• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Revista Regio nr. 11
 

Revista Regio nr. 11

on

  • 260 views

 

Statistics

Views

Total Views
260
Views on SlideShare
260
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
1
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Revista Regio nr. 11 Revista Regio nr. 11 Document Transcript

    • nr. 11, decembrie 2011R E V I S T ATuriştii sunt aşteptaţiîn Poiana Braşov, laEscaladeVâlcea, tărâmde poveste, susţinutde EuropaInterviucu GabrielFRIPTUDirector General AM PORRegio se implică în judeţul Bistriţa-Năsăud, la Băile FigaTimişoara se grăbeşte să îşi schimbe înfăţişareaIncluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome,un model pentru dezvoltarea regională
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro2www.inforegio.roTURISMUL ROMÂNESCCA RESPONSABILITATE SOCIALĂProverbul cu omul care sfinţeştelocul este aplicabil şi atunci cândvorbim despre starea destinaţiilorturistice româneşti. Un turist ajunsîntr-un colţ de Românie va aveapropria opinie încă de la momentulsosirii la destinaţie, judecând dupăcum va fi întâmpinat, după stareainfrastructurii de acces şi modul încare obiectivul turistic a fost pusîn valoare, evaluând facilităţileexistente şi calitatea serviciilorturistice pe care le primeşte.Vorbind despre starea turismuluiromânesc şi despre ceea ce înseam-nă o viziune asupra dezvoltării sale,nu putem ignora niciunul dintreactorii care decide asupra moduluiîn care evoluează acest sector.Primul dintre ei este turistul. Înmod incontestabil, comportamentulsău influenţează modul în care unobiectiv turistic este pus în valoare.Este important felul în care acestapreţuieşte frumuseţea locului încare a ajuns, respectând natura,dar şi regulile unui turism civilizat- şi, în acest caz, am putea începecu gestul banal, dar de multe oriabsent,deaduceresturilemenajerela coşul de gunoi - dar şi modul încare înţelege că un obiectiv turisticnu este o marfă de consum, ci unloc de care, peste ani, trebuie să sebucure şi generaţiile următoare.Inevitabil, comportamentul turis-tului influenţează şi acţiunea ope-ratorului de turism, prin regulilebazate pe cerere şi ofertă. Dar,operatorul de turism - fie el pro-prietar de pensiune sau hotel,proprietar de restaurant sau deţi-nătorul altor facilităţi de agrementşi recreere - se impune să aibăpropriul discernământ, determinat,în primul rând, de grija pentrulocul în care doreşte să-şi dezvolteafacerea. La ce-i va folosi opensiune la marginea pădurii, dacăva fi ridicată fără nicio noimă,fără vreo grijă pentru mediulînconjurător şi fără respect pentrunatură? Singurul rezultat va fi că vadistruge echilibrul natural al zonei,alterându-i frumuseţea. Cu efectde bumerang, acţiunea sa asupranaturii se va reflecta la nivelulrezulatelor pe care şi-a propus săle aibă de pe urma activităţii deturism.În final, să vorbim şi despre autori-tăţile responsabile de atingereaobiectivului amplu al dezvoltăriiturismului românesc. Paradigmaunui plan de acţiune trebuie săpornească de la ideea unei dez-voltări durabile a turismului. Nu esuficient un drum bun, dacă nu aiindicatoare; nu se bucură nimenide un aşezământ de patrimoniu,dacă nu are la îndemână informaţiidespre istoria lui; nu ajunge să-ioferim turistului locuri de cazare,dacă nu gândim pachete turisticeeficiente şi viabile.Sumele investite în ultimii ani înturismul românesc vorbesc despreeforturile autorităţilor, concentrateîn această direcţie. Numai în 2011,în primele zece luni, prin Regio -Programul Operaţional Regional,turismul românesc a beneficiat deinvestiţii în valoare totală de 118milioane de euro. Sunt fonduri careau ajuns la autorităţi publice locale,întreprinzători din turism, ONG-urişi unităţi de cult, pentru activităţicare se înscriu în obiectivul prioritarde dezvoltare durabilă şi promovarea turismului. Sunt investiţii de peurma cărora începem să culegemroadele, care se vor vedea, laamplitudinea lor maximă, încâţiva ani. Fie că vorbim desprerestaurări de monumente istoricesau alte obiective de patrimoniu,despre modernizarea staţiunilorbalneoclimaterice, despre creareainfrastructurii de agrement saudespre dezvoltarea unui brandturistic naţional, toate acesteinvestiţii contribuie la realizareadezideratuluidedezvoltaredurabilăa turismului românesc.EditorialREDACTOR-ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADEGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGUREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.5840 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.roCOORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOUCătălina JINGOIU
    • DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 3SumarREGIO ÎN ROMÂNIA04 Incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome,un model pentru dezvoltarea regională06 Turismul european pare să fi ieşit din criză07 Programul Operaţional Regional – performanţăla nivel naţional9 „Cu două mici excepţii, Regio este lastadiul pe care ni l-am propus”INTERVIU cu domnul Gabriel FRIPTUDirector General AM POR10 Timişoara se grăbeşte să îşi schimbeînfăţişarea12 Turiştii sunt aşteptaţiîn Poiana Braşov, la Escalade14 Regio se implică în judeţulBistriţa-Năsăud, la Băile Figa16 Investiţie pentru turism,la Tulcea18 Vâlcea, tărâm de poveste,susţinut de Europa20 La Amara (jud. Ialomiţa), turiştii suntîntâmpinaţi de un parc balnear completreabilitatBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ22 Monumente istorice restaurate cu fonduri europeneîn Malta23 Europa participă la dezvoltarea turismuluiîn Zaanse Schans, Olanda25 AGENDĂ26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro4INCLUZIUNEA CETĂŢENILOR APARŢINÂND MINORITĂŢIIROME, UN MODEL PENTRU DEZVOLTAREA REGIONALĂIMPLEMENTAREA STANDARDELOR UNEISOCIETĂŢI DEMOCRATICE, PRIN REDU-CEREA DISCRIMINĂRII ŞI PRIN DEZVOL-TAREA CADRULUI LEGISLATIV ŞI ECONO-MIC, CARE SĂ PERMITĂ AFIRMAREA UNEIIDENTITĂŢI CULTURALE, DIVERSITĂŢIICULTURALE ŞI PĂSTRĂRII TRADIŢIILORCA SURSĂ DE INOVARE – ACESTEA SUNTOBIECTIVELE GUVERNULUI ROMÂNIEIŞI UNIUNII EUROPENE STABILITE PRINDOCUMENTELE ŞI PROGRAMELE INIŢIATEÎN 2011, ÎN VEDEREA INCLUZIUNIICETĂŢENILOR DE ETNIE ROMĂ.În acest cadru, Guvernul României aînceput pregătirea unei noi strate-gii de incluziune a cetăţeniloraparţinând minorităţii rome pen-tru perioada 2012-2020. Obiec-tivele Strategiei au fost elaborateîn contextul pregătirii obiectivelorde dezvoltare pentru următoareaperioadă de programare la nivel eu-ropean. Un rol important, în acestcontext, a revenit MinisteruluiDezvoltării Regionale şi Turismului(MDRT), responsabil de implementa-rea unor politici de interes naţionalşi regional - politica de coeziune şipolitica de locuire sau politicile decreştere a calităţii infrastructurii înlocalităţile din mediul urban, dar şidin mediul rural. Elaborarea aces-tei Strategii a pus în evidenţă, pede o parte, rezultatele obţinute înacest domeniu, până în prezent, darşi nevoia de creştere a gradului decoerenţă între planurile de măsuricu obiective complementare.Atingerea obiectivelor propuse înStrategie produce un impact pozitivasupra unor zone, în ansamblul lor,în două moduri. Pe de o parte, se re-duce gradul de risc pentru întreagapopulaţie a zonei, pe de altă parte,măsurile întreprinse cresc atracti-vitatea unei zone şi creează locuride muncă. Altfel spus, construcţiade drumuri, dezvoltarea reţeleide canalizare şi apă, construcţiade locuinţe sau implementareade programe educaţionale suntmăsuri care determină o dezvoltarelocală ce va fi resimţită de întrea-ga populaţie dintr-o comunitate.Iată de ce incluziunea cetăţeniloraparţinând minorităţii rome poate ficonsiderată un proces care susţinedezvoltarea durabilă.SOLUŢII PETERMEN LUNGPe baza acestor considerente, con-tribuţia MDRT la elaborarea acesteiStrategiiaavutînvedereacţiunicon-crete care pot îmbunătăţi condiţiilede locuire şi dezvoltare a infrastruc-turii în zonele populate de cetăţeniiromi, astfel încât acestora să li seasigure drepturi constituţionale – lainformare şi educaţie permanentă- cu rezultate indirecte în planulreducerii discriminării.Extrem de folositor în întregul pro-ces de pregătire a Strategiei a fostspiritul de cooperare şi comuni-care, stabilit între echipele diferi-telor ministere participante la ela-Regio în RomâniaIncluziune socialăCarmen DUMITRIU | ºef serviciu MDRTO strategiepentru10 ani
    • borarea documentului. MDRT a pro-pus dezvoltarea unui cadru de con-sultare interministerial, care săpermită creşterea coerenţei planu-lui de măsuri şi procesului de imple-mentare.PLATFORMĂ LA NIVELDE EXPERŢIPlecând de la experienţa europeanăcu privire la elaborarea de politicipublice şi ţinând cont de creştereacapacităţii de gestionare a aces-tei problematici la nivelul societăţiiromâneşti şi al guvernării locale,MDRT a propus crearea unei plat-forme, la nivel de experţi, pentruconsultare, informare şi proiectarede soluţii-pilot, care să reuneascăcompetenţe de la nivelul tuturorministerelor implicate, dar şi dinalte instituţii publice naţionale şiinternaţionale. Conceptul şi formu-la de lucru au fost acceptate atât decătre ministerele invitate să parti-cipe la platformă, cât şi de direcţiilegenerale din cadrul Comisiei Euro-pene cu responsabilităţi în dome-niu.PROPUNERICONCRETE PENTRUO STRATEGIECOERENTĂLa începutul lunii noiembrie 2011 aavut loc prima sesiune de lucru a Plat-formei de consultare interministe-rială pentru implementarea Strate-giei de incluziune a cetăţenilorromâni de etnie romă. La reuniuneainiţiată de Răzvan Murgeanu, secre-tar de stat, responsabil de activi-tatea Autorităţii de Managementa Regio, au fost invitaţi să partici-pe reprezentanţi ai autorităţilor demanagement din ministerele impli-cate în elaborarea şi implementa-rea Strategiei. Întâlnirea a consem-nat un progres în activitatea Guver-nului României privind incluziuneacetăţenilor români de etnie romă şia fost de un real folos pentru atinge-rea obiectivelor propuse de Strategie.În cadrul acestei întâlniri, par-ticipanţii au subliniat faptul că estenecesară o flexibilizare a moduluide implementare, având în vederecă programul strategic va fi imple-mentat pe o perioadă de 10 ani şia fost supusă atenţiei necesitateareevaluării cadrului legislativ, în sen-sul creării unor instrumente de lu-cru adaptate realităţilor de la nivellocal. De asemenea, sunt necesareşi implicarea coerentă a diferite-lor nivele de guvernanţă naţionalăşi europeană, precum şi creştereagradului de interoperativitate întreacestea. Alte obiective conturate încadrul discuţiilor au vizat atragereade investiţii pentru susţinereainovării şi dezvoltării, accentul caretrebuie pus pe incluziune şi reduce-rea sărăciei, în cadrul pachetului depolitici publice, locale şi naţionale.Regio în RomâniaPropuneri strategiceSTRATEGIEÎN CURSDE ADOPTARELucrările pentru elaborareaStrategiei privind incluziunearomilor, în următoarea etapă deprogramare, au început în primă-vara anului 2011. O primă formăa documentului a intrat deja înanaliza Guvernului, la începutullunii decembrie, adoptarea fiindprogramată până la finele lui 2011.DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 5
