Revista Regio nr. 3

178 views
118 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
178
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
3
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Revista Regio nr. 3

  1. 1. INTERVIUDirector general AM PORnr. 3, aprilie 2011R E V I S T AGabrielFRIPTUCLUJ-NAPOCA,un pol de creştereperformantBani din Regio însprijinul tinerilorcu dizabilităţiIAŞI:Spitalul judeţean din Alexandria, reabilitat total prin RegioCentru şcolar pentru copii cu dizabilităţi,reabilitat la standarde occidentaleUNIVERSITĂŢILE DIN ROMÂNIAse dezvoltă cu fonduri RegioBUZĂU:
  2. 2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Doru GHEORGHIADEREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADECORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEAGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGUREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.5840 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.roREGIO ÎN SLUJBA CETĂŢEANULUISărăcia, ca flagel, afectează unnumăr aproape inimaginabil decetăţeni din spaţiul european.Statisticile ne arată că, în ţărilemembre UE, 80 de milioane deoameni se află în pragul sărăciei,mai dramatic fiind faptul că unsfert din totalul lor sunt copii.Analizele care au condus la astfelde constatări au stat la baza unoracţiuni convenite de oficialii dela Bruxelles, iar instrumentul deluptă contra sărăciei a luat for-ma Platformei europene de com-batere a sărăciei şi excluziuniisociale. Ca parte componentăa Strategiei Europa 2020, acestdocument programează acţiunice vor contribui la atingereaţintei UE de a reduce, în decur-sul unui deceniu, cu cel puţin 20de milioane, numărul cetăţeniloraflaţi la limita sărăciei. Ca şimodalitate de acţiune, comba-terea sărăciei şi a excluziuniisociale rămâne atributul gu-vernelor naţionale, în timp cerăspunderea asumată de UniuneaEuropeană este aceea de a iden-tifica bune practici şi de a pro-mova învăţarea reciprocă, de aelabora norme aplicabile la nive-lul UE şi de a asigura finanţareanecesară. Printre acţiunile carevor fi necesare se numără şi omai bună utilizare a fonduriloreuropene pentru sprijinirea in-cluziunii sociale şi combatereadiscriminării, dar şi creştereainvestiţiilor în inovaţii cu carac-ter social care ar putea consti-tui soluţii reale pentru o Europăcare iese din criză. În acest con-text, exemplele de bună practicăle putem identifica în experienţadeja căpătată de guvernelefiecărui stat membru în imple-mentarea unor politici socialeeficiente, experienţă dobândită,în mare măsură, odată cu deru-larea programelor finanţate dinfonduri structurale.În România, cel mai performantprogram este Regio, în ceea cepriveşte absorbţia fondurilor. Cuo componentă socială care arealocat 15 % din bugetul total alprogramului, Regio contribuiedeja la creşterea gradului de in-cluziune socială. Fie că vorbimdespre categorii defavorizatecărora li se facilitează acce-sul pe piaţa muncii ori la ser-vicii educaţionale, fie că vorbimdespre soluţii inovatoare careau ca rezultat integrarea socialăa persoanelor defavorizate, fiecă, în ultimă instanţă, vorbimdespre accesul la servicii medi-cale decente, toate sunt circum-scrise unui obiectiv final de com-batere a excluziunii sociale şisărăciei. În paginile revistei defaţă sunt selectate doar câtevadintre modelele de bună practicăîn ceea ce priveşte modul în careadministraţia publică centrală şilocală au înţeles să utilizeze fon-durile structurale disponibile înslujba cetăţeanului.Cătălina JINGOIUwww.inforegio.ro
  3. 3. APRILIE 2011APRILIE 2011 3UNIUNEA EUROPEANĂ AZI02 Regio în slujba cetăţeanuluiREGIO ÎN ROMÂNIA04 Bani din Regio în sprijinul tinerilorcu dizabilităţi din Iaşi06 Centru şcolar pentru copii cu dizabilităţi,reabilitat la standarde occidentaleîn Buzău08 Universităţile din România sedezvoltă cu fonduri Regio11 Reabilitarea Colegiul Tehnic „RemusRăduleţ” din Braşov, o investiţie de14,77 milioane de lei12 Spitalul Judeţean de Urgenţă dinAlexandria, reabilitat total prin Regio14 Întrebări şi răspunsuri15 Preocupări pentru viitorul bugeteuropean destinat RomânieiINTERVIU cu Gabriel Friptu,director general AM POR18 Cluj-Napoca, un pol de creştereperformant20 Reprezentanţii mediului academic dezbato temă strategică: viitorul politicii decoeziuneBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ22 Transportul ecologic cucereşte oraşul turisticFunchal din Madeira24 Fira de Barcelona – un complex expoziţionalde anvergură mondială25 AGENDĂ26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!Sumar
  4. 4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4BANI DIN REGIO ÎN SPRIJINUL TINERILORCU DIZABILITĂŢI DIN IAŞICENTRUL SOCIAL EDUCATIV PENTRUPERSOANE CU DIZABILITĂŢI DINIAŞI, REZULTAT AL UNEI INVESTIŢII DECIRCA 3,49 MILIOANE DE LEI, ESTEPRIMUL PROIECT REGIO FINALIZAT ÎNACEST JUDEŢ.Apărut ca rezultat al responsabili-tăţii sociale pe care ConsiliulJudeţean şi instituţiile specializatedin subordine şi-o asumă faţă de per-soanele marginalizate social, Centrulrăspunde nevoii de servicii alterna-tive care asigură incluziunea socialăa persoanelor cu dizabilităţi psihiceşi mentale. Finanţarea acordată încadrul Regio a fost solicitată pen-tru reabilitarea completă a unuipavilion care găzduieşte activitateaunui centru multifuncţional. Unadintre componentele activităţiiCentrului este cea destinată tineri-lor cu handicap care au la dispoziţietrei ateliere ocupaţionale în cadrulcărora lucrează şi socializează zilnic.Cealaltă componentă este unainstructivă, destinată asistenţilorpersoanelor cu handicap, care vorurma cursuri de perfecţionare pen-tru a înţelege mai bine nevoile celorpe care îi îngrijesc.CENTRU DE ZI PENTRU25 DE BENEFICIARIInaugurat la finele lunii noiembrie2010, aşezământul funcţionează,deocamdată, la nivelul centruluide zi, având în momentul de faţăun număr de 25 de beneficiari, per-soane provenite din mediul fami-lial. Tinerii sunt din municipiul Iaşi şidin comunele Holboca şi Tomeşti.Zilnic, cei 25 de beneficiari facnaveta la centrul din cartierulGalata cu două microbuze de caredispune unitatea. Transportul estegratuit ca, de altfel, toate celelal-te activităţi, excepţie făcând masazilnică, asigurată de familii printr-ocheltuială de 6 lei pe zi.Aşezământul social educativ dispunede trei săli-atelier unde, în decur-sul celor aproape opt ore petrecutezilnic în Centru, tinerii fac împleti-turi, coşuri cu flori, origami, goble-nuri, măşti şi bijuterii din lemn.Activităţile s-ar putea diversifica, înperioada imediat următoare, pentrucă responsabilii centrului şi beneficia-rii şi-au propus să amenajeze o livadăproprie şi un solar cu flori ornamen-tale.„Cunoştinţele de specialitate,în agronomie şi horticultură,pe care unii dintre beneficia-rii noştri le au, ca absolvenţi aiunor facultăţi de profil, ne vorajuta foarte mult laamenajarea şi întreţinereapomilor şi florilor. Fructele levom folosi pentru cantinaproprie, dar le vom trimite şicelor două centre de plasamentdin apropierea noastră. Dinflori, tinerii vor faceornamente pentrubeneficiari externi”,ne-a declarat GetaDumitrachi,directoarea CentruluiSocial-Educativpentru Persoanecu DizabilităţiIaşi.Regio în RomâniaCãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |Responsabilitate socialămente pentruficiari externi”,declarat Getarachi,oarea Centrului-Educativu Persoaneabilităţi
