• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Revista Regio nr. 17
 

Revista Regio nr. 17

on

  • 283 views

 

Statistics

Views

Total Views
283
Views on SlideShare
283
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
3
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Revista Regio nr. 17 Revista Regio nr. 17 Document Transcript

    • nr. 17, decembrie 2012re v i staAproape jumătate dinpopulaţia urbană aRomâniei a auzit de RegioPOVESTE DE SUCCES -DAMIAN DRĂGHICI: DE LA CERŞETORLA PRINŢCrăciun în Bucovina - Un carnaval popularde o spectaculozitate unicăpiaţa cerealelor revitalizată LA MALUL DUNĂRIIDEZVOLTARE ŞI RELAXARE LA PENSIUNEAPĂNICEL DE LÂNGĂ CETATEA RÂŞNOVULUIO ŞansĂ pentru fiecare,dezvoltare pentru toŢi
    • www.inforegio.ro2LA MULȚI ANI din PARTEA regio!Încheiem anul 2012 printr-oscurtă analiză a situaţiei econo­mice din România şi din UniuneaEuropeană.A fost un an greu, criza mondialănu-şi arată capătul, investiţiilestrăine în România scad ver­ti­ginos, iar veştile nu sunt îm­bu­curătoare. Specialiştii îneco­nomie spun că 2013 va fi şimai dificil, în condiţiile în carebugetul european pentru 2014– 2020 încă nu a fost votat, iarstatele membre sunt pe poziţii,de cele mai multe ori, opuse.De aceea cred, încă o dată, cătrebuie să ne unim eforturile,autorităţi centrale şi locale, be­neficiari privaţi, şi să nu pierdemniciun cent din finanţărileeuropene.Şi în numărul acesta al revisteinoastre – dedicat egalităţiide şanse, dar şi unor proiectespectaculoase - aflaţi cât deimportanţi şi de bineveniţi suntbanii alocaţi prin ProgramulOperaţional Regional.Iată, în paginile 24 – 25, subsemnătura lui Bogdan Ionescu,veţidescoperiopărticicădinviaţaextraordinară pe care doctorulRaed Arafat şi-a construit-o înRomânia. S-a născut la Damasc,în Siria, şi a venit aici, la studii,la numai 16 ani. În 1990, apornit singur într-o bătălieinimaginabilă: înfiinţarea unuisistem de urgenţă şi reanimare.Toţi, sunt convins, cunoaşteţiacum ce înseamnă SMURD. Unrol important în dezvoltareaserviciului l-au avut şi finanţărileeuropene. Cum? Citiţi materialulşi vă veţi edifica.La final de an ne lămurim şi cumstăm din punct de vedere alcunoaşterii programului Regio.Pagina 7 este dedicată unuisondaj extrem de important,care ne deschide ochii asuprapercepţiei pe care o au româniidespre programele europenede finanţare, în special Regio.Concluziile sunt surprinzătoare şivă lăsăm bucuria de a le desco­peri.În paginile 14 – 15, colegamea, Carmen Ivanov, face o oemoţionantă trecere în revistăa condiţiilor în care îşi duc viaţamicuţii cu sindromul Down. Prinfinanţările Regio, Centrul de ziIedera pentru copiii bolnavi,aflat în Oradea, a fost reabilitatşi extins, oferind acum condiţiiexcelente micuţilor suferinzi.Aş mai adăuga la recomandăriarticolul despre Complexul Tu­ristic de la Pănicel, lângă CetateaRâşnovului. Şi asta pentru căbanii veniţi prin ProgramulOperaţional Regional au făcutacolo adevărate minuni. Douăclădiri - pensiuni, trei lacuri deagrement şi pescuit, chiar unmanej acoperit, toate vă aşteap­tă pentru zile de relaxare unice.Ca de fiecare dată, vă urezlectură plăcută, pentru că suntconvins că veţi descoperi unsumar bogat şi interesant.Şi pentru că ne vom reîntâlni în2013, vă urăm Sărbători fericite,un Crăciun luminos şi La mulţiani!EditorialRedactor-şef: Mihai CRAIURedactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUFOTOGRAF: Dinu TARNOVANGRAFICIAN: Cristian SCUTELNICUSPECIALIST DTP: Lioara MAREŞREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TipĂrit la sc tipomar prod com impex srlStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.roCoordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANUVlad IONESCUwww.inforegio.ro
    • DECEmbrie 2012 3SumarRegio în românia04POVESTE DE SUCCES -DAMIAN DRĂGHICI: DE LA CERŞETOR LA PRINŢ07 Aproape jumătate din populaţia urbană aRomâniei a auzit de Regio08 Crăciun în Bucovina -Un carnaval popular de ospectaculozitate unică12 DEZVOLTARE ŞI RELAXARE LA PENSIUNEAPĂNICEL DE LÂNGĂ CETATEA RÂŞNOVULUI14 REGIO ajută copiii cu sindrom Downdin Oradea16 PIAŢA CEREALELOR REVITALIZATĂ LA MALULDUNĂRII18 Centrul de Terapie Ocupaționalăde la Tântava este aproape gata20 Egalitatea de șanse și nediscriminarea –un pact pentru o societate modernă22 Ştiri REGIONALE24 Un drum lung de 22 de aniRaed Arafat, omul care a revoluționatserviciile de urgențăBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ26 Malta – Centrul pentru Științele ViețiiUn pas înainte către o economie bazată pe cunoaștere șiinovație28Ungaria – biblioteca pe roțiUn sprijin pentru comunitățile defavorizate30 AGENDĂ31 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
    • Oricât de mult nu ne places-o recunoaştem, romii dinRomânia au avut întotdeauna deînfruntat bariere puternice încalea spre succes sau, de multeori, spre o simplă normalitate.Vrem, nu vrem, societatea, ideilepreconcepute, educaţia din fami­liile de români primită de la celemai fragede vârste – de multe oriîmpotriva lor – le-au stat în cale şiatunci când au vrut şi au putut sărealizeze lucruri măreţe. Cu toateastea, mulţi dintre conaţionaliinoştri de etnie romă s-au ridicatîmpotriva tuturor obstacolelor şiau reuşit în domenii dintre cele maivaste. Damian Drăghici, MariusMihalache, Bănel Nicoliţă, AninaCiuciu, Connect-R, NicolaeGheorghe, Mădălin Voicu suntdoar câţiva dintre romii careşi-au asumat cu mândrie etnia şiau demonstrat că oricine vrea cuadevărat reuşeşte. Iar exemplelenu se opresc, bineînţeles, aici.În cele ce urmează îl veţi descoperipe Damian Drăghici, un naist deexcepţie, în prezent consilier guver­namental, un artist ce a cuceritscenele internaţionale. Dincolo deacestea, însă, un om ce a luptat cuviaţa şi luptă în continuare, pentru ascoate în evidenţă lucrurile bune aleunei etnii puse, de cele mai multeori pe nedrept, la colţ.Ați cântat pe cele mai mariscene ale lumii, suntețiunul dintre marii artiști aiRomâniei. De unde ați pornit șicum ați ajuns aici?M-am născut în Bucureşti, într-ofamilie cu o tradiţie muzicală deșapte generaţii. Muzica mi-a fostfamilie de la o vârstă foarte fragedă,pentru că am început să cânt de pe latrei ani. Când am împlinit zece ani,după o „căutare” a identității melemuzicale, am hotărât că naiul estemarea mea pasiune. Conjuncturaa făcut ca, la vârsta de 15 ani, săfiu considerat un „copil minune” almuzicii, dar tot conjunctura mi-aoferit posibilitatea de a cânta șiînregistra împreună cu OrchestraRadio.A urmat o perioadă de permanentecăutări şi descoperiri, presăratădin plin cu neprevăzut: fuga decomunism şi de ce a reprezentatel, viaţa de emigrant în Grecia,şansa extraordinară de a fi auzit deoameni din domeniul muzicii, care,ulterior, mi-au oferit posibilitateade a studia la Berkley College ofMuzic, faima internaţională şi,odată cu ea, performanţa artisticăalături de mari nume ale scenelormondiale (i-aș aminti pe JamesBrown și Joe Cooker) și aventuranumită redescoperirea originilor,reprezentată de proiectul „DamianBrothers” . Iar aici… astăzi înseamnăo permanentă redefinire a ceea cefac și cine sunt: de la un susținătornecondiționat al tinerelor talentelipsite de posibilități materiale,până la un susținător asiduu alcauzei celor ce își duc viața într-opermanentă luptă pentru recu­noaștere și acceptare: cetățeniiromâni de etnie romă. Și cum nimicpe lumea asta nu vine fără efort,iată-mă ducându-mi eforturile laun nou nivel, prin poziția recentcâștigată, cea de senator în SenatulRomâniei.www.inforegio.ro4Regio în RomâniaInterviuVlad IONESCUPOVESTE DE SUCCES -DAMIAN DRĂGHICI: DE LA CERŞETOR LA PRINŢ
