• Like
  • Save
Revista Regio nr. 14
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Revista Regio nr. 14

on

  • 471 views

 

Statistics

Views

Total Views
471
Views on SlideShare
471
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
0
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Revista Regio nr. 14 Revista Regio nr. 14 Document Transcript

    • nr. 14, septembrie 2012re v i s t aUrbea Brăilei întinereştecu sprijinul RegioOltenii cumpărară maşini depompieri cu bani europeniFondurile europene,un partener de Încredere!Noua schemă de finanţare pentru reabilitareatermică a blocurilor de locuinţeINTERVIU CU DOMNUL MARCEL BOLOŞ, secretar de statîn Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiReabilitare Monument TriumfalTropaeum TraianiParcurile industriale au nevoie de acces la fondurile RegioCentral Plaza – 4 stele Regioîn „Perla Moldovei”FINANŢAREA REGIO – UN PAS URIAŞ PENTRUO FIRMĂ MICĂ DIN JUDEŢUL SATU MARE
    • www.inforegio.ro2regio salvează vieţiÎnainte de a scrie despreRevista Regio, îmi place sărecitesc fiecare articol sauinterviu. Poate pentru a zeceaoară! Dar o fac, de fiecaredată, cu maximă satisfacţie.Recapitulez fiecare exemplu,fiecare opinie, fiecare rând.Toate îmi întăresc convingereacă banii europeni, dincolo definanţarea de cele mai multeori vitală antreprenorilor,dincolo de locurile de muncănou create, lucruri extremde importante şi deloc deneglijat, banii europeni îmbu­nătăţesc şi salvează vieţi.Citiţi cu atenţie articolul luiCătălin Antohe despre situaţiadezastruoasă a Inspectorate­lor de Urgenţă din cele cincijudeţe ale Olteniei înain­te de finanţarea Regio.Vorbim despre instituţii acăror prioritate o reprezintăsalvarea de vieţi, despreprofesionişti care aleargăsă stingă incedii, să scoatăvictime din foc şi apă, să redeaviaţa celor prinşi între fiarelecontorsionate ale maşinilorimplicate în cumplite acciden­te.Printr-un plan coerent şiambiţios, cele cinci judeţeşi-au unit forţele şi au primitaproape 10 milioane de eurodin fondurile Regio, toţifolosiţi pentru îmbunătăţireabazelor operaţionale pentruintervenţii în situaţii de ur­genţă. Practic, viaţa a peste2 milioane de oameni estemai sigură acum în cazulaccidentelor, inundaţiilor, in­cendiilor, cutremurelor saualtor calamităţi naturale.Şi tot despre oameni estevorba şi în discuţia pe careredactorul Bogdan Ionescu apurtat-o cu domnul MarcelBoloş, secretar de stat înMDRT, în cadrul interviuluipe care acesta ni l-a acordat.Aflăm că prin ProgramulRegio, peste 180 milioane deeuro sunt disponibili pentrua fi contractaţi în vedereareabilitării termice a 46.000de apartamente până anulviitor. Confortul locatarilorva creşte, valoarea facturilorpe care aceştia trebuie să leplătească lună de lună pentruutilităţi va scădea, mediul vafi mai curat prin reducereaconsumului de energie şi,din punct de vedere estetic,cartierele se vor dezbrăcade haina gri-murdar atât deapăsătoare.Iar exemplele nu se oprescaici. Sunt sigur ca toată revistava fi... O LECTURĂ PLĂCUTĂ!EditorialRedactor-şef: Mihai CRAIURedactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUFOTOGRAF: Dinu TARNOVANGRAFICIAN: Cristian SCUTELNICUSPECIALIST DTP: Lioara MAREŞREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TipĂrit la sc tipomar prod com impex srlStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.roCoordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANUVlad IONESCUwww.inforegio.ro
    • septembrie 2012 3SumarRegio în românia04 Noua schemă de finanţare pentru reabilitareatermică a blocurilor de locuinţeInterviu cu domnul marcel boloş, secretar de stat în MinisterulDezvoltării Regionale şi Turismului07 OPEN DAYS 2012, un eveniment-cheiepentru autorităţile regionale08 Urbea Brăilei întinereştecu sprijinul Regio12 Reabilitare Monument TriumfalTropaeum Traiani14 Central Plaza – 4 stele Regio în„Perla Moldovei”16 Oltenii cumpărară maşini de pompiericu bani europeni20 FINANŢAREA REGIO – UN PAS URIAŞPENTRU O FIRMĂ MICĂ DIN JUDEŢULSATU MARE22 Ştiri REGIONALE24 Parcurile industriale au nevoie de acces lafondurile RegioBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ26 Deşeurile din Caraibe, reciclate cu bani europeni28 Mineritul este de acum mai profitabil în Portugalia30 AGENDĂ31 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