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro6Uniunea Europeană aziTendinţe în turismTURISMUL EUROPEAN PARE SĂ FI IEŞIT DIN CRIZĂÎNCEPÂND DIN 2008, COMISIAEUROPEANĂ REALIZEAZĂ, ÎN FIECAREAN, UN SONDAJ (EUROBAROMETRU)CARE MONITORIZEAZĂ TENDINŢELECETĂŢENILOR EUROPENI PE TERMENSCURT ŞI PE TERMEN LUNG, ÎN CEEA CEPRIVEŞTE CĂLĂTORIILE ŞI TURISMUL.Acest eurobarometru permiteComisiei Europene, dar şi altor ac-tori interesaţi, să reacţioneze la ten-dinţele cererii în materie de turism,dar şi să contribuie la elaborareaunor politici şi planificări în acest do-meniu. Sondajul relevă apetenţa eu-ropenilor pentru turism, preferinţeleîn ceea ce priveşte alegereadestinaţiilor, informaţii comparabileprezentate în mod analitic pentrufiecare ţară şi grup demografic.În 2011, eurobarometrul a fost reali-zat în luna februarie, pe un eşantionde 30.000 de persoane, cu vârstaminimă de 15 ani, alese din cele 27de state membre, precum şi din Nor-vegia, Islanda, Croaţia, Turcia şi fostaRepublică Iugoslavă a Macedoniei.Cea mai importantă concluzie care aconstituit un semnal extrem de opti-mist pentru industria de turism a fostaceea că din ce în ce mai mulţi eu-ropeni profită din plin de vacanţelelor. „Faptul că 58% dintre rezidenţiiUE aleg să-şi petreacă vacanţeleîn Europa subliniază faptul că, îngeneral, industria de turism începesă-şi revină şi devine din nou o indus-trie în creştere”, a declarat AntonioTajani, vicepreşedinte al ComisieiEuropene, responsabil pentru indus-trie şi antreprenoriat, cu ocaziaprezentării datelor Eurobarometru-lui, în cadrul Conferinţei europene aacţionarilor din sectorul turismului,organizată la Budapesta, în luna mai2011.Potrivit rezultatelor sondajului, 68%dintre cetăţenii UE au călătorit, în2010, din motive personale, faţă de65% în 2009. Turiştii îşi manifestă,în continuare, preferinţa pen-tru destinaţii tradiţionale (58%), întimp ce 28% dintre ei ar dori să des-copere unele noi. Cele mai popu-lare destinaţii de vacanţă, prezenteîn planurile cetăţenilor europeni,sunt Italia (preferată de 11,5% din-tre respondenţi), Spania (8,6%) şiFranţa (8,2%). La călătorul europeancontinuă să se manifeste tendinţa dea descoperi Europa şi ţara de origine,dovadă stând faptul că, la începutulanului 2011, 58% dintre europeni îşiprogramaseră vacanţele în propriileţări sau în alte state ale Uniunii Eu-ropene. O altă concluzie importantăa sondajului, care confirmă ieşireadin criză a turismului european,este aceea că europenii manifestă otendinţă în creştere pentru călătorii.În 2010, aproape trei sferturi dintrecetăţenii UE au plecat în călătorii deagrement sau de afaceri (faţă de 69%în 2009).Cristina STERIAN58%dintre europeniîşi petrecvacanţele pecontinent
    • 7DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011Regio în RomâniaMoment de bilanţPROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL –PERFORMANŢĂ LA NIVEL NAŢIONALREUNIUNEA COMITETULUI DE MONI-TORIZARE A POR, DESFĂŞURATĂLA BUCUREŞTI, ÎN PERIOADA 22-23 NOIEMBRIE 2011, A CONSTITUITPRILEJUL UNUI NOU BILANŢ ÎN CEEACE PRIVEŞTE STADIUL IMPLEMENTĂRIIPROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL2007-2013.Potrivit datelor existente până la 30octombrie 2011, în perioada actualăde programare, au fost încheiatepeste 2.200 de contracte, avândo valoare totală de aproximativ4,5 miliarde de euro. Plăţile efec-tiv realizate, până la acest mo-ment, către beneficiari, respectivsumele utilizate pentru rambursa-rea cheltuielilor şi prefinanţări dinvaloarea totală alocată, au ajunsla 24,8% din bugetul total al pro-gramului. Se estimează că, până lasfârşitul anului 2011, se va atinge orată de absorbţie de 13,30%, ceeace reprezintă cea mai mare rată deabsorbţie, în comparaţie cu celelalteprograme derulate la nivel naţional.În acelaşi timp, fondurile rambursatede către Comisia Europeană pentruproiectele aflate în derulare au atinsnivelul de 7,4% din totalul alocat.ANUL 2012, ANULIMPLEMENTĂRIIUrmătorii doi ani sunt consideraţidecisivi pentru atingerea ţintelorProgramului Operaţional Regional.Astfel, în 2012 şi 2013, proiectelecontractate vor ajunge la maturitateceea ce va contribui, în mod major,la creşterea gradului de absorbţie.Ţinta pentru anul 2012 în ceea cepriveşte sumele care vor fi rambur-sate de către Comisia Europeană, încadrul proiectelor, a fost stabilită la29,32% din totalul sumelor alocate.TERMEN LIMITĂ PENTRUPROIECTELE DESTINATEPOLILOR DE CREŞTEREParticipanţii la reuniunea Comite-tului de Monitorizare a POR au alo-cat timp dezbaterilor legate demodul în care poate fi îmbunătăţităutilizarea fondurilor alocate AxeiCãtãlina JINGOIUPROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL - proiecte contractate şi finalizate - 9 decembrie 2011Axă prioritară / Domeniu major deintervenţie / Operaţiune lansatăALOCĂRI 2007-2013 (FEDR) CONTRACTE SEMNATE (FEDR) PROIECTE FINALIZATE (FEDR)mil. euro mil. euro % mil. euro %DMI 1.1 Dezvoltare Urbană 1.117,81 598,87 53,58% 0,75 0,07%Axa prioritară 1 1.117,81 598,87 53,58% 0,75 0,07%DMI 2.1 Infrastructură rutieră 758,36 945,51 124,68% 70,50 9,30%Axa prioritară 2 758,36 945,51 124,68% 67,55 8,91%DMI 3.1 Infrastructura de sănătate 174,20 170,02 97,60% 7,53 4,32%DMI 3.2 Infrastructură servicii sociale 84,58 66,93 79,14% 4,60 5,43%DMI 3.3 Echipamente servicii de urgenţă 84,58 69,60 82,29% 7,25 8,57%DMI 3.4 Infrastructură educaţională 242,19 235,15 97,09% 14,16 5,85%Axa prioritară 3 585,55 541,70 92,51% 33,54 5,73%DMI 4.1 Dezvoltarea durabilă astructurilor de sprijinire a afacerilor deimportanţă regională şi locală246,55 121,61 49,33% 0,31 0,13%DMI 4.2 Sit-uri industriale 27,24 12,17 44,69% 0,00 0,00%DMI 4.3 Microîntreprinderi 228,56 165,53 72,42% 28,55 12,49%Axa prioritară 4 502,35 299,31 59,58% 28,86 5,75%DMI 5.1 Patrimoniul cultural 239,93 190,70 79,48% 0,29 0,12%DMI 5.2 Cazare şi agrement turistic 295,59 194,16 65,68% 5,52 1,87%DMI 5.3 Promovarea turismului 127,80 60,47 47,32% 0,00 0,00%Axa prioritară 5 663,32 445,33 67,14% 5,82 0,88%DMI 6.1 Implemetare, management şievaluare POR82,62 52,69 63,77% 22,53 27,27%DMI 6.2 Publicitate şi informare POR 16,01 7,36 45,96% 2,27 14,19%Axa prioritară 6 98,63 60,05 60,88% 24,80 25,14%TOTAL POR la 09.12.2011 3.726,02 2.890,78 77,58% 164,27 4,41%Euro = 4,2 RONAnalizele prezentate la reuniunea Comitetului de Monitorizare a POR (CM POR)indică faptul că programul înregistrează cea mai mare rată de absorbţie dinRomânia, la nivelul programelor finanţate din fonduri structurale
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro8Regio în RomâniaSchemă nouă de finanţarePrioritare 1 a programului – Sprijini-rea dezvoltării durabile a oraşelor– poli urbani de creştere. O atenţiespecială a fost acordată situaţieisub-domeniului Poli de creştere,unde au fost prestabilite alocări ori-entative pentru fiecare dintre ceişapte poli de creştere, ceea ce aeliminat ideea de competiţie pentruaccesarea fondurilor. Pentru a evitaîntârzierile în contractarea şi imple-mentarea proiectelor, în şedinţa CMPOR, s-a stabilit data de 15 febru-arie 2012, ca termen limită pentrudepunerea proiectelor din listele deproiecte prioritare pentru sub-do-meniul Poli de creştere. Directorulgeneral al AM POR, Gabriel FRIPTU,a subliniat că, în cadrul acestui sub-domeniu, cele mai mari întârzieri seînregistrează la depunerea proiecte-lor care vizează dezvoltarea mediu-lui de afaceri: „Principala noastrăpreocupare, în perioada următoare,va fi să urmărim aceste proiectedestinate mediului de afaceri, ca sănu eşuăm în atingerea ţintelor pro-puse”.ALOCARE DE FONDURIPENTRU CREŞTEREAEFICIENŢEI ENERGETICE ALOCUINŢELORÎn contextul analizei referitoare laabsorbţia fondurilor alocate AxeiPrioritare 1, s-a discutat şi o pro-punere conturată încă de la şedinţadin primăvară a CM POR, referi-toare la alocarea unor fonduri dincadrul programului, pentru proiectecare ar urma să vizeze creştereaeficienţei energetice a blocurilor delocuinţe din zonele urbane. Conformreglementărilor europene, statelemembre au posibilitatea de a alo-ca maxim 4% din Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională pentruaceastă categorie de investiţii, în pe-rioada 2007-2013. Pentru finanţareaactivităţilor privind eficienţa ener-getică este necesară elaborareaunei scheme de finanţare şi contu-rarea unui nou domeniu major deintervenţie în cadrul Axei Prioritare 1a POR, ceea ce va conduce la modi-ficarea Programului Operaţional Re-gional şi, ulterior, la necesitateaaprobării acestuia de către ComisiaEuropeană.Discuţiile preliminare au arătat căreprezentanţii DG REGIO au fostinteresaţi de propunerea privindaceastă schemă de finanţare, iarbugetul de pornire ar putea fi asigu-rat, într-o primă etapă, din sumelenecheltuite în cadrul polilor decreştere. Tocmai de aceea, a fostnecesar să se impună un termenlimită pentru depunerea proiecte-lor referitoare la polii de creştere.În legătură cu viitoarea schemă definanţare, unul dintre obiectiveleprincipale ale acesteia ar urma săfie creşterea eficienţei energeticea clădirilor. Trebuie menţionat căinvestiţiile care se vor finanţa prinaceastă schemă vor fi mult mai com-plexe decât cele eligibile în cadrulProgramului naţional de reabilita-re energetică, fiind vorba despreactivităţi ce depăşesc o simplă an-velopare a locuinţelor.RĂZVAN MURGEANUSecretar de stat, MDRT:„Am decis să susţinem o astfelde măsură. Mi se pare firescca şi din POR să disponibilizămbani pentru această chestiunecare urmăreşte, pînă la urmă,o directivă europeană. Lucrămîmpreună cu experţii JASPERS*şi pentru zona tehnică şi pentrucea financiară, deoarece lucruriletrebuie armonizate. Vom începecu Axa Prioritară 1 pentru că estecea mai propice, este cea carevizează dezvoltarea urbană şi ştimcă vom avea economii pe aceastăaxă. Eu cred că în primele patruluni din 2012 vom avea şi schematehnică şi pe cea de finanţare,în aşa fel încât măsura să devinăoperaţională.”*)Iniţiativa JASPERS (Joint Assistance to SupportProjects in European Regions) reprezintă unparteneriat între DG Regio, Banca Europeanăpentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi BancaEuropeană pentru Investiţii, cu scopul de a oferiasistenţă tehnică gratuită pentru pregătireaproiectelor mari de infrastructură (valoareminimă proiect: 25 mil. de euro pentru proiectede mediu, 50 mil. de euro pentru proiecte îndomeniul transportului)
    • DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 9Interviu„CU DOUĂ MICI EXCEPŢII, REGIO ESTE LA STADIULPE CARE NI L-AM PROPUS”CUM APRECIAŢI, LA ACESTMOMENT, IMPLEMENTAREAPROGRAMULUI OPERAŢIONALREGIONAL?Din punct de vedere al stadiuluiprogramului, cu două mici excepţii,lucrurile sunt exact aşa cum ne-ampropus la început. Din păcate, suntşi chestiuni majore. Una dintre eleeste întreruperea plăţilor de cătreComisia Europeană pe Axa Prioritară2. Nu este un instrument neobişnuit,este prevăzut de regulamente, darpresupune foarte multe activităţide verificare şi reverificare, iar înultimele şase luni ne-am concen-trat asupra acestor activităţi. Adoua chestiune care ne creează în-grijorare este derularea proiecte-lor pe Axa 1, în special sub-dome-niul Poli de creştere. Acesta esteşi motivul pentru care s-a stabi-lit un termen-limită pentru depu-nerea proiectelor (n.r. 15 februarie2012). Nu vrem să ne trezim în 2013în situaţia neplăcută de a nu maiputea reacţiona la faptul că fon-durile nu pot fi absorbite. Sigur,plasăm acest subiect în contextulcelor discutate la reuniunea Co-mitetului de Monitorizare a PORîn legătură cu propunerea referi-toare la schema de finanţare pentrucreşterea eficienţei energetice alocuinţelor. E o schemă interesantăşi, dacă ne uităm la viitorul pachetfinanciar, vom vedea că se stabileşteclar nevoia ca statele membre săpropună măsuri în această direcţie,a creşterii eficienţei energetice.Sperăm ca într-un timp scurt sădefinim, împreună cu JASPERS, Ban-ca Europeană de Investiţii şi ComisiaEuropeană, această schemă şi săavem fie o consultare scrisă, fie onouă întâlnire a Comitetului deMonitorizare, ca să stabilim clar lu-crurile.VA FI ACESTA UN PROGRAMMAI COMPLEX DECÂTPROGRAMUL NAŢIONALDE REABILITARE TERMICĂ?Este un program mult mai complexdin perspectiva activităţilor. Aici nuvorbim despre reabilitare termică,ci despre eficienţă energetică,idee care implică o serie de alteactivităţi şi acţiuni. Apoi, încondiţiile în care intri pe o finanţareeuropeană, trebuie să fii atent şi lareglementările din domeniul aces-ta, la nivel european. Să sperăm căprin colaborarea între cele patruinstituţii vom ajunge în scurt timpla o schemă operaţională.ACUM, DUPĂ STABILIREAUNUI TERMEN-LIMITĂ PENTRUDEPUNEREA PROIECTELOR PESUB-DOMENIUL POLI DE CREŞTERE,CONTAŢI PE O MOBILIZARE ARESPONSABILILOR DE LA NIVELULACESTOR ORAŞE?Da, pentru că în istoria discuţiilorreferitoare la polii de creştere aumai fost stabilite termene care, dinpăcate, nu s-au respectat. Nu suntematât de rigizi, încât să ne închipuim căautorităţile publice locale pregătescproiecte peste noapte. Ştim căîntâmpină multe greutăţi, dar, înacelaşi timp, noi trebuie să urmăriminteresul programului. Nu vrem sărămânem cu sume neutilizate, încondiţiile în care am avea, poate,disponibilitate pentru alte domeniideja existente în program. Sperămcă se vor mobiliza. În mod sigur, înperioada următoare vom avea întâl-niri de lucru cu participarea coor-donatorilor polilor de creştere şi areprezentanţilor asociaţiilor de dez-voltare intercomunitară, astfel încâtacest termen limită să nu creezeprobleme şi temeri.Interviu realizat de Cătălina JINGOIUInterviu cu domnul Gabriel FRIPTUDirector General AM POR
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro10Regio în RomâniaSoluţii urbanisticePOLUL DE CREŞTERE TIMIŞOARA AFOST CREAT, LA ÎNCEPUTUL ANULUI2009, PRIN CONSTITUIREA ASOCIAŢIEIDE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ(ADI) CARE REUNEŞTE MUNICIPIULTIMIŞOARA, COSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞŞI ALTE 14 UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE DIN ZONA DE INFLUENŢĂURBANĂ.Din arealul de influenţă al poluluide creştere Timişoara fac parte co-munele Becicherecu Mic, Bucovăţ,Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiro-da, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă,Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare,Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag,fiecare cu o medie de 2,5 sate.Polul de creştere Timişoara are osuprafaţă de circa 1.000 km pătraţi şireuneşte un număr de circa 370.000delocuitori.Peste80%dinpotenţialuleconomic al judeţului este concen-trat la nivelul municipiuluiTimişoara,ceea ce face din acest oraş un puter-nic nucleu al mediului de afaceri. Caurmare, municipiul de pe Bega dis-pune de o infrastructură dezvoltatăpentru susţinerea activităţilor eco-nomice, incluzând aici parcuri in-dustriale, incubatoare şi centre re-gionale de afaceri. Fiind, totodată,un puternic centru universitar şi cul-tural, Timişoara concentrează nu-meroase instituţii de învăţământsuperior şi aşezăminte de patrimo-niu. Toate aceste caracteristici aleTimişoarei au fost argumente pen-tru a fi declarat pol de creştere.Pentru dezvoltarea policentrică aarealului său de influenţă, polul decreştere Timişoara dispune de o alo-care financiară de 70,49 milioane deeuro pentru proiecte care vizeazăcreşterea calităţii vieţii şi creareade noi locuri de muncă.OBIECTIVE STRATEGICEALE POLULUI DE CREŞTERETIMIŞOARAPlanul Integrat de Dezvoltare Urbanăelaborat pentru polul de creştereTimişoara a fost adoptat în luna mai2010, la nivelul Adunării Generale aADI. Strategia care stă la baza Planu-lui Integrat de Dezvoltare Urbană(PIDU) a rezultat din colectarea pro-iectelor de la toţi partenerii, iden-tificarea priorităţilor şi elaborareaunui grafic de implementare. Aceastăstrategie urmăreşte dezvoltarea uneizone moderne şi atractive, atât pen-tru locuitorii oraşului şi comunelor în-vecinate, cât şi pentru turişti, oamenide afaceri şi investitori.DEZVOLTAREA POLULUI DECREŞTERE TIMIŞOARA URMĂREŞTEPATRU OBIECTIVE STRATEGICE:dezvoltarea economică dura-bilă pe baza industriilor deînaltă tehnologie, a informaticii,telecomunicaţiilor şi serviciilorcreative;dezvoltarea unei infrastructuritehnice integrate, complexe şiflexibile;asigurarea unui mediu socialintercultural, coeziv şi stabil,favorabil progresului;realizareaunuihabitatecologic,confortabil şi atractiv.PROIECTE PENTRUDEZVOLTAREPolul de creştere Timişoara a elabo-rat şi propus un număr de 193 deproiecte pentru dezvoltarea întregu-lui său areal. Dintre acestea, 61 suntconsiderate prioritare. 33 dintre eleau indicată ca sursă de finanţarePOR, Axa Prioritară 1, cu o valoaretotală de aproximativ 503 milioanelei. Proiectele individuale, incluseîn planurile integrate de dezvoltarece vor fi finanţate prin intermediulAxei prioritare 1, domeniul major deintervenţie 1.1 al POR au în vederereabilitarea infrastructurii urbane,TIMIŞOARA SE GRĂBEŞTE SĂ ÎŞI SCHIMBE ÎNFĂŢIŞAREAElena OCEANU
    • DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 11Regio în RomâniaDezvoltare durabilădezvoltarea mediului de afaceri şireabilitarea infrastructurii şi servici-ilor sociale. La acest moment, Polulde creştere Timişoara are contracta-te şase proiecte, alte patru sunt înetapa de contractare, iar trei în eta-pa de evaluare tehnică şi financiară.Lista proiectelor depuse include altedouă ajunse în etapa de conformi-tate şi verificare a eligibilităţii, şialte 9 în pregătire. Lista de rezervăinclude zece proiecte, dintre carepentru unul deja a fost demaratăpregătirea documentaţiei tehnico –economice şi a cererii de finanţare.Suma nerambursabilă solicitată prinproiectele depuse spre finanţareacoperă 79,54% din alocareafinanciară disponibilă pentru polulde creştere Timişoara.CINCI PROIECTEAU LUAT DEJA STARTULPână la momentul actual, polul decreştere Timişoara a contractatşase proiecte, toate semnate înanul 2011. Primele două contracteau fost semnate în luna mai 2011 şiurmăresc reabilitarea Străzii IancuVăcărescu şi modernizarea ParculuiRozelor. Strada Iancu Văcărescu esteo importantă arteră de legătură în-tre zonele industriale, comercialeşi rezidenţiale ale Timişoarei şi va fireabilitată pe tronsonul cuprins întreBd. Regele Carol I şi Bd. 16 Decem-brie 1989. Lucrările beneficiază deo finanţare nerambursabilă de 3,6milioane de lei. În ceea ce priveştemodernizarea Parcului Rozelor,finanţarea nerambursabilă ajungela 4,45 milioane de lei, bani cu carevor fi reabilitate spaţiile verzi şialeile pietonale, se va implementaun sistem modern de irigare şi se vorreabilita spaţiile publice de recreereşi agrement. Alte două contracte,demarate în luna iulie 2011, vor con-tribui la amenajarea unui sistemde informare şi comunicare pentrucetăţeni, precum şi la crearea uneiinfrastructuri regionale de afaceri şiinovare în sectorul IT&C. Sistemulde informare cu panouri cu afişajelectronic prevede instalarea unuinumăr de 26 de dispozitive de micidimensiuni şi a altor trei panourimari, care vor furniza informaţii deinteres public în vederea creşteriigradului de informare a locuitorilor.Sistemul va fi completat cu dispozi-tive de monitorizare video.Contractul semnat în luna august2011, prevede modernizarea străziiCloşca şi extinderea ei la patrubenzi, pe sectorul Bd. Cetăţii - stra-da Ovidiu Balea, investiţie care vaprimi o finanţare nerambursabilă învaloare de 10,8 milioane de lei.Ultimul proiect contractat, pen-tru care s-a semnat un contract definanţare în luna decembrie 2011,se numeşte Structuri locale pen-tru sprijinirea afacerilor în comunaDumbrăviţa – Incubator de afaceri.Acesta vizează încurajarea iniţiativeiantreprenoriale locale - conserva-rea meşteşugurilor tradiţionale -şi crearea de noi locuri de muncă.Valoarea nerambursabilă solicitatăprin proiect este de peste 1,7 mili-oane de lei.
