• Like
Revista Regio nr. 5
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

Published

 

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
82
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
0
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. nr. 5, iunie 2011R E V I S T ARegio, pe primul locla accesareafondurilor europeneIncluziunearomilor, un reperimportant peagenda europeanăComitetul de Monitorizare – centrul de comandă RegioCASTELUL KAROLYrevine în circuitulturistic dupăRESTAURAREA PRINTR-UNPROIECT REGIORINTRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR-UNCETATEA ALBA CAROLINAdevine produs turistic cu fonduri Regio
  • 2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADECORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEAGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGUREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.5840 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.rowww.inforegio.roREGIO, ŞANSA BUNĂSTĂRIICe poţi face într-un judeţ cu 100de milioane de euro? Reabilitareainfrastructurii, sprijinirea mediuluide afaceri, promovare turistică, suntcâteva dintre oportunităţile oferitede Regio. Dar în toată ţara, cu 4,4miliarde de euro?Răspunsuri la aceste întrebări căutămîmpreună, de patru ani. Regio adevenit un simbol al bunăstării, alrecuperării decalajelor între regiuni,prin folosirea banilor europeni.Potrivit datelor prezentate în cadrulComitetului de Monitorizare, la datade 26 mai 2011, proiectele depusedepăşesc deja de trei ori valoareafinanţării. Este bine că au fost dejacontractate 3,8 miliarde de euro, iarpânălasfârşitulanuluitoatefonduriledisponibile pentru axele prioritareale Programului Operaţional Regionalvor fi contractate. Din păcate, nula fel de bune sunt veştile privindrambursările, plăţile efective cătrebeneficiari.Fără plăţi, implementarea estepusă în pericol. Drept urmare, vorfi afectate proiectele dedicatesprijinirii dezvoltării durabile aoraşelor sau cele de îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi acelei sociale. De suferit ar avea şibeneficiarii implicaţi în proiectepentru sprijinirea dezvoltăriimediului de afaceri, pentrudezvoltare durabilă sau promovareaturismului. Efectele negative nu s-aropri nici măcar la nivelul comunităţiilocale. Este o responsabilitate înlanţ, pe care fiecare dintre români,sub o formă sau alta, o vom resimţi.Implementarea proiectelor dejacontractate este un pariu pe carenu avem voie să îl pierdem. Într-operioadă de criză, în care banii suntmai scumpi şi mai rari ca oricând,miliardele de euro alocate prinRegio aşteaptă să fie folosite. Nuvor aştepta la infinit şi nu vor venioricum. Procedurile europene suntfoarte stricte, iar modelul românesc– se poate şi aşa- nu va rezista uneievaluări serioase ale birocraţiei de laBruxelles.Dacă miliardele de euro alocatede Uniunea Europeană ar ajungeîn România prin simpla semnare acontractelor, am putea sta liniştiţi.Proiectele contractate acoperădeja, după cum arătam, suma de3,8 miliarde de euro. Fiecare bănuţva fi, însă, cântărit în balanţa uneiproceduri care să garanteze corectagestionare a fondurilor europene.Procedurile de achiziţii au ajunsuna dintre cele mai mari dificultăţicăreia trebuie să îi facă faţă acumbeneficiarii. Pentru că aplicareaacestora durează foarte mult, a fostnevoie de modificarea legislaţieiprivind achiziţiile publice. Termeneleau devenit mai scurte, procedurile aufost urgentate. Documentaţiile uniceşi standardele stabilite în contractelede achiziţii pentru caietele de sarcinivor contribui şi ele la simplificareamecanismelor.Cu toate acestea, riscurile încăexistă. Lipsa de experienţă la nivelulautorităţilor publice locale poategenera nereguli care afectează bunulmers al proiectelor şi chiar provocaîncetarea plăţilor. Şi asta, pentru cănerespectarea legislaţiei achiziţiilorpublice atrage automat sancţiuni.Este momentul ca beneficiarii celorpeste 1000 de proiecte în derularesă treacă peste euforia proiectuluiaprobat şi să îşi concentrezeeforturile cu responsabilitate, asupraimplementării şi finalizării acestora.Miza finală depăşeşte chiar şi cele 4,3miliarde de euro alocate prin Regio,ea reprezintă chiar şansa dezvoltăriiregionale a României. Bunăstarea decare avem nevoie depinde în maremăsură de succesul acestei primeetape a folosirii banilor europeni.Altfel, tot mai multe voci care cerde la Bruxelles reducerea fondurilorde coeziune, printre altele şi pentrucă nu sunt folosite corespunzător, arputea avea câştig de cauză. Astfel,ţări precum România ar rămânecondamnate la coada unui clasamentce subliniază decalaje tot mai maride dezvoltare între statele membre.Dan CĂRBUNARUEditorial
  • 3. IUNIE 2011IUNIE 2011 3UNIUNEA EUROPEANĂ AZI04 Incluziunea romilor, un reper importantpe agenda europeanăREGIO ÎN ROMÂNIA06 Regio, pe primul loc la accesareafondurilor europene10 Comitetul de Monitorizare – centrul decomandă Regio11 Întrebări şi răspunsuri12 Cetatea Alba Carolina devine produsturistic cu fonduri Regio14 Muzeul Regiunii Porţilor de Fier,în plin proces de restaurare16 Palatul Theodor Costescu şi CetateaMedievală a Severinului, două atracţiituristice care renasc cu fonduri Regio18 Periplu pe urme de istorie, într-un circuital mausoleelor vrâncene19 Castelul Karoly revine în circuitulturistic după restaurarea printr-unproiect RegioBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ21 Transformarea golfului Mont-Saint-Michel23 Turnul Belém, o realizaregrandioasă25 AGENDĂ26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!Sumar
  • 4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4INCLUZIUNEA ROMILOR, UN REPERIMPORTANT PE AGENDA EUROPEANĂPROCESUL EUROPEAN DE INTEGRARECONTINUĂ, UNA DINTRE CELE MAIIMPORTANTE PREMISE FIIND EVALU-AREA REALISTĂ A DIFICULTĂŢILOR,PROVOCĂRILOR, RISCURILOR PE CARELE PUNE ÎN EVIDENŢĂ FUNCŢIONAREADE ZI CU ZI A FIECĂRUI STAT MEMBRU,DAR ŞI FUNCŢIONAREA GENERALĂ APROIECTULUI EUROPEAN DE INTEGRARE- EUROPA UNITĂ.Iată de ce, din ce în ce mai mult,înţelegerea proceselor ce se deru-lează la nivel local, regional saunaţional se poate realiza prin ana-lize comparate, dinamice, bazatepe date provenind din spaţiul euro-pean în ansamblul său. Şi soluţiileau adesea implicaţii care privesc în-tregul cadru european.Un exemplu în acest sens îl poateconstitui şi problema incluziuniigrupurilor marginalizate. Astfel,faptul că toate mecanismele UEsunt implicate acum într-un demersde evaluare şi analiză a rezultatelorperioadei de programare 2007-2013,cu scopul de a fundamenta cât maibine obiectivele şi modalităţile delucru pentru noul exerciţiu bugetar,2014-2020, dar şi faptul că reali-tatea vieţii din statele membre aimpus rediscutarea problemei cate-goriilor marginalizate, care includ şiromii, au determinat o intensă ac-tivitate pentru definirea viitoarelorrepere ale politicilor în această ma-terie. În egală măsură, ca urmare abunei funcţionări a cadrului demo-cratic european, eforturile depusede societatea civilă romă au consti-tuit, de asemenea, un suport impor-tant pentru activitatea instituţiiloreuropene – direcţiile generale aleComisiei Europene, PreşedinţiaUngară şi Parlamentul European.Astfel, în data de 23 mai 2011, afost finalizat un raport pe aceastătemă, raport al cărui rol este ace-la de a include în agenda ConsiliuluiEuropean din 24 iunie 2011 şi temaincluziunii grupurilor marginalizate.Concluzia acestui raport este aceeacă avem nevoie de un nou cadru eu-ropean care să susţină eforturilestatelor membre în procesul de ges-tionare a incluziunii grupurilor mar-ginalizate.Desigur, o atenţie specială se acordăproblemei romilor. Ne-am putea în-treba dacă nu este doar o rutinădemocratică faptul că reluăm otemă care face parte, mai degrabă,din arsenalul provocărilor secolu-lui al Vlll-lea. Răspunsul poate venichiar din istoria europeană recentă,dacă e să ne gândim la criza dinperioada celui de-al doilea razboimondial sau mai recent la inciden-tele din statele europene în care aufost implicati şi cetăţeni români deetnie romă.În documentul mai sus amintit,publicat în data de 23 mai 2011, daravând ca suport rapoartele anualeîntocmite de instituţiile europene,sunt abordate domeniile cheie cepot influenţa integrarea grupurilormarginalizate, inclusiv populaţiaromă, cum ar fi: educaţie, sănătate,locuire, asigurarea de locuri demuncă şi, nu în cele din urmă, seg-regarea şi discriminarea. Este im-portant de semnalat faptul că în-treaga analiză pune în evidenţă as-pecte de referinţă ale procesului demodernizare permanentă pe caredinamica societăţii contemporane îlimpune, respectiv:Uniunea Europeană aziCarmenCarmen DUMITRIUDUMITRIU | ºef serviciu MDRT| ºef serviciu MDRTPriorităţi europene
  • 5. IUNIE 2011IUNIE 2011 5Uniunea Europeană aziStrategii naţionalenevoia implicării cercetării îngestionarea vieţii societăţii pen-tru înţelegerea proceselor ceapar; astfel, se vorbeşte desprenevoia identificării unor soluţiipentru combaterea transferuluicomportamentului sărăciei, prineducaţie, în comportamentul in-divizilor în timpul copilăriei tim-purii; această recomandare sebazează, evident, pe un studiumultidisciplinar al comportamen-telor din familiile sărace şi dincomunităţile informale;nevoia acceptării unor modeleeducaţionale flexibile, care săpoată răspunde particularităţilorlocale şi ale unor grupuri speci-fice.nevoia definirii unor politicipublice realizabile prin programecu o durată mai lungă, prin caresă se poată asigura atingereaunor obiective ce implică mutaţiila nivelul mentalităţilor, relaţiilorinterumane şi al modelelor cul-turale; avem în vedere aici, spreexemplu, schimbarea atitudiniifaţă de grupuri cu o maximă vul-nerabilitate, cum ar fi femeileşi copiii expuşi unor practici deexploatare inacceptabile şi uneidiscriminări suplimentare - tra-ficul de persoane, exploatareasexuală, violenţa.creşterea coerenţei în acţiuneaimplementării obiectivelor eu-ropene printr-o mai bună coor-donare între nivelul naţional şicel european.Statele membre trebuie să ela-boreze Strategii naţionale al cărorobiectiv să fie creşterea gradului deincluziune a romilor şi a grupurilormarginalizate până în 2020, strate-gii ce vor găsi un sprijin complemen-tar prin demersuri la nivel europeanşi chiar în state europene nemem-bre ale Uniunii.Aceste strategii trebuie să conducăla reducerea gradului de sărăcie,la creşterea accesului la educaţie,la locuri de muncă, la servicii desănătate, la o locuire decentă.Pentru atingerea acestor obiec-tive se recomandă utilizarea fon-durilor din cadrul Fondului Euro-pean pentru Dezvoltare Regionalăşi chiar modificarea unor ProgrameOperaţionale.Se recomandă, de asemenea, crea-rea unui Punct Naţional de Con-tact care să asigure o monitorizareşi o promovare eficientă a bunelorpractici care conduc la rezul-tate în concordanţă cu obiectivelemenţionate. După cum reiese dindocument, Europa Unită va face,pe această cale, paşi importanţi înregândirea Planurilor Naţionale deReformă şi va direcţiona eforturilesale către o dezvoltare durabilă şimai puţin către o intervenţie deurgenţă care nu soluţionează, ciameliorează, pe termen scurt, ocriză. Aşa cum precizează raportul,numeroase resurse pot fi identifi-cate la nivelul cooperării regionale.În acest context, Guvernul Românieia demarat procesul de elaborare aStrategiei de incluziune a romilor.Ministerul Dezvoltării Regionaleşi Turismului a înaintat mai multepropuneri care vizează, pe de oparte, cheltuirea mai eficientă abanilor europeni prin dezvoltareaunor platforme de cooperare cualte ministere (Ministerul Culturii,Ministerul Mediului şi Pădurilor,Ministerul Administraţiei şi Inter-nelor), autorităţi publice locale şisocietatea civilă romă, iar, pe dealtă parte, propune abordări noi ceau în vedere creşterea capacităţiicomunităţilor locale de a oferisprijin în educaţia permanentă şicreşterea competenţelor digitale.