  5. 5. APRILIE 2011APRILIE 2011 5Regio în RomâniaŞI-AU DUS CREAŢIILELA EXPOZIŢII CUVÂNZAREÎn mai puţin de o jumătate de an decând funcţionează Centrul activi-tatea social-educativă a început săse concretizeze. Mai întâi, benefi-ciarii, împreună cu o parte din in-structori, au participat la mai multeexpoziţii cu vânzare. Sumele, modi-ce, dar încurajatoare, obţinute dinvânzarea produselor urmează să fiefolosite pentru achiziţionarea de noimateriale necesare activităţilor dinatelier. Ieşirea cu produse proprii laexpoziţii cu vânzare nu a reprezen-tat singura activitate prin interme-diul căreia centrul şi rezidenţii săis-au prezentat publicului.În luna martie, la standul amena-jat într-un mall din oraş, şase dintrebeneficiari au confecţionat o miede cocori din carton colorat carevor merge, prin intermediul uneifundaţii, la Ambasada Japoniei de laBucureşti. Nici cifra şi nici simbolulnu au fost alese întâmplător pen-tru că, în tradiţia niponă, cei o miede cocori confecţionaţi prin tehnicaorigami pot îndeplini o dorinţă.SPRIJIN DE LA O.N.G.-URIÎn cele patru luni de la deschidereacentrului social-educativ, condu-cerea acestuia a reuşit să atragă in-teresul mai multor fundaţii cu careau fost încheiate parteneriate pen-tru sprijinirea tinerilor beneficiari.Un ONG partener s-a oferit să creezeun site cu vânzare online pentru ex-ponatele realizate de tinerii cudizabilităţi, iar altul să ajute la in-tegrarea tinerilor pe piaţa muncii.Astfel, 12 beneficiari vor urmacursuri de perfecţionare în mese-rii care se potrivesc abilităţilorşi aptitudinilor lor, iar, la final,vor fi sprijiniţi să îşi găsească oslujbă cu normă întreagă sau cujumătate de normă.Educaţie şi incluziuneCURSURI PENTRUPĂRINŢIÎn această perioadă, personalulcentrului din Iaşi se preocupăsă identifice asistenţii personalicare vor participa la cursuri deperfecţionare. Este vorba, îngeneral, despre părinţi sau alterude apropiate tinerilor cu han-dicap, angajaţi de Primăria Iaşisau de administraţiile localedin restul judeţului ca asistenţipersonali. Se preconizează caprima serie de cursanţi să fieşcolarizată în perioada mai-iunie2011. Printre beneficiari ar puteafi chiar părinţii tinerilor aflaţi încentrul de zi.truUn Oun spondizategrAstfcslujum
  6. 6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6Regio în RomâniaTrei proiecteOINIŢIATIVĂ AFLATĂ ÎN IMPLEMEN-TARE LA BUZĂU VA CREA, PENTRUSUTE DE ELEVI CU NEVOI SPECIALE, DINJUDEŢ ŞI DIN ŢARĂ, UN CADRU ADECVATEDUCAŢIEI INCLUZIVE. INTENŢIAAUTORITĂŢILOR JUDEŢENE ESTE ACEEADE A CREA UN ANSAMBLU INTEGRAT,ÎN CARE COPIII CU DIZABILITĂŢI SĂSE POATĂ PREGĂTI PROFESIONAL, LASTANDARDE OCCIDENTALE.Pentru îndeplinirea acestui obiectiv,Consiliul Judeţean Buzău a obţinutfinanţare europeană prin programulRegio pentru trei proiecte, carevizează tot atâtea unităţi deînvăţământ special pe care Consiliulle are în subordine. Este vorba despreextinderea clădirilor de la CentrulŞcolar de Educaţie Incluzivă Buzău(C.S.E.I.) şi Liceul pentru Deficienţide Vedere, proiecte pentru care s-ausemnat contractele de finanţare înoctombrie2010,respectivdecembrie2010, şi extinderea clădirii ŞcoliiSpeciale nr.2 pentru Hipoacuzici,proiect al cărui contract de finanţarea fost semnat în februarie 2011.Consiliul Judeţean susţine acesteinstituţii de învăţământ, pentru aasigura un cadru propice procesuluieducaţional destinat copiilor şitinerilor cu nevoi speciale.COPII MULŢI,SPAŢIU INSUFICIENTProiectele comune de la Buzău audemarat după ce autorităţile dinînvăţământul local au constatat căincinta în care funcţiona CentrulŞcolar pentru Educaţie Incluzivănu mai putea face faţă cerinţelorunei activităţi educaţionale în rân-dul copiilor cu nevoi speciale. După2005, numărul de elevi a crescutprogresiv ajungând, în 2009, la 225de elevi, cu vârste cuprinse între 7şi 18 ani, incluşi în toate ciclurilede învăţământ. Spaţiul de acum cu-prinde 20 de săli de clasă, dintrecare: trei transformate în ludotecă,un laborator de informatică, unlaborator de alimentaţie publică,un laborator de kinetoterapie,şapte laboratoare TTL (TerapiaTulburărilor de Limbaj), un cabinetde psihodiagnoză, o bibliotecă cu16.000 de volume, un cabinet medi-cal şi un teren de sport. Starea in-frastructurii de la C.S.E.I. este multsub standardele europene în ceea cepriveşte asigurarea calităţii şi acce-sul la educaţie a copiilor şi tinerilorcu „cerinţe educative speciale”.ALŢI 325 DE ELEVI EXTERNIÎNVAŢĂ LA C.S.E.I.Cei 225 de elevi din toată ţarainterni la C.S.E.I. Buzău, suferă dediverse afecţiuni psihice, precumsindromul Down, autism, ADHD,epilepsie sau alte tulburări de com-portament. Alţi 325 de elevi cucerinţe educative speciale, careînvaţă la alte şcoli din Buzău, sunt înresponsabilitatea C.S.E.I. în ceea cepriveşte alocarea de hrană sau spri-jin al profesorilor itineranţi care sedeplasează la şcolile frecventate deelevi cu probleme speciale.Prin implementarea proiectului Regiode la Centrul Şcolar de EducaţieIncluzivă se creează o infrastructurăşcolară modernă, se îmbunătăţeştecalitatea procesului educaţionalcorespunzător cerinţelor psihope-dagogice şi se creează un cadruadecvat pentru educaţie, în condiţiide siguranţă. În plus, proiectulurmăreşte să dezvolte relaţia cumediul de afaceri, prin creareaunei baze de practică în raport cunevoia de forţă de muncă identifi-cată pe piaţa muncii. Pentru re-zolvarea problemei de spaţiu, va ficonstruit un nou corp de clădire, ali-pit de şcoala veche, iar la parter vafuncţiona o centrală termică pro-prie care va reduce costurile deîntreţinere ale Centrului.Doru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |CENTRU ŞCOLAR PENTRU COPII CU DIZABILITĂŢI,REABILITAT LA STANDARDE OCCIDENTALE ÎN BUZĂU
  7. 7. 7Regio în RomâniaIniţiativă complexăAPRILIE 2011APRILIE 2011La Liceul pentru Deficienţi deVedere, proiectul prevede ex-tinderea clădirii şi instalarea uneicentrale termice proprii. De ase-menea, se vor construi şi utila cabi-netele de recuperare-compensareşi de psihodiagnoză. Pentru ŞcoalaSpecială de Hipoacuzici se va utilaun cabinet de logopedie şi o sală delectură. Directoarea Liceului pen-tru Deficienţi de Vedere, AdrianaLeca, spune că la unitatea deînvăţământ pe care o conduce suntşcolarizaţi elevi cu probleme speci-fice din toată ţara. Acum, în liceuînvaţă 125 de elevi din Buzău şi dinalte 30 de judeţe din ţară.Adriana Leca declară că, aici, chiarşi studenţii care se pregătesc să lu-creze în sistem pot face practică:„Ne adresăm inclusivelevilor din liceelepedagogice şi studenţilor dela facultăţile de profil, învederea realizării practiciiîn acest centru de terapie şitimp liber, aşa cum l-amnumit noi”.de elevi, din Buzău şi din ţară,beneficiază de sprijinulCentrului Şcolar de Educaţie IncluzivăBuzău550LICEUL PENTRUDEFICIENŢI DEVEDERE ŞI ŞCOALAPENTRU HIPOA-CUZICI, INCLUSEÎN PROGRAMAlte două şcoli pentru elevicu nevoi speciale, aflate înimediata vecinătate, sunt in-cluse în două proiecte Regiodistincte şi vor beneficia demodernizări, sub titulatura„Extindere clădire cu dotărilecorespunzătoare şi moderniza-re utilităţi la Liceul pentruDeficienţi de Vedere Buzău” şi„Extindere clădire cu dotărilecorespunzătoare şi moderniza-re utilităţi la Şcoala specialănr.2”.Cel de-al treilea proiect denumit„Extindere clădire cu dotărilecorespunzătoare şi modernizareutilităţi la Şcoala specială nr.2”prevede reabilitarea şcolii pentruHipoacuzici Buzău. După semnareacontractului, în 18 februarie 2011,iniţiatorii se pregătesc de lansareaproiectului.Mirela Oprea, director-executiv încadrul Consiliului Judeţean Buzău,declară:„Noi menţinem ritmuldin graficul de derulare aactivităţilor, astfel încâtproiectele să fie realizateîn termenele din contract.La Centrul Şcolar pentruEducaţie Incluzivă lucrărileau început în luna martie,în timp ce, la Liceul pentruDeficienţi de Vedere,procedura de achiziţietocmai a fost finalizată.”
  8. 8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8Regio în RomâniaInvestiţii în şcoliElena OCEANU |Elena OCEANU |UNUL DINTRE CELE MAI AMBIŢIOASEPROIECTE, PROPUSE DE INSTITUŢIILEDIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR DINROMÂNIA ŞI DEZVOLTATE CU FONDURISTRUCTURALE ALOCATE PRIN REGIOAPARŢINE UNIVERSITĂŢII „DUNĂREADE JOS” DIN GALAŢI, FACULTATEA DEŞTIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR.Implementat de o echipă de 25 despecialişti din cadrul instituţiei -profesori, asistenţi, responsabilidin departamentul financiar etc.