• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Revista Regio nr. 10
 

Revista Regio nr. 10

on

  • 214 views

 

Statistics

Views

Total Views
214
Views on SlideShare
214
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
0
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Revista Regio nr. 10 Revista Regio nr. 10 Document Transcript

    • nr. 10, noiembrie 2011R E V I S T AS-a deschis cel maimodern centru deafaceri privat din IaşiMediul de afaceridin Buzău, susţinutcu fonduri RegioInterviucu AdinaŞTEFĂNESCUDirector, DirecţiaGestionare Program, MDRTDirector, DirecţiaGestionare Program, MDRTCentrul de prelucrări mecanice Bocşa,dezvoltat printr-un proiect RegioMicroîntreprindere dezvoltată cu fondurieuropene la Târgu Jiu (Gorj)Structură de afaceripentru IMM-uriledin Capitală,construită cu fonduriRegioTÎRGU MUREŞ, UN ORAŞ PE CALEA DEZVOLTĂRII
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro2www.inforegio.roROMÂNIA, SUB UMBRELA PROTECTOARE AMECANISMELOR EUROPENE DE IEŞIRE DIN CRIZĂGermania şi Franţa şi-au asumatconştiicios rolul de pompier al EuropeiUnite, grav afectate de noul val alcrizeieconomico-financiare.Dupălunide negocieri bilaterale, dar şi în cadrumai larg, european, motoarele UniuniiEuropene propulsează noi seturi desoluţii, agreate de liderii adunaţi subegida Consiliului European.Pentru România, aflată în afara zoneieuro, este esenţială includerea sa înaria extinsă de mecanisme folosite degrupul celor 17 state care au adoptateuro. Deşi există voci, inclusiv înmediul de afaceri, care militeazăpublic chiar pentru asumarea unui rolde lider al celor zece state din afarazonei euro, România are o nevoiestrategică de a milita pentru uncadru decizional abordat în interiorulinstituţiilor europene.Mecanismul de stabilitate convenitla nivelul Uniunii Europene nu afec-tează, deocamdată, România decla-ra, recent, preşedintele TraianBăsescu, după Consiliul European dinoctombrie. Miza noastră depăşeştecu mult cele câteva miliarde deeuro reprezentate de contribuţiilenaţionale. Euro-grupul, formalizatde Tratatul Lisabona, arată că estenevoie ca România să îşi intensificepregătirile de aderare la Euro,o garanţie suplimentară pentrustabilitatea noastră, în contextulrespectării criteriilor de convergenţăla nivel european. Exemplul Greciei,care a generat probleme imense lanivelul Uniunii, este suficient pentrua înţelege că respectarea regulilor şisănătatea mecanismelor economico-financiare sunt condiţii absolutnecesare pentru orice stat careadoptă moneda euro.Liderii UE au luat, în urma Summit-ului de la Bruxelles, la sfârşitul luniioctombrie 2011, o serie de măsuriconcrete ca reacţie la provocărilelansate de efectele crizei economico-financiare. Alături de recapitalizareabăncilor şi de ajutorul acordatGreciei, majorarea capacităţiiFondului European de StabilitateFinanciară (FESF) va genera un plusde încredere în capacitatea UE dea gestiona situaţia de criză. Astfel,capacitatea FESF va creşte de la 440de la miliarde la 1.000 miliarde deeuro. Cea mai importantă inovaţieo constituie crearea unui nou cadrude supraveghere macroeconomicăpentru depistarea dezechilibrelorşi riscurilor emergente, inclusiv adecalajelor în materie de concurenţă.Responsabilitatea fiscală va fi, deasemenea, consolidată în temeiulunui Pact de Stabilitate şi Creşteremai puternic.Pe baza propunerii Comisiei Europene,Consiliul European a convenit cuprivire la adoptarea Pactului Euro Plus- un instrument comun de coordonarea politicilor economice şi fiscale alestatelor membre din UE, prin care semonitorizează disciplina bugetară,stabilitatea macroeconomică şipoliticile de promovare a creşterii.România a ales să se alăture statelorsemnatare a pactului Euro Plus,deşi nu face, încă, parte din zonaeuro. Pentru o creştere economicădurabilă, România trebuie să redevinăcompetitivă, iar reformele structuraletrebuie continuate. Este necesarca România să continue procesuleuropean de convergenţă pentru aprofita din plin de avantajele PieţeiUnice. Acest proces trebuie să sefinalizeze logic cu adoptarea monedeieuro cât mai curând, chiar dacăorizontul asumat pentru 2015 s-arputea îndepărta, în contextul crizei.Pentru România, presiunea sub carese află Euro nu reprezintă o vestebună, dar are avantajul unor reformefăcute la timp, care o pregătescmai bine pentru noul val de criză,fapt confirmat şi de oficialii FMI.Respectareacriteriilordeconvergenţăşi a regulilor jocului european nepoate ajuta, însă, să traversămmai bine perioada de turbulenţecare se reinstalează asupra UniuniiEuropene.EditorialREDACTOR-ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADEGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGUREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.5840 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.roCOORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOUDan CĂRBUNARU
    • NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 3SumarREGIO ÎN ROMÂNIA04 Mecanismul Permanent de Stabilitate,garanţia salvgardării proiectului Europei Unite06 Interviu cu Adina ŞTEFĂNESCUDirector, Direcţia Gestionare Program, MDRT08 Tîrgu Mureş, un oraş pe caleadezvoltării10 Mediul de afaceri din Buzău,susţinut cu fonduri Regio11 S-a deschis cel mai modern centrude afaceri privat din Iaşi13Structură de afaceri pentruIMM-urile din Capitală, construită cufonduri Regio15 Centrul de prelucrări mecanice Bocşa,dezvoltat printr-un proiect Regio17 Microîntreprindere dezvoltată cu fondurieuropene la Târgu Jiu (Gorj)19 Medicină performantă realizatăcu investiţii Regio la Piteşti (Argeş)BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ21 SLIM - noi instrumente pentru dezvoltare regională (Suedia)23 Noi impulsuri de dezvoltare pentru afaceriledin Slovenska Bistrica (Slovenia)25 AGENDĂ26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro4MECANISMUL PERMANENT DE STABILITATE,GARANŢIA SALVGARDĂRII PROIECTULUI EUROPEI UNITELIDERII UNIUNII EUROPENE AU LUATO SERIE DE DECIZII CRUCIALE PENTRUVIITORUL PROIECTULUI EUROPEAN.SUMMIT-UL DE LA BRUXELLES, DE LASFÂRŞITUL LUNII OCTOMBRIE 2011,A GENERAT, DUPĂ LUNGI SERII DECONSULTĂRI, UN RĂSPUNS DIRECT ŞICONCRET LA PROVOCĂRILE LANSATEDE EFECTELE CRIZEI ECONOMICO-FINANCIARE.Summit-ul de la Bruxelles, de lasfârşitul lunii octombrie 2011,a generat o serie de măsuri laprovocările lansate de efectelecrizei economico-financiare. Recapi-talizarea băncilor şi ajutorul pen-tru Grecia, degrevată de o partesemnificativă din datoria acumulată,precum şi majorarea capacităţiiFondului European de StabilitateFinanciară (FESF) vor genera unplus de încredere în forţa UE de agestiona situaţia de criză. Astfel,capacitatea FESF a crescut la 1.000miliarde de euro, de la 440 miliarde.Liderii UE au hotărât, printre altele,şi luarea unor măsuri de consolidarea disciplinei bugetare, a guvernăriiîn zona euro, subliniind rolul pe careBanca Centrală Europeană îl va aveaîn continuare pentru a susţine ţăriîn situaţii fragile, precum Italia şiSpania.NOU CADRU DE SUPRAVEGHEREMACROECONOMICĂCu ocazia reuniunii de la Bruxelles dinperioada 28-29 octombrie 2011,şefii de stat şi de guvern ai UE auadoptat măsuri importante pen-tru consolidarea monedei euro.Aceştia au adoptat Raportul fi-nal al Grupului operativ privindguvernanţa economică şi au con-venit asupra necesităţii unui meca-nism permanent de criză pentruzona euro. „Este una dintre celemai importante decizii pe carele-am luat în ultimele luni”, adeclarat Herman Van Rompuy,preşedintele Consiliului European.Apariţia unui nou cadru de suprave-ghere macroeconomică faciliteazădepistarea dezechilibrelor şia riscurilor emergente, inclu-siv a decalajelor în ceea ce pri-veşte concurenţa. Responsabili-tatea fiscală a fost, la rândul ei,consolidată în temeiul unui Pact destabilitate şi creştere (PSC) maiputernic. Conform noilor normeintroduse în PSC, sancţiunile pro-gresive pot fi aplicate mai devreme,în cadrul procesului de suprave-ghere bugetară. Pe lângă crite-riul referitor la deficit a fost intro-dus şi cel care se referă la datoriapublică. Procesul de reformare aPactului de Stabilitate şi Creştere aînceput încă din martie 2010, atuncicând au apărut primele probleme îneconomia elenă. Printr-o serie delegi privind guvernanţa economicăîn UE, s-a întărit supraveghereapreventivă a politicilor economiceşi fiscale din statele membre. Uninstrument pus în practică începândcu anul 2011 este „semestrul euro-pean” care oferă cadrul unui controlal Comisiei Europene asupra politici-lor economice şi fiscale înainteca acest politici să fi adoptate destatele membre. Mai mult, Consi-liul European a convenit, în tim-pul summitului din decembrie 2010,asupra instituirii unui mecanismpermanent pentru soluţionareacrizei care să garanteze stabilitateasectorului financiar în zona euro.Acest mecanism ar urma să devinăfuncţional din 2013. PreşedinteleHerman Van Rompuy va fi cel care vainiţia consultări cu statele membre,în vederea unei modificări limitatea tratatului, necesară pentru insti-tuirea unui astfel de mecanism.EFORTURILE UE DE AGESTIONA CONSECINŢELECRIZEIDin cauza consecinţelor majore asu-pra Uniunii Europene, instituţiilecomunitare au încercat constant săse implice în acţiuni pentru sprijini-rea sustenabilităţii sectorului finan-ciar şi, în acelaşi timp, pentru încu-rajarea creşterii economice.Planul european de redresareeconomică, conceput în 2008, aadus mai multe soluţii prin carestatele membre şi UE pot ajutaeconomia reală. Măsurile aplicateau schimbat deja modul în careeste dirijată politica economică şiRegio în RomâniaPreocupări europenesursa:www.consilium.europa.euDan CÃRBUNARU
    • NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 5monetară, introducând organismeşi instrumente noi.De la începutul acestui an, funcţio-nează Sistemul european de supra-veghere financiară, înfiinţându-seAutoritatea Bancară Europeană,Autoritatea Europeană pentruAsigurări şi Pensii Ocupaţionale şiAutoritatea Europeană pentru ValoriMobiliare şi Pieţe.Pentru statele membre din afarazonei euro, în vederea acordării deasistenţă financiară, UE a utilizat uninstrument deja existent, şi anumeMecanismul comunitar de asistenţăfinanciară pe termen mediu.Pentru a oferi asistenţă state-lor membre din zona euro, UE acreat două instrumente tempo-rare, ce vor fi înlocuite, în 2013,cu Mecanismul european de sta-bilitate permanent. Primul dintreacestea, Mecanismul european destabilizare financiară, a fost înfiinţatîn 2010, cu scopul de a acordaasistenţă financiară din partea Uni-unii cu garanţii de la bugetul UE (deacesta beneficiind până în prezentIrlanda şi Portugalia). Liderii euro-peni au ajuns, în primăvara anului2011, la o înţelegere în privinţaînfiinţării unui mecanism de sprijinfinanciar care ar putea conduce larezolvarea crizei datoriilor din zo-na euro. În cadrul summitului de lafinele lunii martie, de la Bruxelles,miniştrii din zona euro au acceptat,la solicitarea Germaniei, renego-cierea termenelor limită pentruaducerea contribuţiilor la fond.Hotărârea a fost impusă de con-textul dificultăţilor financiare dinPortugalia, care a refuzat sugesti-ile de a cere ajutor din partea UEşi FMI, după modelul Greciei şiIrlandei.Programul de înfiinţare a unui fondpermanent, Mecanismul Europeanpentru Stabilitate, este dedicatoricărui stat care se confruntă cudificultăţi financiare. Principalaprovocare a negocierilor, care audurat luni de zile, a fost stabilireaţărilor care vor contribui la fondulde 700 de miliarde de euro. Acor-dul viza ca suma de 80 de miliardede euro să fie furnizată de ţăriledin zona euro, în timp ce diferenţade 620 de miliarde de euro să fieacoperită cu garanţii.Cel de-al doilea instrument, Fonduleuropean de stabilitate financiară,este orientat către furnizarea deasistenţă statelor membre din zonaeuro. Iniţial, a fost prevăzut unvolum de fonduri de până la 440 demiliarde de euro, dar, la SummitulConsiliului European din octom-brie 2011, s-a stabilit extindereabugetului până la 1.000 de mili-arde de euro.PACTUL EURO PLUS,INSTRUMENT DECOORDONARE A POLITICILORECONOMICELa sfârşitul anului trecut, ComisiaEuropeană a prezentat o serie depropuneri privind o supravegheresporită a politicilor fiscale, a politici-lor macroeconomice şi a reformelorstructurale din statele membre.Consiliul European a sprijinit aceastăiniţiativă şi a convenit cu privire laadoptarea Pactului Euro Plus, careurmăreşte o coordonare mai bună apoliticilor economice.La ultima reuniune din 2010,summitul Consiliului Europeandin luna decembrie, liderii euro-peni reuniţi la Bruxelles au con-venit asupra unui amendament laTratatele UE, care stipulează că„Statele Membre a căror monedăeste euro pot crea un mecanism destabilizare care să fie activat dacăeste indispensabil a păstra stabili-tatea zonei euro în întregul ei.Acordarea oricărei asistenţe finan-ciare solicitate va fi supusă uneicondiţionalităţi stricte”. Termenulpână la care cele 27 de state mem-bre UE trebuie să ratifice preve-derea este 1 ianuarie 2013, şi, dupăcum declara cancelarul german,Angela Merkel, este un pas dintr-un„proces lung” de edificare a uneipolitici economice comune în UE.Regio în RomâniaMăsuri pentru stabilitatesursa: www.consilium.europa.eu
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro6InterviuCONTRACTAREA, PRIMUL PAS ÎN OBŢINEREA REZULTATELORPERFORMANTE ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII FONDURILOR EUROPENEUn proiect bine conceput oferă garanţia finalizării lui în termeneleşi condiţiile stabilite prin contractul de finanţareCARE ESTE STADIULCONTRACTĂRII LA NIVELULPOR?Încă de la începutul perioadei deprogramare, echipa AM POR şi-apropus obţinerea de rezultate per-formante prin mobilizarea tuturorresurselor disponibile (financiare,umane, etc.). Ne apropiem de fina-lul anului 2011 şi, bineînţeles, că nefacem bilanţul anual, dar şi bilanţulde la începutul perioadei de progra-mare până în prezent. La data de31 octombrie 2011, numărul con-tractelor semnate, era de 2.219, învaloare totală de aproximativ 4,5miliarde de euro. Dintre acestea,aproximativ 1.150 de contracte aufost semnate în cursul anului 2011,ceea ce demonstrează implicareaeficientă a colectivului DirecţieiGestionare Program. Dacă am face oraportare procentuală, pentru toateaxele prioritare, putem apreciavaloarea contractelor semnate şi acelor aflate în faza precontractualăla 83,5 %, raportat la valoarea FEDRşi a bugetului de stat alocate.Regio este un program „viu”, cu oevoluţie permanentă. Pentru a-iuşura existenţa, am luat măsuri demodificare şi adaptare a prevederi-lor contractuale la noile acte nor-mative sau la modificările celorexistente, emise pentru creştereagradului de utilizare a fonduriloreuropene. De pildă, s-a constatatcă, după semnarea contractelor,unii beneficiari amânau demara-rea lucrărilor, ceea ce a determi-nat aplicarea unor măsuri pentrua-i impulsiona în această direcţie.Astfel, dacă un beneficiar primeşteprefinanţarea şi timp de patru luninu solicită nicio rambursare, atuncibanii îi sunt retraşi. Măsura s-adovedit foarte bună, pentru că i-amobilizat pe beneficiari, dar, pen-tru noi, ca şi direcţie, înseamnă unimens volum de muncă, pentru cătrebuie încheiate acte adiţionalecare prevăd modificarea amintită,în aceeaşi perioadă de vârf de con-tractare. Numărul mare de acteadiţionale încheiate este deter-minat şi de faptul că beneficia-rii stabilesc prin contract anu-mite termene de realizare şi, pemăsură ce implementează proiec-tul, constată că au nevoie de maimult timp. De exemplu, la proiecte-le pentru infrastructura şcolarăam avut foarte multe solicitări deacte adiţionale pentru prelungireaperioadei de implementare. Au fostcazuri când pentru un contract amîncheiat, din două în două luni, câteun act adiţional de prelungire a pe-rioadei de implementare. Rezulta-tele pe care le avem în prezent nu arfi fost posibile dacă nu s-ar fi orga-nizat, prin axa de asistenţă tehnică,cursuri de instruire şi schimburi deexperienţă, pe domenii de maximinteres, cu beneficiarii fondurilor,dar şi cu personalul din AM POR şiOrganismele Intermediare.CARE ESTE DOMENIUL CEL MAISOLICITAT LA CONTRACTAREŞI DE CE? ÎN PLUS, CARE SUNTDOMENIILE UNDE CONTRACTAREAA MERS MAI GREU?Domeniul destinat sprijinului micro-întreprinderilor a constituit do-meniul cu depunerea cea maiaccelerată de cereri de finanţare.A fost o creştere incredibilă dinpunct de vedere al numărului cere-rilor de finanţare depuse, imediatdupă ce, în mai 2010, Comitetul deMonitorizare a luat decizia de elimi-nare a contribuţiei proprii a bene-Interviu cu doamna Adina ŞtefănescuDirector, Direcţia Gestionare Program, MDRT
    • 7NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011Interviuficiarului şi susţinerea în procentde 100% a cheltuielilor eligibile dinfondurile europene. Deşi aceastăsituaţie a condus la o distorsionarea posibilităţilor noastre de a verifi-ca în timp util cererile depuse, amalocat mai multe resurse pe acestdomeniu (în special resurse umanecalificate) şi am reuşit să ajungemla o rată de contractare de 100% peanumite regiuni.Elaborarea şi depunerea de proiectenu este însă controlabilă pe piaţaconsultanţilor şi a potenţialilorbeneficiari. Prin intermediul acestuiinterviu, transmit celor interesaţisă depună noi proiecte că nu maisunt bani pentru finanţări, situaţievalabilă aproape în toate domeni-ile de intervenţie. Excepţie de laaceasta fac doar câteva domenii,din anumite regiuni unde încă semai depun proiecte pe listele derezervă, deoarece apelurile rămândeschise până la atingerea nivelu-lui de 150% din valoarea bugetu-lui alocat, după care se suspendădepunerea. Pe de altă parte, vorbimdespre axa care sprijină dezvoltareadurabilă a oraşelor. Aici au fost douăsituaţii – oraşele poli de dezvoltareurbană şi cele poli de creştere s-aumobilizat mai greu să contractezeproiecte, pentru că banii le eraualocaţi prin hotărâre de guvern. Înschimb, oraşele centre urbane auconcurat între ele pentru a obţinefinanţare pe proiectele propuse.Această concurenţă a apărut dinregula care se aplică în cadrul Regiopentru depunerea proiectelor, res-pectiv primul venit, primul servit.Anul acesta, însă, observăm o ac-celerare a contractării în cazul po-lilor de creştere şi de dezvoltare.Dacă la finele anului 2010, aveamrate de contractare de 15% la poliide creştere, de 13% la polii dedezvoltare şi de 64% la centre ur-bane, în 2011 procentele referi-toare la contractare şi precontrac-tare sunt de 37%, 55% şi, respec-tiv, 109%, pe cele trei domenii deintervenţie. La Comitetul de Moni-torizare din luna noiembrie a anuluiîn curs vom propune măsuri de uti-lizare a respectivelor sume pentrualte activităţi decât