  • 6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6Regio în RomâniaRegio la ziDanDan CÃRBUNARUCÃRBUNARU ||REGIO, PE PRIMUL LOCLA ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE„PRIN REZULTATELE OBŢINUTE,PROGRAMUL OPERAŢIONALREGIONAL ESTE PRIMUL ÎN ORDINEAACCESĂRII FONDURILOR EUROPENE, DIN-TRE TOATE PROGRAMELE OPERAŢIONALEDIN ŢARĂ”, A DECLARAT MINISTRULDEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURIS-MULUI, ELENA UDREA, ÎN CADRULCONFERINŢEI DE PRESĂ ORGANIZATE CUPRILEJUL PRIMEI REUNIUNI DIN ACESTAN A COMITETULUI DE MONITORIZA-RE, CARE A AVUT LOC LA DROBETATURNU SEVERIN, ÎN PERIOADA 26-27MAI 2011. „M-AM BUCURAT SĂ AUDŞI APRECIERILE COMISIEI EUROPENEPENTRU GESTIONAREA ACESTUI PRO-GRAM”, A MAI SPUS ELENA UDREA.Potrivit declaraţiei doamnei minis-tru, dintre cele 4,3 miliarde deeuro alocate, au fost deja con-tractate 3,8 miliarde de euro, iarpână la sfârşitul anului 2011 va ficontractată întreaga sumă.IMPLEMENTAREA,O PRIORITATE„Există o etapă ulterioară, aceeaa implementării, de a căreifuncţionare nu suntem mulţumiţi,deşi ministerul este pe primul locca plăţi efectuate”, a explicatElena Udrea. „Banii sunt aduşi înRomânia atunci când se fac efec-tiv plăţile, iar acest lucru presu-pune o procedură de durată. Noidepunem toate eforturile pentru asprijini beneficiarii în obţinerea câtmai repede, prin rambursare, a su-melor cheltuite. Beneficiarii suntcei care implementează proiecte-le, iar noi urmărim această imple-mentare, alături de alte instituţiiresponsabile ale statului, ANRMAPşi UCVAP”.Una dintre problemele identificatela nivelul proiectelor implementatela nivel naţional este legată de pro-cedurile de achiziţii, care dureazămult. „S-a întâmplat să treacă şidoi ani între semnarea unui con-tract şi efectuarea plăţilor. Trebuiesă găsim modalităţi de urgentarea implementării. În acest scop, ammodificat Ordonanţa de Urgenţănr. 34 privind achiziţiile publice,scurtând termenele şi urgentândprocedurile. Am încercat să spri-jinim beneficiarii cu documentaţiiunice, standarde în contractele deachiziţii pentru caietele de sarcini.Unele autorităţi publice locale nu auexperienţa necesară derulării pro-cedurilor. Sunt situaţii de neregulipe care le-am constatat şi noi, lanivel naţional, şi alte instituţii carereprezintă Comisia Europeană şi auatribuţii în ceea ce priveşte modulde implementare a proiectelor”.NEREGULILE DINPROCEDURILE DE ACHIZIŢIEPUN ÎN PERICOL PLĂŢILE„Toţi beneficiarii să ştie că, dacă seîncalcă procedurile de achiziţie înmod voit, sancţiunea este încetareaplăţilor. Ori de câte ori se constatăo încălcare a legislaţiei, plăţile potfi întrerupte, urmând ca erorile săfie corectate”, a avertizat ministruldezvoltării regionale şi turismului.Ministrul Elena Udrea a arătat că princorectaînţelegereaimplementăriisepot evita situaţii de oprire a plăţilor.„Am căutat să sprijinim beneficiarii.Ministerul a fost primul care a efec-tuat o documentaţie standard deachiziţii. Am introdus standarde decost pentru achiziţii, pentru corectaevaluare a proiectelor de achiziţii.Nu se poate ca la Turnu Severin săcoste de zece ori mai puţin decât laDolj. Aceste lucruri se corecteazăprin standarde de cost. Sunt situaţiicu care ne confruntăm în timpulderulării şi încercăm să le rezolvămdin mers”.
  • 7. 7Analize şi concluziiIUNIE 2011IUNIE 2011TURISMUL ÎN ROMÂNIA,PROMOVAT CU FONDURIEUROPENE„România are şanse să se promovezeprin fonduri europene ca destinaţieturistică în plan internaţional”, amai anunţat ministrul Elena Udrea.„De la 1 iunie, pe CNN, Eurosport şiEuronews, România va ieşi cu spo-turi de promovare finanţate dinfonduri de la Uniunea Europeană”.REABILITAREA TERMICĂA LOCUINŢELOR, FINANŢATĂDE UNIUNEA EUROPEANĂ„Am discutat posibilitatea ca re-abilitarea termică a locuinţelor săse finanţeze din fonduri europene.Un milion de locuinţe din Româniaar trebui reabilitate, iar MDRTderulează două programe guverna-mentale în acest sens”.Prin primul program, statul român,prin intermediul Guvernului, alocă50%, iar primăriile 30% din valoareatotală a cheltuielilor.Al doilea program, lansat anul tre-cut, dă posibilitatea asociaţiilor deproprietari să contracteze credite pecinci ani pentru reabilitare termică,cu garanţii de la Guvern, dobândafiind subvenţionată cu 100%. Pânăacum, ministerul a sprijinit reabili-tarea termică a 54 de mii de apar-tamente, existând solicitări pentru104 mii de apartamente. În lucruse află 20 de mii de apartamente,lucrările fiind cofinanţate de minis-ter cu 50% din valoarea totală.„Ne trebuie 100 de ani să terminămtoate blocurile de reabilitat.Căutăm resurse financiare, pen-tru că România s-a angajat în faţaUniunii Europene să reducă emisi-ile de gaze. Reabilitarea termicăduce la reducerea consumului deenergie şi a consumului de gaze. Vatrebui să găsim soluţii. Reabilitareatermică aduce o imagine proaspătăşi curată, înfrumuseţează oraşele.Avem discuţii pentru a introduce peAxa 1 a POR, cea care finanţeazăproiecte de dezvoltare urbană, pro-gramul de reabilitare termică. Suntdiferite proiecte, care ţin de dez-voltarea şi modernizarea oraşelor.Avem acceptul de principiu alComisiei, vom urma paşii procedu-rali şi sperăm să reuşim acest lucruîncă de anul acesta.”STADIUL IMPLEMENTĂRII PORMembrii Comitetului de Moni-torizare a Programului OperaţionalRegional au discutat, în cadrulşedinţei desfăşurate în perioada26-27 mai 2011, la Drobeta TurnuSeverin, Planul de măsuri prioritarepentru consolidarea capacităţii deabsorbţie a fondurilor disponibileprin program.Din cele 4,4 miliarde de euro dedi-cate Programului Regio, 3,7 mili-arde de euro reprezintă sumele alo-cate de Uniunea Europeană prinFondul European pentru DezvoltareRegională, iar 0,7 miliarde de europrovin din contribuţia naţională -bugetul de stat şi bugetul local.Distribuţia fondurilor pe axeleprioritare alocă 30% sprijinirii dez-voltării durabile a oraşelor, 20,35%îmbunătăţirii infrastructurii detransport regionale şi locale, 15%pentru îmbunătăţirea infrastruc-turii sociale, 17% pentru sprijinireadezvoltării mediului de afaceri re-gional şi local, 15% pentru dezvol-tarea durabilă şi promovarea turis-mului şi 2,65% pentru asistenţătehnică.Potrivit datelor prezentate în cadrulComitetului de Monitorizare, la datade 15 mai 2011, erau depuse, în to-tal, 7724 de proiecte, în valoarede 12,069 miliarde de euro. Dintreacestea, au fost aprobate 1606, învaloare totală de 3,734 miliarde deeuro. În ceea ce priveşte situaţiaproiectelor contractate, valoareacelor 1395 de proiecte este de 3,510miliarde de euro. Totodată, au fostfinalizate deja 260 de proiecte, învaloare de 101 milioane de euro.Regio în România
  • 8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8Evaluări la ziCele mai multe proiecte depuse aufost în domeniul mediului de afa-ceri - 4587, cu o valoare totală de2,787 miliarde de euro, dintre careau fost aprobate 668, cu o valoarede 331 milioane de euro.RITM ALERT DECONTRACTARE ŞIIMPLEMENTAREÎN REGIUNEA NORD ESTLa nivelul regiunilor de dezvolta-re, pe primul loc se situează Regi-unea Nord-Est, care, având alocăriFEDR de 571,15 milioane de euro,a înregistrat proiecte depuse învaloare de 1,093 milioane de euro,adică o sumă aproape dublă faţăde cea alocată. În această regi-une au fost semnate contracte învaloare de 465 milioane de euro.Beneficiarii au primit prefinanţărişi rambursări în valoare de 143,75milioane de euro, în timp ce plăţileefectuate au fost de 72,66 milioanede euro.Situaţia completă a gestionăriifondurilor, pe regiuni, poate ficonsultată în Tabelul nr.1DIRECŢII PRIORITAREDE ACŢIUNE STABILITEÎN COMITETUL DEMONITORIZARE:Standardizarea documentaţiilorde atribuire şi contractelor aferentepentru o serie de domenii cheie;Elaborarea unui document–cadrucare să reflecte stabilirea clară acompetenţelor instituţionale deverificare a procedurilor de achiziţiepublică, cu luarea în considerare arecomandărilor Comisiei Europene;Simplificarea şi standardizarealistelor de verificare aplicabile încazul verificărilor efectuate de Au-toritatea de Management/Organis-mele Intermediare;Monitorizarea permanentă a sta-diului semnării contractelor/de-ciziilor de finanţare pentru a de-tecta decalajele faţă de momentulaprobării proiectelor şi stabilireamăsurilor de urgentare a semnăriicontractelor;Informarea beneficiarilor şi apotenţialilor beneficiari, cu accentpe teme esenţiale care ţin de im-plementarea proiectelor, cum ar fi:achiziţii publice, management finan-ciar-bugetar, organizarea activităţiide management al proiectului etc.MARILENA BOGHEANU,DIRECTOR GENERALADR SUD-VEST OLTENIA:AVEM NEVOIEDE STRATEGIISECTORIALE„Ne mândrim că avem foarte multeproiecte depuse în cadrul POR şi su-ma solicitată de către beneficiari,este de peste 1,3 miliarde de euro,fiind aproape dublă faţă de ceaalocată la nivelul regiunii”, ne-adeclarat Marilena Bogheanu, Direc-tor General ADR Sud-Vest Oltenia.