    • www.inforegio.ro4Regio în RomâniaInterviuConsumul de energiepoate scădea cu pânăla 40% într-o locuinţăreabilitată termicReabilitarea termică a blocurilorde locuinţe, începută în ultimii ani,s-a dovedit a fi un pariu pe deplincâştigător în mai multe direcţii:a crescut confortul locatarilor, ascăzut valoarea facturilor pentruutilităţi pe care aceştia trebuiesă le plătească lună de lună, ascăzut impactul asupra mediuluiprin reducerea consumului deenergie şi, din punct de vedereestetic, cartierele au început să sedezbrace de haina gri-murdar atâtde apăsătoare.Ministerul Dezvoltării Regionale şiTurismului a lansat spre dezbatereo nouă formulă de finanţare pentrureabilitarea termică a blocurilorde locuinţe, al cărei scop estede a imprima un nou ritm acestuiproces. Mai multe detalii despreacest tip de proiecte şi ce pot faceadministraţiile locale şi asociaţiilede locatari pentru a beneficia defonduri, găsiţi în interviul de maijos. Domnul Secretar de Stat MarcelBoloş a avut amabilitatea de a nerăspunde la câteva întrebări.Domnule Secretar de Stat,Autoritatea de Managementa Regio a lansat recent,spre consultare, o schemă definanţare pentru reabilitareatermică a blocurilor delocuinţe. De ce aţi consideratcă acest lucru reprezintă oprioritate?Prioritizarea investiţiilor în creş­terea eficienţei energetice esteabsolut necesară în actuala etapă deprogramare a fondurilor structurale.Trebuie să ne aliniem la priorităţileeuropene de investiţii în domeniuleficienţei energetice şi al energiilorregenerabile. De asemenea, modifi­carea Regulamentului (CE) nr.1080/2006, în urma căreia acesteinvestiţii au devenit eligibile pentruperioada 2007-2013, s-a doveditoportună.În acelaşi timp, eficienţa energeticăeste un element esenţial alStrategiei Europa 2020 care sta­bileşte reducerea cu 20% a emisiilorde gaze cu efect de seră, reducereaconsumului de energie (prin eficien­tizare) cu 20% şi asigurarea a 20%din necesarul de energie din surseregenerabile.Ce obiective v-aţi propus, lanivel naţional?Pe lângă obiectivele europene asu­mate prin Strategia Europa 2020,avem ca obiective principale creareade locuri de muncă şi promovareacoeziunii sociale prin îmbunătăţireaeficienţei energetice. Atingereaacestor obiective va conduce la ratede ocupare mai mari a forţei demuncă în construcţii şi la reducereaconsumului de energie.Ne puteţi da cifre?Sigur. În mod concret, urmărim săreabilităm termic peste 46.000 deapartamente în municipiile reşedin­ţă de judeţ şi în sectoarele muni­cipiului Bucureşti. Acest lucru vaduce la îmbunătăţirea condiţiilor deigienă şi confort termic interior, lareducerea pierderilor de căldură şi aconsumului energetic, la reducereacosturilor de întreţinere pentru în­călzire şi apă caldă de consum şi, nuîn ultimul rând, la reducerea emi­siilor poluante legate de produ­cerea,transportul şi consumul de energie.Implementarea acestor măsuri vatrebui să aibă ca rezultat reducereacu minim 40% a consumului deInterviu cu Domnul Marcel Boloş,secretar de stat în MinisterulDezvoltării Regionale şi TurismuluiPESTE 180 DE MILIOANE DE EURO SUNT DISPONIBILI PENTRU REABILITAREA A46.000 DE APARTAMENTE PÂNĂ ÎN 2013Noua schemă de finanţarepentru reabilitarea termică ablocurilor de locuinţe
    • septembrie 2012 5Regio în RomâniaInterviuenergie pentru încălzire în blocurilereabilitate.La ce nivel se ridică alocareafinanciară în cadrul Regio?Noi alocăm 60% din valoarea eligibilăa investiţiei prin Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională şi dela bugetul de stat. Concret estevorba de 182,40 milioane de euro,repartizaţi în mod egal pe cele optregiuni de dezvoltare, adică 22,80milioane de euro pentru fiecareregiune.Cine poate beneficia de acestefinanţări?Beneficiarii sunt unităţile adminis­trativ-teritoriale la nivel de muni­cipiu reşedinţă de judeţ sau sector almunicipiului Bucureşti, mandatatede asociaţiile de proprietari pentruproiectele de reabilitare termică.Blocurile