Revista Regio nr. 7

191 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
191
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
2
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Revista Regio nr. 7

  1. 1. nr. 7, august 2011R E V I S T ALa Brezoi,serviciilemedicale atingun nou nivelde performanţăGalaţi,perspectivede dezvoltareInvestiţie desucces în serviciide sănătate,la BotoşaniClinicăregională lastandarderidicate înTimişoaraOrădenii au o policlinică complet reabilitatăprintr-un proiect Regio Servicii mai bune şi mai eficienteprin programul europeande sănătate e-Health
  2. 2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADECORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEAGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGUREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.5840 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.rowww.inforegio.roE-HEALTH, O ŞANSĂ PENTRU SISTEMULDE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIAEste ştiut faptul că sistemul desănătate din România este departede a fi unul bine pus la punct, ceeace afectează starea de sănătatea populaţiei, aşa cum arată şiRaportul Comisiei Prezidenţiale – Unsistem sanitar centrat pe nevoilecetăţenului.Astfel, în acest document, desprecare preşedintele Traian Băsescuafirma recent că reprezintă punctulde plecare al noii Legi a sănătăţii, sestipulează că autorităţile trebuie săintervină în procesele de finanţare şiorganizare a sistemului de sănătate,pentru a remedia problemele exis-tente. Măsurile propuse de Comisieau în vedere remodelarea sistemuluide sănătate prin situarea pacientu-lui în centrul sistemului, astfel încâtacesta să beneficieze de servicii desănătate integrate, bazate pe relaţiide îngrijire continuă, calitate şioperativitate. Reducerea riscurilorşi asigurarea siguranţei pacientuluivor fi sprijinite prin sisteme şi pro-ceduri informaţionale şi de calitate.Implementarea noilor tehnologii vaalinia România la standardele euro-pene, de aceea investiţiile în dome-niu sunt indispensabile.Care sunt soluţiile pe care Româniale poate aplica pentru a reorgani-za sistemul sanitar şi a îmbunătăţiserviciile pe care acesta le oferă?Comisia propune atragerea fondu-rilor europene, pentru lucrări deinvestiţii şi infrastructură. În acestsens, o soluţie pentru sistemulde sănătate, semnalată în Rapor-tul Comisiei Prezidenţiale mai susmenţionat, este accesarea de fon-duri prin Programul european desănătate e-Health.În 2010, două noi iniţiative, AgendaDigitală pentru Europa şi UniuneaInovării au fost conectate la dome-niul e-Health, ca parte a Strate-giei Europa 2020. Agenda Digitalăpentru Europa include un numărde acţiuni inovatoare din domeniule-Health, iar strategia unei Uniunia Inovării introduce, conceptul pilotal unui parteneriat european ino-vativ privind îmbătrânirea activă şisănătoasă. Parteneriatul urmăreştedezvoltarea sustenabilă şi eficientăa sistemelor sociale şi de îngrijirea sănătăţii, precum şi creştereacompetitivităţii pe piaţa produse-lor şi serviciilor inovative în dome-niul sănătăţii.Fondurile europene şi-au demonstratdeja utilitatea pentru implemen-tarea proiectelor din domeniule-Health. Astfel, în Brandenburg-Germania, un proiect pentru moni-torizarea ambulatorie a pacienţilorcu insuficienţă cardiacă, a dus la re-ducerea cu 62% a internărilor în spitalşi scăderea cu 69% a numărului totalde zile de spitalizare. În Ungaria, unproiect derulat la Universitatea dinDebrecen, a permis ca aproximativ52.000 de pacienţi internaţi şi alţi200.000 să fie trataţi ambulatoriu laCentrul din cadrul universităţii.Ce poate face România? Am puteaurma exemplul Suediei care a in-vestit 500 de milioane de euro înmodernizarea sistemului sanitar, iarreţeta electronică şi dosarul elec-tronic al pacientului sunt imple-mentate în procent de 100%. Suediaşi Estonia sunt două dintre stateleeuropene unde procesul de imple-mentare al e-Health reprezintă unexemplu demn de urmat şi pentrualte state, după cum declara chiarComisarul European pentru Sănătatesi Consumatori, John Dalli. În MareaBritanie, un proiect de acest gen aredus, într-un an, cu 2,4 milioanevizitele inutile la medicii de familieşi cu 1,2 milioane apelurile inutilela ambulanţă.Având în vedere concluziile rapor-tului Comisiei Prezidenţiale, dar şirealitatea de zi cu zi din sistemulsanitar, conectarea la Programul eu-ropean e-Health poate reprezenta oşansă pentru îmbunătăţirea sistemu-lui de sănătate românesc.EditorialDan CĂRBUNARUCoordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOU
  3. 3. AUGUST 2011AUGUST 2011 3UNIUNEA EUROPEANĂ AZI05 Servicii mai bune şi mai eficiente prin programuleuropean de sănătate e-HealthREGIO ÎN ROMÂNIA07 Serviciile de sănătate - o provocare pentruparteneriatele public-private (PPP)10 Galaţi, perspective şi proiectede dezvoltare11 Proiectele polilor urbani de creştereşi ale polilor de dezvoltare,sub lupa AM POR12 Ambulatoriu complet reabilitat şimodernizat, la Călăraşi, de anul viitor14 Investiţie de succes în serviciide sănătate, la Botoşani16 Clinică regională la standarde ridicateîn Timişoara18 Oraş mic, ambiţii mariLa Brezoi, judeţul Vâlcea, serviciile medicaleating un nou nivel de performanţă20 Orădenii au o policlinică complet reabilitatăprintr-un proiect RegioBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ22 35 milioane de euro, bani europeni pentru Centrul Medical şide Ştiinţe ale Sănătăţii din Ungaria23 Medicină high-tech pentru pacienţii bolnavi de inimădin Germania25 AGENDĂ26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!Sumar
  4. 4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4SERVICII MAI BUNE ŞI MAI EFICIENTE PRIN PROGRAMULEUROPEAN DE SĂNĂTATE E-HEALTHCOMISIA EUROPEANĂ INVESTEŞTEÎN CERCETAREA E-HEALTH DE MAIBINE DE 20 DE ANI. ÎNCEPÂND CU ANUL2004, S-AU DEZVOLTAT INIŢIATIVEPOLITICE SPECIFICE MENITE SĂ ÎNCURA-JEZE ADOPTAREA LA SCARĂ LARGĂ ATEHNOLOGIILOR E-HEALTH PE TERITO-RIUL UNIUNII EUROPENE.În 2010, două dintre iniţiativele em-blematice - Agenda Digitală pentruEuropa şi Uniunea Inovării - au fostlansate ca parte a strategiei Euro-pa 2020, strategie ce promoveazăcreşterea inteligentă, durabilăşi inclusivă. Ambele proiecteînglobează un rol specific importantpentru e-Health.CONECTAREA LASTRATEGIA EUROPA 2020Agenda Digitală pentru Europa in-clude un număr de acţiuni din do-meniul e-Health, pentru a avea oabordare strategică faţă de nece-sitatea de a susţine asistenţamedicală durabilă prin acţiuniledin sfera Tehnologiei Informaţiilorşi Comunicaţiilor. Strategia uneiUniuni a Inovării, a doua iniţiativănotabilă, introduce conceptul pilotal unui Parteneriat European Ino-vativ privind îmbătrânirea activăşi sănătoasă, acesta urmând săfie lansat în anul 2011. În paralel,statele membre au realizat o abor-dare complementară şi pro-activăasupra e-Health.Concluziile Consiliului European,adoptate în data de 1 decem-brie 2009, cer Comisiei Europenesă actualizeze planul din 2004privind e-Health. Astfel, acesta afost urmat de crearea „Iniţiativeiguvernamentale e-Health”, condu-se de statele membre şi puternicsusţinută de DG INFSO şi DG SANCO.Obiectivul general al acesteiiniţiative este acela de a contribuiactiv la modelarea agendei politicea programului e-Health la nivelulUniunii Europene, cu un accent spe-cific pe interoperabilitate.Dan CÃRBUNARUInovaţie în sănătateConform definiţiei date de cătrespecialiştii Comisiei Europene,e-Health este termenul generic uti-lizat pentru setul de instrumentecare foloseşte tehnologia informaţieişi comunicaţiilor pentru a ajuta laprevenirea, diagnosticarea, trata-rea, monitorizarea şi gestionareasănătăţii cetăţenilor europeni şi amodului de viaţă al acestora, pre-cum şi la ameliorarea stării lor desănătate.Astfel, e-Health include relaţiile din-tre pacienţi şi furnizorii de serviciimedicale, transmiterea informaţiilorîntre instituţii, comunicarea din-tre pacienţi sau dintre specialiştiidin domeniul sănătăţii. Totodată,foloseşte reţelele de informare îndomeniul medical pentru înregistra-rea electronică a datelor medicaleşi echipamentele portabile insta-late asupra pacienţilor pentru moni-torizarea şi ajutorarea acestora.Datele oferite de instrumentele uti-lizate de e-Health sunt vitale pentrusalvarea unei vieţi omeneşti şi pot fidisponibile în locul şi la momentulpotrivit - ceea ce constituie un as-pect crucial, având în vedere inten-sificarea circulaţiei transfrontalierea cetăţenilor şi a pacienţilor.Uniunea Europeană azi
