Your SlideShare is downloading. ×
Bisericile de lemn din Maramureş,incluse în circuitul turistic românescINTERVIUPolii de creştere,piatră de încercarepentru...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro2CORECTITUDINE ŞI COERENŢĂ ÎNRELAŢIILE CU PARTENERII EUROPENIÎn timp ce atenţia opiniei pu...
MARTIE 2011MARTIE 2011 3UNIUNEA EUROPEANĂ AZICooperare şi dezvoltare în bazinul DunăriiREGIO ÎN ROMÂNIARomânia şi perspect...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro4COOPERARE ŞI DEZVOLTARE ÎN BAZINUL DUNĂRIISTRATEGIA UNIUNII EUROPENEPENTRU REGIUNEA DUNĂR...
MARTIE 2011MARTIE 2011 5Uniunea Europeană azinivelului de nutrienţi, în scopulreaducerii ecosistemelor de laMarea Neagră l...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro6Regio în RomâniaDezbateri şi ideiVIITORUL POLITICII DE COEZIUNEESTE, ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ,...
7Regio în RomâniaPoli de creştereMARTIE 2011MARTIE 2011STADIUL DE IMPLEMENTARE A PRO-IECTELOR PROPUSE ÎN CADRULAXEI PRIORI...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro8Regio în RomâniaCEI MAI PERFORMANŢI POLI DE CREŞTEREPoli de creştere„Polii de creştere şi...
MARTIE 2011MARTIE 2011 9Regio în RomâniaVIZITA PRECONTRACTUALĂ REPRE-ZINTĂ ULTIMUL PAS ÎNAINTEASEMNĂRII CONTRACTULUI DE FI...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro10pentru vizita precontractuală, fiindlocalizaţi la mare distanţă de loculde implementare a...
MARTIE 2011MARTIE 2011 11CARE SUNT PROVOCĂRILEANULUI 2011, ÎN CEEA CEPRIVEŞTE DERULAREA REGIO?Unul dintre principalele obi...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro12din bugetul de stat, respectivbugetul MDRT, şi este rambursatodată cu rambursarea FEDR ş...
MARTIE 2011MARTIE 2011 13SE VOR MAI FACE REALOCĂRI,ANUL ACESTA?Nu cred. De altfel, nici nu prea avemde unde. Şi, atenţie, ...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro14SINGURUL PASAJ RUTIER SUBTERANDIN MUNICIPIUL BACĂU,REALIZAT LAINIŢIATIVA MUNICIPALITĂŢII...
MARTIE 2011MARTIE 2011 15Trafic mai sigurRegio în RomâniaSIGURANŢA ÎN TRAFICAmenajarea pasajului îşi propuneşi creşterea g...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro16SIMBOLURI DE MARE ÎNSEMNĂTATEPROTEJATE PRIN INCLUDEREA LORÎN PATRIMONIUL UNESCO, BISERIC...
MARTIE 2011MARTIE 2011 17cele 16 unităţi de cult implicate.Proiectul a fost semnat la 30 iunie2010 şi are o durată de impl...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro18ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI1.CARE SUNT OBLIGAŢIILEBENEFICIARULUI REGIO PRIVINDPUBLICITATEA P...
MARTIE 2011MARTIE 2011 19REABILITAREA DRUMULUI JUDEŢEANÎN LUNGIME DE 30 DE KILOMETRI,CARE TRANZITEAZĂ JUDEŢELE PRAHOVAŞI D...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro20Descongestionarea traficului pe DN-1proiect finanţat cu bani europeni.DJ 101G are o import...
MARTIE 2011MARTIE 2011 21Pol al performanţei sportiveUN MILION DE EURO INVESTITDIN FONDUL EUROPEAN PENTRUDEZVOLTARE REGION...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro22Bani europeni în Uniunea EuropeanăSport şi studii universitareDoru GHEORGHIADE |Doru GHE...
MARTIE 2011MARTIE 2011 23Bani europeni în Uniunea EuropeanăParteneriat între comunitate şi cercetătoriSUTE DE ÎNTREPRINDER...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro24Baze de date pentru studenţiProiectul Dialoguri a primit 707.500 eurode la FEDR, în peri...
MARTIE 2011MARTIE 2011 25AgendăAUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI TURISMULUISt...
www.inforegio.rowww.inforegio.ro26Să mai şi zâmbim!Ţie ce culoare ţi se potriveşte?Culorile RegioAi trecut prin România şi...
MARTIE 2011MARTIE 2011 27Descoperă soluţia integrameide mai jos şi trimite-o până la1 aprilie 2011 la adresa de e-mailrevi...
Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Secto...
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Revista Regio nr. 2

163

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
163
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
1
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Revista Regio nr. 2"

  1. 1. Bisericile de lemn din Maramureş,incluse în circuitul turistic românescINTERVIUPolii de creştere,piatră de încercarepentru Româniasecretar de stat în MDRTReabilitarea DJ 101 sprijină dezvoltarea economiei în zona Braziîn bazinul DunăriiCOOPERAREŞI DEZVOLTAREPrimul pasaj subteranconstruit cu fonduri RegioBACĂUnr. 2, martie 2011R E V I S T ARăzvanMURGEANU
  2. 2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2CORECTITUDINE ŞI COERENŢĂ ÎNRELAŢIILE CU PARTENERII EUROPENIÎn timp ce atenţia opiniei publice este concentrată pe modulde implementare a proiectelor cu finanţare europeanănerambursabilă şi pe stadiul absorbţiei fondurilor europene,în birourile de la Bucureşti şi Bruxelles, experţii negociazăpilonii pe care se va susţine viitoarea politică de coeziune.Miza este extrem de importantă: modul de alocare a fonduriloreuropene în perioada 2014-2020. Câţi bani va primi România,în ce condiţii şi pentru ce tipuri de activităţi - sunt întrebări lacare, deocamdată, nu există răspunsuri concrete, dar care îifrământă pe toţi cei interesaţi.Pentru a avea, însă, un punct de plecare, ar trebui să neîntrebăm ce vrem, dar şi ce putem oferi. Cu siguranţă, nedorim să avem susţinerea financiară pentru continuareamarilor proiecte de dezvoltare în transport, agriculturăsau mediu. Este esenţial ca regiunile României să sedezvolte unitar şi să iasă din clasamentul celor maisărace regiuni din Europa, iar pentru acest lucru avemnevoie în continuare de fonduri dedicate şi de proiectecare - încet, dar sigur - să îmbunătăţească condiţiilede trai ale celor din jur. Pentru a produce schimbăriledorite, angajatul român trebuie să fie instruit şicompetitiv pe o piaţă a muncii în continuă schimbare.Acestea sunt doar câteva dintre nevoile actuale pe carele cunoaştem toţi.Pentru a convinge, România trebuie, în primul rând, sădovedească faptul că înţelege principiile care stau labaza actualei construcţii financiare şi că poate utilizabanii deja alocaţi într-un mod eficient şi transparent.Apoi, cererile noastre trebuie susţinute cu argumentevalide. Nu în ultimul rând, o voce unitară cu altestate membre ale Uniunii Europene în susţinerea unorprincipii ne va ajuta să ne atingem obiectivele. Opolitică externă coerentă, un mod onest de a ne raportala partenerii noştri europeni, o corectitudine în a tratapoliticile europene, toate acestea nu fac decât să neajute şi să ne recomande.Despre ce se va stabili în următoarele luni la Bruxelles, desprenivelul alocării pentru viitoarea perioadă de programare,despre planurile experţilor români veţi citi, număr de număr,în paginile revistei „Regio“, o publicaţie menită să răspundănevoilor de informare ale beneficiarilor Programului OperaţionalRegional, dar şi ale cetăţeanului simplu, care nu deruleazăniciun proiect, dar a cărui viaţă se schimbă în bine şi datorităpoliticilor europene.EditorialREDACÞIE Revista RegioRedactor ºef: Vlad Mircea PUFURedactori: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Doru GHEORGHIADEReporteri: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI;Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDivertisment: Mihaela RÎMNICEANUEditor foto: Daniel PALADECorecturã: Cãtãlina Daniela PÎNTEAGraficã ºi DTP: Romicã NEAGUISSN 2069 – 83052069 – 8305www.inforegio.ro
  3. 3. MARTIE 2011MARTIE 2011 3UNIUNEA EUROPEANĂ AZICooperare şi dezvoltare în bazinul DunăriiREGIO ÎN ROMÂNIARomânia şi perspectivele politicii de coeziunePolii de creştere, piatră de încercarepentru RomâniaBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂCentrul Naţional pentru Sporturi de Iarnă,în cursa pentru aurUniversitatea din Glasgow sprijinăîntreprinderile miciVizita precontractuală, etapă importantă în încheiereacontractului de finanţareBacău: Primul pasaj subteran construitcu fonduri RegioBisericile de lemn din Maramureş,incluse în circuitul turistic românescÎntrebări şi răspunsuriProvocările Regio în 2011Interviu cu Răzvan Murgeanu,secretar de stat în MDRTReabilitarea DJ 101 sprijină dezvoltareaeconomiei în zona BraziSĂ MAI ŞI ZÂMBIM!AGENDĂ04060721230914161811192625Sumar