- proiectul va asigura, la final,o bază modernă de cercetare şipractică pentru studenţi, viitoriingineri în industria alimentară,şi va servi, totodată, drept bazăpentru studii aplicate cu beneficiarifinali din rândul producătorilordin industria alimentară. În modconcret, finanţarea va fi utilizatăpentru achiziţia unui număr de71 de echipamente tehnologice,care vor utila trei staţii pilot,parte a platformei de cercetarea Universităţii gălăţene. Cele treistaţii pilot - de carne, de lapte şide bere - au existat şi înainte de1989, iar activitatea desfăşurată încadrul lor a fost de mare interes şiutilitate pentru studenţi şi pentruprofesorii lor. În timp, utilajeledepăşite tehnic nu au mai corespunsactivităţii de cercetare, astfel că,pentru a ţine pasul cu inovaţiatehnologică, Facultatea de Ştiinţă şiIngineria Alimentelor avea nevoie deo reutilare a celor trei staţii. Practic,odată încheiată investiţia, studenţiişi profesorii lor vor putea desfăşuraactivităţile practice necesarepregătirii viitorilor absolvenţi, chiarîn incinta facultăţii. Cele trei staţiipilot vor fi utilate la standardeeuropene de siguranţă alimentarăşi vor fi complet automatizatepentru a simula întocmai procesultehnologic dintr-o fabrică. Dealtfel, marele avantaj pe care îladuce această investiţie este acelacă echipamentele de cercetaresunt superioare celor aflate încele mai bine dotate fabrici deproducţie alimentară din România.Primele utilaje achiziţionate vor fiutilizate pentru staţia de carne - oafumătoare şi o maşină de umplut.Totodată, au fost achiziţionatedouă echipamente de cercetare:o instalaţie de extracţie cu fluidesupercritice, livrată din Austria, şi oinstalaţie de tratament la presiuneînaltă (până la 10.000 de bari), unicăîn România în momentul de faţă. Înluna aprilie, echipa de implementarea proiectului va demara procedurade achiziţie publică pentruechipamentele necesare în staţiade lapte, iar la sfârşitul anului vor fiachiziţionate echipamentele pentrustaţia de bere.Printre rezultatele preconizate aleproiectului se află creşterea ponderiiactivităţii practice în pregătireastudenţilor şi, prin urmare, o maibună integrare a viitorilor absolvenţipe piaţa muncii.TEHNOLOGII MODERNE PENTRU PRACTICĂ ŞI CERCETARE LAFACULTATEA DE ŞTIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR DIN GALAŢIPentru instituţiile de învăţă-mânt superior din România,existenţa unui domeniu priori-tar de finanţare în cadrul Regio,destinat infrastructurii educa-tive, a creat oportunităţi ex-traordinare de dezvoltare, cueforturi financiare minime dinpartea celorlalţi contributori -bugete locale şi de stat - şi cu oimplicare activă la nivel mana-gerial, care a responsabilizatreprezentanţii mediului uni-versitar în raport cu rolul lorîn dezvoltarea infrastructuriieducative. Dotarea facultăţilorcu echipamente didactice şi decercetare, construirea de cam-UNIVERSITĂŢILE DIN ROMÂNIA
  9. 9. APRILIE 2011APRILIE 2011 9Regio în RomâniaPerformanţă în educaţieSTUDENŢII DE LA DREPT VOR AVEACONDIŢII CARE RIVALIZEAZĂ CU CELEDIN MARILE CENTRE UNIVERSITARE ALELUMII.Pentru cei peste 2.500 de studenţiai Facultăţii de Drept şi ŞtiinţeAdministrative din Craiova, viitorulanunţă o schimbare majoră acondiţiilor în care îşi vor desfăşuraactivitatea universitară. Cursanţiivor dispune de spaţii de lucrugeneroase, de săli de curs moderne,de laboratoare şi spaţii de recreere.Noul sediu al facultăţii, preconizata fi cel mai modern din ţară, va firealizat pe o suprafaţă de circa10.000 mp. Proiectul prevedeamenajarea unui sediu cu pasarelă desticlă, de patru etaje plus demisol,construit în jurul unui atrium. Sediulva găzdui o sală de sport cu vestiareşi saună, la demisol şi un birou derecepţie şi cinci săli de curs, la parter.Distribuirea sălilor de curs se vaface şi la etajul unu, în jurulunei aule de 300 delocuri, o parte dinspaţiu urmânda fi rezervat amenajării unei sălipentru servit masa. Spaţiile de laurmătoarele trei etaje ale clădiriivor fi împărţite între săli de curs,laboratoare şi birouri pentrucadrele universitare. Parte aaceluiaşi ansamblu, noua bibliotecăuniversitară va fi amenajată pe loculfostei cantine Mecanica, sub formaunei clădiri îmbrăcate în panouridin sticlă groasă serigrafiată.Noua bibliotecă va dispune desăli de lectură şi de un depozit depusuri şi spaţii pentru activită-ţile didactice, moderniza-rea utilităţilor, accesibilizareaspaţiilor pentru persoane cudizabilităţi, toate reprezintăactivităţi care pot fi susţinutefinanciar de Regio, prin inves-tiţii complementare celor re-alizate din bugetele de stat şilocale. În acest număr ne-ampropus să vă prezentăm douădintre proiectele în derulareiniţiate de universităţi dinRomânia, proiecte care, odatăfinalizate, vor oferi un plus deconfort şi condiţii necesarepentru creşterea performanţeiîn educaţie.SE DEZVOLTĂ CU FONDURI REGIOÎN INIMA OLTENIEI SE CONSTRUIEŞTE CEL MAI MODERN SEDIUUNIVERSITAR DIN REGIUNE
  10. 10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10Regio în RomâniaSoluţii pentru viitorcarte la standarde internaţionale,răspunzând mult mai bine nevoilorde lectură şi studiu ale studenţilor.Campusul universitar va mai includedouă terenuri de sport în aer liberşi o sală de sport acoperită, alei şispaţii verzi, precum şi o zonă deparcare.CINCI ANI DE MUNCĂSUSŢINUTĂResponsabilii Facultăţii de Drept şiŞtiinţe Administrative „Nicolae Titu-lescu” din Craiova au început să lu-creze la proiectul noului sediu încădin anul 2008. Valoarea investiţieia fost proiectată, de la bun în-ceput, pe măsura standardelor ridi-cate de confort şi accesibilitate pecare le oferă noul sediu. Vesteabună a obţinerii unei finanţări Re-gio a venit în anul 2009 pentru ca,în luna septembrie a aceluiaşi an, săfie semnat contractul de finanţare.Valoarea proiectului este de 60,76de milioane de lei, din care 41,31reprezintă finanţare din FEDR. Dupăo perioadă destinată achiziţieipublice de lucrări, prelungită caurmare a contestaţiilor apărute,firma desemnată să se ocupe deconstrucţie a deschis şantierul învara anului trecut. Au apărut, însă,şi o serie de elemente neprevăzute,cum ar fi schimbarea soluţiilor teh-nice proiectate pentru fosta cantină,care ar urma să fie transformată înbibliotecă.SCHIMBĂRI DE SOLUŢIILa începerea lucrărilor de demolareparţială, constructorii au descoperitcă o parte a structurii de rezistenţănu ar fi reuşit să susţină nouaconstrucţie. Ca urmare, s-a impusschimbarea soluţiei tehnice deconsolidare a imobilului, ceea cea extins perioada lucrărilor cu altedouă luni. Conform calendarului,execuţia noului sediu se va încheiaîn primul trimestru al anului 2013,urmând ca până atunci să se facă şiachiziţia de mobilier şi echipamenteIT. În mod cert, primii studenţi carevor păşi în noul sediu al Facultăţii deDrept şi Ştiinţe Administrative vor ficei incluşi în planul de şcolarizaredin anul universitar 2013-2014.FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIPROIECT:Reabilitare campus universitar complexmecanică - lucrări de schimbare de destinaţie acantinei în bibliotecă, extindere clădire pentruasigurarea de spaţii de învăţământ şi facilităţiconexe, Craiova - str. Calea Bucureşti, nr. 107DBENEFICIAR: Universitatea din CraiovaVALOAREA PROIECTULUI: 60.765.437 leiCONTRIBUŢIAUNIUNII EUROPENE41.310.425 leiCONTRIBUŢIAGUVERNULUI ROMÂNIEI15.416.194 leiCONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI 4.038.819 leiDATA ÎNCEPERII PROIECTULUI 29.09.2009DATA FINALIZĂRII PROIECTU-LUI29.03.2013ORGANISM INTERMEDIAR:Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest OlteniaAUTORITATEDE MANAGEMENTMinisterul Dezvoltării Regionaleşi Turismului
  11. 11. APRILIE 2011APRILIE 2011 11Regio în RomâniaREABILITAREA COLEGIUL TEHNIC „REMUS RĂDULEŢ”DIN BRAŞOV, O INVESTIŢIE DE 14,77 MILIOANE DE LEICOLEGIUL TEHNIC „REMUSRĂDULEŢ” DIN MUNICIPIUL BRAŞOVVA DEVENI O ŞCOALĂ CARE VA ÎNDEPLINITOATE STANDARDELE EUROPENE PRINTR-UNPROIECT REGIO. VALOAREA TOTALĂ APROIECTULUI ESTE DE 14,77 MILIOANEDE LEI DIN CARE 12,83 SUNT FONDURINERAMBURSABILE. CONTRACTUL A FOSTSEMNAT ÎN LUNA IULIE ŞI ARE O PERIOADĂDE IMPLEMENTARE DE 28 DE LUNI.Cererea de finanţare pentru reabili-tarea Colegiului din Braşov prevedeîmbunătăţirea calităţii infrastruc-turii educaţionale pentru a asigu-ra un învăţământ la standarde eu-ropene. Proiectul, intitulat „Reabi-litare, dezvoltare şi modernizareCampus pentru învăţământul pro-fesional şi tehnic Colegiul «RemusRăduleţ»” din Braşov şi susţinutdin Fondul European pentru Dez-voltare Regională cu aproximativ10,51 milioane de lei, este finanţatîn cadrul domeniului major deintervenţie 3.4 al Regio, domeniudestinat reabilitării infrastructuriieducaţionale.MODERNIZARE COMPLETĂLiceeniicaresuntcazaţiîninternatulColegiului vor beneficia, la finalullucrărilor de reabilitare, de condiţiimult mai bune. Camerele urmeazăsă fie dotate cu duşuri şi grupurisanitare şi, suplimentar, se vor creaspaţii noi destinate studiului indi-vidual. În cadrul aceluiaşi proiect,spaţiile destinate activităţii şcolareşi aflate în corpul B al Colegiului -săli de curs, laboratoare şi ateliere- vor fi complet reabilitate şi vorbeneficia de mobilier modern şi ergo-nomic. Totodată, vor fi achiziţionateechipamente şcolare şi didacticepentru modulele de electronică,electrotehnică şi mecatronică.Investiţii sunt prevăzute şi pen-tru reabilitarea şi asigurarea de noidotări destinate sălii de sport, dar şipentru crearea unui teren de sportmultifuncţional.CONDIŢII NORMALE DESTUDIU PENTRU MAI MULŢIELEVIProiectul reabilitării Colegiului „Re-mus Răduleţ” va duce la creştereacalităţii actului educativ tehnic,un domeniu cu probleme în acestmoment. Beneficiarii rezultatelorproiectului se aşteaptă ca, odatăîmbunătăţite condiţiile de stu-diu şi cazare, învăţământul tehnicdesfăşurat în această instituţie săcapete un plus de calitate.LIDIA BULGĂREA,asistent manager de proiect:„Proiectul de la Colegiul Tehnic«Remus Răduleţ» este deosebitde important pentru municipiulBraşov. La momentul actual,proiectul se află în implemen-tare şi nu întâmpină probleme.Proiectul îşi propune să creezecondiţii de studiu europene,ridicând învăţământul braşoveanla cele mai înalte standarde,astfel încât calitatea actuluieducativ să sporească”.CU 10% MAI MULŢIELEVILa finalizarea proiectului,Colegiul Tehnic va dispune de365 de echipamente IT şi de 376de echipamente fixe care vor fifolosite pentru dotarea ateliere-lor, laboratoarelor şi a sălii desport. Studiile efectuate pentrua stabili impactul proiectului înregiune au arătat că, la final, seaşteaptă o creştere a număruluide elevi cu peste 10%.Şcoală la standarde europeneDoru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |
  12. 12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12Regio în RomâniaSPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ DIN ALEXANDRIA,REABILITAT TOTAL PRIN REGIOSPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂALEXANDRIA, CEA MAI MAREUNITATE SANITARĂ DIN JUDEŢULTELEORMAN, VA FI COMPLET REABILITATPRINTR-UN PROIECT REGIO ÎN VALOARETOTALĂ DE PESTE 83,4 MILIOANE DE LEI,CARE SE VA DERULA PE O PERIOADĂ DE28 DE LUNI. OBIECTIVELE PRINCIPALEALE INVESTIŢIEI SUNT ATÂT CREŞTEREAFUNCŢIONALITĂŢII UNITĂŢII, CÂT ŞIASIGURAREA UNUI GRAD MAI MARE DECONFORT PENTRU TOATE CATEGORIILEDE PERSOANE CARE INTERACŢIONEAZĂCU SPITALUL TELEORMĂNEAN.Prin implementarea acestui pro-iect, calitatea serviciilor medicalese va ridica la standarde europene,ceea ce va avea efecte pozitive di-recte asupra gradului de sănătate acetăţenilor. Contractul de finanţareîncheiat între Ministerul DezvoltăriiRegionale şi Turismului şi ConsiliulJudeţean Teleorman a fost semnatîn august 2010.Proiectul „Reabilitarea SpitaluluiJudeţean de Urgenţă Alexandria,judeţul Teleorman” urmăreşte îm-bunătăţirea calităţii infrastructuriide asistenţă medicală şi repartiza-re teritorială echilibrată a acesto-ra şi accesul egal al cetăţenilor laserviciile de sănătate. Spitalul re-abilitat va avea, conform proiectu-lui, 477 de paturi şi va beneficia deo investiţie de 2,6 milioane de euroîn aparatură medicală de înaltăperformanţă care va reduce peri-oada de internare şi va face maieficient actul medical.Doru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIPROIECT:Reabilitarea SpitaluluiJudeţean de Urgenţă Alexandria,judeţul TeleormanBENEFICIAR: Consiliul Judeţean TeleormanVALOAREAPROIECTULUI83.496.061 leiVALOAREA TOTALĂELIGIBILĂ ŞI CONTRIBUŢIABENEFICIARULUI67.926.908 leiVALOAREACOFINANŢĂRII LOCALE16.927.691 leiORGANISM INTERMEDIAR:Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-MunteniaAUTORITATEDE MANAGEMENTMinisterul Dezvoltării Regionaleşi Turismului83de milioane de leipentru serviciimedicalede calitateReabilitare totală
  13. 13. APRILIE 2011APRILIE 2011 13Regio în RomâniaRECOMPARTIMENTAREPENTRU O MAI BUNĂFUNCŢIONALITATEAnsamblul format din corpurile A şiB ale spitalului cu şase etaje va fireabilitat complet la nivelul struc-turii şi al funcţionalităţii. Secţia depediatrie va fi mutată în aripa esticăa imobilului, iar la fiecare etaj vor fiamenajate camere de primire pen-tru vizitatori, birouri pentru mediculde gardă, şeful de secţie şi asisten-tul şef, o sală destinată întâlnirilorde lucru ale medicilor pentru rapor-tul de gardă, un izolator cu filtru şigrup sanitar propriu. De asemenea,fiecare salon va avea grup sanitarpropriu, iar fluxul medical va fi sep-arat de căile de acces ale vizitato-rilor.STRUCTURA DEREZISTENŢĂ, EXPERTIZATĂŞI CONSOLIDATĂStructura de rezistenţă a spitalu-lui va fi consolidată, sistemul anti-incendiu modernizat, fiind prevăzutcu zone de protecţie specifice şi uşiantiincendiu, iar reţeaua de ilumi-nat va fi dotată şi ea cu un sistemde siguranţă antiincendiu. Toatelifturile spitalului vor fi înlocuite,scările interioare vor fi completreabilitate şi dotate cu rampe pen-tru persoanele cu dizabilităţi, iaraerisirea tuturor spaţiilor se va faceprintr-un sistem cu trape. Prin re-compartimentarea funcţională acelor două corpuri, se va separatransportarea cazarmamentului şiinstrumentelor sterile de celenesterile, iar pacienţii vor avea ladispoziţie spaţii pentru depozitarealucrurilor personale.ÎNCĂLZIRECU PANOURI RADIANTEMONTATE ÎN TAVANInstalaţiile de gaz medical, celeelectrice şi cele sanitare vor fi com-plet refăcute şi aduse la standardeleactuale de calitate. De asemenea,se modifică soluţia de încălzire prinadoptarea uneia de tip mixt, fiindcompusă din două instalaţii: unaprin care se distribuie aer proaspătşi una cu panouri radiante de tavan,pentru încălzire.2,6milioane de europentru aparaturămedicalăSERVICII MEDICALEEFICIENTESpitalul Judeţean va fi dotat cuaparatură medicală de ultimăgeneraţie, în valoare de aproxi-mativ 2,6 milioane de euro.Investiţia va duce la creştereaperformanţelor actului medicalşi la stabilirea unor diagnosticerapide şi precise, ceea ce va faceca doar pacienţii în stare gravăsă fie internaţi imediat, iar însituaţiile în care sunt necesareintervenţii chirurgicale, pacienţiisă fie spitalizaţi cât mai aproapede ziua operaţiei. Astfel, cos-turile vor fi reduse, iar securi-tatea pacientului şi a serviciu-lui medical va creşte. Având învedere reducerea perioadei despitalizare şi crearea unui gradridicat de confort pacienţilor,după reabilitare, Spitalul dinAlexandria va dispune de 477 depaturi.Condiţii pentru sănătate
  14. 14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14Regio în RomâniaÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI1.ECHIPAMENTELE PE CARE DORESC SĂLE ACHIZIŢIONEZ TREBUIE SĂ RESPECTEÎNCADRAREA ÎN PREŢUL PREVIZIONATÎN CEREREA DE FINANŢARE?RĂSPUNSSe rambursează cheltuielileechipamentelor prevăzute ase achiziţiona prin cererea definanţare, până în limita valo-rii totale menţionate în liniabugetară aferentă echipamente-lor. Dacă valoarea totală a echi-pamentelor achiziţionate, con-form contractului de finanţare,depăşeşte valoarea prevăzutăpe linia bugetară aferentă, a-tunci beneficiarul poate efectuamodificări asupra bugetului printransferuri între liniile din cadrulaceluiaşi capitol bugetar, în limi-ta a 10% din suma aprobată iniţialîn cadrul liniei bugetare din carese face realocarea, prin notifi-carea Organismului Intermediar.Dacă, însă, acest procent estemai mare, fără a depăşi valoareatotală aprobată a proiectului, seva întocmi un act adiţional.2.ESTE OBLIGATORIU CA UN BENEFICIARSĂ FACĂ PLĂŢI DIN CONTUL DETREZORERIE ÎN CARE PRIMEŞTEPREFINANŢAREA?RĂSPUNSBeneficiarul este obligat sădeschidă un cont în Trezoreriepentru a primi prefinanţarea.Acest cont poate fi utilizat pen-tru a efectua plăţi doar dacăeste un cont de disponibil.3.CÂTE PANOURI TEMPORARE SEVOR MONTA ÎN CAZUL DRUMURILORREABILITATE PENTRU UN CENTRUURBAN? DE EXEMPLU, DACĂ SE VORREABILITA 19,9 KM, ÎN CONDIŢIILEÎN CARE LUNGIMEA FIECĂREI STRĂZIARE O DIMENSIUNE MAI MICĂ DE 5 KM,CÂTE PANOURI SE VOR INSTALA?RĂSPUNSConform instrucţiunii AM PORce modifică anexa II la con-tractul de finanţare, se va in-stala un panou la fiecare 5 kmde stradă reabilitată, cu decora-rea faţă/verso a panoului. Acestepanouri vor avea dimensiunea de3m X 2m şi vor fi amplasate pestrăzile şi aleile reabilitate în lo-curile cele mai vizibile. La 19,9km reabilitaţi vor fi instalate 4panouri.4.EXTRASELE DE CONT CARE SEEXECUTĂ ONLINE, TREBUIE SĂ FIEAVIZATE DE CĂTRE BANCĂ?RĂSPUNSAceste documente trebuie să aibăavizul băncii pentru a fi acceptateca documente justificative lacererea de rambursare.5.CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ NU SEACHIZIŢIONEAZĂ TOATE ECHIPAMENTELEDIN PROIECT?RĂSPUNSÎn cazul în care nu se vorachiziţiona toate echipamente-le solicitate prin proiect existăriscul rezilierii contractului avândîn vedere neîndeplinirea indica-torilor prevăzuţi în proiect (cere-rea de finanţare). Menţionăm căindicatorii proiectului au consti-tuit criterii de evaluare pe ba-za cărora cererea de finanţarea obţinut un punctaj ce a dus laîncheierea contractului.Alte întrebări şirăspunsuri, la adresa:www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_INFOUtil pentru beneficiariwww.inforegio.ro
