Revista Regio nr. 4

199 views
128 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
199
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
4
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Revista Regio nr. 4

  1. 1. INTERVIUDirector General, Direcţia GeneralăAutorizare Plăţi Programe, MDRTnr. 4, mai 2011R E V I S T ADoinaSURCELFondurile Regio pentrumediul de afaceri, sublupa evaluatorilorInvestiţie Regiopentru performanţămedicală la BârladExtinderea unui hotel bucureştean,posibilă cu o finanţare Regio de 7,5 milioane de leiREŢETĂ DE SUCCES:în vreme de crizăî d i ăAtracţii bucovinene dezvoltate prin Regio la Vatra Dornei
  2. 2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Doru GHEORGHIADEREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADECORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEAGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGUREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.5840 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.roREGIO ÎN SPRIJINUL MEDIULUI DE AFACERIwww.inforegio.roProgramul Regio susţine dezvol-tarea mediului de afaceri, prininstrumentele prevăzute în cadrulAxei prioritare 4 „Sprijinireadezvoltării mediului de afaceriregional şi local”. Cu o alocarecare reprezintă 17% din bugetulRegio, această axă prioritarăşi-a produs efectele în specialprin proiectele finanţate în cadrulDMI 4.3 - Sprijinirea dezvoltăriimicroîntreprinderilor.Autoritatea de Management aRegio a contractat specialişticare au realizat un studiu al im-pactului proiectelor destinatemediului de afaceri, pornind de laobservaţia privind gradul scăzutde absorbţie a fondurilor desti-nate beneficiarilor privaţi.Una dintre concluziile acestuistudiu, utilă nu numai pentru mo-mentul actual, ci, mai cu seamă,pentru următoarea etapă de pro-gramare, este aceea că specifi-citatea regiunilor a proiectat oamprentă asupra modului de deru-lare a programului. În încercareade a explica acest lucru, cel maipotrivit argument îl constituiefaptul că au apărut diferenţesemnificative între regiuni înceea ce priveşte depunerea deproiecte destinate mediului deafaceri. Astfel, regiunile cu ungrad mai mare de dezvoltaresunt cele în care au fost elabo-rate şi depuse cele mai multeproiecte destinate susţinerii me-diului de afaceri. Altfel spus,gradul de dezvoltare al unei re-giuni a atras, proporţional, şinumărul proiectelor depuse.Pentru etapa 2014-2020, va finevoie de o corelare a nevoi-lor regionale de dezvoltare cunecesităţile concrete de investiţiipentru mediul de afaceri.Experţii recomandă ca ipotezelede lucru ce vor fi folosite pentrua contura aceste nevoi specificesă pornească, în mod firesc, dela caracteristicile fiecărei re-giuni, în funcţie de care vor fiproiectate investiţii de afacericare să răspundă acestui fac-tor de specificitate regională.De asemenea, discuţiile mergmai departe în ceea ce priveşteurmătoarea etapă de progra-mare, în care portofoliul actu-al de proiecte pentru susţinereaafacerilor ar putea fi revizuit,astfel încât să răspundă mai bineintereselor şi nevoilor reale dedezvoltare a afacerilor.Va fi nevoie, de asemenea, caautorităţile publice locale săînţeleagă că sprijinul pe care îlacordă astăzi întreprinzătorilorprivaţi li se va întoarce, înze-cit, sub forma unei contribuţiiînsemnate la prosperitatea co-munităţii. Nimic nu pune maibine în mişcare economia uneilocalităţi, decât investiţiile înzona privată. De aceea, este mo-mentul ca autorităţile publice lo-cale să se implice mult mai multîn consolidarea relaţiei dintreadministraţie şi mediul de afa-ceri, astfel încât în urma acestorparteneriate să rezulte o dez-voltare echilibrată şi durabilă afiecărei regiuni.Cătălina JINGOIU
  3. 3. MAI 2011MAI 2011 3UNIUNEA EUROPEANĂ AZI04 Comisia Europeană lucrează la unabecedar al managementului corporaţiilorREGIO ÎN ROMÂNIA06 Fondurile Regio pentru mediulde afaceri, sub lupa evaluatorilor09 Abordări integrate, soluţii completeSuceava se dezvoltă cu 5 proiecte Regio,derulate în paralel11 Investiţie Regio pentru performanţămedicală la Bârlad12 Atracţii bucovinene dezvoltate prin Regiola Vatra Dornei13 Reţetă de succes: cum să te dezvolţiîn vreme de criză14 Întrebări şi răspunsuri15 „Când îţi propui să faci un proiect,trebuie să te gândeşti care estenevoia ta reală”INTERVIU cu DOINA SURCEL,Director General, Direcţia Generală AutorizarePlăţi Programe, MDRT18 Finanţare Regio pentru competitivitatepe piaţă19 Extinderea unui hotel bucureştean, posibilă cu ofinanţare Regio de 7,5 milioane de lei20 Competitivitate în vreme de crizăBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ21 Spectacolul naturii, desăvârşit cu ajutorul tehnicii,în Dornbirn, Austria23 Sunrise Valley, laborator de afaceri în inimaLituaniei25 AGENDĂ26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!Sumar
  4. 4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4COMISIA EUROPEANĂ LUCREAZĂ LA UN ABECEDARAL MANAGEMENTULUI CORPORAŢIILORLA ÎNCEPUTUL LUNII APRILIE2011, COMISIA EUROPEANĂ ALANSAT ÎN DEZBATERE PUBLICĂ PRO-PUNEREA PENTRU O CARTĂ VERDE AGUVERNANŢEI CORPORATIVE. CONSUL-TAREA PUBLICĂ PORNEŞTE DE LA IDEEAÎMBUNĂTĂŢIRII CADRULUI ACTUAL PRINIDENTIFICAREA UNOR MODALITĂŢI OP-TIME DE GUVERNANŢĂ APLICABILECORPORAŢIILOR.De unde această iniţiativă? Înprimul rând, din faptul că recen-ta criză financiară a demonstratcă guvernanţa corporativă, bazatăpână acum pe autoreglementare,nu a fost atât de eficientă pe câtse aştepta. Lecţiile învăţate în ur-ma crizei au arătat că este ne-voie de o supraveghere mai strictăa instituţiilor financiare, de o maimare soliditate a mediului bancarşi de crearea unor mecanisme desoluţionare a crizelor din domeniulbancar. Privind spre viitor se puneproblema necesităţii de a avea oCartă Verde pentru a îmbunătăţimanagementul societăţilor, ceea cele va face mai performante şi va re-duce probabilitatea declanşării uneinoi crize.CADRUL ACTUAL ALGUVERNANŢEI CORPORATIVEÎn sens tradiţional, guvernanţacorporativă reprezintă un sistemde management şi control asuprasocietăţilor comerciale. Acest sis-tem se bazează pe un set de relaţiiîntre conducerea unei întreprin-deri, consiliul său de administraţie,acţionarii săi şi celelalte părţi inte-resate. Cadrul actual se reduce laun set de principii şi reguli în mate-rie de guvernanţă corporativă carecuprinde recomandări în legăturăcu independenţa administratorilorcare nu deţin funcţii executive,obligativitatea declaraţiilor privindguvernanţa corporativă, aspectelegate de remunerare şi de activi-tatea comitetelor consiliului. Cadrulde guvernanţă corporativă din UEcuprinde cinci directive referitoarela ofertele publice de cumpărare,transparenţa societăţilor cotate labursă, drepturile acţionarilor, auditşi abuzul de piaţă.CE POATE FI ÎMBUNĂTĂŢIT?Pentru a identifica cele mai rele-vante aspecte pentru buna guver-nanţă corporativă în UE şi pentrua elabora această Cartă Verde,Comisia a iniţiat întrevederi cuun eşantion de întreprinderi dinstate membre şi sectoare eco-nomice diferite, cu experţi în do-meniul guvernanţei corporative şicu reprezentanţi ai mediului de afa-ceri şi ai societăţii civile.Analizele de până acum au arătatcă, în materie de guvernanţă corpo-rativă, situaţia poate fi îmbunătăţităîn mai multe domenii, pornind dela diversitatea membrilor consili-ului de administraţie şi continuândcu implicarea acţionarilor saucu calitatea declaraţiilor privindguvernanţa. De altfel, aceste treiteme reprezintă liniile pe care seaxează dezbaterea publică lansatăla începutul lunii aprilie.În privinţa consiliilor de adminis-traţie, dezbaterea umăreşte modulRegio în RomâniaCãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |Reguli pentru corporaţii
  5. 5. MAI 2011MAI 2011 5Regio în RomâniaFirme fiabile şi sustenabileîn care funcţionarea acestora arputea deveni mai eficientă printr-ocomponenţă mixtă a lor. Măsurile îndiscuţie ar fi, de exemplu, încuraja-rea diversităţii de gen, competenţeşi naţionalităţi. Pentru o mai bunăfuncţionare a consiliilor sunt luateîn discuţie şi aspectele legate dedisponibilitatea,timpulşiremunera-rea administratorilor.O altă temă a consultării publiceeste cea legată de modul cum poatefi sporită implicarea acţionarilor şicum poate fi creat cadrul unei maibune cooperări între ei. Obiectivuldocumentului ce va fi elaborat esteacela de a-i încuraja pe acţionarisă se preocupe de obţinerea unorrezultate de durată şi a unorperformanţe pe termen lung, dar şide a le oferi o protecţie mai bunăacţionarilor minoritari. Carta Verderidică şi problema necesităţii de a-iidentifica pe acţionari prin meca-nisme bine puse la punct.Nu în ultimul rând, discuţia seaxează pe modalităţile în care co-durile naţionale de guvernanţăcorporativă, existente deja, potfi monitorizate şi aplicate, astfelîncât să ofere informaţii utile in-vestitorilor şi publicului. Abordareapropusă este aceea ca societăţilecare nu respectă aceste coduri săfie obligate să explice motivelepe care le-au avut atunci când auîncălcat regulile. O astfel de abord-are există şi în prezent, numai căfoarte rar se întâmplă ca încălcareacodurilor naţionale să fie urmată deexplicaţii. De aceea, Carta Verdeia în calcul reguli mai detaliate cuprivire la aceste explicaţii şi even-tualitatea ca organismele naţionalede monitorizare să aibă un rol maiimportant în legătură cu declaraţiileprivind guvernanţa corporativă.PAŞI DUPĂ DEZBATEREConsultarea publică în legătură cuCarta Verde a guvernanţei corpo-rative a fost deschisă până în datade 22 aprilie 2010. Propunerile şirăspunsurile pe care Comisia le-aprimit în legătură cu temele lansatevor fi atent analizate urmând ca, întoamnă, să fie publicate concluzi-ile dezbaterii. În funcţie de acesterezultate, tot atunci, se va decidedacă este necesară iniţierea unorproiecte legislative în materie deguvernanţă corporativă.Strasbourg, 5 aprilie 2011Strasbourg, 5 aprilie 2011MICHEL BARNIER,MICHEL BARNIER,Comisarul pentru piaþa internã ºi servicii:Comisarul pentru piaþa internã ºi servicii:„În conjunctura economicăactuală, este nevoie maimult ca oricând să neasigurăm că societăţile suntbine guvernate şi că sunt,aşadar, fiabile şi sustena-bile. Aplicarea, în exces, aunei viziuni pe termen scurta avut consecinţe dezas-truoase. De aceea am lansatastăzi o dezbatere pe temaeficienţei cadrului existentde guvernanţă corporativă.Înainte de toate, avemnevoie de consilii deadministraţie care să fiemai eficiente şi de acţionaricare să îşi asume pe deplinresponsabilităţile”.