    • DECEmbrie 2012 5Regio în RomâniaInterviuCare au fost marileobstacole pe care atrebuit să le depășiți în carieradumneavoastră?Dura realitate, acesta a fost cel maimare obstacol. Pentru că, la 18 ani,auzisem poveşti mișto, văzusemfilme americane, capitalismul dinmintea mea era un rai. Grecia, Italia,Spania erau pentru mine America,pentru că însemnau lumini multe,însemnau Coca-Cola, însemnaulucrurile astea foarte simple carene-au bântuit după revoluție vreozece ani. Pentru mine, când amajuns în Vest, a fost un șoc complet.Viața în sine a fost dură, alegerea pecare am făcut-o atunci, pentru căașteptările mele se bazau pe ceeace auzisem de la alții. Te aștepțila căței cu covrigi în coadă. Și eumă așteptam ca, după șase luni,să am o casă, o mașină și totul săfie superb. După șase luni, făceamacelași lucru pe care îl făcusem înprima zi: cerșeam. Cântam pe lamese, întindeam mâna și cerșeam.Am făcut asta un an și ceva.La început, era o combinație întresupraviețuire și oportunitateape care o aveam de a mă aflaîntr-un context care avea legăturăcu muzica, în care lucram cu oameniși eram pe scenă, depășindu-micondiția de cerșetor. Foarte mulțirâdeaudemine:„Ăstaeromânulcarenu știe piesele”, pentru că, pentru acânta în cluburile din Grecia trebuiasă cunoști peste 3.000 de piese. Deexemplu: trebuia să te aștepți înorice moment ca solistul să revinăla o piesă care se afla în repertoriulgrecesc de acum 50 de ani, iar tutrebuia să o recunoști după primeledouă cuvinte. Asta m-a ambiționatpe zi ce trecea, să le dovedesc șilor, dar și mie, că sunt bun în ceeace fac. În numai doi ani am devenitunul dintre cei mai buni cântărețila clape din Grecia, cu 7-8 clape pescenă, și cântam la cele mai maricluburi, cu cântăreți cunoscuți, cumar fi Lefteris Pantazis, Anna Vissi. Dars-a întâmplat ceva atunci și asta afost declicul între lăutar și artist. Laînceput, eram plătit cu 50 de dolaripe seară, dar eram nemulțumit cănu iau 80; apoi, luam 80 și tot nueram fericit. Am ajuns la 200, 300,400 sau 500 de dolari pe noapte.Mi-am dat seama că nu este vorbade bani atunci când am organizatun concert cu un prieten al meu,chitarist, într-un teatru de 200 delocuri. L-am închiriat, am plătit 300de dolari, am invitat oameni și n-avenit nimeni, decât fosta mea soție,prietena și sora lui. Le-am cântat noicelor trei. Dar m-am simțit foartebine și mi-am dat seama: problemae că vreau să fiu ascultat. Nu-miplace, acolo unde cânt, să am 2.000de oameni care beau, aruncă cufarfurii, nu-i interesează ce cânt eu,aud numai furculițe și cuțite. Atunciam luat decizia să studiez muzica șimi-am dat seama că mi-ar plăcea săam doar 30 sau 50 de oameni numaipentru mine, care să asculte muzicamea.V-ați lovit vreodată deatitudini sau acțiunidiscriminatorii? În România sauîn afară?De atitudini discriminatorii ne lovimfiecare dintre noi, în fiecare zi. Fiecă este funcționarul de la ghișeuladministrației publice locale, fie căeste învățătoarea copilului nostrucare nu are timp să ne primească,discriminarea este o componentăomni-prezentă în viața noastră.Ce diferențiază este atitudineafață de aceasta. Iar în cazul meu,soluția la discriminare este simplă:analizează-mă prin prisma lucrurilorpe care le-am făcut pentru aceastățară, prin prisma rezultatelor meleprofesionale și nu prin prismasângelui care îmi curge în vine.Iar atunci când vei face asta, veivedea cât de puțină însemnătateare discriminarea pentru mine și câtde multă importanță am dat și daurezultatelor muncii mele. DamianDrăghici este om, în primul rând, iaracest lucru este definitoriu.Cum le-ați făcut față?Și-au pus amprentaasupra dumneavoastră dinpunct de vedere personal sauprofesional?Am fost și sunt un perfecționist.Tot ceea ce am făcut, fac și voiface poartă o singură amprentă,
    • www.inforegio.roRegio în România6Interviucea a lucrului bine făcut. E simplu:dă înapoi tuturor ca și cum ți-ai dație, fă pentru cei din jur ca și cumo faci pentru tine și nu vei da greș.Niciodată. Pentru că niciodată, darniciodată, nu vrem să ne facem rău.Sunteți consilier al primuluiministru pentru problemelegate de etnia romă. Caresunt principalele probleme pecare le-ați identificat și cum levedeți rezolvate?Problema romilor nu e simplă,nici cele mai bune proiecte insti­tuționale n-ar putea s-o rezolvepeste noapte. Vorbim aici de unîntreg proces social, educație, sănă­tate, etc. Pe de altă parte, nici nupoți să condamni statul. Pentru căîntre stat și această etnie au exis­tat întotdeauna niște mediatori.Cea mai mare piedică în succesulimplementării unui program pentruromi sunt mentalitățiile învechite,care îi infectează și pe cei tineri. Celeaproape șapte luni petrecute înaceastă poziție mi-au dat ocaziasă învăț, să descopăr, să văd cât demare este distanța dintre rapoartelepe care le produc cei ce câștigăbani frumoși din scrierea acestorra­poarte și viața celor care își ducviața de zi cu zi în comunități alcă­ror mod de viață și mai ales po­si­bilități de a-și exercita acest dreptfundamental - „dreptul la viață” - ținmai degrabă de seco­lele anterioaredecât de secolul în care trăim. Îmidoresc ca, după a­ceas­tă perioadă dedescoperire, să am suficientă putereîn continuare pentru ca acele politicice vor fi implementate să vină,într-adevăr, în întâmpinarea nevoi-lor celor pe care i-am descoperit.Pentru că, altfel, nu voi fi decâtun perpetuator al ipocriziei socialefață de această comunitate, or eunu vreau să fac asta.Ce credeți despre politicileantidiscriminatoriiale Uniunii Europene?Funcționează ele și înRomânia?Principiul nediscriminării reprezintăun principiu general al legislațieiUniunii Europene. EI este menționatexpres în numeroase dispoziții aletratatelor. „Orice discriminare ba­zată pe orice criteriu precum sex,rasă, culoare, etnie sau origine so­cială, trăsături genetice, limbă,religie sau credință, opinie politicăsau de altă natură, apartenența lao minoritate națională, proprietate,naștere, dizabilitate, vârsta sa,etc...”Personal,num-amsimțitdiscriminat.Dar probabil ţine de tine, ca individ.Trebuie să scapi de un complex deinferioritate. La mine a durat pânăcând am scăpat. Eu doar în Americaam spus pentru prima dată pe scenă„Sunt ţigan”. Se întâmpla în 1996,când aveam 26 de ani.Toate instrumentele juridice careexistă au nevoie de un singur lucru,pentru a putea să își arate eficiența:mentalitatea adecvată. Atâta timpcât noi încă avem un deficit majorîn ceea ce privește abilitatea dea ne schimba mentalitatea, atâtatimp cât suntem foarte reticenți la„diferență” și la „diferit”, instru­mentele juridice ale unora saualtora nu ne pot ajuta prea mult.Noi, fiecare în parte și comunitateadin care facem parte, trebuie săne modelăm după nevoile celui delângă noi. După aceea, în timp, vomajunge să și folosim în beneficiulnostru instrumentele UE sau cineştie ce altă entitate internaţională.Vedeți vreun progres înacceptarea de cătresocietate a conceptului deegalitate a șanselor?Nu e important dacă eu văd sau nuvreun progres, ci e vital ca, dacăacesta există, să se răsfrângă șisă producă efecte asupra fiecăruimembru al societății în caretrăim. Atâta timp cât construimclișee sociale care sunt apanajuldoar al unor „enclave sociale” (cuprecădere aglomerările urbane șimediul corporatist) nu vom reușidecât să adâncim distanța dintre ceicare și-au creat și maximizat șanseleși cei care au crezut în șansă, dartrăiesc deziluzia șanselor pierdute.Vorba românească „Dumnezeu îțidă, dar nu îți bagă și în traistă”este mai prezentă decât oricând încotidianul colectiv.Cum ar arăta, în viziuneadumneavoastră, o Româniefără discriminare?Ar fi o Românie în care 60% dinîntrebările acestui interviu nu și-armai avea rostul. Dumneavoastră șicititorii dumneavoastră ce credeți,cât mai avem până acolo?