  4. 4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4COOPERARE ŞI DEZVOLTARE ÎN BAZINUL DUNĂRIISTRATEGIA UNIUNII EUROPENEPENTRU REGIUNEA DUNĂRII AAPĂRUT DIN NEVOIA DEZVOLTĂRIIIMENSULUI POTENŢIAL ECONOMIC,SOCIAL ŞI DE MEDIU PE CARE ÎL AREÎNTREAGA REGIUNEA TRAVERSATĂ DEACEST FLUVIU.Documentul a fost elaborat la niveleuropean sub forma unui plan co-mun de lucru având la bază ideeade cooperare între state. Strate-gia porneşte de la un „precedent“de succes - cooperarea în regiuneaMării Baltice. Concepută ca o pro-vocare în materie de cooperareregională, Strategia Dunării nu vadispune de fonduri suplimentarefaţă de finanţările UE existente, şi,de asemenea, nu se vor aplica regulinoi şi nici nu se vor crea instituţiispeciale pentru punerea ei în apli-care. De fapt, dacă va fi o reuşită,implementarea Strategiei va con-stitui un bun exemplu de cooperarepentru dezvoltare regională pe bazainstrumentelor oferite deja de po-litica de coeziune.În implementarea Strategiei au fostcooptate 8 state membre UE (Ger-mania, Austria, Ungaria, RepublicaCehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria,România) şi alte 6 ţări europene dinspaţiul dunărean (Croaţia, Serbia,Muntenegru, Bosnia-Herţegovina,Moldova şi Ucraina). Propunereade Strategie elaborată de ComisiaEuropeană a fost lansată în decem-brie 2010 şi a fost rezultatul uneiconsultări publice lansate în februa-rie 2010, dar şi al unor discuţii punc-tuale cu părţile interesate: statemembre, autorităţi regionale şi lo-cale, ONG-uri. În forma elaboratăde Comisia Europeană, StrategiaDunării conţine 11 domenii priori-tare care privesc mobilitatea, ener-gia durabilă, poluarea, inovarea,turismul, locurile de muncă şi se-curitatea.Planul de acţiune al strategiei sebazează pe patru piloni:InterconectarearegiuniiDunării(transport internodal, cultură şiturism, reţele de energie);Protejarea mediului în regiuneaDunării(managementulresurselorde apă, protecţia biodiversităţiişi managementul riscurilor);Creşterea prosperităţii regiuniiDunării (educaţie, cercetare,competitivitate);Consolidarea regiunii Dunării(capacitate instituţională şi secu-ritate internă).În luna februarie a acestui an, s-austabilitşianunţatcoordonatoriicelor11 domenii prioritare ale strategiei.În funcţie de complexitateaacestora, câte un grup formatdin două până la patru state va firesponsabil de coordonarea unuidomeniu strategic. Primele sarciniale ţărilor coordonatoare vor fiacelea de a stabili un program delucru şi de a identifica sursele definanţarepeprogrameleşiproiectelecare vizează dezvoltarea regiuniiDunării. Pe de altă parte, ţărileimplicate trebuie să îşi găsească noiparteneri în zona ONG-urilor şi aaltor factori interesaţi în derulareaobiectivelor propuse. De altfel,Strategia, în forma sa elaboratăde Comisia Europeană, are dejaconturate o serie de obiective pentrucare există şi termene de realizare.De exemplu, pentru creşterea cupână la 20% a transportului peDunăre este menţionat, ca termen,anul 2020 şi acelaşi termen esteprevăzut şi pentru reducereaUniunea Europeană aziCãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |14 ţări riverane
  5. 5. MARTIE 2011MARTIE 2011 5Uniunea Europeană azinivelului de nutrienţi, în scopulreaducerii ecosistemelor de laMarea Neagră la nivelurile de acumcinci decenii. Un termen mult maiapropiat - anul 2013 - este prevăzutpentru un obiectiv mai uşor de atins,respectiv garantarea accesului lainternet în bandă largă de mareviteză pentru cetăţenii UE dinaceastă regiune. Dincolo de acesteobiective şi termene, Strategiapentru regiunea Dunării are operioadă nedeterminată şi a fostgândită în aşa fel încât să asigurerealizarea unor obiective mult maiample ale Strategiei Europa 2020.În ceea ce priveşte coordonareape domenii prioritare, stateleresponsabile au sarcina de a evaluaproiectele şi propunerile de impactcare corespund liniilor generaleale Strategiei şi de a promovarealizarea lor. Planul de acţiuneva conţine proiecte prioritare îndomeniul transportului, inclusival celui naval, acţiuni şi programepentru protejarea biodiversităţii dinbazinul Dunării, planuri de protejareşi conservare a zonelor riveranefluviului, dezvoltarea de energiiregenerabile. Se preconizează căStrategia va fi supusă aprobăriiConsiliului European în data de 18aprilie 2011 şi adoptată în data de24 iunie 2011. Potrivit calendarului,statele riverane Dunării ar puteatrece la realizarea efectivă aangajamentelor asumate, începândcu a doua jumătate a anului 2011.http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperation/danube/index_en.htm11 domenii prioritareBENEFICIIPENTRU ROMÂNIAcreşterea competitivităţiişi atractivităţii localităţilorde la Dunăre;avantaje economice rezul-tate din parteneriate întrefirme sau de tip public-privat;atragerea unor investiţii îndomenii strategice precumtransporturile, mediul şi ener-gia;organizarea unor forumurieconomice anuale.
  6. 6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6Regio în RomâniaDezbateri şi ideiVIITORUL POLITICII DE COEZIUNEESTE, ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ,SUBIECTUL CARE GENEREAZĂ CELEMAI INTENSE DEZBATERI ÎN SPAŢIULEUROPEAN. REFORMAREA POLITICIIDE COEZIUNE ÎNCEPÂND CU ANUL2013 SE DECIDE DEJA, ÎN TERMENIIUNOR PRINCIPII CARE VOR STA LA BAZAPROPUNERILOR LEGISLATIVE VIITOAREPRIVIND POLITICA EUROPEANĂ DECOEZIUNE.În acest context, statele membre UEîşi conturează poziţii clare cu privirela reformarea politicii de coeziuneşi le susţin cu ocazia dezbaterilorcare au loc la nivel european.Aceste dezbateri şi consultăriprecedă momentul în care ComisiaEuropeană va formula propunerilefinale privind viitoarea politică decoeziune, moment estimat a avealoc în vara anului 2011. Premiselede la care pornesc toate dezbaterilefac referire la faptul că politicade coeziune trebuie să fie uninstrument comunitar importantpentru implementarea obiectivelorStrategiei Europa 2020 şi trebuiesă rămână o politică bazată pesolidaritatea dintre statele membre.Poziţia României, aşa cum a fostea prezentată de către Guvernulde la Bucureşti, porneşte de lacâteva principii clar stabilite lanivel guvernamental.Înprimulrând,reducereadecalajelorde dezvoltare dintre statele şi regiu-nile UE rămâne un deziderat impor-tant şi, de aceea, România susţineca ţările şi regiunile cel mai puţindezvoltate să fie principalele benefi-ciare ale politicii de coeziune. Prinurmare, alocarea resurselor ar trebuisă ţină cont de nivelul de dezvoltareşi convergenţă socio-economică aregiunilor, ca de un criteriu primor-dial. În ceea ce priveşte viitoareaarhitectură a politicii de coeziune,România susţine menţinerea actua-lei configuraţii bazate pe cele treiobiective, care trebuie să se sprijinereciproc printr-o complementari-tate sporită - convergenţă, competi-tivitate regională şi ocuparea forţeide muncă, cooperare teritorialăeuropeană. Obiectivul convergenţeitrebuie să rămână în centrul politiciide coeziune.În privinţa susţinerii politicii decoeziune din bugetul comunitar, ţaranoastră a arătat, în permanenţă,că finanţarea trebuie să fie celpuţin la acelaşi nivel ca în perioada2007-2013. Unele dintre cele maiample discuţii se poartă, în aceastăperioadă, pe tema mecanismelorde finanţare care vor fi folosite înviitoarea etapă de programare. Înaceastă privinţă, România susţineposibilitatea ce ar trebui acordatăstatelor membre şi regiunilor dea selecta priorităţi şi domenii deintervenţie, în funcţie de condiţiileşi provocările socio-economice şiteritoriale specifice. Acesta estemotivul pentru care oficialii românisusţin că ţările şi regiunile celmai puţin dezvoltate ar trebui săaibă la dispoziţie o gamă mult maidiversificată de intervenţii.În acelaşi context al discuţiilorlegate de finanţarea programelor,România a insistat asupra faptuluică posibilitatea revizuirii alocărilornaţionale şi regionale în funcţiede „capacitatea de absorbţie“ nureprezintă un criteriu obiectiv şicuantificabil. Mai mult decât atât, oastfel de abordare ar avea un efectcontrar asupra eforturilor regiunilormai puţin dezvoltate de a reducedecalajele semnificative de ordineconomic, social şi teritorial.ROMÂNIA ŞI PERSPECTIVELEPOLITICII DE COEZIUNESe estimează că înal doilea semestru al anu-lui 2011, Comisia Europeanăva prezenta perspectivele fi-nanciare pentru următoareaperioadă de programare, res-pectiv 2014-2020, precum şiun prim proiect al regulamen-telor fondurilor structurale.Elena OCEANU |Elena OCEANU |
  7. 7. 7Regio în RomâniaPoli de creştereMARTIE 2011MARTIE 2011STADIUL DE IMPLEMENTARE A PRO-IECTELOR PROPUSE ÎN CADRULAXEI PRIORITARE 1 - „SPRIJINIREADEZVOLTĂRII DURABILE A ORAŞELOR– POLI URBANI DE CREŞTERE“ AFĂCUT OBIECTUL UNEI EVALUĂRI RE-CENTE. DISCUŢIILE PE ACEASTĂ TEMĂS-AU DESFĂŞURAT ÎN PERIOADA 24-26FEBRUARIE 2011, LA BRAŞOV, CUPARTICIPAREA TUTUROR RESPONSABI-LILOR IMPLICAŢI ÎN IMPLEMENTAREAPROIECTELOR, COORDONAREA ŞI SU-PERVIZAREA LOR. CONCLUZIILE TUTU-ROR ANALIZELOR DE PÂNĂ ACUM AUARĂTAT, ÎN PRIMUL RÂND, CĂ EXISTĂDISCREPANŢE MAJORE, ÎNTRE REGIUNI,ÎN A FORMULA PROPUNERI DE PROIECTEPE AXA 1, CARE BENEFICIAZĂ DE 30%DIN BUGETUL ALOCAT REGIO.Situaţia actuală este rezultatul unorabordări diferite ale decidenţilor dela nivelul fiecărui pol de creştere.O parte dintre ei a marşat pe ideeade a propune mai multe proiecte,de o valoare mai mică, rezolvândprobleme punctuale. Ceilalţi auavut o abordare la nivel de proiectemajore, în special de infrastructură,de valori foarte mari.Discrepanţele au apărut după ce,odată stabilite aceste obiective, lanivel de strategie, ele nu s-au con-cretizat în elaborarea şi depunereade proiecte corespunzătoare. În mo-mentul de faţă, o analiză a proiec-telor depuse, aprobate şi finanţatepe Axa 1 arată că cel mai bine sesituează Iaşiul, urmat de oraşeleCluj şi Craiova, la polul opus fiindConstanţa cu două proiecte depuseşi aflate în etapa precontractuală saude evaluare tehnică şi financiară.Discuţiile de la Braşov au urmăritstadiul implementării Planurilor In-tegrate de Dezvoltare, al pregătiriicererilor de finanţare şi identifica-rea principalelor dificultăţi întâmpi-nate. Printre problemele identifi-cate se numără lipsa de colaborareîntre primarii oraşelor declaratepoli de creştere şi coordonatorii depoli, lipsa unei concordanţe întrestrategiile elaborate la nivel localşi proiectele propuse, evaluareagreşită a oportunităţii unor proiec-te pentru ca, mai apoi, ele să fieretrase. Întâlnirea a constituit şi oocazie pentru responsabilii Regiodin cadrul Ministerului DezvoltăriiRegionale şi Turismului de a trans-mite un avertisment responsabililorpolilor de creştere. Este vorba de-spre posibilitatea unei realocăria sumelor disponibile pe AxaPrioritară 1, în condiţiile în careinerţia manifestată în elaborareaproiectelor se va menţine. Realo-carea, dacă va fi decisă, se va faceîntre subdomeniile aceleiaşi axeprioritare. Se preconizează că o de-cizie în acest sens va fi luată dupăevaluările finale care vor avea loc înluna august 2011.POLII DE CREŞTERE,PIATRĂ DE ÎNCERCARE PENTRU ROMÂNIACãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |
  8. 8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8Regio în RomâniaCEI MAI PERFORMANŢI POLI DE CREŞTEREPoli de creştere„Polii de creştere şi Axa 1, îngeneral, pun România în poziţia dedeschizător de drumuri alEuropei. Nu există nicăieri, înEuropa, ceva similar; noi suntemprimii care experimentăm aceastăidee. De aceea nici nu putemîncerca o abordare prinsimilitudine.“RĂZVAN MURGEANUsecretar de stat MDRTMunicipiul Iaşi înregistrează celmai important avans, dintre ceişaptepolidecreşteredinRomânia,în ceea ce priveşte propunerile deproiecte şi contractele semnatepentru implementarea PlanuluiIntegrat de Dezvoltare. Având ladispoziţie circa 111 milioane deeuro, finanţare nerambursabilăîn cadrul POR - Axa Prioritară1, Iaşiul a reuşit să îşi asiguredeja finanţarea a patru proiectemajore, a căror valoare totalăreprezintă aproape jumătate dinalocarea de care beneficiază capol urban de creştere.Următorul pol de creştere dinRomânia, în ordinea dată de ac-cesarea fondurilor disponibile peaceastă axă, este Cluj- Napoca.Zona metropolitană Cluj includemunicipiul Cluj Napoca şi 17 co-mune din jurul acestuia, areal încare ar urma să fie implementateo serie de proiecte finanţate prinProgramul Regio sau din alte fon-duri structurale. Până la sfârşitulanului 2010, autorităţile clujeneaveau deja semnate contractepentru trei proiecte, vizând re-abilitarea a două linii de tram-vai şi restaurarea unui ansamblumonument istoric, a căror sumăsolicitată din FEDR este de circa35,8 milioane de euro, din to-talul de 82 de milioane de eurodisponibile pentru acest pol decreştere.Municipiul Craiova este al treileapol de creştere, din ţară, în or-dinea dată de sumele accesatepentu finanţarea unor proiecte încadrul axei prioritare 1. Având,deocamdată, un singur proiect înimplementare, Craiova va sem-na, în perioada următoare con-tracte de finanţare pentru altecinci proiecte aflate în prezentîn procesul de evaluare tehnicăşi financiară, proiecte care arurma să îmbunătăţească infra-structura rutieră şi de transportşi să revitalizeze centrul istoric aloraşului. Proiectul deja contrac-tat - „Realizare pasaj denivelatsuprateran peste intersecţia dela km 0 al municipiului Craiova învederea preluării traficului autope E 70, respectiv strada CaleaBucureşti – bulevardul NicolaeTitulescu“ – are o valoare totalăde circa 14 milioane de euro, dincare aproximativ 11 milioane deeuro reprezintă finanţare prinProgramul Regio şi cofinanţareasigurată de la bugetul de stat.Iaşi 111,2 milioane de euroConstanţa 90,3 de milioane de euroPloieşti 97 de milioane de euroCraiova 95,5 milioane de euroTimişoara 70,5 milioane de euroCluj-Napoca 82,4 milioane de euroBraşov 74,3 de milioane de euroAlocare financiarăorientativă pentrupolii de creşteredin România –contribuţie FEDRşi cofinanţare dinbugetul de stat
  9. 9. MARTIE 2011MARTIE 2011 9Regio în RomâniaVIZITA PRECONTRACTUALĂ REPRE-ZINTĂ ULTIMUL PAS ÎNAINTEASEMNĂRII CONTRACTULUI DE FINANŢAREŞI ACOPERĂ VERIFICAREA DE FACTO AREALITĂŢII LA FAŢA LOCULUI (SITEVISIT). CU ACEASTĂ OCAZIE, EXPERŢIIORGANISMULUI INTERMEDIAR, ÎMPRE-UNĂ CU OBSERVATORII AM POR,VERIFICĂ DACĂ DOCUMENTELE DEPUSEODATĂ CU CEREREA DE FINANŢARE SUNTCONFORME CU ORIGINALUL ŞI PREIAUO SERIE DE DOCUMENTE ÎN ORIGINALŞI COPII CERTIFICATE CONFORM CUORIGINALUL, SEMNATE ŞI ŞTAMPILATEDE CĂTRE REPREZENTANTUL LEGAL ALSOLICITANTULUI.Vizita precontractuală este o etapăindispensabilă semnării cererii definanţare, deoarece doar în urmaderulării cu succes a acesteia seemite recomandarea încheierii con-tractului de finanţare. În consecinţă,chiar dacă pare pentru mulţi doaro etapă administrativă, trebuietratată cu toată seriozitatea.În cursul derulării procedurii deevaluare şi contractare a proiectu-lui, acesta reprezintă singurul mo-ment când experţii OrganismuluiIntermediar şi ai AM POR se întâl-nesc cu solicitantul. Prin urmare,cu ocazia acestor vizite se potpreîntâmpina şi rezolva anumiteprobleme tipice, determinate denecunoaşterea procedurilor Regiosau a legislaţiei în vigoare, prestaţiaconsultanţilor, probleme de proiecta-re, neconcordanţe între elementeledescrise în proiect şi realitatea dinteren, neconcordanţe ale documen-telor de proprietate, certificatelor,acordurilor şi avizelor. De multe ori,solicitanţii, fie ei autorităţi publicelocale (APL) sau actori privaţi (IMM),nu cunosc suficient regulile accesăriifondurilor nerambursabile prin Re-gio. Cele mai grave probleme înacest sens apar în situaţia demarăriiinvestiţiei anterior semnării con-tractului de finanţare, ceea ce duceautomat la respingerea cererii definanţare.De aceea, este recomandabil casolicitanţii, care consideră că nu aucunoştinţele necesare, să apelezela consultanţi pentru elaborareaproiectului. Aceasta presupune omuncă în echipă, în care consultanţiitrebuie să reprezinte un sprijin se-rios pentru solicitant în ceea cepriveşte aplicarea procedurilor pro-gramului, a normelor tehnice şi astabilirii cadrului legal.Dar sunt şi cazuri când, cu ocaziavizitei precontractuale, experţiiconstată că proiectele au fost scri-se fără o cunoaştere temeinică arealităţii din teren. În astfel de ca-zuri,cândseconstatăneconcordanţesemnificative între cererea definanţare şi realitatea existentă lafaţa locului, care modifică obiec-tivele şi indicatorii proiectului, numai este vorba de acelaşi proiect.Aceştia au fost evaluaţi iniţial şi auprimit un punctaj, iar modificarealor ar duce la schimbarea proiectu-lui şi, astfel, ar impune o nouă evalu-are. Sunt şi cazuri când, la viziteleprecontractuale, întâlnim solicitanţicare, deşi au angajat consultanţi derenume, aceştia nu se deplaseazăVIZITA PRECONTRACTUALĂ, ETAPĂ IMPORTANTĂÎN ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE FINANŢAREEugenEugen POPESCUPOPESCU, expert Regio | Katalin, expert Regio | Katalin GALGAL, expert Regio |, expert Regio |Proceduri Regio
  10. 10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10pentru vizita precontractuală, fiindlocalizaţi la mare distanţă de loculde implementare al proiectului.Astfel, solicitantul este lăsat des-coperit, necunoscând detaliile deordin legislativ, economic sau teh-nic menţionate în proiect de cătreconsultanţi.Cheia unei colaborări de succeseste, bineînţeles, la îndemâ-na solicitantului care încheiecontractul de colaborare cuproiectanţi, consultanţi; aceştiatrebuie să îşi cunoască interesele,competenţele şi limitele şi sădefinească obligaţiile colaborato-rilor, să stabilească modalităţi deverifi-care şi penalizare ale aces-tuia pentru prejudiciile pe caredezinteresul sau neprofesiona-lismul acestuia le poate cauza.Unii solicitanţi se bazează atât demult pe serviciile consultanţilor,încât de multe ori nu citesc cuatenţie adresa trimisă de Organis-mul Intermediar în pregătirea vizi-tei (foarte explicită, de altfel).Astfel, se ajunge la situaţii în carefie documentele solicitate de Orga-nismul Intermediar nu sunt semnateşi ştampilate pe fiecare pagină, fienu este pregătit numărul de copiisolicitat, fie nu sunt disponibileoriginalele pentru a fi confruntatecu documentele depuse la cerereade finanţare, ceea ce presupuneaducerea lor de la sediul principal,de acasă sau de la firma de conta-bilitate etc.De aceea, pentru o bună derularea proiectului şi o absorbţie cât maibună a fondurilor nerambursabilesolicitate, Autoritatea de Manage-ment recomandă să se apeleze laconsultanţi care să se poată im-plica direct, atât în faza de scri-ere a proiectului, cât şi la vizitaprecontractuală şi chiar în imple-mentarea proiectului, inclusiv la în-tocmirea cererilor de rambursare.La proiectele în care solicitanţii suntautorităţi publice locale se întâmplăuneori să apară discrepanţe în-tre documentele de atestare aproprietăţii publice, regimul ju-ridic al acestora şi extrasele decarte funciară. De asemenea, seconstată la vizita la faţa locului cănu pot fi prezentate