Rolul dezbaterilor în dezvoltarea gîndirii critice. Maia Porombrica, Taraclia (Causeni)

2,938 views

Published on

Lucrare finala elaborată în cadrul cursului e-learning „Învăţăm Democraţia prin Dezbateri” pe platforma de colaborare internaționala www.civicportal.org (1.XI-20.XII.2012).
Moderator – Valeriu Gorincioi, director, Liceul Teoretic “Mihai l Sadoveanu” din Călăraşi.

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
2,938
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
34
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Rolul dezbaterilor în dezvoltarea gîndirii critice. Maia Porombrica, Taraclia (Causeni)

  1. 1. ÎNVĂŢĂM DEMOCRAŢIA PRIN DEZBATERI Elaborat de Maia PorombricaPe materialele cursului eLearning ÎNVĂŢĂM DEMOCRAŢIA PRIN DEZBATERI Antrenorul: Valeriu Gorincioi Portal współpracy międzynarodowej
  2. 2. ROLUL DEZBATERILORÎN DEZVOLTAREAGÎNDIRII CRITICE „„ Să nu aştepţi învăţătură numai de la alţii „„ ( proverb )„„Dacă nu gîndeşti la viitor, nu poţi să-l ai „„John Galsworthy
  3. 3. GÎNDIREA CRITICĂ IMPLICĂ PROCESE COMPLEXE CARE ÎNCEP CUCOLECTARE DE INFORMAŢII, CONTINUĂ CU PROCESAREA LOR ŞI SE TERMINĂCU LUAREA DE DECIZII A. Ce este gîndirea critică? Omul , definit încă şi ca o „„ fiinţă raţională„„ e pus în situaţia de a gîndi cînd are în faţă o problemă. Problemele pot fi de diferit ordin: poate fi un test la matematică, un eseu la română, ce haină să îmbrace, la ce film sau spectacol să plece etc. Anume gîndirea este acel instrument care îi permite omului să ia o decizie , să anticipeze consecinţele acţiunilor sale. Deşi are o mare doză de abstractizare, totuşi , gîndirea se bazează pe procesarea, compararea , analiza, sinteza, generalizarea informaţiei parvenite din exterior. Din moment ce 100 % din ceea ce ştim astăzi constituie doar 10% sau 15% din ceia ce se va şti peste 15 ani apare necesitatea gîndirii critice adică a capacităţii de a putea examina informaţia pentru o mai bună înţelegere a fenomenelor pentru a –şi construi propriile modalităţi de orientare în oceanul informaţional.
  4. 4. Informaţia Orienta spre externă anumit scop ( obiectiv)( Situaţia de rezolvarea problemei problemă date ) privitor la consumul de alcool ) Gîndirea critică •analiză •sinteză •comparare; •generali-Luarea deciziei: zareCe este o decizie?; Se bazează pe:Care este alegerea ( variante Autoritate ( părinţi. profesori,)?; savanţi , experţi )Ce este pro şi contra fiecăreivariante ?; Referinţe bibliografice; Care este cea mai bunăvariantă?; Dovezi;Care este planul mei deactivitate? Experienţa personală.
  5. 5. Informaţia Orienta spre anumit externă scop ( obiectiv)( rezolvarea problemei Situaţia de date ) problemă ( Trebuie să iau o decizie corectă ( De exemplu: Mi s- privitor la consumul de alcool ) a propus să consum puţin alcool ) Gîndirea critică Se bazează pe: •analiză Autoritate ( părinţi. profesori, savanţi , experţi ) •sinteză Părinţii sunt categoric împotrivaLuarea deciziei: •comparare; consumului de alcool, deşi îmiCe este o decizie?; generalizare dau să gust şampanie la Anul NouCare este alegerea ( variante )?; Referinţe bibliografice;Ce este pro şi contra fiecărei În manualul de biologie estevariante ?; arătată dauna abuzului de alcool. Care este cea mai bună variantă?; Dovezi;Care este planul mei de activitate? Vecinul e forte violent cînd e înSă iau o decizie importantă despre stare de ebrietatelimitarea la maximul a consumului Experienţa personală. După cede alcool care este de asemenea am consumat alcool m-a durutun drog capul , am avut ameţeli.