  6. 6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6Regio în RomâniaRegio şi mediul de afaceriFONDURILE REGIO PENTRU MEDIUL DE AFACERI,SUB LUPA EVALUATORILORÎN PERIOADA OCTOMBRIE 2010 -MARTIE 2011, A AVUT LOC O EVA-LUARE A PRIORITĂŢILOR ŞI PROIECTE-LOR REGIO ADRESATE MEDIULUI DEAFACERI. ACEASTĂ EVALUARE A PORNITDE LA CONCLUZIILE EVALUĂRII INTERME-DIARE DIN ANUL 2009, DAR ŞI DE LAOBSERVAŢIA PRIVIND UN GRAD RELATIVSCĂZUT DE ABSORBŢIE A FONDURILORDESTINATE MEDIULUI DE AFACERI.Studiul de evaluare, realizat deexperţi independenţi, pornind dela analiza paşilor făcuţi în imple-mentarea priorităţilor specifice me-diului de afaceri, a urmărit să facăpropuneri concrete pentru accele-rarea absorbţiei fondurilor struc-turale şi îndeplinirea obiectivelorRegio în acest domeniu. Nu în ul-timul rând, concluziile evaluăriivor servi la o mai bună programarea dezvoltării regionale pentru pe-rioada post-2013. Evaluarea a fostrealizată pe două paliere distincte,primul fiind la nivelul managemen-tului programului şi al doilea la nive-lul beneficiarilor direcţi, respectival implementării proiectelor Regiodestinate mediului de afaceri.FACTORI CAREAU INFLUENŢATABSORBŢIA FONDURILORALOCATE MEDIULUIDE AFACERIConcluziile au arătat că cel mai im-portant factor extern a fost crizaeconomică care, prin scăderea cere-rii, a avut un impact negativ asupraafacerilor. Ca urmare, au apărut re-zilieri de contracte sau retrageri deproiecte, prelungiri de termene,modificări în preţurile echipamen-telor şi utilajelor achiziţionate debeneficiari etc.Condiţiile specifice regionale au de-terminat diferenţe semnificative înceea ce priveşte depunerea pro-iectelor destinate mediului de afa-ceri. Astfel, s-a constatat că celemai multe proiecte au fost depuseîn regiunile cu un grad mai mare dedezvoltare. Un alt factor care a avutun impact semnificativ asupra pro-cesului de implementare a fost lip-sa experienţei beneficiarilor în scri-erea proiectelor. Solicitanţii de fon-duri au apelat la consultanţi, în spe-cial în faza de scriere a proiectuluişi mai puţin în faza de implemen-tare, fapt ce a condus la o serie dedificultăţi şi întârzieri.Un alt factor important identifi-cat, a fost cel legat de asigurareacofinanţării proiectelor şi a fluxuluide numerar necesar implementăriiacestora, în sensul în care băncile nuau fost interesate să finanţeze pro-iectele deja aprobate. Ca urmare,mulţi dintre beneficiari au decis săse retragă, să rezilieze contractelesau să ceară prelungirea termenelor.Pe parcursul evaluării s-a constatatcă accesul greoi la credite pentrucofinanţare şi asigurarea fluxului denumerar a fost îmbunătăţit prin HG606/2010, care oferă posibilitateagajării/ipotecării activelor care facobiectul proiectului.De asemenea, s-a constatat operioadă relativ lungă a procesuluide evaluare şi selecţie, în specialpentru primul apel de proiecte (DMI4.3), fapt ce a determinat întârzieriîn implementare.Cãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |
  7. 7. 7Regio în RomâniaRegio şi mediul de afaceriMAI 2011MAI 2011Majoritatea beneficiarilor au pro-pus proiectele pornind de la o ne-voie clară de a-şi dezvolta aface-rea. Cele mai multe proiecte de-puse au fost în domeniul serviciilor(cu precădere medicale), obiectulprincipal constând în achiziţia unorechipamente şi utilaje. Un interesscăzut s-a înregistrat în sectorulde producţie, care ar fi putut aveaun impact regional semnificativ încomparaţie cu cel de servicii.Procesul de rambursare a mersrelativ repede. Beneficiarii nu auaşteptat foarte mult să primeascăbanii, pentru că unele proceduri aufost simplificate.SFATURI PENTRUO MAI BUNĂ ABSORBŢIEEvaluarea a avut ca rezultat şi ela-borarea unui set de recomandăripentru o mai bună absorbţie a fon-durilor şi pentru realizarea obiec-tivelor specifice domeniului evalu-at. Unele dintre aceste recomandărivor putea fi puse în practică ime-diat, altele fac referire la viitoareaperioadă de programare.Întrucât s-a observat că, din diferitemotive, autorităţile publice localenu au prea depus proiecte pentrususţinerea şi promovarea mediuluide afaceri, una dintre recomandărileevaluării este aceea ca, la nivelulAM POR, să se realizeze o analizăprin care să se identifice interesulşi nevoile reale în ceea ce priveştepregătirea de proiecte destinatesusţinerii mediului de afaceri regio-nal/local, în scopul revizuirii porto-foliului actual de proiecte. Ţinândseama de faptul că, unele întârzieriîn implementare au fost cauzate delipsa evaluatorilor, s-a recomandatreformarea sistemului de evaluare aproiectelor prin asigurarea accesu-lui rapid la evaluatori independenţi.Aceştia, teoretic, nu ar trebui săevalueze în regiunile de domiciliudin cauza unui potenţial conflict deinterese.De asemenea, s-a recomandat res-ponsabilizarea suplimentară a Or-ganismelor Intermediare cu privirela întocmirea dosarului contractuluide finanţare şi o mai bună comuni-care între Autoritatea de Manage-ment şi Organismele Intermediare,cu privire la unele deficienţe con-statate.Foarte mulţi dintre beneficiari şi-auprelungit contractele de finanţare.Pentru a evita aglomerarea sistemu-lui cu acte adiţionale, dar şi pen-tru reducerea presiunii asuprarespectării termenelor de cheltuirea fondurilor comunitare (regula n+3/n+2), Raportul de evaluare propuneo limitare a posibilităţii de prelun-gire a contractelor de finanţare.Se consideră utilă şi o mai bună infor-mare cu privire la gradul de respin-gere /ajustare negativă a plăţilorsolicitate prin cererile de rambur-sare, precum şi o adaptare a SMIS(Sistemul Unic de Management alInformaţiei privind fondurile struc-turale) în ceea ce priveşte identifi-carea mai rapidă a codurilor CAENaferente proiectelor şi beneficia-rilor din domeniile evaluate.Crizaeconomică a avutun impact negativasupra afacerilor –ca urmare, au apărutrezilieri de contractesau retrageri deproiecte
  8. 8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8Regio în RomâniaRegio şi mediul de afaceriPentru a preîntâmpina unele aspectedeterminate de (ne)concordanţaunor informaţii legate de evoluţiaimplementării proiectelor, se reco-mandă vizite pe teren la benefi-ciari. În ceea ce priveşte perioa-da următoare de programare, serecomandă o corelare a necesităţilorde investiţii în structurile de sprijinpentru afaceri cu nevoile regionale,în funcţie de specificul fiecărei re-giuni şi promovarea unor proiectecare să susţină acest fapt.Intensificarea eforturilor de infor-mare a potenţialilor beneficiari –autorităţi publice locale – cu privi-re la oportunităţile de cooperare cumediul de afaceri şi cu cel acade-mic în realizarea de proiecte este oaltă recomandare menită să creascăimpactul fondurilor publice şi antre-narea unor resurse private supli-mentare.Menţinerea sprijinului financiarpentru reabilitarea siturilor in-dustriale degradate, prin realiza-rea unei liste de potenţiale pro-iecte finanţabile şi popularizareaexperienţei înregistrate în cadrulunor proiecte pilot, precum şi uti-lizarea asistenţei tehnice pentrupregătirea proiectelor sunt altecâteva propuneri ce pot fi avute învedere pentru perioada următoare.Referitor la schemele de ajutor destat de tip de minimis, s-a propusînlocuirea schemelor clasice degrant cu scheme de finanţare com-binate.Se recomandă, de asemenea, impli-carea mai activă a sistemului bancarîn selectarea şi finanţarea proiec-telor adresate mediului de afaceri.Referitor la obiectivul crearea lo-curilor de muncă, se propune trasa-rea unor ţinte diferenţiate privindmenţinerea şi/sau crearea lor încadrul schemelor de tip de minimis,în funcţie de tipul activităţii finan-ţate şi se recomandă finanţarea ace-lor domenii de activitate cu „valoareadăugată” mai mare.Referitor la proiectele destinatedezvoltării turismului, acestea artrebui diferenţiate pentru celedouă sectoare, public şi privat. Celedepuse de autorităţi publice localear trebui orientate spre investiţiide interes public în infrastructuralocalităţilor, în timp ce resurseleprivate ar trebui orientate spreproiecte cu valoare adăugată mareîn zone de acţiune prioritară.În cazul proiectelor depuse de mi-croîntreprinderi, se propune înlo-cuirea analizei cost-beneficiu cuanaliza cost-eficacitate care estemai simplă şi asigură o selecţie mairiguroasă a proiectelor ce se vorfinanţa.Alte aspecte propuse în raport sereferă la îmbunătăţirea Grilei deselecţie a proiectelor şi eficientiza-rea procedurilor de comunicare,prin utilizarea pe scară mai largăa mijloacelor electronice actuale.În final, se propune ca Planurile deDezvoltare Regională să fie utilizateca „filtru” în promovarea cu priori-tate a unor proiecte de interes re-gional, care să aibă consensul Con-siliului pentru Dezvoltare Regionalăprin aprobarea unor liste regionalede proiecte. Aceste liste de pro-iecte pot contribui la o mai bunăfundamentare a alocărilor regionaleşi la eliminarea proiectelor fără im-pact local.Acest set de recomandări, dupăanalizarea împreună cu AM PORşi partenerii implicaţi în proces, afost integrat într-un Plan de Acţiunecare cuprinde măsurile propusepentru transpunerea lor în practică,termene clare de implementa-re, precum şi structurile responsa-bile. Monitorizarea implementăriirecomandărilor evaluării esterealizată prin unitatea responsabilăcu evaluarea programului din cadrulAM POR.Rezumatul Raportuluide Evaluare, carecuprinde concluziile şirecomandărilestudiului prezentat,poate fi accesat pe paginade web a ministerului:http://www.inforegio.ro/index.php?page=ROP_EVALUATION.Parteneriatulautorităţi publicelocale - mediude afaceri - mediuacademic poate creşteimplicarea resurselorprivate.