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro12Regio în RomâniaTurism şi afaceriTURIŞTII SUNT AŞTEPTAŢI ÎN POIANA BRAŞOV,LA ESCALADENOUL SEZON RECE DIN 2011A FOST ÎNTÂMPINAT DE CĂTREHOTELUL-PENSIUNE ESCALADEDIN STAŢIUNEA POIANA BRAŞOVCU FACILITĂŢI ÎMBUNĂTĂŢITE ŞI OCLASIFICARE SUPERIOARĂ.Acest lucru a fost posibil în urmaunei investiţii Regio în valoare de13,6 milioane de lei, finalizată înluna iunie 2011. Proiectul a apărutdin necesitatea de a îmbunătăţicondiţiile de cazare oferite de pro-prietarul Pensiunii Escalade şi dinnevoia de a extinde spaţiile de caza-re. Prin investiţia derulată cu sprijinfinanciar nerambursabil s-a urmăritcreşterea numărului de turişti, ocreştere a numărului de înnoptări,dar şi schimbarea destinaţiei dinpensiune de 4 stele în hotel de 4stele, odată cu extinderea spaţiuluide cazare. După semnarea con-tractului de finanţare, în data de14 septembrie 2009, beneficiarul aîncheiat contractul pentru lucrărilede construcţii, demarate două lunimai târziu.LUCRĂRI DE EXTINDEREŞI FACILITĂŢI SUPLIMENTAREPENTRU TURIŞTIInvestiţia propriu-zisă a constat înextinderea Pensiunii Escalade cu 42de camere duble, dispuse într-unnou corp de clădire cu regim demi-sol, parter, două etaje şi mansardă.De asemenea, a fost reamenajatrestaurantul, fiindu-i extinsă capa-citatea (de la 50 la 150 de locuri),au fost refăcute grupurile sanitare,s-a lucrat la amenajarea unui barşi a unei piscine multifuncţionalecu anexele necesare. Amenajareacentrului SPA cu piscine, saună,spaţii de joacă pentru copii şi azonei de bar s-a impus pentru ale oferi mai multe posibilităţi deagrement turiştilor. Pentru seg-mentul de business a fost creată osală de conferinţe cu 180 de locuri,echipată adecvat, ceea ce permite,în prezent, găzduirea unor eveni-mente organizate de companii, cumar fi cursuri, seminarii, conferinţesau întâlniri private de afaceri.Cãtãlina JINGOIUFIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIPROIECT:„EXTINDERE PENSIUNE ESCALADE DIN POIANA BRAŞOV,STR. POIANA SOARELUI NR.160, JUD.BRAŞOV’’BENEFICIAR S.C. BACSI INVESTMENT GROUP S.R.L.VALOAREA PROIECTULUI 13.674.580,32CONTRIBUŢIA UE 6.959.126,31CONTRIBUŢIA GUVERNULUI ROMÂNIEI -CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI 6.715.454,01DATA ÎNCEPERII PROIECTULUI: 14.09.2009DATA FINALIZĂRII: 14.06.2011ORGANISM INTERMEDIAR: AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRUAUTORITATEDE MANAGEMENT:MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUICONSTRUCTOR: S.C.CONSTRUCTII INDUSTRIALE CIVILE S.R.L.Ţ Ş
    • DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 13Investiţii viabileRegio în RomâniaINDICATORIDE PERFORMANŢĂCa urmare a implementării proiectu-lui Regio, pensiunea-hotel Escaladeşi-a mărit numărul de angajaţide la 17, câţi avea înainte, la 29,în prezent. Un alt indicator, carevorbeşte de la sine despre succesulproiectului derulat, este creştereanumărului de turişti care vor apelala serviciile acestei structuri de ca-zare.Astfel, dacă înaintea lucrărilor demodernizare şi extindere, pensi-unea găzduia în jur de 11.000 deturişti/an, după implementareaproiectului se preconizează o creş-tere a numărului de turişti până lacifra de 27.500. De asemenea, seestimează că gradul de ocupare vacreşte de la 80% la 90%.Ca urmare, va creşte şi profituldin exploatare de la 23% la 50%. Înplus, administratorul hotelului-pen-siune preconizează că numărul deînnoptări pe sejur se va dubla, aces-ta fiind de 2 înnoptări înainte de ex-tinderea pensiunii.Sursa:Escalade.roSursa: Escalade.roUNAMPLASAMENTFAVORABILTURISMULUIMONTANPensiunea-hotel Escalade estesituată în Poiana Braşov,într-o zonă favorabilă, atât turiş-tilor interesaţi de sporturile deiarnă, cât şi clienţilor din cate-goria business.Pentru iubitorii sporturilor deiarnă (schi, patinaj, săniuşsau snowboard), facilităţile detransport, respectiv telecabinaşi telegondola, sunt situate lanumai 100 de metri distanţă dehotel.La aceste activităţi se adaugăposibilitatea recreerii prinplimbări pe trasee montane şiposibilităţi pentru practicareaechitaţiei.90%grad deocupare dupãinvestiþiewww.escalade.roPuteţi vizita pagina de internet apensiunii-hotel Escalade la adresa
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro14Regio în RomâniaTurism balnearSTAŢIUNEA BALNEARĂ BĂILE FIGA,SITUATĂ LÂNGĂ BECLEAN ŞI AFLATĂ ÎNADMINISTRAREA PRIMĂRIEI ACESTUI ORAŞ,SE BUCURĂ DEJA DE UN INTERES CRESCUT,LA DOAR UN AN DE LA MOMENTUL ÎN CAREA FOST DATĂ ÎN FOLOSINŢĂ.Ultimul sezon a adus la Figa unnumăr mare de vizitatori, fie căa fost vorba despre localnici, fiedespre turişti veniţi de la distanţemari. Miile de oameni care au ales,în vara lui 2011, Băile Figa au venitsă se relaxeze în complexul balne-ar cu ape sărate şi nămoluri cura-tive. Astfel, pe parcursul a douăweekenduri, s-au stabilit recorduriistorice, staţiunea fiind vizitată decirca 10.000 de turişti/weekend.Administratorul obiectivului turistica remarcat că tot mai mulţi oamenialeg să-şi petreacă vacanţa de varăla Figa, îmbinând utilul (tratamente-le) cu plăcutul.Parcul balnear de lângă Beclean adevenit o atracţie turistică remar-cabilă, cu multe spaţii verzi, lo-curi de joacă pentru copii, un cen-tru spa, jacuzzi, saună, o piscină cuapă dulce şi alta cu apă sărată, unbazin rustic cu nămol, o cascadă, unlac sărat şi un râu ale cărui ape curgîncet, ceea ce le permite turiştilorsă plutească pe colace şi bărci gon-flabile. De asemenea, cele două to-bogane cu jet de apă formează unuldintre locurile favorite ale tutu-ror celor ce se bucură de vacanţeşi timp liber la Figa, copii şi adulţisavurând plini de energie şi bucurieaceste facilităţi de divertisment.Accesibilitatea, sub raport calitate-preţ, a acestui obiectiv turistic acontribuit la creşterea număruluide turişti prezenţi în staţiune. Ac-cesul la locurile de distracţie şitratament se face pe baza unui bi-let cu o valoare de 10 lei/persoană(cu gratuităţi pentru copii). Aceastăflexibilitate şi facilităţile care ţincont de posibilităţile şi nevoile omu-lui de rând, îi aduce faimă staţiuniide lângă Beclean, Figa fiind tot maicunoscută şi mai căutată pe hartaturistică.UN PLANDE DEZVOLTAREÎn luna august a anului 2011,Primăria oraşului Beclean a sem-nat contractul privind extinderea3,16milioane de leipentru extindereaMiniAqualand-uluiREGIO SE IMPLICĂ ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD,LA BĂILE FIGACãtãlina JINGOIUUn proiect în valoare de 3,16 milioane de lei va susţine dezvoltareaunui Mini Aqualand Parc
    • DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 15Mini Aqualand-ului de la Băile Fi-ga, investiţie care se va realiza dinfonduri Regio. Odată semnat con-tractul, s-a dat startul celei de-atreia etape de dezvoltare şi extin-dere a parcului turistico-balnear delângă Beclean, cu termen final în-ceputul sezonului estival 2012. Pro-iectul prevede construirea unei pis-cine exterioare cu dimensiunile de30 metri/15 metri, cu o adâncimevariabilă cuprinsă între 1,1 metrişi 1,8 metri şi o formă deosebităde cea standard, cu apă dulceîncălzită. Piscina va fi prelungită cuun jacuzzi ataşat, cu o capacitatede 12 persoane. Încălzirea apei seva face printr-un sistem amplu depanouri solare, ceea ce va creştedurata de funcţionare a parcului ac-vatic cu peste 13% (de la 70 la 96 dezile). Inedit pentru această piscină,va fi utilizarea unui sistem de pom-pe montate în bazin care vor creaefectul de valuri, imitând unduireamării. În cadrul aceleiaşi investiţii,se va construi încă o piscină cu apădulce caldă, având lungimea de18 metri, lăţimea de 15 metri şi oadâncime cuprinsă între 0,8 metrişi 1,2 metri. În această piscină vorplonja utilizatorii celor trei tobo-gane acvatice, prevăzute a fi reali-zate în cadrul noului proiect turisticde la Beclean. Toboganele vor plecade la o înălţime de 10 metri şi voravea diferite elemente dinamice,cu serpentine, bucle şi alte efectede senzaţie, pe o lungime la sol depeste 35 de metri. Apa din cea de-adoua piscină va fi dirijată, cu ajuto-rul unor sisteme complexe de duzeşi pompe, pentru a crea efecte spec-taculoase, precum cel de ciupercăşi de cascadă. Pentru acest al doi-lea sistem de divertisment acvaticapa va fi încălzită de un grup ter-mic format tot din panouri solare.Un alt obiectiv prevăzut în extin-derea parcului balnear cu Mini Aqua-land-ul este o saună exterioară cu ocapacitate de zece persoane. Toatenoile atracţii acvatice vor fi puseîn valoare cu ajutorul unor proiec-toare luminoase subacvatice.BENEFICII PENTRUTURISMUL DE LABECLEANAstfel extins, parcul balnear va con-tribui la diversificarea ofertei turis-tice. Autorităţile locale mizează,după această investiţie, pe o dubla-re a numărului de vizitatori la BăileFiga şi pe o creştere a duratei seju-rurilor cu peste 30%. Proiectul pro-pus va genera o creştere economicăprin rezultatele financiare şi prinocuparea forţei de muncă, dar şiprin creşterea atractivităţii staţiuniibalneare. Prin implementarea pro-iectului cu o valoare de 3,16 milioa-ne de lei, se vor crea două locuri demuncă pe o perioadă nedeterminatăşi alte 6 locuri de muncă în perioadasezonului estival.O nouă etapăRegio în România