  5. 5. AUGUST 2011AUGUST 2011 5INVESTIŢII DE 500MILIOANE DE EURO ÎNMODERNIZAREA SISTEMULUISANITAR SUEDEZSuedia si Estonia sunt două din-tre statele europene unde proce-sul de implementare al e-Healthreprezintă un exemplu demn de ur-mat şi pentru alte state, după cumdeclara comisarul european pen-tru sănătate şi consumatori, JohnDalli.Astfel, în Suedia, investiţiile înmodernizarea sistemului sanitar auajuns la 500 milioane de euro, iarreţeta electronică şi dosarul elec-tronic al pacientului sunt imple-mentate în procent de 100%. Unalt exemplu de bună practică estereprezentat de Estonia, care, înşapte luni, a implementat reţetaelectronică în procent de 80%. Prin-tre exemplele prezentate de NeelieKroes, vicepreşedintă a ComisieiEuropene şi comisar pentru AgendaDigitală, în cadrul evenimentuluie-Health Week, desfăşurat în peri-oada 10-12 mai 2011 la Budapesta,se numără două proiecte: un pro-iect britanic care a redus într-un ancu 2,4 milioane vizitele inutile lamedicii de familie şi cu 1,2 milioa-ne apelurile inutile la ambulanţă,precum şi un proiect de telecardi-ologie în Lombardia, care a avut caefect reducerea cu 12% a vizitelorpacienţilor în ambulatoriu.CONSULTĂRILA NIVEL EUROPEANPENTRU DEZVOLTAREAPROGRAMULUI E-HEALTHComisia Europeană a lansat un pro-ces de consultare publică privindaceastă abordare. În acest sens, alansat un chestionar care face partedin procesul oficial de consultarepublică al Comisiei Europene.Chestionarul s-a adresat tuturor ce-lor interesaţi, cu dublu scop: pede o parte, de a creşte implica-rea părţilor interesate şi a publi-cului larg, iar pe de altă parte,de a se asigura că termenii obiec-tivelor sunt înţeleşi corespunzătorşi sunt, totodată, în concordanţă cuscopurile, obiectivele şi aşteptărilepărţilor respective. Prin acest ches-tionar, vor putea fi identificate şialte domenii care pot fi dezvoltate,în contextul planului de acţiunee-Health.Consultarea publică a fost închisăîn data de 25 mai 2011, iar în ur-ma acesteia, rezultatele vor fi ana-lizate, publicate pe site-ul ComisieiEuropene şi luate în considerareîn elaborarea unui document cestabileşte un plan de acţiune pen-tru e-Health. Acesta este planificatspre a fi adoptat de către Comisie înultima parte a anului 2011.Uniunea Europeană aziExemple europene
  6. 6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6Uniunea Europeană aziAvantajele tehnologieiAVANTAJELETEHNOLOGIEI E-HEALTHTehnologia Informaţiei şiComunicaţiilor (ITC) au un rolimportant în îndeplinirea un-or servicii mult mai bune şi efi-ciente de asistenţă medicală.Acesta este modul în care ITCpoate ajuta pacientul, medicul,farmacistul, iar spitalul poate săaibă mai mare grijă de sănătateapacienţilor săi.Mulţumită tehnologiei e-Health,medicii pot să acceseze fişamedicală a pacienţilor într-unmod mult mai uşor, să aibă ac-ces imediat la rezultatele teste-lor din laborator şi să eliberezeprescripţia medicală direct far-macistului. Pacienţii cu proble-me cardiace pot purta monitoareprin care medicii sunt alertaţidacă starea fizică a acestora seschimbă.La nivel european, intro-ducerea sistemului e-Healthfacilitează accesul la asistenţămedicală, oricare ar fi poziţiageografică, datorită inovaţiei întelemedicină şi a sistemelor desănătate privată.e-Health ajută, de asemenea,la doborârea barierelor dintrestatele membre şi la o mai bunăcolaborare între acestea.Politica europeană e-Healthare un rol important în elaborareadirectivelor Parlamentului Euro-pean şi în exercitarea drepturilorpacienţilor în asistenţa medicalăacordată peste graniţă.PLAN DE SPRIJINIRE AŢĂRILOR MEMBREPlanul de acţiune propus se va deru-la începând din anul 2012 până înanul 2020. Temele generale aleobiectivelor iniţiativei sunt:- continuarea sprijinirii state-lor membre şi furnizorilor deasistenţă medicală, astfelîncât aceştia să poată bene-ficia de soluţii ICT în intere-sul pacienţilor, a sistemelorde asistenţă medicală şi asocietăţii;- sprijinirea creării unui mediupropice inovaţiei;- utilizarea corespunzătoare ainovaţiei în sănătate.În plus, planul de acţiune e-Healthar trebui să asigure îndeplinireaobiectivelor Agendei Digitale şi aleParteneriatului Inovativ Europeanprivind îmbătrânirea activă şisănătoasă. Pentru a atinge aseme-nea obiective la nivel european,Comisia Europeană urmăreşte:- creşterea conştientizăriibeneficiilor şi oportunităţilorvenite din partea e-Healthşi încurajarea cetăţenilor,pacienţilor şi cadrelor medi-cale profesionale pentru uti-lizarea acestui sistem;- abordarea problemelor careîmpiedică în prezent interop-erabilitatea e-Health;- îmbunătăţirea securităţiijuridice pentru e-Health;- oferirea sprijinului inovării şicercetării în sistemul e-Healthşi dezvoltarea unei pieţeglobale europene competitiveîn domeniu.http://ec.europa.eu/Sursa:
  7. 7. 7Flexibilitate şi ideiAUGUST 2011AUGUST 2011Regio în RomâniaDINAMICA EVOLUŢIEI TEHNOLOGIILORŞI CEA A AŞTEPTĂRILOR ŞI NEVOILORPACIENŢILOR IMPUN O FLEXIBILITATE ŞIO CAPACITATE DE ASIMILARE SPECIALEÎN SFERA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE.INVESTIŢIILE PRIVATETREBUIE SPRIJINITEDacă la începutul anilor 2000 eraaproape un act de curaj pentrucetăţenii României să se adresezeprimelor unităţi medicale privatecare îi primeau în condiţii de igienăşi confort deosebite, diferite de celeoferite de sistemul public, astăziaceste unităţi au devenit un servi-ciu extrem de solicitat şi de binecotat de către toate părţile impli-cate - investitori, sectorul public şi,nu în cele din urmă, de pacienţi.Mai mult, iniţiativele în domeniuldezvoltării unor asemenea unităţi nusunt puţine, iar atunci când acesteaau ca obiectiv tratarea unor maladiigrave, pentru care numeroşi românicaută asistenţă în alte ţări, acesteatrebuie susţinute şi încurajate, pen-tru că în România există medici despecialitate cu foarte bune rezul-tate în domeniu.PARTENERIATULPUBLIC-PRIVAT, OASOCIERE BENEFICĂUn asemenea parteneriat public-privat a reunit, în mod eficient, înzona Clujului, autorităţi locale, in-vestitori privaţi şi mediul academic.Unul dintre investitori ne relata că,de îndată ce a iniţiat consultări cumedici de specialitate de la Univer-sitatea de Medicină din Cluj pentruelaborarea unui proiect care vizeazăînfiinţarea unui spital pentru tra-tarea şi prevenirea cancerului, aînceput să primească CV-uri de lacadre medicale de origine română,plecate din ţară de mai mult timp,care îşi exprimau dorinţa de a veniîn ţară definitiv sau pentru perioadedeterminate pentru a lucra în acelviitor centru medical. De la acelaşiinvestitor am aflat că astăzi majori-tatea celor care dispun de un minimde resurse finaciare merg la Vienasau în Ungaria la tratament, iar cos-turile sunt de circa 30-40.000 de eu-ro, în timp ce în România cheltuieli-le ar putea fi reduse cu circa 50%.Rezultatele parteneriatului vor ficrearea de noi locuri de muncă,dezvoltare locală, standarde ridi-cate de tratament şi asistenţă pen-tru pacient şi familia sa, precum şio importantă componentă de preve-nire, alertă timpurie şi implementa-rea de tehnologii avansate în dome-niul tratării cancerului, ceea ce arputea mări rata de vieţi salvate.Poate, nu în cele din urmă, merităspus că investitorii au inclus în pro-iectele lor o componentă de turismde recuperare având ca suportpotenţialul zonei.SERVICIILE DE SĂNĂTATE - O PROVOCAREPENTRU PARTENERIATELE PUBLIC-PRIVATE (PPP)Carmen DUMITRIU | ºef serviciu MDRTTratareacancerului, cu50%mai ieftină înRomânia
  8. 8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8Parteneriate şi reuşiteRegio în RomâniaEXEMPLE ÎNCURAJATOARECă aceste PPP-uri sunt funcţionale,o demonstrează alte două iniţiative,deja în implementare, în Bucureştişi în Braşov.În Bucureşti, un modern cen-tru medical de oftalmologie esteoperaţional, prin punerea înpractică a unui parteneriat întreun investitor privat cu experienţăîn domeniu şi autoritatea publicălocală. Aceasta din urmă a oferit unspaţiu pe care îl avea în proprietateşi care putea deveni uşor sediu defirmă, club sportiv sau orice altce-va de acest gen. Totuşi, autoritatealocală a optat pentru o investiţie îndomeniul medical.Noul centru medical este dotat cuechipamente de ultimă generaţie,este aprovizionat în ritm normal cumaterialele consumabile necesare,astfel încât pacienţilor li se oferăun serviciu medical complex, de larezolvarea urgenţelor până la trata-mente de lungă durată, de la diag-nostice şi un sistem de investigaţiicomplet la servicii de procurare amedicaţiei şi echipamentelor nece-sare. Inclusiv personalul este instruitpentru a înţelege trauma pacientu-lui şi a-i oferi sprijinul psihic nece-sar.Personalul clinicii este atent şi ladetalii, de la temperatura optimăîn funcţie de sezon, la curăţenieşi, nu în cele din urmă, la compor-tamentul personalului, încercân-du-se, astfel, schimbarea vechilorcomportamente şi impunerea unuianou, prin care transpare grija şi res-pectul faţă de pacient.În fine, un al treilea caz de PPPîl reprezintă un proiect care sederulează în Braşov şi care se ocupăde crearea de centre de investigaţiimobile.Pentru implementarea proiectuluiau fost preluate vechi dispensaresau chiar numai laboratoare careau fost transferate către un investi-tor străin şi au fost transformate încentre de investigaţii private careprimesc pacienţi din toată ţara pebaza asigurărilor de sănătate.Reţeaua funcţionează în multe zoneale ţării şi este conectată cu spi-tale de specialitate din ţară şi dinstrăinătate care pot contribui nunumai la stabilirea diagnosticului,dar şi la indicarea primilor paşi deurmat.ÎN AŞTEPTAREAINIŢIATIVELORAstfel de iniţiative sunt în derularesau abia în fază de proiect.Parteneriatele internaţionale sunt ogaranţie pentru transferul de knowhow, în ceea ce priveşte manage-mentul unor astfel de unităţi, darşi pentru standarde tehnologice şiprofesionale.Pe de altă parte, se induce şi o nouăcultură a managementului propriu-lui capital de sănătate şi, nu în celeOftalmologiemodernãcu fonduripublic-private
