Obiceiuri si traditii de Sf. Pasti

5,574 views

Published on

Published in: Spiritual
1 Comment
2 Likes
Statistics
Notes
No Downloads
Views
Total views
5,574
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
7
Actions
Shares
0
Downloads
141
Comments
1
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Obiceiuri si traditii de Sf. Pasti

  1. 1. Tradiţii şi obiceiuri de Sf. Paște
  2. 2. Semnificație• Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului,Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele.
  3. 3. Modul de calcul pentru Sfintele Paște• Data celebrării Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară și mișcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocţiul de primăvară.
  4. 4. Durata• Paștele creștin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălţării Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.
  5. 5. Cronologia sărbătorilor pascaleSărbătoarea Paștilor este precedată de olungă perioadă de post, în care secomemorează evenimentele premergătoareÎnvierii Domnului. Ultima săptămână dinPostul Mare, numită Săptămâna Patimilor,începe în Duminica Floriilor, când sesărbătorește intrarea lui Iisus Hristos înIerusalim, și se sfârșește în Sâmbăta Mare.Este săptămâna în care sunt comemoratepatimile lui Iisus, răstignirea și moartea Sadin Vinerea Mare.
  6. 6. Obiceiuri de Paști• Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de oua rosii, a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene,etc.). În folclorul romanesc există mai multe legende crestine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Iisus
  7. 7. • Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară și alte mâncăruri tradiţionale: pască, cozonac, drob.• Unele obiceiuri asociate acestei sărbători, cum ar fi iepurașul de Paști sau căutarea ouălor colorate s-au răspândit și printre necreștini.
  8. 8. Simboluri creştine ale paştelui• Crucea - simbolizează crucificarea, opusul Învierii. Totuşi, la consiliul de la Nicaea, în anul 325 d.H., Constantin a decretat că întocmai crucea să fie simbolul oficial al creştinismului. Crucea nu este numai simbolul pascal, ea este utilizată foarte mult şi de biserica catolică, ca simbol al credinţei.
  9. 9. IepuraşulNu este o inovaţie modernă şi simbolizeazăfertilitatea. Simbolul provine încă din vremeafestivalurilor păgâne de Eastre. Simbolulpământesc al zeiţei Eastre era iepurele.Germanii au adus cu ei simbolul iepuraşuluipascal în America. Numai după războiul civildevine răspândit ca fiind simbol creştin. Defapt sărbătoarea Paştelui nu era celebrată înAmerica până la acea dată.
  10. 10. Oul - simbolizează Învierea. Ouăle roşii aveau menirea de a ţinerăul departe şi simbolizau sângele lui Hristos.
  11. 11. • Mielul -reprezintă victoria vieţii asupra morţii. Îl simbolizează pe Mântuitor care S-a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu.
  12. 12. • Măgarul - crucea albă de pe greabăn, măgarul o are graţie faptului că L-a adus pe Iisus la Ierusalim în Duminica Floriilor.
  13. 13. Fluturele Simbolizează viaţa lui Iisus: - omida reprezintă întruparea omenească;- coconul este moartea trupească, - fluturele simbolizează Învierea.
  14. 14. • Păunul – este simbolul vieţii veşnice, deoarece în trecut se creadea că este nemuritor.• Scorpionul – este simbolul lui Iuda.
  15. 15. • Pasca - se coace de către gospodinele creştine numai o dată pe an, de Sfintele Paşti. Ea are o formă rotundă pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobită pe margini cu aluat împletit.• În momentul în care se pune în cuptor, femeile de la ţară fac semnul crucii cu lopata pe pereţii cuptorului, spunând: "Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/Dumnezeu cu noi la masă,/ Maica Precista la fereastră"
  16. 16. • Legenda pascăi care spune că, în timp ce predica împreună cu Apostolii, Iisus a găzduit la un om foarte primitor care le-a pus în traistă, la plecare, pâine pentru drum făra ştirea lor. Întrebându-l pe Hristos când va fi Paştele, Mântuitorul le-a spus “că atunci când vor găsi pâine în traistă. “ Căutând apostolii au găsit în traistă ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pască.
  17. 17. • Lumânarea de Înviere - este cea care în noaptea Învierii fiecare credincios o poartă în mână şi pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. Această lumânare este simbolul Învierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului. Mulţi păstrează restul de lumânare rămasă nearsă după slujbă şi o aprind în cursul anului în cazul în care au un mare necaz în casă.
  18. 18. Duminica Floriilor• Floriile deschid pentru toţi românii ortodocşi ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie o dată cu Înălţarea lui Iisus (la 40 de zile de la Sărbătoarea Paştelui). Evocând intrarea Mântuitorului în Ierusalim călare pe asin, întâmpinat de o mulţime cu flori şi ovaţii, Floriile reprezintă în acelaşi timp o sărbatoare în care elementele creştine şi cele precreştine se îmbină în mod fericit, rezultând tradiţii şi obiceiuri extrem de pitoreşti.
