Your SlideShare is downloading. ×

Revista Regio nr. 21

154
views

Published on


0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
154
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
2
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. nr. 21, aprilie 2013R E V I S T A„Liceenii” – VariantaCarei 2013„O viață bună, în limiteleplanetei noastre”Mona Nicolici: „Mi-am doritsă fiu implicată în proiectecare schimbă lumea”Parcul Tineretului - „Plămânul” Municipiului BăileștiAutoritățile din Constanța refac faleza, cu fonduri europeneCu sprijinul Regio, lumina sărbătorilorpascale bucovinene ajunge în toată țara
  • 2. www.inforegio.ro2Civilizația mediului a pătrunsși în RomâniaÎn 1990, când primii antreprenoriau început să scoată capul timiddin economia comunistă și să facătrecerea plină de secrete, la aceavreme, spre economia de piață,nimeni nu punea preț pe natură,mai exact pe protejarea ei. Nerămăseseră tuturor, aproape fărăexcepție, reflexele perioadeiceaușiste. Marile combinate își de-versau deșeurile direct în râurilevecine, transformând apele înbombe chimice urbane, norii defum înecăcios de la rafinăriilechimice și petrochimice înghițeauaerul marilor orașe făcându-lirespirabil, praful roșiatic provenitde la uzine de ciment sau zgură de-venise dușmanul fiecărei gospodinece trebuia să îl șteargă de pegeamuri sau mobilă, mașinile depe stradă lăsau în urmă vălătucinegri de ulei și benzină arse. Lapropriu, România era o țară mur-dară, și în aer și pe pământ. Nemiram cu toții când, trecuți degranițele dinspre vest, vedeamstrăzi curate, orașe europene cuindustrie dezvoltată, dar cu aerrespirabil, și nu înțelegeam cum eposibil.Încet, încet, civilizația mediuluia pătruns și în România. A fosto lecție pe care am învățat-ogreu, dar am învățat-o. Odatăcu 1 ianuarie 2007, momentul încare România a intrat în UniuneaEuropeană, lucrurile s-au schimbatradical. În bine. Deschiderea cătremarea familie europeană ne-aconștientizat de importanța unuimediu sănătos, am învățat că șinoi, și copiii noștri, trebuie săne trăim viețile într-o atmosferăcurată, că sănătatea a generațiiîntregi de aici încolo depindeși de protejarea a ceea ce ne-alăsat Dumnezeu mai important pepământ: natura.Marii investitori de afară au venit,atunci când au pus bazele afa-cerilor în România, cu programestricte de protecție a mediului. Amînvățat de la ei că o afacere poatecrește și fără poluare, că metodelemoderne de eliminare a deșeurilorpot fi implementate și la noi.Europa a început să ne preseze în ane trata țara cu respect pentru aerși pământ. Din fericire, presiunilenu au venit doar din vorbe. Bugetulstabilit de Comisia Europeanăși votat de Parlamentul de laStrasbourg pentru perioada 2007–2013 a alocat României miliarde deeuro pentru mediu. Astfel, nume-roasele proiecte finanțate din banieuropeni nerambursabili au avutca prioritate, pe lângă dezvoltareaafacerii în sine, și grija pentruceea ce ne înconjoară. Au apărutcompanii de colectare a deșeurilor,iar marile firme au dezvoltat pro-grame sociale de protejare a me-diului. Un plus de netăgăduit esteși faptul că aproape fiecare guverndin ultimii 10 ani a avut în com-ponență și un minister al mediului.În numărul de față al revisteiRegio veți descoperi cum poatefi protejată natura și cum putemsalva resursele naturale cu un picde bunăvoință și cu investiții –nu mici, ce-i drept – dar care, întimp, se întorc înzecit și ne ajutăsă salvăm Planeta Albastră.Sper, ca de fiecare dată, să aveți oLectură plăcută!EditorialREDACTOR-ªEF: Mihai CRAIUREDACTORI: Cãtãlin ANTOHE, Vlad IONESCUFOTOGRAF: Dinu TARNOVANGRAFICIAN: Cristian SCUTELNICUSPECIALIST DTP: Lioara MAREªREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TIPÃRIT LA SC TIPOMAR PROD COM IMPEX SRLStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureºti,Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.roCOORDONATOR PROIECT AM POR: Daniela SURDEANUVlad IONESCUwww.inforegio.ro
  • 3. APRILIE 2013 3SumarREGIO ÎN ROMÂNIA04Mona Nicolici: „Mi-am dorit să fiu implicată înproiecte care schimbă lumea”08POLITICA DE MEDIU A U.E., ORIZONT 2020„O viață bună, în limitele planetei noastre”10PAȘTE ÎN BUCOVINACu sprijinul Regio, lumina sărbătorilorpascale bucovinene ajunge în toată țara14Pledoarie pentru un mediu curat şisănătos16„REGIO PROMENADA” LA MALUL MĂRIIAutoritățile din Constanța refacfaleza, cu fonduri europene18Parcul Tineretului - „Plămânul”Municipiului Băilești20 „Liceenii” – Varianta Carei 201322 Ştiri regionale24Strategia UE a Regiunii Dunării, un nouinstrument de cooperare și dezvoltaremacroregionalăBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ26ESTONIADeşeurile de ieri, energia de azi28FRANȚA400.000 de turiști vizitează în fiecare an noul parc botanicdin Anjou30 Agendă31 Să mai și zâmbim!
  • 4. www.inforegio.ro4Regio în RomâniaInterviuBogdan IONESCUMona Nicolici: „Mi-am dorit să fiu implicatăîn proiecte care schimbă lumea”ÎN ULTIMII ANI AȚI DEVENITCUNOSCUTĂ, DIN POZIȚIAIMPORTANTĂ PE CARE O DEȚINEȚIÎN CADRUL CELEI MAI MARICOMPANII DIN ROMÂNIA, CAUN SUSȚINĂTOR PUTERNIC ALCAMPANIILOR SOCIALE. CE V-AFĂCUT SĂ PORNIȚI LA ACESTDRUM?Corporate Social Responsibility (CSR- responsabilitatea socială a compa-niilor) era un vis mai vechi al meu.Dar, în urmă cu aproape șapte ani, nuavea un nume, nu știam că e posibil.Se pare, totuși, că e adevarat că,atunci când îți dorești ceva foartemult, toate astrele conspiră. Da, mi-am dorit întotdeauna să fiu implicatăîn proiecte care schimbă lumea într-un loc mai bun, care îi ajută pe ceide lângă mine să se schimbe, săcrească, să se dezvolte, să aibă maimult și să le fie mai bine. Și făceamasta și pe vremea când lucram înteleviune. Compania pentru carelucrez mi-a oferit, însă, șansa săfac toate aceste lucruri și mai multdecât atât. Să ajut o companie să fiepercepută la adevărata ei valoare.A fost atât de provocator, încâtm-am decis să o iau de la capăt șisă mă reinventez și eu odată cu ea.Am combinat în meseria asta totce știam eu, tot ce învățasem înanii dinainte. Am pus la „bătaie”tot ce acumulasem ca profesionist,dar în acești aproape șapte ani ammai învăţat încă pe-atât pe cât amștiut. În domeniul ăsta, când tragilinie, când te uiți la rezultate, vezicomunități dezvoltate, vezi oamenimai fericiți. Sau mai puțin nefericiți.Trebuie să fim realiști, iar CSR aregrijă să te țină mereu cu picioarelepe pământ. Asta, dacă nu-l faci dela birou și dacă te duci la firul ierbii,să simți realitatea.„ȚARA LUI ANDREI” ȘI „ȘCOALALUI ANDREI” AU DEVENITBRANDURI PUTERNICE, PE CAREOAMENII SIMPLI LE ASOCIAZĂGRIJII PENTRU MEDIU, PENTRUO ȚARĂ MAI CURATĂ, MAIPUȚIN POLUATĂ. CE ÎNSEAMNĂPENTRU DUMNEAVOASTRĂ ACESTEPROIECTE?Știți ce se spune – te atașezide proiectele la care lucrezi cudrag, ca de copiii tăi. Iar cândacele proiecte se adresează chiarcopiilor din comunități defavorizatesau oamenilor simpli care știusă-ți mulțumească mai sincer decâtoricine altcineva, proiectele devinparte din tine. Vă doresc să simțițimăcar o dată sentimentul pe care îltrăim noi, întreaga echipă de CSR,când vedem primele rezultate aleunui demers. E ca și cum readuciun om la viață. E genul acela deOCUNOAŞTEM PE MONANICOLICI DE LA TELEVIZOR.NE-A RĂMAS ÎNTIPĂRITĂ ÎNMINTE ŞI PE RETINĂ PRIN JUR-NALELE PE CARE LE REALIZA ŞIPREZENTA. ÎNTOARCEM CAPULDUPĂ EA PE STRADĂ, DÂNDU-NECOATE: „UITE-O PE DOAMNA DELA ŞTIRI!”. PARCĂ NICI ACUMNU REALIZĂM CĂ NU NE MAIPREZINTĂ JURNALE DE ANI BUNI.CĂ A ALES CU TOTUL ALT DRUM.ACELA AL RESPONSABILIZĂRIISOCIALE. MAI GREU, POATE,DECÂT ORICE BREAKING NEWS PECARE I-A FOST DAT SĂ-L AIBĂÎN DIRECT. VĂ SPUN SINCER,MONA A RĂMAS NESCHIMBATĂ:ACEEAŞI ENERGIE DEBORDANTĂ,ACEEAŞI SINCERITATE DURĂ,ACELAŞI LIDER DINTOTDEAUNA.NUMAI CĂ EFORTURILE ŞI CHI-PUL NU ÎI MAI SUNT LA FEL DEMEDIATIZATE. NEDREPT CUMVA,PENTRU CĂ REZULTATELE ME-RITĂ TOATĂ ADMIRAŢIA. VĂ LASSĂ ÎI DESCOPERIŢI MUNCA DE-DICATĂ OAMENILOR, DINTR-OPOZIŢIE CHEIE ÎN CEA MAIMARE ŞI PROFITABILĂ COMPANIEROMÂNESCĂ, ÎN DIALOGUL DE MAIJOS.