„Conform indicatorilor care reflectăgradul de contractare, peste 60%din suma alocată regiunii noastre înperioada 2007-2008, va fi absorbităprin intermediul celor 200 de pro-iecte aflate în implementare, aco-perind toate domeniile majore deintervenţie ale programului, proce-sul de contractare pentru celelalteproiecte fiind în derulare.”Regiunide dezvoltareAlocări(FEDR)2007-2013Proiecte depuse(FEDR)Contracte semnate(FEDR)Fonduri CE plătitecătre beneficiari(prefinanţări +rambursări)Plăţi efectuate(FEDR)mil. Euro mil. Euro % mil. Euro % mil. Euro % mil. Euro %0 1 2 3=2/1 4 5=4/1 6 7=6/1 8 9=8/1NORD EST* 571,15 1.093,99 191,54% 465,59 81,52% 143,75 25,17% 72,66 12,72%SUD EST* 463,69 810,27 174,74% 274,99 59,30% 103,46 22,31% 65,69 14,17%SUD* 497,98 1.009,05 202,63% 324,09 65,08% 95,01 19,08% 40,48 8,13%SUD VEST* 490,28 903,78 184,34% 312,17 63,67% 113,13 23,07% 62,86 12,82%VEST* 361,87 908,81 251,14% 225,86 62,41% 66,59 18,40% 24,74 6,84%NORD VEST* 423,11 882,73 208,63% 269,79 63,76% 88,41 20,90% 32,54 7,69%CENTRU* 381,45 987,48 258,88% 254,09 66,61% 92,67 24,29% 53,85 14,12%BUCUREŞTI- ILFOV* 310,06 733,65 236,62% 76,41 24,64% 26,46 8,53% 15,92 5,13%OI TURISM 127,80 109,98 86,06% 31,49 24,64% 1,47 1,15% 0,14 0,11%Total POR (fărăAsistenţă Tehnică) la15.05.20113.627,39 7.439,75 205,10% 2.234,48 61,60% 730,95 20,15% 368,88 10,17%Tabel nr. 1 *) Valori care nu includ sumele aferente DMI 5.3 (evidenţiate la OI Turism)Stadiul implementării Programului Operaţional Regional 2007-2013Regiuni de dezvoltare şi OI Turism - 15.05.2011
  • 9. IUNIE 2011IUNIE 2011 9Regio în RomâniaEvaluări la ziCu privire la problema capacităţiiautorităţilor locale de absorbţiea fondurilor, directorul general alADR Sud-Vest a apreciat că „vomputea spune în viitorul apropiatcă prin numărul mare de proiectedepuse reuşim să contractăm în-treaga sumă alocată regiunii noas-tre. Tot ce trebuie să facem estesă identificăm programe alterna-tive pentru proiectele aflate pelista de rezervă, acordând o şansăinvestiţiilor mature pentru careexistădocumentaţiilepregătiteşiaufost făcute demersurile necesare învederea obţinerii autorizaţiilor”.Pentru a evita problemele frecventecu care se confruntă beneficiarii înimplementarea proiectelor, doamnadirectorMarilenaBogheanuadoritsăprecizeze că „în următoarea etapăde programare trebuie acordată oatenţie sporită pregătirii viitoarelorproiecte. Ar fi utilă, de asemenea,elaborarea unor strategii naţionalesectoriale la care să se raportezesolicitanţii, iar autorităţiile publi-ce ar trebui să îşi definească încă deacum propriile strategii locale, caresă conţină portofolii semnificativepentru proiectele prioritare”.CONSTANTIN APOSTOL,DIRECTOR GENERALADR NORD-EST:SPERĂM CA PÂNĂÎN TOAMNĂ SĂATINGEM UN NIVELDE CONTRACTAREDE 100%„Am acumulat o experienţăimportantă, reuşind acest lu-cru prin stabilitatea personalu-lui Agenţiei, apoi anticiparea şipregătirea proiectelor, împreunăcu beneficiarii”, ne-a declaratdomnul Constantin Apostol, Direc-tor General al ADR Nord-Est, regiu-nea cu cele mai bune rezultate îndomeniul absorbţiei fondurilor eu-ropene. Proiectele au fost gata latimp, în condiţii bune.„Cooperarea pe verticală, cu benefi-ciarii şi Autoritatea de Managementîntregeşte sistemul respectăriiregulilor europene şi legislaţieiromâneşti. Încercăm să le explicămbeneficiarilor că este esenţial săaibă contracte de calitate cu cons-tructorii, cu furnizorii de echipa-mente şi de servicii.”Domnul director Apostol a dezvăluitsecretul reuşitei acestei regiuni:„Am reuşit să aducem bani supli-mentari pentru a rezolva proble-mele de dezvoltare şi investiţii,dar şi pentru a da stabilitatefinanciară personalului.Aceste surse sunt două – proiecteleexterne sau alte tipuri de proiec-te specifice, care ne aduc sumesubstanţiale; a doua sursă estecentrul de pregătire resurse uma-ne, cu trei specializări – managerde proiect, expert achiziţii publi-ce, manager resurse umane. Pe vii-tor vom pregăti şi evaluatori deproiecte şi experţi în domeniulconsultanţei pentru accesarea defonduri europene”.În privinţa contractărilor, regiuneaa depăşit de mult 80% din valoareaalocărilor. „Sperăm ca după august- septembrie să ajungem la 100%şi apoi să trecem la contractărisuplimentare. Referitor la plăţi,sperăm ca la sfârşitul anului sădepăşim suma de 100-140 milioanede euro. Ritmul va creşte, pentrucă am abordat concomitent toateaxele”, mai spune directorul gene-ral al ADR Nord-Est.Despre eventualele reduceri alefondurilor alocate României, des-pre care se vorbeşte la Bruxelles,în ultima perioadă, domnul directorgeneral este de părere că, în ceeace priveşte Regio, cu toate sinco-pele, acesta va fi cel mai de suc-ces Program Operaţional pe careRomânia îl are în derulare.„Speranţa mea este ca anul viitorsau în 2013, să transferăm Progra-mului Operaţional Regional fon-duri importante de pe alte pro-grame operaţionale, cu acelaşi tipde finanţare”, ne-a mai declarat di-rectorul general al ADR Nord - Est.
  • 10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10COMITETUL DE MONITORIZARE – CENTRULDE COMANDĂ REGIOCOMITETUL DE MONITORIZARE ALPROGRAMULUI OPERAŢIONAL RE-GIONAL (CM POR) ESTE STRUCTURALA NIVELUL CĂREIA SE IAU DECIZIILE ŞISE STABILESC STRATEGIILE PRIVIND IM-PLEMENTAREA REGIO, AVÂND INSTRU-MENTELE NECESARE DE INTERVENŢIEPENTRU A EFICIENTIZA ŞI CREŞTE CALI-TATEA PROGRAMULUI. FORMAT DIN 24DE MEMBRI CU DREPT DE VOT ŞI ALŢI27 CU STATUT DE OBSERVATORI, CMPOR ESTE PREZIDAT DE MINISTRULDEZOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMU-LUI, ÎN TIMP CE SECRETARIATUL ESTEASIGURAT DE AUTORITATEA DE MANA-GEMENT PENTRU POR.Activitatea Comitetului de Monito-rizare se desfăşoară sub forma unorşedinţe ordinare, organizate se-mestrial, şi, în mod excepţional, încadrul unor şedinţe extraordinare,convocate de preşedintele struc-turii sau de o treime din membriititulari. În mod obligatoriu, pentrudesfăşurarea unei şedinţe este ne-voie de prezenţa majorităţii simplea membrilor cu drept de vot ai CMPOR, întrucât deciziile se iau prinvotul majorităţii simple.Atribuţiile CM POR se circumscriu ro-lului decizional şi strategic pe careîl are acest organism. Astfel, mem-brilor Comitetului le revine sarcinade a aproba criteriile de selecţie aproiectelor şi de a le modifica peparcursul programului, în funcţie deevoluţii concrete, de a analiza pe-riodic progresele Regio şi de a facerecomandări. Deciziile luate decătre CM POR au la bază rapoarte,strategii şi planuri de evaluare carereflectă stadiul implementării pro-gramului, dar şi dificultăţile apăruteîn derularea acestuia.Un important instrument decizio-nal al CM POR se leagă de posi-bilitatea ca membrii acestuia sădecidă modificarea alocărilor finan-ciare ale POR, între domeniile ma-jore de intervenţie din cadrul uneiaxe prioritare, între axele priori-tare de dezvoltare, precum şi întreregiuni. De altfel, CM POR este sin-gura structură la nivelul căreia sepot lua astfel de decizii.Una dintre deciziile de acest gen afost luată, anul trecut, atunci cândCM POR a decis suplimentarea fon-durilor aferente DMI 4.1, DMI 4.3,DMI 5.1 şi DMI 5.3, prin realocareasumei neutilizate aferente DMI 4.2.Decizia de realocare a venit ca ur-mare a faptului că pe domeniul ma-jor de intervenţie 4.2 - Reabilita-rea siturilor industriale poluateşi neutilizate şi pregătirea pentrunoi activităţi a fost depus un numărmic de proiecte a căror valoarenu acoperea alocarea financiarăiniţială a domeniului. Asta în timpce, pentru domeniile care au primitsuplimentări de fonduri, valoareacumulată a cererilor de finanţaredepăşea valoarea alocată.O altă decizie aşteptată, cu efecteuşor de cuantificat ulterior, a fostaceea prin care microîntreprinde-rile, în calitate de beneficiari aifondurilor alocate pe DMI 4.3, aufost scutite de obligativitatea uneicontribuţii proprii la implementareaproiectelor. Eliminarea contribuţieis-a decis la şedinţa CM POR din mai2010, ceea ce a însemnat că valoa-rea maximă a finanţărilor a fost,din acel moment, de 100% din chel-tuielile eligibile ale proiectului, darnu mai mult de 200.000 de euro.Decizia, luată într-un an de criză, încare lichidităţile firmelor erau din ceîn ce mai mici, iar disponibilitateabăncilor de a cofinanţa proiecte,aproape inexistentă, a însemnat,practic, relansarea oportunităţilorde finanţare pe DMI 4.3, dovadăavalanşa de cereri primite dupăintrarea în vigoare a hotărârii.Rapoartele ulterioare au arătat ocreştere a gradului de absorbţie,pe acest domeniu, situaţie care, înmod evident, a fost o rezultantă adeciziei de eliminare a contribuţieibeneficiarilor.| Cãtãlina| Cãtãlina JINGOIUJINGOIUUna dintre deciziile de acest gen a24de membri cudrept de votşi 27 deobservatoriRegio în RomâniaEvaluări la zi