    • DECEmbrie 2012 7Regio în RomâniaSondajAproape jumătate din populaţiaurbană a României a auzit de RegioOpreocupare constantă a Auto­rităţii de Management a Pro­gramului Operaţional Regional dincadrul Ministerului DezvoltăriiRegionale şi Turismului (MDRT)este ca oamenii să afle ce înseamnăfondurile europene derulate prinintermediul programului Regio.Să cunoască modul de accesarea banilor, ce şi cum poate primifinanţare, condiţiile ce trebuieîndeplinite, limitele în care pot ficheltuiţi banii şi, la fel de important,rezultatele proiectelor deja finan­ţate. Vorbim, de fapt, despreinvestiţii făcute cu bani publici, iarpopulaţia are dreptul să ştie cum aufost cheltuiţi aceşti bani.COMUNICAREA –COMPONENTĂ ESENŢIALĂ AUNUI PROGAM DE SUCCESAutoritatea de Management a Pro­gramului Operaţional Regional șiOrganismele Intermediare deruleazăanual acțiuni de informare menitesă conducă la o mai bună cunoașterea rezultatelor programului.În scopul evaluării impactului acestoracțiuni, Autoritatea de Managementa derulat, în anul 2012, un sondaj1deopinie național, în rândul populațieiurbane, beneficiare directe a rezul­tatelor proiectelor realizate prinRegio. Rezultatele arată că aproape44 de procente din populația urbanăa României a auzit de Regio, fiede la televiziune (65,5%), fie prinpanourile stradale (10,6%), fie prininternet (9,1%). În ceea ce priveştegradul de conştientizare, cea maibună percepţie despre investiţiilecu bani europeni o au patronii,persoanele de top management şicei cu studii superioare.Majoritatea populaţiei intervievate(68,8%) declară că, din câte aauzit, în oraşul în care locuieşteau fost realizate proiecte dinbani europeni. În ceea ce priveştedestinaţia banilor, cei mai mulţioameni cred că ei au fost investiţiîn infrastructură (28,5%), urbanism(10,3%), turism (5,4%), agricultură(4%).CE VOR OAMENII SĂ ŞTIEDESPRE REGIOSondajul derulat de Autoritatea deManagement a Programului Opera­ţional Regional a avut drept scop şiidentificarea tipurilor de informaţiipe care populaţia ar vrea să lecunoască despre Regio. Cei mai mulţidintre ei (54,2%) şi-au exprimatdorinţa de a afla care sunt tipurilede proiecte ce pot primi finanţareprin Regio. Apoi, 30% doresc să ştiecare sunt rezultatele investiţiilorfăcute până în prezent, iar 28,8%vor să afle cum poate fi obţinută ofinanţare prin Regio.Mijloacele de informare preferatede către diferite segmente alepopulaţiei chestionate variază dela mass-media locale şi centrale,pentru persoanele cu vârste cuprin­se între 46 şi 65 de ani, la Internet,pentru cei cu vârste de 18 la 25de ani. Contactarea companiilorde consultanţă este un mijloc deinformare la îndemână persoanelorcu vârste între 46-55 ani, ca şiparticiparea la seminarii de instruireşi informare.CONCLUZIERezultatele sondajului prezentatmai sus sunt o dovadă a eforturilorAutorităţii de Management a Progra­mului Operaţional de a popularizainformaţiile, dar, mai ales, rezul­tatele obţinute prin investiţiile de­rulate în cadrul programului Regio.Totodată, acestea constituie obază pentru activităţile viitoare decomunicare, acestea urmând a seconcentra pe canalele de informarepreferate de populaţie, dar şipe tipurile de informaţii pe careoamenii le solicită.Dincolo de toate, însă, este esenţialca românii să înţeleagă importanţaRegio şi a Uniunii Europene în dezvo­tarea României. Trebuie să atragemîn continuare fonduri substanţialeşi, mai important decât orice, săînvăţăm să le cheltuim prin investiţiisănătoase şi durabile.1Sondajul de opinie s-a desfășurat în perioada 21-27 iulie 2012, la nivel urban, pe un eșantion reprezentativ de 2011 persoane,cu o marjă de eroare de ± 2,2%. Raportul de cercetare detaliat poate fi găsit pe pagina de internet a Programului OperaționalRegional, www.inforegio.ro, la adresa: http://www.inforegio.ro/evaluare.html.Vlad IONESCU
    • www.inforegio.ro8Regio în RomâniaBogdan IONESCUTradiţiiAvând toate datele geografice, is­torice și culturale pentru o desti­nație turistică de prim rang, zonaBucovinei avea nevoie de un mesajși un concept integrat pentru atra­gerea vizitatorilor din țară și dinstrăinătate.Astfel, capitalizând spectaculozi­tatea și originalitatea tradițiilor deiarnă, Consiliul Județean Suceava alansat proiectul Crăciun în Bucovina,care a propus un nou tip de turism,turismul de eveniment.Proiectul, finanțat cu peste 763.000de lei, nerambursabili, prin Progra-mul Operațional Regional 2007-2013, axa prioritară 5, „Dezvoltareadurabilă și promovarea turismului”,domeniul major de intervenție 5.3,„Promovarea potențialului turisticși crearea infrastructurii necesare,în scopul creșterii atractivitățiiRomâniei ca destinație turistică”,are ca scop principal creștereacompetitivității județului Suceavape piața turistică regională, prinvalorificarea potențialului culturalimaterial al Bucovinei.Datinile și obiceiurile de iarnă înBucovina încep de Sfântul Nicolaeși continuă până la începutul luniiianuarie, de Sfântul Ion, și cuprindo paletă incredibilă de manifestăriartistice și religioase în care creațiamuzicală, dansul, costumele, joculdramatic, colindele și recuzitapopulaWră se împletesc într-unadevă­rat carnaval.Crăciun în BucovinaUn carnaval popular de ospectaculozitate unicăZonă de basm și de o frumusețe rară, Bucovina este una dintredestinațiile de vis pentru turistul român și străin. De la formelede relief, la natura aproape nealterată, de la vestigiile istorice, lamărturiile religioase eternizate pe zidurile mănăstirilor, de la oameniiospitalieri, până la frumoasele obiceiuri ale locurilor, vizitatorul esteprins într-un vârtej al experiențelor irepetabile. Din bogata zestre atradițiilor și obiceiurilor populare bucovinene, cele mai bine păstrate,dar și cele mai spectaculoase sunt tradițiile și obiceiurile de iarnă.Prin inițiativa proiectului Crăciun în Bucovina, autoritățile localepromovează aceste minunate caracteristici locale în întreaga țară și dauun imbold turismului bucovinean.
    • DECEmbrie 2012 9Regio în RomâniaTradiţiiObiceiuri străvechi,păstrate cu sfințenieCiclul sărbătorilor de iarnă începede Sfântul Nicolae, când cei miciașteaptă sosirea Moșului cu daruri.În percepția populară bucovineană,Moș Nicolae se arată pe un cal alb,care vestește venirea iernii. Esteprimit ca un personaj bun, carepoartă grija văduvelor, orfanilor șia tuturor celor necăjiți. Sosirea luiMoș Nicolae deschide un al doileaeveniment al iernii: formarea ce­telor de tineri care încep repetițiilepentru obiceiurile de iarnă, adevă­rate scenarii dramatice care recon­stituie, an de an, evenimente isto­rice, religioase sau îndeplinescritualuri de alungare a spiritelorrele. Costumațiile membrilor ceteisunt realizate de ceilalți membriai comunității. În apropierea solsti­țiului, pe 20 decembrie, are locIgnatul porcului, o celebrare a
    • www.inforegio.ro10Regio în Româniaunei divinități solare și vegetalecare „moare și se naște” în acestritual. Obiceiul datează din vre­muri precreștine, iar semni­ficația întregului ritual estepăstrată de localnici. UrmeazăAjunul Crăciunului, o sărbătoareîncărcată de simboluri și ritualuride curățenie, de prosperitate, defertilitate. Crăciunul reprezintăcea mai importantă sărbătoaredin an și încununarea pregătirilorde până atunci. Cetele de flăcăicolindă întreaga noapte, mesele seîntind în toate gospodăriile, tradițiabucovineană spunând că e păcat cacineva să stea cu poarta închisă desărbătoarea Crăciunului.Promovareafrumoaselor tradiții încadrul ProiectuluiActivitățile din cadrul proiectuluiRegio au constat în crearea uneisecțiuni dedicate, în română șiengleză, pe situl web al ConsiliuluiJudețean Suceava (http://www.cjsuceava.ro/cib), editarea și tipă­rirea a 200 de afișe, 50 de bannere,500 de invitații, 500 de pliante,3.000 de programe ce conținTradiţii
    • DECEmbrie 2012 11Regio în RomâniaFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Crăciun în Bucovina, CJSuceavaProgram: Programul OperaționalRegional 2007-2013, Axa prioritară 5,Domeniul major de intervenție 5.3Costuri totale: 966.542,80 lei,din care: TVA 187.072,80 leiFinanțare nerambursabilă UE:763.880,60 leiContribuția Consiliului JudețeanSuceava: 15.589,40 leiTradiţiiagenda evenimentelor, 5.000 dealbume, realizarea și difuzarea a10 spoturi de promovare pe tele­viziunile naționale, publicarea a14 comunicate de presă la nivellocal și național și orga­nizareaevenimentului Crăciun în Bucovina,care a reunit cele mai importanteformații artistice din județulSuceava, sub egida FestivaluluiDatinilor de Iarnă din Bucovina,organizarea Târgului de Crăciun,o expoziție culinară de Crăciun,plimbări cu mocănița și cu trăsurilecu cai.Impact pozitiv alproiectului asupracomunităților localePeste o sută de comunități localeși-au promovat tradițiile, obiceiurileși portul în cadrul spectacolelororganizate, 32 de formații artisticedin județ au fost invitate să susținăspectacole, peste 170 de unitățituristice s-au deschis în luna decem­brie 2010, la nivelul întreguluijudeț. Numărul turiștilor a crescutcu peste 5% în județ și cu 23% înmunicipiul Suceava.