  9. 9. AUGUST 2011AUGUST 2011 9Regio în RomâniaProvocări deschisedin urmă, începe să se reducă pro-centul de terapie şi investigareinvazivă.Sistemul public de sănătate are ne-voie de tot mai multe parteneri-ate care să creeze spaţiu de afir-mare personalului medical perfor-mant din România şi, de ce nu, ce-lor care sunt încă plecaţi din ţară,dar care ar putea reveni pentru adeschide clinici sau pentru a oferiservicii medicale în clinici deja exis-tente, aducând cu ei o experienţăce valorează foarte mult.Aflăm, de pildă, că este nevoie dematernităţi private, dar şi de ser-vicii de sănătate pentru copii, iaraceasta se vede din numărul marede femei care aleg să nască înstrăinătate.Dezvoltarea acestui tip de partene-riat poate permite sistemului publicde sănătate să se modernizeze într-un ritm mai alert şi să facă faţă,astfel, nu doar cererii în situaţiide urgenţă, ci să abordeze şi as-pecte privind prevenirea bolilor şiintervenţia timpurie în cazuri incipi-ente de boală.SMURD, SUCCESULMANAGEMENTULUIÎn România avem însă şi un cazcare arată că managementul estesecretul succesului. Este vorbadespre serviciul de intervenţierapidă SMURD care a început caun proiect comunitar şi privat.Astăzi sistemul se dezvoltă rapidla nivel naţional şi pare să fie nudoar eficient, dar şi un furnizor deîncredere în sistemul de sănătatedin România.O ŞANSĂ PENTRUPERFORMANŢĂEste evident că sistemul sanitarromânesc are o şansă reală de a semoderniza şi de a deveni perfor-mant. Trebuie însă ca decidenţii dindomeniu să ştie la ce uşi trebuiesă bată pentru a porni pe drumuldezvoltării.Astfel, domeniul major de inter-venţie 3.3, Axa Prioritară 3, dincadrul Regio, are ca obiectiv spe-cific îmbunătăţirea capacităţii derăspuns în situaţii de urgenţă la nive-lul fiecărei regiuni de dezvoltare prinreducerea timpului de intervenţiepentru acordarea primului aju-tor calificat şi pentru intervenţii însituaţii de urgenţă. În cadrul aces-tui domeniu de intervenţie au fostdepuse, până la data de 30 iunie2011, nouă proiecte cu o valoaretotală de peste 400 milioane de lei,care au ca obiect achiziţionareade echipamente specifice pentruîmbunătăţirea capacităţii şi calităţiisistemului de intervenţie în situaţiide urgenţă şi pentru acordareaasistenţei medicale de urgenţă şi aprimului ajutor calificat.Provocarea rămâne deschisă deopo-trivă managerilor din sistemul sani-tar şi autorităţilor locale de care de-pinde succesul unor proiecte pen-tru dezvoltare şi performanţă însănătate.bi hi i i9proiecte cu ovaloaretotală de peste400 milioanede lei
  10. 10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10Regio în RomâniaIdei şi proiecteMUNICIPIUL GALAŢI ESTE UNULDINTRE CELE MAI DEZVOLTATEORAŞE DUNĂRENE DIN ROMÂNIA. CUO POPULAŢIE DE APROAPE 300.000DE LOCUITORI, ORAŞUL GALAŢI ESTEAL DOILEA MARE CENTRU URBAN DINREGIUNEA SUD-EST, DUPĂ MUNICIPIULCONSTANŢA.Desemnat pol de dezvoltare urbanăprin HG nr. 1149/2008 privind modi-ficarea şi completarea HG nr. 998/27august 2008, municipiul Galaţi dis-pune de o alocare financiară, prinprogramul Regio, în valoare de18,06 milioane de euro. Pentru aaccesa aceste fonduri, la fel ca şiîn cazul celoralte oraşe cu statut depoli de dezvoltare urbană sau poli decreştere, era necesară elaborareaunui Plan Integrat de DezvoltareUrbană (PIDU) care să identificeprincipalele direcţii de dezvoltarepolicentrică a zonei metropolitaneGalaţi. Astfel, Primăria municipiuluiGalaţi a identificat, ca fiind priori-tare, modernizarea infrastructuriirutiere, reabilitarea obiectivelor deinteres public, creşterea calităţiivieţii prin dezvoltarea serviciilor deasistenţă socială, creşterea roluluieconomic şi social al municipiului.7 PROIECTE ÎN PIDU,CONFORM STRATEGIEILOCALEUrmărind obiectivele specifice alePIDU, într-o primă etapă, au fost de-puse, spre finanţare, cinci proiectecare urmăresc modernizarea unorimportante artere de circulaţie (cu-prinse în două proiecte distincte),modernizarea a două spaţii publi-ce de recreere şi agrement - ParculRizer şi Grădina Publică Galaţi -precum şi reabilitarea unui cen-tru de servicii sociale pentru per-soanele vârstnice.În 2010, într-o a doua etapă,Primăria municipiului Galaţi a depusalte două cereri de finanţare pentrurealizarea unei parcări pe drumul decentură al oraşului şi transformareaunei clădiri de patrimoniu în cen-tru multicultural, această din urmăiniţiativă fiind derulată prin parte-neriatul creat între Primăria Galaţişi Consiliul Judeţean Galaţi.5 CONTRACTE SEMNATEÎn momentul de faţă, polul de dez-voltare urbană Galaţi are semnatecinci contracte de finanţare.Două dintre proiectele aflate în im-plementare urmăresc modernizareaunor parcuri din oraş.Este vorba, în primul rând, despreGrădina Publică Galaţi, în suprafaţăde 86.640 mp, care, în urma uneiinvestiţii în valoare de 10,5 milioa-ne de lei, va beneficia de lucrări derefacere a vegetaţiei şi restaurare aelementelor de artă. De asemenea,vor fi amenajate spaţii de joacă şidouă parcări, reţele de apă, cana-lizare şi irigaţii, va fi înlocuit mo-bilierul urban şi va fi amenajat unsistem de iluminat ambiental.O altă oază de verdeaţă a oraşului,Parcul Rizer, se va moderniza, în ur-ma unei investiţii în valoare de 10,4milioane de lei. Proiectul prevederefacerea spaţiilor verzi, dotarea cumobilier urban, două locuri de joacăpentru copii, realizarea reţelei deapă-canalizare-irigaţii, iluminat am-biental şi spaţii de parcare.Un al treilea proiect în derulare, învaloare de 4,1 milioane de lei, îşipropune reabilitarea a două cor-puri de clădire în care funcţioneazăun Centru de zi pentru persoanevârstnice şi dezvoltarea uneireţele de îngrijiri la domiciliu pen-tru aceeaşi categorie de persoane.Cele două pavilioane, cu o capaci-tate totală de 102 locuri, vor ficomplet reabilitate şi dotate pen-tru a putea oferi servicii medico-so-ciale, la standarde înalte. Proiectulurmăreşte creşterea numărului debeneficiari ai Centrului la 252, prinînfiinţarea unui serviciu de îngrijirila domiciliu. Practic, atât vârstniciiinstituţionalizaţi, cât şi cei deserviţide reţeaua de îngrijiri la domiciliu,vor beneficia de consiliere juridicăGALAŢI, PERSPECTIVE ŞI PROIECTE DE DEZVOLTARECãtãlina JINGOIU
