Your SlideShare is downloading. ×
nr. 8, septembrie 2011R E V I S T ALiceenii de la „Szekely Miko” (Covasna) vor avea sală şi teren de sportŞcoala din Bistr...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro2www.inforegio.roBANII EUROPENI, SOLUŢIA SALVATOARE PENTRUREFACEREA INFRASTRUCTURII ÎN EDU...
SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 3UNIUNEA EUROPEANĂ AZI04 Educaţia, cheia reuşitei proiectului europeanREGIO ÎN ROMÂNIA06 Mun...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro4EDUCAŢIA, CHEIA REUŞITEIPROIECTULUI EUROPEANUNIUNEA EUROPEANĂ MIZEAZĂ PEEDUCAŢIE PENTRU A...
5Uniunea Europeană aziStrategie şi priorităţitimpuriu reduce excluderea de pepiaţa muncii şi riscul de excluziunesocială î...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro6Regio în RomâniaFinanţare pentru dezvoltareMUNICIPIUL ARAD VA CHELTUI 14 MILIOANE DE EURO...
7SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 201120115.Modernizarea Centruluide zi pentru vârstniciMicălacaCentrul de zi oferă servicii multi-ple...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro8conforme cu obiectivele programu-lui. Doar aşa sunt atinse rezultateleaşteptate, impactul...
SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 9Regio în RomâniaExemple europeneat pentru dezvoltare care a inclustoţi jucătorii-cheie din ...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro10LA RÎCIU, ÎN JUDEŢUL MUREŞ,ŞCOLILE AU FOST MODERNIZATE CU BANI EUROPENICREŞTEREA CALITĂŢ...
SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 1123de luni a duratimplementareaproiectuluiRegio în RomâniaCondiţii modernebeneficiarul a pro...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro12Regio în RomâniaProvocări majoreÎNVĂŢĂMÂNT RURAL COMPETITIVLA VÂLCELE, JUDEŢUL OLTÎNVĂŢĂ...
13şcolilor săteşti. Astăzi, comuna aredouă şcoli şi trei grădiniţe, unităţicare primesc la cursuri peste 300 deşcolari şi ...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro14Regio în RomâniaCAPACITĂŢI NOI DE ŞCOLARIZARELA LICEUL DIN RĂCARI (DÂMBOVIŢA)MODULTRADIŢ...
SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 15Regio în RomâniaLICEENII DE LA „SZEKELY MIKO”, DIN JUDEŢUL COVASNA,VOR AVEA SALĂ ŞI TEREN ...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro16Regio în RomâniaAmenajări adecvatepe acoperişul uneia dintre clădiri,mutarea sălii de fe...
SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 17Regio în RomâniaŞCOALA „I.G. DUCA” DIN PETROŞANI, HUNEDOARA,O UNITATE CARE A ADUS VIITORUL...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro18Şcoală şi tehnologieRegio în RomâniaPentru sediul nou, proiectul a inclusreabilitarea ac...
19Investiţii pentru viitorSEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011ŞCOALA DIN BISTRIŢA BÂRGĂULUI, JUDEŢULBISTRIŢA-NĂSĂUD, PRINTRE PRIM...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro20Efecte vizibileRegio în Româniaacoperiş. De asemenea, pentru am-bele spaţii şcolare au f...
21Iniţiative socialeBani europeni în Uniunea EuropeanăSEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011ABILITATEA DE A FI IMPLICAT ŞIDE A FI A...
www.inforegio.ro22Metodă exempluBani europeni în Uniunea Europeanăcooperat printr-un alt program cufinanţare europeană, URB...
23Oportunităţi de studiuBani europeni în Uniunea EuropeanăSEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011VIAŢA PE O INSULĂ POATE FI, DEMULTE...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro24Mediu atractivBani europeni în Uniunea EuropeanăCa urmare a derulării proiectului,145 de...
25AgendăAUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Buc...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro26Să mai şi zâmbim!Ai trecut prin România şi aivăzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimi...
27ColegialitateSEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011Sursa:MihaiBălescu,Manager.roSă mai şi zâmbim!- Activitatea ta în firmăne creea...
Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Secto...
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Revista Regio nr. 8

171

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
171
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
2
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Revista Regio nr. 8"

  1. 1. nr. 8, septembrie 2011R E V I S T ALiceenii de la „Szekely Miko” (Covasna) vor avea sală şi teren de sportŞcoala din Bistriţa Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, printreprimele din ţară reabilitate cu fonduri Regioa Bârgăului judeţul Bistriţa Năsăud printrINTERVIUªeful Unitãþii pentru România, DG Regio, Comisia EuropeanãAngelaMartinezSarasolaÎnvăţământ ruralcompetitiv la Vâlcele,judeţul OltMunicipiulArad vacheltui 14milioane deeuro pentrudezvoltareurbană
  2. 2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2www.inforegio.roBANII EUROPENI, SOLUŢIA SALVATOARE PENTRUREFACEREA INFRASTRUCTURII ÎN EDUCAŢIERomânia a alocat educaţiei pentruacest an puţin peste 1% din PIB (5,59miliarde de lei). La anul, bugetulva creşte uşor, la 6,4 miliarde lei,reprezentând 1,08% din PIB, iar în2013 va ajunge la 8,4 miliarde delei, corespondentul a 1,29% dinPIB. La nivelul Uniunii Europene,Comisia Europeană intenţioneazăsă aloce programelor de educaţieşi formare, pentru perioada 2014-2020, peste 70 miliarde de euro.Banii europeni destinaţi dezvoltăriieducaţionale, ca şi altor domenii,pot ajuta România să recuperezedecalajele care o despart destatele dezvoltate din UE, care, larândul lor, utilizează fondurile eu-ropene în proiecte ce asigură dez-voltarea reţelelor educaţionalepentru pregătirea şi formarea copi-ilor, tinerilor şi adulţilor.Aşa se întâmplă în Olanda, undecopiii din Rotterdam dispun de uncentru de învăţare a limbii mater-ne finanţat cu bani europeni, sau înDanemarca, unde cu 1,6 milioanede euro proiectul Academiei dinBornholm a generat o gamă mailargă de cursuri, facilităţi de pre-dare şi chiar un mediu mai atractivpentru cei care vor să studieze.Şcolile româneşti au nevoie urgentăde finanţare, ca şi întregul sistemde învăţământ. Avem unul din-tre cele mai ridicate procente deanalfabeţi din UE, absolvenţii deliceu trec cu greu examenul de ba-calaureat, profesorii şi învăţătoriiau de multe ori dificultăţi în a treceexamenele de titularizare, iar laînceput de an şcolar mai mereu segăsesc şcoli insalubre.Criza economică a redus din forţafinanciară pe care statul o alocasistemului de educaţie, un sistemprioritar pentru statul român şiesenţial pentru viitorul cetăţenilorsăi, indiferent de vârstă. Tocmai deaceea, folosirea fondurilor euro-pene trebuie să fie pentru Româniaun obiectiv esenţial.Experienţele altor state europe-ne ne arată că, de la grădiniţe launiversităţi şi centre de cercetare,banii europeni pot fi utilizaţi pen-tru a ridica nivelul activităţiloreducaţionale, atât prin pregătire,cât şi prin infrastructură. Nevoiaexistă, banii există, practic doarproiectele bine gândite şi curajulde a le pune în practică ar fi su-ficiente pentru a conecta sistemuleducaţional românesc la aceastăresursă financiară importantă.Medaliile de la competiţiileinternaţionale şi câteva articolepublicate despre copii din Româniacu rezultate remarcabile pe plannaţional şi internaţional nu vor fisuficiente pentru a le asigura o for-mare educaţională solidă şi efici-entă pe termen lung. Construcţiaunui nou cadru educaţional, conec-tat la dinamica pieţei muncii, artrebui să garanteze integrareaacestor tineri excepţionali care potcontribui la dezvoltarea societăţiiîn care trăim.Doar aşa am putea şi noi atingeobiectivul fixat de ComisiaEuropeană pentru anul 2020 - rea-lizarea unui adevărat spaţiu euro-pean al cunoaşterii, bazat pe oinfrastructură educaţională lanivel mondial, în care studenţii,profesorii, cercetătorii, instituţi-ile de educaţie şi cercetare şi în-treprinderile să beneficieze delibera circulaţie a persoanelor, acunoaşterii şi a tehnologiei. Altfel,vom rămâne cu un concept gene-ros, adoptat pe hârtie, în timp cealte state îl vor fi aplicat deja cusucces…EditorialREDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADEGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGUREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.5840 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.roDan CĂRBUNARUCOORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU
  3. 3. SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 3UNIUNEA EUROPEANĂ AZI04 Educaţia, cheia reuşitei proiectului europeanREGIO ÎN ROMÂNIA06 Municipiul Arad va cheltui 14 milioane de europentru dezvoltare urbană08 INTERVIU cu Angela Martinez SarasolaŞeful Unităţii pentru România, DG Regio,Comisia Europeană10 La Rîciu, în judeţul Mureş, şcolile au fostmodernizate cu bani europeni12 Învăţământ rural competitiv la Vâlcele,judeţul Olt14 Capacităţi noi de şcolarizare la liceuldin Răcari (Dâmboviţa)15 Liceenii de la „Szekely Miko”, din judeţulCovasna, vor avea sală şi teren de sport17 Şcoala „I.G. Duca” din Petroşani, judeţulHunedoara, o unitate care a adusviitorul în prezent19 Şcoala din Bistriţa Bârgăului, judeţulBistriţa-Năsăud, printre primele din ţarăreabilitate cu fonduri RegioBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ21 Copiii şi arta comunicării urbane23 Tinerii de pe insula Bornholm (Danemarca)pot studia la ei acasă25 AGENDĂ26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!Sumar
