozei se efectuează imunizarea cu vaccinul BCG a co- piilor nou – născuți și la vîrsta de 7 ani. Tuberculoza este o maladie cu caracter nu numai medical, dar și social, deaceia pentru diminuarea morbidității prin această infecție sunt necesare eforturi comune a serviciului de medicină și a socie- tății la general în diverse aspecte. - Mulțumim mult medicu- lui epidemiolog al Centrului de Sănătate Publică Soroca, Verginia Candeba pentru informația oferită. 24 martie – Ziua Mondială de profilaxie a tuberculozei. Tuberculoza poate fi tratată! În fiecare an, la data de 24 martie se celebrează în întreaga lume Ziua Mondială de profilaxie a tuber- culozei, declarată încă din 1993 de către Organizația Mondială a Sănătății ca o „urgență mondială”, sensibi- lizînd opinia publică că tuberculoza rămîne o problemă epidemiologică mondială, producînd moartea a milioa- ne de oameni anual. În anul 2014 această zi se desfășoară cu genericul „Să ajungem la cele 3 mln de persoane cu tuberculoză prin: depistare, tratare, îngrijire”. Caracterizată prin rată de mortalitate înaltă și prin costuri economico-sociale ridicate, tuberculoza, alături de malarie și infecția HIV/SIDA, constituie unul dintre obiectivele principale de combatere pe plan mondial și o problemă primordială de sănătate publică. Astfel tuberculoza este a 2-a cauză de deces de o ma- ladie infecțioasă în lume, doar infecția HIV/SIDA fiind pe locul I.
  8. 8. 8 Nr 10 (60) Vineri, 21 martie 2014PERSONALITĂŢI * CREAŢIE PUBLICAȚIE PERIODICĂ TEL.: 0230 3 00 10 Adresa: or. Soroca, str. Ștefan cel Mare 5, et. 1, bir. 114, 116 Natalia Vrancean, redactor-şef (tel.: 0230 3 00 10) Boris Todirel, redactor-literar (tel.: 0230 2 21 49) REPORTERI: Ion Spinei, Elena Țârdea-Spinei Andrian Rotaru, Elena Celac (tel.: 0230 2 21 49; 0230 2 62 22 ) DATE DE REFERINŢĂ: Cod fiscal: 1012607003918 Cont: 222471301877 RIF: 280701713 Banca: BC Banca Socială SA, filiala Soroca Codul băncii: BSCOMD2x713 REDACTOR TEHNIC: Natalia Iacubovici CONTABILITATE, PUBLICITATE : Feodora Panas Textele marcate cu P și PP reprezintă publicitate și publicitate politică Redacția nu poartă răspundere pentru conținutul materialelor publicitare Indici: 22184 (rom) 22185 (rus) Realitatea Plus apare vineri în limbile română și rusă, TIRAJ: 4000 ex. Tipar: ÎM „Edit Tipar Grup” mun. Chişinău Comanda: 353 CALENDAR ORTODOX DE STIL VECHI 2014 22 S †) Sfinții 40 de Mucenici din ie- zerul Sevastiei Pomenirea morților 23 D Sfinții Mucenici Codrat, Chipri- an și Dionisie Duminica a III-a a Postului Mare (a Sfintei Cruci) Ap. Evrei 4, 14; 5, 1-6. Ev. Marcu 8, 34-38; 9, 1. Glas 6. Voscr. 6 24 L Sfântul Ierarh Sofronie al Ieru- salimului 25 M Sfântul Cuvios Teofan Mărturi- sitorul Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul, papa Romei Sfântul Cuvios Simeon Noul Teolog 26 M Aducerea moaștelor Sfântului Ierarh Nichifor al Constantinopolului 27 J Sfântul Cuvios Benedict Sfântul Mucenic Alexandru 28 V Sfinții Mucenici Agapie, Plisie, Timolau și Nicandru Orice publicație reflectă punctul de vedere al semnatarului și nu coincide neapărat cu cel al „Realității Plus”. De veridicitatea faptelor răspunde autorul. PARODII Există în orașul nos- tru oameni activitatea căror ne formează un anumit comfort spiri- tual. Ei nu își impun importanța, nu își stri- gă numele, dar toți îi cunoaștem, îi stimăm. Unul dintre ei este Ghe- orghe Duminică, Om Emerit al RM, dirijor al formației de muzică și dans „Nistrenii”, profe- sor la Colegiul de Arte „N. Botgros”, dirijor al orchestrei din cadrul colegiului. Născut din neam de muzicanți, nu își închipuie viața fără muzică care îi umple existența. - Ați moștenit de la părinți un har aparte - cel de a bucura lumea prin cîntec... - Într-adevăr, vin dintr- o familie de muzicanți și pe linia tatei, și a mamei. Pro- fesia de bază a tatălui era de fierar. Dar muzica era în capul mesei. Moșii mei cîntau, cîntau și cîntă toți verișorii mei. Eu am început a mă ocupa în serios cu mu- zica din clasa a V. Cîntam la clarinet în fanfara casei de cultură din satul natal, Che- trosu. Ce-i drept, la început fără acordul tatălui care nici în ruptul capului nu dorea să devin muzicant. Eram mîna lui dreaptă în fierărie: îi țineam ciocanul, îl ajutam. Cînd era timpul de dus la repetiții, fugeam pe ascuns la club, inventam șiretlicuri, doar ca să pot lipsi din fierărie cele două ore cît durau repetițiile. Am fost insistent și tatăl, pînă la urmă, a cedat. Din clasa a VI pînă într-a IX am bătut toba la nunți împreună cu verișo- rii din Țarigrad. Mi-a fost o lecție bună, căci împreună cu noi cîntau muzicanți ves- tiți pe atunci din Chișinău: Ion Carai, trompetist, Ion Neniță, acordeonist, Aurel Gada, acordeonist și trom- petist. A pus umărul în in- struirea mea și bunelul de pe mamă, Vasile Coman, care m-a învățat a cînta la clarinet. Astfel de mic am ascultat și învățat muzică bună. - Ați făcut studii mu- zicale? - După școală am făcut cursuri de țambalist și con- ducător de taraf. Revenind acasă, am activat conducă- tor al orchestrei de muzică populară a casei de cultură din Chetrosu. După servi- ciul militar m-am reangajat conducător al orchestrei din sat. În 1979 îmi continui stu- diile în școala de iluminare culturală „Elena Sîrbu”, So- roca, clasa de clarinet, pro- fesor Clim Topolnițchi. Am absolvit Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu”. Peste tot am învățat foarte bine, cu mențiuni. - Cum ați început ac- tivitatea pedagogică? - Am activat 7 ani pro- fesor la instrumente aerofo- ne și dirijor al orchestrei de fanfară în școala de muzică din Cosăuți. Din nouăzeci angajat profesor al orches- trei de muzică populară, ca- tedra instrumente populare aerofone clarinet, saxofon a Colegiului de Arte din Soro- ca. - Ne-ar fi greu de în- chipuit vreo sărbătoare în Soroca fără prezența DVS în fruntea renumi- ților „Nistreni”. Cum au fost să fie toate? - Am început a cînta la saxofon în orchestră pe cînd învățam în școala de ilumi- nare culturală. Dirijor era Valentin Purici. Din 2002, activez ca dirijor al orches- trei de muzică populară- model „Nistrenii”. - Ați colindat țara în lung și în lat? - Sigur! Nu numai țara, dar și întreaga Europă: Germania, Franța, Anglia, Portugalia, Turcia, Spania, Italia, Grecia, România, Bulgaria. Am cîntat în Ță- rile Baltice, Ucraina, Rusia, Belorusia. - Cîntați la mai multe instrumente? - Voi încerca să le enu- măr: saxofon, clarinet, flu- er, caval, tilincă, spilincă, ocarină, cimpoi, trompetă, trombon, contrabas, acor- deon, pian, țambal. Le-am studiat la colegiu, institut, la multe dintre ele am învățat a cînta de sine stătător. - Cele preferate? - Saxofonul, ocarina, flu- erul îngemănat. - Scrieți muzică? - Sigur! Sute de parti- turi! Fac aranjamente și prelucrări muzicale pentru soliști vocali, instrumen- tiști, cît și orchestrele „Nis- trenii” și cea de la colegiul de Arte pe care la fel o con- duc. - Cu