  9. 9. MAI 2011MAI 2011 9Cãtãlina JINGOIU |Regio în RomâniaPoli de dezvoltareABORDĂRI INTEGRATE, SOLUŢIICOMPLETEPROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIO-NAL ARE O COMPONENTĂ IMPOR-TANTĂ DEDICATĂ DEZVOLTĂRII UR-BANE ŞI AREALELOR ADIACENTEORAŞELOR. NE REFERIM, DESIGUR,LA AXA PRIORITARĂ 1, CU CELE TREISUBDOMENII ALE SALE CARE URMĂRESC OABORDARE INTEGRATĂ A PROBLEMELORECONOMICE, SOCIALE ŞI DE MEDIU DINZONA URBANĂ. INSTRUMENTUL FOLOSITPENTRU ACEASTĂ ABORDARE ESTEPLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTAREURBANĂ (PIDU) CE ARE CA IMPACTDEZVOLTAREA DURABILĂ A ORAŞELOR ŞIA ZONELOR METROPOLITANE.Beneficiarii fondurilor alocate încadrul Axei 1 sunt împărţiţi în treicategorii grupate ca subdomenii:poli de creştere, poli de dezvol-tare urbană şi centre urbane. Dacăîn precedentele numere ale re-vistei v-am prezentat câţiva dintrepolii de creştere şi proiectele aces-tora pentru dezvoltare, în numărulcurent ne vom opri asupra polilor dedezvoltare urbană.În România, există 13 oraşe şi muni-cipii declarate prin HG nr. 998/2008,poli de dezvoltare urbană: Arad,Baia Mare, Bacău, Brăila, Galaţi,Deva, Oradea, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceavaşi Târgu Mureş. Alocarea financiarădisponibilă pentru cele 13 oraşeeste de maxim 20% din totalul sumeidedicate finanţării proiectelor in-cluse în Planurile Integrate de Dez-voltare Urbană, ceea ce înseamnăaproximativ 248, 51 milioane de euro.Beneficiarii care pot propune şi de-rula proiecte, în cadrul subdome-niului Poli de dezvoltare urbană,sunt unităţile administrativ-terito-riale din cele 13 oraşe/munici-ii, asociaţiile de dezvoltare inter-comunitară, având obligatoriu încomponenţă un oraş-pol de dez-voltare urbană, sau parteneriateledintre oraşele-pol de dezvoltareurbană şi judeţele în care acesteasunt localizate. Proiectele trebuiesă urmărească reabilitarea infra-structurii şi îmbunătăţirea servici-ilor urbane, inclusiv transportul ur-ban, dezvoltarea durabilă a mediu-lui de afaceri şi reabilitarea infra-structurii sociale. În mod obligato-riu, orice PIDU trebuie să includă celpuţin un proiect care să priveascăreabilitarea infrastructurii urbaneşi îmbunătăţirea serviciilor urbane,inclusiv transportul.SUCEAVA SEDEZVOLTĂ CU 5PROIECTE REGIO,DERULATE ÎNPARALELCa pol de dezvoltare urbană, mu-nicipiul Suceava a beneficiat deo alocare financiară estimativăde 22,24 de milioane de euro,FEDR şi cofinanţare de la bugetulde stat. Cu un plan integrat dedezvoltare urbană care a identi-ficat foarte clar nevoile de dez-voltare ale oraşului, administraţiamunicipiului Suceava s-a anga-jat să deruleze, în paralel, toatecele cinci proiecte prin care vaabsorbi integral fondurile care îisunt alocate prin Axa prioritară.Practic, oraşul Suceava a de-venit primul pol de dezvoltareurbană, dintre cele 13 existenteîn România, care a avut semnate,la diferenţă de o lună, toate con-tractele.
  10. 10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10Regio în RomâniaPoli de dezvoltareILUMINAT MODERN TRADIŢIILE BUCOVINENE,MOTOR DE DEZVOLTAREECONOMICĂ ŞI TURISTICĂMONITORIZARE VIDEO PENTRUSIGURANŢA ORAŞULUIINFRASTRUCTURA RUTIERĂ,CEA MAI AMPLĂ INVESTIŢIECel mai amplu proiect, învaloare de peste 66,5 mili-oane de lei, este cel deîmbunătăţire a infrastructuriirutiere şi de transport publicprin reabilitarea a 14 străzi ur-bane (12,3 km), a podului şi apasajului de pe Calea Unirii,modernizarea parcurilor Iţcanişi Cinema Burdujeni, precumşi amenajarea unei benzi pen-tru biciclişti (10,5 km) şi aunor spaţii de aşteptare, cuacoperiş, în opt staţii de auto-buz.Iluminatul public de pe arte-ra principală a municipiuluiSuceava va fi modernizat,printr-un proiect distinct.Investiţia, în valoare de peste11,2 milioane de lei, urmăreştecrearea unei infrastructurinoi şi moderne (linie electricăsubterană) care va eficientizaconsumul de energie electricăşi va oferi un sistem centralizatde comandă a aprinderii şi decontrol al consumului.DOUĂ PARCĂRI SUBTERANEREZOLVĂ PROBLEMASPAŢIILOR PENTRU MAŞINIZona centrală a oraşului Sucea-va a fost inclusă într-un alt pro-iect, în valoare de 37,8 milioa-ne de lei, şi va fi modernizatăurmând să beneficieze de douăparcări subterane cu o capaci-tate totală de peste 160 de lo-curi, capacitate suficientă pen-tru preluarea autoturismelorcare staţionează în centrul mu-nicipiului Suceava. În acelaşitimp, vor fi modernizate zonelepietonale centrale, mai multestrăzi împreună cu spaţiileverzi aferente şi vor fi amena-jate două noi sensuri girato-rii, ceea ce va asigura o efici-entizare a traficului pietonal şirutier în zona zero a oraşului.Un alt proiect, în valoare de8,3 milioane de lei, aprobat încadrul PIDU Suceava urmăreştesă pună în valoare tradiţiile şiobiceiurile bucovinene. Este vor-ba despre construirea unei struc-turi de sprijinire a afacerilor careva oferi facilităţi pentru dezvol-tarea activităţii meşteşugăreştitradiţionale, specifice Bucovi-nei. Imobilul care va găzdui Cen-trul pentru susţinerea tradiţiilorbucovinene va fi structurat pedemisol, parter, două etaje şimansardă, urmând să găzduiascăspaţii tehnice şi de producţie,ateliere meşteşugăreşti, douăpuncte de informare turistică,săli multimedia de conferinţe şispaţii expoziţionale. Cele şapteateliere meşteşugăreşti ar ur-ma să fie oferite spre închiriereunor producători locali. În cadrullor, meşteşugarii vor confecţionamăşti tradiţionale, vor înconde-ia ouă cu motive specifice zonei,vor realiza ţesături tradiţionale,articole de pielărie şi produsede ceramică, vor picta icoane pelemn. Toată activitatea artiştilorpopulari va putea fi observatăcontinuu de turişti, începând dela pregătirea materiei prime şiterminând cu finisarea produsu-lui. Obiectele confecţionate demeşteşugarii populari vor fi ex-puse în spaţiile special create lamansarda imobilului. Lucrărilela clădirea care va găzdui Cen-trul de tradiţii bucovinene au în-ceput în primăvară acestui an şise vor desfăşura pe o perioadă dedoi ani.Obiectivul acestui proiect, învaloare de 2,5 milioane de lei,este asigurarea unui climat desiguranţă pe străzile oraşuluiSuceava. Astfel, este în cursde finalizare un proiect de su-praveghere video cu ajutorula peste 100 de camere vid-eo fixe şi mobile. Sistemul demonitorizare video, care areşi un centru de monitorizare,va fi administrat de angajaţiiPoliţiei Locale care vor asigurao supraveghere permanentă.Sistemul de monitorizare videourmăreşte să crească gradul desiguranţă şi să prevină crimi-nalitatea stradală. Practic, ceicare vor administra sistemulde supraveghere video vorputea anunţa imediat la 112,orice situaţie de urgenţă şi vorputea, totodată, să păstrezeimagini video, pe o perioadăde până la o lună, pentru ca, încadrul unor anchete, să poatăfi probate anumite infracţiuni.Sistemul va oferi şi informaţiide trafic care, furnizate latimp şoferilor, vor duce ladescongestionarea arterelor cucirculaţie intensă.