  • 5. APRILIE 2013 5Regio în RomâniaInterviubucurie pură. Nu vreau să umanizezprea mult domeniul (deși cred că amfăcut-o demult), dar, repet, în final,CSR înseamnă Oameni. Oameni nudoar din comunitățile în care noioperăm, dar și oameni care lucreazăîn fiecare zi în Petrom și care, în urmăcu câțiva ani, nu se gândeau că potface mai mult ca profesioniști decâtceea ce li se cere în operațional.Oamenii din Petrom ne-au ajutatpe noi să realizăm toate acesteproiecte și să arătăm că suntem nudoar o companie de petrol și gaze,ci o comunitate de români cărora lepasă de România. Și sunt mândri călucrează, nu doar în cea mai marecompanie din această țară, ci și încompania care s-a schimbat atât demult în ultimii ani, încât poate creao altă lume: Țara lui Andrei, loculcelor care vor să facă din Româniao țară mai bună, în fiecare zi. Oțară în care copiii învață să devinălideri responsabili în comunitățilelor, profesorii să schimbe școala ro-mânească într-un model de urmat,primarii să demonstreze că auviziune antreprenorială.CARE AU FOST REZULTATELECAMPANIILOR PE CARELE-AȚI COORDONAT? ȘTIM CĂA FOST VORBA ȘI DE PREMIIIMPORTANTE.În ultimii șase ani (2007-2013) amdezvoltat programe care au con-tribuit la împlinirea unor nevoi îndomenii prioritare pentru Româniași pentru comunitățile locale – edu-cație, sănătate și protecția me-diului.În domeniul educației, am contribuitla îmbunătățirea condițiilor destudiu pentru copiii din mediul rural,prin reabilitarea a aproximativ 80 deunități de învățământ în care învață15.500 de copii. Prin programeleȘcoala și Tabăra din Țara lui Andrei,le-am dat elevilor și profesorilor dinRomânia șansa de a construi o lumemai bună, prin forțe proprii. Din2009, peste 25.000 de elevi și 1.700de profesori au înscris peste 900de proiecte pentru comunitate, iarpeste 20 dintre ele s-au transformat,prin finanțare, în realitate. Peste2.600 de copii s-au pregătit sădevină liderii de mâine în Tabăradin Țara lui Andrei, unde au învățat,prin joacă, să iubească natura șiau fost instruiți în comunicare șimanagement de proiect. Tot îndomeniul educației, din 1997 amsusținut performanța a 2.600 detineri olimpici și am acordat peste300 de burse de studiu în cadrulprogramului „Olimpicii Petrom”.Împreună cu Ministerul Sănătății,am abordat o problemă stringentăa comunităților din România – acce-sul la servicii medicale de urgențăde specialitate. Astfel, în perioada2010–2011, am extins rețeaua detelemedicină de urgență la 56 despitale din 19 județe și am creatun nou centru de comandă laSpitalul Clinic de Urgență București(Floreasca). Acum, 9,5 milioanede români au acces la rețeaua de
  • 6. www.inforegio.roRegio în România6Interviutelemedicină de urgență, care per-mite schimbul imediat de informațiiîntre spitalele din teritoriu și experțiide la centrul de comandă, scurtândtimpul de diagnostic și, implicit,salvarea a cât mai multe vieți. Doarîn 2012, 225 de cazuri grave au fostgestionate prin telemedicină (apella Floreasca).În domeniul protecției mediului,am căutat soluții pentru atâteaprobleme care țin de siguranța co-munităților, prin acțiuni de plan-tare menite să prevină riscul deinundații, alunecări de teren sausecetă, dar am recreat și conceptulde spațiu verde în mediul urban,prin programul Parcurile Viitorului.Astfel, am plantat peste 67.000 decopaci pe 116 hectare din Româniași am reabilitat sau construit de lazero 6 parcuri publice în București,Pitești, Moinești, Ploiești, Timișoarași Constanța.Pe lângă direcțiile strategice de im-plicare, am fost alături de români însituații dificile. Printr-o contribuțiede aproximativ trei milioane deeuro, am reconstruit 176 de casepentru victimele inundațiilor. Înurma căderilor masive de zăpadădin iarna lui 2012, am contribuitla întărirea capacității naționalede reacție în caz de dezastre, prindotarea Inspectoratului Generalpentru Situații de Urgență (IGSU) cuechipament specific de intervenție.Prin platforma Țara lui Andrei,am încurajat românii să se implicedirect în dezvoltarea comunitățilorîn care trăiesc. Din 2009, printr-unconcurs național de proiecte, amfinanțat aproximativ 90 de soluțiicomunitare.În tot ceea ce am realizat, am vrutsă implicăm alături de noi cât maimulți oameni, care arată, prinputerea faptelor, că lumea în caretrăim se construiește în fiecare zi.Până anul trecut, peste 21.000 devoluntari au făcut ca toate pro-iectele noastre să prindă viață,dintre care 6.000 dintre contribuțiiau fost ale colegilor din Petrom.Tot acest efort a fost apreciat de-alungul timpului prin distincții, nomi-nalizări și premii în România, dar șila nivel european.URMĂRIȚI DEZVOLTAREAPROIECTELOR DE MAI SUS LASCARĂ ȘI MAI MARE?Frumusețea acestei responsabilităţisociale a Petrom este că mergenumai la scară mare. Că toateinvestițiile sunt gândite pe termenmediu și lung. Cu o documentațiesolidă în spatele proiectelor, cerce-tări și studii specifice proiectelornoastre. Nu pornim niciodată ladrum fără să avem date reale, ceeace e o investiție în sine, pe caren-am face-o, dacă nu am avea înminte dezvoltarea pe termen lung.În plus, la sfârșitul unui an, evaluămrezultatele obținute prin proiect șile integrăm în strategia noastră, casă vedem cât am parcurs din drumulpe care ni l-am propus. Pentru oricecompanie care are o strategie deresponsabilitate socială, ar fi demare folos să-și alinieze acesteobiective cu cele naționale, ca săștim cu cât contribuim fiecare ladezvoltarea durabilă a României.Dar încă așteptăm aceste date.COMPANIA PE CARE OREPREZENTAȚI ARE ÎN PLAN ȘIALTE PROIECTE ASEMĂNĂTOARE?Proiectele de responsabilitate so-cială ale Petrom sunt complexe.Și încercăm, în fiecare an, să lereinventăm, să le dăm relevanțănațională, abordând problemelecu care se confruntă România, darși noi, ca organizație. Suntem tottimpul atenți la impactul nostru debusiness, dar și la problemele pecare le întâmpinăm în comunitățileîn care operăm. Și astfel, iaunaștere aceste proiecte ale cărorrezultate trebuie să reprezinteun beneficiu pentru toate părțileimplicate și să aibă rezultate petermen lung. Așadar, e greu săpornești un nou proiect, înainte dea vedea, măcar, rezultate interme-diare în celelalte demersuri înce-pute. Investiția Petrom rămâne,însă, constantă în ultimii șase ani,de aproximativ cinci milioane deeuro investiți anual. Și, aproape lafiecare doi, trei ani, lansăm câte unInaugurare Parc Lunca Florilor
  • 7. APRILIE 2013 7Regio în RomâniaInterviunou proiect de amploare, așa cumanul acesta am demarat Fabricatîn Țara lui Andrei – o competițiecare își propune să creeze locuri demuncă la nivel local și să dezvoltecomunitățile din România printr-oviziune antreprenorială.AUTORITĂȚILE STATULUI V-AUSPRIJINIT ÎN DEZVOLTAREAPROIECTELOR SOCIALE PE CARE LECOORDONAȚI?Autoritățile locale văd oportunitateaproiectelor pentru domeniile/planu-rile pe care le coordonează. De celemai multe ori, ideile noastre suntbine primite. Asta se datoreazădialogului constant pe care-l avemcu autoritățile locale și centrale, darși cu oamenii din aceste localități. Înplus, am demonstrat, în acești ani,că suntem un partener solid și deîncredere și că ne ținem promisiuni-le. Însă, cred că autoritățile statuluiar trebui să acorde o atenție maimare dezvoltării durabile și res-ponsabilității sociale. Să o pro-moveze ca strategie națională asu-mată, cu obiective clar asumateși comunicate și, mai ales, cu unplan de proiecte pentru care să-șigăsească parteneri în companiilecare deja și-au asumat acest demersși în societatea civilă. Fără să cearăcompaniilor să sponsorizeze diverseinițiative fără viziune strategică.Ci să coaguleze forțele importantedin această țară, care să tragă înaceeași direcție, una pe care să otraseze cineva cu viziune, pentru caRomânia să se dezvolte pe termenlung, conform direcțiilor cerute și lanivel european.CREDEȚI CĂ ESTE TIMPULCA MARILE COMPANII DINROMÂNIA, FIE CU CAPITAL STRĂIN,FIE CU CAPITAL AUTOHTON, SĂ VĂURMEZE EXEMPLUL? SĂ SE IMPLICEMAI MULT ÎN CAMPANII SOCIALE SAUÎN CAMPANII DE CONȘTIENTIZAREASUPRA MODULUI ÎN CARE TREBUIESĂ PROTEJĂM MEDIUL CE NEÎNCONJOARĂ?În România sunt multe companii,și nu doar mari, ci și IMM-uri, carederulează proiecte de responsa-bilitate socială. Mai mult sau maipuțin strategice, mai mult sau maipuțin în legătură cu impactul șistrategia lor de business, cu bugetemai mari sau mai mici, dar există șifac lucruri pentru oameni și pentrumediu. Chiar și la nivel personal,românii au început să dedice timppentru astfel de inițiative și să facăvoluntariat pentru diverse cauze,ceea ce era greu de imaginat înurmă cu ceva ani. Și asta e foartebine. Pentru noi, ca națiune.CE AR TREBUI SĂ FACĂAUTORITĂȚILE ROMÂNEPENTRU A SPRIJINI GENUL DEACȚIUNI PE CARE COMPANIA DVS.LE ÎNTREPRINDE? UNDE SIMȚIȚINEVOIA DE AJUTOR DIN PARTEASTATULUI?Așa cum spuneam, autoritățile artrebui să fie preocupate, cu ade-vărat, de dezvoltarea durabilă aRomâniei, să aibă o strategie nu doarpe hârtie, ci una discutată și agreatăcu părțile interesate de acest lucru -companii, societate civilă, lideri deopinie, presă, aliniată cu direcțiilestrategice europene. Autoritățile artrebui să promoveze și să motivezecompaniile să investească strategicîn problemele României, dar, pentruasta, ar trebui să știm cu toții caresunt, cu adevărat, acestea și nu doarsă le intuim sau să le căutăm fiecareprin comunitățile noastre. Altfel,vom fi cu toții o picătură într-unocean de probleme, care - cine știecând și dacă se vor rezolva. Sau, cumspune expertul în arta războiului:„Strategia fără tactică este ceamai înceată rută spre victorie, însătactica fără strategie este zgomotulde dinaintea înfrângerii”.ÎN CIFRE, CÂT A INVESTITPETROM ÎN ACȚIUNILE DESPRECARE VORBEAM MAI SUS?Între 2007 și 2012, Petrom a alo-cat peste 30 milioane de europentru dezvoltarea programelor deresponsabilitate socială.UN CUVÂNT DE ÎNCHEIERE?În toți anii din urmă am învățat căpoți schimba lucrurile din jurul tău,dacă faci oamenii care gândesc catine să te urmeze. Și, pentru asta,trebuie multă pasiune, consecvențăși un strop de nebunie. Îmi place săle spun celor cu care mă intersectezceea ce îmi repet mie însămi, deatâția ani, mai ales atunci când măbântuie îndoielile: „Fii bun măcardin deșteptăciune, dacă nu dinsuflet!” Azi aș adăuga: „Și astfel,lumea noastră va fi un pic mai bună.În fiecare zi!”