  6. 6. SINELGSistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şiGîndirii În timpul lecturii unui text necunoscut puneţi ci creionul următoarele semne: „„ √„„- ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi; „„ – „„- diferă de ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi; „„ + „„- informaţie nouă; „„ ? „„- informaţie confuză. Analizaţi textul în ordinea: ?; - ; +; √ Clarificaţi ? şi -, Concluzionaţi.
  7. 7. ANALIZA TRĂSĂTURILOR SEMANTICE.Esenţa : compararea trăsăturilor a ceea ce e nou cu ceea ce ecunoscut după anumite criterii.Se construieşte tabelul: Fenomenul Crit.1 Crit.2 Crit.3 Exemplu: Statul Populaţia BIB/ % pop. urbane cap.loc. R. Moldova România
  8. 8. BRAINSTORMING “furtună în creier” sau “asalt de idei” sau în scris (brainwriting).Paşi: REGULILE:Se alege tema;Se alege moderatorul şi Fantezia antrenată la maximum;timpul; Vor fi formulate cît mai multe idei;Se expun ideile şi se Toate ideile sunt bune;notează. Eşti liber în dorinţa de a vorbi sau( vezi regulile); tăcea Se analizează ideile Următoarea idee poate să se bazezeexpuse se alege varianta pe cea precedentăoptimă.
  9. 9. SINECTICAtransformarea mintală a unui proces sau fenomen miraculos în unul obişnuit;realizarea transformărilor inverse: să faci ca obişnuitul să devină neobişnuit În sinectică se folosesc analogii de patru feluri : reale (se întîlnesc în viaţă); subiective (sînt bazate pe opinii proprii ); simbolice (abstracte) – metafore, personificări, în cadrul cărora caracteristicile obiect dat se compară cu caracteristicile altuia; fantastice (nereale) – lucrurile sînt văzute din perspectiva unui viitor aşteptatExemplu: un dialog imaginar cu Democritus despre ideal şi material
  10. 10. GRAFICUL –T o modalitate pentru a înscrie binomuri de tipul ( da-nu; pro-contra; etc. )Construirea şi analiza Graficului –T permite o bunăpregătire de o rundă de dezbatere cînd nu se ştie în cevariantă vei juca ( afirmator sau negator )Exemplu: Pentru Clonarea Contra clonării umane umană Posibilitatea Ar pune în pericol „„reînvierii „„ fiinţelor genotipul uman şi umane decedate însăşi existenţa omenirii.
  11. 11. DIAGRAMA VENN Este construită pe baza a două cercuri ce se intersectează. STALIN Dictator HITLER Comunist FascistIn spaţiul de intersecţie se înscriu trăsăturile comune, iar în rest se scriudeosebirile.
  12. 12. GÎNDIREA CRITICĂ ÎŢI AJUTĂ SĂ-ŞI DEZVOLŢI CAPACITĂŢILE UNUI BUN JUCĂTOR DE DEZBATERI Ca jucător de dezbateri tu trebuie să-ţi dezvolţi cinci capacităţi de bază: Lectura:Desigur deja poţi citi. Dar pune-ţi o întrebare ritorică : sunt eu, oare un buncititor. Ca jucător de dezbateri eşti pus în situaţia din multitudinea surselorscrise ( unele avînd şi noţiuni puţin înţelese de tine ) să selectezi anumeevidenţa care reprezintă suportul argumentării tale ( articole, cărţi, reportajeetc. ). Deseori eşti pus în situaţia de a „„ citi printre rînduri „„. Lectura bazatăpe gîndirea critică te poate face expert în subiectul abordat.