  11. 11. AUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU PROGRAMUL OPERAŢIONALREGIONAL A ORGANIZAT, ÎN CURSULLUNII IULIE 2011, O SERIE DE SESIUNIDE INFORMARE CARE AU AVUT CASCOP DEZBATEREA STADIULUI ACTUALDE IMPLEMENTARE A PROIECTELORPROPUSE DE ORAŞELE DESEMNATE POLIDE CREŞTERE SAU POLI DE DEZVOLTAREURBANĂ.La întâlniri au luat parte conducereaAM POR, beneficiarii Axei Prioritare1 „Sprijinirea dezvoltării durabile aoraşelor – poli urbani de creştere”,reprezentanţi ai ADR-urilor şi, ocazio-nal, reprezentantul Comisiei Euro-pene (DG Regio), alături de experţiiBăncii Europene pentru Investiţii (BEI)şi reprezentanţii Autorităţii pentruCoordonarea Instrumentelor Struc-turale (ACIS).Prima dintre aceste sesiuni a avut loc,în data de 14 iulie 2011, la Cluj-Na-poca, şi i-a reunit pe reprezentanţiicelor şapte poli de dezvoltare urbanădin regiunile Nord-Vest, Vest şi Cen-tru (Arad, Deva, Baia Mare, Oradea,Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureş), bene-ficiari ai Axei Prioritare 1 din cadrulRegio. A fost analizat, în primul rând,stadiul Planurilor Integrate de Dez-voltare Urbană ale celor şapte polide dezvoltare urbană din cele trei re-giuni. Au fost dezbătute problemeleşi soluţiile adoptate în etapele depregătire, contractare şi implemen-tare a proiectelor aferente.Seria acestor evenimente a continuatîn data de 21 iulie 2011, la Bucureşti.În prezenţa directorului general alAM POR, Gabriel Friptu şi a reprezen-tantului DG Regio, Aura Răducu, darşi cu participarea experţilor BEI şi areprezentanţilor ACIS, ai ADR-urilor,ai Polilor de creştere şi coordonato-rilor de poli, au fost abordate, punc-tual, o serie de probleme. S-a dis-cutat despre implementarea PIDU,despre stadiul pregătirii cererilor definanţare, problemele întâmpinate şisituaţiile în care beneficiarii au avutnevoie de sprijin. Specialiştii BEI auexpus subiectul pregătirii proiectelorde transport urban, bune practici înlegătură cu aceste proiecte, aspectetehnice şi standarde internaţionaleetc. De asemenea, au fost prezentateoportunităţile de finanţare BEI a pro-iectelor de reabilitare termică a imo-bilelor.Ultima din seria sesiunilor de lucru aavut loc la Bacău, în data de 27 iulie2011, şi s-a adresat reprezentanţilorcelor şase Poli de Dezvoltare Urbanădin regiunile Nord-Est, Sud-Est, SudMuntenia şi Sud-Vest (Suceava, Bacău,Brăila, Galaţi, Piteşti, Râmnicu Vâl-cea). În cadrul evenimentului s-auanalizat şi dezbătut situaţii concreteapărute la nivelul fiecărui pol de dez-voltare în procesul de contractare sauimplementare a proiectelor aferen-te PIDU. În cadrul seminarului au fostprezentate şi măsurile întreprinsede AM POR în vederea îmbunătăţiriigradului de contractare şi de absorbţiea fondurilor alocate prin Axa 1, pen-tru sub–domeniul Poli de DezvoltareUrbană.Directorul General al AM POR,Gabriel Friptu a declarat: „Poliide dezvoltare reprezintă un tip debeneficiar important pentru Axa 1 a POR,iar stadiul contractării şi implementăriiproiectelor creează premisele finalizăriicontractării până la sfârşitul anului.În actualul context se evidenţiazănecesitatea unei atenţii deosebite înzona achiziţiilor publice, aplicarea custricteţe a reglementărilor în acestdomeniu şi evitarea, pe cât posibil,de a transfera problemele din zonade pregătire a proiectelor în zona deimplementare a acestora”.AUGUST 2011AUGUST 2011 11şi psihologică, consiliere socială,servicii de kinetoterapie şi masaj,informare, comunicare şi terapieocupaţională, servicii de asistenţămedicală şi monitorizare generalăpentru recuperarea după anumiteboli sau intervenţii chirurgicale.PROIECTELE POLILOR URBANI DE CREŞTEREŞI ALE POLILOR DE DEZVOLTARE, SUB LUPA AM PORAl patrulea proiect pe care îlderulează municipiul Galaţi, ca polde dezvoltare urbană, a fost lansatoficial în data de 20 iulie 2011.Este vorba despre o investiţie deaproape 54 milioane de lei pentrureabilitarea axei constituită deBulevardul Oţelarilor şi străzileStadionului, Frunzei şi GheorgheAsachi. La final, investiţia vaasigura fluidizarea traficului cătrecartierele Dunărea şi Ţiglina III,reducerea timpului de transportprin reabilitarea liniei de tramvai,eliminarea blocajelor rutiere şicondiţii mai sigure pentru circulaţie.Al cincilea proiect are ca obiectivreabilitarea Bulevardului Uniriiprintr-o investiţie totală de 10,6milioane de lei. Prin proiect se vorrealiza: reabilitarea carosabiluluişi a trotuarelor, parcaj lateral,un sistem nou de canalizare şialimentare cu apă.Pentru cele două proiecte depuseîn a doua etapă, menţionate maisus, urmează vizita la faţa loculuişi semnarea lor până la sfârşitulanului 2011. Astfel, municipiulGalaţi va avea în implementaretoate proiectele incluse în PIDU.Cãtãlina JINGOIUDezvoltare urbană
  12. 12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12Regio în RomâniaPrioritate naţionalăSTAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEIDINTR-O COMUNĂ, UN ORAŞ SAU UNJUDEŢ ESTE DETERMINATĂ, ÎNTR-O MAREMĂSURĂ, DE ACCESUL LA SERVICIILEDE SĂNĂTATE. ÎN SUSŢINEREA ACESTEIIDEI VIN ŞI STATISTICILE CARE ARATĂCĂ ZONELE IZOLATE, ÎN SPECIALCELE RURALE, UNDE ACCESUL LASERVICII MEDICALE ESTE DIFICIL, SUNTCARACTERIZATE DE O STARE PRECARĂDE SĂNĂTATE, LA NIVELUL POPULAŢIEIDIN ACEL AREAL.Date fiind aceste constatări, dar şistandardele europene în materiede calitate şi eficienţă în domeniulsanitar, reabilitarea infrastructuriide sănătate s-a impus, în ultimiiani, ca o prioritate naţională.La Călăraşi, una dintre cele mai im-portanteinvestiţiicareseîncadreazăîn obiectivul general de creştere acalităţii serviciilor medicale şi ac-cesului la servicii de sănătate estederulată cu fonduri Regio. Pentruproiectul de reabilitare, moder-nizare şi echipare a ambulatoriu-lui de specialitate al SpitaluluiJudeţean de Urgenţă Călăraşi, Con-siliul Judeţean a obţinut o finanţareîn valoare de peste 19,7 milioanede lei. Contractul de finanţare ainvestiţiei a fost semnat în aprilie2010, iar perioada de implementarea proiectului este de 24 de luni.CLĂDIRE VECHE DETREI DECENII, IMPROPRIEACTIVITĂŢII MEDICALEAmbulatoriuldespecialitatealSpita-lului Judeţean de Urgenţă Călăraşi,cunoscut şi sub denumirea de Policli-nica 1 Călăraşi, funcţionează într-oclădire construită în 1975, imobilcare nu mai corespunde standarde-lor actuale de funcţionare a uneiunităţi sanitare. Chiar dacă, de-alungul timpului, au avut loc diferi-te intervenţii şi recompartimentări,spaţiul nu este încă unul optimdesfăşurării actului medical. Astfel,finisajele interioare sunt realizatedin materiale necorespunzătoarenormelor sanitare, temperaturade interior depăşeşte, în perioa-da caldă, valorile optime, ceea cecreează disconfort şi pacienţilor,dar şi personalului. Tot la capito-lul neajunsuri trebuie menţionatăşi uzura avansată a ascensoare-lor coroborată cu faptul că aces-tea nu sunt alimentate independentcu energie, astfel încât să poatăfuncţiona şi în cazuri de extremăurgenţă.APARATURĂ DEPĂŞITĂLa toate acestea se adaugă stareade uzură avansată a echipamentelorşi aparaturii medicale. De exemplu,secţia de radiologie este prevăzutăsă funcţioneze cu trei echipamenteAMBULATORIU COMPLET REABILITAT ŞI MODERNIZAT,LA CĂLĂRAŞI, DE ANUL VIITORElena OCEANUCu 7%mai multe consultaţiimedicale oferitepacienţilor, la un andupă implementareaproiectului
  13. 13. 345de aparate şiechipamentemedicale noi vor fiachiziţionate pentruAmbulatoriulCălăraşiAUGUST 2011AUGUST 2011 13Investiţii şi progresRegio în Româniadintre care două au o vechime depeste 20 de ani, iar al treilea, de-fect, ar necesita reparaţii în valoarede circa 12.000 de euro. Şi secţiade fizioterapie a ambulatoriuluifuncţionează cu aparatură veche depeste 20 de ani. Pe de altă parte,aparatura pentru investigaţii endo-scopice lipseşte din unitate, deşi arfi absolut necesară pentru o unitatede tipul unei policlinici.REABILITAREŞI DOTĂRI NOIToate acestea au argumentat nece-sitatea unei investiţii ample în re-abilitarea spaţiilor şi achiziţionareade aparatură nouă pentru Ambu-latoriul Spitalului Judeţean deUrgenţă Călăraşi. Unitatea a intratdeja în procesul propriu-zis de re-abilitare, în paralel derulându-seşi procedurile pentru achiziţia deaparatură medicală. În momentulde faţă lucrările de reabilitare şimodernizare a spaţiilor ambula-toriului sunt realizate în proporţiede 30%. În acelaşi timp, sunt încurs de pregătire procedurile pen-tru achiziţia publică de aparatură,echipamente şi mobilier.La finalul investiţiei, policlinica vadispune de şapte echipamente ra-diologice noi, alte 338 de aparatemedicale şi echipamente noi nece-sare pentru celelalte specializărimedicale, aproape 600 de piese demobilier noi, atât pentru cabinete,cât şi pentru spaţiile de aşteptaredestinate pacienţilor. Ca efect, vorputea fi oferite servicii medicalenoi, dar va creşte cu 7% şi procen-tul consultaţiilor, în primul an dupăimplementarea proiectului.În condiţiile unei performanţe cres-cute a serviciilor medicale oferite înambulatoriu, va fi posibilă reduce-rea numărului de internări în spital,astfel încât acestea să se limiteze lacazurile grave, chirurgicale, dar şireducerea perioadei de spitalizare.După finalizarea proiectului, pre-văzută pentru luna aprilie a anu-lui 2012, în policlinica SpitaluluiJudeţean de Urgenţă Călăraşi va fiangajat şi personal nou. Astfel, per-sonalulcalificatangajatsuplimentar,urmare a implementării proiectului,va fi de 15 de persoane cu studii su-perioare şi 16 de persoane cu studiimedii de specialitate.Ambulatoriul de specialitateal Spitalului Judeţean deUrgenţă Călăraşi dispune de 22de cabinete medicale, cu diferi-te specializări, şi deserveştepopulaţia din toate comunităţilejudeţului, respectiv 321.368 delocuitori. Personalul policliniciioferă servicii şi persoaneloraflate în tranzit care au nevoiede asistenţă medicală.