  15. 15. APRILIE 2011APRILIE 2011 15InterviuPREOCUPĂRI PENTRU VIITORULBUGET EUROPEAN DESTINAT ROMÂNIEIDE CE SUSŢINE ROMÂNIAMENŢINEREA ACTUALEI „CHEI”DE ALOCARE A FONDURILOR, ÎNCADRUL POLITICII DE COEZIUNE?Din punctul meu de vedere discuţiase poate purta pe două planuri.Primul dintre ele porneşte de la în-trebarea „Cât anume din bugetul UEva fi alocat politicii de coeziune?”. Aldoilea plan, mai relevant pentru noi,se referă la modul în care bugetulpentru politica de coeziune va fi alo-cat diferitelor state membre şi pro-grame. Până acum, “cheia” utilizatăa fost acel indicator numit Produs In-tern Brut. Noi considerăm că, în con-tinuare,aceastaarficeamaipotrivităformulă de alocare a sumelor, pentrucă reflectă, într-o formă sau alta,principiul politicii de coeziune: soli-daritatea. Mai departe, putem dis-cuta despre chestiuni mai tehnice,de exemplu problema menţinerii sauschimbării celor trei tipuri de obiec-tive urmărite de politica de coezi-une. Ne interesează, în mod deose-bit, obiectivul Convergenţă pentrucă, în continuare, aproape toate re-giunile din România se vor încadrasub acest prag de 75% din PIB /capde locuitor faţă de media statelordin UE. Acest lucru poate crea unavantaj faţă de posibilele tipuri deintervenţie şi de sumele alocate. Îngeneral, dacă vorbim despre politi-ca de coeziune, conform principiu-lui solidarităţii, vom fi avantajaţi castat, dacă se va considera că ajuto-rul cel mai important, din punct devedere financiar, trebuie să meargăcătre regiunile mai puţin dezvol-tate. Aceasta este situaţia în ceeace priveşte posibilele modele de alo-care a fondurilor. Probabil că existăşi alte formule. Până acum, mergân-du-se pe indicatorul PIB/cap de lo-cuitor, s-a reuşit o uniformizare şiam avut date comparabile nu numaiîntre state membre, ci şi între regi-uni. Până la urmă, principalul inter-locutor este regiunea şi se poate cal-cula acest indicator şi la nivelul regi-unii, pe baza aceluiaşi model ca şi lanivelul unui stat.DACĂ DISCUTĂM DESPRE ALTEREGULI DE ALOCARE, EXISTĂŞI PROPUNEREA DE A FI CREATUN FOND DE REZERVĂ PENTRUPERFORMANŢĂ. ACEST MODEL ARCREA AVANTAJE PENTRU ROMÂNIA?Este puţin cam devreme sădiscutăm despre acest fond pen-tru performanţă. El, teoretic, esteprevăzut şi în actualul regulament şipoate fi creat de fiecare stat membru.Trebuie văzut cum anume va evoluadiscuţia pe această temă. Probabilcă temele noi care au apărut referi-toare la viitorul politicii de coeziunesunt de ordin strict tehnic - şi aici nereferim la condiţionalităţi, la elabo-rarea altor regulamente, pentruflexibilizarea şi transferul unei maimari responsabilităţi către state, darşi crearea unui sistem de verificareşi garantare a capacităţii adminis-trative şi logisticii necesare. Nu ştimcum vor arăta regulamentele, dartotuşi, nu cred că va fi o schimbarefundamentală faţă de cele în vigoareîn perioada 2007-2013.SE DISCUTĂ FOARTE MULT ŞIDESPRE FAPTUL CĂ STATELEMEMBRE TREBUIE SĂ AIBĂ POSIBILI-TATEA DE A SELECTA PRIORITĂŢIŞI DE A CREA DOMENII SPECIFICEDE INTERVENŢIE. A REZULTAT DINEXPERIENŢA ACTUALEI PERIOADEDE PROGRAMARE CĂ AU EXISTATPRIORITĂŢI CARE AR FI AVUTNEVOIE DE ALOCĂRI FINANCIARESUPLIMENTARE?Este o chestiune care încearcă săpună de acord o politică la nivelcomunitar, de interes european,cu interesul naţional şi cu cel re-gional, în funcţie de specificul uneistrategii şi al unui program. Nu sepot fixa tipuri de intervenţie, peaceleaşi tipuri de instrumente, întoate statele membre. Evident căInterviu cuGabriel FRIPTUDirector general AM POR
  16. 16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16statele care au aderat mai târziu şiau un nivel mai scăzut de dezvoltareeconomică se confruntă cu problemepe care statele cu tradiţie în UEle-audepăşitdemult.Estesuficientsăpurtăm această discuţie fie şi numaiîn zona infrastructurii. Diferenţierileacestea trebuie cumva judecate înfuncţie de contextul naţional. Deaceea este bine ca regulamentelesă creeze un cadru şi condiţii caresă asigure conexiunea dintre politi-ca de coeziune şi Strategia Europa2020, dar să nu devină un scop însine. Da, probabil că sunt priorităţispecifice anumitor state membre, şiatunci e nevoie de această flexibili-tate. Cred că şi regiunile din Româniaau nevoie de lucruri puţin diferite.Chiar dacă, la prima vedere, şi ac-tualul Program Operaţional Regionalacoperă aproape tot ce înseamnă ne-voi la nivel de regiuni, trecem cătreo perioadă în care regiunile încep săîşi identifice intensităţi diferite peanumite nevoi.Dacă ne uităm puţin la celelal-te state membre, vedem că existădiferenţieri privind apetitul pen-tru anumite tipuri de intervenţie. Îngeneral, ţările încearcă să găseascătipuri noi de intervenţii pentru aacoperi o alocare şi a avea impact încontextul naţional.În România, putem analiza Progra-mul Operaţional Regional. Este pro-gramul care acoperă cea mai variatăgamă de intervenţii, pornind de lainfrastructură de transport şi con-tinuând cu dezvoltarea zonei ur-bane, cu turismul, mediul de afa-ceri şi infrastructura pentru ser-vicii sociale. Cred că o schimbaresemnificativă nu s-a atins în niciunuldintre domenii. Aşadar, este o lecţiepe care va trebui să o învăţăm binepentru momentul când vom elaboraviitoarele programe: va fi necesarăo formulă de concentrare mult maibine gândită. Dacă ar trebui săsusţinem acest lucru cu exempleclare, ar fi suficient să privim câte-va domenii de intervenţie ale Re-gio. Drumurile judeţene şi localear fi avut nevoie de o sumă de treiori mai mare decât cea disponibilăîn program, după cum am constatatdin proiectele primite. Domeniulsprijinirii infrastructurii de sănătateşi domeniul destinat turismului sunt,de asemenea, foarte solicitate. Îndomeniul sănătăţii, Regio este singu-rul program care susţine investiţiilede capital. În turism, nevoile suntmult mai mari decât ceea ce am pu-tut noi să finanţăm. Prin urmare, potapărea discuţii care să arate că im-pactul investiţiei nu este prea mare.Dar bugetul programului a fost maimic decât solicitările de finanţare.Dar, rămâne lecţia pe care trebuiesă ne-o însuşim pentru viitor. În con-tinuare, probabil toată infrastructu-ra publică are nevoie de o susţinererelevantă. De asemenea, în dome-niul protecţiei mediului, avem ţintefoarte ambiţioase şi fondurile alo-cate trebuie să reflecte nevoia dea atinge standardele cerute de Uni-unea Europeană. Această concen-trare pe priorităţi clare, trebuie săse regăsească în strategii şi planuride acţiune.REGIUNILE ROMÂNIEI TREBUIESĂ ELABOREZE STRATE-GII PROPRII PENTRU A IDENTIFICAPRIORITĂŢI DE FINANŢARE. SUNTREGIUNILE ACTIVE ÎN ACEASTĂPRIVINŢĂ?Autoritatea de Management a Regioşi Agenţiile pentru DezvoltareRegională au avut destul de multeîntâlniri având ca temă viitorul re-giunilor. Am luat în consideraregreutăţile pe care le-am întâmpi-nat când am elaborat actuala etapăde programare. În momentul în carenu ai o strategie foarte clară, nuţi-ai identificat nevoia la nivel de re-giune, nu ai stabilit priorităţile şi nuai un portofoliu de proiecte priori-tare, este foarte greu să intri într-onegociere cu strategia naţională.Prin discuţiile cu reprezentanţiiADR-urilor vom urmări să transferămabordarea de la polii de creşterecătre zona regională. Acesta ar fiprimul pas. În momentul în carevom avea strategii şi o listă de pro-iecte prioritare, va fi foarte simplusă desenăm un program. Trebuie săne uităm şi la contextul viitoareietape de programare. Strategia Eu-ropa 2020 este un document foarteconcret în ceea ce priveşte progra-marea, reclamă un calcul foartestrict al impactului prognozat asupraindicatorilor din strategie, iar acestInterviu