  13. 13. GÎNDIREA CRITICĂ ÎŢI AJUTĂ SĂ-ŞI DEZVOLŢI CAPACITĂŢILE UNUI BUN JUCĂTOR DE DEZBATERI Scrisul:În cadrul dezbaterilor ,desigur nu se fac scrieri demne dePremiul Nobel. Dar e necesară abilitatea de a-ţi înregistraclar concis şi convingător gîndurile pe hîrtie. Posedarea unuivocabular lucrativ este esenţială într-o dezbatere bună.
  14. 14. GÎNDIREA CRITICĂ ÎŢI AJUTĂ SĂ-ŞI DEZVOLŢI CAPACITĂŢILE UNUI BUN JUCĂTOR DE DEZBATERI Audiţia:Cum eşti ca ascultător ? Care sunt motivele care te fac să fii atent.?La prima vedere se pare că în cadrul dezbaterilor mai mult sevorbeşte de cît se ascultă, şi în linii mari aşa şi este, dar pentru odezbatere eficientă e foarte importantă o audiţie activă din parteaparticipantului la dezbateri.
  15. 15. GÎNDIREA CRITICĂ ÎŢI AJUTĂ SĂ-ŞI DEZVOLŢI CAPACITĂŢILE UNUI BUN JUCĂTOR DE DEZBATERI Vorbirea:Dezbaterea este o activitate orală ( deşi se poate face şi pe INTERNET).Pentru a dezbate bine, e nevoie să te exprimi clar şi laconic ( timpul sescurge vertiginos, dar mai ai atîtea de spus..!) E bine ca argumentele săapară în creierul tău sau să fie aşternute pe hîrtie, dar în mare măsurăsuccesul tău în cadrul rundei de dezbatere va depinde de faptul cum leprezinţi, cît de elocvent şi comprehensiv e mesajul tău.Gîndirea critică: Numai dacă poţi gîndi critic poţi dezbate. Acesta dă sens înregului joc.Eşti pus în situaţia ca pe baza gîndirii critice să alegi, să formulezi, să prezinţi, să respingi, săreconstrueşti argumentele să iei o decizie.
  16. 16. MODALITĂŢI DE OPERARE A GÎNDIRII CRITICE:Modalitatea Definirea modalităţii ExempluAnaliza Operaţia de gîndire prin care se realizează Care sunt ramurile puterii într-un stat ? descompuneri, separări ale unor fenomene ( obiecte în părţi componente ) ( care sunt părţile componente? )Sinteza Operaţia de gîndire prin care se realizează Cum interacţionează ramurile puterii într-un reuniunea, fuziunea unor obiecte, fenomene într-un stat? tot întreg, cu scopul generării de informaţii noi.Comparaţia Operaţia de gîndire prin care se realizează stabilirea Prin ce se aseamănă şi se deosebeşte un stat asemănărilor şi deosebirilor între două sau mai democratic de unul totalitar? multe obiecte sau noţiuni.Abstractizarea Operaţia de gîndire prin care se realizează trecerea Care este destinaţia florii? de la aparenţă la esenţă, de la variabil la invariabil, Se face abstracţie de formă, culoare etc. de la concret la abstract. Floarea este organul de reproducere a plantei.Generalizarea Operaţia de gîndire prin care se realizează unirea Ce sînt iarna, tomna, primăvara şi vara? însuşirilor esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor Sînt anotimpurile anului. într-o noţiune ( clasă, categorie ) unică.
