Alecu Renita, Ariile protejate din bazinul hidrografic al Prutului. Realitati si perspective

Mişcarea Ecologistă din Moldova Ariile protejate din Bazinul Hidrografic al Prutului: realităţi şi perspective Prezentare de Alecu Reniţă Preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova Membru-corespondent al Academiei Naţionale de Ştiinţe Ecologice

Scurt istoric Prima lege pentru protecţia monumentelor naturii din Ţară a fost votată în 1930, sunt luate sub protecţia statului 4 monumente. În anul 1975, guvernul RSSM i-a sub ocrotire 584 de obiective şi complexe naturale, deşi Academia de Ştiinţe şi Societatea pentru Ocrotirea Naturii prezentase o listă mult mai mare şi complexă, inclusiv crearea Parcului Naţional „Orhei”.

Scurt istoric În Ultimii 15 Ani, Suprafaţa Ariilor Naturale Protejate de Stat a Sporit Semnificativ (De 12 ori). În prezent sub ocrotirea statului sunt luate 12225 obiecte, extinse pe o suprafaţă totală de 66467,3 ha, ceea ce reprezintă 1,96% din teritoriul naţional.

Legislaţie, Strategii, Programe Protecţia ariilor naturale protejate de Stat este reglementată de prevederile Constituţiei, Legii RM privind protecţia mediului înconjurător, Legii RM privind fondul ariilor naturale protejate de Stat, Hotărâri de Guvern, regulamente, instrucţiuni, etc. Republica Moldova a ratificat Convenţia cu privire la Diversitatea Biologică (Rio de Janeiro, 1992) în anul 1995. În conformitate cu angajamentele stipulate în ea, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, în colaborare cu specialiştii din diferite instituţii şi organizaţii, au elaborat Strategia şi Planul de Acţiune în domeniul Conservării Diversităţii Biologice în R. Moldova. http://www.bsapm.dnt.md

Arii Protejate din Bazinul Hidrografic Prut

Rezervaţiile Ştiinţifice din Bazinul Hidrografic Prut Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească” Fondată în 1993, suprafaţa 6032 ha Rezervaţia Ştiinţifică “Plaiul Fagului” Fondată în 1991, suprafaţa – 5642 ha Rezervaţia ştiinţifică "Prutul de Jos" Fondată în 1991, suprafaţă - 1991 ha

Patrimoniul natural din Valea Prutului de Mijloc Valea Prutului de Mijloc - una dintre cele mai pitoreşti văi din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Teritoriul Prutului de Mijloc face parte din marea treaptă a platourilor şi dealurilor din faţa Carpaţilor, purtând amprenta unei evoluţii îndelungate şi complexe, a condiţiilor variate în care s-au manifestat factori geografici în dinamica actuală a acestora.

Peştera “Emil Racoviţă” – rezervaţie speologică La ora actuală sunt cunoscute şi cartate cca 90 km de labirinturi şi tuneluri, situate în 3-4 nivele. Pereţii labirinturilor sunt formaţi din gips cristalizat de culoare albă, gri, oranj, maro. Peisajele mirifice sunt completate armonios de cele peste 20 de lacuri subterane: “Lacul Verde”, “Lacul Hipopotamilor”, “O gură de apă” şi multe altele.

Toltrele Prutului - un fenomen natural cu valoare de unicat în Europa

“Toltrele Prutului” În partea de nord-vest a Republicii Moldova întâlnim peisaje de o frumuseţe rară. Râurile mici – Larga, Vilia, Lopatnic, Draghişte, Racovăţ, Ciuhur, Camenca - afluenţi din stânga Prutului, sapă canioane adânci printre stâncile acoperite cu muşchi. Acestea sunt recifi de milioane de ani formaţi din rămăşiţele unor variate organisme: alge marine, corali, arici de mare, scoici şi alte organisme marine.

Brâul Coralier: o filă din istoria planetei Pe teritoriul judeţelor Edineţ şi Bălţi se întâlnesc lanţurile toltrelor de calcar, în grotele şi peşterile cărora locuia odinioară omul preistoric. Ele reprezintă formaţiuni geologice cu valoare de unicat. Acest complex de stânci format din recife tortone şi subsarmate poartă denumirea de Toltrele Prutului.

Stânca lui Ciuntu Alături de satul Caracuşenii Vechi se află două formaţiuni recifale, declarate monumente ale naturii: Atolul Mare şi Atolul Mic, vestigii ale Mării Tortoniene datate cu 18 - 20 milioane de ani în urmă.