  17. 17. APRILIE 2011APRILIE 2011 17Interviulucru implică existenţa unor strate-gii naţionale, respectiv regionale,bine stabilite. Pe de altă parte,Agenţiile pentru Dezvoltare Regio-nală au acest exerciţiu al lucrului înechipe multidisciplinare. Va existao consultare nu numai cu autorităţilocale, ci şi cu mediul de afacerişi cel academic. De altfel, aşa s-aîntâmplat şi înaintea primei etapede programare, dar atunci nu aveamconexiunile foarte bine creionate,iar bătălia dintre interesul regio-nal şi strategiile naţionale era puţindisproporţionată.Strategiile pe care regiunile le vorelabora trebuie puse în acord custrategii sau planuri de acţiunenaţionale, deja existente. Următorulfiltru pe traseul de la strategie la pro-gram este cel al creionării, la nivel destat, a modului de împărţire a fon-durilor pe programe, în funcţie deinteresul naţional. În final, va trebuisă mai existe un filtru pentru a încer-ca să pui de acord interesul naţionalcu strategiile europene, vorbind aici,în principal, despre Strategia Europa2020 şi Strategia Dunării. Abia atuncivom putea spune că, dintr-o listă depriorităţi ale regiunii, alegem ceeace se regăseşte în suportul naţionalşi în strategiile europene.URMĂTOAREA ALOCAREFINANCIARĂ PENTRUROMÂNIA ESTE STRÂNS LEGATĂDE NIVELUL DE ABSORBŢIE DIN2007-2013. ESTE ACESTAUN DEZAVANTAJ PENTRU ŢARANOASTRĂ, ÎN CONDIŢIILE ÎN CAREABSORBŢIA INTEGRALĂ AFONDURILOR STRUCTURALEALOCATE ÎN PERIOADA ACTUALĂPARE IMPOSIBIL DE REALIZAT?Eu pot vorbi doar despre programulpe care îl gestionăm la nivelul AMPOR. Programul Operaţional Regionaleste cel mai performant sub aspectulabsorbţiei fondurilor. Ne situăm la orată de absorbţie de circa 10 %. Dar,în general, toată lumea priveşte as-pectul absorbţiei „la pachet”. De-geaba un program are un avans con-siderabil, dacă media generală deabsorbţie este la un nivel scăzut.Noi, la AM POR, încercăm să nefacem treaba cât mai bine, în aşafel încât să nu fim noi aceia care sătragem în jos această medie. În rest,mi-e greu să vorbesc în numele cole-gilor care gestionează alte programeşi, prin urmare, răspunsul meu la în-trebarea dumneavoastră nu acoperădecât o parte dintr-un întreg.AŢI SUSŢINUT CĂ STRATE-GIA DUNĂRII ESTE O BAZĂDE DISCUŢIE PENTRU ALOCA-REA FONDURILOR ROMÂNIEI, ÎNURMĂTOAREA ETAPĂ DE PROGRA-MARE. AR PUTEA REPREZENTAO COMPONENTĂ SUPLIMENTARĂA ALOCĂRII VIITOARE, AVÂNDÎN VEDERE CĂ, ÎN PREZENT,FINANŢAREA STRATEGIEI DUNĂRIIESTE ASIGURATĂ DIN PROGRAMELEDEJA EXISTENTE?Din ceea ce am observat eu, din dez-baterile de până acum, este probabilca şi în etapa următoare, finanţareasă fie asigurată în acelaşi mod. Vaexista, însă, această referinţă obli-gatorie, în proiectele viitoare, lamodul în care ele vor contribui laimplementarea Strategiei Dunării.De aceea, în această etapă depregătire a programării, se vor con-tura condiţionalităţi în legătură cumodul în care anumite domenii deintervenţie contribuie la implemen-tarea Strategiei Dunării.ROMÂNIA POATE TRANSFORMASTRATEGIA DUNĂRII ÎNTR-UNATU LA NIVEL DE STAT?Va fi, în mod sigur, o oportunitate deconcentrare a fondurilor. Româniaeste statul membru cu cea mai lungăzonă de vecinătate cu Dunărea şi arfi păcat să nu ne folosim de acestavantaj. Dacă ar fi fost vorba des-pre o alocare dedicată StrategieiDunării, probabil, discuţia ar fi fostmai complicată. Cum nu este aşa,va trebui să găsim noi, în pachetulfinanciar alocat României, formulapotrivită de a concentra fondurilepentru a avea impact. Până la urmă,vom duce o competiţie de proiecte.Încercăm să ne stabilim o listă deproiecte mari, „listate”, care să negaranteze că o parte importantă dinfonduri va merge către proiecte cuimpact vizibil. Oricum, avem foartemulte opţiuni pentru că StrategiaDunării nu este deloc limitativă, areo marjă de flexibilitate mare, iar noitrebuie să stabilim domeniile în caresuntem competitivi, comparativ cualte state riverane.Interviu realizat de Cătălina JINGOIU
  18. 18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18Poli de creştereRegio în RomâniaCLUJ-NAPOCA, UN POL DE CREŞTERE PERFORMANTMUNICIPIUL DE PE DEALUL FELEACULUI A CONTRACTAT40% DIN BUGETUL CARE I-A FOST ALOCATCA POL DE CREŞTERE, MUNICIPIULCLUJ-NAPOCA DISPUNE DE UNBUGET DE 82,41 DE MILIOANE DEEURO, BANI CARE TREBUIE CHELTUIŢI,ÎN CADRUL PROIECTELOR FINANŢATEPRIN REGIO-PROGRAMUL OPERAŢIONALREGIONAL, AXA PRIORITARĂ 1, PÂNĂÎN 2015.Obiectivele de dezvoltare şi priori-tizarea acestora au fost stabilite şiincluse de autorităţile locale clu-jene în cadrul unui document stra-tegic, adoptat sub forma PlanuluiIntegrat de Dezvoltare (PID) pentruPolul de Creştere Cluj-Napoca. Do-cumentul stabileşte coordonatelegeografice ale Zonei Metropolitaneincluse în proiectele de dezvoltarepolicentrică. În acest scop s-a şi cre-at, de altfel, Asociaţia de Dezvol-tare Intercomunitară, ce reuneştetoate localităţile din arealul ZoneiMetropolitane. Este vorba despremunicipiul Cluj-Napoca, ca şi cen-tru polarizator, Consiliul Judeţeanşi comunele Aiton, Apahida, Baciu,Bonţida, Borşa, Căian, Chinţeni,Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti,Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii deJos, Tureni şi Vultureni.STRATEGIE ÎN FUNCŢIEDE POTENŢIALStudiile care au stat la baza realizăriiPlanului Integrat de Dezvoltare (PID)Cluj-Napoca au arătat că municipiulreşedinţă de judeţ are capacitateade a ocupa o poziţie dominantă înzonă şi de a fi centru polarizator dedezvoltare, prin potenţialul său îndomeniileînvăţământului,cercetăriişi sănătăţii. Strategia aleasă a ţinutcont de acest potenţial, considerata fi motorul dezvoltării ulterioarea zonei. În acelaşi timp, s-a consi-derat necesar ca proiectele propuseşi implementate în perioada 2007-2013 să urmărească depăşirea deza-vantajelor comunităţii clujene, unuldintre ele fiind infrastructura uzată.Studiile prealabile elaborării uneistrategii au evidenţiat şi faptul cămunicipiul Cluj-Napoca este furni-zorul unei populaţii cu tendinţede migrare în creştere spre zonelede influenţă. Mulţi dintre locuito-rii zonei urbane au migrat deja, înprincipal, către comunele din ime-diata vecinătate a municipiului, încăutarea unor oportunităţi de lo-cuire care le asigură terenuri şiconstrucţii mai ieftine. Odată cudezvoltarea infrastructurii de trans-port, acest potenţial de migrare vacreşte, iar populaţia se va îndrep-ta şi spre comune mai îndepărtate,incluse şi ele în Zona MetropolitanăCluj. Harta acestei zone ia for-ma a trei cercuri concentrice încare primul inel include comunelecare au preluat deja o parte dinpopulaţia oraşului Cluj-Napoca şi auCãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |17comune în ZonaMetropolitanăCluj-Napoca, se vordezvolta odatăcu polul decreştere
  19. 19. APRILIE 2011APRILIE 2011 19Poli de creştereun nivel de dezvoltare mai ridicatdatorat vecinătăţii cu municipiul. Aldoilea cerc delimitează localităţilecu potenţial de dezvoltare, strânsdependent de investiţiile ulterioare,iar cel de-al treilea cerc este cel alcomunelor care fac trecerea cătrearealul aflat în afara Zonei Metro-politane.PROIECTE PENTRU POLULCLUJ-NAPOCAObiectivele strategice şi specificeale polului de creştere Cluj-Na-poca, aşa cum au fost ele identifi-cate şi prioritizate de responsabiliilocali, s-au concretizat în 25 deproiecte finanţabile prin Regio. Lamomentul actual, polul de creştereCluj are depuse şapte proiecte din-tre care trei se află în implementa-re, restul fiind în etapa evaluărilorşi precontractării. Cu fondurile de-ja alocate în cadrul a două pro-iecte contractate în octombrie2010, autorităţile din Cluj-Napocavor moderniza liniile de tramvai petronsoanele Mănăştur-Piaţa Gării şiPiaţa Gării-Bulevardul Muncii.Printre rezultatele preconizatela finalizarea celor două obiec-tive se numără scăderea timpuluide călătorie, creşterea număruluide călători, diminuarea consumu-lui de energie electrică şi a cos-turilor de mentenanţă pentru tram-vaie. Un al treilea proiect deja con-tractat, pentru care s-au şi finali-zat achiziţiile publice, urmând calucrările să înceapă, este cel derestaurare a ansamblului monu-ment istoric Parcul Simion Bărnuţiuşi clădirea Cazino. Cu o istorieveche de peste 18 decenii, parcul,monument istoric în inima oraşului,ar urma să fie pus în valoare, la felşi clădirea Cazino, din incinta par-cului, construită drept pavilion demuzică în spaţiul de recreere.Regio în România25de proiectefinanţabile prinPOR-Regio40% DIN BUGET,EPUIZATCele trei proiecte contrac-tate de municipiul Cluj-Na-poca, la data de 15 octombrie2010, au epuizat aproximativ40% din bugetul alocat polului decreştere Cluj-Napoca. Alte patruproiecte aflate în etapa de eva-luare şi precontractare vizeazăconstruirea de locuinţe sociale,modernizarea tramei (reţelei)stradale din zona industrială,crearea unei reţele de tip self-service pentru închirierea bici-cletelor şi înfiinţarea unui Cen-tru Comunitar Judeţean - Com-plex de Servicii Sociale, Comuni-tare pentru Copii şi Adulţi Cluj,care va furniza servicii socialepersoanelor aflate în dificultate.