  17. 17. SRATEGII ALE GÎNDIRII CRITICE: ALGORITMICA EURISTICAUtilizarea unor serii Procedee ce se bazeazădeterminate de paşi ( după un pe descoperiri şi invenţii,anumit plan numit algoritm ) căutarea şi găsirea de noiExemplu: Paşii necesari modalităţi, soluţii pentruactivării unei programe a problemele date.computatorului. Exemplu: Jocul de şah
  18. 18. OAMENII ILUŞTRI DESPRE GÎNDIRE:•„„ Gînditorul este un om care vede acolo unde ceilalţi nu văd „„ DIMUET •„„ Al doilea gînd este de obicei mai înţelept „„ EURIPIDES •„„ Gîndesc, deci exist„„ DECARTES
  19. 19. EU POT SĂ NU AM DREPTATE, TU POŢI AVEA DREPTATE, DAR CU UN EFORT COMUN NOI NE PUTEM SITUA MAI APROAPE DE ADEVĂR. KARL POPPERMoţiunea
  20. 20. Moţiune –Hotărîre a unei adunări, aprobată prin vot, prin care aceasta îşi exprimă atitudinea, doleanţele sau revendicările în anumite probleme majore. DEX Pentru a avea o dezbatere, este necesar săavem ceva de dezbătut. În dezbaterea de tipKarl Popper , acest ceva este scris sub formaunei moţiuni ( în engl. the resolution ), careeste o propoziţie, temă , care poate servi ca bază pentru dezbateri. Moţiunea , ca regulă, nu trebuie să conţină o negaţie !
  21. 21. CALITĂŢILE MOŢIUNILOR: interesante ( semnificative):•Adică sa conţină arii de conţinut şi de dispută în conformitate cu interesele, aspiraţiileparticipanţilor.De exemplu: Adolescenţa este o vîrstă dificilă. actuale : •Adică să parvină din cele mai recente evenimente sociale, naturale, ştiinţifice. Desigur, există şi unele subiecte actuale permanent ( ce ţin de aşa valori ca prietenia, dragostea, patriotism etc.); De exemplu: Globalizarea ameninţă identitatea naţională. •disputabile : Adică să fie astfel formulata ca sa nu favorizeze o parte sau alta. De exemplu: Guvernul trebuie să supună atestării obligatorii toţi profesorii incompetenţi şi autoritari, e în favoarea afirmatorilor. În termeni mai neutri ar suna: Guvernul trebuie să implementeze un program de atestare pentru toţi profesorii.
  22. 22. CALITĂŢILE MOŢIUNILOR•să fie axată pe o singură idee.•De exemplu moţiunea : În R. Moldova e nevoie de măritprerogativele preşedintelui şi de micşorat numărildeputaţilor în Parlament conţine de fapt două idei.•să aibă evidenţă suficientă.•Adică să permită documentarea atît a afirmatorilor cît şi a negatorilor .De exemplu : Dumnezeu există nu are bază factologică suficientă. •să fie laconice . •Adică să conţină minimum de cuvinte şi maximul de sens De exemplu: Eutanasia este justificată
  23. 23. MOŢIUNEA ŞI PREZUMŢIA Popoarele şi guvernele au o tendinţă ( conservativă ) de a nu dorischimbarea fără o analiză solidă a ceea ce o să urmeze după ea.Aceasta poate fi formulat aşa : „„ Ceea ce lucrează nu trebuie oprit „„ În cadrul dezbaterilor la formularea moţiunilor trebuie de ţinut contşi de acest concept ( conceptul de Prezumţie ). Aceasta înseamnă ca sistemul prezent ( situaţia prezentă sau statusqvo ) , va rămîne intact atîta timp pînă cînd vor vi suficiente cauze carear duce la schimbarea lui. Afirmatorii conving arbitrii că situaţia existentătrebuie neapărat schimbată deoarece e periculoasă, dăunătoare pentru societate, democraţie ,sănătate, morală etc. Negatorii , ca regulă , apără status qvo-ul.