  4. 4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4EDUCAŢIA, CHEIA REUŞITEIPROIECTULUI EUROPEANUNIUNEA EUROPEANĂ MIZEAZĂ PEEDUCAŢIE PENTRU A FACE FAŢĂLUMII GLOBALIZATE ŞI CONCURENŢEIDE PE ACEASTĂ PIAŢĂ MONDIALĂ.PESTE 70 MILIARDE DE EURO AU FOSTALOCATE DE UE PENTRU EDUCAŢIE ŞIFORMARE PROFESIONALĂ, ÎN PERIOADA2007-2013, ŞI CEL PUŢIN ACELEAŞISUME VOR FI ALOCATE ÎN PERSPECTIVAANILOR 2014-2020.Statele membre vor fi nevoite săîşi pună resursele în comun pen-tru a reuşi în următorii zece ani săatingă obiectivele strategiei Europa2020, strategie care stă la bazaproiectului Europei Unite. În acestcontext, obiectivul fixat de ComisiaEuropeană pentru 2020 este ace-la de a realiza un adevărat spaţiueuropean al cunoaşterii, bazat peo infrastructură de cunoaştere lanivel mondial, în care studenţii,profesorii, cercetătorii, instituţiilede educaţie şi cercetare şi între-prinderile să beneficieze de liberacirculaţieapersoanelor,acunoaşteriişi a tehnologiei.OBLIGAŢIILESTATELOR MEMBREPotrivit strategiei Europa 2020,la nivel naţional, statele mem-bre trebuie să îşi asume o serie deresponsabilităţi:reformarea sistemelor de cer-cetare şi inovare, pentru a întăricentrele de excelenţă, coopera-rea între universităţi, între cercetare şi mediu de afaceri, imple-mentarea de programe comunede cooperare transfrontalieră,cu valoare adăugată la nivelEuropean şi adaptarea procedu-rilor de finanţare, pentru a asigu-ra difuzarea tehnologiei în spaţiulUniunii Europene.sprijinirea ştiinţei, absolven-ţilor de matematică şi inginerieşi concentrarea asupra curriculeişcolare, asupra creativităţii, ino-vării şi antreprenoriatului.finanţarea cu prioritate acunoaşterii, inclusiv prin folo-sirea unui regim de taxare şialte instrumente financiare caresă promoveze o rată mai mare ainvestiţiilor în cercetare şi dez-voltare.UNIVERSITĂŢILE, MOTORAL CREŞTERII ECONOMICEÎntr-o lume confruntată cu schimbărirapide, elementele care fac diferen-ţa sunt educaţia şi cercetarea,inovarea şi creativitatea.Consolidarea educaţiei este una din-tre metodele cele mai eficiente decombatere a inegalităţii şi sărăciei.Este nevoie de măsuri urgentepentru a reduce numărul mare depersoane care au un nivel scăzutal competenţelor de bază (citit,matematică şi ştiinţe), în vedereasporirii capacităţii de angajare atinerilor şi a integrării lor în câm-pul muncii după finalizarea studi-ilor. Prevenirea abandonului şcolarUniunea Europeană aziEducaţie pentru viitorDan CÃRBUNARU
  5. 5. 5Uniunea Europeană aziStrategie şi priorităţitimpuriu reduce excluderea de pepiaţa muncii şi riscul de excluziunesocială în viitor.Pe de altă parte, după cumapreciază experţii Comisiei, Euro-pa dispune de unele dintre cele maibune universităţi din lume. Aces-tea trebuie transformate într-unadevărat motor al cunoaşterii şi alcreşterii economice. În acest sens,va fi nevoie nu numai de investiţii,ci şi de reforme, de o cooperaremai strânsă, inclusiv cu mediulde afaceri, şi de o atitudine maideschisă la schimbare.POTENŢIALULECONOMIEI DIGITALEComisia apreciază că, pe baza punc-telor sale forte în domeniul teh-nologiei şi al cunoaşterii, Europaar trebui să valorifice la maximumpotenţialul economiei digitale.Aceasta oferă IMM-urilor perspectiveimportante în sectoarele producţieişi serviciilor, atât în nume propriu,cât şi în calitatea lor de furnizori aiîntreprinderilor mai mari.Accesul la internet a devenit onecesitate pentru ca cetăţenii să sepoată implica pe deplin în viaţa dezi cu zi. Europa are nevoie de poli-tici eficiente în domeniul incluzi-unii şi al competenţelor digitale şitrebuie să încurajeze participarea şiexprimarea activă pe internet.SPAŢIUL EUROPEANCOMUN DE CERCETAREUn spaţiu european de cercetare efi-cient şi dotat cu resursele necesarereprezintă o parte indispensabilă înperspectiva UE pentru 2020. Caleade urmat presupune un parteneri-at de cercetare între UE şi statelemembre, care să faciliteze aso-cierea cu alte politici, în special cuinovarea şi educaţia. UE trebuie săofere condiţii-cadru mai atractivepentru inovare şi creativitate, in-clusiv prin stimulente pentru dez-voltarea întreprinderilor bazate pecunoaştere.EDUCAŢIA, PRIORITARĂPENTRU PREŞEDINŢIAPOLONEZĂ A UELa 1 iulie 2011, Polonia a preluat,pentru şase luni, preşedinţia Con-siliului Uniunii Europene. Educaţiaeste unul dintre domeniile în carePolonia doreşte să impună o seriede priorităţi la nivel european. Unadintre acestea vizează ,,educaţiapentru mobilitate”.Preşedinţia poloneză urmăreşte pro-movarea activităţilor care conduc ladezvoltarea competenţelor tinerilorşi adulţilor, pentru a creşte mobili-tatea educaţională şi profesionalăa tuturor elevilor, studenţilor, pro-fesorilor, formatorilor profesionali,personalului academic şi tinerilorcercetători. În privinţa modernizăriiînvăţământului superior, obiectivulpreşedinţiei poloneze este acela dea identifica instrumentele necesarepentru a răspunde provocărilor con-temporane, precum concurenţa lanivel mondial, tendinţele demogra-fice, creşterea nivelului de partici-pare în învăţământul superior şiposibilităţile nesatisfăcătoare aleabsolvenţilor de inserţie pe piaţamuncii.SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011OPORTUNITĂŢIPENTRU ROMÂNIAÎntre timp, pentru ca strate-gia Europa 2020 să nu rămânăîn stadiul unui proiect ambiţios,este nevoie ca fondurile alocateimplementării ei să se regăseascăîn abordarea bugetară a urmă-toarei perioade de alocare,2014-2020. Pentru România, arputea fi o oportunitate de ex-ploatat, în sensul atragerii de noifonduri europene în concordanţăcu priorităţile comunitare, darşi cu propriile nevoi. Beneficiileacestei abordări strategice s-arputea orienta către reducereanumărului de analfabeţi din ţarăsau către programele de cerce-tare. Banii europeni ar putea fifolosiţi şi de companiile privatedispuse să investească resurseîn propria afacere, dacă obiec-tivele se sincronizează cu prio-rităţile europene. Conectareala priorităţile strategiei Europa2020 poate genera saltul calita-tiv de care are nevoie sistemulnaţional de educaţie. Este ooportunitate, dar trebuie privităşi ca o obligativitate, pentru anu rata şansa recuperării decala-jelor faţă de statele dezvoltatedin Uniunea Europeană.
  6. 6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6Regio în RomâniaFinanţare pentru dezvoltareMUNICIPIUL ARAD VA CHELTUI 14 MILIOANE DE EUROPENTRU DEZVOLTARE URBANĂMUNICIPIUL ARAD ESTE UN ORAŞDE GRANIŢĂ CU UN RIDICATPOTENŢIAL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ.STRATEGIA DE DEZVOLTARE ELABORATĂDE AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEIPUBLICE LOCALE A FOST CONSTRUITĂÎN JURUL OBIECTIVULUI DE CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII LOCUITORILOR ŞI AATRACTIVITĂŢII MUNICIPIULUI ARADPENTRU MEDIUL DE AFACERI ŞI TURISM.Măsurile pe care administraţialocală şi-a propus să le întreprindăurmăresc dezvoltarea unei infra-structuri urbane şi de afaceri decalitate. În mod concret, planulde dezvoltare a oraşului includereabilitarea de drumuri, pasaje,parcări, reţele de utilităţi, dezvol-tarea oportunităţilor de recreereşi de activităţi culturale, dezvolta-rea serviciilor de sănătate, educaţieşi sociale, dar şi dezvoltarea infra-structurii de afaceri prin constru-irea de parcuri şi zone industriale.Toate aceste investiţii au luat formaunor planuri de acţiune pe termenscurt, mediu şi lung. Unul dintre in-strumentele prin care se vor reali-za obiectivele strategice propusede autorităţile locale este Planul In-tegrat de Dezvoltare Urbană (PIDU)pe care municipiul Arad, ca pol dedezvoltare, l-a elaborat pentru asta la baza proiectelor propusespre finanţare în cadrul Regio - AxaPrioritară 1. Ca pol de dezvoltareurbană, municipiul Arad dispune deo alocare financiară în valoare decirca 14 milioane de euro. Sunt fon-duri care ar urma să fie absorbiteprin implementarea unui număr deşapte proiecte, toate elaborate de-ja, dintre care trei sunt în imple-mentare, iar unul nu a fost încă de-pus.PATRU PROIECTE PENTRUINFRASTRUCTURA RUTIERĂO prioritate a PIDU este rezolvareaproblemelor pe care le prezintă,la momentul de faţă, infrastructu-ra de circulaţie. Străzile înguste,cu capacitate redusă de preluarea fluxurilor de trafic, aglomerareadatorată în bună măsură şi trafi-cului de tranzit, suprasolicitareaşi degradarea unor artere şi pasa-je rutiere, blocajele şi timpii maride aşteptare în zona centrală suntdoar câteva dintre problemelecare au fost identificate la nivelulinfrastructurii rutiere. Dovadă cărezolvarea acestor deficienţe esteo prioritate, patru din cele şapteproiecte Regio, menţionate în PIDU,urmăresc investiţii în infrastructurarutieră. Prin implementarea lor seurmăreşte modernizarea şi reabili-tarea unor artere, a trecerilor pesteliniile de tramvai, reabilitarea unorpasaje rutiere pe care se desfăşoarăprincipalele fluxuri de trafic şi crea-rea unor rute alternative la cele maiaglomerate străzi din oraş.INVESTIŢII PENTRUPOPULAŢIA DEFAVORIZATĂO altă prioritate este dezvoltareainfrastructurii şi a serviciilor socia-le. În acest domeniu, principaleleprobleme identificate se referă lanumărul mare de pensionari în ra-port cu populaţia activă, veniturilefoarte mici ale acestora, care nu lepot asigura un trai decent, nivelulscăzut de şcolarizare, mai ales în ca-zul unor categorii defavorizate, cumar fi copiii de etnie rromă, abandonulşcolar în creştere şi dificultăţile deadaptare a unor copii şi tineri curisc social. Pentru rezolvarea aces-tor probleme, autorităţile arădeneau deja în implementare un proiectcare va asigura reabilitarea infra-structurii sociale destinate persoa-nelor vârstnice.Cãtãlina JINGOIUSPAŢII VERZI ŞIZONE DE AGREMENTNu în ultimul rând, există opreocupare pentru moder-nizarea spaţiilor verzi, mai alesîn zonele cu trafic intens, şicrearea unor zone atractive deagrement. De aceea, unul dintreproiectele PIDU urmăreşte rea-menajarea unei zone pitoreştide agrement din Arad, ParculPădurice.