  • 8. www.inforegio.ro8Regio în RomâniaBogdan IONESCUAnalizăPOLITICA DE MEDIU A U.E., ORIZONT 2020„O viață bună, în limitele planetei noastre”PRIMA ECONOMIE A LUMII, UNIUNEAEUROPEANĂ, ARE O POLITICĂ DEMEDIU AVANSATĂ, ÎN COMPARAŢIE CUCELELALTE POLITICI LA NIVEL MONDIAL.CEEA CE DIFERENȚIAZĂ ȘI MAI MULTPOLITICA EUROPEANĂ DE MEDIU DEALTE POLITICI SIMILARE DIN ALTE ZONEALE LUMII ESTE ÎMPLETIREA STRÂNSĂ AACESTEIA CU POLITICILE ECONOMICE LANIVEL CONTINENTAL, DAR ȘI CU CELE LANIVEL NAȚIONAL ȘI REGIONAL. ASTFEL,ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, CONSERVAREAMEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, DEZVOLTAREASUSTENABILĂ ȘI BIODIVERSITATEA SUNTINSEPARABILE DE DEZVOLTAREA ECO-NOMICĂ, CREAREA LOCURILOR DEMUNCĂ ȘI ACCESUL EGAL LA ȘANSE ȘIOPORTUNITĂȚI.În teorie, statutul acesta aratăfoarte bine. Din păcate, realitateaa demonstrat că un astfel desistem, cel puțin în prezent, reducecompetitivitatea mediului de afa-ceri european în fața concurențeireprezentate de Statele Unite,China, India și Brazilia, țări în careregulile de protecție a mediului suntmai puțin stricte, oferind, astfel,o mai mare libertate companiilorproducătoare de bunuri și energie.Pusă în fața acestei provocări,Comisia Europeană a elaborat Pro-gramul de Acțiune pentru Mediu2020. Aflat în faza de propunere șianaliză, programul țintește rezol-varea problemelor de mediu cu carese confruntă cetățenii U.E. și, înacelași timp, identificarea măsurilornecesare pentru a le aborda în modeficient.„Nu putem aștepta până lafinalul crizei economice pentrua contracara celelalte crize: aresurselor, a mediului și a climei.Trebuie să abordăm toate acesteprobleme simultan și să includempreocuparea pentru mediu și pentruclimă în toate politicile noastre.Strategia Europa, în vigoare până în2020, va da politicienilor și oame-nilor de afaceri un obiectiv petermen lung, la capătul căruia săîncheiem tranziția către o societatesustenabilă și cu o amprentă redusăde carbon în Europa”, a spus ConnieHedegaard, comisar european pen-tru combaterea schimbărilor clima-tice, la evenimentul de lansare apropunerii de program.Programul de Acțiune pentru Mediu2020, numit „O viață bună, în limi-tele planetei noastre”, propune și oviziune a unei Europe curate în anul2050. „În 2050 vom avea o viațăbună, în limitele ecologice ale pla-netei. Prosperitatea și sănătateamediului nostru izvorăsc dintr-oeconomie inovativă, circulară, încare nimic nu este risipit, iar re-sursele naturale sunt gestionate înașa fel, încât să crească rezistențasocietății noastre în fața crizelor”se spune în textul programului.Factorii cheie ai noului program suntprotejarea și îmbunătățirea capita-lului natural, încurajarea folosiriieficiente a resurselor și accelerareatranziției către o economie cu emi-sii reduse de carbon. Programul „Oviață bună, în limitele planeteinoastre” se focalizează pe nouăobiective majore: protecția naturiiși creșterea rezilienței ecosistemu-lui, creșterea economică prin efi-cientizarea folosirii resurselor șireducerea emisiilor de carbon, eli-minarea factorilor de mediu cauza-Clãdire modernã ecologicã – Universitatea din Varºovia, Polonia
  • 9. APRILIE 2013 9Regio în RomâniaAnalizători de boli, promovarea unei maibune implementări a legislațieieuropene în domeniu, implementa-rea celor mai noi descoperiri tehni-co-științifice, asigurarea fondurilornecesare și îmbunătățirea reflec-tării problemelor de mediu în toatedomeniile legislative europene.Rezultatele preconizate pentru anul2020 sunt: stimularea unei creșterisustenabile a economiei, creareade locuri de muncă și transformareaUniunii Europene într-o zonă ai căreicetățeni să ducă un trai mai bun șimai sănătos.Deși în ultimii ani s-au înregistratprogrese remarcabile în domeniulprotecției mediului și reduceriipoluării, gravitatea problemelor adeterminat o schimbare radicalăa politicilor europene. Astfel, Pro-gramul de Acțiune pentru Mediu2020 vine cu o abordare globală șicoordonată a acestor provocări.În acest context, merită menționatși faptul că Regulamentul FonduluiEuropean pentru Dezvoltare Re-gională cuprinde obligații clare cuprivire la mediu, pentru beneficiariifinanțărilor europene fiind stabiliteurmătoarele priorități: încurajarea investițiilor pentrureabilitarea mediului fizic, inclusivsiturile și terenurile contaminate,deșertificate și necultivate; promovarea dezvoltării infrastruc-turilor legate de biodiversitate și ainvestițiilor în siturile Natura 2000,în cazul în care această abordarecontribuie la dezvoltarea economicădurabilă și/sau la diversificarea zo-nelor rurale; stimularea eficienței energetice șia producției de energii regenerabileși dezvoltarea de sisteme eficientede gestionare a energiei; promovarea transporturilor publiceadecvate și durabile, în special înzonele urbane; elaborarea de planuri și de măsuride prevenire și de gestionare a ris-curilor naturale (de exemplu, de-șertificarea, secetele, incendiile șiinundațiile) și tehnologice; protecția și valorificarea patrimo-niului natural și cultural, în sprijinuldezvoltării socio-economice și pro-movarea resurselor naturale și cul-turale în calitate de potențial pentrudezvoltarea turismului durabil.Reprezentând cea mai mare eco-nomie a planetei, Uniunea Euro-peană este și unul dintre cei maimari consumatori de energie. Iaracest consum are un impact majorasupra calității aerului, a apei,asupra biodiversității și a calitățiivieții, în general. În aceste condiții,nu este surprinzător că planul deacțiune dă o atenție sporită sec-torului energetic. Așadar, pentruanul 2020 a fost stabilit obiectivulmajor „20-20-20”, care se traduceprintr-o reducere a consumului deenergie primară cu 20%, o reducerea emisiilor de gaze cu efect deseră cu 20% și o pondere de 20% asurselor regenerabile din totalulproducției de energie. După uniianaliști, ținta „20-20-20” este preaambițioasă, dar, dacă vrem să trăimîntr-un mediu curat și sănătos,să conservăm biodiversitatea și,în același timp, să beneficiem dedezvoltare și creștere economică,această țintă devine o necesitate.Fermã producãtoare de energie solarã – Spania
  • 10. www.inforegio.ro10Regio în RomâniaTradiţiiBogdan IONESCUPAȘTE ÎN BUCOVINACu sprijinul Regio, lumina sărbătorilorpascale bucovinene ajunge în toată țaraSĂRBĂTORILE CREȘTINE SE AȘAZĂÎNTRE DOI MARI POLI: NAȘTEREA ȘIÎNVIEREA DOMNULUI. ȘI, ÎN TIMP CESĂRBĂTORIREA CRĂCIUNULUI ORTODOX,AȘEZAT LA CAPĂTUL UNUI POSTNU FOARTE ASPRU, A ÎMPRUMUTATEXUBERANȚA SFÂRȘITULUI DE AN ȘI AADOPTAT MULTE OBICEIURI DE CONSUMCOSMOPOLITE, PAȘTELE A RĂMAS ACEASĂRBĂTOARE COMPLEXĂ, A SPERANŢEINĂSCUTE DIN DUREREA SĂPTĂMÂNIIPATIMILOR. ȘI UNDE, ÎN ROMÂNIA,SE POT COMEMORA MAI INTENS, MAINEALTERAT, CALVARUL RIDICĂRII PECRUCE ȘI BUCURIA ÎNVIERII, CEA CAREDĂ SENS ÎNTREGULUI CREȘTINISM,DECÂT PE UIMITOARELE TĂRÂMURIBUCOVINENE, NESTEMATA ROMÂNEASCĂA VECHILOR TRADIȚII?Autoritățile locale ale județuluiSuceava sunt, poate, printre celemai active din țară în recunoaștereavalorii capitalului reprezentat deobiceiurile populare, de tradițiilevechi de sute, dacă nu mii, de aniși au înțeles că acest capital estefundamentul pe care se poatedezvolta acest tărâm de poveste.Consecvent cu sine însuși, ConsiliulJudețean Suceava a inițiat un pro-iect de promovare, la nivel local șinațional, al evenimentului „Paște înBucovina”. Proiectul a fost selectatpentru finanțare prin ProgramulOperațional Regional 2007-2013.DE LA ÎNCEPUTULPOSTULUI MARE PÂNĂ ÎNNOAPTEA ÎNVIERIIManifestările evenimentului „Pașteîn Bucovina” se întind pe aproapetoată durata Postului Mare, ofe-