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro16Regio în RomâniaPotenţial localTULCEA ESTE UNUL DINTRE JUDEŢELEŢĂRII CU UN POTENŢIAL DEOSEBITÎN CEEA CE PRIVEŞTE OPORTUNITĂŢILEDE TURISM. DIN PĂCATE, TURISMULLOCAL NU ESTE FOARTE DEZVOLTAT ŞIACEST LUCRU SE REFLECTĂ INCLUSIVÎN FAPTUL CĂ, LA NIVEL DE JUDEŢ,ACTIVITATEA DE TURISM REPREZINTĂDOAR 7% DIN PIB-UL LOCAL.Specificul local constă în faptul căîntr-un spaţiu relativ restrâns întâl-nim majoritatea formelor de re-lief şi, implicit, o varietate deecosisteme. În centrul atenţieituriştilor este, bineînţeles, DeltaDunării, rezervaţie a biosferei aflatăîn patrimoniul mondial al UNESCO.Potenţialul zonei este completatde mărturiile unor civilizaţii vechi- greacă, romană şi otomană - încănevalorificate, mănăstirile ortodoxedin zonă, tezaurul muzeistic deexcepţie al judeţului, pus în valoarecu sprijinul Institutului de CercetăriEco-Muzeale de la Tulcea.Motivele care au împiedicat judeţulTulcea să exploateze potenţialulnatural pentru a dezvolta turismulîn zonă sunt generate de situareasa geografică periferică, precari-tatea infrastructurii de transport,slaba calitate a serviciilor în dome-niul turismului, dar şi lipsa de pro-movare a zonei şi lipsa unei imaginirecunoscute la nivel european. Sin-gura excepţie o constituie turismulrealizat cu nave de croazieră, darcare nu aduce foarte mari beneficiioperatorilor locali, pentru că ma-joritatea serviciilor sunt asiguratela bordul navelor.STRUCTURĂ DE CAZAREMODERNĂ, TURIŞTI MAIMULŢIIniţiativele de dezvoltare a infra-structurii de turism au început să semanifeste, în ultimii ani, încurajatede investiţiile care se fac din fon-duri publice. Un astfel de exempluîl oferă şi un operator privat caredeţine un hotel cu o capacitateredusă, amplasat pe insula de peLacul Ciuperca. În 2009, autorităţiletulcene au finalizat operaţiunea deecologizare a acestui luciu de apă,ceea ce a dat un imbold investito-rilor din zonă. Zona lacului are toatepremisele de a deveni o „mină deaur” pentru turismul din această re-giune, dar, în mare măsură, trans-formarea locului într-o destinaţieturistică de succes, depinde deefortul comun al autorităţilor şiagenţilor economici.Societatea comercială MDA SRL Tul-cea, proprietara Hotelului Insu-la Lac Ciuperca, mizează pe dez-INVESTIŢIE PENTRU TURISM, LA TULCEAHotelul de pe insula Lacului Ciuperca va fi extins şi modernizatElena OCEANU
    • DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 17voltarea turismului local şi, toc-mai de aceea, derulează în prezentun proiect cu finanţare Regio careurmăreşte dezvoltarea capacităţilorproprii de cazare. Hotelul deţinutpe insula Lacului Ciuperca este unadintre cele mai căutate unităţi decazare din Tulcea, datorită faptu-lui că se află chiar la poarta de in-trare în Delta Dunării. Având o ca-pacitate iniţială de 11 camere, ho-telul urmează să fie extins pânăla 50 de camere. Spaţiile de caza-re vor beneficia de utilaje şi echi-pamente performante, dar şi deinstalaţii sanitare noi şi moderne.Prin utilizarea unor materiale deconstrucţii de calitate, precum lem-nul, panourile OSB (plăci din fibre delemn) şi panourile de polipropilenăpentru izolaţie termică, eficienţaenergetică a locaţiei va creşte cu20% şi se va reduce cu 25% con-sumul de resurse materiale epuiza-bile. Valoarea totală a investiţieidepăşeşte 3,77 milioane de lei, dincare 1,97 milioane de lei reprezintăfinanţare nerambursabilă. Con-tractul de finanţare a fost semnat înnoiembrie 2009, iar perioada de im-plementare a proiectului este 33 deluni. În acest moment, clădirea estefinalizată la roşu, urmând ca, pe tim-pul iernii, să se lucreze la finisajeleşi dotările interioare. Stadiul actu-al al lucrărilor creează posibilitateafinalizării în avans a implementăriiproiectului, respectiv cu circa treiluni mai devreme, ceea ce va per-mite exploatarea noului hotel în se-zonul estival următor.DUPĂ MODERNIZARE,PROMOVAREDupă finalizarea investiţiei, deţină-torul bazei turistice de pe LaculCiuperca intenţionează să promo-veze structura de cazare, printr-unamplu program. În acest scop, va ficreat un pachet complex de serviciituristice, conceput să atragă cate-gorii diferite de turişti. Într-o primăetapă, produsul turistic va fi promo-vat prin materiale tipărite care vorfi valorificate în cadrul unui târg deturism.Într-o a doua etapă, noua structurăde cazare va beneficia de o paginăproprie de internet. Proprietarulhotelului preconizează că numărulde înnoptări pe an va creşte de la1.300, în trecut, la 7.900, în maximun an de la finalizarea proiectului.De asemenea, durata medie a unuisejur va creşte de la maxim o zi şijumătate, în prezent, la 3 zile.Regio în RomâniaAtracţii turisticevoltarea turismului local şi, toc-7.900de turiºtiaºteptaþi înnoul hotelMUZEUL DE ARTĂ, PLASAT PE OCOLINĂ, CHIAR ÎN INCINTA VECHIICETĂŢI AEGYSSUSMuzeul găzduieşte o colecţie unicăde monede de aur şi argint de o valoareinestimabilăCETĂŢILE GRECEŞTI, ROMANE,BIZANTINE ŞI GENOVEZEMĂNĂSTIRILE CELIC DERE, COCOŞŞI SAON, MĂNĂSTIRILEORTODOXE DE RIT VECHI –USPENIA ŞI VOVIDENIADELTA DUNĂRIIBASILICA PALEOCREŞTINĂDE LA NICULIŢELCe puteţi vizitaîn zonă:
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro18Potenţial naturalJUDEŢUL VÂLCEA DISPUNE DE UNPOTENŢIAL NATURAL EXTREMDE VALOROS PENTRU DEZVOLTAREAACTIVITĂŢII TURISTICE. PORNIND DELA ACEST POTENŢIAL, CONSILIULJUDEŢEAN A ELABORAT O STRATEGIEDE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎNJUDEŢUL VÂLCEA, PROGRAMATĂPENTRU PERIOADA 2007-2013,PRIN CARE ÎŞI PROPUNE SĂ VALORIFICERESURSELE NATURALE, MATERIALEŞI UMANE, TRADIŢIILE ŞI VALORILECULTURALE SPECIFICE LOCULUI.În Vâlcea se regăsesc patru zone deinteres turistic.Zona turismului montan se bazeazăpe potenţialul oferit de faptul că otreime din suprafaţa judeţului Vâl-cea este reprezentată de arii mon-tane care oferă atracţii extraordina-re: chei, cascade, peşteri, zeci detrasee marcate, posibilităţi de al-pinism, schi, pescuit şi vânătoaresportivă. Din categoria atracţiilorturismului montan mai fac partepitoreasca Vale a Lotrului, cu pei-saje alpine mirifice, asemănătoarecelor din Alpi, cu defilee şi lacuriglaciare.Staţiunile balneoclimaterice sunt oaltă avuţie a judeţului care poatecontribui substanţial la dezvoltareaturismului. Călimăneşti - Căciulata,Băile Olăneşti, Băile Govora şiOcnele Mari - Ocniţa sunt staţiunicunoscute nu numai pe teritoriulţării, ci şi în Europa şi dincolo degraniţele continentului. Numărulmare de izvoare de ape minerale,cu o calitate recunoscută de medicipentru puterile tămăduitoare, re-prezintă o carte de vizită importantăa judeţului Vâlcea.Turismul cultural şi monahal estefavorizat de salba de mănăstirişi biserici construite de voievoziimunteni, mărturii vii ale istoriei,de mare interes naţional şi inter-naţional. Zestrea patrimonială ajudeţului Vâlcea constând în 13mănăstiri, peste 270 de biserici şi 22de schituri situează judeţul pe loculdoi în ţară în privinţa aşezămintelormonahale.În fine, agroturismul este o altă zonăcu perspective de dezvoltare a turis-mului, dat fiind faptul că judeţulVâlcea păstrează nealterată zestreade spiritualitate creştin-ortodoxă,de tradiţii, arte şi meşteşuguri.PROMOVARE CUFINANŢARE EUROPEANĂPentru a crea vizibilitatea necesarăjudeţului Vâlcea, ca destinaţiede succes pentru turism, Consi-liul Judeţean a iniţiat o serie deproiecte şi acţiuni, parte integrantăa strategiei gândite, în acestscop, la nivel judeţean. Unul din-tre aceste proiecte – „Promovareapotenţialului turistic al judeţuluiVâlcea” – a beneficiat de o finanţarenerambursabilă prin intermediulprogramului Regio, în valoare deaproape 500.000 de lei, din Fon-dul European pentru DezvoltareRegională şi de la bugetul de stat,VÂLCEA, TĂRÂM DE POVESTE,SUSŢINUT DE EUROPARegio în România „Natura a dat acestui ţinut,cu amândouă mâinile, dintoate frumuseţile şi din toatecomorile cu care-i înzestrată ŢaraRomânească”Alexadru Vlahuţă – „Româniapitorească”Elena OCEANU
    • DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 19fiind finalizat în decembrie 2011.Prin acest proiect, iniţiatorii auurmărit promovarea, în plan intern şiinternaţional, a atracţiilor turisticedin Vâlcea, în special a evenimen-telor şi festivalurilor tradiţionale,dezvoltarea unor pachete turisticespecifice zonei pentru valorifica-rea patrimoniului natural şi cultu-ral. Planul de acţiune a proiectului aurmărit, totodată, valorificarea unorproduse turistice tradiţionale cu spe-cific local, includerea judeţului Vâl-cea în circuite turistice culturale,de afaceri şi de agrement, interneşi internaţionale. S-a pus, de aseme-nea, accent pe creşterea utilizăriimijloacelor informatice şi a inter-netului pentru promovare, infor-mare şi rezervări.EFORTURI CONJUGATEPENTRU PROMOVAREATURISMULUI VÂLCEANO primă activitate a proiectuluiRegio a constat în realizarea unuiportal web cu informaţii despre tu-rismul vâlcean. Într-o a doua etapă,au fost realizate ghiduri turistice, al-bume, materiale informative, hărţituristice, cărţi poştale, ilustrate,afişe, bannere şi panouri publici-tare. O mare parte din aceste ma-teriale tipărite au fost distribuite încadrul târgurilor de turism şi eveni-mentelor locale şi regionale la careConsiliul Judeţean Vâlcea a partici-pat. Este vorba despre 11 târguri,serbări folclorice sau festivaluri or-ganizate în judeţul Vâlcea sau înalte judeţe ale ţării, dar şi despre10 târguri de turism/evenimentecu caracter naţional. O altă activi-tate a proiectului a constat în re-alizarea unui film turistic de pre-zentare a judeţului Vâlcea realizatpe suport electronic în 100 de copii.Produsele turistice promovate prinintermediul materialelor realizateîn cadrul proiectului sunt: Festiva-lul internaţional Cocoşul de Hurez,Traseul cultural-religios, care in-clude Mănăstirea Cozia – MuzeulTrovanţilor – Peştera Liliecilor –Mănăstirea Arnota – MănăstireaBistriţa – Mănăstirea Hurezi (monu-ment UNESCO) – Mănăstirea Govora.De asemenea, au fost intens promo-vate produse precum apele balnea-re, recunoscute pe plan european,de la Băile Olăneşti, Băile Govoraşi Călimăneşti-Căciulata. Nu în ul-timul rând, a fost promovat Festi-valul Internaţional „CânteceleOltului”, Învârtita Dorului, FlorileGovorei, Târgul Internaţional alţiganilor, Festivalul de interpre-tare instrumentală „Lăutarul“.Portalul web al proiectuluipoate fi vizitat la http://www.valcea-infoturism.roRegio în RomâniaPromovare turisticăTrovanţilor – Peştera Liliecilor –Se estimeazãcã numãrul deturiºti care vor vizitajudeþul Vâlcea în2012 va creºte cu15%