  7. 7. 7SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 201120115.Modernizarea Centruluide zi pentru vârstniciMicălacaCentrul de zi oferă servicii multi-ple vârstnicilor, de la consiliere laasistenţă medicală, o masă zilnicăpentru cei în dificultate, dar şisuport social în caz de îmbolnăvireprin vizite la domiciliu sau la spital.Dată fiind atractivitatea centrului,s-a impus realizarea unor lucrări demodernizare pentru creşterea gra-dului de confort şi pentru diversifi-carea activităţilor. Investiţia constăîn reabilitarea termică a imobilu-lui, montarea unor surse de ener-gie verde pentru încălzire, igieniza-rea spaţiilor, repararea acoperişuluişi modernizarea grupurilor sanitare.Valoarea lucrărilor, demarate în lunaaugust 2011, este de peste 440.000de lei.6.Reabilitarea pasajuluirutier MicălacaPasajul Micălaca, construit în 1980,face legătura între zona centrală amunicipiului Arad şi zona Micălaca,asigurând accesul către DN 7 perelaţia Deva. Pasajul este supus unuitrafic foarte intens şi, pe parcursulduratei de funcţionare, s-a intervenitdoar asupra carosabilului, nu şi asu-pra elementelor de structură. Proiec-tul Regio pentru reabilitarea pasaju-lui, cu o valoare totală de 12 milioa-ne de lei, urmăreşte îmbunătăţireacondiţiilor de desfăşurare a traficuluiurban, creşterea accesibilităţii zoneicentrale a municipiului Arad dinspreDeva, reducerea timpilor de depla-sare în trafic şi creşterea confortuluipentru participanţii la trafic. Con-tractul pentru finanţarea proiectuluia fost semnat în luna iunie 2011, iarprocedurile de achiziţie publică suntîn derulare.4.Reamenajarea zoneide agrement PăduriceZona de agrement Pădurice este unspaţiu urban public cu o suprafaţătotală de 25.900 mp, întindere careinclude spaţii verzi şi un lac de agre-ment. Investiţia constă în reamenaja-rea peisagistică a parcului, reabilita-reamaluluilaculuicuscărişiparapete,iluminarea ambientală a aleilor, mon-tarea de bănci şi coşuri de gunoi, pre-cum şi amplasarea unei fântâni muzi-cale în lac. Fântâna muzicală va con-duce la creşterea atractivităţii parcu-lui, reprezentând centrul de interes alacestuia. Proiectul a demarat în iunie2011, când s-a semnat contractul, şiare o valoare de 9,3 milioane de lei.Regio în România3.Legătură rutierăCâmpul Liniştii-AradRealizarea acestei legături rutiereeste o prioritate, deoarece pe acesttraseu este posibilă dirijarea traficu-lui greu şi descongestionarea unorartere ale oraşului. Investiţia constăîn construcţia unui drum nou, în lun-gime de 1.131 metri. Prin realizareadrumului se va facilita dezvoltareazonei industriale şi, implicit, se vorcrea condiţii favorabile dezvoltăriimediului de afaceri. Proiectul are ovaloare totală de 11,5 milioane delei, iar contractul a fost semnat înluna august 2011.2.Amenajare treceri lanivel cu liniile detramvaiProiectul urmăreşte reamenajareaa 25 de treceri la nivel cu liniile detramvai, existente pe patru arte-re importante de circulaţie (str.Pădurii, Calea Radnei, str. N. Titu-lescu şi str. Petru Rareş). Impactulurmărit este acela de reducere ablocajelor în trafic, de creştere afluidităţii circulaţiei şi de reducerea duratei de deplasare. Totodată,prin această investiţie se urmăreşteşi reducerea gradului de poluare.Proiectul are o valoare totală de18,4 milioane de lei şi o durată de18 luni, contractul de finanţare fiindsemnat în luna august 2011.1.Reabilitarea pasajuluirutier GrădişteSituat în centrul oraşului Arad, pasa-jul Grădişte traversează un pachetde linii ferate din zona Gării Aradşi asigură accesul către Oradea, peDN 71. Pasajul a fost construit în pe-rioada 1975-1980 şi a fost consoli-dat în 1985, dar lipsa lucrărilor deîntreţinere şi reparaţii, precum şiintensificarea traficului au afectatstarea tehnică şi funcţionalitateaobiectivului. Prin proiect, se vorface reparaţii la structura existentă,fără a-i aduce modificări. Proiectul,cu o valoare totală de 16,8 milioanede lei, are o perioadă de execuţiede 14 luni. Cererea de finanţare afost depusă şi evaluată, contractulde finanţare fiind semnat în lunaaugust 2011.Acţiuni concrete
  8. 8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8conforme cu obiectivele programu-lui. Doar aşa sunt atinse rezultateleaşteptate, impactul privind dezvol-tarea socio-economică şi nivelul deabsorbţie dorit.CE AR TREBUI SĂ FACĂAUTORITĂŢILE ROMÂNEPENTRU A ACCELERAIMPLEMENTAREA PROGRAMULUIOPERAŢIONAL REGIONAL?Încă de la începutul implementăriiPoliticii Europene de Coeziune, ca-pacitatea administrativă a institu-ţiilor publice centrale, regionale şilocale a fost, fără îndoială, un fac-tor determinant pentru succesulacestei politici în interiorul state-lor membre. Acest lucru este va-labil şi în cazul României. Tocmaide aceea au fost create fonduri depre-aderare pentru ţările în curs deaderare. Aceste fonduri au oferitoportunitatea de a obţine exper-tiza şi capacitatea necesare pentrupregătirea implementării fondurilorstructurale. Această expertiză tre-buie utilizată acum, într-o manierăoptimă, în folosul programelor afla-te în derulare.NE PUTEŢI DA EXEMPLE DEBUNĂ PRACTICĂ DIN ALTESTATE MEMBRE UE?Nu există un model standard pentrua îmbunătăţi dezvoltarea regionalăşi nici pentru a dezvolta politicipublice eficiente. Totuşi, existămulte exemple practice şi rezul-tate ale evaluărilor din care putemînvăţa. Comisia Europeană a dez-voltat o „bază de date didactică”în materie de proiecte de succesşi evaluări post-implementare aPoliticii de Coeziune, cu scopul dea sprijini schimbul de bune practiciîntre regiuni europene şi între statemembre. Această bază de date con-ţine numeroase exemple de proiec-te care ilustrează practici partene-riale de succes sau modalităţi princare se pot promova şi implementastrategii şi politici complexe.Un bun exemplu de îmbunătăţire aguvernării şi de importanţă a parte-neriatului real este managemen-tul în cazul Programului Scoţiei deAcţiuni Inovative (SIAP). Un factorcheie al execuţiei de succes în cazulSIAP a fost crearea unui parteneri-CARE ESTE STADIULIMPLEMENTĂRIIPROGRAMULUI OPERAŢIONALREGIONAL ÎN COMPARAŢIECU ALTE PROGRAME OPERAŢIONALEDERULATE ÎN ROMÂNIA CUFONDURI STRUCTURALE?Execuţia unui program operaţionaleste evaluată prin instrumente carese referă la stadiul implementăriiproiectelor, reflectat în plăţile in-termediare către beneficiari şi, în fi-nal, în rata de absorbţie a fonduriloralocate de Comisia Europeană. DeşiProgramul Operaţional Regionaleste destul de avansat faţă de alteprograme derulate în România - înacest moment rata de absorbţieeste de 7,4%, aproape dublă faţăde nivelul mediu de absorbţie, lanivel naţional, la sfârşitul lunii iu-lie 2011 -, totuşi este cea mai slabăperformanţă obţinută de un statmembru UE.Este important să se înţeleagă căabsorbţia financiară nu este un scopîn sine, ci mai degrabă un indica-tor privind stadiul în care proiecte-le sunt implementate. În acelaşitimp, numai având proiecte bineîntocmite de la început, avemgaranţia că se va atinge calitateanecesară unei bune implementări,Interviu cu Angela MartinezSarasola„AUTORITĂŢILEROMÂNE TREBUIESĂ ÎŞI PERFECŢIONEZEABILITĂŢILE REFERITORLA CAPACITATEAADMINISTRATIVĂ,ELABORAREA POLITICILORŞI IMPLEMENTAREAPROIECTELOR”Şeful Unităţii pentru România, DG Regio, Comisia Europeană
  9. 9. SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 9Regio în RomâniaExemple europeneat pentru dezvoltare care a inclustoţi jucătorii-cheie din domeniulsistemului scoţian pentru inovare(guvern regional, manager de pro-gram şi beneficiari). Managerul pro-gramului a lucrat îndeaproape cuadministraţia Guvernului scoţian.Ei au stabilit nivelurile de manage-ment şi structura de lucru pentrua asigura o conducere puternică şio direcţie strategică programului,precum şi pentru a contribui la pre-cizarea obiectivelor şi proiectelorprogramului. O lecţie importantăa fost aceea că având manageri cugrade diferite de experienţă dinpartea tuturor părţilor implicate, încadrul unui grup de coordonare şi alunor grupuri de dezvoltare, s-a cre-at un lanţ puternic de responsabili-tate în cadrul programului.CARE ESTE EXPERIENŢA PECARE AUTORITĂŢILE ROMÂNEAU CĂPĂTAT-O, ÎN ULTIMII PATRUANI, FOLOSIND FONDURILESTRUCTURALE ŞI DE COEZIUNEŞI CUM POT ELE SĂ FOLOSEASCĂACEASTĂ EXPERIENŢĂ, MAITÂRZIU?2007-2013 este prima perioadăde programare pentru România.Experienţa dobândită în aceastăperioadă de programare ar trebuifolosită de autorităţile române pen-tru a îmbunătăţi performanţeleîn ceea ce priveşte aplicareaPoliticii de Coeziune. Autorităţileromâne trebuie să îşi perfecţionezeabilităţile referitor la capacitateaadministrativă, elaborarea politici-lor şi implementarea proiectelor.Doar în acest fel greşelile din trecutpot fi depăşite, transformându-le înexperienţă utilă în viitor.CE AR TREBUI SĂ FACĂAUTORITĂŢILE LOCALE, CABENEFICIARI AI PROIECTELORFINANŢATE PRIN PROGRAMULOPERAŢIONAL REGIONAL,PENTRU O MAI BUNĂIMPLEMENTARE A ACESTORA?Autorităţile locale sunt actori foarteimportanţi în Politica de Coeziune şiîn implementarea proiectelor. Maiîntâi de toate, autorităţile localesunt cele care aleg proiectele caresă fie depuse şi dezvoltate la nivellocal. În al doilea rând, sunt directresponsabile pentru pregătirea pro-iectelor la nivel tehnic, un aspectfoarte important, pentru că de aicidecurge o implementare facilă, ul-terior. În al treilea rând, autorităţilelocale,încalitatealordebeneficiari,sunt autorităţi contractante, şi deaici decurge responsabilitatea lorprivind aplicarea corectă a regulilorşi principiilor în materie de achiziţiipublice, fiind, astfel, actori-cheieîn ceea ce priveşte asigurarea uneiregularităţi a cheltuielilor din cadrulproiectelor.CE IMPRESII V-A LĂSAT VIZITALA PROIECTUL PE CARE AŢIAVUT OCAZIA SĂ ÎL VEDEŢIATUNCI CÂND AŢI PARTICIPAT LACOMITETUL DE MONITORIZARE DINLUNA MAI A ACESTUI AN?Vă referiţi la proiectul de reabili-tare a Palatului Culturii „TheodorCostescu” pe care l-am vizitat cuocazia prezenţei în România la Co-mitetul de Monitorizare din 26-27 mai 2011, de la Drobeta TurnuSeverin. Consider că asemeneavizite sunt foarte folositoare, pen-tru că ne oferă prilejul de a vedeaimpactul direct şi concret pe careîl au investiţiile din fonduri struc-turale asupra dezvoltării regionale.Acest proiect este, într-adevăr, unexemplu de restaurare a patrimo-niului cultural din România şi destimulare a dezvoltării locale.PUTEŢI FACE O COMPARAŢIEÎNTRE EXPERIENŢATIMPURIE PE CARE A AVUT-OSPANIA ÎN MATERIE DE UTILIZAREA FONDURILOR STRUCTURALE ŞICEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ACUM ÎNROMÂNIA, AVÂND ÎN VEDERE CĂACEASTA ESTE PRIMA DATĂ CÂNDŢARA NOASTRĂ BENEFICIAZĂ DEACESTE FONDURI? PÂNĂ ACUM,SPANIA A ATRAS MAI MULŢIBANI DIN FONDURILE DISPONIBILEŞI ARE ÎN DERULARE O MULŢIME DEPROIECTE DE INVESTIŢII. CE SFATAŢI DA ROMÂNIEI PENTRU A EVITASITUAŢIILE CE ÎNGREUNEAZĂIMPLEMENTAREA PROIECTELOR?Experienţa utilizării fondurilorstructurale este diferită în Spaniaşi România. Cu toate acestea, potspune că Spania este un exemplu destat membru care are o bună capaci-tate administrativă, ceea ce a facili-tat, în mare măsură, performanţaSpaniei în implementarea Politiciide Coeziune după aderarea la UE.CARE SUNT BENEFICIILEROMÂNIEI ÎN URMĂTOAREAPERIOADĂ DE PROGRAMARE,2014-2020?Discuţiile privind următoarea peri-oadă de programare, 2014-2020, auînceput deja. Comisia Europeană aprezentat propunerile sale buge-tare şi discuţiile vor continua încadrul Consiliului şi Parlamentu-lui European. România va trebui săţină cont de obiectivele strategieiEuropa 2020 atunci când va dezvol-ta noile programe în cadrul Politiciide Coeziune.Interviu realizatde Cătălina JINGOIU