  • 11. IUNIE 2011IUNIE 2011 11Regio în RomâniaÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI1.CUM SE REALIZEAZĂMONITORIZAREA INDICATORULUI„NUMĂR TOTAL DE LOCURI DEMUNCĂ NOU CREATE ÎN CADRULFIRMELOR GĂZDUITE ÎN STRUCTURA DESPRIJINIRE A AFACERILOR”ÎN CADRUL DMI 4.1?RĂSPUNSPentru monitorizarea acestuiindicator se vor avea în vedereurmătoarele:1. Dovada îndeplinirii indicatoru-lui mai sus menţionat se va reali-za prin prezentarea unui docu-ment emis de către InspectoratulTeritorial de Muncă, prin care seva menţiona numele persoaneiangajate, data angajării şi postulpe care aceasta este angajată.2. Dovada numărului iniţial delocuri de muncă se va realiza,în mod similar, prin prezentareala data încheierii contractuluide finanţare (pentru firma careadministrează centrul de afaceri)şi respectiv la data încheierii con-tractului de închiriere (pentrufirmele locatare), a unei doveziemise de către InspectoratulTeritorial de Muncă cu privire lanumărul de angajaţi din cadrulfirmelor respective.3. Informaţiile obţinute de la Ins-pectoratul Teritorial de Muncăse vor corela şi documenta cusituaţiile financiare ale firmelorgăzduite şi ale firmelor careadministrează structura de afa-ceri, cu contractele de muncă alepersoanelor angajate.4. În conformitate cu Ghidulpublicat de Comisia Europeană în2007 – Measuring Structural FundsEmployment Effects, COCOF-06-0017-En-02, indicatorul referitorla crearea de noi locuri de muncăse poate măsura prin echiva-lentul conceptului de „Full TimeEquivalent (FTE)”, respectiv cunormă întreagă de muncă. Con-form art. 109 din Codul Muncii,norma întreagă de muncă estede 40 de ore pe săptămână,cu excepţia persoanelor anga-jate, cu vârsta sub 18 ani, pen-tru care norma este de 30 de orepe săptămână. Astfel, un loc demuncă va fi monitorizat în raportcu o unitate de normă întreagăde muncă - FTE. Fracţiunile lo-curilor de muncă cu normăredusă/parţială vor fi transfor-mate în echivalentul unei unităţia normei întregi, respectiv 40 deore pe săptămână.5. Date fiind cele de mai sus,se vor monitoriza locurile demuncă înfiinţate în urma unorcontracte de muncă pe perioadănedeterminată, cu normă parţialăsau întreagă, calculată prin ra-portare la o unitate de normăîntreagă de muncă.6. De asemenea, MDRT ia încalcul realizarea unui protocolde colaborare cu InspectoratulTeritorial de Muncă, în vedereafacilitării obţinerii datelor pentrumonitorizarea acestui indicator.2.ESTE ELIGIBILĂ ACTIVITATEA PRIVINDÎNFIINŢAREA UNUI CENTRU MEDICALDE AFACERI ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂACTIVITĂŢI DE TIPUL MEDICINA DEFAMILIE?RĂSPUNSSunt eligibile centrele de afaceriale căror spaţii sunt destinateînchirierii de către operatoriieconomici care vor desfăşuraactivităţi de servicii şi producţie.Activităţile de tipul medicinăde familie nu aparţin domeniu-lui economic de afaceri, întrucâteste o activitate care nu produceprofit, veniturile acestor cabi-nete revenind Casei Naţionale deAsigurări de Sănătate.Util pentru beneficiariAlte întrebări şi răspunsuri, la adresa:www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_INFO
  • 12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12Regio în RomâniaPe urme de civilizaţieCETATEA ALBA CAROLINA DEVINE PRODUS TURISTICCU FONDURI REGIOORAŞELE DIN ROMÂNIA CU PESTE10.000 DE LOCUITORI, CARENU AU STATUTUL DE POLI DE CREŞTERESAU POLI DE DEZVOLTARE URBANĂ, SEPOT ÎNCADRA ÎN CATEGORIA CENTRELORURBANE, PRINCIPALII BENEFICIARIAI FONDURILOR DISPONIBILE ÎNCADRUL PROGRAMULUI OPERAŢIONALREGIONAL, AXA PRIORITARĂ 1,SUB-DOMENIUL „CENTRE URBANE”.ALOCAREA FINANCIARĂ ORIENTATIVĂREPREZINTĂ 30% DIN SUMA DE1,4 MILIARDE DE EURO, SUMĂ CAREESTE DESTINATĂ AXEI PRIORITARE 1.PROIECTELE CARE POT FI PROPUSETREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ OBIECTIVULUIGENERAL DE CREŞTERE A CALITĂŢIIVIEŢII ŞI CREĂRII DE NOI LOCURI DEMUNCĂ ÎN ORAŞE, IAR ABORDAREA ESTEUNA DE ANSAMBLU PRIN INTERMEDIULPLANURILOR INTEGRATE DE DEZVOLTAREURBANĂ (PIDU).Centrul urban pe care vi-l prezentămîn acest număr este Alba Iulia, oraşcare, prin cele şapte proiecte in-cluse în PIDU, şi-a propus investiţiiîn valoare totală de 59,5 milioane deeuro. Aproape jumătate din aceastăsumă care va fi investită în dez-voltarea oraşului este direcţionatăcătre un obiectiv considerat em-blema oraşului Alba Iulia – Ce-tatea Alba Carolina. Alba Iulia este,totodată, şi primul oraş din ţarăcare a contractat toate proiecteleprevăzute în PIDU şi primul care afinalizat un proiect din acest pachetde şapte proiecte.O LUCRARE IMPRESIONANTĂConstruită în prima jumătate a seco-lului al XVIII-lea, cetatea Alba Caro-lina este simbolul oraşului Alba Iu-lia şi, totodată, principala atracţieturistică a aşezării. Fortăreaţaconstruită în stil Vauban, sub for-ma unei stele, având şapte basti-oane, este o lucrare arhitecturalăimpresionantă, unică în România şireprezentativă pentru patrimoniuleuropean. Cetatea este o fortificaţiecu ziduri groase şi porţi cu basore-liefuri pe teme mitologice, apăratăde şanţuri care măsoară circa cincikilometri. Intuind potenţialul său,din punct de vedere al atractivităţiituristice, autorităţile din Alba Iu-lia au construit strategia de dezvol-tare a oraşului pornind de la temarestaurării, conservării şi promovăriicetăţii Alba Carolina, ca produsturistic.DOUĂ PROIECTE PENTRUCETATEA ALBA CAROLINAPrimăria municipiului Alba Iulia areîn derulare două dintre proiecteledin PIDU prin care vor fi reabilitateşi puse în valoare atât interiorulcetăţii, cât şi latura de vest a aces-teia. Distrus prin explozie controlatăîn 1921, pentru construirea Cate-dralei Încoronării, bastionul dinpartea de vest nu va fi reclădit,însă proiectul de reabilitare includerefacerea şanţurilor care se vor unicu celelalte două laturi şi care vor fitraversate de poduri de acces în ce-tate. Contractul pentru acest pro-iect, în valoare de circa 16 milioanede euro, a fost semnat în decembrie2010, iar, recent, autorităţile au fi-nalizat procesul de achiziţii publiceElena OCEANU |
  • 13. IUNIE 2011IUNIE 2011 13pentru contractarea constructo-rului, ceea ce înseamnă că, foartecurând se va putea da ordinul de în-cepere a lucrărilor.AMENAJĂRIÎN FORTIFICAŢIECel de-al doilea proiect finanţatîn cadrul PIDU pentru reabilitareacetăţii Alba Carolina este într-unstadiu mult mai avansat. Este vor-ba despre lucrări în interiorulfortificaţiei în urma cărora vor fi re-abilitate trotuarele, platformele deacces şi de odihnă, vor fi amenajateparcări şi piste pentru biciclete, vafi completat mobilierul urban, se vaextinde sistemul de iluminat publicşi arhitectural şi vor fi amenajatefântâni arteziene. Proiectul a primitfinanţare în septembrie 2010, iarlucrările desfăşurate în zona istoricăau dus la descoperirea unor vestigiiistorice care impune reconsidera-rea planurilor iniţiale. Săpăturileau scos la lumină temple din peri-oada ocupaţiei romane, de mareimportanţă istorică, pentru care secaută, în prezent, o soluţie de con-servare şi punere în valoare. Vari-anta propusă de istorici şi agreatăşi de municipalitate este aceea cadescoperirile arheologice să facăobiectul unei amenajări suplimen-tare în proiect pentru ca potenţialullor să fie fructificat.PREOCUPĂRI MAI VECHI,UN SINGUR OBIECTIVPrimăria Alba Iulia a derulat şi alteproiecte de reabilitare şi promova-re a obiectivului, finanţate în cadrulaxei prioritare 5 - dezvoltareadurabilă şi promovarea turismului,DMI 5.1, care presupune restaura-rea patrimoniului, şi DMI 5.3, careare în vedere promovarea turistică.Recent, administraţia din AlbaIulia a finalizat un alt proiect cufinanţare Regio, în valoare de circa12 milioane de euro, prin care aufost reabilitate trei trasee din in-teriorul centrului istoric. În cadrulacestui proiect a fost amenajat unsistem pietonal din piatră naturalăşi carosabilul care traversează tra-seele de vizitare estic, sudic şinordic, s-a montat mobilier urbanşi au fost instalate sisteme de sem-nalizare a celor trei trasee. În urmaaceleiaşi investiţii, zona celor treitrasee beneficiază de un sistem deiluminat stradal şi arhitectural careface posibilă vizitarea obiectivului,inclusiv pe timp de noapte.Promovarea cetăţii Alba Carolina ca destinaţie turistică se realizeazătot printr-un proiect Regio, finanţat în cadrul DMI 5.3, în valoare depeste 1 milion de lei, intitulat „Respiră aerul istoriei”. Pachetulintegrat de promovare şi marketing, conceput în cadrul proiectului,include organizarea de evenimente, acţiuni publicitare, participărila târguri de turism, spectacole de proiecţie video, sunet şi lumină,producţie de materiale publicitare de promovare.Grijă pentru istorieRegio în România