orchestrele In- terpretați diferite ge- nuri de muzică? - Populară din diferite zone ale republicii și Ro- mânia, muzică de divertis- ment, clasică compusă de V. Moțart, Dj. Verde, I. Brams, D. Șostacovici, G. Bizet și alții. Avem în repertoriu și romanțe. - Cine sunt soliștii orchestrei? - Tamara Boboc-Coș- ciug, Tudor Eftodi, Felicia Coșciug-Nevodaru, Ion Da- rii, Mariela Sainciuc, o copi- lă de numai 14 ani. Aș no- minaliza și instrumentiștii Dumitru Popov, Raisa Gro- za, vioară, Emilian Guțu, acordeon, Marcel Potîng, clarinet, Sergiu Cernogal, contrabas. - Aveți un învățăcel în care puneți mai mul- tă nădejde? - Marcel Potîng, anul III, specialitatea clarinet, profesor al cărui sunt. Sper să îmi continue calea și ne- potul meu, Petru Duminică, absolvent al Colegiului de Arte, care își continuă studi- ile în Chișinău. Timp de 4 ani cît a învățat aici, în cole- giu, a cîntat în orchestră, la țambal. Vine întotdeauna și mă susține cînd avem vreo manifestare mai serioasă. - Care sunt evoluări- le la care țineți cel mai mult? - Concursul-festival ra- ional „Victor Postolachi”, festivalul republican „Vatra Horelor”, concursul orches- trelor din Chișinău, Orhei, Rezina „Lăutarii Moldovei”, Edineț etcetera. Apropo, de Victor Postolachi mă lea- gă o relație mai veche. Pe cînd băteam toba cu rudele pe la nunți d-lui uneori cîn- ta cu noi la acordeon. Apoi am devenit colegi la școala de muzică din Cosăuți, la colegiul Soroca. De la d-lui am deprins foarte multe atît în pedagogie, cît și practica lucrului cu orchestra. - Planuri de viitor? - Anul trecut am partici- pat la Festivalul Internațio- nal de Muzică și Dans din Bursa, Turcia. Organizato- rilor festivalului le-a plăcut cum am evoluat și ne-au zis că ne vor invita și anul acesta. Ne pregătim pentru festivalul-concurs raional de muzică populară „Victor Postolachi”, ediția a IV. De pe acum suntem în căutarea talentelor, mai tinere, mai în vîrstă. Lucrăm asupra re- pertoriului orchestral și de dansuri. Țin să mulțumesc membrilor orchestrei de muzică populară „Nistre- nii”, care sunt în majoritate elevii și profesorii catedrei instrumente populare, di- recției colegiului de Arte „Nicolae Botgros” d-i Ta- mara Grițenco pentru sus- ținere. Vreau să mulțumesc colabortorilor secției cultu- ră și turism în frunte cu d-l Grigore Bucătaru, care ne promovează și ajută în toa- te. Mulțumesc și spectato- rilor care ne privesc, ascultă și sunt mereu în așteptarea evoluărilor noastre. - Mulțumim pentru interviu și vă dorim succese! Elena SPINEI. Gheorghe DUMINICĂ: „Muzica îmi umple existența” VIPVIP BĂTRÎNEȚE HAINE GRELE Gh. Cosniceanu Cînd vede pe drum o fată C-o figură minunată, Se întreabă cu necaz: S-o iubesc sau s-o mai las ? ÎNȚELEPCIUNEA BĂTRÎNEȚII (a quoi bon ?..) Chiar de mai văd pe drum o fată Nu mă reped, ca altădată, Și întrebări nici nu-mi mai pun Ștind, că nu pot - la ce bun ?! SĂ-ȚI SPUN DA ! Gh. Cosniceanu Tu sărută-mă mai sus Să n-ajungem la refuz ..................................... Ca pe-un trandafir de rouă De la unul pîn la nouă ....................................... Mult am mai postit, pe sec, În plăceri vreau să mă-nec IEȘIREA DIN POST Tu sărută-mă mai sus, Dacă nu-nțelegi ce-am spus Sărută-mă din cînd în cînd , De nu-ți vine-n cap alt gînd Dar de ești brav, viguros, Tu sărută-mă mai jos! Te ocupi cu număratul ... Las-o naibei, iată patul! Cifre-s multe, prefer două - Nouă, șase; șase, nouă! Nu-nțelegi, eu ies din post, Ori chiar ești cu totul prost ?! ION BRÎNZĂ