  • 11. APRILIE 2013 11Regio în RomâniaTradiţiirindu-le participanților, localnici șivizitatori, posibilitatea de a expe-rimenta întregul evantai de tradiții șiobiceiuri etno-culturale bucovinene.Începând cu a doua jumătate a luniimartie 2013 se desfășoară Festivalulnațional al ouălor încondeiate, carecuprinde expoziții, demonstrații demăiestrie în încondeierea ouălor,concursuri și spectacole. În fie-care zi de joi a Postului Mare seorganizează o suită de conferințereligioase sub titulatura „Urcușspre Înviere”. Una dintre cele maiimportante manifestări, devenitedeja tradiție, este „Drumul OuălorÎncondeiate”, un periplu cu valențeturistice, artistice, culturale șispirituale, care îl poartă pe vizitatorprin toate localitățile unde existăexpoziții ale acestei minunatearte populare. Dintre localitățileîn care se organizează evenimenteimportante amintim Ciocănești,Moldovița, Câmpulung Moldovenesc,Mănăstirea Humorului, Voroneț,Fundu Moldovei, Izvoarele Sucevei,Marginea, Rădăuți, Putna, VatraMoldoviței, Vama, Sucevița. Târgulmeșterilor populari și Festivalulde Toacă sunt alte repere ale
  • 12. www.inforegio.ro12Regio în Româniaevenimentului, care vor atrageturiștii. Un aspect inedit al acestuiproiect este că manifestările sedesfășoară în majoritatea locali-tăților județului Suceava, fiecaredintre acestea oferind vizitatorilorexperiențe dintre cele mai diverse:de la ritualurile creștine, la tra-dițiile populare de primăvară, dela expoziții, la concerte, toateculminând cu Noaptea Învierii, încare Lumina se va aprinde la toatebisericile și mănăstirile ortodoxe dinBucovina.PESTE O JUMĂTATE DEMILION DE LEI PRIN REGIOCostul total al proiectului este deaproape 984.000 lei, dintre carefinanțarea prin Regio a reprezentataproximativ 770.000 lei. „Paștele înBucovina” va avea cinci ediții. Fațăde ediția precedentă, în acest an sevor organiza, în plus, în municipiulSuceava, Târgul de Paște 2013 șiConcertul de Florii (concert demuzică religioasă).Activitățile din cadrul proiectuluis-au axat pe promovarea tradițiilorși obiceiurilor pascale din Bucovinași au constat în realizarea a 30.000broșuri, 1.500 ouă încondeiate,3.000 DVD-uri de prezentare a tra-dițiilor pascale, 9.000 hărți tu-ristice, difuzarea la două posturiradio naționale a câte 57 de spoturide promovare pe fiecare post,publicarea, în două ziare naționale,a câte 44 inserții de presă, 50bannere, 200 de afișe de promovare.CU ZECE LA SUTĂ MAIMULȚI TURIȘTI„Proiectul Paștele în Bucovina aavut un impact semnificativ asu-Tradiţii
  • 13. APRILIE 2013 13pra comunităților locale, în sensulcă acestea au avut prilejul dea-și promova tradițiile, obice-iurile și portul, ceea ce a dus larecunoașterea specificului pascalbucovinean la nivel regional și na-țional. Acest lucru a dus la ela-borarea brand-ului Paștele înBucovina și la diversificarea oferteituristice. Cu ocazia sărbătorilorpascale, în județul Suceava numărulturiștilor atrași de eveniment acrescut cu 10,6%, estimându-se, încontinuare, o creștere progresivă anumărului acestora”, ne-a declaratAnna Maria Pelin, manager deproiect.Bucovina este un bun exemplu aceea ce pot face banii europenipentru dezvoltarea unei regiuni,atunci când sunt folosiți în cadrulunei strategii coerente. „Pașteleîn Bucovina” face parte dintr-oserie de proiecte finanțate prinProgramul Operațional Regional,din care amintim renovarea unormănăstiri, proiectul „Crăciun înBucovina” și înființarea Centruluipentru Tradiții Bucovinene, desprecare publicația noastră a relatat,pe larg, în numărul trecut. Acesteproiecte au avut ca rezultatcreșterea numărului de turiști, dez-voltarea afacerilor locale, creareade noi locuri de muncă, conservareatradițiilor, obiceiurilor și monumen-telor istorice și creșterea economieilocale.Regio în RomâniaFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Paștele în BucovinaNume program: ProgramulOperațional Regional 2007-2013,Axa Prioritară 5, „Dezvoltareadurabilă și promovareaturismului”, domeniul majorde intervenție 5.3 „Promovareapotențialului turistic și creareainfrastructurii necesare, înscopul creșterii atractivitățiiRomâniei ca destinație turistică”Costul proiectului:983.178 leiCheltuieli eligibile:792.886 leiFinanțare prin Regio:777.028 leiTradiţii
  • 14. www.inforegio.ro14Regio în RomâniaFlorian SCHIPONCAReciclarePledoarie pentru un mediu curat şi sănătosEPRIMĂVARĂ... TIMID LA ÎNCEPUT,RAZELE BLÂNDE ALE SOARELUIÎNCĂLZESC PĂMÂNTUL. PETICELE ALBEDE ZĂPADĂ, PE ZI CE TRECE, SUNTTOT MAI MICI... O ADIERE CĂLDUŢĂMÂNGÂIE PĂMÂNTUL REAVĂN, ADUCÂNDMIROS DE IARBĂ PROASPĂTĂ. NATURASE TREZEŞTE LA VIAŢĂ, VERDE, CRUDĂ,MINUNATĂ, CA ÎN FIECARE AN...PRIVIM, SIMŢIM, SUNTEM MARTORIIUNUI ADEVĂRAT MIRACOL, DAR OARECÂŢI DINTRE NOI SE ÎNTREABĂ CÂTVA MAI AVEA NATURA PUTEREA DE ASE REGENERA, ÎN CONDIŢIILE ÎN CAREESTE AGRESATĂ ZILNIC DE CANTITĂŢIURIAŞE DE DEŞEURI REZULTATE ÎN URMACONSUMULUI ŞI A INDUSTRIALIZĂRIIEXCESIVE? PE FONDUL CREŞTERIIPRODUCŢIEI ŞI, MAI ALES, A CERERIIDE BUNURI DE LARG CONSUM, TREBUIECONŞTIENTIZAT FAPTUL CĂ VOLUMULDEŞEURILOR A DEVENIT IMENS, IARSPAŢIILE DE DEPOZITARE A ACESTORA,INSUFICIENTE. GROPILE DE GUNOI SUNTSUPRAÎNCĂRCATE ŞI GENEREAZĂ UNNIVEL RIDICAT DE TOXINE ÎN APĂ, AERŞI SOL. NICI ALTERNATIVA INCINERĂRIIDEŞEURILOR NU SE DOVEDEŞTE A FIMAI PUŢIN PĂGUBOASĂ PENTRU MEDIU,CHIAR DACĂ TEHNOLOGIILE FOLOSITEOFERĂ BENEFICII ECONOMICE SOCIETĂŢIIPRIN PRODUCEREA DE ENERGIE TERMICĂSAU ELECTRICĂ.Deşi mai costisitoare, soluţia reu-tilizării şi reciclării deşeurilor estecea corectă din punct de vede-re ecologic, fiind preferată, lanivel european, conform Directivei2008/98/CE a Parlamentului Euro-pean şi a Consiliului din 19 noiem-brie 2008. Politica privind deşeu-rile, din fiecare stat membru, tre-buie să urmărească reducerea laminim a efectelor negative asuprasănătăţii populaţiei şi a mediului,precum şi reducerea substanţială aconsumului de resurse. În acest sens,gestionarea corectă a deşeurilortrebuie să se facă fără riscuri pentruapă, aer, sol, faună sau floră, fărăzgomot peste limitele admise, fărămirosuri neplăcute şi fără a afectapeisajul sau zonele de interes. ŢintaRomâniei este de a atinge, până înanul 2020, obiectivul de a recicla50% din deşeurile municipale, înspecial cele din metal, plastic şisticlă.Din păcate, în România se reciclează,în acest moment, un procent foartemic din deşeurile municipale,restul fiind depozitate în gropi degunoi. Această realitate ne arată căavem foarte mult de lucru şi vor finecesare eforturi susţinute pentrurecuperarea decalajului existent.Pe acest fond, este de apreciatfaptul că S.C. Indeco Grup S.R.L.din Ploiești, beneficiara proiectului„Achiziţie de utilaje pentru activi-tatea de reciclare deşeuri” a ob-ţinut finanţare Regio în valoare de837.592 lei. Ca urmare a imple-mentării proiectului, S.C. IndecoGrup S.R.L. este în măsură săofere, în acest moment, serviciicomplete de tratare, procesare şireciclare a deşeurilor, beneficiindde următoarele facilităţi:O instalație de procesare auleiurilor uzate care, prin proce-sare, îmbunătăţeşte profund cali-tatea uleiurilor uzate, permiţândreintroducerea lor în circuitul in-dustrial sau folosirea acestora camaterie primă în industria pe-trolieră. Pot fi tratate diverse tipuride uleiuri reziduale, începând dela cele cu un înalt grad de uzură(de exemplu, uleiurile auto) sauuleiurile folosite în tratamente ter-mice, şi terminând cu cele mai uşorafectate în urma utilizării, cum ar fiuleiurile hidraulice, de turbină saucele de transformatoare.Uleiurile uzate reprezintă un pericolmajor pentru mediu, în primul rând,pentru că nu sunt biodegradabile.Un singur litru de ulei uzat poatecontamina un milion de litri de apă.Trist este că, în aceste condiţii,în România, 90% din cantitateade uleiuri uzate este aruncată încanalizare.Majoritatea uleiurilor de motorconţine 85% ulei de bază şi 15%aditivi. Prin procesare, uleiul debază este curăţat de reziduuri şireintrodus în circuitul industrial,pentru readitivare. Prin aceastăoperaţiune, este redus substanţialimpactul asupra mediului, fiind eco-nomisită cantitatea de energie ne-cesară extracţiei, transportului şirafinării petrolului necesar pentruobţinerea aceleiaşi cantităţi de ulei.