  24. 24. STRUCTURA UNEI MOŢIUNIVarianta A moţiune simplă SUBIECTUL PREDICATUL MOŢIUNII MOŢIUNII Exemplu: SUBIECT PREDICAT Pedeapsa capitală este imorală
  25. 25. STRUCTURA UNEI MOŢIUNI Varianta B moţiune desfăşurată SUBIECTUL PREDICATUL MOŢIUNII MOŢIUNII CONDIŢIILE MOŢIUNIIExemplu: Subiect Predicat Condiţie Televiziunea este ahtiată după senzaţional la prezentarea ştirilor
  26. 26. TIPURILE DE MOŢIUNI: Tipul Definirea tipului ExempluMoţiunile de Analizează un fel anume de a Introducerea uniformei şcolarestrategie proceda. ( strategie ) pentru elevii de gimnaziu si liceu este justificata. Dezbaterile ar trebui să fie discilină şcolarăMoţiunile Încearcă sa clarifice si sa Şcoala de azi încurajeazăfactuale definească o serie de fapte , mediocritatea; fenomene sociale sau Clonarea ameninţă genotipul uman. ştiinţeficeMoţiunile de Aici scopul este ataşarea de Prietenul la nevoie se cunoaşte;valoare judecaţi despre valori , pot fi Toleranţa este benefică de natura etica, politica sau estetica.Moţiunile de Conţin compararea unor Frumuseţea este mai utilă decîtcomparare fapte, strategii, valori, bunătatea oferind supremaţia unea din Este mai bine să fii profesor de cît elev ele.
  27. 27. ARGUMENTUL ŞI STRUCTURA LUICunoscînd pe unul , îi cunoşti pe toţi.Terentius Noi deducem cele nevăzute din cele prezente. Euripides
  28. 28. ARGUMENTELE ÎN CADRUL DEZBATERILOR Argumentul este o concluzie bazata pe cîteva premize (dovezi si rationamente ).Deşi pare simplu la prima vedere, alcătuirea, prezentarea, atacarea şi reconstruireaargumentelor în timpul dezbaterilor e un lucru pe cît de dificil pe atît de interesant,deoarece anume argumentele sunt principalele instrumente de apărare a propriuluicaz şi de atac a cazului oponent. Se poate spune cu certitudine că numai cel care posedă arta argumentării are sorţ de izbîndă în cadrul dezbaterii. În baza criteriului de generare există două tipuri de argumente: Argument deductiv Argument inductiv
  29. 29. ARGUMENT DEDUCTIV ( DE LA GENERAL LA PARTICULAR );( A deduce – a deriva, a desprinde o judecată particulară din una generală sau unfapt din altul; a trage o concluzie, pe calea deducţiei, din două sau mai multepremise. DEX)Exemplu:Premiză majoră Premiză minoră Concluzie Petru va 1. Pentru a participa avea la examenele de 2. Petru a dreptul să admitere la liceu, prezentat la participe elevii trebuie să secretariatul prezinte la + liceului actele de rezultă la examenel secretariatul liceului studii e de actele de studii gimnaziale. admitere gimnaziale. la liceu. Ligea argumentului deductiv: Dacă premizele unui argument deductiv sunt juste, întotdeauna e justă şi concluzia care rezultă.