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro20Staţiune cu tradiţieRegio în RomâniaSTAŢIUNEA AMARA, SITUATĂ LA DOIKILOMETRI DE ORAŞUL IALOMIŢEANCU ACELAŞI NUME, ESTE UNA DINTRECELE MAI CUNOSCUTE ŞI APRECIATEDESTINAŢII PENTRU TURISMUL BALNEARDIN ROMÂNIA. ATRACŢIA PRINCIPALĂESTE NĂMOLUL TERAPEUTIC FOLOSITÎN DIFERITE PROCEDURI MEDICALE DERECUPERARE.În ciuda potenţialului şi recunoaş-terii sale, staţiunea a avut, după1989, acelaşi parcurs ca majoritateadestinaţiilor de turism balnear dinRomânia, ceea ce a contribuit la oscădere dramatică a numărului deturişti care o vizitează. Totuşi, în2008, autorităţile locale din Amaraau pus la punct o strategie denumită„Dezvoltarea Turismului Balnear înStaţiunea Amara”, proiectată pe operioadă de 10 ani şi menită să revi-talizeze turismul din staţiune. Prinaceastă strategie, administraţialocală îşi propune să aloce, per-manent şi constant, fonduri pentruactivităţi de dezvoltare, întreţinere,informare şi publicitate pentru sec-torul de turism balnear.REABILITAREAPARCULUI, O INVESTIŢIEDE PESTE 17,5MILIOANE DE LEIÎn strânsă concordanţă cu obiec-tivele fixate prin această strategie,Primăria oraşului Amara a iniţiat,în 2008, un proiect pentru reabili-tarea parcului balnear din staţiune.Cererea de finanţare a fost gândităaşa încât investiţia să ofere conti-nuitate lucrărilor de infrastructurăde utilitate publică, deja existentesau aflate în curs de realizare.Proiectul cu o valoare totală depeste 17,5 milioane de lei, dincare aproximativ 13 milioane de leireprezintă finanţare nerambursabilăprin programul Regio, a primit undăverde în decembrie 2009, când a fostsemnat contractul de finanţare.Lucrările propuse de autorităţilelocale au vizat reorganizareacirculaţiei în spaţiul natural al par-cului, modernizarea şi extindereacăilor de acces, amenajarea unorlocuri de agrement, îmbunătăţireacondiţiilor de mediu. În modetapizat, au fost refăcute şi asfal-tate vechile alei, dar au fost proiec-tate şi amenajate şi unele noi, s-aurealizat o serie de piaţete, s-a înlo-cuit mobilierul specific, s-au derulatlucrări de amenajare peisagistică şis-a refăcut perdeaua de protecţiedin jurul lacului.Investiţia a avut, totodată, în ve-dere, extinderea reţelei de iluminatpublic şi amenajarea unor terenuride tenis şi volei, precum şi a unor2008 t ităţil l l di A13milioane delei, finanþarenerambursabilãpentru AmaraElena OCEANULA AMARA (JUD. IALOMIŢA), TURIŞTII SUNT ÎNTÂMPINAŢIDE UN PARC BALNEAR COMPLET REABILITAT
    • DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 21Atractivitate turisticăspaţii de joacă. Pe lângă acestelucrări, prin proiectul Regio au fostachiziţionate utilaje şi ustensilepentru întreţinerea parcului, a fostangajat şi pregătit personalul ad-ministrativ.UN OBIECTIVREDAT CIRCUITULUITURISTICProiectul Regio implementat înstaţiunea Amara s-a dorit a fi uninstrument de revitalizare a turis-mului balnear practicat în oraşulialomiţean. Staţiunea, aşa cum esteea în prezent, se confruntă cu unparadox. Beneficiile terapeuticesunt cunoscute şi se bucură de olargă apreciere, dar acestea vin încontradicţie cu baza materială astaţiunii. Dotările şi amenajările s-audeteriorat în timp, iar din punctde vedere economic, zona nu estedezvoltată. Staţiunea balneară areposibilitatea de a reveni în circui-tul turistic permanent dar, pentrurealizarea acestui obiectiv, este ne-voie de proiecte care să contribuiela sporirea atractivităţii turistice,la revitalizarea economiei locale şila promovarea zonei ca destinaţieturistică. Investiţia Regio pentrumodernizarea parcului balnear aatins toate aceste obiective, dareste necesar ca dezvoltarea staţiuniisă continue cu proiecte similare.Pentru dezvoltarea şi valorificareapotenţialului turistic al staţiuniiAmara, Ministerul Dezvoltării Regi-onale şi Turismului mai finanţeazălucrări de reabilitare şi moderniza-re a infrastructurii de transport,atât din fonduri europene, cât şi dela bugetul de stat, investiţii pen-tru extinderea reţelei de alimenta-re cu apă şi completarea sistemu-lui de epurare, precum şi realiza-rea unui proiect de promovare astaţiunii.Localitatea Amara a căpătatstatutul de staţiune balnearăîn anul 1937.Tratamentul balnear dinstaţiunea Amara estebenefic pentru afecţiuniale aparatului locomotor,afecţiuni şi/sau sechelepost-traumatice, afecţiunineurologice periferice.Apa lacului Amara are unconţinut ridicat de sulfat,de clorură de sodium şi demagneziu.Lacul Amara are o lungimede 4 kilometri şi conţine apăsărată provenită din izvoaresubterane.Temperatura din zonaoraşului Amara se înscrie înmedia anuală de 22 de gradeCelsius.Regio în RomâniaŞ aţi că...
    • www.inforegio.ro22Istorie şi turism*MEUSAC – „Comitetul maltez pentru UE - Conducere şi Acţiune” este o instituţie publică responsabilă de procesul de consultare aordinelor şi a legislaţiei între instituţiile Guvernului, partidele politice şi societatea civilă, care acordă asistenţă gratuită ONG-urilorşi Consiliilor Locale pentru obţinerea Fondurilor Europene. De asemenea, MEUSAC furnizează informaţii publicului larg despre metodeşi oportunităţi de a obţine fonduri UE.Bani europeni în Uniunea EuropeanăFUNDAŢIA WIRT ARTNA (TRUSTULPENTRU PATRIMONIU MALTA) ESTEO ORGANIZAŢIE NEGUVERNAMENTALĂBAZATĂ PE VOLUNTARIAT, CAREACŢIONEAZĂ ÎN DOMENIUL CONSERVĂRIIOBIECTIVELOR DE PATRIMONIU.FundaţiaFundaţia se ocupă de identifica-se ocupă de identifica-rea clădirilorrea clădirilor şi siturilor cu rol im-şi siturilor cu rol im-portant în istoria Maltei, deschiseportant în istoria Maltei, deschisepublicului larg. MEUSAC* estepublicului larg. MEUSAC* esteinstituţia care ajută ONG-urile lainstituţia care ajută ONG-urile laidentificarea posibilelor surse deidentificarea posibilelor surse decofinanţare pentru reabilitareacofinanţare pentru reabilitareaşi transformarea obiectivelor deşi transformarea obiectivelor depatrimoniu. Primele clădiri carepatrimoniu. Primele clădiri careau beneficiat de fonduri europeneau beneficiat de fonduri europenepentru restaurare, în Malta, suntpentru restaurare, în Malta, suntamplasamentul folosit de Gardaamplasamentul folosit de Gardade Onoare din La Valetta şi Poar-de Onoare din La Valetta şi Poar-ta Notre Dame din Vittoriosa. Pen-ta Notre Dame din Vittoriosa. Pen-tru reabilitarea acestor obiective,tru reabilitarea acestor obiective,Wirt Artna a primit 2,3 milioaneWirt Artna a primit 2,3 milioanede euro din fonduri europene, înde euro din fonduri europene, încadrul unor proiecte programatecadrul unor proiecte programatesă se desfăşoaresă se desfăşoare în perioada 2010-în perioada 2010-2012.2012.Garda de onoare din La ValettaGarda de onoare din La Valettaprezintă zilnic, în fortul aflat înprezintă zilnic, în fortul aflat îninteriorul Grădinilor Barraca, uninteriorul Grădinilor Barraca, unritual foarte apreciat. Publiculritual foarte apreciat. Publiculaflat în incinta grădinilor, formataflat în incinta grădinilor, formatîn mare parte din turişti, este sa-în mare parte din turişti, este sa-lutat cu salve de tun care se audlutat cu salve de tun care se audde fiecare dată când ceasul batede fiecare dată când ceasul bateora 12.00. Acest ritual se reora 12.00. Acest ritual se repetăpetăzilnic încă din 2004 când a fostzilnic încă din 2004 când a fostfinalizată prima restaurare şi cândfinalizată prima restaurare şi cânda fost reluată tradiţia de secolea fost reluată tradiţia de secoledin La Valetta, aceea de a anunţadin La Valetta, aceea de a anunţaanumite momente importante aleanumite momente importante alezilei, cu salve de tun.zilei, cu salve de tun.Restaurarea amplasamentului pre-Restaurarea amplasamentului pre-supune şi înlocuirea tunurilorsupune şi înlocuirea tunurilororiginale cu unele în copie, astfeloriginale cu unele în copie, astfelîncât obiectele de artă să poată fiîncât obiectele de artă să poată ficonservate. Proiectul prevede, deconservate. Proiectul prevede, deasemenea, restaurarea camereiasemenea, restaurarea camereide artilerie, construită iniţial pen-de artilerie, construită iniţial pen-tru a fi utilizată ca pivniţă de vi-tru a fi utilizată ca pivniţă de vi-nuri. Încăperea va fi transformatănuri. Încăperea va fi transformatăîntr-o zonă destinată publicului şiîntr-o zonă destinată publicului şiva găzdui câteva exponate referi-va găzdui câteva exponate referi-toare la istoria luptelor purtate întoare la istoria luptelor purtate înLa Valetta. În plus, vor fi amena-La Valetta. În plus, vor fi amena-jate un spaţiu pentru proiecţii au-jate un spaţiu pentru proiecţii au-dio-vizuale, un spaţiu de expoziţiedio-vizuale, un spaţiu de expoziţieşi un magazin al muzeului. Îm-şi un magazin al muzeului. Îm-bunătăţirile aduse sitului din Labunătăţirile aduse sitului din LaValletta constau în instalarea unuiValletta constau în instalarea unuiechipament audio wireless, un nouechipament audio wireless, un nousistem pentru traducere şi o nouăsistem pentru traducere şi o nouăschemă de iluminare, care să facăschemă de iluminare, care să facădin acest obiectiv unul eficient şidin acest obiectiv unul eficient şidurabil în ceea ce priveşte con-durabil în ceea ce priveşte con-sumul de energie.sumul de energie.Poarta Notre DamePoarta Notre Dame a fost cons-a fost cons-truită în 1675 de Prinţul şi Mareletruită în 1675 de Prinţul şi MareleMaestru al Ordinului Maltez,Maestru al Ordinului Maltez,MONUMENTE ISTORICE RESTAURATE CU FONDURIEUROPENE ÎN MALTACristina STERIANAmplasamentul Gărzii de Onoare din La Valetta şi Poarta Notre Dame din Vittoriosaau primit finanţare pentru restaurare