  • 14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14Regio în RomâniaIstorie şi turismMUZEUL REGIUNII PORŢILOR DE FIER,ÎN PLIN PROCES DE RESTAURAREPENTRU ORICE TURIST CARE VIZITEAZĂJUDEŢUL MEHEDINŢI, MUZEULREGIUNII PORŢILOR DE FIER ESTE LOCULDIN CARE POATE ÎNCEPE UN ITINERARIUAL CUNOAŞTERII, O INCURSIUNE ÎNISTORIE, DAR ŞI ÎN ACTUALITATE.O vizită la acest obiectiv înseamnăo întoarcere la istoria veche, în-cepând cu perioada antică şi con-tinuând cu cea medievală, o aple-care către tradiţiile şi obiceiurilelocului, dar şi o cunoaştere a na-turii şi atracţiilor zonei. Muzeuleste structurat pe patru secţii prin-cipale - Arheologie-Istorie; ŞtiinţeleNaturii; Artă; Etnografie şi ArtăPopulară - fiecare dintre cele pa-tru având un patrimoniu bogat, cuvaloare documentară preţioasă.MUZEUL, PUNCT IMPORTANTPE HARTA TURISTICĂ AROMÂNIEIPrin intermediul unei finanţări Re-gio în valoare de peste 51 de milio-ane de lei, demarat de autorităţilemehedinţene în decembrie 2009,Muzeul Regiunii Porţilor de Fier vafi reabilitat, conform unui proiectamplu. Scopul final al acestui pro-iect este crearea unui produsturistic competitiv care să constitu-ie o atracţie inedită în circuitele in-terne şi internaţionale. Procesul dereabilitare şi modernizare includerefacerea clădirii deja existente,dar şi realizarea unui pavilion sepa-rat care va include un lapidarium,o sală de conferinţe şi un punct deinformare.ISTORIE VIE, RESTAURATĂO altă componentă importantă esteproiectată pentru a pune în valoareelementele de civilizaţie romanăşi medievală existente în area-lul limitrof muzeului. Primul din-tre aceste elemente este structu-ra care s-a păstrat din vechiul cas-tru roman Drobeta, o fortificaţie demici dimensiuni care a reprezen-tat prima cetate ridicată din piatrăîn Dacia romană. Vechiul castru, înforma sa iniţială, apare reprezentatîntr-o scenă de pe Columna luiTraian, ilustrând momentul inaugu-rării podului lui Apolodor. Ruineleactuale păstrează o formă de crucecare reflectă organizarea din seco-lul al IV-lea.Ultima oară când castrul a fostrefăcut a fost în perioada 527-565,în timpul Împăratului Justinian. Peruinele castrului a luat naştere,ulterior, oraşul antic Drobeta.Termele romane, construite în ace-eaşi perioadă a ocupaţiei romane,vor fi, de asemenea, puse în valoareîn cadrul proiectului. Descoperirilearheologilor şi interpretările datede istorici ne arată că acestea aufost cele mai complicate instalaţiitermale din Dacia Inferioară, fo-losite atât de soldaţii romani, câtşi de populaţia civilă. Din păcate,astăzi se păstrează mai puţin dejumătate din ruinele termelor.| Elena OCEANU| Elena OCEANUPodul lui Traian,reconstituireClădirea muzeului
  • 15. IUNIE 2011IUNIE 2011 15Proiectul va promova şi Podul luiTraian, ridicat într-un timp record -trei ani - între cele două războaiedacice. Podul a reprezentat oconstrucţie magnifică şi uimitoareprin ingeniozitatea sa. Astăzi, dinconstrucţia realizată de Apolodordin Damasc nu au mai rămas decâtdoi dintre stîlpii care susţineau podulde lemn. În interiorul Muzeului Re-giunii Porţilor de Fier, o machetăa podului, cu o lungime de 21 demetri, realizată după o cercetareminuţioasă a izvoarelor istorice,vorbeşte de la sine despre ctitoriaconsiderată cel mai mare pod al lu-mii construit în antichitate.Nu în ultimul rând, ansamblul devestigii păstrate în arealul careînconjoară Muzeul Regiunii Porţilorde Fier păstrează elemente decivilizaţie medievală. Este vorbadespre fundaţia unei biserici go-tice despre care istoricii cred că afost ridicată în secolul al XIV-lea decălugării franciscani veniţi în ŢaraRomânească, dar care, probabil,a servit şi cultului creştin-ortodoxîn perioada domniei lui Mircea celBătrân.DESCOPERIRI ARHEOLOGICENEPREVĂZUTECu asemenea mărturii vii ale is-toriei era şi normal ca reamena-jarea Muzeului Regiunii Porţilorde Fier să urmărească exploatareapotenţialului turistic al vestigi-ilor. Soluţiile nu sunt însă simple.Un element neprevăzut, care arputea schimba proiectul, este des-coperirea unor vestigii exact în zo-na în care urma să fie amenajatpavilionul de acces în ansamblulmuzeal. Arheologii sunt de părerecă ceea ce a ieşit la lumină, în urmasăpăturilor, sunt părţi ale unui am-fiteatru care apare şi pe Columnalui Traian şi a cărui existenţă nu afost certificată, până acum, de nicio descoperire arheologică. Pentrucă cercetarea locului ar putea du-ra chiar câţiva ani, autorităţile carecoordonează proiectul reabilităriimuzeului caută acum o soluţie învederea reamplasării pavilionuluide acces.FONDURI NERAMBURSABILEProiectul Regio pentru reabilitarea întregului complex includelucrări de restaurare a obiectivelor de patrimoniu, reconstituireaunora dintre elementele care compun aceste monumente, amenajăripeisagistice, realizarea unor căi de acces.Finanţarea lucrărilor este susţinută din Fondul European pentruDezvoltare Regională şi bugetul naţional cu peste 41,6 milioane delei, sume nerambursabile. Finalizarea proiectului este prevăzută pentrua doua jumătate a anului viitor.Biserica medievalăTerme romaneCastrul romanIstorie şi turismRegio în România
  • 16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16PALATUL THEODOR COSTESCU ŞI CETATEA MEDIEVALĂA SEVERINULUI, DOUĂ ATRACŢII TURISTICECARE RENASC CU FONDURI REGIOUNUL DINTRE CELE MAI AMBIŢIOASEPROIECTE ALE MUNICIPALITĂŢIIDIN DROBETA TURNU SEVERIN ESTECEL DE REABILITARE A PALATULUICULTURAL THEODOR COSTESCU ŞI ACETĂŢII MEDIEVALE A SEVERINULUI,DOUĂ MONUMENTE DE PATRIMONIU,SIMBOLURI ALE ORAŞULUI, CU UNPOTENŢIAL EXTRAORDINAR DE A DEVENIATRACŢII TURISTICE.Iniţiativa derulării unor lucrări deanvergură pentru punerea în valoarea celor două obiective culturale afost una pentru care autorităţile lo-cale au militat ani la rând. Oportu-nitatea finanţării acestui proiect aapărut prin Programul OperaţionalRegional şi s-a concretizat în octom-brie 2009 când s-a semnat con-tractul de finanţare în valoare de54,4 milioane de lei, din care 42,5milioane reprezintă contribuţieFEDR şi de la bugetul naţional.Administraţia din Drobeta TurnuSeverin a demarat încă din toamnaanului 2010 lucrările de restaurareşi amenajare, iar proiectul urmeazăsă fie finalizat în ianuarie 2013.Cele mai ample intervenţii se vorrealiza la Palatul Cultural TheodorCostescu. Cu o vechime de aproapeun secol, monumentul reprezintăcartea de vizită a oraşului şi,totodată, o realizare de suflet a lo-cuitorilor Severinului, având în ve-dere că, în 1912, construcţia lui aînceput cu fonduri obţinute dintr-oprescripţie publică. Din păcate,trecerea timpului şi-a pus ampren-ta asupra stării imobilului: fisuriapărute în pereţi, infiltraţii ale apeide ploaie etc. Singurele lucrări re-alizate în ultimul deceniu au fostcele de racordare a obiectivului lareţeaua de energie termică.Intervenţia la structura clădirii, darnu numai, a devenit, cu timpul, im-perativ, pentru salvarea clădirii-monument care, în urma reabilitării,îşi va putea recăpăta strălucireade odinioară. Planul arhitecturaldupă care se realizează reabilita-rea Palatului Theodor Costescu esteunul amplu: intervenţii la structurade rezistenţă, restaurarea faţadei,mărirea sălii de teatru din interior,amenajarea unei cafenele litera-re şi reamenajarea grădinii de varăca cinematograf. La rândul lor,sălile care găzduiesc cele 300.000de volume ale Bibliotecii JudeţeneI.G. Bibicescu şi sala de lectură vorfi reamenajate, pentru o mai bunăfuncţionalitate şi atractivitate.| Cãtãlina JINGOIU| Cãtãlina JINGOIURegio în România54,4milioane de leivalorează investiţiapentru reabilitareacelor douămonumenteLucrări de anvergură