  11. 11. MAI 2011MAI 2011 11Regio în RomâniaPRIN PROIECTELE PE CARE LE FINAN-ŢEAZĂ, REGIO ARE O CONTRIBUŢIEÎNSEMNATĂ LA ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICII-LOR MEDICALE DIN ROMÂNIA. DINCOLODE INVESTIŢIILE ÎN INFRASTRUCTURADE SĂNĂTATE, UN APORT SEMNIFICATIVL-AU AVUT PROIECTELE ÎN DOMENIULSERVICIILOR MEDICALE, DERULATE DEBENEFICIARI PRIVAŢI CARE AU ACCESATFONDURI REGIO PENTRU ACHIZIŢIADE ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE, CÂT ŞIPENTRU CONSTRUCŢIA DE CABINETE. ÎNCE A CONSTAT „PLUS VALOAREA” UNORASTFEL DE INIŢIATIVE PRIVATE VOMARĂTA FOLOSIND, DREPT EXEMPLU,UNUL DINTRE PROIECTELE DE SUCCESDERULATE DE O MICROÎNTREPRINDERECU ACTIVITATE ÎN DOMENIUL MEDICAL.SC Axa Optic SRL, din municipiulBârlad, judeţul Vaslui, este un ope-rator privat care, până în 2009,oferea doar servicii medicale în do-meniul oftalmologiei. Pe măsură ceconcurenţa în domeniu a crescut,iar numărul pacienţilor interesaţide servicii medicale private a fostdin ce în ce mai mare, a deve-nit imperativă o investiţie care săconducă la dezvoltarea activităţiişi paletei de servicii oferite în Bâr-lad de acest centru medical. Proi-ectul Regio derulat în perioadaaprilie - august 2009 a urmărit ex-tinderea activităţii centrului prinînfiinţarea unui laborator de analizemedicale şi a unei policlinici medi-cale. Cu o finanţare nerambursabilăîn valoare de 508.782 de lei, soci-etatea comercială Axa Optic SRL aachiziţionat aparatură performantă,echipamente informatice şi mobili-er, necesare pentru amenajareapoliclinicii şi pentru îmbunătăţireaşi diversificarea serviciilor. Investiţiaa condus şi la crearea a şase noi lo-curi de muncă, proporţia femeilorşi a bărbaţilor angajaţi pe posturilenou create fiind egală. În ceea cepriveşte beneficiile pentru pacienţi,aceştia au acces la servicii medi-cale de o calitate mai bună, lapreţuri mai mici. Astfel, după deru-larea investiţiei, SC Axa Optic SRL areuşit să asigure investigaţii de cali-tate ale căror rezultate au fost ac-ceptate inclusiv de centrele medi-cale universitare către care s-au în-dreptat, ulterior, pacienţii, pentrutratarea unor afecţiuni. Investiţiaîn aparatură performantă a fostprimul pas în realizarea obiectivelorde dezvoltare a SC Axa Optic SRL.Odată cu această achiziţie, s-a cre-at cadrul adecvat pentru consultaţiiacordate de medici specialişti veniţidin centre universitare. Profesoriiuniversitari care acordă consultaţiila această clinică asigură servi-cii medicale în domeniile cardio-logie, medicină internă, obstetrică-ginecologie şi endocrinologie, darşi investigaţii cu un ecograf perfor-mant 4 D. Beneficiul comunităţii, înurma acestei investiţii, este faptul căinvestigaţiile medicale realizate înnoul centru medical şi consultaţiileasigurate de profesori universitari, levor oferi pacienţilor posibilitatea dea fi diagnosticaţi şi trataţi fără să maimeargă în clinici din alte oraşe.Medicină privatăElenaElena OCEANUOCEANU ||INVESTIŢIE REGIO PENTRU PERFORMANŢĂMEDICALĂ LA BÂRLAD
  12. 12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12Afaceri şi turismElena OCEANU |Elena OCEANU |CU O ISTORIE ATESTATĂ DE PESTEPATRU SECOLE, CU O DEZVOLTARECARE A STAT SUB INFLUENŢA REZER-VELOR URIAŞE DE APE MINERALE,VATRA DORNEI ESTE UNA DINTRE CELEMAI MARI LOCALITĂŢI TURISTICE DINNORDUL MOLDOVEI. DECLARAT ORAŞ-STAŢIUNE DE INTERES NAŢIONAL, ÎNURMĂ CU 12 ANI, VATRA DORNEI ESTEPRINCIPALA ATRACŢIE A BUCOVINEI,TURISMUL REPREZENTÂND AICI UNADINTRE COMPONENTELE DE BAZĂ ALEECONOMIEI.Fie că aleg staţiunea în scopuri cura-tive, fie că optează pentru diversi-tatea sporturilor de iarnă care pot fipracticate în zonă, de la schi la snow-board sau escalade pe gheaţă, circa60 de mii de turişti vin, în fiecarean, la Vatra Dornei. Cel mai mareaflux de vizitatori se înregistreazăîn perioada sărbătorilor de iarnă şi aPaştelui, când hotelurile şi pensiuni-le înregistrează un grad de ocuparepeste media anuală.Orice iniţiativă de dezvoltare a tu-rismului şi a capacităţilor de caza-re ţine cont de potenţialul zonei,dar şi de preferinţele turiştilor, şise încadrează în tendinţele evolu-tive ale ofertei turistice de la VatraDornei. În acest registru s-a înscrisşi investiţia Regio pentru dezvolta-rea pârtiei de ski Dealu Negru. Avândo lungime de circa trei kilometri, cuo diferenţă de nivel de 400 de me-tri, pârtia beneficiază şi de avantajulunei instalaţii de telescaun. Adminis-tratorul instalaţiei - S.C. TELESCAUNNEGREŞTI SRL - a fost iniţiatorulproiectului Regio pentru creştereaatractivităţii turistice a zonei. Prac-tic, proiectul a inclus amenajareapârtiei Dealu Negru, pe o porţiune de320 de metri, având punctul de ple-care la 1.250 de metri altitudine, şirealizarea unei pârtii de tubing, pe odistanţă de 135 de metri. Cele douăcomponente ale investiţiei au fostprevăzute şi cu instalaţii de iluminat,o investiţie similară fiind realizată şila instalaţia de telescaun. Proiectul amai inclus construirea unei parcări labaza telescaunului şi a unor scări deacces, dar şi achiziţia unor echipa-mente care au făcut pârtia mult maiatractivă. Beneficiarul fondurilor Re-gio a cumpărat trei instalaţii de tipBabyschilift (instalaţii de urcat pecablu, utilizate exclusiv de copiipentru accesul la punctele de porni-re ale pârtiilor), dintre care una cucapacitate sporită de până la 620de persoane, precum şi o maşină debătut zăpada.Realizarea proiectului Regio s-adesfăşurat timp de nouă luni de lamomentul semnării contractului, înaugust 2009. Procedurile de achiziţiişi livrarea echipamentelor au fostetape parcurse în sezonul rece, iarinstalarea lor şi celelalte amenajăris-au realizat în primăvara anului2010, pentru ca proiectul să fie fina-lizat în luna mai, acelaşi an. Odatăîncheiată investiţia, s-au creat 21 denoi locuri de muncă. Personalul nouangajat este folosit pentru adminis-trarea investiţiei, pentru a deservicele trei instalaţii, dar şi pentru aasigura paza parcării unde turiştii îşipot lăsa maşinile pentru a porni la oplimbare cu telescaunul.Sezonul rece 2010-2011 a fost primulîn care turiştii s-au putut bucura denoua investiţie. Chiar dacă natura nua ţinut foarte mult cu turismul şi iar-na a adus mai puţină zăpadă decât înalţi ani, turiştii veniţi la Vatra Dorneiau fost surprinşi să constate că pâr-tia Dealul Negru a căpătat un aspectmult mai plăcut, iar atractivitatea eia crescut odată cu instalarea noilorechipamente.FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIPROIECT: Parc montan de iarnă Dealu Negru, Vatra DorneiBENEFICIAR SC Telescaun Negreşti SRLVALOAREA PROIECTULUI: 3.496.289 leiASISTENŢĂ FINANCIARĂNERAMBURSABILĂ:1.886.656 leiCONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI 1.609.633 leiDATA ÎNCEPERII: 20.08.2009DATA FINALIZĂRII: 20.05.2010ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-EstAUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiATRACŢII BUCOVINENE DEZVOLTATEPRIN REGIO LA VATRA DORNEI
  13. 13. MAI 2011MAI 2011 13Regio în RomâniaInvestiţii privateCãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |REŢETĂ DE SUCCES: CUM SĂ TE DEZVOLŢIÎN VREME DE CRIZĂSOCIETATEA COMERCIALĂALMIMOSSRL DIN BUŞTENI A FOST PRIMAMICROÎNTREPRINDERE DIN REGIUNEASUD-MUNTENIA CARE A SEMNAT UNCONTRACT PENTRU ASISTENŢĂ FINAN-CIARĂ NERAMBURSABILĂ REGIO, ÎNCADRUL CELUI DE-AL DOILEA APEL DEPROIECTE PROPUSE SPRE FINANŢARE ÎNCADRUL DMI 4.3.Specializată în prelucrarea hârtiei,firma prahoveană avea nevoie de oinvestiţie într-un spaţiu de producţieadecvat. Înfiinţată în 2003, soci-etatea funcţiona într-un imobilînchiriat, în care utilajele erau in-stalate în încăperi separate, ceea ceconducea la ineficienţă în procesulde producţie. Soluţia care ar fi rezol-vat problema spaţiului şi ar fi creatcondiţii pentru dezvoltarea afacerii avenit printr-o finanţare Regio.Contractul în valoare totală de1.245.727 de lei, din care 853.080de lei au reprezentat finanţareFEDR, a fost semnat de beneficiarîn septembrie 2010, perioada deimplementare fiind de 18 luni. Douăsăptămâni mai tîrziu, a fost semnatcontractul de execuţie a lucrării,iar constructorul le-a oferit soţilorMosoi, administratorii afacerii îndomeniul prelucrării hârtiei, promi-siunea că amenajarea halei se va re-aliza într-un termen mult mai scurtdecât cel prevăzut în contract.Pe un teren în suprafaţă de peste2.100 mp, aparţinând beneficiarului,în mai puţin de o jumătate de an, afost ridicată o hală care asigură toatecondiţiile pentru buna desfăşurarea activităţii. Construită din panouripoliuretanice, pe o structură meta-lică, hala de producţie a fostrecepţionată la data de 25 februarie2011, cu 13 luni mai devreme faţăde termenul prevăzut în contractulde lucrări. Spaţiul de producţie decare dispune firma ALMIMOS SRL, înurma proiectului Regio, este situatîntr-o zonă industrială în extindere,beneficiază de utilităţile necesareşi are asigurat accesul rapid la prin-cipalele căi de comunicaţie.În perioada scursă de la finalizareainvestiţiei şi până în prezent, uti-lajele au fost mutate din vechiulspaţiu în hală, fără ca procesul deproducţie să fie întrerupt total.Odată realizată investiţia şi trans-ferate utilajele, SC ALMIMOS SRLBuşteni a creat patru noi locuri demuncă urmând ca, din luna mai2011, să îşi reia producţia la capaci-tate maximă.NUŞCA MOSOI,Director Comercial ALMIMOS SRL BUŞTENI„Într-o perioadă în care afacerile serestrâng, noi am reuşit să ne extin-dem, să creăm locuri de muncă noi şisă ne dezvoltăm afacerea”.NUŞCA MOSOI,Director Comercial ALMIMOS SRL BUŞTENI„Realizarea acestei investiţii a însem-nat pentru noi, foarte multă muncă,dar am beneficiat de un suport ex-traordinar din partea celor de la ADRSud-Muntenia. Au fost foarte multesituaţii în care am găsit împreunăsoluţii pozitive pentru eficienţaimplementării proiectului.”