cele eligibileîn prezent. De exemplu, ar puteafi incluse în această axă şi proiectede reabilitare termică, mai ales căfoarte multe primării sau asociaţiide locatari au în vedere astfel deinvestiţii.AU AVUT LOC REALOCĂRI DEFONDURI LA NIVELUL DOMENI-ILOR DE INTERVENŢIE? ANTICIPAŢIMĂSURI SIMILARE ÎN PERIOADAURMĂTOARE?Anul trecut la reuniunea Comitetu-lui de Monitorizare din luna mai s-aluat o astfel de măsură. Am por-nit de la observaţia că nu s-au de-pus suficiente proiecte pe dome-niul destinat siturilor industriale şis-a formulat propunerea de realo-care de fonduri. Am primit aviz fa-vorabil din partea Comisiei Euro-pene (CE), în august 2011, perioa-da de trei luni dintre luarea decizieişi primirea avizului fiind utilizatăde potenţialii beneficiari pentruîntocmirea proiectelor tehnice, ac-tivitate ce poate dura până la şaseluni. Fondurile s-au realocat cătremicroîntreprinderi, către reabilita-rea infrastructurii de turism, aobiectivelor de patrimoniu culturalşi către obiectivele de interes social(spitale).CARE ESTE RATA DE ABSORBŢIEA REGIO? CE MĂSURI S-AULUAT PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREAACESTEIA?Ne aflăm la 24 % rată de absorbţie.Măsurile care au fost luate pe par-cursul acestui an încep să dea re-zultate. Nimeni nu îşi mai permitesă întârzie implementarea unuiproiect, pentru că riscă să returnezebanii deja utilizaţi. Beneficiariitrebuie să înţeleagă faptul că tim-pul trece şi, dacă nu îşi îndeplinescactivităţile stabilite prin contractulde finanţare poate exista chiar risculpierderii sumelor alocate programu-lui de către Uniunea Europeană.Pe lista de rezervă se află foartemulte proiecte bune, în mare partedeja evaluate din punct de vedere
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro8TÎRGU MUREŞ,UN ORAŞ PE CALEADEZVOLTĂRIITREI PROIECTE AMPLE AUABSORBIT ÎNTREAGA ALOCAREFINANCIARĂ A ACESTUI POL DEDEZVOLTARE URBANĂCU O ISTORIE DE PESTE ŞAPTESECOLE, ATESTATĂ DOCUMENTAR,CU O MULTICULTURALITATE A CĂREIAMPRENTĂ ESTE OMNIPREZENTĂ,AŞEZAT ÎN CENTRUL TRANSILVANIEI,LA CONFLUENŢA UNOR IMPORTANTECĂI DE COMUNICAŢIE, ORAŞUL TÎRGUMUREŞ ESTE UNUL DINTRE CEI 13 POLIDE DEZVOLTARE URBANĂ AI ROMÂNIEI.ALOCAREA FINANCIARĂ DE CAREDISPUNE ÎN CADRUL PROGRAMULUIOPERAŢIONAL REGIONAL, AXAPRIORITARĂ 1, SUBDOMENIUL POLIDE DEZVOLTARE URBANĂ, ESTE DE14,86 MILIOANE EURO.OBIECTIVE ŞI O VIZIUNEDE DEZVOLTAREViziunea autorităţilor locale asu-pra dezvoltării oraşului are labază câteva obiective majorecare urmăresc îmbunătăţireacondiţiilor de viaţă şi de siguranţă acetăţenilor, dezvoltarea din punctde vedere economic şi ca centruadministrativ, promovarea ca oraşCãtãlina JINGOIUInterviutehnic şi financiar. De exemplu, peinfrastructură şcolară sunt depuse detrei ori mai multe proiecte decât alo-carea financiară. De altfel, pe acestdomeniu, mai sunt cinci-şase con-tracte de încheiat pentru a atinge orată de contractare de 100%. Dar, înbaza legislaţiei de anul acesta, carene permite să alocăm până la 20%şi chiar 30% peste alocarea iniţială,am supracontractat deja pe anu-mite domenii. De exemplu, pentruinfrastructura rutieră am ajuns la orată de contractare de 124,3%. Dupăcalculele pe care le-am făcut, nepropunem să supracontractăm şi pecelelalte domenii, aşa cum ar fi celal sprijinirii IMM-urilor. Pe de altăparte, suntem optimişti în ceea cepriveşte o realocare pe programe.Regio, fiind cel mai performant pro-gram, are toate şansele să benefi-cieze de o realocare. Evaluăm teh-nic şi financiar toate proiectele pânăla limita de 135% faţă de alocareadisponibilă. Dacă vom avea posibili-tatea de a beneficia de fonduri supli-mentare de pe alte programe, vremsă fim pregătiţi. În Spania, de pildă,a durat aproximativ cinci luni pânăcând s-a aprobat o astfel de realo-care între programe.CE OBIECTIVE VEŢI URMĂRI ÎN2012 PENTRU A ÎMBUNĂTĂŢIRATA DE ABSORBŢIE?Ceea ce ne dorim, pentru perioadaurmătoare, este să punem accentpe implementare. Vrem să venimmai mult în sprijinul beneficiarilor,pentru că implementarea este ceamai grea etapă, iar anul 2012 va fianul implementării. Sperăm ca anulviitor să se finalizeze majoritateaproiectelor aflate în derulare.LA NIVELUL BENEFICIARILOR(AUTORITĂŢI PUBLICE LOCALESAU ÎNTREPRINZĂTORI PRIVAŢI),CARE SUNT PRINCIPALELEPROBLEME CARE ÎMPIEDICĂ, ÎNDIFERITE ETAPE, IMPLEMENTAREAUNUI PROIECT?De foarte multe ori, documenteleanexate la cererea de finanţare nusunt clare sau nu răspund rigorilor.Aş dori să precizez, în acest sens,că există proiecte foarte bune dinpunctul de vedere al obiectivelorcomunităţii locale, dar care, în re-dactarea lor, nu ţin cont de regu-lile ghidului solicitantului sau allegislaţiei în vigoare. La polul opusam identificat proiecte slabe ca şiconţinut, dar foarte bine întocmitede consultanţi.SUNTEM ÎNTR-O PERIOADĂA DISCUŢIILOR REFERITOARELA URMĂTOAREA PERIOADĂDE PROGRAMARE. CUMSE PREFIGUREAZĂ ACEASTA?Noi, prin Direcţia Gestionare Pro-gram, ne propunem să simplificămfoarte mult procedurile de evalu-are, în viitoarea perioadă de progra-mare, în principal, prin admitereadeclaraţiilor pe propria răspunderea beneficiarilor în legătură cu anu-mite aspecte privind eligibilitatea.Pentru perioada viitoare de progra-mare vom avea deja experienţa aşapte ani de implementare a fon-durilor structurale şi sperăm ca lu-crurile să meargă mult mai bine.Interviu realizat de Cătălina JINGOIU
    • NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 9Regio în RomâniaDezvoltare urbanămulticultural, centru universitar şide cercetare, inovare şi transferde tehnologie, precum şi dezvol-tarea ca centru medical-farmaceu-tic de interes naţional, regional şiinternaţional. Prin Planul Integratde Dezvoltare Urbană (PIDU) suntpropuse politici, programe şi proiec-te consecvente acestor obiective.De altfel, până la acest moment,Primăria Tîrgu Mureş a semnat con-tracte pentru absorbţia integrală asumei ce i-a fost alocată munici-piului ca pol de dezvoltare urbană.Este vorba despre trei proiec-te ample care prevăd reabilitareaunui număr important de arterede circulaţie, reabilitarea reţeleide apă şi creşterea siguranţei prinasigurarea unui sistem de moni-torizare video. La întocmirea PIDU,autorităţile au avut în vedere ne-voia de îmbunătăţire a infrastruc-turii de transport şi de alimentarecu apă la nivelul municipiului TîrguMureş pentru a facilita mobilitateapopulaţiei, creşterea eficienţei acti-vităţilor economice, crearea unorcondiţii pentru extinderea schim-burilor comerciale şi, implicit, ainvestiţiilor productive în vedereastimulării dezvoltării economice du-rabile. În perspectivă, se urmăreşteca municipiul Tîrgu Mureş să devinăun oraş mult mai atractiv pentru lo-cuitorii săi şi pentru investitori.INFRASTRUCTURA,O PRIORITATEInvestiţiile majore în infrastructurăau fost structurate în două proiectedistincte. Primul dintre ele, semnatîn mai 2011, prevede reabilitareaunui număr de 19 străzi pe o lungimetotală de 12 kilometri. Modernizareareţelei stradale, care include cele19 artere, ar urma să conducă laîmbunătăţirea condiţiilor de trafic,fluidizarea circulaţiei pe una dintrecele mai aglomerate rute de ieşiredin oraş către Drumul European 60.Totodată, ca impact preconizat, po-luarea aerului şi cea fonică vor aveaparametri în scădere, ca urmare aacestor investiţii. Valoarea totală aacestui proiect este de 37,5 milioa-ne de ei, din care contribuţia FEDReste de 24 milioane de lei, iar cea aGuvernului României, de 5,3 milioa-ne de lei.Investiţiile în infrastructura rutierăsunt completate prin cel de-al doi-lea proiect major din PIDU – dealtfel, proiectul cu cea mai marevaloare financiară – care include,pe lângă modernizarea unui numărde 32 de străzi, cu o lungime totalăde 10,5 kilometri, şi reabilitareareţelelor de alimentare cu apă exis-tente pe 27 din cele 32 de străzi.Prin proiect sunt prevăzute lucrăride modernizare a reţelei de apă-canal, lucrări de refacere a carosa-bilului, a trotuarelor şi a zonelorverzi, lucrări de semnalizare rutierăşi amplasarea de coşuri de gunoi.Contractul de finanţare pentruaceste ample investiţii a fost sem-nat în luna octombrie 2011 şi asigurăo finanţare totală de 40,4 milioanede lei, din care 31,8 milioane de leireprezintă fonduri nerambursabilepe care le primeşte Municipiul TîrguMureş. Investiţiile sunt prevăzute săse desfăşoare pe o perioadă de 39de luni de la semnarea contractu-lui, durata efectivă de execuţie alucrărilor fiind de trei ani.MAI MULTĂ SIGURANŢĂPENTRU CETĂŢENIUn al treilea proiect aflat deja lajumătatea perioadei de imple-mentare urmăreşte să crească gra-dul de siguranţă şi calitatea vieţiicetăţenilor prin monitorizarea videoa zonelor care prezintă pericol socialşi un grad de infracţionalitate ridi-cat. Astfel, în 25 de puncte din treizone cu grad de infracţionalitateridicat – cartierele Mureşeni, Dâmbuşi zona Calea Sighişoarei - BulevardulPandurilor - Valea Rece - vor fi ampla-sate camere de supraveghere. Moni-torizarea se va realiza prin dispece-ratul unic 112. Prin acest proiect seurmăreşte creşterea siguranţei copi-ilor în şcolile şi grădiniţele aflateîn zone de risc, diminuarea fur-turilor, a tâlhăriilor, dar şi creştereasiguranţei călătorilor în gara dinTîrgu Mureş. Valoarea totală aproiectului este de 3,5 milioanede lei din care valoarea finanţăriinerambursabile este de 2,68 mili-oane de lei, perioada de derularefiind de 12 luni.