  10. 10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10LA RÎCIU, ÎN JUDEŢUL MUREŞ,ŞCOLILE AU FOST MODERNIZATE CU BANI EUROPENICREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOREDUCAŢIONALE A FOST, PENTRUAUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE DIN CO-MUNA MUREŞEANĂ RÎCIU, O PRIORITATESTRATEGICĂ. ASTFEL, PRIN STRATE-GIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI RÎCIUPENTRU PERIOADA 2007-2013,MODERNIZAREA TUTUROR UNITĂŢILORDE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN LOCALITATE ESTEPROPUSĂ CA OBIECTIV PRIORITAR.Un prim pas a fost făcut în anul2006, când s-au finalizat lucrărilela corpul şcolii generale din locali-tatea Rîciu, unitate care a devenituna dintre cele mai moderne şcolidin mediul rural.REABILITAREA,O INVESTIŢIE IMPERATIVĂOdată parcursă această etapă, a de-venit imperativă reabilitarea celor-lalte două unităţi de învăţământ dincomună, aflate în localităţile Sân-martinu de Câmpie şi Ulieş, pentrua corela necesităţile cu obiectivelestrategiei de dezvoltare locală.Înainte de a obţine o sursă definanţare pentru lucrările la celedouă şcoli, Primăria Rîciu dispuneade proiecte tehnice, pentru reabili-tarea celor două şcoli, şi de studiide fezabilitate realizate din fon-duri bugetare puse la dispoziţiede Ministerul Dezvoltării Regionaleşi Turismului - dar nu avea resursepentru a demara lucrările respec-tive. În contextul reducerii chel-tuielilor publice, în ultimii ani, ine-vitabil, finanţarea învăţământului aavut de suferit.Prin urmare, nu numai că nu s-aputut lua în considerare o alo-care financiară bugetară pentrususţinerea unor investiţii de am-ploare în cele două şcoli din co-muna Rîciu, dar nu au putut fi exe-cutate nici lucrările de întreţinerecurentă. Astfel, situaţia infrastruc-turii unităţilor de învăţământ dinlocalităţile Sânmartinu de Câmpieşi Ulieş s-a agravat, clădirile avânddeficienţe atât în ceea ce priveştegradul de siguranţă, gradul de uzurăal utilităţilor de bază, cât şi în ceeace priveşte dotarea cu echipamente.Pe de altă parte, accesul dificil laeducaţie al copiilor din cele douălocalităţi determina, în mod vizi-bil, o creştere a ratei abandonuluişcolar, în special în rândul populaţieide etnie rromă. Printre cauzelefenomenului s-au identificat capaci-tatea de şcolarizare insuficientă,lipsa condiţiilor de bună desfăşurarea orelor de curs, distanţele maripână la cea mai apropiată şcoală,starea în care se aflau şcolile, pre-cum şi lipsa dotărilor cu echipa-mente IT.REGIO, SOLUŢIAPENTRU FINANŢAREIniţiativa de a propune spre finanţarereabilitarea celor două spaţiişcolare, prin intermediul Regio, s-aconturat în anul 2008. Prin proiect,Modernizareaşcolilor din Rîciu,obiectiv strategicprioritarRegio în RomâniaCalitate în educaţieElena OCEANU
  11. 11. SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 1123de luni a duratimplementareaproiectuluiRegio în RomâniaCondiţii modernebeneficiarul a propus crearea uneiinfrastructuri şcolare moderne, cuo arhitectură adecvată secolului XXIpentru desfăşurarea procesului deînvăţământ, îmbunătăţirea calităţiiactului educaţional şi asigurarea ac-cesului tuturor elevilor la procesulde învăţământ, crearea unui cadruadecvat de educaţie în condiţii op-time, dar şi asigurarea unor condiţiiigienico-sanitare adecvate.SPAŢII MODERNIZATE,MOBILIER ŞI DOTĂRI NOIÎn mod concret, proiectul prevede,pentru cele două şcoli, realizarea unorlucrări de izolaţie termică, schim-barea integrală a acoperişului, înlo-cuirea tâmplăriei şi a pardoselilor,zugrăveli, dotarea cu mobilier şcolarnou (bănci, scaune şi dulapuri) şidotarea cu aparatură IT, dar şi asigu-rarea de conexiune la internet. Deasemenea, au fost prevăzute ame-najarea de grupuri sanitare noi şiconstruirea de instalaţii de încălzirecare să înlocuiască sistemul cu sobede teracotă. Pentru Şcoala generalădin Sânmartinu de Câmpie, a fostprevăzută şi o investiţie pentru ra-cordarea la sistemul de canalizare,iar, pentru Şcoala generală Ulieş, omicrostaţie de epurare.Contractul de finanţare a proiectu-lui de modernizare a celor douăşcoli, cu bani din Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională (FEDR)şi de la bugetul de stat, a fost sem-nat în septembrie 2009 şi s-a deru-lat pe o perioadă de 23 de luni, fărăsincope. Singura problemă apărutăîn perioada derulării investiţiei afost contractarea unor servicii deaudit, întrucât nu au existat ofertepentru suma prevăzută în proiect.Procedurile s-au prelungit, ceeace a impus încheierea a două acteadiţionale de prelungire a durateide implementare de la 12 luni la 16luni, şi apoi, la 23 de luni.ELEVII AU BENEFICIATDE REZULTATELEPROIECTULUI ÎNCĂ DIN ANULŞCOLAR PRECEDENTTotuşi, elevii celor două şcoli aubeneficiat deja de rezultateleproiectului, deoarece, încă din sep-tembrie 2010, lucrările de moder-nizare erau finalizate, la fel şiachiziţia de mobilier şi echipa-mente IT. Astfel, anul şcolar 2010-2011 a fost primul în care elevii dinSânmartinu de Câmpie şi Ulieş, auavut acces la condiţii moderne deeducaţie.Rezultatele preconizate de benefi-ciar vor continua să fie contabili-zate şi în noul an şcolar. Practic, petermen lung, este de aşteptat ca ra-ta abandonului şcolar să intre pe untrend descendent, numărul elevilorînscrişi la cele două unităţi să seapropie de circa 300, iar pondereaelevilor de etnie rromă înscrişi lacursuri să crească de la 15% la 25%.
  12. 12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12Regio în RomâniaProvocări majoreÎNVĂŢĂMÂNT RURAL COMPETITIVLA VÂLCELE, JUDEŢUL OLTÎNVĂŢĂMÂNTUL RURAL DIN ROMÂNIAA FOST, ÎN ULTIMELE DOUĂ DECENII,SUPUS UNOR PROVOCĂRI MAJORE.CONFRUNTAT CU FENOMENULCONTINUU AL SCĂDERII POPULAŢIEI DEVÂRSTĂ ŞCOLARĂ, CU LIPSA CADRELORDIDACTICECALIFICATE,CUABSENTEISMULŞCOLAR, DAR ŞI CU O INFRASTRUCTURĂDEPĂŞITĂ, ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE LA ŢARĂA CONTINUAT SĂ FIE, TOTUŞI, EVALUATDUPĂ ACELEAŞI CRITERII CA ŞI CEL DINMEDIUL URBAN.Prin urmare, pentru a face faţăcerinţelor programei educaţionalea fost necesară derularea unoractivităţi care să se raporteze per-manent la un sistem educaţionalperformant. Acolo unde acest lucrus-a întâmplat, vorbim despre exem-ple de succes în materie de moder-nizare a sistemului de învăţământ,acolo unde nu s-a ţinut pasul cucerinţele şi standardele, am asis-tat la comasări sau chiar desfiinţăride unităţi şcolare, parte a unui cursfiresc al reformelor sistemului deeducaţie din România.PARTENERIAT ŞCOALĂ-ADMINSITRAŢIE LOCALĂCazurile în care autorităţile lo-cale şi responsabilii de învăţământşi-au unit eforturile pentru a asigu-ra condiţiile de bază pentru activi-tatea şi performanţa şcolară nusunt puţine. Dintr-o multitudinede exemple, ne oprim în materia-lul de faţă la Şcoala cu clasele I-VIIIdin comuna Vâlcele, judeţul Olt.Învăţământul în această localitateare o istorie de peste un secol şijumătate. Potrivit datelor păstrateîn monografii, în comuna Vâlcele,prima şcoală s-a înfiinţat încă dinanul 1838, pentru că localitateaavea peste 50 de familii, numărulminim necesar pentru înfiinţareaElena OCEANUFIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIPROIECT:Consolidare, reabilitare şi extindereŞcoala cu clasele I-VIII, sat Vâlcele,comuna Vâlcele, judeţul OltBENEFICIAR:Unitatea administrativ teritorialăVâlceleVALOAREA PROIECTULUI 2.622.622 leiCONTRIBUŢIA FINANCIARĂ A UE: 1.746.194 leiCONTRIBUŢIA FINANCIARĂA GUVERNULUI ROMÂNIEI:267.065 leiCONTRIBUŢIA PROPRIEA BENEFICIARULUI:609.363 leiDATA ÎNCEPERII PROIECTULUI 15.04.2010DATA FINALIZĂRII PROIECTULUI: 14.06.2012ORGANISM INTERMEDIAR:Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest OlteniaAUTORITATEDE MANAGEMENTMinisterul Dezvoltării Regionaleşi Turismului
  13. 13. 13şcolilor săteşti. Astăzi, comuna aredouă şcoli şi trei grădiniţe, unităţicare primesc la cursuri peste 300 deşcolari şi preşcolari.TREI UNITĂŢI DEÎNVĂŢĂMÂNT AU FOSTREABILITATEPentru a asigura condiţiile optimeactului educaţional, autorităţilepublice locale şi responsabilii dela nivelul învăţământului local, aufăcut eforturi în ultimii ani, pentrua aduce infrastructura unităţilor deînvăţământ din localitate la un niveloptim pentru cursurile desfăşurateîn aceste spaţii. Cel puţin trei unităţidin comuna Vâlcele – o grădiniţă şidouă şcoli – au trecut, în ultimii ani,printr-un amplu proces de reabili-tare şi modernizare, parte a unorproiecte care au primit finanţări eu-ropene.INVESTIŢIE AMPLĂ LAŞCOALA DE COORDONAREDIN VÂLCELEUnul dintre proiecte are în vedereconsolidarea, reabilitarea şi ex-tinderea şcolii cu clasele I-VIII dinsatul Vâlcele, care beneficiazăde finanţare în cadrul ProgramuluiOperaţional Regional, Axa Prioritară3. Costul investiţiei se ridică la 2,6milioane de lei, din care contribuţiaUE şi de la bugetul de stat este decirca 2 milioane de lei. Contractulpentru renovarea şcolii din Vâlcele,care are şi rol de coordonare pen-tru toate celelalte unităţi şcolaredin comună, a fost semnat în aprilie2010 şi are o perioadă de execuţiede 26 de luni. Proiectul prevedeconsolidarea spaţiului principal alşcolii şi extinderea spaţiilor pen-tru bibliotecă şi depozitarea pro-duselor alimentare din cadrul pro-gramului „Cornul şi laptele”. Reno-varea imobilului principal (corpulA) include refacerea tencuielilor,a pereţilor şi tavanelor, refacereapardoselilor, înlocuirea tâmplăriei,dar şi îmbrăcarea pereţilor în lam-briuri din lemn. De asemenea,se vor izola pereţii exteriori, sevor reface scările de acces şi va ficonstruită o rampă pentru persoanecu dizabilităţi motorii.Conform activităţilor proiectului, sevor desfăşura lucrări pentru asigu-rarea apei curente la grupurile sani-tare, alimentarea cu apă potabilă aşcolii, canalizarea şi epurarea apelorreziduale. În plus, sălile de clasă vorbeneficia de mobilier şcolar nou, iarspaţiile vor fi încălzite cu ajuto-rul unei centrale termice care va fiachiziţionată tot în cadrul proiectu-lui. Pentru cel de-al doilea spaţiuinclus în proiectul de reabilitare(corpul C) este prevăzută realiza-rea unei copertine care va împiedi-ca pătrunderea apei în subsolul cor-pului A, dar îi va şi proteja pe elevi,pe timp de ploaie, atunci când iesîn recreaţie.Eforturi conjugateRegio în RomâniaSEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011ELEVII SE MUTĂ ÎNŞCOALĂ, CEL TÎRZIUÎN PRAG DE IARNĂÎn momentul de faţă, stadiullucrărilor de consolidare şiextindere se apropie de 64%.Constructorul şi beneficiarulîncearcă să urgenteze lucrările,în aşa fel încât la debutul nou-lui an şcolar, 2011-2012, elevii săpoată fi mutaţi, din spaţiul provi-zoriu în care au învăţat anul tre-cut, în localul reabilitat al şcolii.Dacă acest lucru nu va fi posi-bil chiar de la începutul nouluian şcolar, elevii vor avea accesla spaţiul complet reabilitat şimodernizat, cel mai târziu la în-ceputul iernii.2,6milioane de leipentru o şcoalămodernă