  30. 30. ARGUMENT INDUCTIV ( DE LA PARTICULAR LA GENERAL ) Inducţie – formă fundamentală de raţionament, care realizează trecerea de la particular la general . DEX Premiza 2 De exemplu: Uniforma Premiza 1 şcolară este Uniforma scolară îi Concluzie: eftină şi practică. disciplinează pe Elevii elevi trebuie să Premiza 4 poarte Uniforma şcolară Premiza 3 uniformă la este estetică şi Uniforma şcolară îi şcoală. plăcută pentru face pe elevi egali elevi , părinţi, unul în faţa altuia. profesori.Ligea argumentului inductiv:Dacă premizele unui argument inductiv sunt juste, concluzia care rezultă poate fi justă dar poate fi şi falsă
  31. 31. STRUCTURA ARGUMENTELOR ÎN CADRUL DEZBATERILORÎn cadrul dezbaterilor pentru formularea şi susţinerea argumentelor se pot sugera următoarea structură ale argumentelor TEZA Guvernele nu au dreptul să limiteze libertatea cuvîntului ( exprimării ) ( L.C. ) ( ce se afirmă ) EXPLICAŢIA ( Premise ) libertatea cuvîntului este importantă pentru minorităţi, care în caz de limitarea L.C. nu ar fi auzite; libertatea cuvîntului este importantă pentru opoziţie, care în caz de limitarea L.C. de către guvern nu ar putea critica guvernul; societatea se autoreglează şi nu are nevoie de cenzurarea informaţiei din partea statului. etc. EVIDENŢA Documente ( de pildă Rezoluţia Asambleii Generale ONU Nr.217 ( III ) de la 10.12.1948 art.1 ( Oricine are libertatea exprimării etc. ) , ( Dovezile, documentarea ) Fapte ( Exemple din istoria statelor cu regim totalitar sau democratic .) CONCLUZIA De aici concluzia : Guvernele nu au dreptul să limiteze libertatea cuvîntului , deoarece aceasta ar avea un impact negativ asupra ( Răspuns la întrebarea: De societăţii. ce se afirmă aşa ? ( TEZA )
  32. 32. ARGUMENTE MAJORE ( CONTENŢII ) ŞI MINORE ( SUBARGUMENTE )După cum se ştie, în dezbateri afirmatorii cît şi negatorii vin cu pledoarii care senumesc respectiv caz afirmator sau negator. Cazul afirmator va concluziona cumoţiunea şi va reprezenta concluzia argumentării. El va conţine 2-3 contenţii sauargumente majore, fiecare din care poate fi sprijinit de argumente minore (subargumente ). În cazul negator situaţia este identică, desigur concluzia va negamoţiunea.. Exemplu: Moţiunea: Examenele ar trebui înlocuite cu alte forme de evaluare Argument major: Examenele testează memoria elevilor. Argument minor 1: Examenele nu pot testa creativitatea elevilor. Argument minor 2: Dacă ai o memorie bună, vei lua o notă mare la examen, dar nu eşti garantat că vei putea aplica în practică cele învăţate etc
  33. 33. ‘‘ A preda înseamnă a învăţa de două ori ‘‘ Joseph Joubert EVIDENŢACaracterul celui care vorbeşte este acela care convinge, nuvorba. Menander Convingerea spiritului nu aduce întotdeauna şi pe acea a inimii. Vauvenargues
  34. 34. CE ESTE EVIDENŢA?Evidenţa este suportul Căutarea evidenţei sau dovezilor este oargumentării sub formă de muncă extrem de captivantă, ea secitate ale autorităţilor, opinii aseamănă cu cea a detectivului,ale experţilor, grafice, anchetatorului sau avocatului, deoarecescheme, fragmente din cărţi, pentru sprijinirea solidă a argumentelorspicuiri din ziare , articole avem nevoie de dovezi: simple; clare;enciclopedice, sau WWW etc. credibile; convingătoare Regula de aur a evidenţei: Toată evidenţa utilizată în cadrul dezbaterilor trebuie să parvină din materiale printate ( tipărite ) la care are acces un public larg sau de la intervievarea nepărtinitoare a unui expert. Propriile notiţe pot fi utilizate dar nu pot servi ca suport pentru argumentare !