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro10Regio în RomâniaIdei de afaceriÎNTR-UN ORAŞ CU O ECONOMIE ÎNCREŞTERE, AŞA CUM ESTE BUZĂUL,CREAREA UNUI MEDIU CARE SĂ ÎNCURAJEZEDEZVOLTAREA INIŢIATIVELOR PRIVATEŞI SĂ SUSŢINĂ FIRMELE ÎNCEPĂTOARE,ESTE UN OBIECTIV IMPORTANT ŞI CU OCONTRIBUŢIE MAJORĂ ASUPRA STĂRIIECONOMIEI LOCALE.Crearea de structuri de afaceri esteapanajul autorităţilor locale, alinstituţiilor cu rol în sprijinirea me-diului de afaceri (aşa cum este, depildă, Camera de Comerţ, Industrieşi Agricultură), al organizaţiilor pa-tronale, dar, la fel de bine, iniţiativapoate veni şi dinspre mediul privat.Proiectul pe care vi-l prezentămîn continuare este edificator fiindun model de bună practică pentrumodul în care mediul de afaceri sepoate dezvolta cu iniţiative venitedin interiorul său.O ECONOMIE ÎN EXPANSIUNEÎn municipiul Buzău există peste8.000 de societăţi comerciale cucapital mixt şi privat. Dintre aces-tea, 400 sunt companii contro-late de investitori străini veniţi dinspaţiul european sau de pe altecontinente. Pentru a răzbate prinhăţişurile legislaţiei şi fiscalităţii,toţi aceşti investitori au nevoie desprijin care se poate traduce în con-siliere, instruire, pregătire etc. Ana-lizele de piaţă, realizate la nive-lul anului 2009, arătau că una din-tre direcţiile de acţiune rezultădin necesitatea extinderii reţeleide centre de afaceri care vor con-tribui la pregătirea şi implementa-rea unor planuri de afaceri, vor oferiservicii de iniţiere în afaceri, mar-keting, management, consultanţăşi asistenţă privind organizareasistemului informaţional. Pornindde la aceste analize, în 2009, firmaS.C. ACTIV EXPERT CONSULTANŢĂŞI SERVICII S.A. a iniţiat un proiectcare urma să valorifice potenţialulde dezvoltare economică, mai alesîn sectorul serviciilor. Proiectul deinvestiţii consta în extinderea, eta-jarea şi mansardarea unui sediu învederea îmbunătăţirii serviciilor deconsultanţă pe care beneficiarul leoferea. Proiectul a primit finanţareprin programul Regio, contractul cu operioadă de implementare de 14 lunifiind semnat în august 2009. Bugetultotal al investiţiei a fost de 3,1 mili-oane lei, din care 1,5 milioane aureprezentatfinanţarenerambursabilăde la Uniunea Europeană şi GuvernulRomâniei. La o lună după semnareacontractului de finanţare, beneficia-rul semna deja contractul de lucrăripentru prima fază a investiţiei -lucrările de construcţii. În urma pro-cedurilor de achiziţie publică a fostselectată o firmă locală din dome-niul construcţiilor care s-a ocupatde lucrările de extindere, etajareşi mansardare prevăzute în proiect.Timp de un an s-au derulat acestelucrări, după care beneficiarul a tre-cut la achiziţia publică de dotări şiechipamente pentru noul centru deafaceri. Astfel, la data de 15 octom-brie 2010, cu trei zile mai devremefaţă de data de finalizare prevăzutăîn contract, S.C. ACTIV EXPERTCONSULTANŢĂ ŞI SERVICII S.A. finali-za implementarea proiectului.SPRIJIN PENTRUZECE FIRME LOCALEPrin proiect, S.C. ACTIV EXPERTCONSULTANŢĂ ŞI SERVICII S.A. seangajase să atragă în cadrul noiistructuri un număr de 10 firme şi săsprijine dezvoltarea lor. Agenţiloreconomici le erau puse la dispoziţiispaţii de birouri şi servicii de spri-jin pentru afaceri, oferte de instru-ire complete şi coerente în dome-niul accesării fondurilor structurale,servicii de consultanţă şi cursuri depregătire. Firmele care au fost atraseşi sunt găzduite de centrul de afa-ceri au creat, până la acest moment,22 de noi locuri de muncă, ceea ceînseamnă o îndeplinire a unuia din-tre indicatorii de performanţă dinproiect.MEDIUL DE AFACERI DIN BUZĂU, SUSŢINUTCU FONDURI REGIOCãtãlina JINGOIU
    • NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 11Regio în RomâniaDezvoltare economicăIDEEA DUPĂ CARE A FOST CONSTRUITĂLA IAŞI CEA MAI NOUĂ STRUCTURĂ DEAFACERI ESTE ACEEA A UNUI CENTRUMODERN, CU SPAŢII GENEROASE ŞI TOATEFACILITĂŢILE NECESARE UNEI FIRME.Centrul de afaceri Ideo va stimuladezvoltarea economică durabilă,la nivel local şi regional, princrearea de noi locuri de muncă,atragerea investiţiilor şi creştereacompetitivităţii şi adaptabiltăţiiIMM-urilor. Iniţiatorul proiectuluieste S.C. TESTER GRUP S.R.L. Iaşi.Firma ieşeană a obţinut, prin Pro-gramul Operaţional Regional, AxaPrioritară 4, o finanţare de 16,6milioane de lei, la care s-a adăugatcontribuţia de 2,5 milioane de leia Guvernului României, valoareatotală a proiectului fiind de 35,4milioane de lei.SPAŢIU DE AFACERI, CUTOATE FACILITĂŢILEConstrucţia centrului de afaceriIdeo a fost demarată în august 2010pe un amplasament aflat pe prin-cipala cale de acces în Iaşi dinspreTârgu Frumos. Terenul este situat la200 de metri de pasajul Canta, la 10minute de mers cu maşina de GaraIaşi şi 30 de minute faţă de Aero-portul Internaţional Iaşi. Lucrările,derulate de un consorţiu formatdin trei firme, au început în august2010. Prin proiect a fost prevăzutăo clădire cu subsol, parter şi patruetaje, cu o parcare de 183 de lo-curi, cu sistem crescut de eficienţăenergetică şi finisaje de o calitatesuperioară. Construcţia, inauguratăla sfîrşitul lunii octombrie 2011,pune la dispoziţia antreprenorilorspaţii de birouri care se întind pe osuprafaţă de 5.000 de metri pătraţi,săli de conferinţă şi săli de training,precum şi spaţii pentru desfăşurareaunor întâlniri de afaceri. Funcţiunileprincipale sunt completate cu alteleconexe, respectiv un restaurant, uncentru de copiere, un oficiu bancar,o firmă de curierat, spaţii tehnice şiadministrative.80% DIN SPAŢIU A FOSTCONTRACTAT ÎNAINTE DEDESCHIDEREA CENTRULUIÎn cadrul Centrului Ideo îşi vordesfăşura activitatea 44 de firmecu diferite profiluri de activitate,de la consultanţă şi managementîn afaceri, la relaţii publice şi co-municare. De altfel, contractele deînchiriere au început să fie semnateîncă din luna martie 2011, în pre-zent fiind deja contractat 80% dinspaţiul disponibil. Firmele primescspaţii cu o suprafaţă cuprinsă între40 şi 140 de metri pătraţi, dotate cumobilier şi internet. O altă opţiuneeste cea de office-sharing careoferă posibilitatea ca un spaţiu maimare să fie compartimentat pentrumai multe birouri. Firmele găzduiteîn Centrul de afaceri Ideo au ac-ces la baze de date şi beneficiazăS-A DESCHIS CEL MAI MODERN CENTRU DE AFACERIPRIVAT DIN IAŞI„INCUBATORUL DE AFACERI” A FOST SUSŢINUT CU O FINANŢARE REGIOÎN VALOARE DE 16,6 MILIOANE DE LEILA SFÂRŞITUL LUNII OCTOMBRIE 2011,Elena OCEANU
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro12Regio în RomâniaStructură complexăde asistenţă pentru relaţionarea cualte firme sau clienţi. De altfel, odată pe lună, managerii firmelor cusediul în centru vor avea ocazia săse întâlnească şi să schimbe idei deafaceri.INCUBATOR DE AFACERIProiectul a fost gândit ca o structurăcomplexă bazată pe două com-ponente majore. Prima dintre eleeste o componentă care vizeazăfirmele mature care vor avea biro-uri în centru. O parte din acestefirme vor avea ca obiect de activi-tate consultanţa în afaceri şi vor fisprijinite să dezvolte soluţii pentrufirme începătoare. De altfel, a douacomponentă a proiectului vizeazăformarea unei comunităţi de start-up-uri (firme aflate la început dedrum) care vor beneficia de suportpentru demararea unor planuri deafaceri. Firmele noi vor beneficia,pentru început, de spaţiu gratuit încadrul centrului. Practic, oricine areo idee de afacere poate propune unplan de afaceri viabil şi poate primisprijinul necesar pentru implemen-tarea lui. Companiile tinere vor găsisuport, în cadrul Centrului, pentrucontabilitate şi audit, consultanţă şiadministrarea afacerilor, marketingşi management pentru resurseleumane, asistenţă legală, dar şiconsultanţă IT.PROVOCAREAPENTRUSTART-UP-URIImediat după inaugurarea centru-lui de afaceri, compania S.C. TES-TER GRUP S.R.L. a lansat concur-sul destinat start-up-urilor carevor fi găzduite în noua structură.Fiecare participant poate intraîn competiţie propunând un plande afaceri sustenabil. La finalulcompetiţiei, vor fi selecţionate15 start-up-uri care vor primigăzduire gratuit în Centrul Ideo,timp de un an. Pe lângă birourilepuse la dispoziţie în mod gratu-it, firmele debutante vor fi spri-jinite cu asistenţă şi consilierepentru implementarea planurilorde afaceri propuse. Alte 15 firmenoi vor beneficia de spaţiu gra-tuit timp de o jumătate de an,după care, timp de alte şase lunivor plăti o chirie subvenţionată(60 de euro pentru încă trei lunişi 90 de euro pentru ultimeletrei luni dintr-un an). La sfârşitulprimului an de activitate, toatestart-up-urile vor fi evaluate, iardacă şi-au îndeplinit planurilede afaceri vor putea rămâne încentrul de afaceri încă un anfără a plăti chirie. Firmele carenu reuşesc să-şi implemente-ze planurile de afaceri vor intraîntr-un nou program de stimulareşi sprijin pentru realizarea ideilorde afaceri propuse iniţial.de asistenţă pentru relaţionarea cu44de firmevor avea sediulîn CentrulIdeo
    • NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 13În sprijinul companiilorRegio în RomâniaFIIND CEL MAI MARE CENTRU UNIVERSI-TAR AL ROMÂNIEI, CAPITALA SECONFRUNTĂ CU UN FENOMEN CONTINUUDE MIGRARE A POPULAŢIEI TINERE DIN ALTEZONE CĂTRE ACEST ORAŞ, ÎN CĂUTAREAUNOR OPORTUNITĂŢI DE ANGAJARE.TOCMAI DE ACEEA, PENTRU MEDIUL DEAFACERI PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARECARE CONDUC LA CREAREA DE NOI LOCURIDE MUNCĂ SUNT EXTREM DE IMPORTANTE.Iată una dintre ipotezele de lu-cru de la care porneşte şi iniţiativacompaniei S.C. RPF DEVELOPMENTS.R.L. de a dezvolta un proiect care,prin modul în care a fost gândit, vaavea o contribuţie importantă încrearea de locuri de muncă pentruoameni cu înaltă calificare.INVESTIŢII PENTRUDEZVOLTARES.C. RPF DEVELOPMENT S.R.L. esteo companie cu experienţă în dez-voltarea de proiecte imobiliare,membră a RPF Group deţinut de maimulţi investitori americani. În 2010,compania a început să analizeze po-sibilitatea construirii unui centru deafaceri în Bucureşti. Iniţiativa a lu-at forma unui proiect Regio, cu ovaloare totală de aproape 14 milioa-ne de lei, a cărui finanţare a fostdeschisă odată cu semnarea con-tractului, în septembrie 2010. Ideeacare stă la baza iniţiativei este aceeade a crea spaţii adecvate pentrugăzduirea şi dezvoltarea IMM-urilordin domeniul serviciilor speciali-zate, astfel încât acestea, la rân-dul lor, să creeze locuri de muncă îndomenii pentru care există cereremare de forţă de muncă. În al doilearând, s-a avut în vedere faptul căun centru de afaceri este mult maiatractiv pentru firme decât spaţiilede birouri convenţionale. Avanta-jele sunt evidente: cursuri gratu-ite de training specializat pentruangajaţi, asistenţă juridică şi IT gra-tuite, evidenţă contabilă fără cos-turi din partea IMM-urilor, etc.AMPLASAMENT UŞORACCESIBILProiectul constă în construirea şidotarea unui imobil de birouri cuo suprafaţă totală desfăşurată deaproximativ 1.600 metri pătraţi,prevăzut cu panouri fotovoltaiceşi conexiune la internet. Spaţiulcare va găzdui centrul de afacerieste situat în sectorul 3, pe stradaMoţilor, nr. 15 A, o arteră centralăaflată în vecinătatea bulevarduluiMihai Bravu, cu acces facil la trans-portul rutier (cu autoturismul, tram-STRUCTURĂ DE AFACERI PENTRU IMM-URILE DIN CAPITALĂ,CONSTRUITĂ CU FONDURI REGIOCãtãlina JINGOIU14milioane de leieste valoareatotalã aproiectului
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro14Regio în RomâniaSprijin pentru IMM-urivaiul sau metroul). Noua structură vaavea, pe lângă birouri, săli de întâl-nire, o sală de mese şi o bucătărie,un secretariat cu recepţie, spaţii dedepozitare şi spaţii tehnice.CLĂDIREA ESTE APROAPEDE FINALIZAREÎn prezent, proiectul este în curs deimplementare, astfel încât lucrărilede construire a centrului se află înetapa de realizare a finisajelor ex-terioare. Imediat după parcurge-rea acestei etape, beneficiarul vacontracta furnizorii de dotări şi,în acelaşi timp, va iniţia discuţiilecu reprezentanţi ai unor IMM-uri, interesaţi să se mute în nouastructură de afaceri.Compania care construieşte noulcentru de afaceri preconizează căspaţiul va putea găzdui 15 IMM-uri.Cea mai mare parte a birourilor (75%din spaţiul disponibil) va fi oferităîntreprinderilor mici şi microîntre-prinderilor, un procent de 15% ur-mând să fie destinat întreprinde-rilor mijlocii. Spaţiile vor fi ocupateîn cel mult doi ani de la finalizareaimplementării proiectului, adică celtârziu în anul 2014.PESTE 50 DE NOILOCURI DE MUNCĂÎn acelaşi timp, beneficiarul va facedemersurile necesare pentru a puteaasigura o serie de servicii gratuiteIMM-urilor atrase în cadrul struc-turii. Ulterior, după ce toate IMM-urile beneficiare îşi vor muta sediileîn noul centru, vor fi programate se-siuni de training pe teme de dezvol-tare pe orizontală a IMM-urilor. Unuldintre cele mai importante obiec-tive ale proiectului este crearea, decătre IMM-urile găzduite în centrulde afaceri, a unui număr de 54 denoi locuri de muncă.Crearea şi ocuparea unei structurimoderne de sprijinire a afacerilor– Centrul de afaceri „RPF Develop-ment” - pe criterii de eficienţăenergetică şi în cadrul căreia să fiesprijinit accesul IMM-urilor lasocietatea informaţională.Sprijinirea IMM-urilor atrase prin fa-cilitarea accesului la servicii pro-fesionale şi la procesul de formareprofesională continuă.Creşterea gradului de ocuparea forţei de muncă la nivel regional(în special absolvenţi de studiisuperioare).Ce îşi propune beneficiarul:332211
    • NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 15Regio în RomâniaCENTRUL DE PRELUCRĂRI MECANICEBOCŞA ESTE O FIRMĂ CAREASIGURĂ SERVICII ŞI PRODUSE SPECIFICE- PRELUCRĂRI MECANICE PRIN AŞCHIEREA METALELOR, NEMETALELOR,LEMNULUI, TRATAMENTE TERMICE, ROŢIDINŢATE, AXE ŞI MATRIŢE - PENTRU UNPORTOFOLIU DE CLIENŢI DE PE PIAŢADIN CARAŞ SEVERIN.Compania asigură inclusiv proiec-tarea pentru piesele pe care le pro-duce, iar experienţa şi calitatea pro-duselor au făcut ca, în cele aproapedouă decenii de activitate, firmasă-şi stabilizeze locul său pe piaţă.SCENARIUL DEZVOLTĂRIISUSŢINUT CU FONDURIREGIOCum însă pentru orice întreprinzătorinvestiţiile aduc progresul, unul din-tre cele mai importante momente îndezvoltarea Centrului de prelucrărimecanice Bocşa a fost cel în cares-a reuşit achiziţionarea unei liniimoderne de utilaje.Dotarea cu utilaje s-a realizatprintr-un proiect finanţat prin Regio.În 2008, administratorul Centrului,Viorel Pantiuc, a început să lucrezela cererea de finanţare, sprijinit deo firmă de consultanţă. Un an maitârziu a semnat contractul pentrufinanţare nerambursabilă în valoarede 490.000 lei, valoarea totală ainvestiţiei fiind de circa 830.000lei. Prin cererea de finanţare, Cen-trul de prelucrări mecanice Bocşaşi-a propus achiziţionarea unei liniitehnologice pe bază de comandănumerică, performanţele acesteiaconstând în obţinerea într-un timpmai scurt a unor produse de o cali-tate superioară.CREDIT DE LA BANCĂPENTRU COFINANŢARECa să asigure finanţarea investiţieipână la momentul rambursării fon-durilor europene, administratorulfirmei a apelat la un credit bancarpentru care a garantat, în proporţiede 60%, cu active proprii, diferenţade 80 % din garanţii fiind acoperităde Fondul Naţional de GarantareCENTRUL DE PRELUCRĂRI MECANICE BOCŞA,DEZVOLTAT PRINTR-UN PROIECT REGIOCOMPANIA A ACHIZIŢIONAT O LINIE MODERNĂDE UTILAJE4.500este numãrulpieselor realizatelunar, faþã de900, înainte deinvestiþie.Investiţii şi progresCãtãlina JINGOIU
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro16Regio în RomâniaInstalaţii noia Creditelor pentru IMM-uri. Con-tractul de finanţare pentru proiec-tul de investiţii de la Bocşa a fostsemnat în martie 2009. Timp dedouă luni s-au pregătit şi derulatachiziţiile prevăzute în proiect,pentru ca în luna mai, Centrul deprelucrări mecanice să primeascădeja maşinile şi cuptorul. Instalareaşi punerea în funcţiune a acestoras-au realizat în ultimele două lunişi jumătate din contract, proiectulfiind încheiat în iulie 2009.REZULTATELE INVESTIŢIEIImplementarea proiectului a conduslacreareaacincinoilocuridemuncă.Centrul de prelucrări mecaniceBocşa a angajat, imediat după fi-nalizarea investiţiei, doi bărbaţi şitrei femei, completându-şi astfelschema de personal şi ajungând laun număr de 10 angajaţi. În primeledouă luni după implementarea pro-iectului numărul comenzilor primi-te de firma din Bocşa a crescut,cele mai multe solicitări fiind pen-tru produsele lucrate de maşinilepe bază de comandă numerică. Ast-fel, după cum precizează adminis-tratorul firmei, în lunile iulie şi au-gust 2009, Centrul de prelucrărimecanice Bocşa a avut încasări,din comenzile realizate, în valoaretotală de 92.000 euro.UTILAJE MODERNE,CLIENŢI CÂŞTIGAŢICentrul de prelucrări mecaniceBocşa dispune acum de toată gamade maşini-unelte necesare realizăriipieselor, organelor de maşini (axe,lagăre, flanşe, cuplaje, roţi de lanţ,roţi dinţate etc.), ceea ce a ajutatfirma să nu mai piardă comenzi, aşacum se întâmpla înainte de imple-mentarea proiectului Regio. Prinachiziţionarea noii linii tehnologicea crescut productivitatea compa-niei. Astfel, dacă prin utilizareaechipamentelor clasice firma produ-cea piese în valoare de 4 euro/oră,în prezent, prin utilizarea noilorechipamente producţia a crescut,realizând piese în valoare de 25 deeuro/oră.Cuptorulachiziþionatasigurã tratamentetermice pânã la1.280grade Celsius
    • NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 17FONDURILE EUROPENE POTCONSTITUI UN SUPORT REAL PENTRUDEZVOLTAREA ŞI CONSOLIDAREA PE PIAŢĂA AGENŢILOR ECONOMICI. MAI ALESÎNTR-O PERIOADĂ DE CRIZĂ ECONOMICĂ,AŞA CUM AU FOST ULTIMII TREI ANI, ÎNROMÂNIA, FINANŢĂRILE ACORDATE, ÎNCADRUL UNOR PROGRAME EUROPENE,MEDIULUI PRIVAT AU REPREZENTAT OGURĂ DE OXIGEN PENTRU FIRME.Regio susţine sectorul economicprin finanţări acordate în funcţie dediferitele domenii de activitate, darunul dintre cele mai bune instru-mente de susţinere a mediului privateste domeniul major de intervenţie4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîn-treprinderilor”.INVESTIŢIIREGIO = DEZVOLTARELa Târgu Jiu, o investiţie Regio carea susţinut dezvoltarea unui agenteconomic din domeniul întreţineriişi reparaţiilor auto, este un exem-plu clasic al faptului că firmele auidentificat fondurile europene ca peo oportunitate în vreme de criză.S.C. TOTAL AUTOMOBILE S.R.L. aderulat, timp de 15 luni, un proiectcare a urmărit dezvoltarea aces-tei microîntreprinderi şi diversi-ficarea activităţii prin achiziţia şioperaţionalizarea unei linii teh-nologice specifice domeniului săude activitate. În mai 2009, firmagorjeană a semnat un contract învaloare de peste 300.000 lei, dincare circa 180.000 lei au repre-zentat finanţarea Regio acordatăproiectului de dezvoltare.ACHIZIŢIA UNEILINII TEHNOLOGICECOMPLETEPrin proiectul Regio s-a urmăritachiziţia unor echipamente şi utila-je specifice sectorului de reparaţii şiîntreţinere auto. Este vorba despreo linie tehnologică formată din nouăcomponente, dintre care cea maiimportantă şi prima achiziţionată afost o cabină de vopsit auto. În ur-ma unei selecţii de oferte, aceastaa fost achiziţionată de beneficiarîn baza unui contract în valoare depeste 113.000 lei şi a fost pusă înfuncţiune în toamna anului 2009.Într-o a doua etapă, S.C. TOTAL AU-TOMOBILE S.R.L. a achiziţionat, totprintr-o procedură de selecţie deoferte, celelalte opt echipamentenecesare dezvoltării activităţiispecifice. Este vorba, printre al-tele, despre elevatoare, o maşinăde echilibrat roţi, dar şi un standMICROÎNTREPRINDERE DEZVOLTATĂ CU FONDURIEUROPENE, LA TÂRGU JIURegio în RomâniaSoluţii salvatoared ltă ii ti ităţii15 lunia duratimplementareaproiectuluiElena OCEANUS.C. TOTAL AUTOMOBILE S.R.L. DIN TÂRGU JIU S-A RETEHNOLOGIZATÎNTR-O PERIOADĂ DIFICILĂ PENTRU ECONOMIE