Strâmtoarea Duruitoarea Mai aproape de gura râului Ciuhur, la marginea de răsărit a satului Duruitoarea, s-au păstrat grotele - cele mai vechi locuinţe ale omului - şi o strâmtoare unică în felul ei. Pentru ştiinţă, strâmtoarea Duruitoarea reprezintă o preţioasă valoare atât din punct de vedere al formaţiei geologice, cât şi ca loc de colectare a rămăşiţelor paleontologice şi mai ales ca monument arheologic.

Reciful Buteşti Reciful Buteşti este străbătut de o mulţime de peşteri şi grote. În ele au fost găsite oase de cai, zimbri, tigri, lei, rinoceri mamut, urşi de cavernă, iar în unele grote chiar şi rămăşiţe ale culturii materiale din paleolitul timpuriu.

Stânca Ţiglău Deşi luate sub protecţia statului prin hotărâri şi legi din anii 1975 şi 1998, “Stâncile Prutului” suportă în ultimii ani o adevărată ofensivă a ignoranţei, lăcomiei şi nepăsării autorităţilor centrale şi locale.

Reciful din pădurea Feteşti Grupuri de pietrari distrug stâncile luate sub protecţia statului, necunoscând valoarea şi importanţa acestor monumente ale naturii fără de pereche în Europa.

Sugestii pentru extinderea Ariilor Protejate pe teritoriul RM  Reciful Larga, situat la distanţa de 1.5 – 2 km de lângă satul Larga. Este cel mai nord-vestic recif al toltrelor Prutului din Republica Moldova.  Lanţul de recife din parcul Pavlovca, cu o suprafaţă de 2 ha, situat pe malul stâng al râuleţului Colontur, afluent al râului Larga.  Dezgolirea de lângă satul Şirăuţi, situat pe malul râului Larga la 1.5 km de sat.  Recifele de lângă satul Cotiujeni - pe o suprafaţa de 10 ha sunt 4 recife de diferite vârste.  Defileul de la Berlinţi, situat pe malul râuleţului Rosoşeni, afluent al râului Vilia cu o suprafaţă de 50 ha.  Reciful din landşaftul Teţcani.  Recifele de lângă Briceni, se găsesc pe malul stâng al râului Lopatnic, cu o suprafaţă de 24ha.  Recifele de la Caracuşenii-Vechi, compuse din 2 atoli şi malul stâng abrupt al râului Lopatnic, cu suprafaţa de 135 ha.  Monumente geologice de pe râului Lopatnic, situate între satele Caracuşenii-Vechi şi Corjeuţi, reprezentate prin 5 defileuri.  Recifele din Colicăuţi, situate mai la sud de satul Colicăuţi, pe malul stâng al râului Draghişte, cu o suprafaţă de 3 ha.  Recifele din Trestieni, la est de satul Trestieni, pe malul stâng al râului Draghişte la vest de şoseaua Edineţ - Briceni, are suprafaţa de 5 ha.  Reciful din pădurea Feteşti, pe malul stâng al râului Draghişte, la marginea nordică a pădurii.  Canion pe râul Draghişte, lângă pădurea Feteşti.  Amfiteatrul Feteşti, care înconjoară de la nord, vest şi est satul Feteşti, adâncimea de 100 m.  Reciful Cepeleuţi, care se găseşte în pădurea Ciocoiţa, pe malul stâng al râului Racovăţ.