  35. 35. UNDE PUTEM GĂSI ŞI CUM LUCRĂM CU SURSELE DE EVIDENŢĂ Biblioteca Cere sfatul bibliotecarei cînd colectezi informaţie la tema dată, (Colecţii de ziare, consultă catalogul alfabetic sau tematic al bibliotecii. Dacă te R dicţionare, enciclopedii, interesează de pildă ‘‘ violenţa în familie ‘‘, poţi găsi ceva e literatură artistică, c manuale. ) important la ‘‘ drept penal ‘‘, ‘‘crime ‘‘, ‘‘pedeapsa ‘‘, ‘‘ divorţul ‘‘. oS Sondaj de opinie Poate fi utilizat dacă lipseşte statistica într-o problemă de interes m public sau local ( comunitar) aU Consultaţi antrenorul pentru a folosi tehnici de investigaţie n verificate pe eşantioane reprezentative. dR ă Intervievarea unui Cerinţa de bază este ca expertul să fie imparţial, interviul să fie expert notat minuţios. De exemplu în problema ‘‘Angajarea la muncă a rS tinerilor ‘‘ se poate intervieva funcţionarul Oficiului Forţei de i Muncă.A U Utilizarea Internetului Aceasta este o resursă informaţională valoroasă dar care trebuie t utilizată cu cea mai mare atenţia, deoarece pe Internet nu toată i informaţia este demnă de încredere. Se poate utiliza adresa : l http://www.debatbase.org e
  36. 36. TIPURILE DE EVIDENŢĂ Tipul de De autoritate Fapte Statistici Raţionamente evidenţăDefiniţia Spusele, mărturiile, Informaţii Informaţii În baza uneiatipului de opiniile unor despre în cifre, ca sau a douăevidenţă persoane celebre ( fenomenele regulă în evidenţe, logic scriitori, savanţi, naturale sau %, sau în apare o altă oameni politici , sociale formă evidenţă, care experţi cunoscuţi în grafică. conţine domeniu) expuse în informaţii noi mass-media sau în cărţi.
  37. 37. PRINCIPII ALE ETICII ÎN CĂUTAREAŞI PREZENTAREA EVIDENŢEI•Aveţi obligaţia morală de a căuta voi înşivă evidenţe, •Dovezile sunt căutate de întreaga echipă, nu doar de un vorbitor,•Dovada trebuie prezentată aşa cum arată în original; •Dovezile trebuie să fie recente, credibile, susţinute de experţi cunoscuţi, uşor verificabile;•Concluziile autorului nu le ‘‘îmbunătăţiţi ‘‘, ‘‘prelucraţi ‘‘ , ‘‘ trunchiaţi ‘‘; •Folosiţi evidenţe clare pentru vorbitori şi arbitru;•Folosiţi evidenţele în contextul l avut în vedere de autor.
  38. 38. ANALIZA CRITICĂ A INFORMAŢIEI‘‘…povestind observi, afirmînd examinezi, arătînd priveşti, scriind gîndeşti. ‘‘ H.F.Amiel
  39. 39. TESTAREA EVIDENŢEIÎn cadrul dezbaterilor, sursa de evidenţă uneori este tot atît de importantă ca şiconcluziilie care rezultă din această evidenţă. De aceia este foarte important casursa de evidenţă să fie credibilă.1. Identifică sursele de evidenţă ale cazului tău;2. Înscrie denumirea surselor pe o foaie aparte;3. Pentru fiecare sursă detremină gradul de credibilitate, ţinînd cont de competenţă, obiectivitate, siguranţă.4. Credibilitatea sursei o poţi verifica discutănd şi cu colegii de echipă, antrenorul, un expert etc.
  40. 40. EVIDENŢA TREBUIE ABORDATĂ DINPERSPECTIVA GÎNDIRII CRITICE,PENTRU ACEASTA:  Gîndeşte activ;  Explorează situaţiile create cu ajutorul întrebărilor;  Gîndeşte independent;  Vezi situaţia din diferite perspective;  Bazează perspectivele ( concluziile ) pe evidenţă şi idei;  Discută ideile într-o manieră organizată.