  • 15. Rezultă o amprentă de carbon multredusă şi o cantitate substanţial maimică de factori poluanţi.Serviciile de procesare a uleiuriloruzate sunt oferite tuturor service-urilor auto, firmelor care deţin par-curi auto de transport mărfuri saupasageri şi platformelor industriale.Tot platformelor industriale li seadresează și oferta de servicii ainstalației de tratare a deșeurilorlichide apoase, contaminate cudiverse substanțe periculoase.Complet automatizată, bazată peo tehnologie avansată, instalaţiaelimină complet poluanţii (metalegrele, produse petroliere, compuşiorganici volatili, diverse substanţechimice). Deşeurile care pot fiprocesate cu ajutorul acesteiinstalaţii sunt: emulsiile uzate,lichidele de spălare, diverse soluţiiapoase şi orice alt deşeu cu unconţinut mare de apă, rezultat înurma unor activităţi industriale.Linia de reciclare a deșeurilorplastice, complet utilată cu echi-pamente de ultimă generaţie, asi-gură reciclarea multor categoriide deşeuri (ambalaje, deşeuri dinindustria auto, etc.) care au în com-poziţie diverse tipuri de materialeplastice (PE, PET, PVC, PP).Prin reciclarea unui singur pahar deplastic este recuperată cantitateade energie necesară alimentării unuibec de 60W, timp de patru până laşase ore.Ambalajele din material plastic(PET), uşoare şi rezistente, sunt as-tăziextremderăspânditeînindustriaalimentară, fiind folosite, în special,la ambalare și la îmbuteliere. Dinpăcate, acest material nu estebiodegradabil şi a devenit îngrijo-rător faptul că, în ultimii ani, can-titatea acestora aruncată, irespon-sabil, în natură, a devenit uriașă.Colectarea şi reciclarea acestorambalaje ne aduce numai beneficiituturor. În primul rând, este redusăcantitatea deşeurilor depozitate,cu costuri uriaşe, în gropile degunoi (pet-urile reprezintă 30% dincantitatea totală) şi limitată emisiade dioxină (substanţă extrem detoxică şi bioacumulativă) rezultatăîn urma aplicării metodei clasicefolosite în România, aceea deincinerare şi îngropare a deşeurilorurbane.În urma procesului de reciclare, seobţin materii prime necesare indus-triei textile, industriei auto, pro-ducției materialelor de construcţiişi producției ambalajelor folosite înindustria alimentară.Toate societăţile comerciale parti-cipante la programul de reciclarea materialelor plastice sunt clienţiiIndeco Grup.Dincolo de beneficiile financiare pecare implementarea acestui pro-iect, finanțat din Regio, le aducecompaniei Indeco Grup, mult maiimportante sunt beneficiile adusecomunităţii locale şi, de ce nu, în-tregii societăţi, prin reducereaagenţilor poluanţi şi a cantităţiiemisiilor de bioxid de carbon.Viitorul va trebui să ne aducă tot maimulte astfel de proiecte, pentru căne dorim un mediu curat şi sănătos,pe măsura frumuseţii naturii cu carea fost binecuvântată România.Suntem, cu toţii, responsabili!Regio în RomâniaReciclareFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUINumele proiectului:„Achiziţie de utilaje pentruactivitatea de reciclare deşeuri”Beneficiar: S.C. INDECO GRUPS.R.L. – PloieștiNume program: ProgramulOperaţional Regional, Axa 4Sprijinirea dezvoltării mediuluide afaceri regional şi local,DMI 4.3 Sprijinirea dezvoltăriimicrointreprinderilorValoarea totală a proiectului:1.478.647 leiValoare nerambursabilă:837.592 leiAPRILIE 2013 15
  • 16. www.inforegio.ro16Regio în RomâniaCrina Matei KIBEDI„REGIO PROMENADA” LA MALUL MĂRIIAutoritățile din Constanța refac faleza,cu fonduri europeneReamenajareFALEZA CAZINOULUI DIN CONSTANŢAESTE UNUL DINTRE LOCURILE DERELAXARE CARE S-AU PĂSTRAT ÎNTOPUL PREFERINŢELOR TURIŞTILOR,DAR ŞI ALE LOCALNICILOR, INDIFERENTDE NOUTĂŢILE APĂRUTE DE-A LUNGULANILOR. IAR TIMPUL A TRECUT PESTEFALEZĂ FĂRĂ SĂ MODIFICE APROAPENIMIC DIN ASPECTUL EI. DE ANULVIITOR, ÎNSĂ, LUCRURILE SE VORSCHIMBA. „REGIO PROMENADA” ÎŞI VACROI DRUM PE MALUL MĂRII, PENTRUA-I DELECTA PE CONSTĂNŢENI ŞI PETURIŞTI CU PRIVELIŞTEA MINUNATĂA MĂRII. PÂNĂ CA ACEST LUCRU SĂSE ÎNTÂMPLE, CU TOŢII TREBUIE SĂSUPORTĂM IMAGINEA ŞANTIERULUI CESE DESFĂŞOARĂ, PENTRU A FACE LOCNOII FALEZE. AU FOST ADUSE AICITONE DE PIATRĂ PENTRU CONSOLIDAREAPROMENADEI, IAR CEI CARE VIN LAPLIMBARE SUNT NEVOIŢI SĂ ADMIREMAREA ŞI SĂ FACĂ ABSTRACŢIE DEÎMPREJURIMI. LA FINALUL LUCRĂRILOR,FALEZA VA ATRAGE, CU SIGURANŢĂ,MAI MULŢI TURIŞTI DECÂT ÎN PREZENT.Proiectul este unul deosebit deîndrăzneţ şi îşi propune ca, prinfonduri europene, să reabilitezezona, poate, „cea mai întârziată”,după cum declara primarul RaduMazăre, citându-i pe localnici.„Asta s-a întâmplat fiindcă reabili-tarea acesteia necesită foartemulţi bani pe care Primăria nu-iavea la momentul respectiv ca să-iinvestească în zona Peninsulară,trebuia să facă locuinţe pentruamărâţi, trebuia să facă locuinţepentru tineri, să repare asfaltul”. -Radu MazăreLucrările au început din zona Poarta1 a Portului Constanţa şi se întindpână în zona portului Tomis, valoareaacestora fiind de 16.784.145 lei.Din aceştia, 13.195.267 lei repre-zintă finanţarea prin Regio. Con-tractul de finanţare a fost semnatîn primăvara anului 2012 şi areo durată de implementare de 30de luni. Sunt vizate reparaţia şirefacerea zidurilor de sprijin, rea-bilitarea aleii de promenadă, rea-
  • 17. APRILIE 2013 17lizarea unei alei pietonale în parc,scări, ziduri de sprijin ale taluzurilorşi rampelor scărilor. Reamenajareazonei de promenadă va respectastilul arhitectonic al anilor 1903 -1905 (Art Nouveau), cu mobilierurban, stâlpi de iluminat de epocă,umbrare. Lucrările de reabilitarevor fi efectuate în etape care pre-supun închiderea temporară a unorporţiuni ale falezei.Totul ar trebui să fie gata în toamnaanului 2014, dar firma de construcțiicare derulează lucrările anunţă căproiectul ar putea fi terminat cucâteva luni mai devreme.Constănţenilor încă nu le vine săcreadă că cea mai veche faleză dinorașul lor a ajuns, până la urmă, înatenţia autorităţilor. Localnicii şituriştii, în egală măsură, apreciazăplimbările în lumina apusului şiadierea brizei, iar Primăria alo-că fonduri însemnate pentru men-ţinerea parcului de pe falezăîntr-o stare bună. În prezent,Constanţa se dezvoltă folosind sumeuriaşe alocate dezvoltării ZoneiMetropolitane.Regio în RomâniaReamenajare
  • 18. www.inforegio.ro18Regio în RomâniaFlorian SCHIPONCAParcul Tineretului - „Plămânul”Municipiului BăileștiMai mult verdeCÂND AUD VORBINDU-SE DESPREBĂILEŞTI, INVARIABIL, ÎMI VIN ÎNMINTE MARELE ACTOR AMZA PELLEASAU „NEA MĂRIN”, AŞA CUM MAI ESTECUNOSCUT PUBLICULUI LARG, DUPĂNUMELE UNUIA DINTRE PERSONAJELECARE L-AU FĂCUT CELEBRU ŞI ZAIBĂRUL.DE FAPT, AMBELE REPREZINTĂ DOUĂBRAND-URI DE SUFLET ALE OLTENILOR.„ZAIBĂRUL DE BĂILEŞTI” ESTE, DEJA,MARCĂ ÎNREGISTRATĂ LA OSIM.CRED, ÎNSĂ, CĂ PUŢINI SUNT CEICARE ŞTIU CĂ TOT ÎN BĂILEŞTI S-AUNĂSCUT: CELEBRUL ACTOR MARCELIUREŞ, SCRIITORUL PETRE ANGHEL SAUGENERALUL GHEORGHE MAGHERU,DACĂ MERGEM MAI ADÂNC ÎN ISTORIE.SE PARE CĂ LOCUL ARE CEVA MAGICŞI MERITĂ O DEZVOLTARE PE MĂSURAPERSONALITĂŢILOR PE CARE LE-A DAT,DE-A LUNGUL TIMPULUI, ROMÂNIEI.În urmă cu doi ani, Municipiul Băileştia inițiat proiectul „Modernizareși extindere Parcul Tineretului înMunicipiul Băileşti”, pentru care aobținut finanțare Regio în valoare de2,824,830 lei.Situat în centrul municipiului, te-renul pe care se află Parcul Tine-retului a aparținut Prinţului Gheor-ghe Știrbei, proprietarul moșieibăileștene, care l-a donat autori-tăților locale la finele anului 1828,când a mutat vatra satului pe loculactual şi a trasat, personal, străzileşi intersecţiile municipiului de as-tăzi. Pe acest loc erau construite,la acea vreme, depozitele de cere-ale în locul cărora s-a amenajat,pentru prima dată, parcul orașului.Astăzi, prin proiectul Regio, ParculTineretului a căpătat o nouă șimodernă înfățișare. Suprafața totalăa fost extinsă de la 18.000 metripătrați la 21.600 metri pătrați, dincare 5.832 metri pătrați reprezintăalei, iar restul, 15.768 metri pătraţiamenajare peisagistică. În nouaconfigurație, suprafața spațiuluiverde a crescut cu aproape 7.000metri pătrați, aducând, astfel, unspor important calității vieții, prinîmbunătățirea mediului. Au fostplantați 265 de arbori și arbuști noi,împreună cu 75 de metri pătrați degard viu. Au fost instalați 217 stâlpide iluminat, s-au montat 145 debănci și 65 de coșuri de gunoi, s-auconstruit două fântâni arteziene,trei movile ornamentale de piatră șipergole din lemn. Scopul urmărit afost crearea unui ambient civilizat,modern, cu un design încadrat înarhitectura locală, care să ofereoaze de verdeață şi relaxare.Despre proiectele implementate înMunicipiul Băileşti, finanțate dinfonduri europene, domnul primarCostel Pistritu ne-a declarat:„Un impact major îl au dezvoltareași implementarea, de către adminis-trația publică locală a proiectelor