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro18Oportunitate de dezvoltarepentru reglajul direcţiei autovehi-culelor. Procedurile de achiziţie s-auderulat în primăvara anului 2010.REZULTATE PALPABILEAceastă investiţie, încheiată în au-gust 2010, a permis beneficiaru-lui de finanţare Regio să creezecondiţii optime pentru desfăşurareaactivităţilor sale specifice. Servici-ile oferite de S.C. TOTAL AUTOMO-BILE S.R.L., prin atelierul retehnolo-gizat, sunt: verificări, reglaje şireparaţii ale sistemelor de direcţieale maşinilor, reparaţii mecanice şivopsitorie auto. Proiectul Regio afost, pentru întreprinzătorul privatcare l-a derulat, o bună oportuni-tate de dezvoltare. Astfel, bene-ficiarul a reuşit să angajeze încăpatru persoane, iar cifra de afacerişi profitul companiei au crescut.În plus, capacitatea de vopsitorieauto este una ecologică ceea ce asprijinit întreprinzătorul privat sărespecte normele de mediu şi săcontribuie la protejarea acestuia.Regio în RomâniaPROMOVAREAPROIECTULUIPe parcursul derulării proiectu-lui Regio, beneficiarul a asigu-rat publicitatea investiţiei princomunicate de presă privind în-ceputul şi încheierea activităţilordin proiect. De asemenea, a edi-tat, tipărit şi difuzat 500 defluturaşi publicitari şi a amplasatun banner prin care a promovataceastă investiţie. Echipamen-tele achiziţionate şi instalate aufost inscripţionate, în locuri vizi-bile, cu însemnele Regio.UTILAJE ACHIZIŢIONATECU FONDURI REGIO1 Cabină de vopsit auto2 Elevator auto3 Elevator cu 4 coloane4 Stand reglaj direcţie5 Echipament de spălat subpresiune6 Maşină de echilibrat roţişi maşină pentru anvelope7 Compresor de aer şi butelie8 Detector de jocuri încastrat9 Uscător cu ciclu derefrigerare
    • NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 19DINCOLO DE INVESTIŢIILE CARE SEDERULEAZĂ, ÎN ROMÂNIA, PENTRUMODERNIZAREA INFRASTRUCTURIISANITARE DIN SISTEMUL PUBLIC, LA FELDE IMPORTANTĂ ESTE ŞI PREOCUPAREAPENTRU SUSŢINEREA MEDICINEI ÎNSISTEM PRIVAT.Cele două sisteme se pot completa,pot compensa lipsurile dintr-o zonăsau alta şi pot asigura, per ansam-blu, o gamă de servicii medicalecare să contribuie la îmbunătăţireastării de sănătate a populaţiei. Dacăîn sistemul public, cele mai mariproiecte de modernizare sunt deru-late de autorităţile publice locale,în sistemul privat lucrurile devinmai simple în sensul că ideea deconcurenţă îi determină pe propri-etarii de cabinete, clinici sau spitalesă fie într-o permanentă competiţiepentru îmbunătăţirea serviciilormedicale.Prin Programul Operaţional Regio-nal, Axa Prioritară 4, domeniul ma-jor de intervenţie 4.3 „Sprijinireadezvoltării microîntreprinderilor”s-au alocat sume considerabileproiectelor care vizează dezvol-tarea microîntreprinderilor. Astfel,cabinetele sau clinicile medicaleprivate au putut solicita fonduri,prin proiecte, pentru dotarea cuaparatură performantă, astfel încâtacestea să-şi poată dezvolta servici-ile medicale şi să aducă un plus deperformanţă activităţilor pe care ledesfăşoară. Un astfel de proiect,cu efecte cuantificabile deja, văprezentăm în cele ce urmează.O INVESTIŢIE NECESARĂS.C. TECNO DOCTOR ENDOSCOPYS.R.L. este o firmă înfiinţată în anul2006 pentru administrarea unuicabinet medical din Piteşti speciali-zat în diagnosticarea şi tratareaunor afecţiuni din domeniile gas-troenterologiei, medicinei genera-le, bolilor infecţioase şi realiza-rea colonoscopiilor. În primii pa-tru ani de la înfiinţare, cabinetulmedical a funcţionat cu o parte dinaparatură închiriată. Pe măsură ceactivitatea medicală a cabinetuluia devenit tot mai importantă pen-tru comunitatea locală, s-a impusca o necesitate dezvoltarea ser-viciilor medicale, prioritară fiindachiziţia de aparatură performantă.O estimare simplă a administra-torului cabinetului arăta, însă, căpentru achiziţia de echipamente şiaparatură de calitate, ar fi fost ne-voie de o investiţie minimă de cir-ca 100.000 euro, investiţie care nuputea fi susţinută din profitul pecare îl realiza cabinetul medical.Pentru a depăşi această problemă,administratorul societăţii s-a gânditMEDICINĂ PERFORMANTĂREALIZATĂ CU INVESTIŢII REGIO LA PITEŞTI (ARGEŞ)Regio în RomâniaAparatură medicalăCãtãlina JINGOIU6 lunia duratimplementareaproiectului
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro20Activitate diversificatăRegio în Româniasă doteze cabinetul folosind resursefinanciare europene prin intermedi-ul Regio.FONDURILENERAMBURSABILE,SOLUŢIA SALVATOAREProiectul privind dotarea cabinetu-lui a început să capete formă în varaanului 2009, sub supravegherea unuiconsultant în domeniu, şi a fost de-pus spre evaluare în luna noiembriea aceluiaşi an. Aproape un an maitârziu, în octombrie 2010, a fostsemnat contractul de finanţare,proiectul cu o valoare totală de573.335 lei având o perioadă de im-plementare de o jumătate de an.Finanţarea nerambursabilă alocatăîn cadrul proiectului, în valoare de462.367 lei, a fost un sprijin impor-tant, fiind, de fapt, sursa principalădin care a fost acoperită investiţia.Prin proiect au fost achiziţionate otrusă performantă de videoendosco-pie şi o unitate electrochirurgicalăpentru endoscopie. Pentru a asigu-ra finanţarea investiţiei, anteriorrambursării, beneficiarul a apelat laun credit bancar. Un sprijin impor-tant în obţinerea acestui credit afost garantarea, în proporţie de 80%a creditului, prin Fondul Naţionalde Garantare pentru IMM-uri.ACTIVITATE EXTINSĂŞI ÎMBUNĂTĂŢITĂAchiziţia de aparatură performantăa permis cabinetului medical, ad-ministrat de S.C. TECNO DOCTORENDOSCOPY S.R.L. să îşi diversi-fice activitatea. Dacă înainte dederularea investiţiei erau asigu-rate trei tipuri de servicii medicale,după implementarea proiectului,numărul acestora a ajuns la opt.Acest lucru a condus, în mod au-tomat, la creşterea numărului deangajaţi de la unu la trei, dar şi lacreşterea numărului de pacienţi. Nuîn ultimul rând, a crescut calitateaserviciilor medicale oferite, ceeace se răsfrânge şi asupra creşteriicompetitivităţii pe piaţa serviciilormedicale din municipiul Piteşti.ACTIVITATEMEDICALĂDIVERSIFICATĂCa urmare a dotării cu aparaturămedicală performantă, cabine-tul administrat de S.C. TECNODOCTOR ENDOSCOPY S.R.L.asigură acum o paletă largă deservicii medicale, printre care:- diagnosticarea afecţiunilor di-gestive şi examene radiologice;- diagnosticarea precoce a can-cerului digestiv;- evaluarea preoperatorie a unorleziuni gastrice;- extracţie de corpi străini;-instalaredeproteze(esofagiană,pilorică, biliară).creşterea performanţelor economice ale firmeicreşterea numărului locurilor de muncăcreşterea calităţii serviciilor medicalediversificarea serviciilor medicale oferitecreşterea competitivităţii pe piaţa serviciilor medicale din Piteşticreşterea numărului de pacienţiRezultateleproiectuluiRegio
    • NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 21Proiect premiatBani europeni în Uniunea EuropeanăSYSTEM MANAGEMENT FOR INNO-VATIVE PLATFORMS AND CLUSTERORGANISATIONS (SLIM) ESTE UNPROIECT DE DEZVOLTARE REGIONALĂŞI SE BAZEAZĂ PE DEZVOLTAREACAPACITĂŢILOR, PROCESELOR DE ÎN-VĂŢARE ŞI A UNOR NOI METODE ŞIINSTRUMENTE PENTRU DEZVOLTAREAREGIONALĂ, PRIN INTERMEDIUL PLAT-FORMELOR ŞI A ORGANIZAŢIILOR DE TIPCLUSTER.În ansamblu, proiectul SLIM are pes-te 15 astfel de organizaţii şi un to-tal de aproximativ 700 de compa-nii şi 60.000 de angajaţi. Obiecti-vul proiectului este creştereaeficienţei în ceea ce priveşte ino-varea, ocuparea forţei de muncă şidezvoltarea de noi companii în regi-une. Proiectul SLIM, căruia i-a fostaprobată co-finanţarea din Fon-dul European pentru DezvoltareRegională, va trece prin mai multeetape, ce vor fi realizate în continu-are în perioada 2007-2013. Există,de asemenea, şi o colaborare cuagenţii naţionale, precum Agenţiapentru Creşterea Economică şiRegională şi Agenţia pentru Sistemede Inovare.UN MODEL DE SUCCESS,RĂSPÂNDIT ÎN EUROPAO evaluare a proiectului SLIM indicărezultate pozitive, în ceea cepriveşte mediile noi şi inovatoare,precum şi afacerile noi sau locurilede muncă. Modelul proiectului s-arăspândit şi spre alte zone din Euro-pa, promovând iniţiativele durabileregionale şi creşterea economică.Acest proiect a primit premiulRegioStars 2011 din partea UE.Obiectivul Premiilor RegioStars esteacela de a identifica cele mai bunepractici în dezvoltarea regională şide a evidenţia proiecte originale şiinovatoare, care ar putea fi o sursăde inspiraţie pentru alte regiuni.Fundaţia suedeză Compare Testlab afost finanţată parţial din Fondul Eu-ropean pentru Dezvoltare Regională(FEDR) şi este un beneficiar directal proiectului SLIM (System Mana-gement for Innovative Platforms).Compare reuneşte întreprinderimici şi mijlocii şi studenţi, consti-tuindu-se într-unul dintre puncteleesenţiale ale regiunii în ceea cepriveşte inovarea, formarea şi ocu-parea forţei de muncă, creştereaeconomică şi competitivitatea.Premisa de la care s-a pornit înacest proiect a fost aceea că spri-jinirea întreprinderilor, mai ales aIMM-urilor, este principala modali-tate prin care politica de coeziunepoate ajuta stimularea economiilorregionale.SLIM - NOI INSTRUMENTEPENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (SUEDIA)Dan CÃRBUNARU
    • JUMĂTATE DINTRE IMM-URIREZISTĂ MAI MULT DE UN ANPE PIAŢĂSprijinirea antreprenorilor, atra-gerea investitorilor şi sporirea ca-pacităţii de producţie a regiunilorsunt vitale pentru îmbunătăţireaperformanţelor economice şi pen-tru impulsionarea firmelor care auun ritm mai scăzut de dezvoltare.În UE se înfiinţează anual aproxima-tiv 1,2 milioane de întreprinderi –aproximativ 10% din numărul totalal acestora – şi doar jumătate din-tre ele supravieţuiesc. Repartizarealor nu este unitară. Spre exemplu,în Italia, Spania şi Marea Britanienumărul firmelor nou înfiinţate estede două ori mai mare decât mediadin UE.IMM-URILE, „GIGANŢII”UNIUNII EUROPENEIMM-urile sunt adevăraţii giganţi aieconomiei europene, reprezentând99% din numărul total de întreprin-deri şi până la două treimi din tota-lul locurilor de muncă din sectorulprivat în UE.Cu toate acestea, au adeseadificultăţi în accesarea de capital şide cunoştinţe, confruntându-se cuschimbări structurale ale pieţelorşi, frecvent, cu lipsa de experienţă.Politica de coeziune a UE are cascop abordarea acestor dificultăţiprintr-o combinaţie de măsuri, pre-cum sprijinul direct pentru investiţiişi furnizarea de servicii de sprijin înafaceri, traininguri, un mediu ino-vator etc.www.inforegio.ro22Suport pentru economieBani europeni în Uniunea Europeanăhttp://ec.europa.eu/regional_policySursa:Poveste de succes„Eu lucrez ca software designerîn Karlstad, Suedia. Am studiatingineria civilă şi tehnologiainformaţiei timp de patru anişi jumătate la UniversitateaKarlstad. Am avut primul contactcu compania Tieto cu ocazia unuisimpozion de afaceri pe careFundaţiaComparel-aorganizat(n.r.„Compare Testlab” este o fundaţiesusţinută din fonduri FEDR). Graţiesuportului de care a beneficiatFundaţia Compare din parteaUE, am putut contacta companiaTieto şi am obţinut slujba la caream visat.”Rikard Boströmsoftware designer28 de ani, student