  14. 14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14Regio în RomâniaCAPACITĂŢI NOI DE ŞCOLARIZARELA LICEUL DIN RĂCARI (DÂMBOVIŢA)MODULTRADIŢIONALDEORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC AFĂCUT CA, DE-A LUNGUL TIMPULUI,ŞCOLILE DIN AŞEZĂRILE URBANE DEMICI DIMENSIUNI, SĂ FIE CENTRE DEINTERES NU NUMAI PENTRU LOCUITORIIORAŞELOR RESPECTIVE, CI ŞI PENTRUPOPULAŢIA ŞCOLARĂ DIN COMUNELELIMITROFE.Dar, ca să facă faţă cererii deşcolarizare, aceste unităţi au nevoiede investiţii atât în infrastructură,cât şi în dotări, scopul final fiind ace-la de a favoriza accesul la educaţie.ŞCOLILE DIN ORAŞELEMICI, CENTRE DE EDUCAŢIEPOLARIZATOARE PENTRUCOMUNELE LIMITROFEUnul dintre proiectele care suntcircumscrise acestui obiectiv este şicel referitor la modernizarea Liceu-lui Teoretic „Ion Ghica” din oraşulRăcari, judeţul Dâmboviţa. OraşulRăcariareînadministrarelocalităţilerurale Ghergheni, Mavrodin, Colacu,Ghimpaţi, Săbieşti, Bălăneşti şiStăneşti. În oraş, dar şi în arealullimitrof, există un număr mare defamilii de etnie rromă şi de familiidezavantajate social. În plus, reve-nirea acasă a multor familii care aulucrat în străinătate, ar putea acu-tiza, în perioada următoare proble-mele de ordin social. Adăugândla situaţia expusă şi factorii natu-rali, precum evoluţia demograficăce reflectă o creştere a natalităţii,este uşor de prognozat că, la nive-lul învăţământului obligatoriu se varesimţi, în anii următori, o cerere încreştere pentru spaţii de învăţământşi pentru servicii educaţionale. Por-nind de la aceste premise, PrimăriaRăcari a iniţiat un proiect de reabili-tare, modernizare şi extindere a Lice-ului Teoretic „Ion Ghica” din locali-tate.SPAŢII ŞCOLARE EXTINSE,TEREN DE SPORTMULTIFUNCŢIONALPrin proiect s-a propus reabili-tarea şi modernizarea spaţiilorşcolare, extinderea construcţieiexistente, amenajarea unui terenmultifuncţional de sport, precum şiîmprejmuirea întregului spaţiu al li-ceului. De asemenea, au fost inclu-se dotări cu echipamente de labo-rator, achiziţie de echipamente IT şidotări pentru bibliotecă şi sala delectură. Proiectul, semnat în iunie2010, beneficiază de o finanţare depeste 7 milioane de lei, din fondurieuropene şi de la bugetul de stat,şi are o perioadă de implementa-re de 17 luni. Demarate în februa-rie 2011, lucrările de construcţie seapropie de final. Prin proiectul deextindere a fost construit un corpnou de clădire, alipit construcţieiexistente, imobil care va adăpostidouă laboratoare (de fizică şi debiologie), un cabinet psihologic, obibliotecă cu sală de lectură şi osală multifuncţională.Terenul multifuncţional de sport afost realizat prin amenajarea a treisuprafeţe sportive - de handbal, debaschet şi de tenis -, precum şi aunor tribune şi a aleilor pietonalede acces. Terenul dispune şi deo instalaţie de nocturnă. În plus,au fost create alei carosabile şi unspaţiu de parcare cu 18 locuri.ECHIPAMENTE MODERNEPENTRU ACTIVITĂŢI ŞCOLAREO ultimă etapă a proiectului pre-vede achiziţia de echipamente,procedurile de achiziţie publicăfiind în desfăşurare. Cu un bugetde 209.885 lei, vor fi achiziţionate5 calculatoare, mobilier pentru la-boratoare, pentru bibliotecă şi salade lectură, precum şi dotări pentrusala de festivităţi (videoproiector,retroproiector, ecran de proiecţieşi sistem audio). De asemenea, pen-tru buna desfăşurare a activităţilorsportivecaresevordesfăşurapenoulteren de sport, vor fi achiziţionateechipamentele necesare (porţi dehandbal mobile, coşuri de baschetşi fileu pentru terenul de tenis).Echipa de implementare a proiectu-lui de la Liceul Teoretic „Ion Ghica”din Răcari preconizează că investiţiase va finaliza în jurul datei de 15 oc-tombrie 2011, când vor fi deja insta-late şi echipamentele achiziţionateprin proiect, astfel încât elevii săpoată utiliza cât mai repede noilespaţii şcolare.PACCITŞcoli polarizatoareCãtãlina JINGOIU
  15. 15. SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 15Regio în RomâniaLICEENII DE LA „SZEKELY MIKO”, DIN JUDEŢUL COVASNA,VOR AVEA SALĂ ŞI TEREN DE SPORTCOLEGIUL „SZEKELY MIKO” ESTEUNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTEŞI MAI VECHI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNTDIN JUDEŢUL COVASNA. SITUAT ÎNCENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUISFÂNTU GHEORGHE, ÎNTR-UNANSAMBLU DE CLĂDIRI ÎN CARE CEL MAIVECHI IMOBIL DATEAZĂ DIN 1870,LICEUL COVĂSNEAN AVEA NEVOIE DE OREABILITARE COMPLETĂ PENTRU A FIÎMBUNĂTĂŢITE CONDIŢIILE DE STUDIUOFERITE CELOR PESTE 1.300 DEELEVI AI UNITĂŢII.REABILITĂRI, EXTINDERI,RECOMPARTIMENTĂRIAnsamblul care formează colegiula fost serios avariat în urma cutre-murelor din 1940 şi 1977. Chiar dacă,de-a lungul timpului, s-au mai deru-lat lucrări de consolidare, se impu-nea reabilitarea integrală a spaţiilorşcolare pentru a oferi condiţii op-time de funcţionare instituţiei deînvăţământ. Investiţia era cu atâtmai necesară, cu cât modul în careera construit liceul şi felul în careerau dispuse instalaţiile aferentefăceau ca ansamblul să fie, de fapt,o îngrămădire a unor amenajări ade-sea incoerente sau de neutilizat.Această stare de fapt se repercu-ta asupra activităţii din colegiu, însensul că exploatarea clădirilor eraanevoioasă şi, în acelaşi timp, cos-tisitoare. În plus, ansamblul licealducea o lipsă acută de spaţiu, pen-tru că nu exista o curte în care eleviisă se relaxeze în recreaţii şi niciunteren de sport.Mai mult, clădirile în care funcţionausala de festivităţi şi biblioteca erautotal nepotrivite rolului acestora. Deexemplu, biblioteca era amplasatăîn spaţiul unei bucătării, iar salade festivităţi era înghesuită în sa-la de mese a fostei cantine. Pentruo instituţie de învăţâmânt liceal deprestigiu toate aceste probleme aufăcut ca lucrările de reabilitare, ex-tindere şi modernizare să fie nu nu-mai necesare, ci şi urgente.9 MILIOANE DE LEI PENTRUMODERNIZAREA SPAŢIILORLICEULUIOportunitatea de finanţare a proiec-tului de reabilitare a apărut încadrul Programului Operaţional Re-gional, Axa Prioritară 3, DMI 3.4 Re-abilitarea, modernizarea, dezvol-tarea şi echiparea infrastructuriieducaţionale preuniversitare, uni-versitare şi a infrastructurii pen-tru formare profesională continuă.Oportunitatea a fost valorificată deautorităţile publice locale, respec-tiv Primăria Sf. Gheorghe care estebeneficiara unei finanţări Regio învaloare de peste 9 milioane de lei,pentru modernizarea spaţiilor încare funcţionează colegiul. Proiec-tul prevede reabilitarea complexu-lui de clădiri, amenajarea sălii desport, dar şi a unui teren de sport,5noi săli de clasăcreate prinmansardarea unuiadintre corpurileclădiriiCãtãlina JINGOIUSpaţii optime
  16. 16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16Regio în RomâniaAmenajări adecvatepe acoperişul uneia dintre clădiri,mutarea sălii de festivităţi şi a bi-bliotecii în spaţii adecvate, precumşi amenajarea unor spaţii verzi.În plus, prin proiect, se urmăreştedotarea şi echiparea Colegiului„Szekely Miko” cu echipamente IT şiechipamente sportive. Nu în ultimulrând, se va asigura şi o mai bunăeficienţă energetică a spaţiilor,în urma lucrărilor. Planificarealucrărilor de reabilitare, extindereşi modernizare a spaţiilor şcolare, afost gândită în mai multe etape.SPAŢII ŞCOLARESUPLIMENTAREDUPĂ PRIMA ETAPĂ APROIECTULUICea mai veche aripă a Colegiului„Szekely Miko”, compusă dinparter şi două etaje, a fost in-clusă într-o primă etapă, fina-lizată în septembrie 2010. Odatăcu renovarea acestui corp declădire şi cu mansardarea luis-au creat încăperi noi. Este vor-ba despre cinci săli de clasă careerau absolut necesare pentru caelevii să nu mai înveţe în spaţiineîncăpătoare.SALĂ DE SPORTLA SUBSOL, TERENDE SPORT PEACOPERIŞOdată rezolvată problema spaţiuluişcolar, proiectul a continuat cucea de-a doua etapă care pre-vede lucrări la un al doilea corp alansamblului. Este vorba despre unimobil care va găzdui, la subsol, sa-la de sport şi vestiarele, iar la nive-lul următor, sala de festivităţi. Peacoperişul acestui imobil va fi ame-najat un teren de sport.În cadrul aceluiaşi corp de clădire,dar având o intrare separată, biblio-teca liceului va fi găzduită la demi-sol şi nivelul unu.Lucrările de consolidare sunt deja fi-nalizate, iar constructorul lucrează,în prezent, la finisajele interioare şiexterioare, precum şi la amenajareainstalaţiilor interioare, termenul definalizare fiind fixat înaintea debu-tului noului an şcolar. Tot pînă atuncise vor finaliza şi lucrările la nouasală de sport, obiectiv pentru caretermenul limită a fost devansat, ast-fel încât să poată fi dat în folosinţăodată cu începerea cursurilor.Proiectul de reabilitare de la Cole-giul Szekely Miko urmează să seîncheie, conform contractului, înmartie 2013. Lucrările efective sevor finaliza, însă, mai devreme.Conform proiectului, în perioadaurmătoare vor fi amenajate curtealiceului şi spaţiile verzi.Eficienţăenergeticăsporită cu5%,în urmareabilitării1.306elevi, beneficiariai investiţiei