  • 17. IUNIE 2011IUNIE 2011 17Activitatea de şantier este, în acestmoment, avansată. În perioada reces-a lucrat la interior unde s-au făcutinclusiv intervenţii pentru redimen-sionarea sălii de spectacole de tea-tru şi s-a demolat balconul sălii pen-tru reconstruirea unuia de dimensi-uni mai mari. În prezent, cei pesteo sută de muncitori sunt angrenaţizilnic în lucrările care s-au extins laexterior, la toate cele cinci corpuriale clădirii. Proiectul de reabilitaremai prevede şi amenajarea uneipiaţete, cu spaţii verzi şi mobilierurban în faţa Palatului.La celălalt obiectiv din proiect -Cetatea Severinului - lucrările aufost reluate odată cu încălzirea vre-mii, fiind deja finalizate prospecţiilepentru detectarea complexelorarheologice care vor fi scoase lalumină. În prezent, se fac săpăturipentrudescoperireatuturorelemen-telor care s-au păstrat din structuravechii construcţii medievale. În ca-zul cetăţii, proiectul prevede deco-pertarea ruinelor acesteia şi o ame-najare pentru punerea în valoare alor. Pe lângă această amenajare apunctelor de vizitare, autorităţileau în plan să construiască o cafe-nea literară, un lapidarium şi unpunct de informare turistică. Înplus, obiectivul va beneficia de oplatformă de promenadă, precumşi de refacerea cadrului natural cuarbuşti, gazon şi mobilier urban.Turnul lui SeverCetatea Medievală a Seve-rinului a fost construităîn 1233, de cavalerii ioaniţi şiavea rol de apărare. În 1524 afost dărâmată în timpul unuiatac otoman. Astăzi, din vecheaconstrucţie se mai păstrează unperete al turnului de observaţiepe care localnicii l-au numit„Turnul lui Sever”, dar şi ruineale construcţiilor care formaucetatea.exterior la toate cele cinci corpuriPalatulTheodor Costescua fost construitîn 1912 cu fonduridintr-o prescripţiepublicăRegio în România
  • 18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18Respect pentru trecutCãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |PERIPLU PE URME DE ISTORIE,ÎNTR-UN CIRCUIT AL MAUSOLEELORVRÂNCENE„DRUMUL DE GLORIE AL ARMATEIROMÂNE ÎN PRIMUL RĂZBOIMONDIAL” ESTE O INIŢIATIVĂ A AUTO-RITĂŢILOR DIN VRANCEA PRIN CAREMAUSOLEELE DIN FOCŞANI, MĂRĂŞEŞTI,MĂRĂŞTI ŞI SOVEJA VOR TRECEPRINTR-UN AMPLU PROCES DE REABI-LITARE, RESTAURARE ŞI CONSERVARE.Mărturii ale unor clipe greu încer-cate din istoria românilor, lăcaşuriîn care şi-au găsit odihna peste12.000 de ostaşi români căzuţi pecâmpul de luptă, în timpul primeiconflagraţii mondiale, mausoleeledin Vrancea păstrează vie aminti-rea eroicelor lupte de acum 94 deani de pe linia Mărăşeşti-Mărăşti-Oituz. Cele patru mausolee con-struite în anii ‘20 (excepţie faceMausoleul Mărăşeşti, inaugurat în1938) au continuat să se degradezeîn absenţa unor lucrări ample deconsolidare de-a lungul timpului.Practic, ultimele intervenţii pentrumenţinerea în bune condiţii a struc-turii celor patru monumente s-aurealizat în urmă cu mai bine de unsfert de secol. Între timp, apa deploaie infiltrată în clădirile monu-mentelor de la Mărăşti, Mărăşeştişi Soveja a degradat continuu celetrei clădiri, afectând structura imo-bilelor, dar şi unele elemente de in-terior.Ideea restaurării lor însoţită depropunerea ca aceste obiective săfie incluse, ulterior, într-un circuitturistic, s-a conturat încă din 2007şi a prins forma unui proiect care,acceptat la finanţare în cadrul POR2007-2013, a primit undă verde îniunie 2009, atunci când a fost sem-nat contractul de finanţare.Cu o investiţie totală de peste 21 demilioane de lei, din care 16,5 mili-oane reprezintă fonduri nerambur-sabile din FEDR şi de la bugetul destat, până în vara anului 2013, celepatru mausolee vrâncene vor fi com-plet restaurate.Proiectul include, pe lângă lucrărilede restaurare a clădirilor, creareaunor facilităţi suplimentare. Estevorba despre amenajarea unor punc-te de informare turistică, a unorsisteme de iluminat arhitectural,amenajarea de parcări. În plus,sunt prevăzute dotări de interiorMausoleul Eroilor din Focşani vafi primul dintre cele patru obiectivecare va fi finalizat. Practic, lucrărilepentru reabilitare sunt realizate înproporţie de 90%, iar constructo-rul mai are de executat doar finisa-jele interioare. Investiţia de aici ainclus amenjarea unui punct de in-formare, refacerea hidroizolaţiei,restaurarea clădirii şi îmbunătăţireasistemului de ventilare, lucrări deinstalaţii electrice şi amenajări ex-terioare.La Mausoleul din Mărăşeşti,lucrările de interior sunt într-unstadiu avansat. În Sala Armelor careva fi complet reabilitată, muncito-rii lucrează la finisaje şi la instala-rea corpurilor de iluminat care vorpune în valoare statuile. În exterior,a fost deja amenajat punctul de in-formare de la intrare şi urmează săfie refăcut pavajul din curte. Cons-tructorul lucrează, în prezent, şi larefacerea hidroizolaţiei.Pentru Mausoleul din Mărăşti,aflat în pericol de prăbuşire din cau-za instabilităţii terenului pe care seaflă, proiectantul a prevăzut lucrăride consolidare a versantului cutendinţe de alunecare. După des-chiderea şantierului, constructorula constatat că lucrările pentru sta-bilizarea versantului trebuie să fiemult mai ample. Prin urmare, s-aimpus o reconsiderare a investiţieişi o suplimentare de buget în ve-derea executării unor lucrări şi labaza versantului.ÎN MOMENTUL DE FAŢĂ, LUCRĂRILE LA CELE PATRU OBIECTIVE SE AFLĂ ÎNREALIZARE, DUPĂ CUM O RECLAMĂ ŞI COMPLEXITATEA LOR:Regio în România
  • 19. IUNIE 2011IUNIE 2011 19Atracţii turisticeCãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |CASTELUL KAROLYREVINE ÎN CIRCUITUL TURISTICDUPĂ RESTAURAREA PRINTR-UNPROIECT REGIOCU O ISTORIE DE PESTE 500 DEANI ÎN SPATE, CASTELUL KAROLYDIN CAREI ESTE ASTĂZI UN SIMBOL ALORAŞULUI ŞI UNA DINTRE PRINCIPALELEATRACŢII TURISTICE ALE ZONEI.OBIECTIVUL REPREZINTĂ MĂRTURIA VIEA SECOLELOR DE ISTORIE ZBUCIUMATĂ,DOVADĂ STÂND EPISOADELE REPETATEDE DISTRUGERE PARŢIALĂ SAU TOTALĂŞI DE RECONSTRUIRE A CASTELULUI.Construit în 1482 ca o casă întărită,transformat în fortăreaţă de conte-le Karoly Mihaly, în 1661, Caste-lul Karoly a fost definitivat în 1794,când a fost terminată construcţia înstil baroc, cuprinzând peste 40 decamere distribuite la etaj şi parter,dar şi o capelă. Intervenţiile la struc-tura şi stilul construcţiei au continu-at, pentru că în urma unui cutremur,în anul 1834, castelul s-a dărâmatîntr-o mare măsură, iar reconstrucţiaşi restaurarea, în stil neogotic deaceastă dată, s-au încheiat abia lasfîrşitul secolului al XIX-lea.În contemporaneitate, castelula găzduit un muzeu istoric şi deştiinţele naturii, dar şi o bibliotecăcu circa 80.000 de volume. Capeladin incintă este funcţională în con-tinuare şi găzduieşte adesea cununiisau expoziţii itinerante.Monument istoric şi arhitectural,castelul este înconjurat de un parccare se întinde pe circa 10 hectareşi care este considerat rezervaţienaturală cu denumirea de parc den-drologic, pentru speciile rare de ar-bori şi arbuşti.Pentru că obiectivul de patrimo-niu se afla într-o stare avansată dedegradare, autorităţile au decis, înurmă cu cîţiva ani, să acceseze fon-duri structurale disponibile pentrureabilitarea şi restaurarea acestuiobiectiv, scopul final fiind acela alredării lui circuitului turistic.Programul prin care s-a reuşit ac-cesarea fondurilor necesare a fostRegio, axa prioritară 5 privind dez-voltarea durabilă şi promovareaturismului. Valoarea totală a proiec-tului pentru care s-a semnat con-tractul de finanţare în aprilie 2009,este de aproximativ 23 de milioa-ne de lei, din care o mică parte vormerge către reabilitarea CetăţiiArdud.STADII DIFERITE DEMausoleul de la Soveja este re-abilitat în proporţie de 30%. Con-structorul a amenajat deja punctulde informare turistică şi lucreazăîn prezent la clădirea mausoleu-lui. Acolo sunt necesare lucrăride restaurare, îmbunătăţireasistemului de ventilare, reface-rea instalaţiilor elecrice, sanitareşi termice. Proiectul mai prevedelucrări la exteriorul clădirii şi ame-najarea unei parcări.cu sisteme de sonorizare, venti-lare şi climatizare, sisteme de con-trol video şi antiefracţie. După fi-nalizarea acestui proiect, Consi-liul Judeţean Vrancea va elaborao strategie de pomovare a mauso-leelor din acest judeţ. Cele patruobiective şi alte cinci monumentede factură istorică şi religioasă dinjudeţ vor fi incluse într-un itinera-riu care va fi promovat la nivelnaţional şi internaţional. Traseulturistic va străbate localităţileFocşani, Mărăşeşti, Panciu, Stră-oane, Varniţa, Mărăşti şi Soveja.