    • www.inforegio.ro12Regio în RomâniaDezvoltarea turismuluiÎntr-un cadru de vis, străjuităîn zări, oriunde ţi-ai aruncaprivirea, de semeţia munţilorBucegi, Piatra Craiului şiPostăvarul, Pensiunea Pănicela devenit punct de referinţă înagro-turismul judeţului Braşov.Pentru a oferi celor care îi trecpragul toate condiţiile de cazare,relaxare şi distracţie, complexulPănicel a obţinut o finanţarede aproape 4 milioane de lei prinprogramul Regio. De la călărieşi pescuit, până la mâncăruri şibăuturi româneşti autentice şinaturale, Pensiunea Pănicel îşirăsfaţă acum oaspeţii cu tot ceeace le pofteşte inima.DE LA O SIMPLĂ PENSIUNE LAUN COMPLEX TURISTICPână în urmă cu câţiva ani, cândspuneai Pănicel, spuneai o simplăpensiune, aşa cum sunt sute înpreajma Cetăţii Râşnovului. O casăceva mai mare, câteva cameremodeste, sala de mese şi... camatât. Să nu uităm şi să fim corecţipână la capăt: plus aer curat dinbelşug şi privelişti care îţi taierăsuflarea. Proprietarii, oamenigospodari, au simţit, însă, că trebuiaceva mai mult. Ceva-ul acela care săîi diferenţieze de vecini, care să îiatragă ca un magnet pe turişti, săle ofere un plus de relaxare prinmişcare, prin activităţi pe care nule găsesc acasă. De aici a pornit şiideea extinderii. Se spune că omulsfinţeşte locul. Cu siguranţă aşaa fost şi la Pănicel. Numai că eranevoie şi de bani, iar proprietarii austat şi au gândit drept: o investiţiemajoră cu ajutorul fonduriloreuropene, prin programul Regio, leputea îndeplini visul. Au descoperitAxa 5 a Programului OperaţionalRegional, care le-a şoptit, negrupe alb, încă din titlu, exact ceeace doreau şi aveau nevoie să audă:Dezvoltarea durabilă şi promovareaturismului. Cu un proiect binestructurat, cu zile lungi de muncă,cu convingerea că vor reuşi, auajuns la capăt. Aproape 4 milioanede lei au atras pentru dezvoltareainfrastructurii de agrement. Prineforturi proprii, pe de o parte, cuajutorul fondurilor europene, pede altă parte, a fost construită onouă clădire ce oferă încă 130 delocuri de cazare moderne, pescariiau la dispoziţie trei lacuri artificialeunde îşi pot arunca momeala, fermaproprie a complexului aduce pemesele turiştilor numai produse eco,au apărut o saună, un loc de joacăpentru copii, o sală de conferinţe şiinternet wireless în orice colţişor.Vlad IONESCUDEZVOLTARE ŞI RELAXARE LA PENSIUNEAPĂNICEL DE LÂNGĂ CETATEA RÂŞNOVULUI
    • DECEmbrie 2012 13Regio în RomâniaDezvoltarea turismuluiŞi peste toate, ca o coroană aimperiului, manejul acoperit, unicîn zonă, la standarde internaţionale.PROMOVARE DE NOTA 10„Pănicel este un pârâu limpede șisprințar care le-a șoptit unor oamenidestoinici că se plictisește singur pedealurile din preajma Cetății Râșnovși că ar vrea şi el să susure poveștispumoase celor care iubesc viața. Căa văzut multe și poate spune și maimulte despre eroismul cavalerilorși frumusețea domnițelor, despremăreția cailor, despre prospețimeaierbii și a florilor, despre dansulnorilor și al fulgilor de nea. Și despredouă gâște certărețe care, mai nou,și-au găsit culcuș pe malurile lui. Iarpentru că veselia, istoria, tradiția,omenia, bucatele alese s-au adunattoate sub același acoperiș, văinvităm și pe dumneavoastră să ledescoperiți. Indiferent că doriţidoar clipe de linişte sau relaxare,o partidă de pescuit, o plimbarecu trăsura sau chiar cursuri deechitaţie cu un instructor autorizat,toate le puteţi găsi la Pănicel. Văputeţi bucura de toate acestea întimp ce admiraţi panorama munţilorcare înconjoară acest domeniu.Iar câteva bucătărese priceputetrebăluiesc deja în jurul blideloraburinde.” – aşa scrie pe site-ulwww.panicel.ro.Nu întâmplător am ales cuvintelede mai sus, între ghilimele. Expri­mămai bine decât o poate face oricereporter, starea de spirit extra­ordinară ce te cuprinde când intripe poarta complexului. Vorbele nuîmi apaţin, sunt luate, mot-à-mot,de pe site-ul complexului. Un site depromovare extrem de profesionist,parte a contractului cu MinisterulDezvoltării Regionale şi Turismului,prin care au fost alocate fondurileRegio. Un site care ne face săînţelegem că orice afacere, mai alesîn turism, nu poate funcţiona fără ostrategie de comunicare bine pusăla punct, fără un plan de marketingimpecabil.FONDURILE REGIO – CHEIADEZVOLTĂRII TURISMULUIDezvoltarea complexului turisticPănicel ne arată, încă o dată, fărăputinţă de tăgadă, importanţa pro­gramelor europene, a fondurilorRegio, în pasul uriaş ce trebuie făcutîn turismul românesc. Cele aproape4 milioane de lei investite la Păniceltrebuie, ca şi în alte cazuri, să setransforme în exemplu. Vrem turismde calitate? Trebuie să investim.N-avem bani? Trebuie să accesămfondurile europene. Aici este cheiace poate duce România la un altnivel turistic, egal cu cel al statelorvestice.FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIProiect: Investiţii în infrastructura de agrement a Complexului TuristicFerma PănicelBeneficiar: SC Iman Consult SRL, judeţul BrașovSursa finanțării: Programul Operaţional Regional, AXA 5 - Dezvoltareadurabilă şi promovarea turismului, Domeniul 5.2 Crearea, dezvoltarea,modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă aresurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turisticeValoare totală: 7.031.286,86 leiValoare nerambursabilă UE: 3.764.814,34 lei
    • www.inforegio.ro14Regio în RomâniaCarmen IVANOVSocialREGIO ajută copiii cu sindrom Downdin OradeaPentru orice părinte, vesteaaducerii pe lume a unui copil cusindrom Down este devastatoare.Sunt, însă, persoane care aflăprea târziu sau care pur și simpluîși asumă creșterea unui copil cuo astfel de afecțiune. SindromulDown este una dintre cele maides întâlnite probleme geneticeîn zilele noastre. Este cauzat deprezența unui cromozom în plusîn fiecare celulă a organismului.Aceasta boală se mai numește șiTrisomia 21. Pentru a crește uncopil cu sindrom Down este nevoie,pe lângă îngrijirea medicalăpermanentă, și de un programspecial. Îngrijirea copiilor cudizabilități este diferită de modulîn care creștem un copil obișnuit.De aceea, este recomandat capersoanele care au în îngrijire unastfel de copil să opteze pentruserviciile oferite de centrelespeciale. Un astfel de centru deîngrijire a copiilor care suferă desindromul Down a fost reabilitatcu ajutorul fondurilor REGIOși funcționează azi, la standardeeuropene, în Oradea.REGIO – ȘANSa LA O VIAȚĂNORMALĂModul în care societatea percepehandicapul începe să se modifice înRomânia, iar interacţiunea dintrepersoanele care suferă de Down şidiferitele segmente ale sistemuluisocial au de acum două sensuri:societatea este cea care trebuie săse adapteze la persoanele care ocompun, nu numai persoana să seadapteze societăţii. Cei mai mulțidintre copiii afectați de sindromulDown au nevoie de o terapie atulburărilor de vorbire şi de limbajşi de psihoterapie individuală şi degrup, pentru sprijinirea integrării peplan social.De asemenea, copiii au nevoiede ajutor suplimentar din parteaprofesorilor, fiind necesar să pri­mească, în activitatea şcolară,sarcini simplificate și să fie ajutațiși asistați în procesul de pregătire.Centrul de zi Iedera pentru copiiicu sindrom Down situat în Oradea,pe strada Louis Pasteur nr.42, esteuna dintre instituțiile care ajutăpersoanele în dificultate, începândcu acceptarea lor în centru şi rezol­varea unor probleme specifice cucare acestea se confruntă, până laorganizarea unor ateliere de lucrupentru dezvoltarea deprinderilorde viaţă independente şi a compe­tenţelor profesionale.Centrul Iedera a fost reabilitatși extins prin fondurile REGIO decătre Municipiul Oradea, în ca­drul Axei prioritare 3 – „Îmbunătă­ţirea infrastructurii sociale”, do­meniul major de intervenţie 3.2– Reabilitarea, modernizarea, dez­voltarea şi echiparea infrastructuriiserviciilor sociale a ProgramuluiOperaţional Regional 2007-2013.Lucrările de reabilitare și extin­dere au vizat o suprafață de435,45 mp (suprafaţă construită),reprezentând spații ale imobiluluicare a fost recondiţionat și man­sardat (suprafaţă utilă iniţială de121,40 mp extinsă la 365 mp desuprafaţă utilă finală, reabilitată şiextinsă/mansardată). Astfel, spațiuldestinat îngrijirii copiilor cu sindromDown a crescut cu 67%.Valoarea totală a proiectului a fostde 1.936.750,68 de lei. Valoareacheltuită efectiv, în urma derulării
    • DECEmbrie 2012 15Regio în RomâniaSocialprocedurilor de achiziţie publică,este 794.554 lei fără TVA. Aceastăsumă reprezintă cheltuieli de execu­ţie a lucrărilor, dotări cu mobilier şiechipamente specifice persoanelorcare suferă de sindromul Down,asistenţă tehnică și dirigenţie deşantier, audit extern, servicii depublicitate a proiectului.Durata de implementare a proiec­tului fost de 15 luni și s-a derulat înintervalul decembrie 2010 – martie2012.REGIO – TEHNOLOGIE DEULTIMĂ GENERAȚIEPeste 70 de persoane beneficiază, înprezent,deserviciileoferitedecătreCentrul de zi Iedera pentru copiii cusindrom Down, care a fost dotat cuaparate necesare recuperării, darși cu echipamente pentru activitățisportive și activități informatice.Mobilier, spaliere, saltele sport,masă pentru tenis, bicicletă medi­cală, panou pentru baschet, barăpentru balet, televizoare, DVDPlayer, CD Player, computere dotatecu softuri speciale terapeuticepentru sindromul Down sunt doarcâteva dintre echipamentele pecare Centrul de zi Iedera le-aachiziționat prin programul REGIO.Centrul asigură o gamă variată deservicii. Activitățile sunt desfă­șurate pe grupe, sub formă deateliere: ergoterapie, informatică,meloterapie, dans, jocuri desocietate, kinetoterapie, antrena­mente – Special Olympics, relaxare,activitate de socializare și integraresocială.Beneficiari indirecți ai activitățiicentrului sunt cele peste 150 defamilii care au copii afectaţi deaceastă maladie şi ale căror vieţivor putea urma un făgaş cât maiapropiat de cel normal.