  14. 14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14Regio în RomâniaSpaţii optimeSPITALUL DE RECUPERARE „SFÂNTULGHEORGHE” DIN BOTOŞANI,UNITATE CARE FUNCŢIONEAZĂ CASPITAL MUNICIPAL, DAR CARE, FIINDSINGURA CU ACEST PROFIL ÎN JUDEŢULBOTOŞANI, ASIGURĂ SERVICII ŞI PENTRULOCUITORII DIN AFARA ORAŞULUIREŞEDINŢĂ DE JUDEŢ, DISPUNE, DELUNA ACEASTA, DE UNUL DINTRE CELEMAI MODERNE AMBULATORII.Modernizarea şi echiparea cores-punzătoare a obiectivului a fostposibilă printr-un proiect derulat înperioada august 2009 - iulie 2011,a cărui valoare totală a fost de 4,2milioane de lei. Investiţia a urmărit,în plan general, îmbunătăţirea in-frastructurii centrului medical, darşi dotarea cu noi echipamente, înaşa fel încât să fie facilitat accesulbotoşănenilor la servicii de sănătatede calitate.SPAŢIUL POLICLINICII,AFLAT LA PARTERULSPITALULUI, ÎN REPARAŢIICAPITALEProiectul a constat în modernizareaspaţiilor aflate la parterul spitalului,spaţii care găzduiesc, pe o suprafaţătotală de 1.884 mp, ambulatoriul despecialitate. Prin lucrările derulateau fost recompartimentate interi-oarele, au fost refăcute pardoseli-le, tencuielile, finisajele exterioareşi a fost înlocuită vechea tâmplărieprin montarea unor geamuri de tiptermopan. De asemenea, au fost în-locuite instalaţiile sanitare şi celeelectrice, s-au separat instalaţiiletermice ale ambulatoriului de celeale spitalului. Lucrările au vizatnu numai cabinetele medicale, cişi spaţiile de aşteptare şi spaţiileconexe (magazie, depozit, arhive,vestiar etc.).APARATURA, UZATĂFIZIC ŞI MORAL, A FOSTÎNLOCUITĂCealaltă componentă importantă aproiectului a constat în achiziţiona-rea a 61 de echipamente perfor-mante care au înlocuit mare partedin vechea aparatură uzată fizic şimoral şi care au permis înfiinţareaunor noi cabinete medicale. Estevorba, în primul rând, despre un cabi-net de oftalmologie care dispunede dotări complexe printre care ocombină oftalmologică utilizatăpentru examinarea pacienţilor, mă-surarea tensiunii oculare şi pres-crierea corecţiilor pentru ochelari,un biomicroscop automat şi o trusăde lentile oftalmologice. Alte douăcabinete noi sunt cel de cardiologieINVESTIŢIE DE SUCCES ÎN SERVICII DE SĂNĂTATE,LA BOTOŞANI4,2milioane de lei,investiţieîn sănătate, laBotoşaniElena OCEANU
  15. 15. AUGUST 2011AUGUST 2011 15şi cel de ortopedie, în timp ce cabi-netul de explorări funcţionale s-aextins cu o încăpere. Pentru aces-ta din urmă au fost făcute impor-tante achiziţii de aparatură, inclu-siv un aparat Doppler vascular şi ounitate de tip Holter cu soft-ul afe-rent, necesară pentru măsurareatensiunii arteriale timp de 24 de oreconsecutiv.SERVICIIDIVERSIFICATE,DIAGNOSTICAREMAI RAPIDĂProiectul Regio derulat la Ambula-toriul Spitalului de RecuperareBotoşani a permis creşterea numă-rului de cabinete medicale, dar şidiversificarea specializărilor medi-cale pentru care pot fi asigurateinvestigaţii.Un alt obiectiv important, pro-pus prin proiect şi atins la fina-lul implementării acestuia, estescăderea timpului pentru diagnosti-care şi tratament cu 40%, odată cuasigurarea unor echipamente medi-cale performante şi a unor condiţiioptime de desfăşurare a actuluimedical.PACIENŢII, SCUTIŢIDE DRUMURILE LA ALTESPITALEModernizarea ambulatoriului vinesă rezolve şi o altă problemă.Este vorba despre redirecţionareapacienţilor către alte unităţi, ceeace se întâmpla frecvent în trecut,dat fiind că Spitalul „Sfântul Gheor-ghe” dispune de o capacitate redusăde paturi, iar dotările nu permiteaudiagnosticarea în ambulatoriu.„Dacă avem o infrastructurăbună de sănătate şi dotări per-formante, cu personalul binepregătit de care ambulato-riul dispune, cu siguranţă vacreşte calitatea actului medi-cal şi, în consecinţă, vom auzimai puţine critici în legăturăcu situaţia spitalelor... Aceastămodernizare nu este singurainvestiţie pe care ne-am pro-pus să o derulăm la Spitalul„Sfântul Gheorghe” din Boto-şani. Ne gândim să investimpentru a dezvolta sursa caregenerează venituri propriiunităţii medicale.Am investit deja în baza derecuperare medicală a spi-talului - cea care deruleazăactivităţi generatoare de veni-turi - şi încercăm să o extin-dem”, a declarat primarul municipiului Botoºani,a declarat primarul municipiului Botoºani,CÃTÃLIN FLUTURCÃTÃLIN FLUTUR, la conferinþa organizatã cu prile-, la conferinþa organizatã cu prile-jul finalizãrii proiectului de la ambulatoriul Spitaluluijul finalizãrii proiectului de la ambulatoriul Spitalului„Sfântul Gheorghe” din Botoºani.„Sfântul Gheorghe” din Botoºani.Regio în RomâniaCalitate în medicinăTimpul pentrudiagnosticarescade cu40%
  16. 16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16Regio în RomâniaAdresabilitate mareCLINICĂ REGIONALĂ LA STANDARDE RIDICATEÎN TIMIŞOARACLINICA DE CHIRURGIE CRANIO-MAXILO-FACIALĂ CARE FUNCŢIO-NEAZĂ ÎN CADRUL SPITALULUIMUNICIPAL DE URGENŢĂ TIMIŞOARAARE UN PROFIL CARE O FACE SĂ FIEUNICĂ ÎN REGIUNEA DE VEST A ŢĂRII.Activitatea desfăşurată aici are ocomponentă practică, constândîn consultaţii şi intervenţii chirur-gicale specifice, dar şi o compo-nentă didactică. Mai mult, aicifuncţionează un centru de chirurgiea malformaţiilor feţei, singurul deacest gen din România.DIN CAUZA DOTĂRILOR,CLINICA FUNCŢIONA LA 60%DIN CAPACITATEStatisticile realizate la nivelulanului 2008 arătau că, în anul dereferinţă, clinica a funcţionat la 60%din capacitate (în special, din cauzalipsei dotărilor), iar din totalul deaproape 15.000 de consultaţii, 15%au fost oferite unor pacienţi din altejudeţe decât Timiş. Cu o capacitatede 50 de paturi, deservită de 11medici cu înalt grad de calificare,19 asistente şi 12 angajaţi ca per-sonal auxiliar, clinica are adresabili-tate regională, deservind populaţiajudeţului Timiş, precum şi locui-tori ai judeţelor limitrofe. Patologiatratată în clinică este diversă.Afecţiunile sunt urgenţe majorechirurgicale, ca urmare a leziuni-lor cranio – cervico – faciale pro-duse prin accidente de circulaţie,de muncă, sportive, afecţiuni ma-ligne ale capului şi gâtului, infecţiiacute severe, precum şi cele speci-fice în boli ca TBC sau HIV/SIDA. Încadrul laboratorului de proteze fa-ciale (epiteze faciale), înfiinţat încolaborare cu o prestigioasă uni-versitate din Stockholm (Suedia), seexecută proteze ale globului ocular,epiteze faciale şi proteze chirurgi-cale maxilo-faciale.INVESTIŢIE AMPLĂ, ÎNAMBULATORIU, REZULTATEDE EXCEPŢIEAvând în vedere importanţa locală,regională şi chiar naţională aactivităţii desfăşurate în aceastăunitate medicală, era necesar să fieElena OCEANU
  17. 17. AUGUST 2011AUGUST 2011 17atinse standardele europene în ma-terie de servicii medicale. Unul din-tre paşii importanţi făcuţi, în acestscop, este proiectul Regio privindreabilitarea, modernizarea, dez-voltarea şi echiparea ambulatoriu-lui clinicii. Cu o valoare de 3,3 mili-oane de lei, proiectul aflat în im-plementare îşi propune moderniza-rea ambulatoriului şi dotarea cuechipamente medicale performan-te, astfel încât calitatea serviciuluimedical să crească, la fel ca şi gra-dul de accesibilitate al populaţieila servicii de sănătate. În urmaimplementării proiectului, capaci-tatea de funcţionare a clinicii ar ur-ma să crească de la 60% la 80%, înprincipal prin faptul că, dotarea cuaparatură performantă va reducenumărul de pacienţi redirecţionaţicătre alte unităţi medicale.Printre rezultatele preconizate aleproiectului se numără şi creştereanumărului mediu lunar de pacienţide la 2.095 la 2.305, dar şi reduce-rea ratei de eroare a diagnosticuluide la 12% la 9%.PROIECTUL SE ÎNCHEIEÎN LUNA SEPTEMBRIEActivităţile din proiect prevăd re-abilitarea completă a celor şasecabinete medicale (unul pentruconsultaţii, trei pentru intervenţiichirurgicale, un cabinet de radi-ologie şi un cabinet pentru pansa-mente), dar şi a celorlalte spaţii dinambulatoriu, precum şi dotarea cuechipamente medicale performante.Proiectul, care se va finaliza în sep-tembrie 2011, a parcurs deja o mareparte din activităţile prevăzute încontractul de finanţare. Astfel, aufost finalizate complet lucrările dereabilitare şi modernizare a ce-lor şase cabinete, dar şi lucrăriledesfăşurate în spaţiile conexe, aufost modernizate grupurile sani-tare, fiind realizat şi un grup sanitarpentru persoane cu dizabilităţi.De asemenea, până în prezent,ambulatoriul a fost echipat cuaparatură medicală în valoare depeste 960.000 lei şi cu mobilier spe-cific care a costat aproape 130.000lei. În perioada următoare vor filivrate şi celelalte echipamentemedicale menţionate în proiect, a că-ror valoare este de peste 800.000 lei.Regio în RomâniaCapacităţi extinsecabinete medicale (unul pentru6cabinetemedicale cudotăricomplete