  • 19. APRILIE 2013 19cu finanțare din fonduri europenenerambursabile, proiecte ce vizea-ză, în special, dezvoltarea infra-structurii rutiere sau de utilități,urmărindu-se, prin acestea, ofe-rirea de oportunități tinerilor dinzonă, crearea și diversificarea locu-rilor de muncă, dezvoltarea deprograme de absorbție a forței demuncă, etc.În Băileşti, datorită implementăriiacestor proiecte, schimbările denatură economică și socială suntresimțite de fiecare dintre noi, iarprin aceste oportunități ar trebuisă se îmbunătățească condițiile detrai, mai ales prin crearea de lo-curi de muncă și prin atragerea deinvestitori puternici.Proiectul Modernizarea și extin-derea Parcului Tineretului dinMunicipiul Băileşti a urmărit îm-bunătățirea factorilor de mediuși a calității vieții. Prin creștereasuprafețelor reprezentate de spa-țiile verzi s-au urmărit păstrareafondului genetic vegetal, păstrareași dezvoltarea arhitecturii peisa-gere, recreerea populației, dar șimicșorarea factorilor de poluare aaerului şi apelor.Adăugând și proiectul de moder-nizare a străzilor și trotuarelor,sunt convins că întregul municipiuBăileşti va arăta că un oraș aerisit,modern și mulțumitor pentru toțicei care trăiesc aici, într-un cuvânt,așa cum trebuie să fie”.Locuitorii Municipiului Băileşti, prin-cipalii beneficiari ai proiectului,sunt foarte încântați de noul parc:„La inaugurare, zeci de copii dinmunicipiul Băileşti au avut partede cea mai frumoasă zi. Alături deaceștia, și copilul meu s-a bucuratde locul de joacă nou creat”, adeclarat Iuliana, mămica lui Mihnea,care locuiește în cartierul amplasatvizavi de parc.Câteva persoane în vârstă, careobișnuiesc să se plimbe frecventprin parc, ne-au spus: „Noul parc,pentru amenajarea căruia s-audepus eforturi considerabile, ne-aîncântat din prima pe noi, locuitoriicartierului, care venim dimineața săne plimbăm, să stăm pe bănci și săascultăm susurul fântânii arteziene.Nici copiii nu au fost uități, pentrucă, pe lângă spații verzi, noulparc are și un loc de joacă, cunisip și leagăne. S-a îmbunătățit șiiluminatul public”.Locatarii blocurilor vecine considerăcă „odată cu modernizarea parcului,centrul orașului a revenit la viață.Vară este o plăcere să te plimbipe alei, să respiri aer curat și săte bucuri de frumusețea mediuluiînconjurător.”Oameni gospodari și veseli, oltenimândri, așa cum a fost Amza,băileştenii merită un parc și un orașasemeni lor.Regio în RomâniaFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUINumele proiectului:Modernizare și extindere ParculTineretului în Municipiul Băilești,Județul DoljSursa de finanțare: ProgramulOperațional Regional, Axaprioritară 1, Sprijinireadezvoltării durabile a orașelorBeneficiar:Municipiul BăileștiValoare totală a proiectului:4.349.781,96 leiContribuția Uniunii Europene:2.824.930,03 leiContribuția beneficiarului:70.315,62 leiMai mult verde
  • 20. www.inforegio.ro20Regio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaVlad IONESCU„Liceenii” – Varianta Carei 2013EducaţieLA JUMĂTATEA ANILOR ’80 – VĂAMINTIŢI CU TOŢII, SUNT SIGUR– FĂCEA FURORI FILMUL LICEENII,REGIZAT DE NICOLAE CORJOS, CU OANASÂRBU ŞI ȘTEFAN BĂNICĂ JUNIOR ÎNROLURILE PRINCIPALE. PELICULA SEVOIA O OGLINDĂ A ADOLESCENŢILORDE ATUNCI, O INCURSIUNE ÎN VIEŢILELOR DE ZI CU ZI. BINEÎNŢELES CĂPROPAGANDA COMUNISTĂ ŞI-A PUSAMPRENTA PE SCENARIU ŞI PE REGIE,DAR, UNA PESTE ALTA, FILMUL A AVUTUN SUCCES ENORM. GENERAŢII ÎNTREGIDE ELEVI S-AU REGĂSIT ÎN POVEŞTILELUI MIHAI, ALE DANEI SAU ALE LUIIONICĂ. LA APROAPE 30 DE ANI DELA ACEL FILM, ÎNCERCĂM SĂ VEDEM, ÎNACTUALUL NUMĂR AL REVISTEI REGIO,DACĂ LICEENII DE ACUM MAI AU CEVAÎN COMUN CU CEI DE ATUNCI. DACĂ„EUROPENIZAREA” DIN ULTIMII ANILE-A SCHIMBAT COTIDIANUL, MENTA-LITATEA ŞI GRIJA FAŢĂ DE CEEA CENE ÎNCONJOARĂ. DRUMURILE PRINŢARĂ, PENTRU DIVERSE ARTICOLE DINREVISTĂ, S-AU OPRIT PENTRU CÂTEVAORE LA LICEUL TEORETIC DIN CAREI,UN VÂRF DE LANCE PENTRU ACEASTĂZONĂ A ŢĂRII. DE CE? VĂ SPUNEM ÎNRÂNDURILE CARE URMEAZĂ.CAREI – ISTORIE DE PESTE700 DE ANIÎn nord-vestul ţării, la 100 dekilometri de Oradea şi la 35 dekilometri de Satu Mare, îşi duceviaţa molcom oraşul Carei. Urbeatransilvană păstrează şi acum cevadin parfumul Imperiului Austro-Ungar. Inclusiv sigiliul şi stemaoraşului au fost întărite la începutulsecolului al XX-lea de împăratulFranz Josef. Primăria, castelulKarolyi, parcul castelului, teatrul,Monumentul Ostaşului Român – toatereprezintă atracţii pentru turiştişi mândrie pentru locuitori. Primaatestare documentară a oraşuluidatează din anul 1320 – villa Karul,aşa se numea atunci – dar istoriciispun că întemeierea localităţii da-tează cu mult înainte. Carei nu esteun oraş mare: are ceva mai mult de23.000 de locuitori. Jumătate suntde naţionalitate maghiară şi peste otreime sunt români.LICEUL TEORETIC –DEZVOLTARE DURABILĂ PRINPROGRAMUL REGIOUna dintre cele mai importanteşcoli din Carei este Liceul Teoretic.Instituţia de învăţământ a luatfiinţă imediat după Revoluţia din1989, atunci când aproape toateşcolile din ţară au simţit nevoia săse debaraseze de balastul comunist.Mai exact, pe 1 septembrie 1990. Însăclădirea şcolii a fost dată în folosinţăcu mult înainte, pe 15 septembrie1969, ca sediu al Liceului Pedagogical judeţului Satu Mare. De altfel,şi acum, la 44 de ani de la primulclopoţel, majoritatea educatoarelorşi învăţătoarelor din Carei, dar şi dinjudeţul Satu Mare, sunt absolvenţiai Liceului Pedagogic, actualul LiceuTeoretic.Revenim, însă, la întrebarea dinpreambulul reportajului. De ce esteLiceul Teoretic din Carei un vârf delance pentru întregul învăţământdin zonă şi nu numai? Ei bine, şcoaladespre care vorbim a reprezentatprimul proiect finanţat prin Regio- Programul Operaţional Regional -în Transilvania de Nord prin care afost montat un sistem de creare aenergiei verzi. Managementul insti-tuţiei şi autorităţile locale au avutaceastă idee şi nu s-au lăsat pânănu au dus-o la capăt. N-a fost uşordeloc, pentru că investiţia nu afost deloc ieftină. Era nevoie de unmilion de euro, bani foarte mulţipentru un simplu liceu dintr-unoraş mic, bugetul local nici vorbăsă poată suporta această sumă.Şi atunci, gândirea, efortul s-auîndreptat automat către singurasoluţie viabilă: banii europeni. Im-plicarea totală a factorilor de de-
  • 21. APRILIE 2013 21cizie, proiectul bine pus la punct,perspectiva unei şcoli moderne,independenţa energetică şi dorințade a proteja mediul au avut un roldecisiv în aprobarea proiectului şifinanţarea nerambursabilă cu peste800.000 de euro.Şi iată cum proiectul a demarat înentuziasmul general. Cei 2.500 demetri pătraţi ai şcolii au fost com-plet renovaţi, ba chiar liceul a fostextins cu încă aproape 1.400 de metripătraţi, au fost cumpărate băncişi scaune comode, echipamentultehnic al şcolii a fost aproape înîntregime schimbat. Veţi spune că nueste singura şcoală care a beneficiatde astfel de modernizări. Noutatea,însă, abia acum apare. Cu ajutorulfondurilor nerambursabile veniteprin programul Regio, unitatea deînvăţământ a achiziţionat şi montatun sistem de creare a energiei verzi,având asigurată apa caldă prinintermediul celor șase panouri so-lare instalate şi curentul electricprin cele 50 de celule fotovoltaicemontate. Curent electric din care,atenţie, cedează şi în sistemul dedistribuţie naţional o parte însem-nată.Proiectul „Extindere şi reabilitarela Liceul Teoretic Carei”, finanţatprin Regio, a început în 2009 şi a fostfinalizat în martie 2011, iar de atunciaproape 700 de tineri beneficiază decondiţii deosebite de studiu, alăturide peste 40 de profesori. Frigul, aparece, infiltraţiile, băncile roase detimp, laboratoarele învechite, ho-lurile degradate, pereţii jupuiţi,toate sunt acum istorie. Dar, pre-cum în filmul lui Corjos despre carevorbeam la început, şi în LiceulTeoretic din Carei găsim un Mihai,o Dana şi un Ionică. Sau poate maimulţi. Unii mai veseli, alţii maiserioşi, unii mai visători, alţii maipragmatici. Dar nu poate fi o coin-cidenţă faptul că, odată cu finali-zarea proiectului, şcoala la care amfăcut referire a urcat câteva zeci delocuri în topul liceelor naţionale.Iată cum o investiţie bine gândităaduce beneficii imediate. Condiţiimai bune de învăţământ înseamnă,automat, dezvoltarea unei generaţiimai active, profunde, ce trebuiesă ducă România acolo unde îi estelocul.Regio în RomâniaEducaţieFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Extindere şireabilitare la Liceul TeoreticCareiFinanțare: ProgramulOperațional Regional, Axa 3,Îmbunătățirea infrastructuriisocialeValoare totală:4.457.693,95 leiValoare nerambursabilă:3.640.523,09 lei
  • 22. www.inforegio.ro22Ştiri regionaleRegio în RomâniaNORD-VESTNORD-ESTVESTCENTRUConferinţăADR Nord-Vest a organizat, în luna martie, work-shop-ul de comunicare intitulat „Conferința rețelelorde informare și asistență pe teme europene dinTransilvania de Nord”. Scopul workshop-ului a fostîntărirea colaborării și o mai bună coordonare întrediferiți actori responsabili de comunicarea pe temeeuropene în regiunea Transilvania de Nord, județeleBistrița-Năsăud, Bihor, Cluj, Maramureș, Satu Mareși Sălaj. Evenimentul a fost organizat prin centrulde informare Europe Direct Transilvania de Nord, cusprijinul partenerilor Prefectura Cluj, UBB Radio Online,BisNet Transilvania, Punctul Local Euraxess, precum șial Rețelei Comunicatorilor Regio.Eficiență energeticăADR Nord-Est a organizat, în luna martie, în cadrul pro-iectului EFFECT, două sesiuni de instruire în domeniulachizițiilor publice eficiente energetic. 76 de repre-zentanți ai autorităților publice locale și regionale auavut ocazia să își îmbunătățească cunoștințele teore-tice și practice privind reglementările și principiile ceguvernează abordarea eficienței energetice, inclusivprin prezentarea unor situații concrete și a unui instru-ment pentru calculul ciclului de viață. ADR Nord-Est vapublica în curând un Ghid privind Achizițiile PubliceEficiente Energetic și va organiza sesiuni informativeadresate reprezentanților mediului privat. Pentru deta-lii, accesați: www.adrnordest.ro .Târgul Regional de InovareInnoMatchADR Vest, în parteneriat cuAsociația Tehimpuls,Agențiade Inovare Szeged, Institutul Fraunhofer IPAși cele douăclustere ale Regiunii Vest au organizat prima ediție aTârgului Regional de Inovare InnoMatch, ce a avutloc în luna aprilie, la Expo Arad Internațional. Acestaa avut 47 de standuri unde au fost prezentate 97 deproduse inovative. Au fost organizate demonstrații debune practici destinate vizitatorilor și participanților.Au fost prezentate: imprimante 3D, table inteligente,sisteme de irigare pe bază de energie solară, modelede sere care se autosusțin, ouă lichide pasteurizate,propuneri de scădere a costurilor de încălzire pentrulocuințe.Produse de informareADR Centru pune la dispoziția publicului interesat noitipuri de informații, în format electronic, pe site-ulwww.regio-adrcentru.ro și pe pagina de Facebook.Astfel, ADR Centru ține permanent la curent toțipotențialii solicitanți de fonduri nerambursabile,precum și pe beneficiarii proiectelor finanțate, atâtdin rândul administrației publice locale, cât și din celal organizațiilor neguvernamentale sau al mediuluide afaceri, cu oportunitățile de finanțare, precum șicu modalitățile de implementare a unor proiecte deinteres local și regional. Platforma online a site-uluivine și cu o aplicație dedicată, bazată pe tehnologiaGIS, care face posibilă localizarea proiectelor șiprezentarea unor informații relevante despre fiecareinițiativă în parte.