    • 23Sit naturalBani europeni în Uniunea EuropeanăDECEMBRIEDECEMBRIE 20112011ZAANSE SCHANS ESTE UNA DIN CELE10 DESTINAŢII TURISTICE DE TOPDIN OLANDA. CASELE TRADIŢIONALEVOPSITE ÎN VERDE, MAGAZINELE VECHIŞI MORILE DE VÂNT DIN ACEASTĂREGIUNE ÎŢI CREAZĂ SENZAŢIA CĂTE-AI ÎNTORS ÎN TIMP, ÎN SECOLUL ALXII-LEA SAU AL XIII-LEA.FFascinant este faptul că nu avemascinant este faptul că nu avemde-a face cu un muzeu în aer liber,de-a face cu un muzeu în aer liber,ci cu o regiune plină de viaţă şi cu-ci cu o regiune plină de viaţă şi cu-loare, cu un mod de viaţă auten-loare, cu un mod de viaţă auten-tic. Regiunea Zaane Schans oferătic. Regiunea Zaane Schans oferăo privelişte magnifică a vieţii co-o privelişte magnifică a vieţii co-tidiene aşa cum era ea înaintetidiene aşa cum era ea înaintede revoluţia industrială. Ampla-de revoluţia industrială. Ampla-sarea originală a fost făcută fărăsarea originală a fost făcută fărăun proiect prealabil care să faci-un proiect prealabil care să faci-liteze accesul sutelor de turiştiliteze accesul sutelor de turişti,,ce ajung în zonă cu mijloacelece ajung în zonă cu mijloacelede transoprt în comun sau pe jos.de transoprt în comun sau pe jos.Deloc surprinzător, aspectul şi di-Deloc surprinzător, aspectul şi di-mensiunile drumurilor din zonă numensiunile drumurilor din zonă nuau luat în considerare creştereaau luat în considerare creştereapopulaţiei şi construirea unor noipopulaţiei şi construirea unor noiimobile, la momentul construiriiimobile, la momentul construiriiparcării şi Muzeului Zaans.parcării şi Muzeului Zaans.MAI MULTE ATRACŢIIPENTRU PUBLICCa să îi încurajeze pe turişti săCa să îi încurajeze pe turişti săzăbovească mai mult în Zaansezăbovească mai mult în ZaanseSchans, iniţiatorii proiectului s-auSchans, iniţiatorii proiectului s-augândit că trebuie să creeze clădirigândit că trebuie să creeze clădirişi produse mai atrăgătoare pentruşi produse mai atrăgătoare pentruFra Nicolas Cotoner, ca poartăFra Nicolas Cotoner, ca poartăprincipală a oraşului Cottonera.principală a oraşului Cottonera.Construcţia este compusă dinConstrucţia este compusă dinaproape 9 km de fortificaţii careaproape 9 km de fortificaţii careînconjoară cele trei oraşe princi-înconjoară cele trei oraşe princi-pale ale Maltei - Vittoriosa, Sen-pale ale Maltei - Vittoriosa, Sen-glea şi Cospicua. Este de departeglea şi Cospicua. Este de departecea mai impunătoare şi frumoasăcea mai impunătoare şi frumoasăconstrucţie, între porţile vechi deconstrucţie, între porţile vechi desecole, care încă dăinuie pe insulă.secole, care încă dăinuie pe insulă.Poarta Notre Dame este construităPoarta Notre Dame este construităpe cinci nivele, ceea ce face ca eape cinci nivele, ceea ce face ca easă fie cea mai înaltă construcţiesă fie cea mai înaltă construcţiedin regiune. De pe terasă şidin regiune. De pe terasă şiacoperiş, turiştii pot admira in-acoperiş, turiştii pot admira in-sula în toate direcţiile. Poarta îşisula în toate direcţiile. Poarta îşipăstrează încă grandoarea de altăpăstrează încă grandoarea de altădată. Este o perlă arhitecturalădată. Este o perlă arhitecturalăfără egal şi face parte din Muzeulfără egal şi face parte din Muzeul„Malta în lupt㔄Malta în luptă”, sit inclus în, sit inclus înacest proiect. Reabilitarea Porţiiacest proiect. Reabilitarea PorţiiNotre Dame presupune redeschi-Notre Dame presupune redeschi-derea Portului Cullis şi restaura-derea Portului Cullis şi restaura-rea tencuielii porţii şi a pivniţelor.rea tencuielii porţii şi a pivniţelor.Cele din urmă vor fi transformateCele din urmă vor fi transformatepentru a servi unui centru turis-pentru a servi unui centru turis-tic care va dispune de o zonă au-tic care va dispune de o zonă au-dio-video, o cameră obscură şi odio-video, o cameră obscură şi ozonă pentru expoziţii. Magazinulzonă pentru expoziţii. Magazinulmuzeului şi serviciul de aprovizio-muzeului şi serviciul de aprovizio-nare vor funcţiona în spaţiul astfelnare vor funcţiona în spaţiul astfeltransformat. Pe lângă cosmetiza-transformat. Pe lângă cosmetiza-rea părţilor exterioare şi monta-rea părţilor exterioare şi monta-rea unor balustrade de siguranţă,rea unor balustrade de siguranţă,vor mai fi introduse şi noi schemevor mai fi introduse şi noi schemede iluminat şi un sistem de secu-de iluminat şi un sistem de secu-ritate cu camere de supraveghe-ritate cu camere de supraveghe-re, un ascensor şi o platformăre, un ascensor şi o platformăpentru vizionare încorporată ca opentru vizionare încorporată ca oterasă în acoperiş. Muzeulterasă în acoperiş. Muzeul „Malta„Maltaîn luptă”în luptă” care funcţionează dejacare funcţionează dejaîn încăperile Notre Dame, este,în încăperile Notre Dame, este,de asemenea, inclus în proiect.de asemenea, inclus în proiect.Intervenţiile prevăzute pentruIntervenţiile prevăzute pentruacest obiectiv cuprind restaura-acest obiectiv cuprind restaura-rea încăperilor din Couvre Porterea încăperilor din Couvre Porte(partea de la intrare) şi conversia(partea de la intrare) şi conversialor, în aşa fel încât să se îmbinelor, în aşa fel încât să se îmbinecu extinderea centrului pentrucu extinderea centrului pentruturişti, care va arăta istoria fron-turişti, care va arăta istoria fron-tului de luptă La Valletta din tim-tului de luptă La Valletta din tim-pul celui de-al doilea Război Mon-pul celui de-al doilea Război Mon-dial. Accesul facil şi reabilitareadial. Accesul facil şi reabilitareaprevăzută în proiect vor face caprevăzută în proiect vor face caaceste două obiective turistice,aceste două obiective turistice,cele mai importante din Malta, săcele mai importante din Malta, săfie mai atractive pentru turişti.fie mai atractive pentru turişti.EUROPA PARTICIPĂ LA DEZVOLTAREA TURISMULUIÎN ZAANSE SCHANS, OLANDACristina STERIAN
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro24Tradiţie şi inovaţieBani europeni în Uniunea Europeanăun publicun public ţintă mai larg. În acestţintă mai larg. În acestfel, regiunea putea contribui lafel, regiunea putea contribui ladezvoltarea turismului, dând ast-dezvoltarea turismului, dând ast-fel un impuls dezvoltării econo-fel un impuls dezvoltării econo-miei locale. Proiectul a fost iniţiatmiei locale. Proiectul a fost iniţiatîn cadrul unui parteneriat întreîn cadrul unui parteneriat întreFundaţia Zaanse Schans, ConsiliulFundaţia Zaanse Schans, ConsiliulMunicipal Zaanstad şi ProvinciaMunicipal Zaanstad şi ProvinciaOlanda de Nord. Valoarea totală aOlanda de Nord. Valoarea totală aproiectului este de 4,07 milioaneproiectului este de 4,07 milioanede euro, din care peste 880.000de euro, din care peste 880.000de euro reprezintă contribuţiade euro reprezintă contribuţiaFondului European pentru Dez-Fondului European pentru Dez-voltare Regională. Demarată lavoltare Regională. Demarată la1 ianuarie 2009, implementarea1 ianuarie 2009, implementareaproiectului urmează să se încheieproiectului urmează să se încheieîn vara anului 2012.în vara anului 2012.Îmbunătăţirile constau, printreÎmbunătăţirile constau, printrealtele, în renovarea şi inovareaaltele, în renovarea şi inovareafacilităţilor existente, cum ar fifacilităţilor existente, cum ar fidebarcaderul, care a fost transfor-debarcaderul, care a fost transfor-mat într-o dogărie (atelier în caremat într-o dogărie (atelier în carese confecţionează butoaie). Dese confecţionează butoaie). Deasemenea, se pune accent pe crea-asemenea, se pune accent pe crea-rea unor noi oportunităţi de recre-rea unor noi oportunităţi de recre-ere, pe lângă cele existente. Nu înere, pe lângă cele existente. Nu înultimul rând, proiectul urmăreştultimul rând, proiectul urmăreşteecreareacrearea unor căi noi de acces şiunor căi noi de acces şimarcarea unor căi navigabile. Înmarcarea unor căi navigabile. ÎnKalverpolder, de exemplu, vor fiKalverpolder, de exemplu, vor ficonstruite un pavilion de accesconstruite un pavilion de accesşi spaţii de joacă pentru copii.