  18. 18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18Speranţă de viaţăÎN ROMÂNIA, NIVELUL RIDICATDE SĂRĂCIE ŞI RATA SCĂZUTĂ DEOCUPARE A POPULAŢIEI, LA FEL CA ŞIEXCLUZIUNEA SOCIALĂ, SUNT FACTORICARE SE RĂSFRÂNG DIRECT ASUPRASPERANŢEI DE VIAŢĂ. STATISTIC S-ADEMONSTRAT CĂ, ÎN ŢARA NOASTRĂ,MEDIA SPERANŢEI DE VIAŢĂ ESTE CUŞASE ANI SUB MEDIA EUROPEANĂ.Una dintre direcţiile prioritarede acţiune este, în mod obligato-riu, îmbunătăţirea serviciilor desănătate şi facilitarea accesuluipopulaţiei la aceste servicii. Ca oconcluzie generală a ultimilor ani,se observă că, pentru români, acce-sul la serviciile de sănătate a fostşi continuă să fie dificil, iar cali-tatea serviciilor se situează, demulte ori, sub standardele în do-meniu. Cauzele cele mai frecventeale acestei stări de fapt sunt in-frastructura precară şi echipamen-tele medicale învechite, ceea ce,în multe situaţii, obligă pacientulsă parcurgă distanţe mari pentru abeneficia de consultaţii şi asistenţămedicală corespunzătoare.Astfel desituaţii se întâlnesc, mai cu seamă,în localităţile rurale şi în oraşelemici din România. Însă, oportunităţipentru dezvoltarea şi accesibiliza-rea serviciilor medicale există, iarvalorificarea lor cade în sarcinaautorităţilor publice locale.În cele ce urmează vă prezentămun exemplu relevant al modului încare o comunitate mică poate deru-la o investiţie pentru creştereacalităţii şi eficientizarea serviciilorde sănătate, astfel încât, pe termenlung, starea de sănătate a populaţieidin zonă să se îmbunătăţească.SPAŢIU VECHI, SERVICIILIMITATEExemplul ales este oraşul Brezoiunde ambulatoriul de specialitateal Spitalului Orăşenesc este moder-nizat cu ajutorul unei finanţăriRegio, valoarea totală a investiţieifiind de 3,1 milioane de lei. Ambula-toriul funcţionează la parterul cor-pului B al spitalului, un imobil carea fost construit în anul 1967 şi care,de-a lungul timpului, a benefici-at doar de lucrări de întreţinere şireparaţii, niciodată de o reabilitarecapitală. Policlinica ocupă un spaţiude aproximativ 1.036 mp, reparti-zat în 20 de încăperi, două spaţiisanitare şi spaţii tehnice. Prin celepatru cabinete ale sale, ambulato-riul asigură, în prezent, consultaţiide specialitate în medicină internă,pediatrie, obstetrică-ginecologie şichirurgie generală. De asemenea,sunt asigurate investigaţii para-clinice, activităţi de planificarefamilială şi activităţi de fizioterapieşi recuperare medicală. În condiţiileunei infrastructuri învechite şi aunor dotări cu aparatură şi mobili-er depăşite din punct de vederetehnic şi funcţional, capacitateade diagnosticare a bolnavilor esteinfluenţată negativ.LA BREZOI, JUDEŢUL VÂLCEA, SERVICIILE MEDICALE ATINGUN NOU NIVEL DE PERFORMANŢĂORAŞ MIC, AMBIŢII MARIRegio în România13.500pacienţi trataţiîn ambulatoriu,în 2015Elena OCEANU
  19. 19. AUGUST 2011AUGUST 2011 19Regio în RomâniaMedicină performantăAMBULATORIUL DIN BREZOIDESERVEŞTE POPULAŢIA DINOPT LOCALITĂŢIAmbulatoriul deserveşte, în pre-zent, populaţia oraşului Brezoi şia localităţilor din zona de norda judeţului, şi anume: Voineasa,Malaia, Racoviţa, Câineni, Boişoara,Perişani, Titeşti. Este vorba despre opopulaţiefoartesăracă,îmbătrânită,care trăieşte în condiţii climatice vi-trege (specifice zonelor muntoase),ceea ce influenţează starea generalăde sănătate. Beneficiind de o gamălimitată de servicii de sănătate înzonă, locuitorii trebuie să se de-plaseze la Râmnicu Vâlcea (41 km)sau Sibiu (65 km) pentru investigaţiimai ample şi servicii medicale per-formante.PE VIITOR, MAI PUŢINESPITALIZĂRITocmai de aceea, reabilitarea, ex-tinderea şi dotarea ambulatoriu-lui de specialitate al SpitaluluiOrăşenesc din Brezoi s-au impusca o necesitate imediată. Proiec-tul urmăreşte achiziţionarea deaparatură medicală nouă şi creareaa trei noi servicii - oftalmologie,neurologie şi explorări funcţionale.Prin achiziţionarea celor 32 deechipamente medicale moderne,prevăzute în cadrul investiţiei,se va putea crea un sistem desănătate în care accentul va fi mu-tat de pe tratarea bolilor pe preve-nirea lor, în aşa fel încât starea desănătate a populaţiei să cunoascăo îmbunătăţie, la nivel general, înurmătorii ani. În plus, reabilitareaobiectivului şi noile dotări vor per-mite mutarea centrului de greutateal tratamentului din spital, undecosturile sunt mari, către trata-mentul îm ambulatoriu, fără spi-talizare. În acelaşi timp, servici-ile de asistenţă medicală vor puteafi asigurate pentru un număr maimare de beneficiari, arealul deser-vit extinzându-se şi către locali-tatea Călimăneşti şi comunele limi-trofe. Astfel, dacă în prezent, rula-jul zilnic mediu de pacienţi este de36,6 pacienţi, prin proiectul de re-abilitare şi modernizare, acest indi-cator va creşte la aproximativ 50 decazuri zilnice, rezolvate.Lucrările, în acest moment, sunt re-alizate în proporţie de 75%, iar da-ta finalizării proiectului, prelungitădin cauza contestaţiilor în procesulde achiziţie publică, a fost stabilităpentru 28 octombrie 2011. Echipa-mentele medicale şi mobilierul aufost deja achiziţionate, iar instala-rea lor va începe imediat ce se vorîncheia lucrările de construcţie.În urma finalizării proiectului cu finanţare Regio la Spitalul Orăşenesc Brezoi:Numărul serviciiloracordate pacienţilorva creşte cuTimpul necesartratamentului vascădea cuNumărul pacienţilorredirecţionaţi către alteunităţi va scădea cuNumărulpersoanelor deserviteva creşte cuTimpul dediagnosticare va firedus cuDurata mediede spitalizare se vareduce cu75%50% de la 4 la2 ore56%39%50%1,5 zileINDICATORI15minute- durata mediea uneiconsultaţii
  20. 20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20Condiţii optimeRegio în RomâniaSPITALUL CLINIC MUNICIPAL „DR.GAVRIL CURTEANU” DIN ORADEAARE UNA DINTRE CELE MAI MODERNEPOLICLINICI DIN VESTUL ŢĂRII, GRAŢIEUNUI PROIECT REGIO, ÎN VALOARE DE4,4 MILIOANE DE LEI, IMPLEMENTATCU SUCCES ÎN PERIOADA IULIE 2009-SEPTEMBRIE 2010.Oportunitatea şi necesitatea pro-iectului au rezultat, în primul rând,din faptul că în acest spaţiu medi-cal nu se mai derulaseră lucrări demodernizare şi investiţii din anul1973, iar aparatura utilizată depersonalul din cabinete era foarteveche şi depăşită în raport cucerinţele unui act medical eficient.La aproape un an de la finalizarealucrărilor de modernizare, efecteleinvestiţiei sunt vizibile şi apreciatede către pacienţi: condiţii optimede desfăşurare a unui act medical,servicii de sănătate îmbunătăţitecalitativ şi, implicit, o stare maibună de sănătate a populaţiei.Totul a fost posibil printr-un efortsusţinut al autorităţilor locale careau înţeles că, într-o comunitate,existenţa unei infrastructuri decalitate în domeniul medical esteun pas important pentru dezvolta-rea locală.SPAŢIU OPTIM, ECHIPAMENTEPERFORMANTEInvestiţia Regio în valoare de 4,4milioane de lei a însemnat reabili-tarea unei suprafeţe totale deaproape 1.702 mp, desfăşuratepe cele două etaje care găzduiesccabinetele medicale din ambulato-riul spitalului. În total au fost rea-bilitate 117 încăperi, din care 42 decabinete medicale, specializate înservicii medicale în regim ambula-toriu atât pentru copii, cât şi pen-tru adulţi.Principalele activităţi ale proiectu-lui au fost realizarea lucrărilor demodernizare a spaţiilor ambulatoriu-lui şi achiziţionarea de echipa-mente medicale performante.Astfel, lucrările au constat înînlocuirea reţelelor de apă,canalizare şi electricitate,refacerea zugrăvelilor şipardoselilor, aşa încât aces-tea să corespundă cerinţelorspecifice unei unităţi sani-tare. De asemenea, uşile şiferestrele s-au înlocuit cu unele tiptermopan, s-au montat instalaţii deventilaţie şi s-au achiziţionat echi-pamente moderne de specialitate şimobilier. Totodată, a fost refăcutăîn întregime intrarea principală înORĂDENII AU O POLICLINICĂ COMPLET REABILITATĂPRINTR-UN PROIECT REGIO„Construit în perioada1965-1969, Spitalul ClinicMunicipal „Dr. GavrilCurteanu” Oradea a avut,iniţial, destinaţia unui spitalclinic de copii. Odată cupreluarea unităţii de cătreautoritatea locală, strategiade eficientizare a acesteiunităţi sanitare a presupusşi accesul pacienţilor devârstă adultă la serviciileoferite în cadrul spitaluluişi dezvoltarea serviciiloroferite de acesta. În acestcontext, a devenit absolutnecesară efectuarea unorample lucrări de reabilitare,modernizare şi dotare, caresă aducă acest stabiliment desănătate în secolul XXI.”Manager proiect,ING. IOAN MAGHIARCãtãlina JINGOIU