    • www.inforegio.ro16Regio în RomâniaInvestiţii în mediul de afaceriAlexandru COTESCUPIAŢA CEREALELOR REVITALIZATĂLA MALUL DUNĂRIICâtă lume îşi mai aminteşte deCorabia interbelică? Poatedoar bătrânii dunăreni, cu mândrieîn glas, ne pot povesti că ceasulexact al grânelor româneşti sedădea de la ei din oraş. Acoloexista, între cele două războaiemondiale, una dintre cele cinciburse ale cerealelor din România.În acest oraş, mângâiat debătrânul fluviu, se stabilea preţulgrânelor, iar micii producătoriputeau să-şi vândă marfa laadevărata valoare. Între timp, dinRomânia a dispărut orice formăde tranzacţionare a cerealelor.Până acum. Cu un buget de optmilioane de lei, dintre care pestetrei milioane veniţi prin programulREGIO, Consiliul Judeţean Olt aridicat la Corabia prima bursă decereale din România postbelică.BURSA DE CEREALE -INVESTIŢIE REGIO PENTRUJUDEŢUL OLT ŞI JUDEŢELELIMITROFEÎn judeţul Olt, precum şi în judeţelevecine, producţia agricolă sebazează, în primul rând, pe cereale.Aşa că înfiinţarea unei Burse acerealelor era o prioritate pentruautorităţile din zonă. ConsiliulJudeţean a luat hăţurile în mână şia pornit – în luna mai a acestui an(2012) - la construirea primei astfelde instituţii din România, după celde-al doilea război mondial. Bursade cereale din oraşul Corabia esteun proiect care se derulează încadrul Programului OperaţionalRegional, domeniul de finanţareDezvoltarea durabilă a structurilorde sprijinire a afacerilor de impor­tanţă regională şi locală. Clădireaîn care au fost investiţi banii are osuprafaţă de peste 1000 de metripătraţi şi beneficiază de toatefacilităţile necesare funcţionării– de la căi de acces până la spaţiispecifice funcţionării tranzacţiilorcu cereale. Bursa este amplasatăchiar pe malurile Dunării, în vecină­tatea silozurilor, iar beneficiile nuau întârziat să apară. Mai mulţiîntreprinzători privaţi, români şispanioli, au simţit imediat poten­ţialul extinderii afacerii şi a unuiprofit sănătos şi au construit învecinătate încă 20 de silozuri.Iată cum o investiţie serioasă, cuajutorul fondurilor europene, poaterevitaliza mediul de afaceri dinzonă, ajutând astfel la crearea unorlocuri de muncă, a unei atmosferepropice dezvoltării şi iniţiativeiprivate.„Practic, bursa de cereale de laCorabia va dinamiza infrastructurade afaceri din zona de sud a jude­ţului, va determina dezvoltareaschimburilor comerciale în regiune şiintensificarea cooperării economiceîn zona transfrontalieră”, a decla­rat Paul Stănescu, preşedinteleConsiliului Judeţean Olt.NAŞTEREA BURSEIDE CEREALE – MULTEÎNCERCĂRI, O SINGURĂREUŞITĂ, CEA DE LACORABIARevista Capital – sub semnătura luiAlexandru Boariu - publica în lunaoctombrie a acestui an o analizăextrem de interesantă desprechinurile naşterii unei burse decereale în România. Aproape toateguvernele din anul 2000 şi până acumau avut în plan crearea unei astfelde instituţii care să regleze piaţacerealelor. Iniţiativele neconcreti­zate ale mai multor guvernări cares-au succedat au fost urmate deiniţiativa mai multor antreprenoriîn agricultură care au încercat săpună bazele unei burse la Brăila,dar şi acest proiect s-a împotmolit.A existat şi ideea de a reînfiinţabursa la Galaţi. Şi acest proiect arămas în aer, de data aceasta dinlipsa finanţării. Punctul pe „i” afost pus de Dacian Cioloş, comisaruleuropean pentru agricultură, carespunea, în 2011, că România vaputea deveni un adevărat jucător pepiaţa europeană a cerealelor doaratunci când va avea o adevăratăbursă a grânelor.„Dacă ne uităm pe hartaagroeconomică a Europeişi a Uniunii Europene, înaceastă zonă nu există astfelde instrumente. Toate suntconcentrate spre zona defrontieră a Uniunii Europenecu Oceanul, respectiv cătreceea ce vine şi pleacă dinSUA. Se vorbeşte desprepreţul cerealelor la MareaNeagră doar din perspectivaa doi mari jucători: Rusia şiUcraina. În schimb, parteacentrală, de est şi de sud-est nu este suficient de bineorganizată ca să concureze peaceste pieţe unde se stabilescpreţurile cerealelor”,afirma Dacian Cioloş, comisarul european pentruagricultură, pentru revista Capital.
    • DECEmbrie 2012 17Regio în RomâniaInvestiţii în mediul de afaceriFINANŢAREA REGIO –SOLUŢIA PERFECTĂ PENTRUBURSA DE CEREALEAceste încercărine arată cât se poatede clar câtă nevoie are Româniade o astfel de bursă. Producătoriiîntâmpină mari dificultăţi în valori­ficarea cerealelor, preţul este defoarte multe ori subevaluat, iarobiectivul principal al investiţieieste studierea pieţelor de cerealeşi fixarea preţurilor corecte. Dinfericire, hopul finanţării a fost, însfârşit, trecut. Peste 3 milioane delei veniţi prin Regio - ProgramulOperaţional Regional au făcut caprima bursă de cereale din Româniapostbelică să ia naştere la Corabia.Clădirea este prevăzută cu căi deacces pentru camioane şi tractoareşi spaţii de depozitare specificeactivităţilor de depozitare şi comer­cializare a cerealelor. Din primăvaraanului vitor (n.r. 2013), fermieriivor ocupa clădirea nou-nouţă şi vorface afaceri sănătoase, la un raportcerere-oferă corect şi transparent.Nu mai vorbim de cele minimum15 locuri de muncă create numaiîn instituţie. Acestea se adaugăcelor câteva zeci din afacerile şiinvestiţiile învecinate bursei.FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIProgramul Operațional RegionalAXA 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi localDMI 4.1: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor deimportanţă regională şi localăBeneficiar: Consiliul Judeţean Olt - Autoritate publicăPartener: Consiliul Local CorabiaValoare totală: 8.048.031,46 leiValoare nerambursabilă UE: 3.158.656,49 lei
    • www.inforegio.ro18Regio în RomâniaIncluziune socialăMihai CRĂCIUNCentrul de Terapie Ocupaționalăde la Tântava este aproape gataCentrul de Terapie Ocupa­țională de la Tântava, județulGiurgiu, va avea în scurt timpun nou sediu, după ce lucrărileprivind reabilitarea, începute acumdoi ani (n.r.2010), se apropiede sfârșit. Printre obiectivelemajore ale acestui proiect senumără: creșterea gradului deincluziune a persoanelor adultecu nevoi speciale, prin dezvoltareaabilității de viață independentă,dar și crearea unui mediu de viațăcât mai normal, care să contribuiela o stare de spirit pozitivă apersoanelor asistate care iauparte la acest program. Astfel,93 de persoane asistate dincadrul Centrului de la Tântavavor beneficia de noile dotări aleclădirii, împreună cu cei 52 deangajați ai Centrului, care voravea condiții de muncă mai bune șiimplicit, își vor face meseria cu maimultă eficiență și profesionalism.Centrul de TerapieOcupațională de laTântava – Condiții deviață mai buneCentrul de Integrare prin TerapieOcupaţională Tântava deţine treiclădiri, dintre care două pavilioanede 70, respectiv 40 de locuri şi oclădire care include şapte anexe,trei dintre acestea fiind ateliere.Acum, lucrările se apropie de final.Acestea au vizat consolidarea șireabilitarea termică a celor douăpavilioane, dar și demolarea a treianexe, care au fost înlocuite cu spațiide recreere pentru beneficiari. Înplus, pe lângă reabilitarea propriu-zisă, s-au făcut reparații și lucrăride modernizare la toate imobileleamintite mai sus. Totodată, au fostachiziţionate dotări pentru sălilede mese, bucătărie, spălătorie,cabinetul medical și psihologic,pentru birouri și săli, dar și pentruatelierele de tâmplărie, croitorie șipatiserie.„Pot spune că, în principiu,sunt mulțumit de modul cums-au desfășurat lucrările,deși am înregistrat aproapetrei luni de întârzieri dincauza vremii nefavorabile,în anumite momente, pentruunele lucrări”,a declarat managerul de proiect din parteaConsiliului Judeţean Giurgiu, Cristian Ţone.
    • DECEmbrie 2012 19Conform declarațiilor manageruluide proiect, până în momentul defață au fost renovate și efectuatelucrări de reabilitare la cele treiclădiri care aparțin centrului de laTântava, fiind renovate și amenajatenu mai puțin de 24 de dormitoare.Obiectivele proiectului„Obiectivul principal al proiectuluiîl constituie îmbunătăţirea calităţiiinfrastructurii serviciilor socialeşi ridicarea acestora la standardeeuropene în cadrul Centrului, cuimpact direct asupra creşterii cali­tăţii serviciilor de îngrijire acordatepersoanelor cu handicap din judeţulGiurgiu şi Regiunea Sud-Muntenia,şi asigurarea participării acestorala viaţa socială”, a declarat CristinaIngeaua, manager public în cadrulConsiliului Judeţean Giurgiu.Printre altele, finalizarea Centruluide Terapie Ocupațională de laTântava are ca scop creșterea gra­dului de incluziune a persoaneloradulte cu handicap, prin dezvoltareaabilității de viață independentă,încurajarea și facilitarea legăturilorinterumane, apropierea de familie,conștientizarea opiniei publice pri­vind persoanele cu dizabilități,aspect extrem de vulnerabil, carenecesită sprijinul comunității și, nuîn ultimul rând, întărirea capacitățiiadministrației publice locale înîncercarea de a implementa iniția­tive în domeniul infrastructuriiserviciilor locale.„Preocuparea noastră a fost întot­deauna pentru domeniul socialși pot spune că în acest momentavem în lucru șase proiecte în acestdomeniu, fiecare în valoare totalăde aproximativ 800.000 de euro”, adeclarat și preşedintele ConsiliuluiJudețean Giurgiu, Vasile Mustăţea.Cât costă proiectul?Valoarea totală a proiectului estede 3,6 milioane de lei, din care2,2 milioane de lei sunt fondurinerambursabile, în timp ce restulbanilor sunt asigurați de la bugetulde stat și bugetul ConsiliuluiJudețean Giurgiu.Reabilitarea, modernizarea şidotarea Centrului de Integrare prinTerapie Ocupațională Tântava estefinanțată prin Programul OperaționalRegional 2007-2013, Axa Prioritară3 – „Îmbunătățirea infrastructuriisociale”, domeniul major de inter­venție 3.2 – „Reabilitarea, moder­nizarea, dezvoltarea și echipareainfrastructurii serviciilor sociale”.„Lucrările sunt finalizate, mai tre­buie efectuate anumite montaje,lucrări adiacente: centrala termicăva fi susținută din fondurile Con­siliului Județean Giurgiu, pen­tru că repararea acesteia nu eraprevăzută la începerea proiectuluide reabilitare. Prin reabilitarea șiextinderea Centrului de TerapieOcupațională de la Tântava cresccondiţiile de trai ale oamenilorimplicați în proiect, se dezvoltăaptitudinile de iniţiativă, proiectulfiind benefic pentru sensibilizarealocuitorilor”, a spus managerulde proiect din partea ConsiliuluiJudețean Giurgiu, Cristian Țone.Regio în RomâniaValoareatotală a proiectului3,6milioane leiIncluziune socialăFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Reabilitarea,modernizarea și dotareaCentrului de integrare printerapie ocupațională Tântava,GrădinariBeneficiar: Direcţia Generalăde Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului (DGASPC) GiurgiuFinanțat prin: ProgramulOperațional Regional 2007-2013, Axa 3 Domeniu major deintervenție 3.2Valoare totală: 3.636.281,84leiValoare nerambursabilă UE:2.245.411,85 lei