  9. 9. 9Nr 10 (60) Vineri, 21 martie 2014 Газета издается с 1 января 2013 Независимый еженедельник № 10 (60) Пятница, 21 марта 2014 Газета издается с 1 января 20133 Независимый еженедельникк e-mail: realitatea@rambler.ru Газета распространяется в районы Сорока, Дрокия, Дондушень ТЕЛ. 0 230 73597; 069386006 ТЕЛ. 0 230 73597; 069386006 Подписал Realitatea plus?Подписал Realitatea plus? Звони:Звони: 023030010;023022149023030010;023022149 ипубликуйипубликуй бесплатнуюрекламубесплатнуюрекламу CASĂ în s. Egoreni, 27 ari de pămînt, fîntînă, aca- returi. Tel. 0gratuitgratuit CURĂȚĂTORIA CHIMICĂ „MAX-IS” la dispoziția Dumneavoastră! vopsirea confecțiilor din piele;vopsirea confecțiilor din piele; curățarea chimică a confecțiilor din textile, piele, blănuri;curățarea chimică a confecțiilor din textile, piele, blănuri; spălatul lingeriei;spălatul lingeriei; curățarea și dezinfectarea pernelor cu înlocuirea plicurilor.curățarea și dezinfectarea pernelor cu înlocuirea plicurilor. Or. Soroca, str. Traian, 17 (drumul spre baza turistică „Victoria”). Tel. 023029595 SRL „Lefrucom” vinde: - fructe uscate- fructe uscate - fructe uscate glazurate- fructe uscate glazurate - vișină în suc propriu fără sîmburi- vișină în suc propriu fără sîmburi - borcane de 1 și 3 litri- borcane de 1 și 3 litri Tel. 023029595; 069262519.Tel. 023029595; 069262519. Спустя 20 лет в Дубна и Егорень вновьСпустя 20 лет в Дубна и Егорень вновь открылись детские садикиоткрылись детские садики ТудорГеоргеТудорГеорге RealitateaPlusRealitateaPlus Хорошаягазета,Хорошаягазета, хорошаяцена!хорошаяцена! ПОДПИСКАПОДПИСКА 20142014 6месяцев-48лей6месяцев-48лей Индекс: 22184 (рум) 22185 (рус) Председатель Демократической партии Молдовы, депутат Парла- мента Республики Молдова, Мариан Лупу, совершил рабочий визит в рай- он Сорока. Он участвовал в открытие двух детских садиков в селах Дубна и Егорень. Он также обсуждал с сель- чанами вопросы о необходимости повышения пенсий, о проблемах со- циального развития населенных пун- ктов, в том числе о ремонте дорог в сельской местности. В завершение визита Мариан Лупу встретился с активом районной организации Демократической пар- тии Молдовы. Читайте стр.2
  10. 10. 10 Nr 10 (60) Vineri, 21 martie 2014ИНФО * СОБЫТИЯ Рады дети, довольны родители ВСТРЕЧА С ТУДОРОМ ГЕОРГЕ Поднимает зал на каждом спектакле, ког- да читает самые лучшие стихи румынских поэтов или исполняет старинные самобыт- ные фольклорные песни. Великий румын- ский рапсод Тудор Георге совершает весен- нее турне по Молдове. Ему уже аплодировали в Калараше и Орхее и, естественно, не мог не побывать и в Сороках. Приезд Тудора Георге, одного из самых знаме- нитых румынских артистов, был долгожданным в Сорока. И большой зал Дворца культуры не смог принять всех желающих попасть на этот спектакль. Тудор Георге на своих концертах не нуждается в ве- дущем или конферансье. Будучи выдающимся зна- током национальной культуры, но и великим арти- стом, он комментирует свои программные номера, рассказывает о фольклорной зоне, откуда происхо- дят песни, об их оригинальности и значимости. Зри- тели высоко оценили этот концерт, сравнивая его с убедительным, большим уроком патриотизма. - Дважды я ехала в Кишинэу чтобы его увидеть и услышать. Сегодня он сам приехал к нам. Такого таланта, такой самоотдачи и такой любви к родине, к народу, к языку надо еще поискать, - сказала при- сутствующая на