  14. 14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14Regio în RomâniaÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI1.ÎN CADRUL DMI 4.3, VALOAREAINVESTIŢIILOR (LUCRĂRI DECONSTRUCŢII ŞI DOTĂRI) AFERENTERESTAURANTELOR DIN CADRULHOTELURILOR ESTE CONSIDERATĂELIGIBILĂ?RĂSPUNSAceste cheltuieli de investiţii sunteligibile pentru rambursare.2.GHIDUL SOLICITANTULUI PENTRUDMI 4.3 PRECIZEAZĂ CĂ AJUTORULNERAMBURSABIL ESTE DE 100%DIN CHELTUIELILE ELIGIBILE, FĂRĂA DEPĂŞI SUMA CUMULATĂ DE200.000 EURO ÎN ULTIMII TREI ANI.CARE ESTE CURSUL DE SCHIMB CESE VA APLICA PENTRU A VERIFICADACĂ VALOAREA FINANŢĂRIISOLICITATE, EXPRIMATE ÎN LEI ÎNCEREREA DE FINANŢARE,SE ÎNCADREAZĂ ÎN ACEASTĂ LIMITĂ?RĂSPUNSÎncadrarea în limita de minimisse va verifica în etapa precon-tractuală, utilizându-se cursulde schimb de 4,29 lei valabilpână la data de 30 iunie 2011.3.DUPĂ FINALIZAREA IMPLEMENTĂRIIUNUI PROIECT FINANŢAT PE DOMENIULMAJOR DE INTERVENŢIE 4.3,BENEFICIARUL POATE VINDE SPAŢIUL DEPRODUCŢIE CREAT?RĂSPUNSConform contractului de finan-ţare, beneficiarul se obligă să nuînstrăineze obiectele/bunurilefinanţate în cadrul proiectului,fie ele mobile sau imobile, darpoate ipoteca sau gaja obiecte-le/bunurile finanţate în cadrulproiectului, fie ele mobile sauimobile, în decursul perioadei deimplementare, exclusiv în scopulrealizării proiectului / obţineriiscrisorii de garanţie bancară, res-pectiv 3 ani după expirarea pe-rioadei de implementare a pro-iectului.4.PE PARCURSUL IMPLEMENTĂRIIUNUI PROIECT FINANŢAT ÎN CADRULDOMENIULUI MAJOR DE INTERVENŢIE4.3 BENEFICIARUL POATE MODIFICALOCUL DE IMPLEMENTARE?RĂSPUNSDacă proiectul prevede numaiachiziţionarea de bunuri,schimbarea spaţiului în carebeneficiarul desfăşoară activi-tatea pentru care acestea au fostachiziţionate este permisă doarcu notificarea prealabilă, în scris,a OI şi AM POR şi cu respectareaurmătoarelor condiţii:a) schimbarea spaţiului nueste de natură să afectezeîndeplinirea indicatorilor stabiliţiprin cererea de finanţare pentrumăsurarea atingerii rezultatelorşi obiectivelor proiectului;b) noul spaţiu se află în mediulurban (într-o localitate urbană),în România;c) în cazul închirierii nouluispaţiu, contractul de închiriereacoperă perioada de minim 3 anide la data finalizării implemen-tării proiectului sau fracţiunearămasă din această perioadă,în funcţie de momentul la careintervine schimbarea spaţiului.5.CHELTUIELILE CU PRIVIRE LAAUDITAREA PROIECTULUI SUNTOBLIGATORII ŞI TREBUIE INCLUSE ÎNVALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI?RĂSPUNSAceste cheltuieli nu sunt obliga-torii, dar sunt recomandate. Înplus, ele sunt eligibile pentru a firambursate, cu excepţia proiec-telor finanţate în cadrul uneischeme de ajutor de stat.6.ESTE OBLIGATORIU CA LA CEREREADE RAMBURSARE SĂ SE ANEXEZE ŞIRAPORTUL DE PROGRES?RĂSPUNSConform contractului de finanţa-re, raportul de progres se trans-mite trimestrial la OrganismulIntermediar responsabil şi numai este necesar ca acesta săînsoţească cererea de rambur-sare.Alte întrebări şirăspunsuri, la adresa:www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_INFOUtil pentru beneficiari
  15. 15. MAI 2011MAI 2011 15Interviu„CÂND ÎŢI PROPUI SĂ FACI UN PROIECT,TREBUIE SĂ TE GÂNDEŞTI CARE ESTE NEVOIA TA REALĂ”SUCCESUL UNUI PROIECTPORNEŞTE DE LA OFUNDAMENTARE REALISTĂ ABUGETULUI. CARE SUNT GREŞELILECE POT INFLUENŢA NEGATIVDERULAREA UNUI PROIECT ŞI CUCE EFECTE ÎN ACEASTĂ ETAPĂ?Toate greşelile care se fac într-o fazăde pregătire a cererii de finanţare serepercutează şi au impact direct asu-pra etapei de implementare a proiec-tului. Atunci când îţi propui să faciun proiect, trebuie să te gândeşticare este nevoia ta reală, să planificiactivităţile care te duc la îndeplini-rea ei, evaluând, în mod realist, cos-turile. Dacă pleci de la ideea că aivrea să faci un proiect şi te gândeşticare este suma disponibilă pen-tru finanţare şi ce ai putea să facisă primeşti acei bani, fără să ai unplan exact, atunci ideea de proiecteste eşuată din start. În orice caz,acest tip de abordare este exclus încazul proiectelor mari de investiţii.În cazul în care eşti o autoritatepublică şi derulezi o investiţie, atun-ci această fundamentare realistă numai depinde de tine, ci depinde deconsultant şi de proiectantul carepregăteşte studiul de fezabilitate şiproiectul tehnic. Cu toate acestea, şiîn acest caz poţi avea o contribuţie lao fundamentare corectă, pentru că,în timp ce investiţia propriu-zisă estedependentă de sumele prevăzute înstudiul de fezabilitate, mai există oserie de alte costuri, cum ar fi celenecesitate de consultanţă, de audit,de diverse studii, de publicitate, carepot fi corect estimate şi programatede către beneficiar. Riscurile apariţieiunor bugete nefundamentate sunt maimari în cazul unor beneficiari din zo-na privată, în cazul în care ei vin cu oabordare care nu urmăreşte decât săaducă fonduri pentru îmbunătăţireaunui business, fără a ţine cont, însă,de o nevoie reală.De obicei, problemele de buget se îm-part în două categorii. Pe de o parte,se poate calcula un buget subdimen-sionat, ceea ce înseamnă că oricecreştere de buget reprezintă o pre-siune asupra propriilor resurse finan-ciare ale beneficiarului, deoarece încadrul Regio nu avem voie să creştemvaloarea contractului. Pe de altăparte, putem întâlni o supradimen-sionare a bugetului, caz în care ben-eficiarul nu este afectat, aceastăsituaţie repercutându-se, însă, asu-pra programului, pentru că sunt mo-bilizate resurse către un beneficiarşi, implicit, se blochează finanţareaunor proiecte din lista de rezervă.Când vorbim despre supradimensio-nare nu vorbim despre acele economiicare se fac în urma licitaţiilor, ci de-spre diferenţe majore care pot fi gene-rate inclusiv de proiectantul care îşiInterviu cu Doina SURCELDirector General, Direcţia Generală Autorizare Plăţi Programe, MDRT
  16. 16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16ia o marjă de siguranţă foarte marepeste costurile estimate. Este bine caşi această marjă de siguranţă să fiecalculată în mod realist. Cheia estela beneficiar pentru că el, în relaţiacu proiectantul sau cu orice alt furni-zor de servicii, îşi poate lua măsuri,prin clauze contractuale, pentru cabanii, care în primă fază, înaintede rambursări, sunt ai lui, să nu fieirosiţi. Cel care finanţează toate cos-turile proiectului, într-o primă fază,este beneficiarul şi atunci el trebuiesă aibă grijă de propriile resurse. Nuputem exclude nici situaţia în care unbeneficiar poate să subdimensionezeun buget, tocmai pentru că beneficia-rul trebuie să asigure un avans pen-tru derularea proiectului. Beneficia-rul se întinde, într-un astfel de caz,atât cât îi permite bugetul estimat,dar acest lucru se repercutează totasupra lui şi a beneficiilor obţinute.CÂT DE DEPARTE AJUNGEFECTELE NEGATIVE ALE UNORERORI CARE SE FAC ÎN ETAPA DEPROIECTARE?Sunt lucruri care se pot corecta peparcursul implementării, dar existăanumite costuri. În momentul în carebeneficiarul semnează contractul,acesta trebuie să demonstreze cădispune de rezervele financiare pen-tru derularea proiectului până laprefinanţare şi rambursări. În clipaîn care începe să se deruleze efec-tiv proiectul şi apare necesitateaconcretă de finanţare, este nevoiede flux de capital. Acesta este mo-mentul în care poate apărea o pre-siune foarte mare în cazul în careacest flux nu poate fi asigurat. În ca-zul unei subdimensionări, beneficia-rul se găseşte în situaţia de a avea uncontract deja încheiat, fără posibili-tate de completare a bugetului, cuposibile lucrări suplimentare şi în im-posibilitatea de a asigura sumele ne-cesare pentru derularea activităţilorprogramate.Noi îi sfătuim pe beneficiari ca,după încheierea licitaţiilor, să ţinăo evidenţă a tuturor activităţilor, in-clusiv a costurilor, pentru a corelaaceste activităţi cu bugetul. Existăşi o tendinţă greşită a beneficiaru-lui de a crede că, dacă a obţinut lalicitaţii preţuri de achiziţie mai micidecât cele proiectate, poate conside-ra că se va baza, mai târziu, pe anu-mite economii. Este o falsă impresiedeoarece sumele rămase nu sunt une-le care să i se cuvină, în mod cert,beneficiarului şi, odată asumat uncontract, acesta nu se poate abatede la el.SE SPUNE CĂ UN MANAGERFINANCIAR POATE SĂ ÎNGROAPESAU SĂ SALVEZE UN PROIECT.DE CE ESTE ATÂT DE IMPORTANTĂALEGEREA PERSOANEI CARE SEOCUPĂ DE MANAGEMENTULFINANCIAR? TREBUIE SĂ FIE OPERSOANĂ CU EXPERIENŢĂ ÎNDOMENIUL FINANŢĂRILOR EUROPENESAU ESTE SUFICIENT SĂ FIEUN BUN CONTABIL?Riscurile ridicate de blocaj, indiferentde beneficiar, apar în clipa în careacesta trebuie să folosească resurseproprii şi atrase. De aceea, este obli-gatoriu să ştie cum să asigure fluxulde capital. Dacă beneficiarul mai areşi alte proiecte derulate în paralel şinu ştie cum să asigure necesarul fi-nanciar zilnic, atunci riscurile deeşec sunt ridicate. Cu toate acestea,este un lucru foarte simplu ca bene-ficiarul să ştie pe ce resurse finan-ciare poate conta şi ce costuri are,astfel încât să programeze eficientcheltuielile. Beneficiarul trebuie săştie, şi ar trebui să fie preocupatde acest lucru, cât anume poate săsupravieţuiască cu prefinanţarea şicu rambursările şi când trebuie săintervină cu resurse proprii sau cu îm-prumuturi. Avem beneficiari care suntfoarte conştiincioşi, care au apelat laserviciile unor experţi bancari care,în cadrul proiectelor, nu fac altce-va decât să asigure capitalul nece-sar pentru bunul mers al proiectului.Modalitatea de asigurare a resurselorpoate constitui o adevărată jongleriepentru orice beneficiar pentru cătot timpul există termene, scadenţefaţă de contractori, faţă de bancă,termene pentru cereri de rambursareetc. Toate acestea, în cazul în carenu există o minte limpede capabilă săle aşeze ordonat, pot fi uşor pierdutede sub control.De aceea am un foarte mare res-pect şi pentru contabilii din zonaautorităţilor publice locale. Aceştiase dovedesc a fi un fel de „factotum”,pentru că prezintă cunoştinţe în do-menii diverse, de la contabilitate şiproceduri de achiziţii publice, până laInterviu