Hotărârile deConsiliu Local, respectiv Judeţean,solicitate. Aceasta se întâmplă dincauza faptului că, la stabilirea dateivizitei, s-a luat în calcul o anumitădată de întrunire a Consiliului carefie s-a amânat, fie nu a mai luat îndiscuţie aprobarea hotărârii respec-tive. Ca atare, recomandăm sta-bilirea datei vizitei precontractualedupă emiterea acestor documente.O altă problemă, deloc neglijabilă,apare din cauza amânării viziteiprecontractuale. Dat fiind faptul căs-au pregătit documentele pentrudata stabilită iniţial, nu puţine suntcazurile când, în urma amânăriivizitei, termenul de valabilitate alcertificatului constatator emis deOficiul Registrul Comerţului, a cer-tificatelor fiscale privind impoziteleşi taxele sau chiar a autorizaţiei deconstruire este depăşit.Nu există un model universal valabilpentru elaborarea şi implementa-rea unui proiect. Fiecare actor înacest proces trebuie să acţionezecu responsabilitate: atât solici-tantul, cât şi membrii echipei deproiect, consultanţii, proiectanţii,executanţii.Situaţiile descrisemai sus nu se pot, totuşi,generaliza. Cei mai mulţisolicitanţi sunt pregătiţifoarte bine pentru etapavizitei precontractuale şi oparcurg cu succes, primindrecomandarea de semnarea contractului de finanţare.Colaborarea cu succes rezultădin cumularea bunelor practiciîn tot ciclul de managemental proiectelor, ceea ce sepoate fructifica în orice etapăşi perioadă de programare înviitor.Regio în RomâniaEtape intermediare
  11. 11. MARTIE 2011MARTIE 2011 11CARE SUNT PROVOCĂRILEANULUI 2011, ÎN CEEA CEPRIVEŞTE DERULAREA REGIO?Unul dintre principalele obiective pecare le-am stabilit este cel legat deîncheierea etapei de contractare.Până la jumătatea anului trebuie săatragem, având contracte semnatecu beneficiarii, un miliard de euro.Ar mai putea rămâne, pentru adoua jumătate a anului, câtevaacorduri fine, dar, doar atât. Pede altă parte, rata de absorbţiea fondurilor europene trebuie săcrească. În această privinţă, avemsemnale foarte bune. De pildă, pânăîn prezent, s-au făcut deja plăţi de700 de milioane lei, din care 320 demilioane sunt contribuţia UniuniiEuropene. În fiecare zi primimminimum 10 cereri de rambursare,ceea ce este foarte mult. Astfel, dela începutul anului şi până acum,am cheltuit peste 100 de milioanede euro, ceea ce mă face pe minesă cred că vom depăşi acel miliardde euro finanţare până la sfârşitulanului.CARE ESTE SITUAŢIAPREFINANŢĂRII?POT BENEFICIARII SUPORTACOFINANŢAREA PROIECTELOR DINFONDURI PROPRII? CUM ESTESPRIJINIT MEDIUL DE AFACERI?Cred că scepticismul unora derivădin faptul că se face o comparaţiecu perioada 2007-2009, când nus-a cheltuit nimic. În 2009, nucontractasem decât 30% din sumadisponibilă prin Programul Regio.În 2010, am contractat un miliardşi jumătate de euro, iar lucrurileau început să se mişte mai repededecât până atunci. Beneficiarilordin sistemul public, care aucontracte de finanţare încheiate,li se acordă o prefinanţare de 30%,iar beneficiarilor privaţi 35% (cuscrisoare de garanţie bancară).Pentru a-i stimula să încheiecontractele de lucrări mai repede,prefinanţarea se acordă în tranşe,cea de-a doua tranşă acordân-du-se după încheierea contractuluide lucrări. În plus, TVA–ul aferentcheltuielilor eligibile este suportatPROVOCĂRILE REGIO ÎN 2011InterviuInterviu cu Răzvan Murgeanusecretar de stat în MDRT
  12. 12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12din bugetul de stat, respectivbugetul MDRT, şi este rambursatodată cu rambursarea FEDR şicofinanţarea de la bugetul de stat.Sigur, bugetele locale au o problemăacum. În general, cofinanţarea de2% era o încărcare mare pentruadministraţii. Dar, anul trecut, s-aadoptat o Hotărâre de Guvern,salutară, aş aprecia eu, potrivitcăreia primarii au voie să iaîmprumuturi de la bancă pentrucofinanţarea proiectelor, pestegradul de îndatorare, iar creditelesunt garantate de stat. Nu toţiprimarii au înţeles acest mecanism,dar, prin ADR-uri, ţinem în perma-nenţă legătura cu ei, îi chemăm pecei de la Direcţiile de Investiţii dela Unitatea de Implementare dincadrul primăriilor şi le explicămcum funcţionează acest instrumentpe care îl au la dispoziţie. În zonaprivată, am rezolvat problemelede cofinanţare. Anul trecut, aufost dificultăţi pe Domeniulde intervenţie 4.3 – „Sprijinireadezvoltării microîntreprinderilor.“Dacă o firmă cerea 100 de lei,trebuia să aibă cofinanţarea de 30%din credit bancar. Am renunţat laaceastă condiţie, încă din mai 2010,când am convins Comisia Europeanăcă băncile nu vor să finanţeze astfelde proiecte, pe care le considerămici, şi am eliminat contribuţiabeneficiarului, în condiţiile uneifinanţări de cel mult 200.000 deeuro. Şi nu numai că beneficiarii nuau mai renunţat la proiecte, dar afost un boom de proiecte primite dela microîntreprinderi.CREDEŢI CĂ LIPSAPERSONALULUI INSTRUIT,ÎN ZONA BENEFICIARILOR, ARPUTEA GENERA DIFICULTĂŢI ÎNIMPLEMENTARE?În această privinţă nu mai discutămşi nu mai facem concesii. În ceea cepriveşte contractarea, abordareaeste următoarea: noi avemdisponibili 4,3 miliarde de euro şiavem proiecte de 11 miliarde deeuro. Există, aşadar, o listă lungăde rezervă, cu care vom mergemai departe. Dacă discutăm deimplementare propriu-zisă, amluat deja decizia ca OrganismulIntermediar să realizeze, în aceastăetapă, o instruire permanentăcu beneficiarii. Această instruireîncepe de la prima cerere de plată,când beneficiarul este învăţatcum să întocmească documentele,pentru ca, apoi, să nu primească,cu întârziere, sumele solicitate.Fiecare cerere de rambursare treceprin filtrul verificărilor proceduralela nivelul Organismului Intermediarresponsabil şi al Autorităţii deManagement. Prin urmare, nu armai trebui să apară probleme. Dacăapar, atunci ele sunt rezultatulunei rele intenţii. Avem exemplulunui beneficiar care a închis ochiila o modificare în proiect operatăde constructor, iar acum Corpul deControl verifică investiţia. Probabil,nu se vor face plăţile.Interviu„Anul trecut, s-aadoptat o Hotărâre deGuvern potrivit căreiaprimarii au voie să ia împru-muturi de la bancă pentrucofinanţarea proiectelor,peste gradul de îndatorare,iar creditele suntgarantate de stat.“
  13. 13. MARTIE 2011MARTIE 2011 13SE VOR MAI FACE REALOCĂRI,ANUL ACESTA?Nu cred. De altfel, nici nu prea avemde unde. Şi, atenţie, chiar dacă sevor face, în interiorul aceleiaşiaxe, nu mai este necesar acordulComisiei Europene. O decizie vomlua în mai, la şedinţa Comitetuluide Monitorizare, dar, dacă vor fi, sevor face în interiorul axelor.PUTEM VORBI DEJA DESPREÎNCEPEREA PREGĂTIRILORPENTRU URMĂTOAREA ETAPĂ DEPROGRAMARE?Am început deja pregătirile. Suntmulte discuţii pe această temă,sub coordonarea şefului AM POR,domnul director general GabrielFriptu. Comisia Europeană vrea ochestiune nouă care este legată depopulaţia de etnie romă. Intenţiaeste de a introduce o axă separatăpentru incluziunea romilor şi,în ceea ce ne priveşte, am avutdeja o primă rundă de discuţii cureprezentanţii Comisiei Europene.Vom avea propriile propuneri, dardeocamdată le discutăm.SE DISCUTĂ INTENSŞI DESPRE SCHIMBAREAMECANISMULUI DEFINANŢARE.AR AVANTAJA ACESTMECANISM ROMÂNIA?Dacă vorbim despre transferulcătre regiuni, discuţia se duceîn zona riscului unei abordărisubiective. Va trebui să găsim unmodus vivendi, în aşa fel încât să-idăm şi administraţiei locale ce esteal ei, pentru că eu, personal, suntadeptul descentralizării complete,dar trebuie văzut şi cum se poateface acest lucru, aşa încât să fieeficient. Este o altă discuţie legatăde crearea unui fond – aşa numita„rezervă de performanţă“- caresă fie folosit pentru a încurajaprogresele obţinute de anumitestate sau regiuni.Fondurile din această rezervă arurma să fie alocate, la jumătateaperioadei de programare, în funcţiede performanţe.Este o abordare, dar, dacă noisusţinem această formulă, mătem să nu ajungem la discrepanţemari între regiuni, ceea ce arfi în contradicţie cu principiulfundamental al dezvoltării regionalecare vorbeşte despre uniformitate.Şi, de aici, ar deriva o serie deprobleme sociale, cum ar fi cele demigraţie, de pildă. Se poate discutadespre stimulare, dar cred că nuprintr-o finanţare suplimentară.Interviu realizat deCătălina JINGOIUInterviu„Comisia Europeanăvrea o chestiune nouăcare este legată depopulaţia de etnie romă.Intenţia este aceea de aintroduce o axă separatăpentru incluziunearomilor.“