спектакле Еужения Резуш. Тудор Георге второй раз побывал в Сороках. Ны- нешняя встреча с рапсодом была организована ин- ститутом румынской культуры «Mihai Eminescu» из Кишинэу. СОРОКА – ПРИВЛЕКАТЕЛЬНОЕ МЕСТО ДЛЯ ИНОСТРАНЦЕВ 20 юношей и девушек из 7 стран приеха- ли в Сорока, чтобы ознакомиться с нашими традициями и обычаями, а также посетить живописные места нашего края. Этот визит состоялся благодаря проекту выигранного сорочанкой Кристиной Карауш. - Я участвовала в этом проекте от организации «Tres Sorores». Нашли зарубежных партнеров и вы- брали кандидатов для тренинга прошедшего в Со- роках. Проект называется «Молодежь в действие» и спонсоризируется Европейской комиссией по те- лерадиовещанию. Цель проекта – информировать молодежь о новых медийных видах, которыми явля- ются социальные сети, блоги и другие. Естественно, что поделились и межкультурным опытом деятель- ности, - отметила координатор проекта Кристина Карауш. Так, в рамках тренинга, который длился 10 дней, участвовали по три человека из 7 стран: Румынии, Азербайджане, Эстонии, Армении, Италии, Слове- нии и Молдовы. Все мероприятия проводились на английском языке. Гости, все же были заинтересо- ваны выучить некоторые выражения на румынском языке, узнать о традициях и обычаях молдавского народа, посетить живописные места. В программе были включены экскурсии в Сорокскую крепость, к Свече Благодарения, в монастырь Косэуць, на Цы- ганскую гору. Елена ЧЕЛАК RealINFO Молдавская делегация участвовала в семинаре Сараево Председатель де- легации Парламента Республики Молдова в Парламентской ассам- блеи НАТО, депутат от ЛДПМ Александру Чимбричук, участво- вал в 85-ом семинаре Rose-Roth, который состоялся с 18-го по 20-го марта в Сараево. Семинар на тему «Без- опасность и демокра- тизация на восточных Балканах: консолидация стабильности и проведе- ние реформ» организован Парламентской ассам- блеей НАТО совместно с Парламентским собра- нием Боснии и Герце- говины при поддержке Министерства Обороны Швейцарии. В семинаре участвова- ли председатель Парла- ментского собрания ОБСЕ и спикер Парламента Чер- ногория Ранко Кривока- пик, председатель Камеры представителей Боснии и Герцеговины Милорд Зивковик, генеральный докладчик комитета по обороне и безопасности Парламентской ассамблеи НАТО Жулио Миранда Калха, директор департа- мента по евро атлантиче- скому интегрированию и партнерству в рамках Ге- нерального штаба НАТО Жамес Х. Маскей, дру- гие официальные лица и представители междуна- родных организаций. Программа Rose-Roth, инициированная в 1991 году, представляет собой план действий по коопе- рированию с законода- тельными органами стран Центральной и Восточной Европы и включает в себя и ряд семинаров по про- блемам общей безопасно- сти. «Мне нравится, что здесь много игрушек, много-много детей. Мне очень нравится с ними играться» - эту радость трехлетней Лауры разделяют все жители сел Дубна и Егорень района Сорока. Они ждали этот момент около двух десятков лет. В торжествах по случаю открытия садиков приняли участие председатель ДПМ, депутат Парламента РМ Мари- ан Лупу, председатель района Сорока Виктор Сэу, вице-пред- седатель района, председатель районной организации Дем- партии Владимир Никуца, дру- гие официальные лица. - В отличие от других населен- ных пунктов страны, где садики нуждаются в улучшении условий, в Дубна и Егорень имеем иное по- ложение. Здесь около 20 лет сади- ки не действовали. Представляете, какое это