  • 20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20Patrimoniu conservatRegio în RomâniaCu un buget alocat de circa 16milioane de lei, Castelul Karolybeneficiază de lucrări ce includintervenţii la structura de rezistenţăşi la arhitectura obiectivului, salu-brizarea subsolurilor şi reface-rea acoperişului. Se vor restaura,totodată, şi elementele decorative.În acest moment, lucrările sunt re-alizate în proporţie de 40%. După fi-nalizarea lor, estimată pentru lunadecembrie 2011, o parte din interi-orul obiectivului va recăpăta vecheafuncţionalitate de muzeu de isto-rie. Biblioteca nu va mai fi mutatăînapoi, iar încăperile rămase astfellibere vor fi reamenajate, în stilmedieval şi vor conţine mărturiiale istoriei familiei nobiliare care aconstruit castelul.La o distanţă de circa 50 de kilo-metri de Castelul Karoly se aflăcel de-al doilea obiectiv inclus înacelaşi proiect de reabilitare denu-mit Circuitul Târgurilor Medievaledin Transilvania de Nord - CastelulKarolyi din Carei şi Castelul(Cetatea) Karoly de la Ardud.Cetatea din Ardud, ridicată în seco-lul al XV-lea, a fost una dintre celemai solide din nordul Transilvaniei.Pe structura cetăţii, în 1730, con-tele Alexandru Karoly a construit ocetate-castel, în acelaşi stil barocca şi castelul din Carei. Unul dintreturnurile construcţiei se păstreazăşi astăzi.Pentru Cetatea Ardud, proiectulurmăreşte consolidarea şi conserva-rea turnului de sud-vest care ar ur-ma să găzduiască un muzeu tematic,lucrări şi prospecţiuni arheologice,precum şi conservarea ruinelor fos-tei cetăţi. Cele două turnuri sudicevor fi legate de o punte pietonală,iar în interior va fi amenajat unamfiteatru de mici dimensiuni.PROMOVARETURISTICĂProiectul pentru integrareaîn circuite turistice a ce-lor două obiective de patrimo-niu aflate în reabilitare va con-tinua, anul viitor, cu o serie deactivităţi de promovare. Pentrucrearea unui brand turistic regio-nal, autorităţile din Carei vor săorganizeze spectacole cu tememedievale şi întâlniri pentru pro-movarea obiectivelor. De aseme-nea, cele două produse turisticevor fi prezentate la târguri deprofil, în albume şi materiale deinformare şi promovare. Nu în ul-timul rând, legendele locului vorfi incluse în materiale de promo-vare a celor două monumenteconsiderate veritabile atracţiituristice.C b t l t d i 1616milioane de leivalorează lucrărilede reabilitarea CasteluluiKaroly
  • 21. IUNIE 2011IUNIE 2011 21Turism şi mediuBani europeni în Uniunea EuropeanăUNA DINTRE DESTINAŢIILE TURIS-TICE PREFERATE DIN FRANŢA,MONT-SAINT-MICHEL, DIN BASSE-NORMANDIE, TRECE PRIN SCHIMBĂRIRADICALE. MODIFICĂRILE VOR AJUTA LACONSERVAREA FRUMUSEŢII GOLFULUI ŞIVOR OFERI TURIŞTILOR O EXPERIENŢĂDE NEUITAT. PROIECTUL ARE DREPTSCOP ASIGURAREA LONGEVITĂŢIIACESTUI LOC MITIC, CEL CARE AFOST O BOGATĂ SURSĂ DE INSPIRAŢIECULTURALĂ PENTRU MULŢI ARTIŞTI,DE LA CLAUDE DEBUSSY ŞI A SACATHÉDRALA ENGLOUTIE LA PETERJACKSON ŞI FILMUL SĂU DIN 2003,„STĂPÂNUL INELELOR: ÎNTOARCEREAREGELUI”.SPĂLÂND SEDIMENTELEPentru a continua să primească celetrei milioane de turişti care vin înfiecare an din toată lumea pentrua admira această insulă stâncoasă,statul francez a lansat un proiectmajor de dezvoltare pentru gol-ful Saint-Michel, care ar permitecurenţilor mareelor şi râului să serotească în jurul muntelui, aşa cumo făceau înainte.Fondurile europene joacă un rolimportant în finalizarea, în bunecondiţii, a acestui obiectiv repre-zentativ atât pentru Franţa, câtşi pentru Uniunea Europeană. Cei11,1 milioane de euro folosiţi înproiect din finanţarea acordată prinFondul European pentru DezvoltareRegională se adaugă unui efortfinanciar comun al statului şi alautorităţilor franceze. Astfel, pe deo parte, au fost implicate Ministerelede Interne, Ecologie, Energie,Dezvoltare Durabilă şi AmenajareaTeritoriului, iar, pe de altă parte,autorităţile locale s-au mobilizatexemplar, în cadrul ConsiliuluiReunit al Regiunilor Normandia deJos,Britaniaşiprindepartamentele/satele din Saint-Michel, Baeuvoir şiPontarson. Beneficiarul proiectuluieste Sindicatul Mixte Baie du Mont-Saint-Michel.Acest proiect amplu are o valoaretotală a investiţiilor estimate de140 milioane de euro, banii urmânda fi investiţi în construcţia unuidig nou, pentru a elibera muntelede mlaştinile de sare din jur.Folosind vigoarea mării şi a râuluiCouesnon, digul ar putea curăţasedimentele depuse pe munte. Îndoi ani, aproximativ 50% din celetrei milioane mc de sedimente dincele care trebuie îndepărtate ar fieliminate şi în opt ani acest procentar ajunge la 80%.Cum mlaştinile de sare sunt cotatela acelaşi nivel de protecţie ca şipădurile tropicale, fiind habitateleplanetei cele mai productivebiologic, au fost depuse eforturipentru protejarea speciilor sălba-tice. Un exemplu este broascapătrunjel (sau Pelodytidae). Întimpul lucrărilor hidraulice, au fostcreate zece iazuri pentru a oferiadăpost acestor broaşte în timpulsezonului de împerechere a lor (dela mijlocul lunii februarie până lamijlocul lunii aprilie).A fost construită, de asemenea,o nouă parcare. Prin demolareafostei parcări, mareea va curge dinnou, liber în jurul muntelui. Noileplanuri au inclus construirea unuiprototip pentru a permite testareadiferitelor suprafeţe în timpulconstrucţiei barajului.TRANSFORMAREA GOLFULUIMONT-SAINT-MICHELDan CÃRBUNARU |
  • 22. www.inforegio.ro22Turism şi mediuVIZITATORII SUNTBINEVENIŢI ÎN CONTINUAREPână la finalizarea proiectului, în2015, proiectul de renovare a Mont-Saint-Michel s-a aşezat deja pecalea de a schimba faţa golfului.Construirea barajului hidraulic aînceput în iunie 2006 şi până acumau fost stabilite toate cele opt porţide apă, canalizare şi ecluză. Acesteporţi se închid în timpul fluxului,împiedicând, astfel, pătrundereade apă de la revărsarea râului.Pentru ca derularea proiectului sănu fie o piedică în calea turismului,pe durata lucrărilor, a fost înfiinţatun centru de informare. Scopulcentrului este acela de a le explicavizitatorilor în ce constă proiectul dereabilitare de la Mont Saint-Michel,care este stadiul lucrărilor şi cumva arăta Mont Saint-Michel dupăfinalizarea proiectului. Expoziţii,ecrane cu plasmă şi modele virtualepăstrează emoţia vie, pe măsură cemuntele trece prin transformări.Proiectul este susţinut de numeroasecercetări. Acesta a fost conceput înaşa fel, încât să păstreze procesulnatural de sedimentare în golfulinterior neatins. Patru ani de studiihidro-sedimentare au fost efectuatede către laboratorul Sogreah, ocompanie franceză specializată îndomeniul studiilor şi aplicaţiilorhidraulice. Înainte de începereaoperaţiunilor, modificările aufost validate de către un comitetştiinţific internaţional. Un studiu deimpact a scos în evidenţă efectelebenefice pe care lucrările le voravea asupra mediului din golf.Mai multedetalii despre proiect la:www.projetmontsaintmichel.fr/en/Bani europeni în Uniunea Europeană„Scopul proiectului estesocio-cultural, pentru faptulcă acesta caută sărestaureze atât peisajul,cât şi patrimoniularhitectural, mediul încare se urmăreşteprotejarea şi promovareabiodiversităţii golfului,precum şi economic, pentrucă se urmăreşte continuareaatragerii de vizitatori prinintermediul unui centruturistic nou creat şi mult maiaccesibil.”a declarat Bruno Legendre, din cadrula declarat Bruno Legendre, din cadrulSindicatului Mixte Baie du Mont-Saint-Michel.Sindicatului Mixte Baie du Mont-Saint-Michel.
  • 23. 23Istorie conservatăBani europeni în Uniunea EuropeanăIUNIE 2011IUNIE 2011UNUL DINTRE CELE MAI FAIMOASEMONUMENTE ALE PORTUGALIEI,TORRE DE BELÉM, A BENEFICIATRECENT DE O APROFUNDATĂ ŞI URGENTĂREABILITARE. SITUAT LA MARGINEALISABONEI, LÂNGĂ RÂUL TEJO, TURNULARATĂ ACUM LA FEL DE BINE CA ŞI LAMOMENTUL CONSTRUCŢIEI SALE.Printr-un proiect derulat pe operioadă de trei ani, cofinanţat deUniunea Europeană, clădirea a fostrestaurată la nivelul fostei sale pe-rioade de glorie, atrăgând mii deturişti în fiecare an şi găzduindexpoziţii publice.JUMĂTATE DEMILENIU DE ISTORIEConstruit la începutul secolului alXVI-lea, în cinstea regelui Manuel I,Torre de Belém a fost poarta cere-monială a Lisabonei şi o formă deapărare pentru oraş. Ridicat în pe-rioada 1515 – 1521, de arhitectulmilitar Francisco de Arruda, tur-nul este renumit pentru arhitectu-ra sa delicată, cu un turn înalt decinci etaje şi un bastion în parteainferioară. Turnul este constru-it în stil oriental, decorat cu ele-mente islamice, la care se adaugăsimboluri în stil manuelin, în ju-rul clădirii - noduri elegante, sferearmillary şi cruci ale OrdinuluiMilitar al lui Hristos. Cunoscut şi caTurnul Sfântului Vincent, Torre deBelém se află într-unul dintre celemai frumoase cartiere din Lisabo-na, cu numeroase parcuri şi monu-mente, precum Monumentul Des-coperirilor şi Palatul Prezidenţial.Cartierul Belém este strâns legat deepoca marilor descoperiri geogra-fice, fiind locul de unde marii navi-gatori plecau în expediţiile lor. Tur-nul era folosit iniţial drept fortpentru a proteja Lisabona în zo-na limitrofă a râului Tejo. Acum,acest turn este situat direct pe liniaţărmului, curenţii schimbând adeseadirecţia apei. Garnizoanele militareau fost retrase în 1940, când Minis-terul de Finanţe a preluat controlulasupra construcţiei. Un lac artificiala fost amenajat în jurul clădirii is-torice, în 1983, pentru a înconjuraturnul.RESTAURAREAINFRASTRUCTURIIUn proiect pentru reabilitarea fizicăa turnului şi conservarea acestuiapentru viitor a început în mai 2005şi s-a încheiat în septembrie 2008.Lucrările au fost supravegheate decătre administraţia Regiunii Lisa-bona şi au fost finanţate de UniuneaEuropeană, prin FEDR cu 133.138 deeuro, sumă care a acoperit jumătatedin costul lucrărilor. Investiţia va aju-ta la mai buna punere în valoare aturnului. Însemnele acestuia au fostscoase mai bine în evidenţă, iarpatrimoniul istoric a beneficiat de oprezentare optimă, pentru ca vizita-torii să cunoască şi să înţeleagă maibine istoria acestuia. O serie de acce-sorii cu valoare de patrimoniu au fostrecondiţionate şi restaurate, cum afost cazul ramele ferestrelor sau alrobinetelor (Cribs Manueline). Supor-turile din bronz şi de lemn din inte-riorul turnului au fost, de asemenea,reparate, părând să arate ca noi.O ATRACŢIE MAJORĂPENTRU VIZITATORIProiectul a conferit siguranţa faptu-lui că Torre de Belém poate înfrun-ta viitorul cu încredere că structu-ra sa fizică este acum foarte bineconservată - în conformitate custatutul său de sit inclus în Patrimo-niul Mondial UNESCO. Proiectul deTURNUL BELÉM, O REALIZARE GRANDIOASĂDan CÃRBUNARU |3ania durat reabilitareacompletă amonumentului
  • 24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24Istorie conservatăBani europeni în Uniunea Europeanărestaurare a acoperit o suprafaţăde peste 3.000 de mp şi a recu-perat sau restaurat 15 obiecte in-cluse în patrimoniu. Datorită proiec-tului, turnul a cunoscut o creşteresemnificativă a numărului de vizita-tori. În prezent, acesta se bucurăde vizita a aproximativ 830.000 depersoane pe an, atrase de cele maicunoscute simboluri turistice al Por-tugaliei. Mulţi dintre turişti vin săse bucure de expoziţiile culturaleorganizate în această locaţie. Îndupă-amiezele de duminică, local-nicii obisnuiesc să organizeze picni-curi pe pajiştea spaţioasă aflată înfaţa turnului.S-A LANSAT BIROUL DE REPRE-ZENTARE AL ADR NORD-EST LABRUXELLES, CARE VA CONSTITUI OPLATFORMĂ DE CONTACT ŞI COMUNICARELA NIVEL EUROPEAN PENTRU AGENŢIEŞI COLABORATORII SĂI.La un an de la înfiinţare, biroul acelebrat în data de 5 mai 2011 lan-sarea oficială. Evenimentul s-abucurat de prezenţa a peste 70 deoaspeţi, printre care s-au număratExcelenţa Sa, domnul Ovidiu Dran-ga, Ambasadorul României în Bel-gia, Cristian Bădescu, reprezen-tant permanent adjunct şi IonŞerpe, ministru consilier din parteaReprezentanţei României pe lângăUniunea Europeană, Aura Raducu,manager de program şi politici UE încadrul, DG Regio, CE, precum şi co-laboratori români şi străini alături deo delegaţie sosită cu acest prilej dinpartea Agenţiei pentru DezvoltareRegională Nord-Est. ReprezentanţiiADR Nord-Est au făcut cunoscuteinvitaţilor evoluţia şi rezultateleagenţiei de la înfiinţare şi până înprezent, subliniind performanţeleobţinute în privinţa absorbţiei fon-durilor în perioada de pre-aderare,dar şi premisele încurajatoare pen-tru perioada post-aderare şi au pre-zentat audienţei obiectivele vizatepe termen scurt şi mediu. Obiec-tivul pe termen lung al ADR Nord-Est rămâne, conform misiunii sale,acela de a contribui la dezvoltareaRegiunii Nord-Est, astfel încâtaceasta să devină un loc tentantpentru investitorii străini, o oază despiritualitate, dar şi bună-dispoziţiepentru turişti, precum şi un loc maiatractiv pentru locuitorii săi. Înalocuţiunile lor, invitaţii au subli-niat ca fiind deosebit de importantca efortul Reprezentanţei Românieişi al celorlalte instituţii româneştidin Bruxelles să fie susţinut de câtmai multe regiuni pentru dezvol-tare prin înfiinţarea unor birouride reprezentare, astfel încât, prinefort conjugat, România să con-tribuie cât mai mult la definirea vii-toarelor politici europene, inclusiva Strategiei Europa 2020.Contact: Biroul ADR Nord-Est BruxellesOvidiu Savu-coordonator birouRue Saint Laurent 36-38, etajul 2,B-1000, Bruxelles (în clădirea Casei deAsturia, Spania)Tel/Fax: 0032 220.116.88;Mobil: 0040 749 077 168E-mail: ovidiu.savu.bxl@gmail.comLANSAREA BIROULUI REGIONAL DE REPREZENTAREAL ADR NORD-EST LA BRUXELLES„Proiectul a restaurat Torre de Belém şi i-a redatstatutul său de drept, acela de monument reprezentativşi unul dintre cele mai vizitate ale Portugaliei”HelHelena Pinheiro de Azevedo, preºedinte al Comisiei Programului Operaþionalena Pinheiro de Azevedo, preºedinte al Comisiei Programului Operaþionalpentru Dezvoltare a Teritoriului.pentru Dezvoltare a Teritoriului.