  14. 14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14SINGURUL PASAJ RUTIER SUBTERANDIN MUNICIPIUL BACĂU,REALIZAT LAINIŢIATIVA MUNICIPALITĂŢII, ÎN CADRULUNUI PROIECT PE AXA PRIORITARĂ 2 –„ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII RE-GIONALE ŞI LOCALE DE TRANSPORT“,VA FI DAT ÎN FOLOSINŢĂ ANUL ACESTA.Investiţia, în valoare de peste30,7 milioane de lei, va contribuisubstanţial la fluidizarea traficului,dar şi la asigurarea unui grad sporitde siguranţă a circulaţiei pe o lun-gime de 277 de metri. În momentulde faţă lucrările sunt realizate înproporţie de 61%, iar termenul definalizare a proiectului este luna iu-lie 2011.SOLUŢIE INEDITĂCea mai grea etapă a proiectului,care a constituit şi cea mai mareprovocare, a fost implementa-rea unei soluţii tehnice aplicate înpremieră, în România. Procedeula constat în construirea tuneluluipropriu-zis în afara pasajului şi in-troducerea lui, concomitent cu re-alizarea săpăturilor, pe sub şinele decale ferată. Operaţiunea a începutîn luna septembrie prin construireaprefabricatului din beton, după carea urmat cea mai dificilă etapă, ceade introducere a mastodontului înpământ, pe sub cele 14 linii de caleferată. Cel mai mare câştig al acesteisoluţii a fost faptul că beneficiarula evitat devierea traficului feroviarîn perioada derulării proiectului.Procedura, care a inclus săpăturileşi introducerea tunelului de 86,7metri, s-a finalizat în decembrie2010 fără a întâmpina dificultăţi deexecuţie. Pasajul Oituz-Ştefan Guşeeste compus din trei zone distincte:rampa Ştefan Guşe, cu o lungime de107.07 m, pasajul subteran propriu-zis, care măsoară 86,7 m şi rampaOituz a cărei lungime are 67,8 metri.AVANTAJE LA FINALConstruirea pasajului subteranla ieşirea din partea de vest amunicipiului Bacău va permite,la final, realizarea unei legăturirutiere directe între strada ŞtefanGuşe, centrul municipiului Bacăuşi strada Gării, evitându-se, astfel,varianta actuală, în care şoseauaintersectează calea ferată într-unpunct în care se produc frecventambuteiaje. De altfel, ruta actualăeste singura disponibilă locuitorilordin cartierele Tache şi CFR pentru aajunge în centrul oraşului Bacău.Pe de altă parte, proiectulamenajării pasajului rutier sub-teran era necesar în perspectivadezvoltării zonei. Municipalitateabăcăuană intenţionează să extindăzona rezidenţială prin dezvoltareacartierului CFR. Tot în cartierul Găriia fost finalizată şi investiţia în noul„Centru de Afaceri şi Expoziţional“,ceea ce reclamă o infrastructurăde acces corespunzătoare. Nu înultimul rând, proiectele de dezvol-tare a zonei vizează şi construireaunui complex sportiv format dinstadion, pistă de atletism şi salăde sport, în acest caz fiind vorbadespre o investiţie privată.Regio în RomâniaCãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |BACĂU: PRIMUL PASAJ SUBTERAN CONSTRUITCU FONDURI REGIOInovaţie în construcţie
  15. 15. MARTIE 2011MARTIE 2011 15Trafic mai sigurRegio în RomâniaSIGURANŢA ÎN TRAFICAmenajarea pasajului îşi propuneşi creşterea gradului de siguranţă acirculaţiei, obiectiv care va fi atinsprin monitorizarea video a traficu-lui rutier şi pietonal, de la un capătla celălalt al pasajului, dar şi prinfolosirea unor sisteme electroniceluminoase de avertizare la intrareaşi ieşirea din pasaj.În plus, amenajarea rutieră vabeneficia de un sistem de sen-zori pentru controlul umidităţii şitemperaturii, care monitorizeazăstadiul de formare a poleiului şicomandă automat sistemul deîncăl-zire din straturile căii de ru-lare. Pasajul dispune, de asemenea,de senzori de fum şi pentru nivelulapelor în puţurile de evacuare.FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIPROIECT „Pasaj rutier subteran Str. Oituz – Str. GeneralŞtefan Guşe, Municipiul Bacău“BENEFICIAR: Municipiul BacăuVALOAREA PROIECTULUI: 30.765.172 leiASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ : 24.595.342 leiCONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI: 6.169.830 leiDATA ÎNCEPERII: 16.03.2009DATA FINALIZĂRII: 16.06.2011ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-EstAUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionaleşi Turismului
  16. 16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16SIMBOLURI DE MARE ÎNSEMNĂTATEPROTEJATE PRIN INCLUDEREA LORÎN PATRIMONIUL UNESCO, BISERICILEDE LEMN DIN MARAMUREŞ FORMEAZĂUN ANSAMBLU ARHITECTURAL CUUN STIL APARTE CARE DAU NOTA DEORIGINALITATE ÎN OFERTA TURISTICĂ AJUDEŢULUI MARAMUREŞ.Lucrări colective ai căror autori aurămas, în cele mai multe cazuri,în anonimat, bisericile de lemnmaramureşene se remarcă printehnica îmbinărilor din lemn şi in-geniozitatea soluţiilor constructivecare îmbină pragmatismul cu arta.Ansamblul arhitectural bisericescdin Maramureş a evoluat în timp, înfuncţie de priceperea, experienţaşi fantezia constructorilor locali, eireuşind să impună un anume stil înredarea plastică a formelor şi mo-tivelor ornamentale. Pentru a reuşisă pună mai bine în valoare acestpatrimoniu arhitectural judeţeanşi pentru a antrena mai multezone cu un nivel scăzut de dez-voltare economică, autorităţilemaramureşene au inclus unnumăr de 16 biserici delemn, aflate în zone diferiteale judeţului, într-un proiectRegio care a primit o finanţarede 15,46 milioane de lei.Investiţia urmăreşte reabili-tarea căilor de acces către cele16 obiective turistice şi amenajareade parcări pentru autoturisme şiautocare în proximitatea drumuluide acces. În plus, proiectul prevedeşi înfiinţarea unor puncte de infor-mare turistică pentru fiecare dintrecele 16 unităţi de cult, alimentareacu apă din surse locale individualesau prin racordarea la sistemul cen-tralizat, canalizarea apelor uzate,iluminatul stradal în zona monu-mentului istoric şi a parcării, ilu-minatul arhitectural şi de punere învaloare a obiectivului. Plusvaloarea,din punct de vedere al atractivităţiituristice, va fi conferită de sporireavizibilităţii acestor monumente.Proiectul, intitulat „Circuitul bi-sericilor de lemn din Transilvania deNord“, este dezvoltat de ConsiliulJudeţean Maramureş în parteneriatcu 14 autorităţi publice locale şi cuRegio în Româniaeperea, experienţaructorilor locali, eină un anume stil îna formelor şi mo-tale. Pentru a reuşitru autoturisme şi îtale. Pentru a reuşine în valoare acesttectural judeţeanrena mai multescăzut de dez-că, autorităţileau inclus unbiserici deone diferitetr-un proiectmit o finanţareoane de lei.reşte reabili-cces către celestice şi amenajareat t t i iBISERICILE DE LEMN DIN MARAMUREŞ,INCLUSE ÎN CIRCUITUL TURISTICROMÂNESCPatrimoniu pus în valoareElena OCEANU |Elena OCEANU |
  17. 17. MARTIE 2011MARTIE 2011 17cele 16 unităţi de cult implicate.Proiectul a fost semnat la 30 iunie2010 şi are o durată de implemen-tare de 26 de luni. Proiectul are ovaloare totală de 19.099.091 lei,din care 13.149.474 lei provin dinFondul European pentru DezvoltareRegională.Regio în RomâniaFIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIPROIECT „Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord“BENEFICIAR: Parteneriatul dintre unitatea administrativ teritorialăjudeţul Maramureş, 14 unităţi administrative locale comunale şi16 unităţi de cultVALOAREA PROIECTULUI: 19.099.091 leiCONTRIBUŢIA UE : 13.149.474 leiCONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI: 309.399 leiDATA ÎNCEPERII: 01.07.2010DATA FINALIZĂRII: 31.08.2012ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-VestAUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şiTurismuluiCircuit al bisericilor„Maramureşul este o regi-une care atrage ca un mag-net turişti români şi străinideopotrivă. Tocmai din acestmotiv proiectul Circuitul bi-sericilor de lemn din Tran-silvania de Nord va pune învaloare bisericile de lemn,arta populară, datinile şiobiceiurile maramureşene,valorificând în acest felpotenţialul turistic de caredispune judeţul nostru.Monumentele istorice suntdocumente care vorbesc înlocul ctitorilor. Dacă în Mol-dovaşiŢaraRomânească,cti-torii proveneau din păturilesociale mai înstărite, înTransilvania sarcina ridicăriilocaşurilor de închinarea rămas doar pe umeriiţăranilor. Însă, geniul cre-ator românesc nu a suferit,iar bisericile de lemn ridi-cate, cu preponderenţă înnordul ţării noastre, destrămoşii noştri, au devenitreprezentative pentru isto-ria României, în general, şipentru istoria bisericească,în special, ca adevărate co-mori ale credinţei creştine.Ele trezesc un profund senti-ment de admiraţie în sufle-tul celor care le vizitează.De aceea, iniţiativa de aderula acest proiect a fostsusţinută atât de EpiscopiaOrtodoxă a Maramureşuluişi Sătmarului, cât şi deEpiscopia Greco-Catolicăa Maramureşului. Prinimplementarea proiectu-lui se urmăreşte ridicareastandardului de viaţă înMaramureş prin crearea denoi locuri de muncă şi diver-sificarea celor existente, câtşi oportunităţi de creştere aeconomiilor locale.De asemenea, această inves-tiţie realizată din fondurieuropene va aduce noioportunităţi în sectorul ser-viciilor achiziţionate ulte-rior de turişti şi companiide turism, inclusiv bunurişi servicii produse de altesectoare economice cum arfi comerţ, construcţii, trans-porturi, industria alimentară,confecţii şi încălţăminte,industria mică şi de arti-zanat.Turiştii vor avea la dispo-ziţie puncte de informareturistică, accesul la acesteobiective turistice va fi fa-cilitat prin dezvoltarea in-frastructurii, crearea dealei şi parcări.Prin consacrarea monu-mentelor istorice ca desti-natie turistică, proiectul vaduce la creşterea cererii deturism în Maramureş şi im-plicit, în România. Printreprincipalii beneficiari aiproiectului se vor număratoţi cei care vor dori să seîmbogăţească sufleteşte.“MIRCEA MANPreşedinteConsiliul JudeţeanMaramureşhttp://www.cjmaramures.ro/detaliu.aspx?eID=593&t=programe&Node=13Detalii despre acestproiect pot fi consultatepe pagina de web aproiectului:
  18. 18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI1.CARE SUNT OBLIGAŢIILEBENEFICIARULUI REGIO PRIVINDPUBLICITATEA PROIECTULUI?RĂSPUNSOrice beneficiar de finanţare încadrul Regio îşi asumă, prin sem-narea contractului de finanţare,obligaţia să implementeze atâtmăsurile de informare minime,impuse prin Anexa II la contract,cât şi pe cele incluse în cerereade finanţare.Prin Anexa II la contractul definanţare, denumită „Măsurile deInformare şi Publicitate“, bene-ficiarul va anunţa începereaactivităţilor proiectului, printr-uncomunicat de presă într-un ziarlocal, iar la finalizarea proiectu-lui, va publica un anunţ de presăprivind rezultatele proiectului,în ziarul local cu cea mai mareaudienţă. În plus, faţă de acestedouă materiale de presă, bene-ficiarul va implementa toatemăsurile de publicitate incluseîn cererea de finanţare. Dacă, deexemplu, comunicatul de presă/anunţul de rezultate, prevăzutprin Anexa II, coincide cu un co-municat de presă / anunţ de presăprevăzut în cererea de finanţare,atunci este suficientă o singurăpublicare a acestuia.2.DUPĂ ÎNCHEIEREA IMPLEMENTĂRIIPROIECTULUI BENEFICIARUL POATEVINDE SPAŢIUL DE PRODUCŢIECREAT?RĂSPUNSConform contractului de finan-ţare, beneficiarul se obligă sănu înstrăineze, să nu instituiegaj sau o altă garanţie bancară,sub nicio formă, asupra obiecte-lor/bunurilor, fie ele mobilesau imobile, finanţate în cadrulproiectului, pe perioada de va-labilitate a contractului (3 anidupă expirarea perioadei deimplementare a proiectului).3.PE PARCURSUL IMPLEMENTĂRIIPROIECTULUI, BENEFICIARUL POATEMODIFICA LOCUL DE IMPLEMENTARE?RĂSPUNSDacă proiectul prevede numaiachiziţionarea de bunuri, schim-barea spaţiului în care beneficia-rul desfăşoară activitatea pen-tru care au fost achiziţionateeste permisă doar cu notificareaprealabilă, în scris, a OI şi AM PORşi cu respectarea următoarelorcondiţii:a) schimbarea spaţiului nueste de natură să afectezeîndeplinirea indicatorilor stabiliţiprin cererea de finanţare pentrumăsurarea atingerii rezultatelorşi obiectivelor proiectului;b) noul spaţiu se află în mediulurban (într-o localitate urbană),în România;c) în cazul închirierii nouluispaţiu, contractul de închiriereacoperă perioada de minim 3 anide la data finalizării imple-mentării proiectului sau frac-ţiunea rămasă din aceastăperioadă, în funcţie de momen-tul la care intervine schimbareaspaţiului.4.DACĂ O MICROÎNTREPRINDEREDEPUNE PROIECT ÎN CADRUL DMI4.3 “SPRIJINIREA DEZVOLTĂRIIMICROÎNTREPRINDERILOR”, IARPÂNĂ LA MOMENTUL VIZITEI DEPRECONTRACTARE ÎŞI PIERDE CALITATEADE MICROÎNTREPRINDERE, SE VAÎNCHEIA CONTRACTUL DE FINANŢARE?RĂSPUNSNu. Pierderea calităţii demicroîntreprindere conducela nerespectarea criteriilor deeligibilitate, caz în care proiectulnu mai poate fi acceptat pentrucontractare.Alte întrebări şirăspunsuri, la adresa:www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_INFOUtil pentru beneficiariRegio în Româniawww.inforegio.ro
  19. 19. MARTIE 2011MARTIE 2011 19REABILITAREA DRUMULUI JUDEŢEANÎN LUNGIME DE 30 DE KILOMETRI,CARE TRANZITEAZĂ JUDEŢELE PRAHOVAŞI DÂMBOVIŢA ESTE UNUL DINTRE PRI-MELE PROIECTE FINALIZATE ŞI FINANŢATEDIN PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGI-ONAL 2007-2013. PROIECTUL, ÎNVALOARE TOTALĂ DE 45,8 MILIOANEDE LEI, CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREAECONOMICĂ A ZONEI INDUSTRIALE BRAZI,DAR ŞI A ACTIVITĂŢILOR COMERCIALEALE SOCIETĂŢILOR CARE OPEREAZĂ ÎNLOCALITĂŢILE ADIACENTE ŞOSELEI.Proiectul a fost realizat în partene-riat de către Consiliul Judeţean Pra-hova şi Consiliul Judeţean Dâmboviţaşi a avut ca obiectiv reabilitareadrumului judeţean 101G, tronsonulTătărani – Brazi – Brazii de Jos – Ti-nosu – Şirna – Hăbăud – Crivăţu, fiindfinanţat din Axa Prioritară 2, Dome-niul major de intervenţie 2.1 - „Re-abilitarea şi modernizarea reţelei dedrumuri judeţene, străzi urbane şireabilitarea şoselelor de centură“.Lucrările au fost finalizate în termende un an de la semnarea contractu-lui de finanţare, iar recepţia a fostfăcută pe 3 iunie 2010.DESCONGESTIONAREATRAFICULUIReabilitarea DJ 101G are o impor-tanţă semnificativă pentru traficulrutier din judeţul Prahova. Şoseaualeagă oraşul reşedinţă de judeţ alPrahovei de câteva comune, iar rea-bilitarea ei contribuie la desconges-tionarea celui mai aglomerat drumdin România, DN 1 Bucureşti – Braşov.Prin îmbunătăţirea conexiunii dintreDN 1A şi DN 1 şi facilitarea trans-portului de marfă pe ruta Ploieşti– Târgovişte – Bucureşti, operatoriide transport realizează economii,iar activitatea societăţilor comer-ciale din zonă a cunoscut un apre-ciabil reviriment. Pentru cetăţeniişi autorităţile locale din localităţileprin care trece drumul reabilitat,investiţia reprezintă o oportunitatepentru revitalizarea afacerilor, dar şipentru viaţa de zi cu zi.Marian Zaharia e mulţumit deinvestiţie şi de calitatea lucrării:„Era rău tare înainte, aveamun drum de piatră pe care abiamergeau căruţele. Acum avem oşosea adevărată“, spune primarulcomunei Şirna.Vasile Şerban, primarul comuneiCorneşti, afirmă că drumul face maiuşoară viaţa oamenilor din locali-tatea sa, care pot ajunge mai uşorla artere importante ce duc cătreBucureşti sau Braşov: „Sunt bucuroscă s-a putut finaliza un asemeneaDoru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |REABILITAREA DJ 101 SPRIJINĂ DEZVOLTAREAECONOMIEI ÎN ZONA BRAZIDe la piatră la asfaltRegio în România
  20. 20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20Descongestionarea traficului pe DN-1proiect finanţat cu bani europeni.DJ 101G are o importanţă foartemare pentru că face legăturacu DN1, iar cetăţenii pot ajungemult mai repede şi mai comod laBucureşti, Ploieşti sau Braşov.“RELANSAREAZONEI ECONOMICE BRAZIDana Traian, şef Serviciu Comuni-care din Agenţia pentru DezvoltareRegională Sud-Muntenia, declarăcă proiectul relansează activitateaeconomică în zona economicăBrazi:„DJ 101G leagă sudul Ploieştiuluide comunele Bărcăneşti, Brazi,Şirna, Tinosu şi Corneşti, putândastfel să descongestioneze traficulpe DN1, sectorul Ploieşti-Bucureştişi, totodată, să faciliteze legăturarutieră cu municipiul Târgoviştepe Valea Ialomiţei. DJ 101G, avândun traseu paralel cu magistrala decale ferată 300 Bucureşti-Ploieşti,colectează marfa transportată peaceastă magistrală, manevrată prinstaţiile Crivina, Brazi şi PloieştiTriaj. Prin implementarea proiec-tului se asigură extinderea şiîmbunătăţirea deservirii zonei eco-nomice Brazi“.FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIVALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI: 45.802.088 LEIVALOAREA NEELIGIBILĂ A PROIECTULUI: 142.475 LEIVALOAREA ELIGIBILĂ A PROIECTULUI: 38.416.128 LEITVA: 7.243.485 LEICONTRIBUŢIA PROPRIE ÎN PROIECT: 910.798 LEICONTRIBUŢIA SOLICITANTULUI ŞI A PARTENERULUI LA CHELTUIELIELIGIBILE: 768.323 LEICONTRIBUŢIA SOLICITANTULUI ŞI A PARTENERULUI LA CHELTUIELINEELIGIBILE: 142.475 LEITVA: 7.243.485 LEIASISTENŢA FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ: 37.647.806 LEIDATA ÎNCEPERII LUCRĂRILOR - 01.11.2009DATA FINALIZĂRII PROIECTULUI - 01.06.2011DATA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE - 31.05.2010ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-MunteniaAUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şiTurismuluiRegio în România
  21. 21. MARTIE 2011MARTIE 2011 21Pol al performanţei sportiveUN MILION DE EURO INVESTITDIN FONDUL EUROPEAN PENTRUDEZVOLTARE REGIONALĂ, CÂTEVA IDEIBUNE ŞI O EXPERIENŢĂ ŞTIINŢIFICĂ ŞITEHNICĂ BOGATĂ AU FĂCUT DINTR-UNORAŞ SUEDEZ UN POL AL PERFORMANŢEIŞI DEZVOLTĂRII REGIONALE. LAÖSTERSUND FUNCŢIONEAZĂ UN CENTRUNAŢIONAL PENTRU SPORTURI DEIARNĂ, CARE A DEVENIT UN LOC IDEALDE ÎNTÂLNIRE PENTRU CEI CARE ASPIRĂSĂ DEVINĂ SPORTIVI PROFESIONIŞTI.Zona atrage acum mulţi atleţi –majoritatea schiorilor fondişti şimembriiechipelordebiatlonlocuiescşi se antrenează în Östersund. Odatăcu această evoluţie, au fost createnoi locuri de muncă, iar Centrula ajuns să fie renumit în întreagalume pentru tehnologia avansată încercetarea sporturilor de iarnă.CALEA CĂTRE CREAREAECHIPEI CÂŞTIGĂTOAREIdeea construirii unui centru pentrusporturi de iarnă în Östersund,Jämtland, chiar în inima Suediei,s-a născut în cadrul ConfederaţieiSportive Regionale din Jämtland-Härjedalen. Această confederaţiesportivă a încheiat acorduri departeneriat cu Consiliul LocalÖstersund, Consiliul JudeţeanJämtland şi diverse companii privatepentru crearea unui centru sportivde talie mondială, cu accent pedezvoltarea sporturilor de iarnă şiîmbunătăţirea sănătăţii populaţiei.Centrul a devenit parte a campusuluiUniversităţii Mid Sweden din Öster-sund în 2007 şi este administrat deorganizaţii sportive, Consiliul Localşi Consiliul Judeţean. Dezvoltarealui s-a bazat pe patru direcţii dis-tincte: promovarea dezvoltării şicercetării, găzduirea unui labora-tor universitar pentru studenţii laştiinţe sportive, funcţionarea cacentru de testare pentru sporturide clasă mondială şi asigurareapregătirii pentru Comitetul OlimpicSuedez.Şase echipe de atleţi, ale căror dis-cipline includ schi fond, biatlon,alpin, freestyle, snow-boarding şipatinaj, lucrează cu tehnicile şitehnologiile centrului, în baza unuiaranjament cu beneficii reciproce.Graţie aportului sportivilor de elită,Centrul are posibilitatea să creezeşi să îmbunătăţească echipamente-le sportive profesionale.Pornind de la practicarea unortehnici noi în schiul de fond şi însăritura cu prăjina, a căror valoarea fost demonstrată de câştigătoareamedaliei olimpice de aur la Torinoîn 2006, Björn Lind, şi mergândpână la alegeri înţelepte privindnutriţia, graţie cercetărilor înmetabolismul zaharurilor din timpulantrenamentelor dure, Centruleste o mină de aur pentru atleţiicare vor să îşi îmbunătăţeascăperformanţele.MARCAREA PE HARTĂÖstersund a devenit unul dintremarile centre de cercetare şi dezvol-tare sportivă din Suedia. Prin com-binarea sportului de performanţăÖSTERSUND, SUEDIACENTRUL NAŢIONAL PENTRU SPORTURI DE IARNĂ,ÎN CURSA PENTRU AURBani europeni în Uniunea EuropeanăDoru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |
  22. 22. www.inforegio.rowww.inforegio.ro22Bani europeni în Uniunea EuropeanăSport şi studii universitareDoru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |cu cercetarea, Centrul ajută şiatleţii şi Universitatea. Atleţii auocazia să-şi îmbunătăţească teh-nicile şi să-şi continue studiile. Uni-versitatea câştigă de pe urma labo-ratoarelor de cercetare la standardeinternaţionale, mai ales în fiziologieşi biomecanică.STUDIU DE ADAPTAREA PRACTICANŢILOR DEBIATLONÎnprezent,laCentrulNaţionalpentruSporturi de Iarnă, se află în derulareun studiu care urmăreşte modulîn care rezultatele sportive alebiatloniştilor sunt afectate de frig.Cercetările de până acum, realizatede specialişti ai Universităţii MidSweden, au arătat că abilitateapracticanţilor de biatlon este afec-tată în mod negativ de vremearece, în sensul că precizia în probade tragere la ţintă se pierde atuncicând temperaturile sunt scăzute.Astfel, la centrul din Östersund, s-ainiţiat un proiect pentru studiereaperformanţelor în funcţie de adap-tarea sportivilor la mediul rece şiadaptarea biatloniştilor la condiţiide temperatură scăzută. Şaptebiatlonişti de elită din Suedia au fostintroduşi în program, fiind supuşila două teste ale funcţiilor motoriiîn anumite condiţii de mediu. Înplus, sportivii au efectuat şi un testde tragere cu arma, prima dată latemperatura camerei, iar a douaoară, după ce şi-au răcit mâinile şiantebraţele în apă cu temperaturade 10 grade Celsius, timp de 20de minute. Rezultatele se află înperioada de procesare, dar profeso-rul Erika Schagatay, şeful de proiect,spune că abilitatea sportivilor de ase adapta la temperaturile scăzute,ar fi un pas înainte pentru creştereaperformanţelor.Deşi la început cercetările se axaudoar pe atleţii cu performanţe,aceleaşi echipamente pot fi folosite,în prezent, pentru evaluarea unorproiecte de sănătate publică. Înultimii ani, Centrul Naţional pentruSporturi de Iarnă a colaborat cu alteuniversităţi din Austria, Germania,Franţa, Italia, Finlanda, Norvegiaşi SUA în derularea unor proiectedin acest domeniu. Una dintrecolaborări vizează chiar dezvoltareaomului şi procesul de îmbătrânire.R e g i u n e aÖstersund areacum un loc bine de-limitat pe harta lumii spor-turilor de iarnă. Majoritateaparticipanţilor la SporturileOlimpice de iarnă de la Van-couver din 2010 au o legăturăstrânsă cu Centrul şi Univer-sitatea, folosind avantajeleacestora. Utilizând sistemelede poziţionare globală, Cen-trul poate reproduce anumitedecoruri, cum ar fi pârtia deschi din Vancouver. Astfel desimulări avantajează sportiviiîn competiţii.
  23. 23. MARTIE 2011MARTIE 2011 23Bani europeni în Uniunea EuropeanăParteneriat între comunitate şi cercetătoriSUTE DE ÎNTREPRINDERI SCOŢIENEŞI-AU GĂSIT UN LOC PE PIAŢĂ ŞIAU PROSPERAT DUPĂ CE AU PRIMITASISTENŢĂ DE SPECIALITATE DIN PARTEAUNIVERSITĂŢII DIN GLASGOW.Scopul iniţiativei finanţate cupeste 700 de mii de euro dinFondul European pentru DezvoltareRegională a fost să ajute afacerileprivate de pe coasta de vest a Scoţieiaccesând potenţialul şi avantajeleunui mare centru universitar dinRegatul Unit al Marii Britanii.Proiectul Dialoguri, derulat întreanii 2002-2006, a fost finanţat cu707.500 euro şi a ajutat şi consiliat265 de întreprinderi, creând 50 denoi locuri de muncă.DIALOGURI,UN REAL SUCCESO cercetare a mediului economica demonstrat faptul că afacerilescoţiene aveau deficienţe în ceeace priveşte exploatarea experienţeicadrelor universitare sau academicie-nilor de profil de către companiileprivate. Proiectul Dialoguri propuneatocmai identificarea şi comunicareaoportunităţilor de afaceri pentru acompleta golurile prezente în piaţă.Pentru dezvoltarea economică a re-giunii, echipa proiectului Dialoguria reunit cei mai importanţi jucătoridin domeniu, de la comunitatea decercetători până la Consiliul Local,sectorul întreprinzătorilor privaţi,Serviciul Naţional de Sănătate sauScottish Enterprise. Proiectul a dez-voltat un sistem de schimb de dateon-line care ajută micile întreprin-deri să găsească soluţiile potrivi-te cu necesităţile şi intereselelor. De asemenea, proiectul a pusla dispoziţia utilizatorilor un sitecare permite partenerilor dintr-uncontract semnarea mult mai rapidăa acestuia, şi implicit, rezolvareaîn timp real a formalităţilor con-tractuale.REZULTATE ALEPROIECTULUI DIALOGURIDialoguri a creat posibilitateaunui parteneriat între comunitatearegională de afaceri şi cercetători.O companie locală, producătoare desofturi pentru întreprinderi din in-dustria petrolului şi gazelor, ScienceSoft, a prosperat în urma partene-riatului asigurat de acest proiect.Din această colaborare a rezultatdezvoltarea unui pachet deprograme tehnice, care le-a permis,pentru prima dată, companiilorenergetice să extragă ţiţei prinfolosirea analizelor ştiinţifice. A fostcreat şi un incubator de afaceri,cu o gamă largă de activităţi şiseminarii organizate tocmai pentrua iniţia noi parteneriate şi pentrua mediatiza profilul proiectului încomunităţile de afaceri. Un exemplude idee transformat într-o afacereprin proiectul Dialoguri este PaperFilament. Dialoguri a ajutat doistudenţi la inginerie şi design deprodus să pună pe picioare o afacerede design inovativ, care prezentasoluţii pentru probleme întâlnite zide zi. Invenţiile lor patentate suntbalamalele pentru uşi sigure pentruGLASGOW, SCOŢIA DE SUD-VEST, REGATUL UNIT AL MARII BRITANIIUNIVERSITATEA DIN GLASGOW SPRIJINĂÎNTREPRINDERILE MICI
  24. 24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24Baze de date pentru studenţiProiectul Dialoguri a primit 707.500 eurode la FEDR, în perioada 2002-2006copii şi alarma portabilă pentrusuferinzii de epilepsie.O EXPERIENŢĂ PLINĂ DESATISFACŢIIO varietate largă de activităţi s-apusînmişcare în urma implementăriiproiectului Dialoguri. Un programcare continuă această iniţiativă pre-supune ca reprezentanţii proiectuluiDialoguri să viziteze întreprinderilemici şi să le ofere acestora o bazăde date cu studenţi ai universităţiidin Glasgow care pot fi recrutaţisau consultaţi în domenii precuminovaţii de produs şi studii de piaţă.De asemenea, proiectul a mai asigu-rat crearea unei baze de date, caresă sprijine companiile de profil pre-zente deja pe piaţa din regiune şi săstabilească colaborări cu centrul decercetare. Lecţiile învăţate în urmaderulării acestui proiect au ajutatla menţinerea unor legături apro-piate între organizaţiile publice şiprivate implicate în livrarea şi trans-ferul de cunoştinţe. În urma succesu-lui înregistrat de proiectul Dialoguri,Universitatea a lansat „Reţeaua deinovaţie“, creată pentru a sporiimplicarea companiilor scoţieneîn inovaţia şi perfecţionarea pro-duselor şi crearea unor noi lanţuride furnizori. Companiile pot accesafonduri de până la 5.700 euro pen-tru proiecte de colaborare în dome-niul cercetării şi dezvoltării, dândastfel companiilor oportunitatea sărealizeze parteneriate puternice şisustenabile cu Universitatea.O ALTĂ AFACERE DE SUCCESO altă afacere de succes care a de-marat prin Dialoguri se referă laevoluţia aplicaţiilor iPhone, un stu-diu de caz al secţiunii Eu şi giganţiidin cadrul universităţii. Este vorbadespre o nouă gamă de jocuri iefti-ne şi educaţionale pentru telefonulmobil dedicate copiilor, dezvoltatăde o firmă din Glasgow în colabo-rare cu Universitatea din aceeaşilocalitate pentru a satisface chiarnevoile bebeluşilor.Cele cinci jocuri din seria „Privireacopilului“ pentru iPhone încurajeazărecunoaşterea formelor, culorilor şicontrastului, urmărirea şi abilităţilemotorii, şi, de asemenea, distincţiadintre dispoziţie şi emoţii.Compania respectivă a colaboratşi cu experţi în psihologie pentrua exista siguranţa că jocurile vorstimula, educa şi delecta copiii. Jo-curile au fost proiectate şi pentrua permite părinţilor să se joace cucopiii. Eu şi giganţii plănuieşte dupăsuccesul aplicaţiilor să dezvolte şio relaţie cu univestitatea privindactivităţi de educaţie.