  17. 17. SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 17Regio în RomâniaŞCOALA „I.G. DUCA” DIN PETROŞANI, HUNEDOARA,O UNITATE CARE A ADUS VIITORUL ÎN PREZENTELEVII DISPUN DE SPAŢII MODERNE ŞI DE TEHNOLOGIE PERFORMANTĂŞCOALA „I.G. DUCA” DINMUNICIPIUL PETROŞANI ESTEUNA DINTRE CELE MAI MARI, DARŞI CELE MAI VECHI INSTITUŢII DEÎNVĂŢĂMÂNT DIN REŢEAUA JUDEŢULUIHUNEDOARA. CU O TRADIŢIE DEPESTE ŞAPTE DECENII, INSTITUŢIA S-AREMARCAT DE-A LUNGUL TIMPULUIPRIN ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE,PRIN PERFORMANŢELE DASCĂLILOR ŞIDIPLOMELE ŞI DISTINCŢIILE OBŢINUTEDE ELEVII DIFERITELOR GENERAŢII CAREAU FRECVENTAT CURSURILE ACESTEIŞCOLI.SPAŢII LIMITATE, SOLICITĂRIDE ŞCOLARIZARENUMEROASEŞcoala „I.G. Duca” cuprinde maimulte forme de învăţământ:preşcolar, primar, gimnazial şi supli-mentar de muzică. În prezent, uni-tatea de învăţământ are un numărtotal de 1.239 de elevi care învaţăîn două corpuri de clădire. Faptulcă unitatea de învăţământ este unadintre cele mai căutate, statut pecare îl datorează performanţelorşcolare obţinute în timp, estedovedit şi de solicitările privind în-scrierea elevilor în această şcoală,solicitări care se fac, în fiecare an,anticipat.În condiţiile unui asemenea re-nume, era absolut necesar ca uni-tatea de învăţământ să se ridicela standarde înalte şi în ceea cepriveşte condiţiile de desfăşurarea procesului educaţional. Pentru aîmbunătăţi aceste condiţii, a fostiniţiat proiectul „O şcoală pentruviitor”, proiect care a obţinut ofinanţare nerambursabilă din fon-duri europene în valoare de circa5,7 milioane de lei şi care a primitundă verde în decembrie 2009,când a fost semnat contractul definanţare.SPAŢII ŞCOLARE ŞI TERENDE SPORT, REABILITATEProiectul de investiţii a prevăzutatât activităţi de reabilitare a ce-lor două localuri ale şcolii, pentruexploatarea durabilă a acestora,în vederea conservării şi utilizăriide către generaţiile viitoare, câtşi activităţi care au urmărit crea-rea unei baze materiale moderne şiutile atât elevilor, cât şi dascălilor.Spaţiile în care funcţionează şcoalahunedoreană datează din 1936.Ţinând cont de vechimea şi sta-diul de degradare a acestora, prinproiect s-au propus lucrări de mo-dernizare şi reabilitare. Astfel,la sediul vechi al şcolii au fost în-locuite tâmplăria cu una nouă, dinlemn stratificat, cu geam termo-pan, dar şi instalaţiile de încălzire.Această investiţie a asigurat omai mare autonomie energetică aclădirii, reducându-se costurile cuîncălzirea. Pentru acelaşi imobil aufost prevăzute şi lucrări de consoli-dare a grinzilor şi planşeului de lademisol, dar şi a scărilor de acces,lucrări care se impuneau ca urmare adegradărilor considerabile constatateşi printr-un raport de expertizătehnică. Nu în ultimul rând, sălilede clasă şi holurile au beneficiat deschimbarea pardoselilor învechite şidegradate, care au fost înlocuite cutarchet (covor PVC).Cãtãlina JINGOIUStandarde înalte
  18. 18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18Şcoală şi tehnologieRegio în RomâniaPentru sediul nou, proiectul a inclusreabilitarea acoperişului, moderni-zarea instalaţiei termice, instala-rea tarchetului şi a unor lambriuriîn sălile de clasă. În plus, tot cainvestiţie în proiect, a fost prevăzutăşi reabilitarea terenului de sport.Aceasta era necesară, întrucât seafla într-o stare avansată de degra-dare şi, la momentul respectiv,era singurul loc unde se puteaudesfăşura activităţile sportive. În-tre timp, şcoala a beneficiat de oaltă investiţie care a făcut posibilăconstruirea unei săli de sport, darterenul reabilitat constituie, încontinuare, o alternativă pentruactivităţile sportive din timpul veriişi primăverii.ECHIPAMENTE ITŞI INTERNET ÎN TOATESĂLILE DE CLASĂSeparat de investiţia pentru moder-nizarea spaţiilor şcolare, Şcoala„I.G. Duca” a beneficiat, în cadrulaceluiaşi proiect, de finanţare pen-tru achiziţionarea de echipamenteIT şi sisteme de internet care fac dinunitatea şcolară una dintre cele maimoderne şcoli din ţară. Pentru fie-care dintre cele 54 de săli de clasăs-au achiziţionat câte un laptop,un videoproiector cu ecran pentruproiecţii, un copiator multifuncţional(prevăzut şi cu imprimantă) şi otablă inteligentă. În plus, toatespaţiile şcolii dispun acum de o reţeainformatică cu sistem wireless. Oasemenea achiziţie, pentru o şcoală,pare mai degrabă un vis, la nivelulinfrastructurii şcolare din România.Importanţa ei este, însă, de ne-contestat, în secolul vitezei, cândpregătirea elevilor se poate eficien-tiza cu ajutorul mijloacelor de infor-mare şi de multiplicare a informaţiei,existente chiar în clasa de curs.TEHNOLOGIE ÎNALTĂ PENTRU ELEVIPrin proiectul „O şcoalăpentru viitor”, în fiecare salăde clasă a Şcolii „I.G. Duca”,a fost montată câte o tablăinteligentă, de forma unui ecrande mari dimensiuni, funcţionalăîntr-un sistem care include uncomputer cu acces la internet şiun videoproiector. Utilizatorulpoate folosi tabla inteligentă, princomandă tactilă sau cu ajutorulunor markeri speciali. Senzoriidin ecran preiau comanda tactilăşi o transmit computerului.Practic, tabla inteligenă poate fifolosită pentru a îndeplini rolul decomandă al tastaturii, iar, ulterior,imaginea oferită de computereste proiectată pe ecranultablei. Prin intermediul acesteitehnologii, elevul nu mai trebuiesă se deplaseze la computer, ci îlpoate folosi de la distanţă, dân-du-i comenzi cu ajutorul tablei.Sistemul converteşte scrisul demână în scris electronic, iarrezultatul poate fi salvat, tipăritsau trimis prin e-mail.
  19. 19. 19Investiţii pentru viitorSEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011ŞCOALA DIN BISTRIŢA BÂRGĂULUI, JUDEŢULBISTRIŢA-NĂSĂUD, PRINTRE PRIMELE DIN ŢARĂREABILITATE CU FONDURI REGIOŞCOALA GENERALĂ NR. 2 DINBISTRIŢA BÂRGĂULUI ESTE UNADINTRE PRIMELE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNTDIN ROMÂNIA REABILITATE CU FONDURISTRUCTURALE ALOCATE PRIN PROGRAMULREGIO, AXA PRIORITARĂ 3.Proiectul de modernizare a ce-lor două corpuri de clădire careformează localul şcolii din locali-tatea bistriţeană s-a derulat în peri-oada septembrie 2009 - septembrie2010 şi a avut o valoare eligibilă decirca 3 milioane de lei.Prin proiectul Regio, Primăria dinBistriţa Bârgăului şi-a propus ex-tinderea şi modernizarea spaţiuluişcolii. Necesitatea investiţiei a fostdeterminată, în primul rând, destarea precară şi gradul avansat deuzură al celor două imobile în carese desfăşurau cursurile. Acoperişulclădirilor era deteriorat, ceea cefăcea ca, la fiecare ploaie, să se in-filtreze apa în pereţi, tâmplăria eraveche şi nu mai asigura o termoizo-lare corespunzătoare, încălzirea eraasigurată cu sobe de teracotă careaveau nevoie de recondiţionări înfiecare an. În plus, aprovizionareacu apă a elevilor era asigurată cuajutorul unor butoaie din lemn,ceea ce crea riscul îmbolnăviriipentru şcolari. Nu în ultimul rând,grupurile sanitare (latrine) amena-jate în curtea şcolii erau impropriişi creşteau riscul unor îmbolnăviridin cauza condiţiilor igienico-sani-tare improprii. Proiectul Regiopropus spre finanţare a avut şi ocomponentă care a urmărit dotareatehnică şi cu material didactic aşcolii, întrucât majoritatea mate-rialelor de care unitatea dispuneaerau învechite şi uzate.UN PROIECTCOMPLEX ŞI COMPLETPrin proiectul propus de Primăriadin Bistriţa Bârgăului s-a solicitatfinanţare pentru supraetajarea unu-ia dintre localuri, care găzduieştecursurile din învăţământul primar,dotarea cu echipamente IT şi mate-riale didactice. Investiţia, aşa cuma fost concepută în ansamblul său,a urmărit să asigure suficient spaţiupentru o activitate educaţionalănormală. Astfel, prin extindereaspaţiului şcolar, cel mai importantbeneficiu obţinut a fost acela căelevii ciclului primar nu mai suntobligaţi să înveţe în două schim-buri, aşa cum se întâmpla în tre-cut, din cauza numărului insuficientde săli de clasă. Pe de altă parte,spaţiile reabilitate şi noile dotări aucreat premisele creşterii accesuluila educaţie al copiilor din BistriţaBârgăului, în condiţiile unei creşteridemografice constante.CLĂDIRI REABILITATE,CENTRALĂ ŞI GRUPURISANITARE NOILucrările realizate, în cadrulproiectului, pentru modernizareaspaţiului şcolar au vizat două cor-puri de clădire. La primul dintreele, un imobil fără etaj, s-au con-solidat fundaţia şi planşeul, s-aschimbat acoperişul, s-a înlocuittâmplăria şi au fost izolate termicsălile de clasă. În cazul celui de-aldoilea local, în regim P+1, etajulcare era construit din material lem-nos a fost dezasamblat pentru a firefăcut pe structură din zidărie.Celelalte lucrări au urmărit izolareapereţilor exteriori cu polistiren ex-trudat, înlocuirea tâmplăriei, pla-carea pereţilor sălilor de clasă cuplăci de rigips şi realizarea unui nouElena OCEANU
  20. 20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20Efecte vizibileRegio în Româniaacoperiş. De asemenea, pentru am-bele spaţii şcolare au fost prevăzuteamenajări de jgheaburi şi burlane,dar şi realizarea de trotuare pecircumferinţa şcolii.Investiţia a fost completată deoganizarea unor spaţii de interi-or pentru grupurile sanitare careau fost amenajate, astfel încât sărăspundă cerinţelor necesare pen-tru autorizarea sanitară a unităţiişcolare. Spaţiile au fost placatecu gresie şi faianţă şi au dispus detoate dotările în ceea ce priveşteinstalaţiile sanitare.O altă achiziţie importantă a fostcentrala termică pe combustibilsolid care a permis renunţarea lasobele din teracotă. Centrala a fostinstalată într-un spaţiu adiacentşcolii, nou construit, cu finanţareasigurată prin acelaşi proiect.Alte lucrări au vizat amenajareaaleilor de circulaţie din jurul şcolii,a spaţiilor verzi, precum şi îm-prejmuirea terenului şcolii cu ungard de sârmă, în timp ce gardul dinfaţa şcolii a fost realizat din ele-mente prefabricate ornamentale.MOBILIER NOUŞI ERGONOMIC ÎNSĂLILE DE CLASĂÎn proiectul Regio destinat Şcoliidin Bistriţa Bârgăului a fostprevăzută şi achiziţia de mobiliernou pentru sălile de clasă, pentrucancelaria şcolii şi pentru labora-toare. S-au cumpărat, de aseme-nea, dulapuri pentru săli şi labo-ratoare, mobilier specific pentrusala de gimnastică şi pentru sălilede grădiniţă care funcţioneazătot în localul şcolii. La fel deimportantă este şi achiziţia deechipamente electronice şi IT.Sălile de clasă beneficiază, dupăimplementarea proiectului, de 15computere cu sisteme de opera-re şi licenţele aferente, o tablăelectronică, un videoproiector şicărţi de specialitate. Imaginileproiectate pe tabla electronicăsunt tridimensionale si sunt vi-zualizate de şcolari cu ajutorulochelarilor 3 D. Această tehnolo-gie este folosită mai ales la orelede fizică, geometrie şi biologie,facilitând înţelegerea cu ajuto-rul proiecţiilor tridimensionale.Achiziţia de materiale didacticenoi a inclus hărţi, planşe şi mu-laje, precum şi aparatură audio-video.„Procesul instructiv-educativs-a îmbunătăţit simţitor prinamenajarea de laboratoareşi cabinete în care acesta sedesfăşoară la un nivel calitativridicat. Prin reabilitare, s-a măritspaţiul destinat învăţământului,ceea ce a dus la obţinereaunor rezultate mai bune laînvăţătură, deoarece elevii suntmult mai odihniţi. Au fost createdouă grupe de grădiniţă undepreşcolarii desfăşoară activităţirecreative în condiţii foartebune.” Director al ªcolii Gen. nr. 2 BistriþaDirector al ªcolii Gen. nr. 2 BistriþaBârgãului, Prof. ViorelBârgãului, Prof. Viorel IANIªIANIª„Foarte important este faptulcă nu se mai învaţă în douăschimburi şi şcoala dipune desăli de clasă suficiente. Pentruelevii din ciclul primar, mersulla şcoală după-amiază erafoarte obositor şi iarna când,la terminarea orelor, era dejaîntuneric, noi, părinţii, trebuiasă aşteptăm copiii şi să-i însoţimspre casă. Pot spune că suntfoarte mulţumită de condiţiilecreate pentru copiii noştri.”Ancuþa POP, pãrinteAncuþa POP, pãrinte„Acum avem căldură, băimoderne, săli de clasăluminoase şi călduroase,mobilier nou, sală de sport,laboratoare, cabinete,calculatoare, trebuie doar canoi să profităm de toateastea, să învăţăm bine şisă avem grijă de ele.”Diana POP, elevã în clasa a III-a.Diana POP, elevã în clasa a III-a.