  20. 20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20Preocupări pentru viitorREPREZENTANŢII MEDIULUI ACADEMIC DEZBAT O TEMĂSTRATEGICĂ: VIITORUL POLITICII DE COEZIUNELA CÂTEVA LUNI DE LA PUBLICAREAULTIMULUI RAPORT PRIVIND COEZI-UNEA, ORAŞUL SLOVEN BLED A GĂZDUITUN MOMENT IMPORTANT PRIVINDDEZBATEREA PUBLICĂ PE MARGINEAACESTUI DOCUMENT.CONFERINŢA LA NI-VEL ACADEMIC INTITULATĂ „CARE ESTEVIITORUL POLITICII DE COEZIUNE?”,ORGANIZATĂ PRINTR-UN PARTENERIATÎNTRE ASOCIAŢIA PENTRU STUDII RE-GIONALE, COMISIA EUROPEANĂ (DGREGIO) ŞI AUTORITĂŢI PUBLICE DINSLOVENIA, A FOST CEL MAI BUN PRILEJDE A DISCUTA MODUL ÎN CARE CERCE-TAREA ACADEMICĂ POATE CONTRIBUILA ELABORAREA POLITICILOR CON-TEMPORANE ÎN MATERIE DE COEZIUNEECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI TERITORIALĂ.Conferinţa a reunit peste o sută decercetători din lumea academică,alături de oficiali ai Comisiei Eu-ropene şi ai guvernelor naţionale.Discuţiile s-au purtat pe teme ac-tuale care generează confruntări deidei şi ample dezbateri, precum co-eziunea şi cooperarea teritorială,rolul macroregiunilor, relaţia dintreStrategia Europa 2020 şi politica decoeziune.În articolul de faţă ne vom concen-tra asupra acestui din urmă subiectpentru a urmări conexiunea dintrecele două abordări şi în ce raport seaflă una faţă de cealaltă.CONEXIUNI ŞI INFLUENŢEAtât Strategia Europa 2020, cât şi alcincilea raport privind coeziunea -au fost publicate anul trecut. Rapor-tul de coeziune economică, socialăşi teritorială reprezintă punctul deplecare al unei dezbateri la finalulcăreia se va putea defini clar po-litica de coeziune după anul 2013.Strategia Europa 2020 este o con-tinuare a Strategiei Lisabona princare Uniunea Europeană urmăreştesă depăşească efectele crizei şi sădezvolte resursele umane pentruo viitoare economie competitivă.Privind în perspectivă, conexiuniledintre cele două sunt foarte impor-tante. Pe de o parte, priorităţile vii-toarei politici de coeziune sunt, înmare, aceleaşi cu ale Strategiei Eu-ropa 2020, dar nu este încă destul declar modul în care cele două politicipot fi combinate, utilizând aproxi-mativ aceleaşi resurse financiare.Pe de altă parte, influenţele pe carele are implementarea Strategiei Eu-ropa 2020 asupra politicii de co-eziune sunt, indiscutabil, majore.Pornind de la premisele politicii decoeziune şi de la priorităţile Strate-giei Europa 2020, apare întrebarea:competitivitatea şi coeziunea suntopuse sau complementare?SOLIDARITATEA, LINIADE URMATPentru ca linia politicii de coezi-une să continue acelaşi trend alsusţinerii regiunilor mai sărace,Strategia Europa 2020 trebuie să seinterconecteze cu aceasta şi să aibăîn vedere un aspect, devenit dejatemă orizontală pentru politica decoeziune: dezvoltarea teritorială.Este important ca cele două să secompleteze, deoarece regiunilenu se pot dezvolta doar cu fonduriproprii, prin iniţiative locale şi regio-Cãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |Regio în România
  21. 21. APRILIE 2011APRILIE 2011 21Obiective şi ţinteRegio în România““nale, adevărata valoare adăugatăeuropeană putând fi realizatăprin iniţiative transnaţionale careutilizează potenţialul teritorial alstatelor, regiunilor şi oraşelor.NEVOIA DE ARMONIZAREImpactul crizei economice a făcutimperativă nevoia de armonizare apoliticii de coeziune cu obiectiveleStrategiei Europa 2020. Aşa cumarăta preşedintele Comisiei Euro-pene, Jose Manuel Barosso, la re-uniunea informală a Consiliului Eu-ropean din februarie 2010, criza aanulat un deceniu de eforturi pen-tru creştere economică şi integrarea forţei de muncă.De aceea, următoarea etapă apoliticii de coeziune trebuie săofere garanţia că fondurile disponi-bile vor fi utilizate în cea maieficientă manieră pentru a atingedomeniile prioritare privind ocupa-rea forţei de muncă, creştereainteligentă, sustenabilă şi incluzivă,investiţiile în cercetare şi dezvol-tare, schimbările climatice/energiaşi ieşirea din criză, incluse în Strate-gia Europa 2020. Aceste obiectivereclamă o şi mai strânsă legătură în-tre politica de coeziune şi StrategiaLisabona, revizuită şi adoptată subforma noii strategii Europa 2020.Concluzionând în urma uneianalize comparative a celor douădocumente strategice, ideea carese conturează este aceea că avemde-a face cu obiective şi ţinte carese completează unele pe celelalte.Condiţia esenţială, pentru perioadaurmătoare, este aceea ca factoriide decizie de la nivel europeansă găsească varianta optimă dearmonizare a lor.În ultimii doi ani, mili-oane de persoane şi-aupierdut locul de muncă.Va trebui să suportămîncă mulţi ani povaradatoriei generate decriză, care a exercitatnoi presiuni asupra coezi-unii noastre sociale.Jose Manuel BarrosoBruxelles,3 martie 2010,StrategiaEuropa 2020
  22. 22. www.inforegio.rowww.inforegio.ro22Soluţii verziDoru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |TRANSPORTUL ECOLOGIC CUCEREŞTE ORAŞUL TURISTICFUNCHAL DIN MADEIRACINCI ORAŞE EUROPENE AUDEMARAT UN PROIECT COMUNPENTRU DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DETRANSPORT ECOLOGIC.Proiectul denumit CIVITAS MIMOSA şifinanţat din Fondul European pen-tru Dezvoltare Regională reuneşteoraşele Bologna (Italia), Utrecht(Olanda), Tallin (Estonia), Gdansk(Polonia) şi Funchal (Madeira) şiurmăreşte să promoveze soluţii ine-dite de transport care să protejezemediul, să conserve obiectiveleistorice şi turistice şi să dezvolteeconomia şi turismul.De asemenea, CIVITAS MIMOSA îşipropune să ajute la formarea uneinoi mentalităţi în ceea ce priveştetransportul urban de călători, astfelîncât, prin introducerea circulaţieiexclusive a mijloacelor de trans-port în comun în zonele centrale sănu se creeze o percepţie frustrantăpentru persoanele care nu îşi maipot utiliza propriile autoturisme înaceastă zonă.AUTOBUZE ELECTRICEŞI BICICLETEOraşul Funchal din regiunea Ma-deira este o localitate care îmbinăarmonios standardele unui turismcompetitiv, incluzând spaţii de ca-zare, restaurante, baruri şi buti-curi, la preţuri rezonabile raportatela calitatea serviciilor, dar şi monu-mente istorice şi frumuseţi natu-rale ale zonei. Întrucât, în ultimiiani, circulaţia devenise sufocantăşi aerul irespirabil, edilii oraşului auajuns la concluzia că trebuie să iamăsuri în acest sens. Astfel, oraşul aintrat în proiectul CIVITAS MIMOSA.Finanţat cu 459.000 de euro, dinFondul European pentru DezvoltareRegională, (FEDR), proiectul de in-troducere a transportului verdevizează mai multe obiective speci-fice. În primul rând, prin introdu-cerea vehiculelor verzi, se prevedereducerea cu 10% a emisiilor de di-oxid de carbon şi o economisireconsiderabilă de energie, produsăde sursele clasice.De asemenea, proiectul înseamnăpromovarea bicicletelor şi a au-tovehiculelor electrice sau hibrideîn rândul populaţiei, încurajând fo-losirea lor, prin reducerea cu 50% ataxelor pentru proprietarii de astfelde mijloace de transport.ORAŞUL FUNCHAL, REGIUNEA AUTONOMĂ MADEIRA, PORTUGALIABani europeni în Uniunea EuropeanăD CIVITAS MIMOSA î iCIVITASMIMOSA,proiectde 459.000 deeuro
  23. 23. 23Oraş ECOAUTOVEHICULE ECODE ÎNCHIRIATÎn paralel, municipalitatea a încura-jat întreprinzătorii care închiriazăautovehicule ecologice pentruturişti şi, de asemenea, a promo-vat un program de construire desensuri giratorii pentru fluidizareacirculaţiei rutiere, de restricţionarea traficului maşinilor clasice înzonele centrale şi de construirea trotuarelor de-a lungul coas-tei, pentru activităţi de recreere şipromenadă. Aceste măsuri au con-tribuit la accesul facil al mijloa-celor de transport în comun sau ascuterelor şi bicicletelor către cen-trul istoric al oraşului Funchal.AUTOBUZELE ELECTRICE,STRATEGIE LANSATĂ ÎN 1980Autorităţile au introdus, în Funchal,transportul de călători în comun cuautobuze electrice, în baza uneistrategii iniţiate în 1980, dar carea fost recent reactualizată. Locu-itorii şi turiştii pot folosi autobuzeleverzi între orele 08:00 şi 20:00, şasezile pe săptămînă. Acestea au deve-nit, practic, vedetele din Funchal,turiştii apreciind silenţiozitatea şiconfortul noilor autovehicule.Localnicii sunt şi ei încântaţi deproiect, pe de o parte, pentru căautobuzele au devenit vehicule depublicitate, fiind inscripţionate cubrandurile firmelor din turismul lo-cal, iar pe de altă parte, pentru cădecongestionează traficul şi reducsensibil poluarea. În plus, acestemijloace de transport respectă stan-dardele europene cu privire la ega-litatea de şanse şi sunt prevăzutecu platformă pentru preluareapersoanelor aflate în scaunele curotile.Autobuzele verzi sunt rezultat alcercetării ştiinţifice, ele fiind ali-mentate cu o nouă generaţie deacumulatori, care permit deplasareaautovehiculului pe parcursul întregiizile, după o singură încărcare.UN ORAŞAPROAPE ECOFunchaleste un oraş mic,care se întindepe 75 de kilometri pătraţi, cu104.000 de locuitori din totalulde 245.000 cât numără provinciaMadeira. Cu toate acestea, Ser-viciul Public de Transport în Co-mun are 66 de rute care acoperă180 de kilometri din reţeaua dedrumuri, transportând anual 30de milioane de pasageri.Bani europeni în Uniunea Europeanăautobuze electrice în baza unei08:00 - 20:006ZILE/SĂPTĂMÂNĂtransportECOAPRILIE 2011APRILIE 2011