  19. 19. Praznic împărătesc, sărbătorit cu o săptămânăînaintea Sfintelor Paşti în toată Biserica Creştină,Floriile nu înseamnă numai ramuri de salcie şimăslin. Mulţimile l-au întâmpinat pe Iisus cu ramuride finic şi măslin la intrarea triumfală în Ierusalimdintr-un prinos de bucurie, ca un semn al biruinţeiîmpotriva morţii înfăptuite prin învierea lui Lazăr.An de an, acest semn al prea-plinului biruinţeiprevesteşte Paştele, înnoieşte sufletul, netezeştecărările dintre oameni, dezvăluie bunătatea şidărnicia din noi.
  20. 20. În ziua de Florii nu se lucrează, iar întoate casele de la sate se coc pâini dinfăină de grâu împletite şi ornate cucruci, care se dau de pomană la săraci.Se spune că aşa cum va fi vremea deFlorii, aşa va fi şi de Pasti. În unele sate din Ialomiţa se maipăstrează încă obiceiul de a colinda deFlorii.
  21. 21. De FLORII : Intrarea Domnului in Ierusalim!
  22. 22. Obiceiuri din Săptămâna MarePostul Paştelui se încheie cu SăptămânaMare, a patimilor lui Hristos. În SăptămânaMare se face curăţenie generală în gospodarii.Curţile sunt măturate, şurile sunt curăţate degunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurilesunt curăţate de nămol şi adâncite. Caseletrebuie să strălucească de curăţenie pentru caele "te blestemă dacă Paştile le prindnecurăţate". În lunea Săptămânii Mari se scoate totul laaerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iarmobilierul este spălat şi reparat.
  23. 23. Până la Joia Mare, femeile se străduiau sătermine torsul de frica Joimăriţei care, înimaginarul popular era o femeie cu oînfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru leneanevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltelede tortură ale Joimăriţei erau căldura, oala cujăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.Această fiinţă mitologică folosea mijloacecumplite de tortură: ardea degetele şi mâinilefetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şiunghiile şi incendia fuioarele de cânepăgăsite netoarse. De multe ori nici flacăiileneşi, cei care nu terminau de reparatgardurile sau nu îngrijeau bine animalele petimpul iernii, nu erau iertaţi de acestepedepse.
  24. 24. Conform tradiţiei, în noaptea ce premergeJoia Mare sau în dimineaţa acestei zile sedeschid mormintele şi sufletele morţilor seîntorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lorse aprindeau focuri prin curţi, în faţa caseisau în cimitire, crezându-se că, astfel, eiaveau posibilitatea să se încălzească. Focurilede Joi-Mari erau ruguri funerare aprinsepentru fiecare mort în parte sau pentru toţimorţii din familie şi reprezentau o replicăprecreştină la înhumarea creştină dinVinerea Mare.
  25. 25. Judecata lui Iisus
  26. 26. Joia Mare – vopsitul, încondeiatul şi potcovitul ouălor• Înroşitul ouălor reprezintă înfrumuseţarea prin vopsire şi încondeiere a Ouălelor de Paşte, substitute ale divinităţii primordiale, pentru a fi jertfite şi mâncate sacramental la sărbătorile pascale.
  27. 27. Încondeiatul ouălelor Încondeiatul ouălor reprezintăînfrumuseţarea cu motive antropomorfe,zoomorfe, fitomorfe, schiomorfe a ouălorjertfite la Paşti, simbol al divinităţii caremoare şi renaşte anual.
  28. 28. Patimile
  29. 29. Vinerea PatimilorUltima vineri din Postul Mare este numităVinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, VinereaNeagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare.Conform tradiţiei creştine, este, ziua în careIisus a fost răstignit şi a murit pe crucepentru răscumpararea neamului omenesc desub jugul pactului strămoşesc. Din aceastăcauză Vinerea Mare este zi de post negru. În Vinerea Mare este interzis a se facecopturi. Există credinţa că dacă cineva seîncumetă a coace în această zi face marepăcat iar coptura nu este mâncată nici măcarde peşti.
  30. 30. Răstignirea Domnului
  31. 31. Punerea în mormânt
  32. 32. Sâmbăta Mare Este ultima zi de pregătire a Paştilor, cândfemeile trebuie să pregătească mareamajoritate a mâncărilor, să deretice prinîncăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainelenoi pe care urmau sa le îmbrace în zilele dePaşti. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc şisacrificiul mielului, din carnea căruia sepregătesc mâncări tradiţionale: drobul,numit în Bucovina cighir, friptura şi borşulde miel.
  33. 33. ÎNVIEREA DOMNULUI
  34. 34. Invierea Domnului
  35. 35. Sărbătoarea Paştelui în zona noastră• La slujba de Înviere, credincioşii aduc în coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonac şi…cocoşi albi. Cocoşii sunt crescuţi anume pentru împlinirea acestei tradiţii. Ei vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a Înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoş cântă primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belşug. După slujba, cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci . Pe lângă datina coşului pascal, se mai păstreză câteva obiceiuri deosebite: ele vestesc întâmpinarea Paştelui cu bucurie şi dragoste pentru semeni.
  36. 36. Înălţarea Domnului• Potrivit Faptelor Apostolilor, Iisus, după Înviere, s-a arătat Apostolilor timp de 40 de zile, după care s-a înălţat la cer, în prezenţa lor.• Spiritualitatea Înălţării se întemeiază pe speranţă. Creștinii privesc la casa cerească ce-i așteaptă, trăind încă pe pământ în realitatea lumii noi în care domnește Hristos.
  37. 37. Proiect didactic: “Şcoala altfel” 03 aprilie 2012 “Obiceiuri şi tradiţii pascale” Material realizat de : Bibliotecar – Şerban Ionelia Stelnica

×