  17. 17. MAI 2011MAI 2011 17Interviuexpertiza juridică necesară încheieriicontractelor. În organizaţiile mari,cele în care există specialişti pe fie-care palier, nu se creează o legăturăreală între departamente, o legăturăcare este foarte importantă atuncicând se implementează un proiect.De obicei, în zona privată, contabiliisunt cei care asigură managemen-tul financiar. Sunt oameni cu realecompetenţe şi aceasta deoarece oriceom de afaceri are grijă de banii săi.O altă variantă pentru asigurareamanagementului financiar într-oorganizaţie care implementează unproiect este firma de consultanţă.Există, însă, o reticenţă în a permitecuiva din afară accesul la datele decontabilitate care ţin de bucătăriainternă a unui beneficiar.Până la urmă, derularea din punctde vedere financiar a unui proiectînseamnă corectitudine, ordine şi oanumită disciplină.SE OBSERVĂ O MAI MARERIGUROZITATE ŞI REZULTATEMAI BUNE LA BENEFICIARII CARE AUDEJA O EXPERIENŢĂ ÎN DERULAREAUNOR PROIECTE CU FONDURIEUROPENE?Da, am constatat acest lucru şi, poate,şi din acest motiv, Regio este unul din-tre cele mai performante programe.Mulţi dintre beneficiarii noştri au fost,în trecut, beneficiari ai unor finanţăriPHARE. Au primit finanţări nerambursa-bile, au lucrat cu noi, ştiu cât de riguroşisuntem şi au devenit, la rândul lor,foarte disciplinaţi. Noi, laAutoritatea deManagement, nu ne mai lovim de situaţiiîn care să returnăm o cerere de ram-bursare pentru că este neconformă dintoate punctele de vedere. Este adevăratcă beneficiarii primesc şi un sprijin im-portant de la organismele intermediare,dar acestea au devenit, şi ele, foarteriguroase în urma experienţei pe careau acumulat-o. La nivelul anului 2011,noi nu mai suntem în situaţia de a re-spinge o cerere de rambursare în in-tegralitatea ei, iar acest lucru apareîn relaţia dintre noi şi organismul in-termediar. Luăm cazul unei cheltuielineeligibile - organismul intermediareste primul care sesizează că nu esteo cheltuială eligibilă şi, prin urmare, oreturnăm acestuia. O respingere maipoate să apară şi în condiţiile în caretrebuie să respectăm reguli de mini-mis sau reguli privind ajutoarele destat şi nu s-a respectat data începeriicheltuielilor eligibile. Într-un astfel decaz toate cheltuielile sunt considerateneeligibile. Erorile mai pot decurge şidin necunoaşterea clauzelor contrac-tuale. Mai avem încă beneficiari carecitesc anumite clauze contractualedoar atunci cînd se lovesc de ele. Dar,şi din greşeli se învaţă.MAJORAREA TVA, ANULTRECUT, DE LA 19% LA24% A CREAT DIFICULTĂŢI ÎNIMPLEMENTAREA PROIECTELOR?Având în vedere că TVA-ul aferentcheltuielilor eligibile este acoperitdin bugetul de stat şi se deconteazăbeneficiarului odată cu cererea derambursare, modificarea de TVA nu acreat probleme majore. Au fost doarcâteva demersuri de ordin admi-nistrativ-organizatoric în condiţiile încare a trebuit să încheiem un numărmare de acte adiţionale. S-a majorat,practic, valoarea de finanţare, ca ur-mare a modificării legislative, lucruce trebuia să fie evidenţiat în con-tract. Beneficiarii au făcut, la rân-dul lor, un efort pentru a susţine dinbugetele lor şi diferenţa de cinci pro-cente, până la prima cerere de ram-bursare aprobată. Avantajul, în ca-zul Regio, este acela că rambursareaTVA-ului se face la fiecare cerere deplăţi aprobată.CE ŢINTĂ EXISTĂPENTRU 2011 ÎN PRIVINŢAABSORBŢIEI FONDURILORALOCATE DIN FEDR?Ţinta noastră este aceea de a plăti,anul acesta, 486 de milioane de eu-ro, din Fondul European pentru Dez-voltare Regională. Este o ţintă care afost fixată pentru a reduce presiuneape anul 2013 când se suprapun celedouă reguli (n+2 şi n+3). Oricum, noinu suntem în situaţia de a avea sumedezangajate automat de ComisiaEuropeană. Până acum, raportat laţintele lunare, pentru primul semes-tru, mai avem circa 30 de milioane deeuro dintr-un total de 147. Beneficia-rii noştri sunt destul de activi şi vincu cereri de rambursări, ceea ce neface să credem că vom atinge ţintastabilită pentru anul acesta.Interviu realizat de Cătălina JINGOIUSFATURI PENTRU BENEFICIARI:Le recomand beneficiarilor aflaţi încă în faza de semnare a contracte-lor să acorde o mai mare atenţie clauzelor din contractele pe care le încheiecu proiectanţii şi constructorii. Să prevadă angajamente privind răspundereamaterială pentru prejudiciile create de către aceştia.Dreptul de proprietate intelectuală, pentru documentaţia oferită de proiec-tant, trebuie inclus în contract. Altfel, dacă doreşte să facă o corecţie maitârziu, beneficiarul nu poate interveni pe documentaţia care i-a fost furnizatăîn cadrul unui contract.Contractele de lucrări ar trebui să conţină clauze care să-i protejeze pebeneficiari şi care să le ofere posibilitatea de a rezilia un contract, fără aîntârzia un proiect.
  18. 18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18Investiţii şi progresCãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |FINANŢARE REGIOPENTRU COMPETITIVITATE PE PIAŢĂOFINANŢARE REGIO ACORDATĂ UNUIÎNTREPRINZĂTOR DIN JUDEŢULHARGHITA, CU TRADIŢIE ÎN EXPLOA-TAREA ŞI PRELUCRAREA LEMNULUI, AFĂCUT POSIBILĂ O INVESTIŢIE DECISIVĂPENTRU ASIGURAREA COMPETITIVITĂŢIIPE PIAŢĂ A BENEFICIARULUI, PRINSPORIREA CAPACITĂŢII DE LUCRU,SCĂDEREA COSTURILOR DE PRODUCŢIE ŞIDIVERSIFICAREA PALETEI DE PRODUSE.Societatea Pro Legno SRL din locali-tatea Gheorgheni, judeţul Harghi-ta, funcţionează pe piaţa lemnu-lui din anul 2004 şi a acumulatsuficientă experienţă în activita-tea de exploatare şi prelucrare alemnului, încât să îşi asigure o pre-zenţă constantă pe piaţa de profil.Reprezentanţii firmei au conştien-tizat că, pentru a-şi asigura suc-cesul, pe viitor, aveau nevoie deo investiţie în linia de producţie,aşa că, în anul 2008, au solicitat ofinanţare nerambursabilă, în cadruldomeniului major de intervenţie4.3, din Axa prioritară 4.Prin proiectul propus, firma ProLegno SRL a solicitat achiziţia uneilinii automate de debitat buşteni,formată din nouă componente. Con-tractul dintre Autoritatea de Mana-gement şi beneficiar a fost semnatîn data de 08 iulie 2009. Pe bazaacestuia, societatea din Harghita aprimit o finanţare FEDR în valoare deaproximativ 670.000 de lei, ceea cea reprezentat mai mult de jumătatedin valoarea totală a proiectului deutilare. Achiziţia efectivă de uti-laje s-a realizat în toamna anului2009, până la sfârşitul anului fiinddeja instalate noile capacităţi deproducţie şi instruit personalul carele deserveşte.Spre deosebire de vechea instalaţiecare era deservită de şase oamenipe fiecare schimb de lucru, noualinie automată de debitat buşteniare nevoie de un singur muncitor.Acest lucru asigură o eficientizare amodului în care este folosită forţade muncă în cadrul firmei, pen-tru că personalul astfel eliberat afost repartizat în alte sectoare deproducţie. Implementarea proiectu-lui Regio a însemnat şi crearea a şaselocuri de muncă în cadrul secţiei deproducere a paleţilor. Investiţia înutilaje i-a asigurat beneficiaruluio capacitate sporită de producţie,volumul de cherestea şi semi-fabricate livrate într-o lună fiindaproape triplu faţă de cel asigu-rat de vechile utilaje. Totodată,noua linie tehnologică a asigurat oscădere a costurilor de producţie cu5% până la 8%, în funcţie de tipulde produs, ceea ce contribuie la ocreştere a competitivităţii pe piaţăa firmei Pro Legno.Investiţia Regio a permis beneficia-rului şi diversificarea portofoliu-lui de clienţi. Astfel, dacă înaintede investiţie, societatea îşi valo-rifica 95% din producţie în judeţulHarghita, acum are contracte şiparteneriate cu firme din întreagaţară, dar şi cu clienţi externi. Expor-turile se realizează, cu precădere,în Austria şi Germania. În urmadotării cu linia automată de debitatbuşteni, cifra de afaceri a beneficia-rului proiectului Regio a crescut cu50%. În perioada următoare, firmaPro Legno intenţionează să caute onouă oportunitate de finanţare pen-tru o achiziţie de echipamente carei-ar permite sporirea capacităţii deproducţie până la 1.000 de metricubi, pe lună.FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIPROIECT:Diversificarea activităţii prin achiziţionarea uneilinii automate de debitat buşteniBENEFICIAR S.C. Pro Legno S.R.L.VALOAREA PROIECTULUI: 1.172.928 leiCONTRIBUŢIA UE: 670.244 leiCONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI 502.683 leiDATA ÎNCEPERII: 08.07.2009DATA FINALIZĂRII: 08.01.2010ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională CentruAUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