  21. 21. 21Iniţiative socialeBani europeni în Uniunea EuropeanăSEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011ABILITATEA DE A FI IMPLICAT ŞIDE A FI ACTIV CA LOCUITOR ALUNEI COMUNITĂŢI DEVINE DIN CE ÎNCE MAI IMPORTANTĂ ÎN CONTEXTULSCHIMBĂRILOR RAPIDE CARE SE PRODUCLA NIVELUL AŞEZĂRILOR URBANE. DINPĂCATE, ACESTE ABILITĂŢI SE POT LOVIDE PIEDICI CONCRETE CARE CONDUC LAIZOLARE SOCIALĂ.De pildă, în multe din cartiereleoraşului Rotterdam, un număr marede rezidenţi duc lipsă de competenţelingvistice în olandeză, ceea ceîi împiedică să participe, în cali-tate de actori sociali, la activitateacomunităţii în care trăiesc. În acestcontext, un proiect dedicat copi-ilor, Studioul de Limbă şi Media „DeMaakwereld”, s-a dovedit a fi dejaun succes real în îmbunătăţirea atâta competenţelor lingvistice, cât şi acapacităţii de interacţiune socială.Proiectul, derulat prin intermediulFondului European pentru Dezvol-tare Regională, cu o contribuţie aUniunii Europene de 298.541 euro,a atras, în perioada august 2002-decembrie 2006, peste 10.000 departicipanţi.De la demararea proiectului DeMaakwereld, 60 de studenţi le-aupredat copiilor, iar acest concept alproiectului le-a permis să ia parte,în mod activ, la provocările socialeşi economice. Au fost create şaptelocuri de muncă pentru studenţi şi,totodată, un număr similar de vizi-te de schimb de experienţă s-auadăugat la dinamica proiectului.COMPETENŢELELINGVISTICE,UN INSTRUMENT UTILNivelul redus de competenţelingvistice poate deveni un obsta-col serios pentru implicarea activăîn viaţa locală. „Maakwereld” (uncuvânt inventat de către copii încadrul proiectului) este un ate-lier / studio din cartierul OudeNoorden al oraşului Rotterdam.Pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile,copiii au luat parte la activităţi cre-ative şi distractive care i-au aju-tat să înveţe, mult mai uşor, olan-deza. În total, au fost desfăşurate64 de activităţi culturale, care auinclus realizarea de broşuri, ziare,materiale TV. Totodată, proiectul aavut o importantă componentă cares-a bazat pe activitatea de creaţie,copiii fiind stimulaţi să compunăpoezii, cântece sau să interpretezediferite roluri.Distracţia a fost catalizatorulreuşitei proiectului, cunoscut fiindfaptul că micuţii se exprimă mai uşoratunci când se bucură. Creaţiile lor,de asemenea, au insuflat un senti-ment de mândrie şi au stimulat în-crederea în forţele proprii.CONVERSAŢII COPILĂREŞTIPentru a dezvolta gândirea copi-ilor, fiecare sesiune a început cu oexperienţă familiară, de exemplu,o discuţie în grup în care fiecarecopil a fost rugat să descrie primullucru pe care l-a făcut în acea zi.Ca atare, au învăţat să se concen-treze mai bine. Tehnologia, de ase-menea, a intrat în joc - de exemplu,micuţilor li s-au pus la dispoziţiecalculatoare pentru a scrie poeziiscurte legate de experienţa lor.Biroul de presă pentru copii a fost,de asemenea, un element im-portant, iar copiii din proiect auCOPIII ŞI ARTA COMUNICĂRII URBANEDan CÃRBUNARU
  22. 22. www.inforegio.ro22Metodă exempluBani europeni în Uniunea Europeanăcooperat printr-un alt program cufinanţare europeană, URBAN II, cuCineac Noord, companie de televi-ziune olandeză, prin intermediulcăruia copiii s-au intervievat între eisau au luat interviuri unor rezidenţisau funcţionari publici pe problemede interes civic, cum ar fi curăţeniaurbană.TEREN DE JOACĂ DINMATERIALE RECICLATEProiectul De Maakwereld continuăsă se deruleze prin Fundaţia pentruCopii Meidoorn, un centru social-artistic pentru copiii din Rotter-dam. Potrivit site-ului http://kinderparadijs.net, activităţile sedesfăşoară într-o clădire-şcoală.Fundaţia beneficiază de un atelierde lucru pentru activităţi, o grădinăşi un incitant teren de joacă constru-it din materiale reciclate. Echi-pa este formată din profesioniştibine instruiţi din diferite disci-pline predate în şcoală. ActivităţileFundaţiei se desfăşoară pentruşcoli, dar şi alte organizaţii, cum arfi asociaţiile pentru locuinţe, bibli-oteci, organizaţii de copii şi celeimplicate în programe tip after-school. Copiii pot opta pentru tea-tru, activităţi în natură, muzică,artă, dans, arte vizuale sau lecţii degătit.PROIECT PREMIATLA EUROCITIES AWARDSEforturile depuse de iniţiatorii pro-iectului au fost răsplătite, în 2004,în cadrul competiţiei EurocitiesAwards 2004, găzduită la Viena, acărei temă a fost conştientizareapublică şi promovarea dimensiuniisociale în oraşe.Copiii din programul De Maakwereld,alături de Cineac Noord, care pro-duce un program de televiziune,au obţinut premiul al doilea, cu unvideoclip realizat la un centru localpentru persoanele fără adăpost dinRotterdam.Copiii au intervievat persoanefără adăpost, iar cu această oca-zie au învăţat cât de importantăeste comunicarea în înţelegereareciprocă.Eurocities Awards este un concursanual, deschis celor 118 oraşe carefac parte din reţeaua Eurocities.TOT MAI MULTE ŞCOLIPREIAU METODAMAAKWERELDPuterea efectelor acestui proiect aconstat în atenţia acordată la nivelpersonal şi contactul real atât cucopiii, cât şi cu părinţii lor. Prinsprijinul acordat de o companiede construcţii de locuinţe, pro-gramul se derulează în continu-are. În plus, aproape fiecare şcoalăprimară din acest cartier şi din ce înce mai multe şcoli din alte părţi aleoraşului, folosesc această metodăpentru a îmbunătăţi utilizarea lim-bii olandeze.„De Maakwereld m-a ajutatsă mă exprim pe hârtie şipoezia a devenit o parte dinmine. Maakwereld m-a făcutsă îmi dau seama că limbaeste cheia pentru dezvoltare.Dacă ştiţi limba, puteţidobândi cunoştinţe”, afirmãafirmã JERNEYJERNEYLOUWERSELOUWERSE fost student aflat în practicã în proiectul Defost student aflat în practicã în proiectul DeMaakwereld, în perioada 2004-2005.Maakwereld, în perioada 2004-2005.http://kinderparadijs.nethttp://ec.europa.euSursa:
  23. 23. 23Oportunităţi de studiuBani europeni în Uniunea EuropeanăSEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011VIAŢA PE O INSULĂ POATE FI, DEMULTE ORI, O PROVOCARE GREADIN CAUZA IZOLĂRII GEOGRAFICE ŞIA INFRASTRUCTURII DISPONIBILE. DEACEEA, UNIUNEA EUROPEANĂ, PRINPOLITICA DE COEZIUNE, RESPECTIVPRIN INTERMEDIUL PROGRAMELOROPERAŢIONALE FINANŢATE DIN FONDULEUROPEAN PENTRU DEZVOLTAREREGIONALĂ (FEDR), A STABILIT CAREGIUNILE ÎNDEPĂRTATE SĂ BENEFICIEZEDE MĂSURI SPECIFICE ŞI DE O FINANŢARESUPLIMENTARĂ PENTRU A COMPENSARĂMÂNERILE ÎN URMĂ CAUZATE DE MAIMULTE FENOMENE, PRECUM DISTANŢAMARE FAŢĂ DE ZONELE DEZVOLTATE,INSULARITATEA, SUPRAFAŢA MICĂ,RELIEFUL ŞI CLIMATUL DIFICIL ETC., CAREPREJUDICIAZĂ DEZVOLTAREA ECONOMICĂŞI SOCIALĂ.Insula Bornholm, situată în est-ulDanemarcei, în Marea Baltică, esteun astfel de exemplu. Una dintreproblemele observate de-a lungultimpului a fost aceea că este foartegreu să atragi studenţi şi profe-sori pentru a desfăşura o activitateuniversitară, constantă, într-un ase-menea loc.Cu toate acestea, cu ajutorul fon-durilor europene, un proiect alAcademiei din Bornholm a reuşitsă dezvolte o gamă mai largă decursuri, facilităţi de predare şi chiarun mediu mai atractiv pentru ceicare vor să studieze, la nivel uni-versitar. Programul s-a desfăşuratcu sprijin financiar alocat din FEDR,în perioada 2000 – 2006, contribuţiaUE fiind de 1,6 milioane de euro.IZOLATĂ, DAR INTEGRATĂNivelul ridicat al calităţii învăţă-mântului superior din Bornholmeste privit ca un factor determi-nant în dezvoltarea comunităţii depe insulă, asigurând dezvoltareaeconomiei bazate pe cunoaştereşi integrarea deplină a regiunii înpiaţa naţională şi internaţională.Nevoia regiunii de a avea cetăţenibine instruiţi şi cu înaltă calificarea devenit astfel o prioritate. Pro-iectul derulat cu sprijin europeana urmărit să ofere facilităţi de pre-dare pentru mai multe instituţii,care organizează cursuri în domeniuleducaţiei, consilierii şi asistenţeisociale în educaţie.Proiectul integrează Centrul Studen-ţesc Snorrebakken şi Centrul deResurse Educaţionale. Pe lângă di-versificarea ofertei educaţionale,proiectul oferă cadrelor didacticeservicii de formare, dar şi mate-rialele necesare instruirii pentrutoate instituţiile de învăţământ depe insulă.Unităţile de învăţământ superior dinBornholm sunt conectate la nume-roase instituţii de învăţământ maimari din alte zone ale ţării, asigu-rând un nivel superior de educaţiepe insulă, nivel care, altfel, nu arfi atins. Extinderea Centrului Peda-gogic existent a însemnat că oameniicare trăiesc pe insulă au acum po-sibilitatea de a alege dintr-o gamămai mare de cursuri şi nu mai suntnevoiţi să părăsească insula pentrua le frecventa pe cele de interes.TINERII DE PE INSULA BORNHOLM(DANEMARCA) POT STUDIA LA EI ACASĂŞANSA LE-A FOST OFERITĂ PRIN DIVERSIFICAREA CURSURILORUNIVERSITARE, ÎN URMA UNUI PROIECT CU FINANŢARE EUROPEANĂDan CÃRBUNARU