  25. 25. MARTIE 2011MARTIE 2011 25AgendăAUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.roCOMITETUL DE MONITORIZAREPENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.roORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Munte-nia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, codpoştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgentia pentru Dezvoltare Regională BucureştiIlfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, codpoştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.roMinisterul DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURICOMUNITARE PENTRU TURISM -organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.roORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONALBIRMINGHAM, MAREA BRITANIE, 22-23 MARTIE 2011Forumul European al Eco-Inovaţiei, ediţia a zecea, organizat în parteneriat de Departamentul pentruMediu, Alimentaţie şi Afaceri Rurale al Marii Britanii (DEFRA) şi Comisia Europeană (DG pentru Mediu).Evenimentul aduce în prim plan tendinţele din domeniul eco-inovaţiei şi tehnologiei de mediu şi sprijină Planul de Acţiunepentru Tehnologii de Mediu (ETAP) al Uniunii Europene. Forumul va reuni jucători-cheie din domeniul afacerilor, din mediulacademic, domeniul financiar şi protecţia mediului. La ediţia de anul acesta se vor formula propuneri în legătură cu domeniileprioritare ale acţiunilor viitoare în ceea ce priveşte eficienţa resurselor şi securitatea produselor.BUDAPESTA, UNGARIA, 24-25 MARTIE 2011Conferinţa „Abordări viitoare în problema apelor Europei”Conferinţa face parte din programul preşedinţiei ungare a UE. Discuţiile vor clarifica diferitele viziuni în legătură cu resurselede apă ale Europei, în termenii cantităţii şi calităţii acestora, modului de utilizare a apei şi posibilităţilor de exploatare întimp. De asemenea, în cadrul acestui eveniment, se va discuta despre strategiile care privesc conservarea rezervelor de apăîn următoarele decenii, în Europa. Conferinţa se adresează strategilor din domeniul gestionării apelor, de la nivel naţional şiinternaţional, managerilor de programe, organizaţiilor neguvernamentale şi comunităţii ştiinţifice. Înscrierile se fac în perioada10-15 martie 2011.BRUXELLES, BELGIA, 28-29 MARTIE 2011Forumul Taxelor de la BruxellesForumul este o conferinţă anuală care aduce la aceeaşi masă decidenţi din zona elaborării politicilor globale, experţi, părţiinteresate şi public general din întreaga lume, pentru a discuta despre problematica taxelor. Este găzduit la Bruxelles şi areloc sub directa coordonare a comisarului pentru Taxe, Uniune Vamală, Luptă Anti-Fraudă şi Audit. Tema de anul acesta aforumului este „Taxarea în sectorul financiar”. Înscrierile se fac până pe 18 martie 2011.ALBA IULIA, ROMÂNIA, 17 MARTIE 2011Conferinţa Regională privind Implementarea Planului de Comunicare pentru Regio-Programul OperaţionalRegional şi Reuniunea Comunicatorilor Regio din Regiunea de Dezvoltare Centru.La eveniment vor participa membrii reţelei de comunicatori Regio, din care fac parte reprezentanţi ai autorităţilor publicelocale, ai IMM-urilor şi ONG-urilor relevante în implementarea programului în această zonă.BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 31 MARTIE -3 APRILIE 2011Târgul de Turism al României, ediţia a 25-a, eveniment patronat de Ministerul Dezvoltării Regionale şiTurismului şi găzduit de RomexpoTârgul se adresează agenţiilor de turism, tour operatorilor, autorităţilor şi asociaţiilor profesionale din domeniul turismului,staţiunilor turistice şi complexelor balneare, hotelurilor, pensiunilor publicului general. Evenimentul are caracter internaţionalşi este destinat, după cum rezultă din cele menţionate mai sus, atât specialiştilor, cât şi publicului larg.
  26. 26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26Să mai şi zâmbim!Ţie ce culoare ţi se potriveşte?Culorile RegioAi trecut prin România şi aivăzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne ofotografie pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro,noi o publicăm şicele mai reuşite vor fipremiate!ZOOM REGIOROŞUL este o culoare puternică,contrastantă, motivantă, entuziastă, careoferă predispoziţie spre aventură. Reprezintăpasiune, dar şi nervoziate, uneori, chiarpericole sau violenţă.VERDELE este cea mai relaxantăculoare pentru ochi şi, totodată,este culoarea naturii, inducândideea de bucurie, copilărie, joacă,libertate. Este o culoare care faceo persoană să se simtă plină deenergie, revigorată, sănătoasă.Verdele este culoarea speranţei,a pozitivismului, a echilibrului şiautocontrolului.GALBENUL este cea mai tonică dintre culori. Stimulează memoria şiatenţia şi este cea mai indicată culoare pentru cei care învaţă saulucrează într-un mediu care necesită aceste abilităţi. Este culoareasoarelui, a verii, a florilor, culoarea optimismului.ALBASTRUL se asociază cu gândirea, statorniciaşi adevărul. Este liniştitor, introspectiv şiresponsabil. Albastrul închis adaugă spiritualitateşi intuiţie.ORANGE este culoarea care îndeamnăla un puternic sentiment matern, lanevoia de a oferi protecţie. Are unefect stimulator, emotiv, creeazăsenzaţia de apropiere.ALBASTRUL ELECTRIC este culoareaînţelepciunii, a păcii, dar şi a profunzimii,a necunoscutului şi a frumuseţii. Este,de asemenea, o culoare a protecţiei şidragostei sincere.VIOLETUL stimulează intelectul. Esteculoarea înţelepciunii şi sugerează luxul,sofisticatul, romantismul, emoţiile.NEGRUL reprezintă neantul. Negrulabsoarbe celelalte culori, este simbolde austeritate şi rigoare. Pe dealtă parte, evocă adesea calmul şimeditaţia. Este, totodată, o culoare aseriozităţii, fiind nonculoarea formalăşi convenţională.
  27. 27. MARTIE 2011MARTIE 2011 27Descoperă soluţia integrameide mai jos şi trimite-o până la1 aprilie 2011 la adresa de e-mailrevistaregio@tipogruppress.ro, cumenţiunea Regio Rebus împreunăcu datele tale de contact şi participăla extragerea tombolei Regio.Poţi câştiga premii constând înmateriale promoţionale Regio.Să mai şi zâmbim!F P O RU R A EI N P GO N A IR A D I O123451 2 3 4 5REZOLVARE REBUSRevista Regio nr. 1Cuvântul cheie: R E G I OCAMERA ASCUNSĂ… REGIOREGIO REBUSÎntâmplarea din numărulcurent a avut loc în momentulrealizării celui de-al doilea film depromovare a Regio, cel din 2010.Soluţia tehnică a fost aceea a unuicolaj de intervenţii - ceea ce înlimbaj de televiziune se cheamă„sincroane“. Cei care urmau săsusţină aceste intervenţii eraucolegi din organizaţia noastră, careaveau sarcina de a vorbi despreaspecte practice ale programului.La momentul filmărilor, unuldintre colegi îşi sărbătorea ziuade naştere, iar colegii lui, s-augândit să-i pregătească o farsăîmpreună cu echipa de producţie.Cu o zi înainte, a fost anunţatcă, în locul unui sincron de unminut, acesta va dura trei minuteşi, în consecinţă, va trebui sămemoreze şi să reproducă un textde cinci pagini. Pentru colegul încauză, ziua filmărilor a debutatcu tot felul de probleme - createintenţionat de cei care ştiau ceva urma - pentru ca, la momentulapariţiei în faţa camerei, să fiedeja suficient de tracasat, iarintervenţia sa să fie compromisă.La sfârşitul filmărilor, operatorula concluzionat:- Imaginile le vom prezentaconducerii pentru a selecta ceeace este relevant. Dar, trebuie săştii că momentele în care ai avutanumite ezitări vor fi acoperite cusecvenţe din diferite proiecte.Ceea ce, în mod practic,a însemnat că, după circa zecesecunde de înregistrare, în carecolegul vorbea liber despreRegio, locul său, în imagine, eraluat de poze profesioniste ale unormodele celebre.- Bine, dar asta nu are nicio legătură cu ceea ce spun eu, areplicat subiectul nostru.- E adevărat, dar pentru căte-ai bâlbâit, am zis să distragematenţia cu imagini, iar pe tine să tescăpăm de chinuri şi să îţi urăm:LA MULŢI ANI!LABIRINT REGIOIDEEDE PROIECTCâştigătorii număruluitrecut sunt:NUŢĂ AIDA - CONSUELACraiovaMARIN OVIDIU MARIUSCraiova
  28. 28. Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.roConţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului RomânieiInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: martie 2011www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?

×