  19. 19. MAI 2011MAI 2011 19Turism de tranzitRegio în RomâniaElena OCEANU |Elena OCEANU |EXTINDEREA UNUI HOTEL BUCUREŞTEAN,POSIBILĂ CU O FINANŢARE REGIO DE 7,5 MILIOANE DE LEIUNA DINTRE CELE MAI AMPLEINVESTIŢII SUSŢINUTE PRINREGIO, ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTAREBUCUREŞTI-ILFOV, VIZEAZĂ EXTINDEREAUNUI HOTEL AMPLASAT ÎN CARTIERULMILITARI, LA IEŞIREA DIN CAPITALĂ,CĂTRE AUTOSTRADA A1, BUCUREŞTI- PITEŞTI.Iniţiatorul proiectului, omul de afa-ceri Radu Antonie, avea deja înproprietate un hotel cu o capaci-tate de 33 de locuri şi o rată anualăde ocupare de 65%. Extindereaspaţiului de cazare s-a impus ca onecesitate, în condiţiile în care zo-na s-a dezvoltat continuu, în ul-timii ani. Lângă hotel s-au construitmai multe clădiri de birouri, iarde-a lungul autostrăzii, în imediatavecinătate a capitalei, există dejamai multe parcuri industriale, ceeace a făcut ca hotelul să fie prefe-rat de numeroşi oameni de afaceriaflaţi în tranzit.Pentru acest proiect, cu o valoaretotală de circa 16,5 milioane de lei,în data de 30 octombrie 2009, afost semnat contractul de finanţarecare prevede o asistenţă financiarănerambursabilă de 7,49 de milioanede lei. Scopul proiectului este ex-tinderea hotelului Criss cu o nouăaripă care va avea 77 de camere,dotate cu echipamente la standardeeuropene şi clasificate cu trei stele.Noua construcţie va avea, totodată,un restaurant propriu şi o sală deconferinţe. La finalizarea proiec-tului, beneficiarul prognozează ocreştere a gradului de ocupare aunităţii de cazare, per ansamblu,dar şi o creştere a duratei medii asejururilor petrecute de clienţi înhotel.CONSTRUCTORSERIOS, TERMENESCURTATEÎn urma unei proceduri de achiziţie,beneficiarul proiectului a ales ofirmă cu experienţă în construcţiicivile şi industriale, un operatorcare a lucrat atât pe piaţa internă,cât şi pe cea externă. Contractul delucrări a fost semnat în data de 12ianuarie 2010, iar seriozitatea aces-tuia a contribuit în mod pozi-tiv la scurtarea terme-nelor de execuţie alucrărilor aferentenoului corp declădire. Lucrările propriu-zise audebutat, la începutul lunii martie2010, şi au avansat foarte repede.AVANS DE ŞASE LUNIÎn momentul de faţă, implementa-rea proiectului are un avans de celpuţin şase luni faţă de graficul deexecuţie, ceea ce îl determină pebeneficiar să afirme că investiţia sepoate finaliza în a doua jumătate aanului curent. În timp ce muncito-rii lucrează deja la finisajele inte-rioare şi exterioare ale clădirii, pro-prietarul hotelului este angrenat înurmătoarea etapă a investiţiei carevizează achiziţia de mobilier şi echi-pamente pentru utilarea noii aripi ahotelului.Între timp, au fost deja depuse şasecereri de rambursare, ultima dintreele fiind în curs de verificare, ceeace a permis beneficiarului asigurareacash-flow-ului necesar unei bunederulări a investiţiei.Muncitoriilucreazădeja lafinisajeleconstrucţieit d l i d77de camere vorforma noua aripă ahotelului Criss
  20. 20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20Soluţii pentru succesElena OCEANU |Elena OCEANU |Regio în RomâniaCOMPETITIVITATE ÎN VREME DE CRIZĂÎNTR-O PERIOADĂ DE CRIZĂFINANCIARĂ, CÂND FIRMELE SE CON-FRUNTĂ, MAI MULT CA ORICÂND, CUDIFICULTĂŢI CARE LE AMENINŢĂ ÎNSĂŞIPREZENŢA PE PIAŢĂ, ASIGURAREARESURSELOR MATERIALE ŞI FINANCIAREPENTRU MENŢINEREA COMPETITIVITĂŢIIS-A DOVEDIT A FI O PROVOCAREMAJORĂ.Pentru firma Term Serv Baia Mare,răspunsul la această provocare avenit sub forma unui proiect Regio,derulat în perioada iulie 2009-ianuarie 2010. Obiectivul a fost unulal paşilor mărunţi, dar hotărâţi,în sensul că, prin achiziţia de uti-laje de ultimă generaţie, specificedomeniului construcţiilor, firmabăimăreană şi-a propus să pătrundăpe piaţa construcţiilor, să îşi con-solideze această prezenţă, iar apoisă îşi îmbunătăţească poziţia prin-tre actorii mici de pe piaţă prin fo-losirea echipamentelor şi utilajelorachiziţionate în cadrul proiectului.Proiectul Regio implementat defirma Term Serv SRL a urmăritcreşterea capacităţii de prestăriservicii prin achiziţionarea a treiutilaje noi şi performante: un bul-doexcavator, un mini-încărcătorşi pompe pentru şape şi tencuieli.Bugetul alocat investiţiei a fost de713.801 lei, din care 419.882 de leiau reprezentat contribuţie FEDR laimplementarea proiectului. Con-tractul de finanţare a fost semnat îndata de 21.07.2009, cu o perioadăde implementare de şase luni.Dotarea cu utilaje moderne a avutca efect creşterea cotei de piaţăa beneficiarului, dar şi creareaunei stabilităţi financiare a firmeibăimărene, prin creşterea veni-turilor. Dintr-o altă perspectivă,investiţia a permis beneficiaru-lui să îşi asigure un nivel cres-cut de competitivitate pe piaţă.Contribuţia proictului Regio la dez-voltarea economică locală poate fievaluată şi prin prisma locurilor demuncă nou create. Prin proiectulRegio, firma Term Serv SRL s-a an-gajat să creeze opt noi locuri demuncă, obiectiv îndeplinit la fina-lul perioadei de implementare. Maimult, dezvoltarea activităţii firmeiTerm Serv a impus, după finaliza-rea investiţiei, angajarea a circa50 de muncitori pentru a răspundesolicitărilor de lucrări venite de pepiaţa locală şi regională.Achiziţionarea noilor utilaje a re-prezentat pentru societatea TermServ şi un important atu în relaţiacu concurenţii de pe piaţă. Avan-tajul competitiv asigurat de utila-jele achiziţionate s-a reflectat înreducerea costurilor şi termenelorde execuţie, ceea ce a permisscăderea preţurilor practicate subnivelul pieţei uşurând, astfel, ac-cesul firmei la contracte de lucrări.În consecinţă, volumul activităţiifirmei a crescut, la fel şi cifrade afaceri, timpul de execuţie alucrărilor a putut fi redus, iar cos-turile s-au diminuat inclusiv prineliminarea cheltuielilor cu închiri-erea de utilaje.50de muncitoriangajaţi în urmadezvoltăriiactivităţii firmei
  21. 21. MAI 2011MAI 2011 21Natură şi ştiinţăBani europeni în Uniunea EuropeanăINATURAESTE UNUL DINTRE CELE MAIMODERNE MUZEE DE ISTORIE NATURALĂDIN EUROPA, UN LOC APARTE CARE,GRAŢIE ÎMBINĂRII DINTRE TEHNOLOGIEŞI NATURĂ, OFERĂ O ALTĂ PERSPEC-TIVĂ DECÂT CEA CU CARE AM PUTEA FIOBIŞNUIŢI ÎNTR-UN MUZEU DE ACESTGEN. SITUAT ÎN ORAŞUL DORNBIRN,DIN REGIUNEA AUSTRIACĂ VORARL-BERG, MUZEUL SE RIDICĂASTĂZI PE LOCUL UNDE ÎN SECOLULAL XIX-LEA FUNCŢIONA O FABRICĂMECANIZATĂ, CU CIOCANE, TURBINEZGOMOTOASE ŞI INSTALAŢII HIDRAU-LICE. INATURA ESTE REZULTA-TUL UNEI INVESTIŢII DIN FEDR, ÎNVALOARE DE 105.000 DE EURO, ŞIARE LA BAZĂ UN CONCEPT CARE, ÎN2005, A PRIMIT PREMIUL MUZEELORAUSTRIECE.Vizitatorii vor putea experimentacunoaşterea şi descoperirea naturii,în patru habitate diferite şi vor fifascinaţi de progresele ştiinţei, cepot fi observate în cele şase sectoareale Centrului Ştiinţific. Secretelenaturii sunt prezentate cu ajutorula 40 de ecrane interactive care,prin cele mai moderne mijloacemedia, de la proiecţii la călătoriivirtuale, asigură accesibilitatea şiînţelegerea ştiinţelor naturii prinmaniera distractivă de prezentare aacestora.O excursie obişnuită începe cugaleria situată în holul de la intrare.O parte a galeriei este dedicatăfondatorului muzeului, SiegfriedFussenegger, şi activităţii sale decercetare desfăşurată în a douajumătate a secolului XX.Trecând în zona CentruluiŞiinţific, vizitatorul va parcurgeşase zone diferite, în careproiecţiile, jocurile interactiveşi călătoriile virtuale prezintămodul în care ştiinţa se dezvăluiepublicului vizitator.Munţii. Primul habitat este celal munţilor, unde există o înşiruirede oportunităţi pentru a descoperifrumuseţea Alpilor. O proiecţie la360 de grade simulează perfect forţaunei avalanşe, jocurile interactiveajută la o mai bună înţelegere anaturii, un perete pentru alpinismoferă provocarea unei ascensiunipe munte, o altă proiecţie oferăsenzaţiile unice ale panoramei carese înfăţişează în timpul unei plimbăripe creasta muntelui. Toate acestea,reunite, sunt în măsură să contribuiela o prezentare caracterizată deimpresii puternice.Pădurea. INATURA este un muzeuîn care cunoaşterea se bazeazăşi pe simţul tactil. Nenumăratelecategorii de exponate, cum ar fi oîntreagă colecţie de păsări de pradă,toate sunt acolo pentru a fi atinse.SPECTACOLUL NATURII, DESĂVÂRŞITCU AJUTORUL TEHNICII, ÎN DORNBIRN, AUSTRIADoru GHEORGHIADE |,Vizicunîn pfascpotalenata 4prinmedvirtînţemaaceOgaleOfoFcmopu
  22. 22. INATURA este aşezatîn mijlocul unui parc urban care seîntinde pe 25.000 de metri pătraţi, cugrădini splendide, specii de copaci dintoate cele patru colţuri ale lumii şiterase deschise în sezonul cald.ITALIAELVEŢIALIECHTENSTEINVORARLBERGGERMANIADornbirnLaculConstanţaBregenzBludenzTIROLInnsbruckwww.inforegio.rowww.inforegio.ro22Spectacolul naturiiŞi nu există nici măcar un geam desticlă între vizitatori şi o sumedeniede animale sălbatice împăiatecare pot fi atent observate. Copiii,dar şi adulţii pot, de asemenea,să exploreze vizuina de bursuc,construită special pentru INATURA.Pădurea este urmată de pajiştile cufluturi, proiectate într-o manierăoriginală, pe staţiile interactive.Insecte uriaşe şi fluturi vii, stupi dealbine şi cuiburi de viespi te cheamăsă le descoperi.Apa. La INATURA, te poţi afundaîn adâncurile apei fără să te atingăvreun strop de apă. O cascadă cuînălţimea de opt metri marcheazăintrarea în habitatul apei, iarun cinematograf subacvatic îiintroduce pe vizitatori în lumeafascinantă şi plină de neprevăzuta Lacului Constance. Un râu văzutprin geamuri de sticlă înfăţişeazăviaţa subacvatică, specifică râurilorşi fluviilor, iar două acvarii uriaşeprezintă diferite specii de peşti,caracteristice zonei în care se aflămuzeul.Natura şi oraşul. Oricât demult am fi tentaţi să credem că seresping una pe cealaltă, ideea denatură şi cea de oraş, în jurul căroraeste construit cel de-al patruleahabitat, se completează reciproc.La fiecare pas pe care îl facem,ca locuitori sau vizitatori ai unororaşe, întâlnim vieţuitoare cares-au adaptat existenţei urbane şitraiului alături de om. Nu ne-amputea imagina, de pildă, viaţa fărăanimale de companie. Împărţimuneori existenţa într-o locuinţăcu gândaci de bucătărie, molii şialţi «chiriaşi», total respingători.La INATURA putem observa acesteinsecte, în acţiune, într-o bucătărieconstruită special pentru ele.Neajunsurile vieţii urbane sunt,de asemenea, expuse în aceastăzonă, iar o analiză comparativă cuviaţa din alte metropole întregeşteprezentarea. La finalul turului prinmuzeul INATURA, pe vizitatori îiaşteaptă o surpriză: spectacolulastronomic care îi poartă într-ocălătorie către stele.Bani europeni în Uniunea EuropeanăBludenzFeldkirchDornbirnBregenzREGIUNEAVORARLBERGINATURALOCALIZARE Sursa: de.wikipedia.org