  • 23. Cum promovămmai eficient Regio?În perioada 11-12 aprilie 2013, Autoritatea de Ma-nagement a Programului Operațional Regional a orga-nizat, la Sinaia, o întâlnire de lucru pe tema achizițiilorpublice. În cadrul întâlnirii, au fost discutate pro-vocările întâmpinate de experții Autorității de Ma-nagement și ai organismelor intermediare Regio cuprivire la elaborarea documentațiilor de atribuirepentru achiziția serviciilor specifice de publicitate,necesare promovării programului Regio.De asemenea, participanții au discutat pregătireacontractelor de asistență tehnică, prin care vor fifinanțate activitățile de informare și publicitate pentruRegio, în perioada 2013-2015.Întâlniri de lucruADR Sud-Est organizează, în luna aprilie, în județeleregiunii, întâlniri de lucru ale Grupului TematicRegional „Dezvoltarea infrastructurii regionale șilocale”, privind elaborarea Planului de DezvoltareRegională Sud-Est (PDR Sud-Est) și pregătirea perioadeide programare 2014-2020. Participanții vor dezbateaspecte importante ale Analizei socio-economice aRegiunii Sud-Est, ale Analizei SWOT și ale Strategieide dezvoltare regională, aducându-și contribuția lafinalizarea PDR Sud-Est 2014-2020 și la identificareapropunerilor de investiții și proiecte strategice lanivel local și regional, ce vor putea fi implementate înurmătoarea perioadă de programare.APRILIE 2013 23Ştiri regionaleRegio în RomâniaSUD-VESTOLTENIASUD-ESTSUDMUNTENIAAMPORDezbateriADR SV Oltenia a organizat, în luna martie, cinci întâl-niri ale grupurilor de lucru județene, în: Olt, Gorj,Vâlcea, Mehedinți și Dolj, constituite în vederea elabo-rării documentelor de programare și planificare pentruperioada 2014-2020. La întâlniri au participat repre-zentanți ai organizațiilor cu atribuții în dezvoltareregională și locală, precum: consilii județene, primă-rii, prefecturi, patronate, universități, servicii decon-certate ale Guvernului în teritoriu, ONG-uri, camere decomerț.Astfel, au fost prezentate și supuse dezbaterilorvariantele de lucru pentru Strategia de dezvoltare aregiunii SV Oltenia 2014-2020, Profilul socio-economicși Analiza SWOT.Întâlniri de lucruADR Sud-Muntenia a organizat, în perioada martie -aprilie, o serie de întâlniri de lucru destinate GrupurilorTematice Regionale. Evenimentele au avut loc în celeșapte județe ale regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia:Târgoviște, Călărași, Alexandria, Ploiești, Giurgiu,Pitești și Slobozia. La aceste workshop-uri au participataproximativ 340 de persoane, reprezentând autoritățipublice locale, organizații neguvernamentale, mediulacademic și mediul privat și s-au dezbătut teme precumanaliza socio-economică a regiunii Sud-Muntenia. Unadintre activitățile principale desfășurate, în prezent,de ADR Sud-Muntenia este cea de elaborare a Planuluide Dezvoltare Regională Sud-Muntenia 2014–2020, atâtla nivel județean, cât și la nivel regional.
  • 24. www.inforegio.ro24Studiu de cazRegio în RomâniaCarmen IVANOVStrategia UE a Regiunii Dunării, un nou instrumentde cooperare și dezvoltare macroregională14 țări din macroregiunea Dunăriiparticipă la Strategia UE a RegiuniiDunării, program lansat în 2011, lacerereaguvernelordinUE.Programuleste construit pe patru piloni. Primuldintre aceștia este conectivitateași aici vorbim despre transportintermodal, cultură, turism, rețelede energie. Un alt pilon este repre-zentat de protecția mediului, cevizează managementul resurselorde apă, protecția biodiversității șimanagementul riscurilor; al treileapilon vizează creșterea prosperitățiiregiunii Dunării, domeniu carese referă la educație, cercetare,competitivitate și, nu în ultimulrând, stategia are, drept obiectiv,îmbunătățirea sistemului de guver-nare, de la capacitatea instituțio-nală, la securitate internă.Cele 14 state participante la stra-tegie, opt state membre ale UniuniiEuropene (Austria, România, Bulga-ria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ger-mania – landurile Bavaria și Baden-Wurttemberg, Ungaria) și șase statene-membre UE (Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Croația,Republica Moldova și Ucraina), s-auangajat să găsească soluții comunela problemele comune ce vizeazăregiunea Dunării.Primul Forum Anual al StrategieiUE a Regiunii Dunării a avut locla Regensburg, în Germania, înnoiembrie 2012 și a fost prezidatde cancelarul Angela Merkel. Anulacesta, Forumul va avea loc laBucurești, în zilele de 28 și 29octombrie. Comisia Europeană apublicat, pe 9 aprilie 2013, un primraport intermediar privind StrategiaUE a Regiunii Dunării, la doi ani dela lansarea acesteia și face un apella guvernele celor 14 țări riveranesă includă prioritățile Strategiei înviitoarele programe de finanțarecu fonduri europene, în exercițiul2014-2020.„Obiectivul nostru este ca, prin organi-zarea Forumului la Bucureşti, să con-solidăm profilul României în cadrulStrategiei UE a Regiunii Dunării şi alUniunii Europene, iar Bucureştiul să oferecadrul unor contacte productive întreactorii din regiune, care să conducă laintensificarea cooperării şi generarea deproiecte cu impact macro-regional, caresă susţină obiectivele Strategiei”,a declarat Carmen PODGOREANU,Director general, Coordonator naþional pentru StrategiaUE a Regiunii Dunãrii„Este prioritară organizarea, de cătreGuvernul României împreună cu ComisiaEuropeană, a principalului evenimentpolitic al Strategiei – cel de-al doileaForum Anual al Strategiei Dunării(Bucureşti, Palatul Parlamentului,28-29 octombrie 2013). Pentru primadată, reuniunea anuală a miniştrilorde externe din regiunea Dunării se vadesfăşura în cadrul Forumului, urmândsă ofere orientarea politică de ansamblupentru procesele desfăşurate sub egidaStrategiei.” - Carmen Podgoreanu
  • 25. APRILIE 2013 25Studiu de cazRegio în RomâniaCE BENEFICII ADUCESTRATEGIA DUNĂRII?Pentru România, și nu numai, unefort comun al statelor implicateîn această strategie ar duce la ob-ținerea de avantaje economice,prin încheierea de parteneriatede afaceri și prin cooperări întresectorul public și cel privat. Deasemenea, pe zonele de transport,mediu și energie, pot fi atrasefonduri prin investiții, ceea ce ardetermina o creștere economică azonei, dezvoltarea calității viețiiși, evident, creșterea numărului delocuri de muncă.Pentru că Strategia UE a RegiuniiDunării are o abordare bottom-up(guvernarea strategiei pornește dela baza piramidei administrativecătre vârful acesteia), toți actoriiinteresați contribuie la realizareaacțiunilor din cadrul strategiei,prin participarea la evenimentepublice și la forumuri de dezbateredestinate acestora.Principiile de bază ale strategiei,la momentul lansării, au fost: fărănoi instituții, fără noi fonduri, fărămodificarea legislației comunitare.CE FACE ROMÂNIA ÎNCADRUL STRATEGIEIDUNĂRII?România participă, în cadrul acesteistrategii, la: îmbunătățirea mobilității și a in-termodalității - căi navigabile interi-oare, împreună cu Austria; promovarea culturii și a turismului,a contractelor directe între oameni,împreună cu Bulgaria; gestionarea resurselor de mediuîmpreună cu Ungaria.Ministerul Afacerilor Externe asigu-ră coordonarea inter-instituționa-lă, precum și reprezentarea externăa României pe acest subiect. Înacest moment, strategia se aflăîn faza implementării de proiecteconcrete la nivel național și macro-regional. Bilanțul, după primul ande implementare a strategiei decătre România, indică un număr decirca 300 de proiecte cu relevanțăpentru regiunea Dunării, care se aflăîn faze diferite de realizare.„Prioritară pentru România în acestan, este asigurarea finanţării dinfonduri europene a proiectelor dincadrul Strategiei pentru viitoareaperioadă de programare 2014-2020, prin includerea obiectivelorStrategiei în cadrul Acordului deParteneriat care va fi încheiat deRomânia cu Comisia Europeană,cât și în programele operaţionalenaţionale, sectoriale sau de coope-rare teritorială transnațională șitransfrontalieră”, a mai declaratCarmen Podgoreanu.„Strategia UE pentru regiunea Dunăriioferă oportunitatea de a contribuila modernizarea României, prinpromovarea de proiecte concrete,care răspund nevoilor cetăţenilor şicomunităţilor regiunii Dunării.”Carmen Podgoreanu
  • 26. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanBogdan IONESCUwww.inforegio.ro26ESTONIADeşeurile de ieri, energia de aziEuropa produce anual peste douămiliarde de tone de deșeuri, ocantitate care depășește chiar șiputerea imaginației. Dacă în statelemembre cu vechime ale UniuniiEuropene problema deșeurilor afost atacată încă din anii ’70 aisecolului trecut, în cazul fostelorțări comuniste acest lucru a începutsă se întâmple mult mai recent. Unexemplu ilustrativ este Estonia, statbaltic intrat în Uniunea Europeanăîn anul 2004. Pentru a se alinia lalegislația comunitară, mica țară ademarat un program cu o durată de10 ani, având ca scop închiderea sautransformarea celor peste 350 degropi de gunoi primitive. La finalulprogramului, locul celor 350 degropi de gunoi a fost luat de cincisisteme complexe de depozitare șimanagement al deșeurilor.Una dintre acestea, groapa de gunoiPääsküla, situată în apropiere decapitala Tallinn, reprezenta unadintre cele mai mari probleme deacest tip din Estonia. Peste 200.000de tone de deșeuri erau descărcateanual în acest sit în care gunoaieleau ajuns să formeze, în 40 de anide folosință, o structură de reliefînaltă de 40 de metri și întinsăpe o suprafață de 30 de hectare.Cantitatea uriașă de deșeuri a creatprobleme majore, de la mirosurilepestilențiale, la poluarea aerului,apei și dispariția vegetației și afaunei, la invazia șobolanilor pur-tători de boli și a stolurilor depescăruși.În anul 2003, autoritățile au decisinterzicerea depozitării de deșeurila groapa Pääsküla, iar un an maitârziu a fost inițiat un proiect dedepoluare și reabilitare a zonei.Cu sprijinul finanțării din fondurile