şi spaţii de joacă pentru copii.Printre facilităţile realizate pânăPrintre facilităţile realizate pânăacum sunt croazierele pe râu, daracum sunt croazierele pe râu, darşi muzeul – distilerie, unde turiştiişi muzeul – distilerie, unde turiştiipot urmări olandezi care lucreazăpot urmări olandezi care lucreazăla distilarea alcoolului printr-unla distilarea alcoolului printr-unprocedeu vechi de 150 de ani.procedeu vechi de 150 de ani.Planurile de marketing bine defi-Planurile de marketing bine defi-nite ar putea să îmbunătăţeascănite ar putea să îmbunătăţeascăsemnificativ profilul internaţionalsemnificativ profilul internaţionalal regial regiunii.unii.ACCENTPE TRADIŢIEÎn Zaanse Schans, graţie proiec-În Zaanse Schans, graţie proiec-tului, au fost înfiinţate atelie-tului, au fost înfiinţate atelie-re de meşteşuguri şi magazine.re de meşteşuguri şi magazine.Meşteşugarii încă îşi câştigă traiulMeşteşugarii încă îşi câştigă traiuldin aceste meserii în fiecare zi îndin aceste meserii în fiecare zi înZaanse Schans. Într-o atmosferăZaanse Schans. Într-o atmosferăcare te duce înapoi în timp cucare te duce înapoi în timp cucâteva sute de ani, îi găsim pecâteva sute de ani, îi găsim peolandezii pricepuţi lucrând înolandezii pricepuţi lucrând înmorile tradiţionale situate pemorile tradiţionale situate pemarginea râului Zaan.marginea râului Zaan.Este vorba despre două mori pentruEste vorba despre două mori pentruulei, una pentru muştar, alta pen-ulei, una pentru muştar, alta pen-tru vopsea şi două pentru joagăr.tru vopsea şi două pentru joagăr.Regiunea turistică olandeză este,Regiunea turistică olandeză este,de asemenea, un loc perfect undede asemenea, un loc perfect undese pot vedea îndeletnicirile an-se pot vedea îndeletnicirile an-cestrale, cum ar fi confecţionareacestrale, cum ar fi confecţionareapantofilor de lemn, a brânzei saupantofilor de lemn, a brânzei saua vaselor cositorite. Toate acestea vaselor cositorite. Toate acestetehnici vechi de sute de ani sunttehnici vechi de sute de ani suntprezentate de-a lungul râuluiprezentate de-a lungul râuluiZaans. Turiştii pot fi martori şi laZaans. Turiştii pot fi martori şi laproducerea uleiului de alune sau aproducerea uleiului de alune sau apigmenţilor pentru vopsea. O altăpigmenţilor pentru vopsea. O altăîndeletnicire veche de secole, seîndeletnicire veche de secole, sepoate observa într-o casă din 1658poate observa într-o casă din 1658care a aparţinut unui brutar. Casacare a aparţinut unui brutar. Casaare încă un cuptor original în careare încă un cuptor original în carese făceau turtă dulce şi alte dulciurise făceau turtă dulce şi alte dulciuritradiţionale.tradiţionale.www.zaanseschansmuseum.nlPentru mai multedetalii, sunteţi invitaţisă accesaţi pagina deinternet a regiuniituristice ZaanseSchans:
    • DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 25AgendăAUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.roCOMITETUL DE MONITORIZAREPENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.roORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite:www.adrbi.rowww.regioadrbi.roMinisterul DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURICOMUNITARE PENTRU TURISM -organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 018Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.roORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZAREA PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONALBRAN, ROMÂNIA, 6 DECEMBRIE 2011 - 7 IANUARIE 2012„Magia sărbătorilor de iarnă”, festival de de colinde şi obiceiuri de iarnă.Evenimentul va crea atmosfera unui Crăciun tradiţional. În programul manifestărilor sunt incluse o serbare folclorică decântec şi joc românesc, organizarea unui Crăciun tradiţional la Bran, concert de colinde şi dansuri populare. Vor participaformaţii artistice, coruri, cete de colindători, ansambluri folclorice şi dansatori mascaţi din Bran. Spectacolul îşi propune săpromoveze măiestria artiştilor, bogăţia şi varietatea folclorului din zonă, frumuseţea şi originalitatea costumelor şi a măştilor,autenticitatea obiceiurilor locului. Turiştii vor colinda alături de artişti.FRANKFURT, GERMANIA, 12 IANUARIE 2012Reuniunea Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale (BCE), urmată de o conferinţă de presăÎn cadrul acestei reuniuni, Consiliul Guvernatorilor BCE urmează să adopte deciziile privind politica monetară pentru zonaeuro. Imediat după întrunire, preşedintele Băncii Centrale Europene va explica deciziile, în cadrul unei conferinţe de presă.Transcrierea conferinţei va fi publicată pe site-ul Băncii Centrale Europene (www.ecb.int).Încă din anul 2001 s-a stabilit ca orientarea de politică monetară a BCE să fie decisă de către Consiliul Guvernatorilor, laaceastă primă reuniune care are loc la începutul fiecărui an. În cursul acestei şedinţe se decid ratele dobânzilor reprezentativeale BCE. Dacă se impune, Consiliul Guvernatorilor poate reevalua, ulterior, orientarea politicii monetare şi poate decidemodificarea ratelor dobânzilor, în orice moment, indiferent de calendarul stabilit.BERLIN, GERMANIA, 20-29 IANUARIE 2012Participarea înalţilor reprezentanţi ai Comisiei Europene (CE) la Săptămâna Internaţională Verde,cu scopul de a promova noutăţile Politicii Agricole Comune (PAC)În prezent, Politica Agricolă Comună este pe cale să fie revizuită. Sistemele vechi fac loc unora noi, ecologice, care îivor ajuta pe agricultori şi zonele rurale să facă faţă provocărilor viitorului. Pentru a clarifica modul în care afacerile,mediul sau starea alimentelor vor fi afectate de noile modificări propuse, experţii CE, prezenţi la eveniment, voroferi răspunsurile necesare. 2012 este, de asemenea, un an special, pentru Politica Agricolă Comună. Este momentulcelebrării, pentru că PAC este de 50 de ani în serviciul europenilor. Cu acest prilej, va fi organizat un eveniment delansare, la standul UE, pentru a marca cei 50 de ani de Politică Agricolă Comună. Vor avea loc dezbateri cu înalţi oficiali,responsabili pentru PAC, se vor face demonstraţii de artă culinară cu produse de calitate, se vor aplica chestionare,participanţii urmând să fie premiaţi.Săptămâna Internaţională Verde este o expoziţie internaţională cu prezentări de produse alimentare, agricole, horticoleşi industriale. Acest eveniment este unul cu tradiţie, înfiinţat în anul 1926, şi constituie un prilej, pentru participanţi,de a-şi testa produsele.
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro26Să mai şi zâmbim!Ai trecut prin România şi aivăzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne ofotografie pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro,noi o publicăm şicele mai reuşite vor fipremiate!ZOOM REGIOSursa: http://www.openeurope.org.ukC cu finanţare europeanăE (U) DE CALITATE În perioadaiulie 2007 - iunie 2008, UE afinanţat un proiect menit sărăspundă întrebărilor: „Câteste de folositoare UniuneaEuropeană pentru femei?”şi „Care sunt aşteptările şinevoile femeilor faţă de UE?”.Aceasta a însemnat instituireaa 11 „E(U)quality cafenele dediscuţii” în diferite oraşe dinAustria, Slovacia şi Germania,cu scopul de a oferi femeilor„posibilitatea de a se apropiade UE (pe care ele o considerăca fiind un concept foarteabstract), de a întreba ce lepoate oferi UE, ce aşteptăriau de la UE şi modulîn care se potimplica”.„BAR IRLANDEZ” ŞI „BEACHCLUB” PE GIBRALTAR FirmaLord Nelson Ltd. din Gibraltara primit 145,422 £ din FondulEuropean pentru DezvoltareRegională în cadrul proiectuluinumit „Bar irlandez”.Gemenii Andy si John Hunter,care deţin Lord Nelson Ltd.,sunt şi proprietarii a patrubaruri diferite în Gibraltar, cutematică irlandeză – pub-urileO’Reilly, care au fost deschiseîn ziua de Sf. Patrick din 2009.Alte proiecte finanţate înGibraltar includ „RestaurantulSporting”, deţinut de KOPLimited şi „Beach Club”,deţinut de Jazz Nights Ltd.,care au primit 80.000 £ şi,respectiv, 114,000 £ dinfonduri europene.CARAVANA DANSULUIEUROPEAN ComisiaEuropeană a finanţatproiectul „Caravanadansului european” -un proiect descris ca o„extravagantă călătorie adansului, care preia cea maibună muzică şi cele mai bunedansuri tradiţionale de la optpopoare europene”. Caravanase derulează pe teritoriulcelor opt state. Proiectula fost descris ca fiind încăo demonstraţie a efectelorputernice ale succesuluiinterculturalităţii.400,000 DE EUROPENTRU PORTRETEFĂCUTE DE COPIIPENTRU COPII ÎNNUMELE CETĂŢENIEIEUROPENE „Alter Ego”este un concurs de artăcare se desfăşoară încel puţin 22 de ţări aleUniunii Europene. Scopulproiectului, care a utilizat400.000 de euro dinfonduri europene, esteacela de a încuraja tineriicu vârste între 14 şi 18 anisă „exploreze identităţidiferite, prin creareaunui portret dublu” - unautoportret şi portretulunui copil dintr-un mediucultural diferit. Concursuleste destinat „creşteriigradului de conştientizarea tuturor celor caretrăiesc în UE, în speciala tinerilor, cu privire laimportanţa dezvoltăriiunei cetăţenii europeneactive.”âUE, ce aşteptărişi modulotinterculturalităţii.
    • DECEMBRIEDECEMBRIE 20112011 272,3 MILIOANE € PENTRUCAMPANIA MTV „EUROPA,MĂ AUZI?” În perioadapremergătoare alegeriloreuropene din iunie 2009,Comisarul europeanal Comunicării, MargotWallström, a anunţatlansarea unei campanii,care viza grupul de vârstă18-24 ani, cu scopul dea creşte participarea laalegeri. Campania MTV, cuun buget de 2,3 milioanede euro, a culminat, la 30aprilie, cu participareatinerilor din oraşe europenela un concert unde austrigat: „Europa, mă auzi?”Printre artiştii invitaţi săsusţină strigătul tinerilor aufost grupul Depeche Modeşi cântăreţul italian TizianoFerro. Impactul scăzutal acestei campanii s-areflectat şi în rata scăzutăde participare la alegeri,respectiv 43%.Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiMinisterul Dezvoltării Regionale şi TurismuluişişiAutoritatea de Management a Regio –Autoritatea de Management a Regio –Programul Operaţional RegionalProgramul Operaţional Regionalurează tuturor colaboratorilorurează tuturor colaboratorilorşi beneficiarilorşi beneficiarilorSÃRBÃTORI FERICITE !SÃRBÃTORI FERICITE !
    • Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: decembrie 2011