    • www.inforegio.ro20Regio în RomâniaReportajBogdan IONESCUEgalitatea de șanse și nediscriminarea –un pact pentru o societate modernăIstoria discriminării este pe atâtde lungă, pe cât este istoriaomenirii. De-a lungul timpului,discriminarea a fost prezentă înmajoritatea societăților, indife­rent de forma de organizare.Sociologii și istoricii au pus, înparte, existența discriminării peseama lipsei de contact întrediferitele culturi și civilizații,care a dus la percepții negativeasupra celor care nu făceau partedin grupul principal.Discriminarea a căpătat cele maivariate forme și s-a manifestatpe bază de rasă, naționalitate,etnie, limbă, religie, convingeri,orientare sexuală, categorie so­cială, sex, vârstă, handicapurifizice sau psihice. Atitudineaasupra grupurilor discriminate avariat, de la blocarea accesului laoportunitățile oferite de societate,până la violențe extreme, soldatecu eliminarea fizică a victimelor.Din fericire, odată cu evoluția so­cietăților, a culturii și a economiei,discriminarea a fost identificatăca o tară socială. În zilele noastre,puține mai sunt țările din lume caresă nu aibă în legislație interzicereadiscriminării, sub toate formelesale. Acestea sunt, însă, evoluții re­cente, care au de luptat, de multeori, cu preconcepții adânc înră­dăcinate în societate. De aceea,discriminarea, sub orice formă,necesită o monitorizare atentă șimăsuri proactive de eradicare.România nu face excepție de laevoluția mondială. În sincron culegislația europeană în domeniu,legislația noastră garantează ce­tățenilor drepturi egale de a parti­cipa, fără discriminare, la viața eco­nomică și socială.Programul OperaționalRegional – asigurareaegalității de șanse șicombaterea discriminăriiÎn conformitate cu art. 16 din Re­gulamentulConsiliuluinr.1083/2006privind prevederile generale pentruFondul European pentru DezvoltareRegională, Fondul Social Europeanşi Fondul de Coeziune, principiulegalităţii de şanse trebuie respectatpe tot parcursul implementării pro­iectelor finanţate din fondurilestructurale şi de coeziune, atât înfaza de programare, cât şi în fazade implementare.Autoritatea de Management a Pro­gramului Operaţional Regional, prindocumentele de programare, pre­vede măsurile necesare pentru a asi­gura accesibilitatea beneficiarilorla finanţare, fără discriminare pecriteriu de sex, rasă, origine etnică,religie, vârstă, dizabilităţi sau orien­tare sexuală.Regio acordă o atenţie specialăgrupurilor sociale defavorizate (deex. populaţia de etnie romă) prinincluderea, în cadrul axei prioritare„Îmbunătăţirea infrastructurii so­ciale”, a unor măsuri de reabilitareşi modernizare a centrelor socialeşi a celor rezidenţiale; se creeazăfacilităţi de acces la infrastructuradestinată persoanelor cu dizabilităţi,precum şi dotări cu echipamentespecifice. De asemenea, programulacordă atenţie problemelor deşomaj din rândul tinerilor şi seadresează nevoilor specifice aleacestui grup, prin îmbunătăţireainfrastructurii preuniversitare şipentru educaţie continuă, pentrua favoriza obţinerea unor rezultateeducaţionale mai bune. Principiulegalităţii de şanse este un criteriu deselecţie a proiectelor, iar potenţialiibeneficiari de asistenţă financiarăprin Programul Operaţional Regionalau obligaţia să demonstreze căproiectele propuse nu contravinacestui principiu1.Strategia integrată –soluție eficientăFenomenul discriminării este unulcomplex, iar măsurile necesarepentru prevenirea sau combatereaacestuia sunt eficiente doar dacăsunt parte dintr-o strategie globală,implementată de mai mulți actori,1Programul Operațional Regional 2007-2013.
    • DECEmbrie 2012 21Regio în RomâniaReportajde la organizații guvernamentale,până la ONG-uri.Unul dintre acești actori este Con­siliul Național pentru CombatereaDiscriminării (CNCD), autoritatede stat, sub control parlamentar,garant al aplicării și respectăriiprincipiului nediscriminării, așacum este el definit în legislația învigoare. Responsabilitățile și atri­buțiile consiliului cuprind preveni­rea și medierea faptelor de dis­cri­minare, investigarea, constatareași sancționarea faptelor de discri­minare și acordarea de asistențăjuridică victimelor discriminării.O misiune importantă a CNCD vi­zează reducerea și eliminareadiscriminării. În perioada 2008-2010, Consiliul Național pentruCombaterea Discriminării a primit untotal de 1946 de petiții, reclamânddiferite tipuri de discriminare.Dintreacestea, 1199 au fost respinse caneîntemeiate, 188 au fost admise,aplicându-se sancțiuni variind de laavertismente până la amenzi, iar încazul a 559 de petiții, Consiliul și-adeclinat competența. Ca tendință,se constată un vârf al numărului depetenți în anii 2007 și 2008, urmatde o scădere semnificativă în aniiurmători. (Vezi tabelul alăturat).Egalitatea de șanse,o prioritate pentruMinisterul MunciiMinisterul Muncii, Familiei și Pro­tecției Sociale a elaborat și imple­mentat o Strategie Naţională pen­tru egalitatea de şanse între fe­mei şi bărbaţi, propunându-și săstabilească o serie de măsuri spe­cifice destinate eliminării oricăreiforme de discriminare directă sauindirectă şi exercitării libertăţiicetăţeanului şi a drepturilor salefundamentale, indiferent că estebărbat sau femeie. Pentru im­ple­mentarea strategiei, a fost în­ființată Agenţia Naţională pentruEgalitate de Şanse între Femei şiBărbaţi (ANES). Agenția a derulatdouă analize, la nivel rural și urban,privind implicarea femeilor în lua­rea deciziilor la nivel familial șicomunitar. Concluziile celor douăanalize au fost, în linii mari, similare:femeile își asumă în proporție depeste 90% responsabilitățile do­mestice, dar, în ciuda faptului căvotează în proporție de peste 90%,nu se implică în deciziile privindcomunitatea din care fac parte2.În urma acestor analize, AgenţiaNaţională pentru Egalitate de Şanseîntre Femei şi Bărbaţi a inițiatcampania „Participă la decizie!”,care a avut ca scop informarea șieducarea femeilor, în vederea uneiimplicări mai accen­tuate în luareadeciziilor în ceea ce privește viațacomunității.Colaborarea cu alteinstituții și organizațiiAgenţia Naţională pentru Egalitatede Şanse între Femei şi Bărbaţi(ANES) a încheiat un protocolde colaborare cu Agenţia Naţio­nală pentru Ocuparea Forţei deMuncă (ANOFM) și a organizatburse ale locurilor de muncă lanivel naţional, având ca obiectivfacilitarea inserţiei pe piaţa munciia femeilor în situaţie sau cu risc demarginalizare, în localităţile cu unnumăr ridicat de femei aflate înşomaj şi sărăcie. ANES a semnat,de asemenea, un protocol de cola­borare cu Agenţia Naţională pentruRomi (ANR), în vederea analizăriiproblemelor specifice ale femeilorde etnie romă, pentru dezvoltareade proiecte şi programe de inserţiea acestora pe piaţa muncii.O altă inițiativă interesantă a ANESa fost campania „Angajează-mă,pot ce poţi şi tu”, o campanie deinformare a opiniei publice cu privirela serviciile de consiliere şi medierepentru persoanele cu dizabilităţi,care s-a desfăşurat sub egida AnuluiEuropean al Egalităţii de Şansepentru Toţi. Scopul campaniei: sen­sibilizarea cetăţenilor cu privire laun tratament egal şi la o viaţă fărădiscriminări, facilitarea accesuluişi participării la viaţa socială apersoanelor cu dizabilităţi.Eliminarea discriminării nece­sită un efort conjugat, de lacondiționarea finanțării proiec­telor de dezvoltare, până la edu­carea populației, de la iden­tificarea și monitorizarea acțiu­nilor de discriminare, până lasancționarea acestora.2Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Strategie Naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, 2006-2009.
    • www.inforegio.ro22Ştiri regionaleRegio în RomâniaNORD-VESTNORD-ESTVESTCENTRUParteneriat pentrudezvoltareADR Nord-Vest a organizat, în luna noiembrie, seriade reuniuni ale grupurilor de lucru judeţene pentruplanificarea dezvoltării Transilvaniei de Nord 2014-2020, „Parteneriat pentru dezvoltare 2020”. Subiec­tele discutate au vizat priorităţile de dezvoltare aleregiunii, realizarea consensului în ceea ce priveşteviziunea comună de dezvoltare şi priorităţile identi­ficate, dar şi reprezentarea intereselor regionale înconsultările de la nivel naţional. Printre invitaţii laeveniment s-au numărat şi: membrii Consiliului deDezvoltare Regională Nord-Vest, membrii ComitetuluiExecutiv pentru elaborarea PDR 2014-2020, AgenţiaJudeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inspec­toratul Judeţean de Protecţia Mediului.Proces deplanificareADR Nord–Est a demarat procesul de consultareregională cu reprezentanții mediului de afaceri dinregiune. Cele șase întâlniri bilaterale au punctatnevoile şi oportunităţile de dezvoltare la nivel localși regional. S.C. Arcelor Mittal Tubular ProductsS.A. Roman, S.C. Aerostar S.A. Bacău, S.C. AgricolaInternaţional S.A. Bacău, S.C. Antibiotice S.A. Iaşi,S.C. Apavital S.A. Iaşi, S.C. E.ON Moldova DistribuţieS.A. Iaşi au fost partenerii de discuţie ai ADR Nord–Est. Iniţiativa ADR Nord–Est va continua şi în 2013, învederea stabilirii direcţiilor strategice din 2014-2020,pentru mediul de afaceri.RezultateADR Vest a organizat, în luna noiembrie, pentrujurnalişti, un tur al proiectelor de succes din regiune,finanţate prin Regio – Programul Operaţional Regional.Judeţele vizitate au fost Timiş, Arad, Hunedoara şiCaraş-Severin, iar scopul vizitelor a fost de a asiguratransparenţa necesară pentru justificarea accesăriifondurilor europene, dar şi de a prezenta rezultateleobţinute în regiune prin implementarea acestorproiecte. În cadrul turului la proiectele Regio -Programul Operaţional Regional, reprezentanţi aiautorităţilor publice locale s-au alăturat reprezen­tanţilor ADR Vest, beneficiarilor Regio şi jurnaliştilordin Regiunea Vest.ParteneriatADR Centru din România şi ADR Centru din RepublicaMoldova au semnat, în luna decembrie, Acordul deParteneriat. Scopul parteneriatului este de a stabilicadrul comun de cooperare continuă și echilibratăîntre cele două regiuni, pentru a putea extindescopurile și obiectivele Uniunii Europene în EuropaCentrală și de Est, atât în ceea ce privește planificareadezvoltării, cât și în ceea ce privește punerea lorîn practică. Acordul de Parteneriat mai prevede şischimburi de experiență între cele două regiuni, înscopul dezvoltării capacităților tehnice ale angajaţilorADR Centru Republica Moldova şi ADR Centru România.