  • 27. europene, care au asigurat 75% dincostultotalalproiectuluices-aîntinspe o perioadă de trei ani, milioanelede tone de deșeuri au fost izolate demediul înconjurător cu ajutorul uneimembrane de vinil. Peste muntelede gunoi a fost amplasat gazon și afost construit un sistem de captareși purificare a apelor rezidualecare alimentează azi un sistem deirigații. Implementarea unui sistemde monitorizare a poluanților și unsistem de colectare a biogazuluicompus din șapte kilometri de con-ducte, trei stații de regularizare, uncompresor și un arzător de gaz aucompletat proiectul de reabilitare.Rezultatele au fost imediate șispectaculoase: nivelul noxelor dinaer a scăzut de peste zece ori, audispărut șobolanii și pescărușii,locul lor fiind luat de fauna specificăzonei: căprioare, vulpi și iepuri decâmp, apele de suprafață și freaticesunt curate, au dispărut mirosurileinsuportabile, iar peisajul nu maipoartă cicatricea milioanelor detone de gunoi. Biogazul colectateste convertit în energie termică șielectrică, sistemul de lângă Tallinnfurnizând anual peste 10 GWh.Printr-un management judicios alcheltuielilor, au fost economisitefonduri cu care s-a construit uncentru de primire, sortare și re-ciclare a deșeurilor accesibil comu-nității locale și s-au depoluat te-renuri suplimentare pe o rază de300 de metri în jurul fostei gropide gunoi. Modificarea peisajuluia fost atât de dramatică, încâtautoritățile locale intenționează sătransforme întreaga zonă într-unparc recreațional.Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanAPRILIE 2013 27FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Deșeurile de ieri,energia de aziSursa de finanțare: FondulEuropean pentru Coeziune,2004-2008Finanțare UE:7.140.000 euro, reprezentând75% din costul proiectului
  • 28. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanBogdan IONESCUwww.inforegio.ro28FRANȚA400.000 de turiști vizitează în fiecare annoul parc botanic din AnjouCE ZI EXTRAORDINARĂ AM PETRECUTPE 27 IULIE LA TERRA BOTANICADIN ANJOU! AM AVUT ATÂTEALUCRURI DE VĂZUT ȘI DE FĂCUT!EXPLORAREA PARCULUI ESTE EXTREMDE INTERACTIVĂ ȘI STIMULATIVĂ!TERRA BOTANICA ESTE ÎMPĂRȚITĂ ÎNPATRU SECȚIUNI, FIECARE DINTRE ELEAVÂND EXPOZIȚII INTERACTIVE PENTRUCOPII ȘI UIMITOARE PLANTE, FLORIȘI ARBORI. NE-AU PLĂCUT, ÎN MODDEOSEBIT, SPECTACOLELE „CĂLĂTORIAUNEI PICĂTURI DE APĂ” ȘI „EXCURSIAEXPLORATORILOR”. INIȚIAL, NI S-APĂRUT SCUMP, DAR, ODATĂ PRINȘI ÎNMREJELE GRĂDINII, AM REALIZAT CĂ AMPLĂTIT PREA PUȚIN, PENTRU CÂT AMPRIMIT!”.Așa sună, în traducere, opinia pos-tată pe site-ul Tripadvisor.com (sitecu recomandări despre călătorii) deun utilizator din Lancashire, Anglia.Celelalte 196 de opinii ale altor vizi-tatori sunt la fel de pline de semnede exclamare. Cum a ajuns un parcbotanic deschis în anul 2010 săprovoace atât de mult entuziasm?Totul a început cu un proiect alPrefecturii din Ținutul Loire, carea fost selecționat pentru finanțareprin Fondul European pentru Dez-voltare Regională. Valoarea totalăa proiectului s-a ridicat la aproape90 de milioane euro, din care finan-țarea europeană a acoperit 16,5milioane euro. Rezultatul a fostcrearea unui parc botanic unicîn Europa. Cei 110.000 de metripătrați ai parcului sunt împărțițiastfel: 60.000 de metri pătrați sunt
  • 29. dedicați grădinilor și amenajărilorpeisagistice, 25.000 de metri pătrațide zone acvatice, 15.000 de metripătrați de alei, poteci și alte căide acces și 10.000 de metri pătrațide sere, toate acestea punând învaloare și promovând flora locală aregiunii.Pe lângă acestea, vizitatorilor lesunt puse la dispoziție restaurante,terase, un cinematograf, magazine,spații educaționale, expoziții, sălimultifuncționale, zone de afaceri,arie de picnic, ateliere culinare șide aranjamente florale, un labirintformat din plante. Un complex deatracții și servicii dedicat tuturorvârstelor și tuturor gusturilor.O atenție specială a fost acordatăeducației și divertismentului pentrucei mici. Activitățile pentru copii,care combină joaca și învățătura,sunt o dovadă de imaginație crea-tivă. Copiii pot practica grădinăritulîn grădina de legume, se pot jucade-a paleobotaniștii dezgropândplante fosilizate, pot afla despremoleculele ADN și rolul lor în creș-terea plantelor, se pot înfrunta cu„căpcăunii vegetali” – o colecție deplante carnivore, fosforescente sauurât mirositoare, se pot pierde înlabirintul floral sau pot experimentagustul mirodeniilor exotice.Preocuparea pentru sustenabilitateși conservare a fost unul dintreelementele principale ale proiec-tului, încă din fazele preliminare.Inițiatorii, dar și executanții, au pusfoarte mare accent pe integrarea șifolosirea tehnologiilor nepoluanteși pe optimizarea consumului deenergie. Dincolo de beneficiile ime-diate și evidente, această abordaremai are un scop: acela de a le de-monstra „pe viu” vizitatorilor ceînseamnă respectul pentru mediulînconjurător.Beneficiile pentru comunitatea lo-cală din Anjou și pentru Regiuneade dezvoltare Vest din Franța suntpalpabile: au fost create peste osută de locuri de muncă, turismula căpătat un impuls major datorităcelor peste 400.000 de turiști carevizitează anual Terra Botanica.Veniturile aduse în mod direct deparc însumează 21,3 milioane deeuro pe an (fără TVA), iar venituriledin activitățile și serviciile conexeoferite de mediul de afaceri localau crescut proporțional, mărimeași complexitatea obiectivului fă-cându-i pe vizitatori să rămână înzonă pentru mai mult de o zi.Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanAPRILIE 2013 29FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Țara minunilorbotanice la AnjouProgram: Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională,perioada de programare2007-2013Valoarea proiectului:89.708.200 euroFinanțare UE:16.508.500 euro
  • 30. www.inforegio.ro30AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR(AM POR) - MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICEStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrap.ro,Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.roORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.roORGANISM INTERMEDIAR PENTRUTURISM (Autoritatea Națională pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: adita.stanca@mturism.roCENTRUL DE INFORMARE PENTRU INSTRUMENTESTRUCTURALE(Autoritatea pentru CoordonareaInstrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,Sector 1, BucureştiHELP DESK: Număr scurt 021 9340(număr cu tarif normal)Program de lucru:L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E-mail: contact@fonduri-ue.roOrganismele de implementare şi monitorizare a ProgramuluiOperaţional RegionalAgendăBELGIA, BRUXELLES, 13 MAI 2013Conferinţa „Investiţii în regiunile şi oraşele europene”Conferinţa este organizată de Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii, cu sprijinul președinţiei Irlandei, în cadrulConsiliului European. Evenimentul oferă posibilitatea autorităţilor locale şi regionale să-şi prezinte punctele de vedere cu privirela tendinţele finanţelor publice şi să aducă în discuţie capacitatea guvernelor locale şi regionale de a respecta proiectul Europa2020 în ceea ce priveşte strategiile de dezvoltare. Experţii invitaţi vor analiza evoluţiile recente şi practicile rezultate dinparteneriatele publice-private legate de bugete locale, la nivel regional şi local. Formularul de înregistrare se completează aici:http://selectsurvey-gen.cor.europa.eu/TakeSurvey.aspx?PageNumber=1&SurveyID=882J4o4&Preview=trueBUCUREȘTI, ROMÂNIA, 28-29 MAI 2013„Reuniunea Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Regional”În cadrul reuniunii Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Regional vor fi analizate stadiul implementăriiprogramului și dificultățile întâmpinate de către beneficiarii Regio, precum și soluțiile identificate de instituțiile implicate îngestionarea programului. Detalii despre eveniment vor fi publicate pe site-ul http://www.inforegio.ro/IAȘI, ROMÂNIA, 30 MAI-2 IUNIE 2013Seminar „BioReMed’2013”Evenimentul este organizat de Societatea Română de Biomateriale, în parteneriat cu Filiala Iași a Societății Române de BiologieCelulară, Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iași și va avea loc la HotelulRamada. În cadrul seminarului se va desfășura și „Forumul tinerilor cercetători”, unde vor fi dezbătute teme ca: modelareacomputerizată, educația în știința și ingineria biomaterialelor. Sunt așteptați membri ai Societății Române de Biomateriale, darși alte persoane interesate, doctoranzi, tineri cercetători și studenți. Mai multe detalii găsiți aici:http://www.informatiamedicala.ro/eveniment-medical/2770_BioReMed-2013-Iasi-30-mai-2-iunie-2013.htmlCLUJ-NAPOCA, 31 MAI-9 IUNIE; SIBIU 19-23 IUNIE, ROMÂNIATIFF – Festivalul Internațional de Film TransilvaniaCea de-a 12-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania va avea loc atât la Cluj, cât și la Sibiu. Potrivit organizatorilor,festivalul va oferi pasionaților de film proiecții maraton, retrospective, expoziții, concerte și multe alte evenimente. La edițiadin acest an vor continua proiectele „EducaTILL”, conceput pentru elevii din clasele primare și gimanziu, „Let’s Go Digital”,pentru liceenii pasionați de film și „Transilvania TalentLab”, pentru tinerii profesioniști și amatori din domeniu. Printre celemai importante proiecții care vor avea loc în premieră în România, se numără „Penance” („Shokuzai”) a maestrului KiyoshiKurosawa, „Paradise” de Ulrich Sejdl, iar secțiunea Supernova, dedicată filmelor cu succes internațional, aduce titluri precum„Apres mai” al lui Olivier Assavas, „Laurence Anyways” de Xavier Dolan sau „Like Someone in Love” al lui Abbas Kiarostami.Festivalul Internațional de Film Transilvania este organizat de Asociația Română pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR).
  • 31. APRILIE 2013 31Să mai şi zâmbim!Era în perioada Paştelui.Cocoşul, auzindu-i petoţi vorbind despreouăle de Paşti, a intratîn casă pentru a vedeafrumoasele ouă galbene,verzi, albastre şi roşii.Fără să mai stea pegânduri, a ieşit şi s-a dusîn spatele grădinii şi aînceput să-l batăpe păun!De ce-i luceştenasul Iepuraşului dePaşte?Pentru că pufulpentru pudrat estela capătul greşit.Pentru că nu era sezonul în careIepuraşul era nevoit să îşi facădatoria, acesta se plictisea.Intră într-o farmacie şi întreabă:- Morcovi aveţi?- Măi Iepuraşule, tu nu ai minte?Asta e farmacie, tu intri săîntrebi de morcovi? Aşa cevagăseşti la piaţă.- Dar de ce vă enervaţi? întreabăsurprins Iepuraşul. Eu, dacăaş fi farmacist şi cineva m-arîntreba dacă am morcovi, num-aş enerva.- Bine, atunci, schimbămrolurile, propune farmacistul.Vino aici în locul meu şi eu suntclientul.- Bine.- Aveţi morcovi? întreabăfarmacistul.- Da, reţetă pentru ei aveţi?
  • 32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrap.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceData publicării: aprilie 2013