  21. 21. 21Pacienţi mulţumiţiRegio în RomâniaBRÎNZAŞ TUDORlocalitateaŞtefan cel Mare, 64 ani„Remarc o schimbareradicală în bine aambulatoriului, atât prinpersonalul medical,cât şi prin aparaturaprimită.”GUI MARIAlocalitateaFacliei, 27 ani„Dotarea şicurăţenia suntla superlativ.”BBBBBBPOP ADRIAN, 32 ani„Condiţiile din acestspital mi se par normale. Onormalitate pe care ar trebui să oregăsim în fiecare spital, oriundemergem să ne tratăm.Ar fi bine dacă şi în celelalteunităţi medicale amajunge măcar la aceststadiu de calitate”.OPRIŞ SANDA, 28 ani„Condiţiile în spital sunt multmai bune comparativ cu ceea ce eraîn urmă cu doi ani. Dacăsănătatea te obligă, vii fără teamade a încerca să te tratezi de o boalăbanală şi din cauza condiţiilor dinspital să te alegi cu altele. E frumos,e curat, sunt aparate bune şimedicii gata să te ajute.”GALEA VIORICA, 45 ani„Condiţiile în ambulatoriulspitalului sunt incomparabil maibune azi. În urmă cu 2 ani când amtrecut pe aici parcă toate stăteausă cadă pe tine, iar aparaturaşi mobilierul erautotal depăşite de vremuri.Acum, după ce s-a dotatşi refăcut acest spaţiu, parcătreci mai uşor pestevizita la medic”.NEMES FERENClocalitatea Biharea„Pot să spun căîn ambulatoriulSpitalului Municipaleste curăţeniemare.”policlinică, pentru a facilita accesulpersoanelor cu dizabilităţi.În ceea ce priveşte dotarea spaţiilormedicale, proiectul a permisachiziţionarea unor aparate noi,performante, care răspund nevoilorunui act medical eficient, sigur şide calitate. Au fost achiziţionate17 echipamente medicale, nece-sare investigaţiilor de specialitate.Foarte utile sunt cele patru echi-pamente de explorare complexăcolor cu ultrasunete şi PW Doppler,dar şi aparatura pentru specializa-rea cardiologie. De asemenea, cabi-netul de oftalmologie a fost dotatcu un oftalmoscop electric, folositpentru explorarea globului ocular,un aparat performant pentru exa-minarea automată a vederii, darşi un sistem computerizat pentrumăsurarea distanţelor focale.CONDIŢII BUNEŞI PENTRU PERSONALŞI PENTRU PACIENŢIÎn afara acestor echipamente,în cadrul proiectului au mai fostachiziţionate dulapuri pentru vesti-are, birouri pentru cabinetele medi-cale,paturi de consultaţie şi scaunede cabinet, precum şi fotolii pen-tru sălile de aşteptare. Investiţiaa prevăzut şi achiziţionarea detehnică de calcul. Astfel, au fostcumpărate 10 computere caresunt folosite în cabinetele medi-cale pentru crearea unei baze dedate informatizate referitoare lapacienţi, consultaţii, tratamenteaplicate, informaţii foarte utile îndesfăşurarea activităţii medicale.AUGUST 2011AUGUST 2011„Clădirea a fost construităîntre anii 1965-1969. Deatunci în acest spaţiuspitalicesc s-a investit doarîn reparaţii curente, deaceea gradul de uzură fizicăşi morală a construcţiei eraevident şi cu repercusiuni încalitatea actului medical.Clădirea devenise un monstruenergofag. La niveluldotărilor situaţia era, cutoate eforturile, la fel derea. Majoritatea aparaturiiputea fi trecută la domeniul„antichităţi”, chiar şi ceamai recent achiziţionată eradepăşită ca performanţă şi,mai ales, ieşită din duratanormală de funcţionare”.Viceprimar,DR. GHEORGHE CARP
  22. 22. www.inforegio.ro22Instituţie europeanăBani europeni în Uniunea EuropeanăPENTRU A RĂSPUNDE PROVOCĂRILORRIDICATE DE DEZVOLTAREA ŞTIINŢEIŞITEHNOLOGIEI,PROGRAMULAUGUSZTADE LA CENTRUL MEDICAL ŞI DE ŞTIINŢEALE SĂNĂTĂŢII DE LA UNIVERSITATEADIN DEBRECEN (UNGARIA) A PREVĂZUTINVESTIŢII MAJORE ÎN DOMENIULSĂNĂTĂŢII, CU SPRIJIN DIN PARTEAUNIUNII EUROPENE.Acest proiect a implicat o gamă largăde lucrări, inclusiv crearea unuiComplex Cardiovascular şi de Onco-logie. Pentru a asigura infrastructu-ra necesară s-au construit clădiri noişi, totodată, au fost extinse spaţiiledeja existente.Construcţiile din proiect au in-clus o nouă unitate de primire apacienţilor, cu o suprafaţă de 2.100mp, la Departamentul de Radiolo-gie. În plus, a fost construită o uni-tate pentru tratament ambulatoriu,în cadrul celui de-al treilea Depar-tament de Medicină Internă, carea fost finalizată şi găzduieşte acummulte facilităţi, inclusiv patru cabi-nete şi două camere pentru fiziote-rapie.Departamentul de Pneumologies-a mutat într-o clădire completrenovată, în timp ce suprafaţa De-partamentului de Oncologie a fostextinsă cu 1.357 mp, distribuită pepatru etaje. Cu aceste spaţii mod-erne şi complet echipate, pacienţiipot beneficia acum de o gamă largăde servicii medicale, toate într-osingură locaţie centrală.Construcţiile noi şi extinderile aucontribuit la îmbunătăţirea servici-ilor în acest centru. Cu aproximativ52.000 de pacienţi internaţi şi alţi200.000 trataţi în ambulatoriu, carebeneficiază de îngrijire la centru înfiecare an, necesitatea de a oferiservicii complete şi facilităţi moder-ne rămâne o prioritate constantăpentru regiune. Noile spaţii pen-tru consultaţii, încăperile destinaterecuperării pacienţilor prin fiziote-rapie, precum şi zonele administra-tive şi de serviciu contribuie acum laextinderea gamei de servicii medi-cale furnizate de acest centru.Proiectul, derulat în perioada 2004-2008, a fost finanţat de Fondul Euro-pean pentru Dezvoltare Regională cu35.650.000 de euro.PREMIU ACORDATCENTRULUI DE SĂNĂTATECentrul Medical şi de Ştiinţe aleSănătăţii de la Universitatea dinDebrecen (Ungaria), aflat în pragulcelei de-a 90-a aniversări, oferă ser-vicii la standarde înalte în domeniulsănătăţii, programe educaţionale şicursuri de formare. În 2006, a fostinclus pe lista celor mai importante500 de instituţii europene, cu celmai dinamic proces de dezvoltareşi creare de locuri de muncă. În2007, Centrul Medical şi de Ştiinţeale Sănătăţii de la Universitatea De-brecen a fost recompensat cu pre-miul „Spitalul Anului”, o distincţiecare se acordă, anual, începând din2005, celor mai performante unităţi35 MILIOANE DE EURO, BANI EUROPENIPENTRU CENTRUL MEDICAL ŞI DE ŞTIINŢE ALE SĂNĂTĂŢIIDIN UNGARIADan CÃRBUNARU
  23. 23. 23Medicină şi tehnologieBani europeni în Uniunea EuropeanăAUGUST 2011AUGUST 2011medicale din Ungaria, în urma unuivot public, prin intermediul unuisite dedicat, la care participă mii depacienţi.TRATAMENT LA STANDARDEÎNALTE DE CALITATEPentru a aborda problema niveluluifoarte ridicat de răspândire a anu-mitor boli, în zona Marii Câmpii deNord şi în regiunile din nordul Un-gariei, în cadrul proiectului, a fostconstruit un nou Complex Cardio-vascular şi de Oncologie, care a fostechipat pentru a satisface nevoilereale de sănătate. Primul Observatorde sănătate din Europa Centrală şide Est a fost, de asemenea, înfiinţat,prin proiect, pentru a colecta, ana-liza şi sistematiza datele epidemi-ologice ale acestor boli şi pentru apune aceste informaţii la dispoziţiacercetătorilor şi a specialiştilor înpolitici de sănătate.„Am avut o experienţăbună. Am fost tratatăpoliticos, medicii sunt plinide compasiune şi au avutrăbdare cu mine”, declarã Anitadeclarã AnitaG.J., pacient tratat ambulatoriu, la Centrul deG.J., pacient tratat ambulatoriu, la Centrul deMedicinã ºi ªiinþã a Sãnãtãþii.Medicinã ºi ªiinþã a Sãnãtãþii. http://ec.europa.eu/Sursa:MEDICINĂ HIGH-TECH PENTRU PACIENŢIIBOLNAVI DE INIMĂ DIN GERMANIAUN NOU MODEL DE BUSINESS PENTRUMONITORIZAREA AMBULATORIEA PACIENŢILOR CARE SUFERĂ DEINSUFICIENŢĂ CARDIACĂ S-A DEZVOLTATLA BRANDENBURG, ÎN SUD-VESTULGERMANIEI. PROIECTUL ŞI-A PROPUSSĂ DEZVOLTE UN MODEL DE AFACERIBAZAT PE TEHNOLOGIA INFORMAŢIILORŞI COMUNICAŢIILOR (TIC), PENTRUTRATAMENTUL PE TERMEN LUNG,ÎN AMBULATORIU, AL BOLNAVILORCRONICI.Reuşita acestei iniţiative a fostconfirmată, anul trecut, prinobţinerea locului întâi, la catego-ria Aplicaţii ITC realizate de cătresau pentru IMM-uri, în cadrul celeide-a treia ediţii a RegioStars 2010,concurs organizat de către ComisiaEuropeană (Comitetul Regiunilor)pentru premierea unor proiecte ino-vatoare finanţate din Politica de Co-eziune a UE. Obiectivul RegioStarseste acela de a identifica mode-le de bune practică în dezvoltarearegională şi de a evidenţia proiecteoriginale şi inovatoare care ar puteareprezenta o sursă de inspiraţie pen-tru alte regiuni.Costul total al proiectului a fost de242.402 de euro, din care contribuţiaUniunii Europene, prin Fondul Euro-pean de Dezvoltare Regională, afost de 86.172 de euro. Procesul demonitorizare, de la distanţă, a pânăla 130 de pacienţi a dus la o reduce-re cu 62% a internărilor în spital şi oscădere cu 69% a numărului total dezile petrecute în spital.Medici generalişti, un centru de tele-medicină, o companie de asigurăriîn domeniul sănătăţii, furnizori detehnologie şi specialişti în dome-niul tehnic şi-au unit forţele în acestproiect de telemedicină inovatoare.Noul model de afaceri reduce perioa-da de spitalizare şi a costurilor asoci-ate acesteia, sporind în acelaşi timpstandardul de sănătate şi de calitatea vieţii pentru pacienţi şi familiileDan CÃRBUNARU