  24. 24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24Mediu atractivBani europeni în Uniunea EuropeanăCa urmare a derulării proiectului,145 de studenţi au putut frecventacursuri universitare incluse în ofer-ta educaţională de pe insulă.O BOGATĂ OFERTĂEDUCAŢIONALĂServiciile educaţionale accesibi-le pe insulă sunt oferite de Aca-demia Internaţională Marea Baltică,înfiinţată în 1976, şi completată despecializările oferite de AcademiaBorhnolm, înfiinţată în 2001, ca oinstituţie independentă, sub pa-tronajul municipalităţii regionale.Prima include o şcoală comercială, oşcoală tehnică, o şcoală de afaceri,un colegiu tehnic şi un departamentpentru învăţământ la distanţă. Ele-vii şi studenţii se pot specializa îndomenii precum comerţ, mecanică,industrie navală, tehnologii şicomunicaţii, construcţii, logistică şiservicii.Principalele obiective ale Acade-miei Borhnolm sunt oferirea unuisprijin de calitate pentru progra-mele de învăţământ superior saucontinuu şi dezvoltarea infrastruc-turii pentru a adapta programeleeducaţionale la cerinţele pieţei,cu ajutorul unui corp profesoralcu nivel înalt de pregătire. Aceas-ta oferă programe educaţionale şide cercetare în domeniul asistenţeişi îngrijirii medicale, în domeniulpedagogic şi ştiinţelor educaţiei, îndomeniul social şi în domeniul ar-tistic al prelucării ceramicii şi sti-clei. De asemenea, există şi un pro-gram de cercetare pentru dezvol-tare turistică şi regională.Şoala de asistenţi medicali Bornholmoferă cursuri de educaţie în do-meniul sanitar şi social, având 250de studenţi. Institutul NaţionalHøjvang, care pregăteşte educa-tori sociali şi institutori pentrupreşcolari oferă training educaţionalşi diplomă în domeniul pedago-giei. Colegiul pentru muncă socialăoferă o atenţie specială relaţiilorde muncă şi a celor consideratede angajatori ca fiind importante.Concentrarea pe piaţa muncii esteun element cheie pentru formeleviitoare de educaţie. Centrul pen-tru cercetare în domeniul turismu-lui cooperează cu instituţiile dinregiunea Baltică şi cu programeleregionale de cercetare.PERSPECTIVE ATRACTIVEPENTRU EDUCAŢIA PEINSULĂLocuitorii de pe insulă beneficiazăîn prezent de extinderea Academiei,în sensul că aceştia au o gamă multmai largă de cursuri la nivel local.Prin urmare, nu mai sunt nevoiţisă meargă pe continent. Noileoportunităţi de educaţie au creatun mediu mai atractiv, astfel încâtCentrul poate atrage mai uşor atâtstudenţi, cât şi cadre didactice peinsulă. Beneficiile economice aleproiectului sunt evidente, cu optnoi locuri de muncă deja create.Creşterea numărului de studenţi agenerat, de asemenea, câştiguri fi-nanciare semnificative pentru regi-une, ceea ce a dus la o creştere acifrei de afaceri cu 2 milioane deeuro.„Nici nu se putea mai bine,sunt împrejurimi foartefrumoase. Cred că se ştie căeste mai uşor să înveţi cândai condiţiile potrivite. Ceicare au realizat proiectulau avut în vedere lumina,atmosfera şi asta faceclădirea atât de perfectă”,mãrturiseºtemãrturiseºte JØRGEN WØLLERJØRGEN WØLLER care studiazã pentru a devenicare studiazã pentru a deveniprofesor (în istorie, sport, studii sociale ºi matematicã).profesor (în istorie, sport, studii sociale ºi matematicã).http://ec.europa.euhttp://www.bornholmsakademi.dkSursa:
  25. 25. 25AgendăAUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.inforegio.ro; www.mdrt.roCOMITETUL DE MONITORIZAREPENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.roORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgentia pentru Dezvoltare Regională BucureştiIlfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite:www.adrbi.rowww.regioadrbi.roMinisterul DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURICOMUNITARE PENTRU TURISM -organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.roORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONALTÂRGU MUREŞ, ROMÂNIA, 14 SEPTEMBRIE 2011Întâlnire de lucru - ADR CentruOrganismul Intermediar al Programului Operaţional Regional din Regiunea Centru va organiza o întâlnire de lucru lacare vor participa reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ai ONG-urilor implicate în procesul deimplementare a Regio, precum şi membrii Comitetului Regional de Evaluare Strategică şi Corelare Centru. În cadrulşedinţei, se va analiza situaţia la zi a implementării Programului Operaţional Regional în centrul ţării. Această situaţieva fi dezbătută în contextul discuţiilor referitoare la Raportul de activitate al Agenţiei pentru Dezvoltare RegionalăCentru pe primul semestru al anului 2011, în special cu privire la rezultatele programului Regio.BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 5-8 OCTOMBRIE 2011Inventika- Salonul Internaţional de Invenţii, Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologii noi, ediţia a XV-aManifestarea se doreşte a fi un suport pentru promovarea inteligenţei româneşti în ţară şi în străinătate. Evenimentulse va desfăşura concomitent cu Salonul Cercetării din cadrul Târgului Tehnic Internaţional Bucureşti – TIB 2011 şi vabeneficia de susţinerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Organizarea simultană a acestor manifestări oferăposibilitatea inventatorilor şi cercetătorilor de a se afla faţă în faţă cu industria, reprezentată de expozanţii prezenţila TIB, adică importante firme de producţie şi comerţ din ţară şi din străinătate. Pe durata desfăşurării evenimentuluivor fi organizate o serie de conferinţe, work-shop-uri, mese rotunde şi prezentări, cu scopul de a le oferi inventatorilormediul propice pentru a-şi face cunoscute invenţiile şi a realiza noi parteneriate. Locaţia: Romexpo.VARŞOVIA, POLONIA, 20 SEPTEMBRIE 2011Conferinţă pe tema cercetării în domeniul securităţiiConferinţa este dedicată cercetării în domeniul securităţii atât în cadrul celui de-al şaptelea program-cadru, cât şi încadrul programelor naţionale. Evenimentul este organizat de Institutul de Automatizări Industriale şi Măsurători subauspiciile Comisiei Europene şi ale Preşedinţiei poloneze a Consiliului European. Dezbaterile din cadrul conferinţeivor acoperi teme precum folosirea tehnologiei prin satelit pentru securitatea internă, securitatea UE la frontiereleexterne sau influenţa cercetării asupra securităţii la nivelul societăţilor. Cei interesaţi pot participa numai pe bazăde invitaţie.HELSINKI, FINLANDA, 23-28 SEPTEMBRIE 2011Competiţia europeană dedicată tinerilor cercetătoriConcursul tinerilor oameni de ştiinţă este o iniţiativă a Comisiei Europene menită să promoveze cooperarea şischimburile între tinerii cercetători. Evenimentul are loc într-un oraş diferit în fiecare an. În 2011, oraşul ales esteHelsinki, Finlanda. Tinerii oameni de ştiinţă au şansa de a întâlni persoane cu preocupări şi interese similare, dea discuta şi beneficia de sfaturi din partea celor mai străluciţi savanţi din Europa. Prin această iniţiativă, Comisiaurmăreşte să consolideze eforturile depuse de fiecare ţară participantă pentru a atrage tinerii către cariere îndomeniul ştiinţei şi tehnologiei. La competiţia europeană pot participa doar tineri cercetători care au fost selectaţide jurii existente la nivelul fiecărei ţări.SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011
  26. 26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26Să mai şi zâmbim!Ai trecut prin România şi aivăzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne ofotografie pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro,noi o publicăm şicele mai reuşite vor fipremiate!ZOOM REGIOâRebus - Europa1. Europa are pe cea mai mare întinderea ei o climă ...................................2. Oraş european renumit pentru Domulsău aflat în centru ...........................3. Al doilea fluviu din Europa este..................................................4. Cel mai mare port european este..................................................5. Ţara situată în Peninsula Iberica..................................................6. Cea mai mare exportatoare mondialăde flori este ..................................ABDescoperă SOLUŢIA CAREULUIalăturat şi trimite-o până la1 octombrie 2011 la adresa de e-mailrevistaregio@tipogruppress.ro,cu menţiunea „Rebus Europa”împreună cu datele tale decontact şi participă la extragereatombolei Regio. Poţi câştigapremii constând în materialepromoţionale Regio.
  27. 27. 27ColegialitateSEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011Sursa:MihaiBălescu,Manager.roSă mai şi zâmbim!- Activitatea ta în firmăne creează mari problemecu Protecţia Animalelor...- Puţin îmi pasă ce spunehoroscopul tău! Îţi repet,nu am nicio „veste bună„pentru tine azi!- Cineva a făcuto greşeală...- Cum adică e cea mai reuşităpetrecere de Crăciun?!?Suntem în 2 februarie, Popescu!- Avertisment! Graficul următorpoate fi vizionat doar cu acordulsau împreună cu mediculde familie...- Uneori regret că am fostdeclarat „Angajatul lunii„...
  28. 28. Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.rowww.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: septembrie 2011

×