 Reciful de lângă satul Gordineşti - se găseşte lângă al 3-lea meandru al râului Racovăţ de la satul Gordineşti în pădure, cu suprafaţa de 30 ha, lungimea de la nord la est 1 km, lăţimea 250 m, înălţimea 70m.  O porţiune de canion pe râul Racovăţ, situat la al 4-lea meandru al râului, la 2 km spre sud de la reciful de lângă satul Gordineşti, în pădure, suprafaţa 37 ha.  Corpul de recife de la confluenţa râului Racovăţ cu râuleţul Bogda, la 0,5 km spre nord de la confluenţa râului Racovăţ cu afluentul său râuleţul Bogda.  Canion de la confluenţa râului Racovăţ cu râuleţul Bogda, este o prelungire a monumentului precedent, suprafaţa 100 ha, adâncimea 125 m, lungimea 750 m, în stânci grote, pe malul drept se găseşte o stâncă înaltă 210 m.  Hârtopul Gheredeevca, un hârtop neobişnuit pentru zona toltrelor, lungimea 2 km, lăţimea 0,5 km, adâncimea 60 m.  Corpul de recife din satul Paladea, se găseşte mai la sud de sat pe malul stâng al râului Ciuhur, cu o suprafaţă de 5 ha. Cel mai nordic recif din toltrele Prutului.  Reciful Bârlădeni, situat la nord de satul Bârlădeni pe malul stâng al râului.  Reciful Goleni, se găseşte la sud de satul Goleni, pe malul stâng, pe o suprafaţă de 2 ha, în calcarul dintre recife s-au găsit un con de pin şi alte impresiuni de plante.  Canioanele Pociumbeni - 2 canioane, nordic şi sudic, pe o suprafaţă de 60 ha, sunt poarta de intrare în toltre din cursul inferior al râului Ciuhur.  Reciful de lângă satul Druţă, cu suprafaţă de 100ha, situat pe malul stâng al Ciuhurului, cu lungimea de 1 km de la sud spre est, lăţimea 0,75 km, înălţimea 75 m.  Grupul de recife de lângă satul Horodişte, se găseşte la nord, sud şi vest de satul Horodişte, de-a lungul cursului Ciuhurului, pe o suprafaţă de 140 ha. Grupul este compus dintr-un masiv cu lacul Bulhac, un canion şi o stâncă "Deal".  Reciful de la Costeşti "Stânca", situat la sud-est de satul Costeşti, pe malul stâng al râului Ciuhur şi râului Prut, cu o suprafaţă de 100 ha.  Alunecările de teren de lângă satul Brânzenii-Noi, se găsesc pe malul stâng al râului Camenca, pe o suprafaţă de 50 ha. Alunecările de teren ocupă aproximativ 1200 m de-a lungul râului.  Oncoidele de la Halahora de Sus, situate pe malul stâng al râului Racovăţul Uscat, suprafaţa 5 ha, lângă şoseaua Bălţi-Briceni.

Perspective: Un Parc Naţional Transfrontier „Prutul de Mijloc” Deşi luate sub ocrotirea statului ca arii protejate şi monumente ale naturii, aceste perle ale patrimoniului natural se află în pericol de distrugere ireversibilă, fiindcă autorităţile şi comunităţile locale nu conştientizează valoarea şi importanţa lor naţională şi continentală. Pentru a le salva de la pieire şi a le pune în circuitul turismului rural şi ecologic, propunem ca o soluţie reală crearea Parcului Naţional “Prutul de Mijloc” în baza rezervaţiei ştiinţifice “Pădurea Domnească” şi a tuturor ariilor şi monumentelor naturale protejate de stat. Proiectul regional transfrontier „Abordarea unitară la nivel de Bazin Hidrografic Prut pentru reducerea nutrienţilor şi cooperare transfrontieră” este un impuls serios pentru a porni la un drum lung, dar pe care cu cât mai repede îl începem, cu atât vom avea rezultate mai bune.

În loc de concluzii Ariile protejate din Bazinul Hidrografic Prut pot ajunge într-un viitor apropiat nuclee ale cooperării transfrontiere pe direcţiile: • Investigaţii ştiinţifice • Instruirea specialiştilor ce activează în domeniul ariilor protejate şi organizarea unor tabere mixte de vară. • Elaborarea şi organizarea unei reţele comune informaţionale la nivel de BHP. • Crearea sistemului GIS pentru ariile protejate din Bazinul Hidrografic Prut. • Ariile protejate ar urma să devină Centre de informare şi educaţie ecologică . • Elaborarea şi dezvoltarea unui program editorial comun de promovare a patrimoniului natural şi spiritual din Bazinul Hidrografic Prut. • Organizarea unui spaţiu informaţional comun . • Elaborarea unui îndrumar practic de participare a publicului la luarea deciziilor de mediu. • Elaborarea şi implementarea unui program regional transfrontier de participare publică în problemele de mediu şi de valorificare durabilă a ariilor protejate. • Organizare de întruniri, traininguri, conferinţe, forumuri mixte în BHP.

Mişcarea Ecologistă din Moldova Va mulţumim pentru atenţie! Mai multă informaţie despre Mişcarea Ecologistă găsiţi: www.mem.md E-mail:mem@mem.md; ioana@mem.md Tel: 0373 2 23 71 57; Fax: 0373 2 23 24 08 Sădeşte un arbore, curăţă un izvor, îngrijeşte pământul care te ţine. Leagă-ţi viaţa de Mişcarea Ecologistă din Moldova şi apără-ţi de distrugere codrii, apele, pământul. Nu uita: de fiecare din noi depinde viitorul copiilor noştri şi al acestei ţări.

Alecu Renita, Ariile protejate din bazinul hidrografic al Prutului. Realitati si perspective

by Koroli on May 06, 2010

Accessibility

Categories

Tags

Upload Details

Usage Rights

1 Embed 23

Statistics

Alecu Renita, Ariile protejate din bazinul hidrografic al Prutului. Realitati si perspective — Presentation Transcript