упущение в воспитание и развитие детей? Сегодня здесь мы видим не просто отремонтирован- ные помещения, а их создание от нуля. Это создаст новые возможно- сти родителям из данных сел, на- ладится воспитательный процесс для подготовки детей к школе. Эти навыки невозможно получить в до- машних условиях. Центральные административные органы, в том числе парламентская фракция Дем- партии, привлекают проекты из-за рубежа, выделяют средства из гос- бюджета и совместно с районным руководством, способствовали ре- шению этого важного вопроса, - от- метил Марианн Лупу. В Дубне и Егорень нынче сади- ки посещают по 20 малышей. Здесь создано по одной смешанной груп- пе. Но примары и заведующие уч- реждений, уверены, что родители, увидев какие созданы условия, при- ведут больше детей в садики. - На данный момент имеем толь- ко одну смешанную группу, но есть возможности открыть еще одну, по- тому что сейчас к нам записались 22 ребенка, а в селе их 35, - сказала за- ведующая садиком села Дубна Алла Панаренко. - Было большой необходимо- стью открытие садика. Лично я очень доволен тем, что мечта осу- ществилась и Дубна имеет свое до- школьное учреждение, - заявил примар села Валериу Прутяну. – С первого же дня заметил улыбки на лицах малышей, когда переступили порог садика. Сейчас имеем отлич- ные условия, новую мебель, отопле- ние на природном газе, холодную и теплую воду – радость неописуемая, - воскликнул Валериу Прутяну. - В Егорень садик не действовал 17 лет. Теперь в здании гимназия выделили помещения, отремонти- ровали их и разместили малышей, которые отсюда перейдут сразу в школу. Мы очень довольны, - ска- зала заведующая садиком села Его- рень Юлия Мутрук. Радость события разделяют и родители. - Моей дочери 6 лет и она пошла в подготовительную группу. Очень хорошо, что открылся садик. Здесь мой ребенок в безопасности. Учит- ся, питается, отдыхает, играется. Ус- ловия отличные, - говорит одна из матерей. Другая женщина также доволь- на, что уже имеет, где оставлять де- тей, когда занята на работе. Согласно руководству района Сорока в последнее время были от- крыты 6 садиков. В настоящее вре- мя дошкольные учреждения отсут- ствуют в трех селах – Висока, Рудь и Тэтэрэука Веке. - План наших действий предус- матривает поддержку учреждений, в том числе дошкольных, в сельских населенных пунктах и на этот год намечено выделение значительных средств, предоставленных для Ре- спублики Молдова Правительством Румынии. Местные органы власти и учебные заведения активно включи- лись в эту деятельность. Речь идет о 13 миллионах леев только для райо- на Сорока, - отметил вице-председа- тель района Владимир Никуца. Для возрождения садика в селе Дубна было израсходовано 900 ты- сяч леев, а для детского садика села Егорень было выделено 200 тысяч леев. Елена ЧЕЛАК Уважаемый господин Виктор Сэу! Нам особенно приятно адре- совать Вам самые искренние по- здравления и пожелания здоровья, счастья, больших успехов в Вашей почетной и ответственной работе. Высоко ценим Вашу самоот- дачу, компетенцию и содействие в развитие района и продви- жение его имиджа. Будучи председателем района Сорока Вам удалось сплотить хо- роший, работоспособный коллектив. По- стоянно в Вашей деятельности можете надеяться на нашу поддержку. Желаем Вам здоровья, новых сверше- ний вместе с семьей, друзьями, а уважение и соли- дарность, чтобы способствовали успеху. Многих Вам счастливых лет! Сотрудники аппарата председателя района Сорока.

×