  • 25. IUNIE 2011IUNIE 2011 25AgendăAUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.roCOMITETUL DE MONITORIZAREPENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.roORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgentia pentru Dezvoltare Regională BucureştiIlfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite:www.adrbi.rowww.regioadrbi.roMinisterul DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURICOMUNITARE PENTRU TURISM -organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.roORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONALBULGARIA, SOFIA, VELIKO TÂRNOVO ŞI BURGAS, 21-24 IUNIE 2011Comisia Europeană organizează o întâlnire la nivel înalt pe tema contribuţiei pe care fondurile europeneo au la integrarea romilor.Evenimentulesteo continuareaSummit-uluipentruintegrarearomilor,desfăşuratîn2008,laBruxelles,şiaevenimentelorsimilaregăzduite de Ungaria, în 2009, şi de România, în 2010. Acest eveniment urmăreşte să atragă atenţia asupra oportunităţilor definanţare, să promoveze utilizarea fondurilor europene şi să crească impactul proiectelor care au ca scop îmbunătăţirea situaţieipopulaţiei rome. Vor conferenţia oficiali ai unor instituţii europene, reprezentanţi ai Guvernului Bulgariei, ai Parlamentuluibulgar, delegaţi din partea unor organizaţii internaţionale.BELGIA, BRUXELLES, 23 IUNIE 2011Conferinţa „Regiunile în sprijinul schimbărilor economice”Regiunile şi oraşele europene sunt chemate să contribuie decisiv la obiectivele de creştere inteligentă, durabilă şi incluzivăpromovate de strategia Europa 2020. Bazându-se pe comunicările recente ale Comisiei Europene cu privire la o creştereinteligentă şi durabilă, ediţia din acest an a conferinţei va prezenta şi dezbate o serie de instrumente-cheie pentru realizareaacestor obiective şi va evidenţia proiecte şi iniţiative care au stimulat politicile regionale pentru modernizare economică şipentru atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca şi în anii precedenţi, evenimentul se adresează managerilor de fonduristructurale de la nivel naţional, regional şi local, factorilor de decizie politică, autorităţilor şi reprezentanţilor regiunilor laBruxelles.MAREA BRITANIE, EDINBURGH, 27 IUNIE - 1 IULIE 2011Conferinţa Inspire 2011Consiliul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, împreună cu Guvernul scoţian, organizează ediţia din acest an cu tema„Inspirat până în 2020 - Contribuţii la o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă”. Această reuniune oferă prilejul uneianalize asupra modului în care conferinţele Inspire pot avea contribuţii importante la realizarea obiectivelor strategieiEuropa 2020. Vor fi prezentate idei şi demonstraţii privind contribuţia Inspire la eficientizarea resurselor, reducerea emisiilorde gaze, protejarea mediului şi păstrarea biodiversităţii. De asemenea, vor fi explorate contribuţiile Inspire la Agendadigitală a Europei şi rolul în e-guvernare. Nu în ultimul rând, vor fi evaluate noile evoluţii de pe piaţa muncii şi potenţialulde creare de locuri de muncă.NEPTUN, ROMÂNIA, 22 – 24 IUNIE 2011Forumul comunicatorilor RegioEvenimentul se află la a doua ediţie şi este organizat de Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional.Acesta va reuni atât experţii de comunicare ai AM POR şi ai Organismelor Intermediare, cât şi comunicatori care fac partedin reţeaua Regio, respectiv beneficiari ai unor proiecte Regio, jurnalişti, instituţii publice şi private interesate de Regio,precum şi ONG-uri. În cadrul Forumului va fi prezentat stadiul de implementare a Regio, a activităţilor derulate de cătreAM POR şi Organismele Intermediare pentru promovarea programului. De asemenea, participanţii vor lua parte la activităţipractice care se vor derula în cadrul a trei ateliere de lucru pe diverse teme: comunicarea on-line, comunicarea cu massmedia, publicitatea TV şi on-line.
  • 26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26Să mai şi zâmbim!Ai trecut prin România şi aivăzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne ofotografie pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro,noi o publicăm şicele mai reuşite vor fipremiate!ZOOM REGIOâDilemăUn zâmbet, o glumă!Dacă asta nu-iperucă, să-mi spuitu mie cuţu!Un şef către alt şef:- Cum de angajaţii tăi sunt mereu aşa punctuali?- Simplu: am 30 de subalterni şi 20 delocuri de parcare.Un preot mergea cu avionul. La un moment dat,vine stewardesa cu micul dejun.- Ce să vă dau, întreabă stewardesa.- Un whisky mic, zice preotul.Stewardesa vrea să toarne, dar preotul serăzgândeşte.- La ce înălţime zburăm?- La 10 mii de metri.- Ştii ceva? Mai bine dă-mi un ceai, că suntemprea aproape de şefu’.
  • 27. IUNIE 2011IUNIE 2011 27Să mai şi zâmbim!NumereîncrucişateSOLUŢIA CAREULUINUMERELOR MAGICEDIN NUMĂRUL 4 ALREVISTEI REGIO:36937 78 29 70 21 62 13 54 56 38 79 30 71 22 63 14 4647 7 39 80 31 72 23 55 1516 48 8 40 81 32 64 24 5657 17 49 9 41 73 33 65 2526 58 18 50 1 42 74 34 6667 27 59 10 51 2 43 75 3536 68 19 60 11 52 3 44 7677 28 69 20 61 12 53 4 45ateUn bondar ca o măslinăStă de veghe în grădinăŞi se-ntreabă de ce oareZboară el din floare-n floare!Rostul lui de bondărelE să fie frumuşelMuşchi să facă la aripăŞi să nu mai facă gripă!„De ce oare o albinăAre propria grădină?Şi tot spune iar la radioC-a făcut un… Regio!”„Ce-o fi asta?”Se-ntreba bondarul pe cândlenevea..„Neah! E prea mult pentru mineMai bine aştept să-mi deaDumneaei, vecina meaVitamine bondăreştiDoar sunt prinţul din poveşti!Poate-şi face totuşi milăSă mă lase în grădinăŞi când iarna va veniSă nu mă mai chinuiescDoar să supravieţuiesc!Şi cum sta şi leneveaO furtuna că veneaŞi-l lua pe sus şi-l duseUnde niciodată fuse!Undeva pe sub un preş...Fără-avea însă vreun stresSta şi lenevea visândLa grădina lui, cu jind!Neştiind că dintr-un colţUn motan suit pe-un bolţÎl privea ca pe-o măslinăGata preparată-n tihnă…Dacă micul bondărelAr fi fost mai sprintenelŞi în loc de teorieProfita de-ajutorie,Nu era acum subiectSau cauză fără efect!C-o idee şi mult zelPutea fi un… AlbinelŞi-avea propria grădină,Pe vecina lui albinăS-o invite chiar la cină!Reciproca vine-ndatăFără-a fi deloc ciudată!Dacă vrei să-nveţi să zboriCere puţin ajutorPoţi avea şi-un patioDacă ştii ce-iRegio!n bondar ca o măslinăStă de veghe în grădinăŞi se-ntreabă de ce oareZboară el din floare-n floareRostul lui de bondărelE să fie frumuşelMuşchi să facă la aripăŞi ă i f ă i ă!Descoperă SOLUŢIA CAREULUIalăturat şi trimite-o până la1 iulie 2011 la adresa de e-mailrevistaregio@tipogruppress.ro,cu menţiunea „Numere încrucişate”împreună cu datele tale decontact şi participă la extragereatombolei Regio. Poţi câştigapremii constând în materialepromoţionale Regio.Orizontal1 Nouă mii patru sute unu2 Cel mai mare număr de patru cifrescris cu 3, 0, 8, 53 Produsul lui este 144 Suma primelor două cifre este egală cu sumaultimelor douăVertical5 Cel mai mare număr de patru cifre distincte6 Are patru sute cincizeci şi unu zeci7 Predecesorul lui 3168 Cel mai mic număr de patru cifre distincte5 6 7 81234
  • 28. Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.roConţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului RomânieiInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: iunie 2011