  24. 24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24Proiect grandiosFIRA DE BARCELONA – UN COMPLEX EXPOZIŢIONALDE ANVERGURĂ MONDIALĂUNUL DINTRE CELE MAI GRANDIOASECOMPLEXURI EXPOZIŢIONALE DINEUROPA SE AFLĂ ÎN PLIN PROCES DEEXTINDERE PRINTR-UN PARTENERIATÎNCHEIAT ÎNTRE AUTORITĂŢILEADMINISTRATIVE DIN BARCELONA ŞIUNIUNEA EUROPEANĂ.Managementul şi execuţia proiectu-lui sunt gestionate de societateapublică Fira 2000, cea care deţineşi brand-ul expoziţional în cola-borare cu Camera de Comerţ, In-dustrie şi Navigaţie din Barcelona,Guvernul Autonom al Cataluniei,Primăria oraşului, Consiliul Localşi Asociaţia Municipiilor. Proiectuleste finanţat cu 94.255.000 eurodin Fondul European pentru Dezvol-tare Regională, iar termenul de fi-nalizare al acestuia este începutulanului 2013. Dezvoltarea proiectu-lui are influenţe importante asu-pra economiei locale, regionale şinaţionale prin organizarea de eve-nimente expoziţionale de anvergurămondială care colectează impor-tante sume de bani şi faciliteazăschimbul de experienţă şi partene-riatele de afaceri.O TRADIŢIE DE APROAPE100 DE ANIExpoziţia Fira de Barcelona are oistorie de aproape un secol. Pri-ma expoziţie cu vânzare a fostorganizată în 1920, dar tradiţiadatează încă din vremea expoziţiiloruniversale din 1888 şi 1925. Ofi-cial, însă, Fira de Barcelona a fostinaugurată în 1932, iar de atuncijoacă un rol strategic pentru econo-mia Cataluniei, şi, implicit, pentrueconomia Spaniei. „Fira” înseamnăun cadru de întâlniri şi schimburiîntre diverse sectoare economicela nivel global, iar organizatorulare în portofoliu 80 de expoziţiianuale, bianuale, bienale şi triena-le, care adună laolaltă 40 de miide companii. Anual, expoziţiiledesfăşurate sub egida „Fira”înregistrează 3,5 milioane de vizi-tatori. Evenimentele expoziţionalesunt o sursă importantă de venituripentru bugetul oraşului care, spreexemplu, în anul 2008, a colectat2,5 milioane de euro ca urmare adesfăşurării acestor evenimente.UN PROIECT FUTURISTRefacerea şi extinderea complexu-lui Fira din Barcelona este un pro-iect futurist realizat de arhitectuljaponez Toyo Ito. Lucrările presupunreabilitarea spaţiilor expoziţionaleiniţiale în suprafaţă de 125.000 demetri pătraţi, denumite Montjuicsau Fira 1. Extinderea presupuneconstruirea a 6 pavilioane noi înglo-bate în complexul Gran Via sau Fi-ra 2, în suprafaţă de 243.000 me-tri pătraţi care vor fi legate de celedouă pe care sectorul Montjuicle are deja. În total, Fira 2000 vaavea o suprafaţă de 368.000 metripătraţi şi 5.000 de locuri de par-care. Noul centru Gran Via este oinvenţie în materie de proiectare şiexecuţie, iar sala centrală a ansam-blului expoziţional beneficiază de osoluţie tehnică de excepţie în mate-rie de imagine şi iluminat.Conceptul de bază pentru proiec-tul susţinut din fonduri comuni-tare este „fluidizarea mişcării”,prin crearea unor condiţii optimepentru ca fluxul de vizitatori să nuproducă aglomeraţie. Din punct devedere tehnic, arhitectul japoneza proiectat un ecran circular cu le-duri în diametru de 32 de metri,un sistem de iluminare interioarăşi exterioară, care foloseşte multălumină naturală, iar cea artificialăeste coordonată prin computer.Sistemul creează un ambient spe-cial, alternând culorile, intensi-tatea şi strălucirea luminii, ast-fel încât să creeze vizitatorilor osenzaţie plăcută şi intimă.SPANIA – DESCHIDEREA UNUI NOU CENTRU EXPOZIŢIONALPROIECTUL ARHITECTURAL A FOST EXECUTAT DE UN CELEBRU ARHITECT JAPONEZDoru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |GRAN VIAGran Via a fost gândit astfelîncât să devină un cataliza-tor pentru economia regionalăşi o parte integrantă a mediuluiînconjurător. Planul de iluminareal expoziţiei s-a extins şi în parculdin faţa complexului, acolo undelocuitorii obişnuiesc să se plim-be în nopţile fierbinţi de vară. Înfaza actuală de dezvoltare, GranVia este deja finalizat pe o ariede 200.000 de metri pătraţi, ex-tinzându-se cu încă 43.000 demetri pătraţi, suprafaţă pe carese va amenaja şi un auditorium.Bani europeni în Uniunea Europeană
  25. 25. APRILIE 2011APRILIE 2011 25AgendăAUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.roCOMITETUL DE MONITORIZAREPENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.roORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, codpoştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgentia pentru Dezvoltare Regională BucureştiIlfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, codpoştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.roMinisterul DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURICOMUNITARE PENTRU TURISM -organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.roORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONALPECS, UNGARIA, 29 APRILIE 2011Conferinţă privind securitatea energetică a UE.Evenimentul, organizat sub preşedinţia ungară a Uniunii Europene, va include prezentări privind modul în care politica desecuritate energetică răspunde interesului de securizare a reţelelor de aprovizionare utilizate de statele membre UE. În cadrulconferinţei se va dezbate şi tema privind consolidarea dimensiunii externe a politicii europene de securitate energetică,precum şi cooperarea dintre Uniunea Europeană şi vecinii săi, în domeniul energiei.BRUXELLES, BELGIA, 2 MAI 2011Conferinţa „Întărirea bazelor pieţelor financiare integrate şi stabile”, organizată de Comisia Europeanăşi Banca Centrală Europeană.Lideri politici, experţi financiari, industriaşi, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic vor împărtăşi opiniile lorîn legătură cu situaţia actuală a integrării şi stabilităţii financiare a UE. Conferinţa se va axa pe implicaţiile pe care le are nouaarhitectură a supervizării UE şi pe iniţiativele europene de management al crizei.BUDAPESTA, UNGARIA, 13-14 MAI 2011Conferinţă privind cercetarea spaţială.Evenimentul va constitui un bun prilej pentru prezentarea proiectelor de cercetare spaţială derulate în primii ani de existenţăai Programului Cadru de Cercetare numărul 7 (FP7). Printre temele care vor fi abordate în timpul Conferinţei, se numără:cercetarea spaţială pentru monitorizarea mediului şi climei, cercetare spaţială pentru creştere economică sustenabilă,dezvoltarea de noi tehnologii spaţiale, interacţiunea Soare-Pământ etc. În cadrul evenimentului vor fi susţinute prezentărişi demonstraţii ale unor proiecte de cercetare selectate. Conferinţa va include şi o masă rotundă la nivel înalt axată pedirecţiile viitoare ale cercetării spaţiale a UE.TÂRGU MUREŞ, ROMÂNIA, 19 APRILIE 2011SeminaruldeinformarepentruIMM-uriprivindimplementareaproiectelorîncadrulProgramuluiOperaţionalRegional, organizat de ADR Centru, în parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Mureş.În cadrul evenimentului va fi prezentat stadiul implementării Programului Operaţional Regional la nivelul Regiunii Centru,se vor dezbate aspecte legate de dificultăţi concrete apărute în implementarea proiectelor Regio şi soluţii pentru depăşirealor. Un alt subiect în dezbatere va fi iniţiativa Comisiei Europene privind soluţionarea litigiilor comerciale prin utilizareamecanismelor alternative de soluţionare a litigiilor.BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 4 MAI 2011Seminar de informare privind posibilităţile de garantare a creditelor pentru beneficiarii de fonduri Regio.Evenimentul, organizat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, va avea loc în una din sălile de conferinţe alePrimăriei Sectorului 2. Detalii pe www.regioadrbi.ro.
  26. 26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26Să mai şi zâmbim!Ai trecut prin România şi aivăzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne ofotografie pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro,noi o publicăm şicele mai reuşite vor fipremiate!ZOOM REGIOPRIRAMIDA CULORILORâDescoperăSOLUŢIApatrulateruluişi trimite-o pânăla 1 mai 2011 laadresa de e-mailrevistaregio@tipogruppress.ro,cu menţiunea Concurs“Reconstruiţi” împreunăcu datele tale de contact şiparticipă la extragerea tomboleiRegio. Poţi câştiga premii constândîn materiale promoţionale Regio.Reaşezaţi piesele numerotatedin pătratul alăturat, astfelîncât să obţineţi o altă figurăgeometrică cu arie diferităde cea a pătratului.Indiciu: Noua figurăformată nu estepătratFără prea mult efortdistraţi-vă într-unameţitor joc de culorişi cifre.REGIO REBUSP R O I E C TI D E ER E G I U N EF I N A N Ţ A R EE U R O P AŢACâştigătorii nr. 2 al revistei sunt:VASILE VOICU BORA - Alba IuliaHOBJILA SIMONA - VasluiCĂTĂLIN SURDEANUCOSTEA ANA MARIAIONUT HOARTA - BuzăuMICLEAN CĂTĂLIN1234567812435 678SOLUŢIEINTEGRAMĂRevistaRegio nr. 2Cuvântulcheie:R E G I Ox + = 9x + = 9x + = 9x + = 9x + = 9x + = 9x + = 9x + = 9Vi se pare simplu?INCERCAŢI!RECNSTRUI IŢO
  27. 27. APRILIE 2011APRILIE 2011 27Să mai şi zâmbim!LA NAIBA CU IDENTITATEA!La începutul activităţii deacordare a avizelor pentru ma-terialele de informare şi publi-citate ale beneficiarilor deproiecte Regio, activitatea sedesfăşura cu destul de maredificultate. Beneficiarii încănu se familiarizaseră cu noilereguli impuse de Manualul deIdentitate Vizuală a Regio,echipa ADR era prea puţinnumeroasă în raport cu solici-tările de procesare a avizelor,seminariile se suprapuneau une-ori peste lansările de proiecte,toate acestea impunând un ritmde lucru aproape infernal.Într-una din zile, un colegdepăşit de volumul mare demuncă şi nemulţumit că trebuianu numai să acorde avize, darsă-i şi instruiască temeinic pebeneficiari cu privire la Manua-lul de Identitate Vizuală, a ex-clamat:— S-o ia naiba de identitatevizuală!Fiindcă se apropiau sărbă-torile de iarnă, la finalul anului2008, colegii i-au făcut cadou opuşculiţă „brand-uită” cu logo-ulprogramului, după cum se poatevedea în imagine!Orice comentarii sunt de prisos,dar, de atunci, colegul nostru nua mai „hulit” niciodată!Verifică-ţi rapid cunoştinţele despreRegio asimilate în acest număr al revisteiefectuând chestionarul de mai jos:Unde a avut loc dezbaterea academică privind viitorul politiciide coeziune?a. Budapesta, Ungaria;b. Bled, Slovenia;c. Bruxelles, Belgia.Care sunt oraşele incluse în proiectul Civitas Mimosa privindintroducerea transportului ecologic urban, finanţat prin FEDR?a. Roma, Bucureşti, Budapesta, Munchen, Praga;b. Barcelona, Milano, Sofia, Paris, Bruxelles;c. Bologna, Utrecht, Tallin, Gdansk, Funchal.În ce oraş românesc, o facultate va beneficia de un sediu nou,printr-un proiect Regio?a. Cluj;b. Iaşi;c. Craiova.Câte comune sunt incluse în Zona Metropolitană Cluj-Napoca?a. 10 comune;b. 17 comune;c. 3 comune.Ce buget are alocat Spitalul Judeţean Alexandria pentruachiziţionarea de aparatură performantă, în cadrul proiectuluiRegio aflat în derulare?a. 3 milioane de euro;b. 2 milioane de euro;c. 2,6 milioane de euro.12345DILEMĂ ÎN LUCRU LA BIROUL DE INFORMAREAvem urmãtoarea situaþie: o firmã (firma A, de exemplu), care doreºte sãdepunã o Cerere de finanþare în cadrul Regio, este deþinutã în proporþie de98% de cãtre o firma B (firmã-mamã) care este deþinutã în proporþie de100% de cãtre o firmã C (firmã-bunicã). Din procentaj, rezultã cã firmelenoastre sunt legate de firmele-mamã, care sunt legate de firmele-bunicã.— 100% din datele firmei A + 100% din datele firmei B + 100%din datele firmei C sau— 100% din datele firmei A + 100% din datele firmei B?La calculul încadrãrii firmei A, care va depune Cerere de Finanþare, la firmemici, mijlocii sau mari se iau în calcul:
  28. 28. Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.roConţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului RomânieiInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: aprilie 2011

×