    • 23Parc industrialBani europeni în Uniunea EuropeanăNOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011SLOVENSKA BISTRICA ESTE UNA DIN-TRE CELE MAI MARI MUNICIPALITĂŢIDIN REGIUNILE ADMINSTRATIVE ALESLOVENIEI, DAR ŞI UNA DINTRECELE MAI DEFAVORIZATE. SITUATÎN PARTEA ESTICĂ A SLOVENIEI, LAINTERSECŢIA DRUMURILOR CE LEAGĂORAŞELE MARIBOR, CELJE ŞI PTUJ,SLOVENSKA BISTRICA ARE 30.000DE LOCUITORI.Construită pe ruinele unui oraş ro-Construită pe ruinele unui oraş ro-man cunoscut sub numele de Civi-man cunoscut sub numele de Civi-tas Negotiana, localitatea are untas Negotiana, localitatea are unpotenţial tradiţional orientat sprepotenţial tradiţional orientat sprecomerţ. Prin urmare, apariţiacomerţ. Prin urmare, apariţiaunei iniţiative care să susţină dez-unei iniţiative care să susţină dez-voltarea mediului de afaceri avoltarea mediului de afaceri arăspuns foarte bine nevoilor perăspuns foarte bine nevoilor pecare economia locală le are.care economia locală le are.CLIMAT INVESTIŢIONALFAVORABILPe de altă parte, climatulPe de altă parte, climatulinvestiţional oferit de comuni-investiţional oferit de comuni-tatea din Slovensktatea din Slovenska Bistrica estea Bistrica esteunul favorabil. Cele mai impor-unul favorabil. Cele mai impor-tante activităţi economice sunttante activităţi economice suntfabricarea produselor alimentare,fabricarea produselor alimentare,producţia de lemn, în special, şi deproducţia de lemn, în special, şi demetal (aluminiu) şi construcţiile,metal (aluminiu) şi construcţiile,ponderea lor fiind de două treimiponderea lor fiind de două treimidin întreaga activitate economică adin întreaga activitate economică aoraşului. În ceea ce priveşte avan-oraşului. În ceea ce priveşte avan-tajele pe care investitorii le pottajele pe care investitorii le potavea în această zonă, putem enu-avea în această zonă, putem enu-mera: preţurile rezonabile pen-mera: preţurile rezonabile pen-tru achiziţia de terentru achiziţia de terenuri situate înuri situate înzone industriale (47 de euro/mp),zone industriale (47 de euro/mp),poziţionarea la intersecţia unorpoziţionarea la intersecţia unorcăi de comunicaţie importante,căi de comunicaţie importante,dar şi o infrastructură publicădar şi o infrastructură publicăbine dezvoltată.bine dezvoltată.Astăzi, oraşul găzduieşte 1.767Astăzi, oraşul găzduieşte 1.767de companii, incluzând 382 de re-de companii, incluzând 382 de re-taileri, 323 firme de producţie,taileri, 323 firme de producţie,278 de servicii publice sau semi-278 de servicii publice sau semi-publice şi 219 activităţi comer-publice şi 219 activităţi comer-ciale. Numărul mare de activităţiciale. Numărul mare de activităţieconomice demonstrează putereaeconomice demonstrează putereaclimatului investiţional şi că zonaclimatului investiţional şi că zonaîncă are potenţial neutilizat pen-încă are potenţial neutilizat pen-tru noii investitori.tru noii investitori.INFRASTRUCTURA,DEZVOLTATĂ CU SPRIJINULFEDRUnul dintre obiectivele fundamen-Unul dintre obiectivele fundamen-tale ale municipalităţii din Slovenskatale ale municipalităţii din SlovenskaBistrica a fost dezvoltarea uniformăBistrica a fost dezvoltarea uniformăa oraşului. În acest scop, s-aua oraşului. În acest scop, s-auderulat numeroase investiţii carederulat numeroase investiţii careau vizat dezvoltarea infrastruc-au vizat dezvoltarea infrastruc-turii publice, ca o condiţie de bazăturii publice, ca o condiţie de bazăpentru o economie nouă şi solidă.pentru o economie nouă şi solidă.Pe de altă parte, autorităţilePe de altă parte, autorităţiledin Slodin Slovenska Bistrica au reali-venska Bistrica au reali-zat mai multe proiecte pentruzat mai multe proiecte pentruîmbunătăţirea nivelului de trai alîmbunătăţirea nivelului de trai alîntregii populaţii.întregii populaţii.Cel mai important dintre acesteaCel mai important dintre acesteaa fost cel din 2005, care s-a axata fost cel din 2005, care s-a axatpe investiţii în infrastructura zo-pe investiţii în infrastructura zo-nei de afaceri din Bistrica şi carenei de afaceri din Bistrica şi carea fost realizat cu ajutorul Fondu-a fost realizat cu ajutorul Fondu-lui European pentru Dezvoltarelui European pentru DezvoltareRegională. Valoarea totală a aces-Regională. Valoarea totală a aces-tui proiect a fost de 3,2 milioanetui proiect a fost de 3,2 milioanede euro, investiţia municipalităţiide euro, investiţia municipalităţiifiind de 1,5 milioane de euro.fiind de 1,5 milioane de euro.Amploarea investiţiilor a avutAmploarea investiţiilor a avutefecte benefice pentru întreagaefecte benefice pentru întreagaregiune. În perioada 2007 - 2010,regiune. În perioada 2007 - 2010,spre exemplu, municipalitatea aspre exemplu, municipalitatea acontinuat investiţiile în drumuri şicontinuat investiţiile în drumuri şisisteme de furnizare a apei, tot cusisteme de furnizare a apei, tot cuajutorul Fondului European pen-ajutorul Fondului European pen-tru Dezvoltare Regionatru Dezvoltare Regională. Ca re-lă. Ca re-NOI IMPULSURI DE DEZVOLTARE PENTRU AFACERILEDIN SLOVENSKA BISTRICA (SLOVENIA)Dan CÃRBUNARU
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro24Oportunităţi de afaceriBani europeni în Uniunea Europeanăzultat, oraşul are acum reţele dezultat, oraşul are acum reţele dealimentare cu apă care pot fi ex-alimentare cu apă care pot fi ex-ploatate eficient, fără pierderi,ploatate eficient, fără pierderi,iar calitatea apei potabile s-aiar calitatea apei potabile s-aîmbunătăţit.îmbunătăţit.Planurile pentru dezvoltare sePlanurile pentru dezvoltare seextind până în 2015, când cos-extind până în 2015, când cos-turile totale ale proiectelor seturile totale ale proiectelor seestimează că ar ajunge la pesteestimează că ar ajunge la peste33 milioane euro, dintre care 2133 milioane euro, dintre care 21milioane euro vor fi asiguraţi dinmilioane euro vor fi asiguraţi dinFondul de Coeziune.Fondul de Coeziune.OPORTUNITĂŢILE OFERITEDE ZONA DE AFACERIUn important proiectUn important proiect de sprijini-de sprijini-re a zonei de afaceri a început înre a zonei de afaceri a început în2004, iar lucrarea a fost finalizată2004, iar lucrarea a fost finalizatăîn februarie 2006. Este vorba des-în februarie 2006. Este vorba des-pre crearea unui parc industrial alpre crearea unui parc industrial aloraşului Bistrica care se întinde peoraşului Bistrica care se întinde peo suprafaţă de 270.000 mo suprafaţă de 270.000 m22şi careşi carea permis crearea a 211 noi locuria permis crearea a 211 noi locuride muncă. Parcul industrial estede muncă. Parcul industrial estesituat în apropiere de autostradăsituat în apropiere de autostradăşi de rutele autobuzelor, ocupăşi de rutele autobuzelor, ocupăun teren nepoluat, plat, ferit deun teren nepoluat, plat, ferit deinundaţii. Acest lucru îl face ide-inundaţii. Acest lucru îl face ide-al pentru amenajarea de reţele deal pentru amenajarea de reţele deutilităţi - de pildă, o nouă staţieutilităţi - de pildă, o nouă staţiede tratare a deşeurilor care estede tratare a deşeurilor care esteconstruită foarte aproape.construită foarte aproape.Zona de afaceri cuprinde loturiZona de afaceri cuprinde loturide dimensiuni diverse, care potde dimensiuni diverse, care potfi adaptate şi combinate pen-fi adaptate şi combinate pen-tru a răspunde cererii investi-tru a răspunde cererii investi-torilor. Rezidenţii acestei zonetorilor. Rezidenţii acestei zonesunt companii precum Impol (alu-sunt companii precum Impol (alu-miniu), Hosekra (acoperişuri),miniu), Hosekra (acoperişuri),Bigrad, Ko-Glas, dar şi o serie deBigrad, Ko-Glas, dar şi o serie deîntreprinderi mici. Acest proiect aîntreprinderi mici. Acest proiect afost realizat de administraţia dinfost realizat de administraţia dinSlovenska Bistrica împreună cuSlovenska Bistrica împreună cuCentrul de Informaţii din locali-Centrul de Informaţii din locali-tate care a ajutat la întocmireatate care a ajutat la întocmireadocumentaţiei necesare pentrudocumentaţiei necesare pentru aarăspunde cererăspunde cererilor de ofertă.rilor de ofertă.http://ec.europa.eu/regional_policySursa:ŞOMAJUL S-A REDUSLA JUMĂTATESosirea unor noi com-panii confirmă faptul căautorităţile au luat o deci-zie bună când au hotărât săsprijine economia locală.Şomajul a scăzut de la 24% în1994 la 14% astăzi, iar PIB-ul zonei a cunoscut o creşteresubstanţială.Municipalitatea studiază,în prezent, oportunitateade a extinde parcul industri-al pe terenurile agricole de lanord şi nord-vest, în imediatavecinătate a oraşului. Evaluărilearată că această extindere artrebui să aducă aproximativ 20de companii şi 400 de noi locuride muncă.Impactul sprijinului asigu-rat prin folosirea fondurilorpublice a făcut ca infrastruc-tura să fie modernizată şi bineîntreţinută, fapt ce s-a doveditbenefic pentru mediul de afaceri,dar şi pentru municipalitate.Având susţinerea financiară aUniunii Europene, SlovenskaBistrica a reuşit să se dezvolteşi să îşi asigure îmbunătăţireacondiţiilor de infrastructură,pregătind-o pentru schimbărileeconomice şi sociale ale anilorurmători. Ajutorul Uniunii Eu-ropene va conta foarte multpentru a menţine acest trend,precum şi pentru dezvoltareasimilară a altor zone.
    • NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 25AgendăAUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.roCOMITETUL DE MONITORIZAREPENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.roORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite:www.adrbi.rowww.regioadrbi.roMinisterul DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURICOMUNITARE PENTRU TURISM -organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1,BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.roORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUIOPERAŢIONAL REGIONALBUCUREŞTI, ROMÂNIA, 22-23 NOIEMBRIE 2011Comitetul de Monitorizare al Programului Operaţional Regional 2007-2013 (CM POR), cu participarea doamnei AngelaMartinez Sarasola, şef de unitate în cadrul DG Regio, şi a doamnei Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiÎn cadrul CM POR vor fi analizate măsurile întreprinse pentru accelerarea implementării POR, stadiul implementării, gradul de absorbţie,previziuni financiare şi vor fi discutate posibile realocări financiare pe domenii de intervenţie şi regiuni de dezvoltare. De asemenea, voravea loc analize punctuale, pe fiecare axă prioritară a programului. Comitetul de Monitorizare este structura naţională cu rol decizionalşi strategic în implementarea POR. CM POR are rolul de a asigura eficacitatea şi calitatea implementării programului.REGIUNEA CENTRU, ROMÂNIA, 7 DECEMBRIE 2011Întâlnire de lucru cu membrii CRESC şi reprezentanţii autorităţilor publice locale din Regiunea Centruprivind stadiul implementarii proiectelor finanţate prin RegioReuniunea are pe agendă discuţii privind implementarea proiectelor contractate prin POR la nivelul Regiunii Centru, o analizăprivind stadiul implementării programului, la nivelul Regiunii Centru, la 1 decembrie 2011, şi dezbateri cu mass-media referitoare laimplementarea POR. Comitetul Regional de Evaluare Strategica şi Corelare (CRESC) Centru reprezintă organismul consultativ în cadrulcăruia sunt discutate şi analizate priorităţile de investiţii publice la nivel regional, cu finanţare din fonduri comunitare sau bugetelocale, în vederea atingerii obiectivelor Strategiei de dezvoltare a regiunii. CRESC Centru este alcătuit din 24 de membri, administraţiapublică locală şi mediul economico-social din regiune fiind reprezentate în proporţii egale.ALBA IULIA, ROMÂNIA, 15 DECEMBRIE 2011Conferinţa Regională privind implementarea Regio în Regiunea Centru – Analiza privind parcursul anului 2011şi perspective pentru 2012La conferinţă vor participa reprezentanţi ai beneficiarilor şi partenerilor din regiune (reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai unorOrganisme Intermediare aferente altor programe cu finanţare europeană, consultanţi). Va fi prezentat stadiul implementării POR la nivelulRegiunii Centru şi obiectivele ADR Centru pentru anul 2012. De asemenea, participanţii vor discuta despre fundamentarea modului deelaborare a portofoliului de proiecte regionale destinat următoarei perioade de programare în concordanţă cu Strategia Europa 2020.VARŞOVIA, POLONIA, 28 NOIEMBRIE 2011Cea de-a cincea conferinţă privind Planul strategic european pentru tehnologii energetice (Planul SET)Conferinţa este organizată de Comisia Europeană în colaborare cu Ministerul Ştiinţei şi Învăţământului Superior şi Ministerul Economieidin Polonia, sub patronajul Preşedinţiei Poloneze a Consiliului European. La eveniment participă înalţi reprezentanţi din industrie,cercetare, finanţare şi politică. În cadrul conferinţei se va discuta despre finanţarea şi dezvoltarea rapidă a tehnologiilor-cheieidentificate în Planul SET, tehnologii care ajută la reducerea emisiilor de carbon. De asemenea, va fi adoptată o rezoluţie privindsusţinerea acestor tehnologii în următoarea etapă de programare, 2014-2020.BERLIN, GERMANIA, 30 NOIEMBRIE - 2 DECEMBRIE 2011Cea de-a 17-a conferinţă EDUCAAceasta este cea mai mare conferinţă, la nivel mondial, în domeniul e-learning. Evenimentul se adresează corporaţiilor, sectoruluieducaţional şi sectoarelor de servicii publice. Tema din acest an a evenimentului Online Educa Berlin este „Noile culturi de învăţare”.Conferinţa se bucură de prezenţa unor specialişti în domeniul tehnologiei avangardiste de învăţare. Dezbaterile se vor axa pe întrebăride genul: Cum ar trebui să învăţăm? Avem nevoie de o nouă cultură a învăţării? Sunt vechile metode depăşite? Într-o lume a schimbărilortehnologice rapide, este suficient să punem accentul pe formare sau este nevoie să încurajăm adaptabilitatea pe care numai educaţiao poate aduce? În cadrul conferinţei Online Educa Berlin vor avea loc prezentări, sesiune interactive bazate pe schimb de experienţă,ateliere de lucru. În fiecare an, conferinţa atrage peste 2.000 de participanţi din peste 100 de ţări ale lumii.
    • www.inforegio.rowww.inforegio.ro26Să mai şi zâmbim!Ai trecut prin România şi aivăzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne ofotografie pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro,noi o publicăm şicele mai reuşite vor fipremiate!ZOOM REGIOâSursa: http://www.openeurope.org.ukC cu finanţare europeană173.274 DE EUROAU FOST ALOCAŢISTAŢIUNII DEGOLF DE LUX -Monte da QuintaClub din Algarve(Portugalia), undeoaspeţii pot alegeîntre „confortuloferit de o grădinăşi piscină privatesau confortul oferitde apartamente delux.” Staţiunea maiconţine un centruspa de lux, un clubde sănătate, maimulte restauranteşi baruri, magazineşi un coafor.40.000 DE EURO PENTRU AFACERICU ANIMALE! Guvernul regional dinAndaluzia (Spania) a finanţat cu 40.131euro, din fondurile UE alocate, companiaAnimals Rompeolas, specializată înînchirierea de animale exotice, cum arfi tigri, elefanţi, cămile, ponei pitici şişerpi pentru reclame şi evenimente. Deasemenea, compania închiriează cămileturiştilor pentru drumeţii montane.2.500 DE EURO PENTRUPETRECEREA TIMPULUILIBER. PreşedinteleConsiliului de supraveghereal Porsche, WolfgangPorsche, a primit 2.500euro, din fondurile UEalocate dezvoltării rurale,pentru o mică proprietateîn Bavaria, Germania, undemerge la vânătoare întimpul liber.
    • NOIEMBRIENOIEMBRIE 20112011 27Să mai şi zâmbim!- Ce hărţuire sexuală,doamna Jeni? V-amîntrebat dacă puteţisă-mi faceţi nişte cópii...- Să recapitulăm: eu îl orbesc culaserul, tu-l asurzeşti cu vuvuzela,iar Popescu îi dă lovitura de graţiecu cifrele pe primul trimestru...Sursa:MihaiBălescu,Manager.roDONKEYPEDIA!Ca parte a„Anului europeanal dialoguluiintercultural” aUniunii Europene,Comisia Europeană afinanţat cu7 MILIOANE DEEURO UN PROIECTDE EDUCAŢIEPRIN ARTĂ numit„Donkeypedia”,în care un măgarcălătoreşte prinŢările de Jos,iar copiii deşcoală primară îlîntâmpină. Scopulproiectului a fost„crearea uneireflectări a tuturoridentităţiloreuropene. Care suntasemănările, caresunt diferenţele?Ce anume face caEuropa să fie unică?Donkeypedia vaîncerca să facă acestsentiment tangibilprin interacţiuneaşi în dialogul cuîmprejurimile, întimp ce, mersulpe jos prinmai multe ţărieuropene permitecolectarea de datepentru a susţineaceastă imagine deunicitate.”Măgarul, numitAsino, a creat şi ascris pe un blog întimpul călătorieisale.O informaţie depe blog spune:„Am pornit foartedevreme astăzi,Cristian a dormitîntr-un pat,într-o casă. A fost odimineaţă nebunăcând m-am trezit.M-am trezit sub uncastan, dormindîn nisip. Când amdeschis ochii, amvăzut animale carese uitau la mine.Mi-era jenă! Acumînţeleg puţin modulîn care oameni dinculturi diferite sepot simţi în Ţărilede Jos.”Câştigătorul „Rebus Europa”din numărului 8 al revistei:ADRIAN ŞTEFAN, BrăilaScos la tablă la ora deGeometrie, Popescu primeşteurmătoarea problemă:Într-un triunghi dreptunghic o latură are3 cm, iar cealaltă latură are4 cm. Găseşte x, e fiind ipotenuzatriunghiului. Rezolvareaa fost simplă şirapidă...Uitati-o aici e!3cm4 cm
    • Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: noiembrie 2011