  23. 23. 23Baze de afaceriBani europeni în Uniunea EuropeanăMAI 2011MAI 2011VILNIUS, CAPITALA LITUANI-EI, ESTE LOCUL ÎN CARE ÎŞIDESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA MARI COM-PANII ŞI INSTITUŢII FINANCIARE, UNPUTERNIC CENTRU UNIVERSITAR ŞIINSTITUŢII ECONOMICE ŞI ACADEMICECU PREOCUPĂRI ÎN DOMENIUL ÎNAL-TEI TEHNOLOGII. ACESTE PREMISE AUFOST SUFICIENTE PENTRU CA, LA ÎN-CEPUTUL ANILOR 2000, SĂ FIE PUSEBAZELE UNUI AMBIŢIOS PROIECT DESPRIJINIRE A DEZVOLTĂRII MEDIULUIDE AFACERI, CU ACCENT PE RAMURADESTINATĂ TEHNOLOGIILOR DE ÎNALTĂCLASĂ.PUNCT DE ACCES CĂTRETEHNOLOGIE ŞI DEZVOLTAREParcul Tehnologic şi Ştiinţific SunriseValley a fost conceput ca o locaţiepentru afaceri de anvergură, caun punct de acces către serviciide înaltă clasă pentru investitorimari şi pentru IMM-uri, toateacestea contribuind la progresulştiinţific al Lituaniei. FundaţiaSunrise Valley este o organizaţienon-profit înfiinţată în 2003, cuscopul de a sprijini dezvoltareaînaltei tehnologii şi de a stimulaafacerile în acest domeniu, astfelîncât Vilnius să devină un oraş alştiinţei şi cunoaşterii, în care săfie promovate activităţi economicecare să contribuie la dezvoltareaştiinţifică a zonei. Iniţiatorii proiec-tului sunt Universitatea de Statdin Vilnius, Universitatea Tehnică,municipalitatea din Vilnius şi obancă privată. În rândul fondatorilorse înscriu şi câteva companii dindomeniile IT, telecomunicaţiilor şitehnologiilor laser.INFRASTRUCTURĂDE AFACERISunrise Valley a însemnat, într-oprimă etapă, construirea unui parctehnologic în interiorul campusuluicelor două universităţi. Teritoriul de2,4 hectare destinat acestui proiectse află în vecinătatea laboratoa-relor, a centrelor de cercetare, ainstitutelor şi auditoriumului de laUniversitatea de Stat din Vilnius şiUniversitatea Tehnică. În 2006, aînceput construirea infrastructuriide afaceri şi a spaţiului de birouripentru companiile locale şi inves-titorii străini. Pe o suprafaţă de6.300 de metri pătraţi a fostconstruită o clădire de birouri carepune la dispoziţia companiilor spaţiiintegrate. Investiţia a fost finalizatăîn octombrie 2008, iar beneficiarii aufost aleşi după criterii prestabilite.În prezent, 38 de mari companii îşiau sediul aici, plătind chirii modice.Companiile au primit birouri dotatecu toate cele necesare desfăşurăriiactivitaţii în condiţii moderne şiSUNRISE VALLEY, LABORATOR DE AFACERIÎN INIMA LITUANIEIElena OCEANUElena OCEANU ||
  24. 24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24Profesionişti în afaceriBani europeni în Uniunea Europeanăsunt deservite de o recepţie şi unsecretariat comun. Chiriaşii din noulsediu de afaceri au la dispoziţiesăli de protocol, o autoservire şibucătării bine echipate.Companiile beneficiază de consul-tanţă în afaceri pe probleme demarketing, planuri de afaceri,dezvoltarea afacerilor, planificarestrategică, resurse umane, etc.De asemenea, le este facilitataccesul la informaţii privindfinanţările specifice în domeniulinovării. Alte servicii oferitecompaniilor sunt cele care se referăla posibilităţile de comercializare atehnologiilor, auditul tehnologiilor,protejarea mărcilor înregistrateşi a managementului drepturilorintelectuale.FONDURI EUROPENEPENTRU SPRIJINIREAAFACERILORCa să atingă obiectivele pentru carea fost creat, Sunrise Valley nu numaică oferă o infrastructură modernăpentru afaceri, dar promoveazăservicii profesioniste pentru spriji-nirea afacerilor şi asigură legăturiîntre mediul economic şi cel aca-demic, creează contacte întrecompanii sau cu parteneri deoriunde din Lituania şi din lume.Pentru construirea infrastructuriide afaceri de la Vilnius, care aluat forma Parcului Tehnologic şiŞtiinţific Sunrise Valley, a existat unproiect finanţat cu peste 3 milioanede euro din fonduri structurale încadrul alocării financiare pentruLituania, perioada 2004-2006.Valoarea totală a proiectului SunriseValley depăşeşte 8,1 milioane deeuro, cofinanţarea fiind asiguratăde municipalitatea din Vilnius şi obancă comercială.PROIECT ETAPIZATSunrise Valley a fost proiectat să sedesfăşoare etapizat, pe o perioadăde 10-20 de ani, cu ajutorulfinanţărilor publice şi private.În viitorul apropiat, pentru aatrage investitorii, este proiectatăconstruirea unei infrastructuriadiacente parcului, cu spaţii desti-nate sportului şi recreării, cu centrecomerciale, cămine studenţeşti,sedii de bănci şi alte utilităţi. Toateaceste investiţii ar urma să fiederulate de dezvoltatori privaţi.În acelaşi timp, pentru a strângeşi mai mult relaţiile dintre lumeaacademică şi cea de afaceri, seurmăreşte transferarea sediilor maimultor facultăţi din zona centrală aoraşului Vilnius în interiorul ParculuiSunrise Valley.Mai multe informaţii despreproiect, pe site-ul:www.sunrisevalley.lt20.000de studenţi şi 1.000 decercetători şi profesoriîşi desfăşoară activitateaîn Parcul Tehnologicşi Ştiinţific dinVilnius.DOTĂRI ALE CENTRULUIDE AFACERIIncubator de afaceri(cu mobilier)Sistem de securitate cucomponentă de monitorizare videoParcare auto2 săli de conferinţăBucătării mici şi săli deîntâlnire, la fiecare etaj.
  25. 25. MAI 2011MAI 2011 25AgendăAUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.roCOMITETUL DE MONITORIZAREPENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.roORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, codpoştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgentia pentru Dezvoltare Regională BucureştiIlfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite:www.adrbi.rowww.regioadrbi.roMinisterul DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURICOMUNITARE PENTRU TURISM -organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.roORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONALANVERS, BELGIA, 17 MAI 2011„Săptămâna Tineretului”, ediţia 2011Capitală europeană a tineretului în 2011, oraşul belgianAnvers va găzdui o dezbatere cu tema „Tineret în acţiune” cu participareapreşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a comisarului european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret,Androulla Vassiliou, în prezenţa tinerilor şi experţilor pe probleme de tineret. Dezbaterea face parte din programul acţiunilorprilejuite de „Săptămâna Tineretului”, ediţia 2011. Printre temele abordate vor fi şi calitatea unei educaţii superioare,mobilitatea şi tranziţia pe piaţa muncii.BRUXELLES, BELGIA, 20 MAI 2011A cincea întâlnire plenară a Platformei de Cooperare „JEREMIE”Parteneriatul European pentru Resurse destinate Întreprinderilor Mici şi Mijlocii – JEREMIE - a luat fiinţă în octombrie 2005,la o reuniune la nivel înalt cu participarea şefilor de state, a reponsabililor regiunilor şi instituţiilor financiare. JEREMIE esteo iniţiativă susţinută de Comisia Europeană împreună cu Banca Europeană pentru Investiţii şi Fondul European de Investiţii,pentru dezvoltarea IMM-urilor prin facilitarea accesului la finanţări.BRATISLAVA ŞI KOSICE, SLOVACIA, 23-25 MAI 2011Întâlnire la nivel înalt pe tema unei mai bune absorbţii a fondurilor structuraledestinate populaţiei rome marginalizateCa parte a eforturilor sale de a promova utilizarea fondurilor UE, Comisia Europeană a lansat, în 2009, o serie de întâlnirila nivel politic înalt cu statele membre care au populaţii minoritare rome. În 2009, o astfel de întâlnire a avut loc înUngaria, iar în 2010, în România. Reuniunea are ca scop prezentarea resurselor disponibile pentru programe care să urmăreascăincluziunea socială a romilor şi impactul unor proiecte derulate cu acest scop.CLUJ, ROMÂNIA, 24 MAI 2011Seminar privind lansarea celui de-al treilea apel strategic de proiecte din cadrul Programuluide Cooperare Transnaţională Sud Estul EuropeiPe agenda evenimentului sunt dezbateri referitoare la temele strategice ale programului, manualul de implementare,declaraţia de interes şi ghidul pentru completarea acesteia. Apelul de proiecte a fost lansat în data de 28 aprilie 2011 şi va fideschis până pe 17 iunie 2011, având un buget alocat de 30 milioane de euro din FEDR, 8 milioane de euro din Instrumentulde Pre-Aderare (IBA) şi 1 milion de euro din Instrumentul European pentru Parteneriat şi Vecinătate (ENPI).DROBETA TURNU SEVERIN, ROMÂNIA, 26-27 MAI 2011Comitetul de Monitorizare al PORÎn cadrul întâlnirii vor fi prezentate următoarele: stadiul implementării Programului Operaţional Regional 2007 – 2013 cuevidenţierea gradului de absorbţie şi a măsurilor întreprinse pentru accelerarea implementării programului, detalii privindimplementarea Axei prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere”, stadiul dezbaterilor cureprezentanţii Comisiei Europene privind modificarea POR, stadiul implementării planurilor de evaluare ale programului pentruanii 2010 şi 2011. De asemenea, va fi supus aprobării membrilor Comitetului Raportul Anual de Implementare al programuluipentru anul 2010 şi modificarea Strategiei de Asistenţă Tehnică.
  26. 26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26Să mai şi zâmbim!Ai trecut prin România şi aivăzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne ofotografie pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro,noi o publicăm şicele mai reuşite vor fipremiate!ZOOM REGIOâPIESE7 Aşezaţi cele 7 figuri (toate şinumai ele - prima regulă), unalângă alta, fără suprapuneri(a doua regulă), în plan(regulă implicită), pentru aforma anumite figuri date,figuri cu valoare esteticăsau imagini stilizate deobiecte reale.INDICIU:cel puţin o formăgeometricăconexă şi celmult 13.
  27. 27. MAI 2011MAI 2011 27Să mai şi zâmbim!Descoperă SOLUŢIA CAREULUI de mai sus şi trimite-o până la1 iunie 2011 la adresa de e-mail revistaregio@tipogruppress.ro,cu menţiunea „Careul numerelor magice” împreună cu dateletale de contact şi participă la extragerea tombolei Regio.Poţi câştiga premii constând în materiale promoţionale Regio.CAREUL NUMERELORMAGICESOLUŢII REGIO12435678SOLUŢIA PATRULATERULUIDIN NUMĂRUL 3 AL REVISTEIRECNSTRUI IŢO36937 538 1439 2340 324150 4259 4368 4477 45Completaţi tabelul de mai joscu oricare număr naturalde la 1 la 81, astfel încâtsuma lor pe oricare liniesau coloană să fie 369.Numerele nu se repetă!Autoritatea de Management pentruPrograme Operaţionale Regionaletrebuie să împartă 17 proiecte cufinanţare europeană la trei ADR-uri,astfel:- 1/2 din totalul proiectelor - ADR 1- 1/3 din total - ADR 2- 1/9 din total - ADR 3Ştiind că cifra 17 nu se împarte exactla 2, 3 sau 9, pe ce principiu AM PORa reuşit să aloce primului ADR,9 proiecte, celui de al doilea ADR,6 proiecte şi celui de al treilea,2 proiecte?Resurse existăîntotdeauna!1+15+ ... = 3,14? ?Ω∆≥∏ ∞‰≠∑√
  28. 28. Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.roConţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului RomânieiInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: mai 2011

×