    • DECEmbrie 2012 23Ştiri regionaleRegio în RomâniaSUD-VESTOLTENIASUD-ESTSUDMUNTENIABUCUREŞTI-ILFOVPlanificare şiprogramare 2014-2020ADR Sud–Vest Oltenia a organizat, în perioadaoctombrie-noiembrie, nouă întâlniri ale grupurilorde lucru. Prioritizarea portofoliului de proiecte,elaborarea analizei socio-economice şi a analizeiSWOT pentru principalele domenii din Planul Regionalde Dezvoltare 2014-2020 (infrastructură regională,competitivitate economică, resurse umane, agriculturăşi dezvoltare rurală, turism şi dezvoltare durabilă),au fost elementele discutate în aceste întâlniri delucru. Planul de dezvoltare regională 2014-2020 esteun instrument care susţine includerea în strategiilenaţionale a obiectivelor de investiţii şi fundamenteazădomeniile de intervenţie şi necesarul de finanţare dinfonduri europene.Întâlniri cu jurnaliștiiîn Regiunea Sud-EstAgenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, încalitate de Organism Intermediar pentru ProgramulOperațional Regional 2007-2013 în Regiunea de Dezvol­tare Sud-Est, organizează pe parcursul lunii decembrieșase conferințe de presă, care vor fi urmate de vizitela proiecte finanțate din fonduri europene. Evenimen-tele se desfășoară la Focșani, Buzău, Brăila, Galați,Constanța și Tulcea. La întâlnirile cu reprezentanţiimass-media sunt prezentate stadiul implementăriiProgramului Operaţional Regional în Regiunea deDezvoltare Sud-Est, precum şi rezultatele obţinuteprin implementarea proiectelor finanţate din fondurieuropene la nivelul județelor componente ale regiunii.ConferințĂADR Sud-Muntenia a organizat, în luna decembrie,la Sinaia, cea de-a III-a Conferinţă Regională aParteneriatelor. Subiectul principal al întâlnirii a fostrevizuirea analizei socio-economice din cadrul Planuluide Dezvoltare Regională 2014–2020, urmat de tratareatemelor despre noul context al programării strategicepentru regiune şi noile orientări la nivel european şinaţional, ce vor ghida programarea instrumentelorstructurale pentru perioada 2014–2020. De asemenea,s-au prezentat stadiul de implementare a ProgramuluiOperaţional Regional la nivelul regiunii Sud-Muntenia şirezultatele obţinute cu ajutorul fondurilor nerambur­sabile alocate prin Regio.bilanţADR BI a organizat, în luna decembrie, Conferinţa„Regio – realizări și perspective în regiunea BucureștiIlfov”, la Hotel Radisson Blu, Bucureşti. Scopul eveni­mentului a fost de a prezenta și dezbate experiențeleși rezultatele implementării Regio - Programul Opera­țional Regional în București şi în Ilfov, în cei şaseani parcurși de la începerea acestui program, dar şiabordarea perspectivelor dezvoltării regionale înperioada 2014-2020.Detalii despre eveniment pot fi găsite la adresa deinternet: http://www.regioadrbi.ro/.
    • www.inforegio.ro24Studiu de cazRegio în RomâniaBogdan IONESCUS-a născut la Damasc, în Siria,dar a copilărit în Nablus,Cisiordania, într-o familie obiș­nuită, cu tatăl inginer și mamacasnică. A venit în România, lastudii, pe când avea numai 16ani. În ciuda opoziției familiei, aabandonat studiul ingineriei înfavoarea medicinei. În 1990 apornit singur într-o bătălie cepărea sortită eşecului: înființarea,în România, a unui sistem deurgență și reanimare. Era, peatunci, un tânăr medic în vârstă dedoar 26 de ani. A ajuns să ocupefuncţia cea mai înaltă în stat îndomeniul sănătăţii, a fost decoratde două ori cu Ordinul Național„Pentru Merit”, iar de numele săueste legată existența unuia dintrecele mai eficiente sisteme medicalede urgență din Europa, ServiciulMobil de Urgență, Reanimare șiDescarcerare, pe scurt SMURD.1990 - Acronimul fără DSpecializat în Anestezie-Terapieintensivă, tânărul absolvent RaedArafat s-a lovit de ineficiența ser­viciului de Salvare, cum era numitpe atunci. Practic, serviciul deurgență era inexistent. Potrivitconceptului vremii, de inspirațiesovietică, Salvarea era un soide micro-clinică ambulantă, cuajutorul căreia medicul făceaconsultații la domiciliul pacientului,iar, dacă situația se dovedea a figravă, bolnavul era pus pe targăși transportat la spital. Revoluțialui Raed Arafat a pornit de laînțelegerea faptului că, într-oorganizare modernă și eficientă,serviciul de urgență se bazează, înprimul rând, pe intervenția rapidă lafața locului, pe rezolvarea cazurilorgrave: accidente, stopuri cardiace șirespiratorii. Pe scurt, misiunea unuiastfel de serviciu: salvarea viețiloromenești. Prima punere în practicăa acestui model a fost la Târgu Mureșunde, în ciuda opoziției birocraticespecifice acelor ani, Raed Arafat areușit să înființeze un echipaj deurgență și reanimare, SMUR. Inițialafinală „D” lipsea din acronim pentrucă în România acelor ani nu existaniciun echipament de descarcerare.Abia în 1993 au apărut primeleechipamente de acest tip, donatede pompierii germani și scoțieni.De la mașina personală,la acoperire naționalăPrima ambulanță a SMURD a fostmașina personală a doctoruluiArafat, urmată de o alta, la mânaa doua, donată prin efortul personalal unei foste colege de facultatestabilite în Germania. Rezultatelenu s-au lăsat așteptate și, foartecurând, sub egida unităților depompieri care posedau experiențaUn drum lung de 22 de aniRaed Arafat, omul care a revoluționatserviciile de urgență
    • DECEmbrie 2012 25Studiu de cazRegio în Românianecesară pe partea de intervențierapidă, entitățile SMURD au începutsă se extindă și în alte județe: Bihor,Cluj, Timiș, Sibiu, Dolj. Aceștia aufost pionierii, iar modelul a fostadoptat de tot mai multe județe,ajungând, astăzi, să acopere întrea­ga țară.Un pas hotărâtor a fost făcut în anul2006, când în Legea Sănătății a fostinclus un capitol care reglementa,în detaliu, funcționarea SMURDși a serviciilor de urgență. „A fostdovada succesului pentru tot ce s-aîntâmplat până atunci. Legea s-ascris pe baza experienței care s-acumulat timp de 16 ani”, declaraRaed Arafat într-un interviu. Parteadespre urgență a acestei legi a fostpreluată integral de Banca Modialăși oferită drept model altor țări,pentru dezvoltarea unor sistemesimilare.„Arabul ăsta a învățatmedicina tot în România,așa că este tot unprodus al României”Pornind de la un vis și de la oambiție, Raed Arafat a reușit săprovoace una dintre cele mai marischimbări în societatea româ­nească. I-a fost greu, a fost nevoitsă se lupte cu inerțiile unui sistemînvechit și cu oamenii lui. A fostnevoit să convingă și din pozițiastrăinului naturalizat în România.Cum a făcut față acestei provocări?„Le-am răspuns de fiecare datăcă arabul ăsta a învățat medicinatot în România, așa că este tot unprodus al României”.Bani europeni pentruSMURDUn rol important pentru dezvolta­rea SMURD l-au avut și finanțărileeuropene. Astfel, 64 de autospecia­le de intervenție au fost achizițio­nate numai de Inspectoratele pentruSituaţii de Urgență din Regiunea deDezvoltare Nord-Vest, prin proiectul„Îmbunătăţirea dotării cu echipa­mente a bazelor operaţionale pentruintervenţii în situaţii de urgenţă dinTransilvania de Nord”, în valoare deaproape 50 de milioane de lei, prinProgramul Operațional Regional.Rezultatul implementării acestuiproiect a fost reducerea timpilorde intervenție de la 18 la 9 minute,în mediul urban, și de la 34 la 17minute, în mediul rural.Până în prezent, Autoritatea deManagement pentru Programul Ope­raţional Regional a semnat contractede finanţare în valoare de peste100 de milioane de euro pentrudotarea cu echipamente a bazeloroperaţionale pentru intervenţii însituaţii de urgenţă din întreaga ţară,iar această sumă va creşte până lafinalul anului 2013.
    • Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanBogdan IONESCUwww.inforegio.ro26Malta – Centrul pentru Științele ViețiiUn pas înainte către o economiebazată pe cunoaștere și inovațiePreocuparea Uniunii Europenepentru dezvoltarea unei eco­nomii sustenabile, bazate pe inteli­gență și inovație, se regăsește înmajoritatea proiectelor finanțateprin programele operaționale.Un exemplu spectaculos esteși înființarea Centrului pentruȘtiințele Vieții în parcul industrialdin San Gwann, Malta.Inițiativa înființării Centruluipentru Științele Vieții i-a aparținutlui Joseph Sammut, membru alConsiliului Maltez pentru Știință șiTehnologie. Construit pe un terenocupat anterior de o fabrică deconfecții, plasat strategic la micădistanță de Universitatea Malteză șiSpitalul Mater Dei, centrul ocupă osuprafață de 13.500 de metri pătrațiși va găzdui laboratoare, facilitățipentru cercetare, săli de conferințeși va fi dedicat cercetărilor în far­maceutică, imagistică medicală șibiotehnologie. Trei mii de metripătrați vor fi dedicați unui „incubatorde afaceri” pentru întreprinderileaflate la început de drum.„Centrul va deveni un punctfocal pentru cercetare în do­meniul științelor vieții și albiotehnologiei și va sprijinicolaborarea științifică în­tre studenți, cercetători,medici, pentru fondarea șidezvoltarea unor companiiși instituții cu activități îndomeniul cercetării și noilortehnologii”,a declarat Joseph Sammut pentru ziarul„Times of Malta”.Potrivit estimărilor inițiale, pro­iectul va genera, în mod direct,peste 200 de locuri de muncă înprimul an de la deschidere (2013-2014), majoritatea în domeniulcercetării și al tehnicii de laborator,iar în câțiva ani acest număr vacrește semnificativ prin dezvoltareaulterioară a unui parc științific. Unbeneficiu imediat va fi concentrareade profesioniști cu pregătire la nivelde doctorat sau post doctorat.Statisticile efectuate la nivel inter­național estimează că, pentrufiecare loc de muncă ce necesită
    • Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanDECEmbrie 2012 27FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Centrul pentruȘtiințele Vieții, San Gwann,MaltaSursa finanțării: FondulEuropean pentru DezvoltareRegională, 2007 -2013Cost total: 18.000.000 €Valoare nerambursabilă UE:15.300.000 €studii doctorale, se creează,automat, alte două-trei locuri demuncă adiacente.Dezvoltarea proiectului științificdin San Gwann se integrează înstrategia europeană de dezvoltarecare prevede ca, până în 2020,Europa să devină o economie bazatăpe cunoaștere și inovație.Transformarea strategică a econo-miei europene este una din soluțiilela provocările în fața cărora va fi pusspațiul european în următorii ani.Proiectele de dezvoltare regională,încurajate și finanțate de UniuneaEuropeană au ca scop crearea delocuri de muncă, creșterea niveluluide calificare profesională și a per­formanței științifice, creșterea pro­ductivității și a competitivității,totul pe fundalul unui echilibru întredezvoltarea economică, protejareamediului înconjurător și asigurareaaccesului egal la oportunități acetățenilor Uniunii. Astfel, Centrulpentru Științele Vieții din Maltabeneficiază de o finanțare de80% din costul proiectului de laFondul European pentru DezvoltareRegională.Proiectele de tipul celui descris maisus, sprijinite de Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională, au unrol esențial în atingerea obiectivelorStrategiei de Dezvoltare EU 2020.
    • Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanBogdan IONESCUwww.inforegio.ro28Ungaria – biblioteca pe roțiUn sprijin pentru comunitățiledefavorizateÎn ultimii ani, Ungaria a fostnevoită, asemenea multor stateeuropene, să se confrunte cufenomenul declinului și îmbătrâniriipopulației din zonele rurale. Celepeste o mie de comunități ruraleavând sub 500 de locuitorisuferă de excludere economică, deinsuficiența școlilor, a serviciilorde asistență sanitară, a serviciilorpoștale și a altor servicii sociale.Regiunea Baranya se află pe unnedorit loc întâi în acest clasament,cu peste 250 de sate având mai puținde o mie de locuitori, dintre care214 au mai puțin de 500 de locuitori.Pentru a facilita accesul la carte șila informație, biblioteca publică„Csorba Győző” a inițiat proiectulBiblioteca pe roți și, cu sprijinulunei finanțări de peste 300.000 deeuro de la Fondul European pentruDezvoltare Regională, a achiziționatun autovehicul de transport de maridimensiuni.Autovehiculul, format dintr-un trac­tor și o remorcă de peste zece metrilungime, a fost adaptat pentru adeveni o adevărată bibliotecă mo­bilă. Astfel, interiorul remorcii afost compartimentat și dotat curafturi pentru materialele tipărite,birouri, sală de lectură, sală de pro­iecție. De asemenea, a fost dotatcu aparatură tehnică pentru accesulla informație, precum: antenă desatelit, proiector digital, punct deacces wireless, imprimantă multi­funcțională și computere (acesteadin urmă, prevăzute cu aplicațiasoftware JAWS pentru persoanele cudizabilități de vedere). În exteriorulvehiculului a fost montată o plat­formă de acces prevăzută cu rampăpentru persoanele cu dizabilități.Biblioteca mobilă are un traseu fix,pe parcursul căruia vizitează 27 demici comunități locale, permițândaccesul la serviciile sale unui numărde peste 7500 de persoane, dintrecare 69% sunt de etnie rromă.
    • „Autobuzul cu cărți”, așa cum l-aunumit localnicii, ajunge în fiecarelocalitate dintre cele 27, o dată ladouă săptămâni și zăbovește câteo oră și jumătate, timp în carebeneficiarii au acces la peste 4000de volume de carte, ziare, reviste șialte publicații periodice, colecții deDVD-uri, acces la Internet, serviciide copiere de documente, informațiidespre Uniunea Europeană, accesla siturile de locuri de muncă. Deasemenea, locuitorii pot împrumutadin fondul de carte sau audio-videodisponibil în biblioteca pe roți saupot opta pentru fondul de pesteun milion de volume din bibliotecaregională.Adițional serviciilor de bibliotecă,echipa de pe „autobuzul cu cărți”organizează serii de evenimentededicate copiilor, cum ar fi proiecțiide filme și jocuri educative.Rezultatele nu s-au lăsat așteptate,în primele șase sătămâni de ladebutul proiectului, peste două sutede locuitori din localitățile deser­vite de biblioteca pe roți au devenitmembri ai bibliotecii „CsorbaGyőző”, 27% dintre aceștia fiind copiisub 14 ani, și au fost organizate optevenimente și activități educativepentru cei mici.Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanDECEmbrie 2012 29FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Biblioteca peroți pentru comunitățiledefavorizateSursa finanțării: FondulEuropean pentru DezvoltareRegională, 2007-2013Cost total: 364.000 €Valoare nerambursabilă UE:310.000 €
    • www.inforegio.ro30AgendăAutoritatea de Managementpentru POR (AM POR) - MinisterulDezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.ro,Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.roOrganisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.roOrganism Intermediar pentruTurism (Direcţia Gestionare FonduriComunitare pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: adita.stanca@mturism.roCentrul de Informare pentru InstrumenteStructurale (Autoritatea pentru CoordonareaInstrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,Sector 1, BucureştiHELP DESK: Număr scurt 021 9340(număr cu tarif normal)Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E-mail: contact@fonduri-ue.roOrganismele de implementare Şi monitorizarea Programului OperaŢional RegionalBruxelles, Belgia, 15 ianuarie 2013InfoDay în cadrul „FP7- cel de-al şaptelea Program-Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică”Comisia Europeană organizează un eveniment de informare în ceea ce priveşte cercetarea mediului înconjurător, îndomeniul inovării şi implementării proiectelor legate de apă. Va fi prezentat programul de lucru din FP7, cu scopul de aoferi sprijin participanţilor, dar şi pentru a actualiza propunerile în contextul progreselor recente de parteneriat europeanprivind apa. Sunt acceptaţi maximum 250 de participanţi.Pentru înregistrare şi alte detalii: http://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/forms/dispatch?form=InfoDayWaterBruxelles, Belgia, 31 ianuarie 2013Premiile RegioStarsObiectivul acestui eveniment este să identifice bune practici în dezvoltarea regională şi să evidenţieze proiecte inovative,deja puse în practică, ce ar putea fi atractive şi pentru alte regiuni. Se vor oferi premii unor proiecte din domenii cumar fi dezvoltarea durabilă, crearea de locuri de muncă pentru generaţia tânără, investiţii în transportul public urban saulegate de eficienţa energetică şi economie. Premiile vor fi acordate de către Comisarul European pentru Politici Regionale,Johannes Hahn, împreună cu membrii juriului.Pentru mai multe detalii: http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperate/regions_for_economic_change/regiostars_en.cfmPraga, Cehia, 13-15 martie 2013Conferinţa PACITA – „Evaluarea tehnologiilor şi a zonelor politice de mare tranzit”Conferinţa este deschisă pentru politicieni, reprezentanţi ai guvernului, cercetători, studenţi, organizaţii non-guver­namentale, media, experţi în domeniul tehnologic, dar şi pentru publicul larg. Se vor organiza workshop-uri legate desănătate şi medicină, furnizarea de energie, schimbările climatice, implementarea tehnologiilor computerizate în toatedomeniile societăţii.Pentru înscrieri şi alte detalii:http://ec.europa.eu/research/index.cfm?pg=conferences&eventcode=CBA224FC-B38F-7812-45E4AC7E83234D24
    • - Cum știi că MoșCrăciun este barbat?- Simplu. Nicio femeienu poartă aceeași îm­brăcăminte în fiecarean.Iarna în IT...Discuţie între doi colegide birou:- Oau, ce frumosninge!!!!- Unde?! Dă un link!- De ce e Crăciunul ca ozi de lucru?- Pentru că tu faci toatătreaba și burtosul încostum primește toatelaudele.Cele 4 stagii ale vieţii:l Crezi în Moş Crăciunl Nu mai crezi în MoşCrăciunl Eşti Moş Crăciunl Arăţi ca Moş CrăciunDECEmbrie 2012 31Să mai şi zâmbim!
    • Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrt.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: decembrie 2012