  41. 41. JOCULDEZBATERILOR
  42. 42. CE SUNT DEZBATERILE?Dezbatere (din engleză – debate) este odiscuţie, o polemică în contradictoriu a uneichestiuni, urmându-se formarea uneigândiri critice şi logice pentru însuşirea şiexersarea dialogului democratic. Aceastămetodă este un cadru destinat unei discuţiistructurate a unor tematici variate. dezbaterile
  43. 43. DE CE AVEM NEVOIE DE DEZBATERI? întrebări retoriceCe reprezintă o dezbatere În ce mod dezbaterileorganizată în stil contribuie la dezvoltareademocratic? încrederii în sine?În ce măsură capacitatea Cum ne organizăm atuncinoastră de exprimare când trebuie să-l convingempoate fi considerată un pe cineva?lucru de la sine înţeles? În ce măsură luăm înDe ce devenim stresanţi consideraţie aspectele forteatunci când susţinem un şi slabe ale punctelor dediscurs în public sau când vedere opuse?discutăm un subiectcontraversat? Cât de des ne transpunem în situaţia altora?
  44. 44. SCOPUL DEZBATERILOR- este de a convinge o terta persoana neutra,numită arbitru, ca argumentele dumneavoastrăsînt mai juste decît cele ale oponentuluidumneavoastră. Deși scopul este simplu, strategiile si tehnicile derealizare necesare pentru a-l atinge pot fi complexe.
  45. 45. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE DEZBATERII Moțiunea. Pentru a avea o dezbatere, este necesar să avem ceva de dezbătut. În dezbaterea academică, acest ceva este scris sub forma unei moțiuni (numită, de asemeni “propoziție”).În dezbateri, moțiunile sînt ușor de recunoscut. Ele încep întotdeauna cucuvintele "Să se dezbată că...". A N Echipa afirmatoare. Echipa negatoare. În dezbaterea academică, Ceea ce vorbitorii acestei echipe vorbitorul sau vorbitorii trebuie să se străduie să demonstreze acestei echipe incearca să-l arbitrului în primul rînd este că convingă pe arbitru că moțiunile nu sînt adevărate sau că moțiunile sînt probabil interpretările date moțiunilor vorbitorii adevărate în marea majoritate echipei afirmătoare sînt dintr-un motiv a cazurilor ori intotdeauna. sau altul - incorecte din punct de vedere logic.
  46. 46. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE DEZBATERIIArgumentele.Maniera de a convinge arbitrul că poziția dumneavoastră față demoțiune este cea mai justă este prin argumentare. Cu alte cuvinte,trebuie să-i dați arbitrului motive să creadă că poziția dumneavoastrăeste cea corectă. Argumentele pot fi de două feluri: slabe sau puternice. Este interesul dumneavoastră să formulați cele mai puternice și convingătoare argumente de care sînteți capabili pentru a-i determina pe arbitru să creadă că aveți cele mai viabile argumente. Arbitrii - care sînt în marea lor majoritate foști participanți la dezbateri - nu sînt de loc un grup de oameni ușor de convins. Ei vor dori să vadă că ați examinat cît mai complet argumentele ce pot fi aduse de ambele poziții într-o moțiune dată și că argumentele dumneavoastră pot rezista la atacurile oponenților.
  47. 47. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE DEZBATERIIProbele.Împreună cu argumentele, participanții la dezbateri sînt nevoiți să prezintearbitrului dovezi care să le sprijine raționamentele. Chestionarea reciprocă. Întrebările pot fi puse pentru a limpezi o poziție ori pentru a sugera fișuri potențiale în cazul prezentat de oponent. Informațiile astfel obținute pot fi mai apoi utilizate în pledoaria constructivă prezentată de dumneavoastră sau de oponent. Decizia. După ce va consulta fișa de desfășurare a dezbaterii - completata pe baza ascultării în prealabil a argumentelor avansate de ambele părți pentru moțiunea respectivă - arbitrul va indica pe o fișă de arbitraj care dintre echipe deține poziția preferabilă, adevărată sau corectă privitoare la moțiune.
  48. 48. SURSELE UTILIZATE:1. civicportal.org . 2. http://www.wikipedia.org/ 3. http://www.debate.md/

×