  24. 24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24Telemedicina viitoruluiBani europeni în Uniunea EuropeanăSurse:lor. Fiind primul proiect de acest genîn Brandenburg, au fost necesareproceduri stricte pentru a respectaregulile de protecţie a datelor per-sonale.PERSOANELE ÎN VÂRSTĂ,PRINCIPALII BENEFICIARIProiectul a vizat persoanele caresuferă de insuficienţă cardiacă, oafecţiune care pune viaţa în peri-col atunci când inima nu poate furni-za organismului sânge în mod adec-vat. Pacienţii petrec aproximativ 15minute pe zi, pentru verificarea rit-mului cardiac şi a altor semne vi-tale, prin intermediul unui dispozi-tiv uşor de utilizat, care transmitedatele colectate direct la un centrude telemedicină regional.Coordonatorul acestui proiect a fostGETEMED Medicină şi TehnologiaInformaţiei AG, un producător ger-man de dispozitive medicale, carelucrează cu mai mulţi parteneri dinregiune. Alături de GETEMED, printrepartenerii-cheie s-au numărat Cen-trul de telemedicină din Bran-denburg Havel, care a furnizatexperienţa medicală esenţială şia analizat datele colectate pe oplatformă zilnică de bază de date,Jonas Medizintechnik, care a insta-lat echipamentul asupra pacienţilorşi le-a explicat modul de utilizare alacestuia, AOK Brandenburg, asigu-rator de sănătate, precum şi medicigeneralişti şi, desigur, pacienţii cares-au oferit voluntari.Iniţiativa a pus un accent puternic pecontactul personal între pacienţi şimedici - prin implicarea acestora dinurmă, accentuând importanţa plasăriicentrului de telemedicină în interio-rul regiunii. Contactul personal estedeosebit de important pentru per-soanele în vârstă şi ajută la creştereaconformării şi respectării schemei detratament de către pacient.MONITORIZAREA SEMNELORVITALE PRIN TELEMEDICINĂStudiile efectuate de specialiştiarată că, de exemplu, pacienţii cuinsuficienţă cardiacă cronică din re-giunile rurale şi subdezvoltate au ostare a sănătăţii mult mai bună, dacăsemnele lor vitale sunt monitorizateprin intermediul telemedicinei.Tehnica mobilă utilizată de GETEMEDconduce la o creştere semnificativăa calităţii vieţii acestor pacienţi şi laîmbunătăţirea serviciilor de asistenţămedicală, printr-o detectare rapidăa schimbărilor survenite în starea desănătate. Prin telemonitorizare sepot evita spitalizări inutile şi se potreduce semnificativ costurile publicealocate sistemului sanitar.Proiectul şi-a atins toate obiec-tivele şi a ajutat GETEMED săîmbunătăţească produsele sale şi săgestioneze mai bine noul model deafaceri. Acesta a inspirat, de aseme-nea, mai multe proiecte subsecventedin domeniul telemedicinei.„Medicii ar putea vedeaimediat orice semne depericol, cum ar fi acumulareade fluide în plămâni sauritmurile neregulate aleinimii, şi pot intervenirapid”, a declarata declarat ROBERT DOWNESROBERT DOWNES,,manager de proiect ºi inginer, GETEMED -manager de proiect ºi inginer, GETEMED -Medicina ºi Tehnologia Informaþiei AG.Medicina ºi Tehnologia Informaþiei AG.http://ec.europa.eu/http://www.getemed.net/C d t l t i i t f tProiectulcoordonat deGETEMED AG a luatpremiul întâi lacategoria sa încadrul concursuluiRegioStars2010
  25. 25. AUGUST 2011AUGUST 2011 25AgendăAUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.roCOMITETUL DE MONITORIZAREPENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.roORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgentia pentru Dezvoltare Regională BucureştiIlfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite:www.adrbi.rowww.regioadrbi.roMinisterul DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURICOMUNITARE PENTRU TURISM -organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.roORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONALBUCUREŞTI, ROMÂNIA, 6 SEPTEMBRIE 2011Întâlnire cu reprezentanţii presei, sub titulatura BI Regio Cafe, pentru informarea publicului în legătură cu stadiulimplementării proiectelor Regio în Regiunea Bucureşti-IlfovLa eveniment participă jurnalişti şi reprezentanţi ai ADR Bucureşti Ilfov, beneficiari ai unor proiecte finanţate prin Regio şi implementatecu succes în regiune. Întâlnirea este organizată în parteneriat cu Centrul InfoEuropa al Departamentului pentru Afaceri Europene.Locaţie: Calea Victoriei, nr.88, sector 3, Bucureşti.BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 18 SEPTEMBRIE 2011Seminar de promovare cu tema: „Noutăţi din Regiunea Bucureşti-Ilfov în implementarea Regio”La seminar vor fi invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai unor microîntreprinderi şiai unor IMM-uri din regiune. Vor fi abordate teme de actualitate care pot asigura o eficientizare a activităţilor desfăşurate de beneficiariiproiectelor Regio, dar şi de alţi factori interesaţi.ALBA-IULIA, ROMÂNIA, 6-8 SEPTEMBRIE 2011Seminarul cu tema „Implementarea proiectelor în cadrul Programului Operaţional Regional-proceduri, probleme şi soluţii”Evenimentul urmăreşte să abordeze aspecte legate de implementarea proiectelor contractate în cadrul POR- probleme întâmpinate şi soluţiiidentificate, aspecte legate de achiziţiile publice şi eventualele corecţii financiare, acolo unde procesul de achiziţie nu a fost derulat corect,eventuale sancţiuni pentru astfel de situaţii. La acest eveniment sunt invitate auorităţile publice locale, în calitate de beneficiari ai fondurilorRegio. Totodată, în cadrul seminarului se va prezenta şi stadiul implementrii proiectelor Regio în Regiunea de Dezvoltare Centru.HAMBURG, GERMANIA, 6 SEPTEMBRIE 2011Cea de-a doua conferinţă EPSIS (Programul de politici şi instrumente europene pentru susţinerea inovaţiei în domeniul serviciilor)Evenimentul are ca temă abordarea potenţialului de inovare în industria de servicii, ca motor de dezvoltare şi creare de valoare înEuropa. În ultimele decenii, toate statele europene au cunoscut creşteri rapide în industria de servicii. Ca să atingă un nivel înalt înceea ce priveşte potenţialul de inovare în acest domeniu, în beneficiul tuturor companiilor de pe teritoriul european, este important săfie definită o politică clară care să ofere instrumentele pentru invovaţie în domeniul serviciilor. Este important să fie promovate bunelepractici, existente la nivel naţional şi regional, astfel încât inovaţia să devină un factor care creează plusvaloare. Scopul acestei a douaconferinţe EPSIS este acela de a contribui la o mai bună înţelegere a politicii de inovare în servicii şi de a le oferi factorilor de deciziepolitică mai multe argumente privind modul în care inovaţia în servicii creează valoare. EPSIS este un proiect în cadrul iniţiativeiPRO-INNO Europe a Direcţiei Generale pentru Întreprinderi şi Industrie. Proiectul promovează dezvoltarea unei politici de inovare înservicii, niveluri strategice şi operaţionale de cooperare transnaţională între factorii de decizie şi agenţiile care se ocupă de inovare.BRUXELLES, BELGIA, 7-9 SEPTEMBRIE 2011Conferinţa „Internetul şi societăţile - Noi direcţii inovatoare”În doar câteva decenii, internetul a devenit un element central pentru activitatea economică şi pentru viaţa cotidiană. Într-o lume aschimbărilor accelerate, în care riscurile economice, sociale şi de mediu sunt la vedere, este de o importanţă capitală să înţelegemmodul în care internetul poate avea impact la nivelul transformării societăţilor, în deceniile următoare. La conferinţă sunt invitatetoate organizaţiile interesate de interacţiunea internet-societate, pentru a asculta viziunile experţilor internaţionali în legătură cuprovocările şi oportunităţile viitoare. De asemenea, participanţii sunt invitaţi să îşi prezinte propriile opinii în legătură cu priorităţileviitoare ale activităţilor de cercetare finanţate de Uniune Eurpeană.
  26. 26. www.inforegio.ro26Să mai şi zâmbim!Ai trecut prin România şi aivăzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne ofotografie pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro,noi o publicăm şicele mai reuşite vor fipremiate!ZOOM REGIODe-abiaaştept să plecînvacanţăIa-măşipe mine!â
  27. 27. AUGUST 2011AUGUST 2011 27Să mai şi zâmbim!SOLUŢIACAREULUI LUMEACALCULATORULUIDIN NUMĂRUL 6AL REVISTEI REGIO:A B C D E F G H I J K L M N123456789101112131415TATATURĂMICOSOFFFICVIT MUSES C R E E N S A V E RP H O T O S H OW O R D P R E S SY A H O OG O O G LU B U N T UWOLDWIDEEBWIKEPEDIA- Şefu’ s-a înverzit când i-amspus că situaţia e albastră.Dar se vede negru pe alb,contul firmei e pe roşu...- Sigur că accept şi observaţii critice.Mi le poţi trimite pe mail, la adresa:ocauticulumanarea@yahoo.com...- Văd aici că sunteţi expert înCodul Muncii, Codul Fiscal,Codul Bunelor Maniere şiCodul lui Da Vinci...- Scuzaţi că întrerup şedinţa,o voce feminină vrea cumotănelul ei scump...- Priveşte partea bunăa lucrurilor, Popescu: aidoborât recordul firmei lanumărul de ore suplimentare...Sursa:MihaiBălescu,Manager.ro11121314115115
  28. 28. Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: august 2011

×