de locuinţe trebuie să în­deplinescă un set de condiţii:Ø să fie construite în baza unorproiecte elaborate între 1950 şi1990;Ø să aibă un regim minim deînălţime P+3;Ø să nu necesite lucrări de con­solidare a structurii de rezistenţăcare să condiţioneze executareaproiectului;Ø mai mult de 50% dintre pro­prietari să aibă un venit net lunarpe membru de familie mai micde 500 de euro.Aţi spus că alocareafinanciară de la FEDR şibugetul de stat este de60%. Care va fi contribuţiapopulaţiei şi cea a autorităţiilocale la cheltuielile dereabilitare?Asociaţiei de proprietari şi autorităţiilocale le revin restul de 40%. Aceste40 de procente vor fi modulate po­trivit proporţiei în clădire a familiilorcu venituri reduse. Astfel:ü contribuţia autorităţii publicelocale va fi de 30%, iar contribuţiaasociaţiei de proprietari va fi de10%, dacă mai mult de 50% dintrefamiliile de proprietari din clădireau un venit net lunar de sub 150 deeuro pe membru de familie;ü contribuţia autorităţii publicelocale va fi de 20%, iar contribuţiaasociaţiei de proprietari va fi de20%, dacă mai mult de 50% dintrefamiliile de proprietari din clădireau un venit net lunar de sub 350 deeuro pe membru de familie;ü contribuţia autorităţii publicelocale va fi de 10%, iar contribuţiaasociaţiei de proprietari va fi de30%, dacă mai mult de 50% dintrefamiliile de proprietari din clădireau un venit net lunar de sub 500 deeuro pe membru de familie.Mai trebuie făcută o observaţieimportantă: unitatea administrativ-teritorială are obligaţia de a finanţacheltuielile neeligibile şi pe celesuplimentare ale proiectelor.
    • www.inforegio.roRegio în RomâniaInterviu6Unele consilii locale sau desector au acoperit parteade contribuţie carear fi revenit în mod normalasociaţiei de proprietari.Veţi mai accepta acestlucru în noua schemă definanţare?Autoritatea locală poate acoperiîntr-o primă fază cheltuielile carele revin proprietarilor, astfel încâtproiectele să se implementeze încel mai scurt timp, dar va trebui sărecupereze ulterior de la asociaţiade proprietari sumele plătite. Subce formă? Aceasta va fi stabilită decomun acord de autoritatea locală şiasociaţia de proprietari.Câte proiecte poate conţineo cerere de finanţare? Caresunt sumele limită pentru carepoate fi cerută finanţarea?ÎnaccepţiuneaGhiduluisolicitantuluipentru Axa 1, DMI 1.2, „blocul delocuinţe” este imobilul format dinproprietăţile individuale definiteca apartamente şi proprietateacomună indiviză. Expresia vizeazăatât clădirea în ansamblul său, câtşi părţi ale acesteia – tronsoanesau scări de bloc – separate prinrost, în conformitate cu prevederileOUG nr. 18/2009, cu modificările şicompletările ulterioare.O cerere de finanţare poate includeun număr de blocuri sau scări debloc, fiecare dintre acestea din urmă(bloc sau scară de bloc) constituindun „proiect”. Astfel, o cerere definanţare poate cuprinde unul saumai multe proiecte, în limiteleminime şi maxime ale valorilor totaleale proiectelor, respectiv 1.700.000 –46.000.000 de lei inclusiv TVA pentruo cerere de finanţare.Ce categorii de intervenţiisunt eligibile în cadrul uneilucrări?Avem două categorii de intervenţiieligibile. Cele exterioare, care potcuprinde izolarea termică a păr­ţii opace a faţadelor, înlocuireatâmplăriei existente cu tâmplărietermoizolantă, inclusiv a celei afe­rente accesului în bloc, închidereabalcoanelor/logiilor cu tâmplărietermoizolantă, inclusiv izolareatermică a parapeţilor, termo-hidroizolarea terasei, respectivtermo-hidroizolarea şarpantei şiizolarea termică a planşeului pesteultimul nivel – atenţie! nu esteeligibilă hidroizolarea terasei fărătermoizolaţie, izolarea termică aplanşeului peste subsol sau pestealte spaţii neîncălzite în cazul încare există apartamente la parter.În ceea ce priveşte spaţiile interioarecomune, sunt eligibile lucrările deizolare termică a elementelor caresepară spaţiile încălzite de celeneîncălzite, de reparare / refacere ainstalaţiei de distribuţie a agentuluitermic şi a apei calde din subsol /canal termic, inclusiv izolarea con­ductelor de distribuţie între punctulde racord şi planşeul peste subsol saupeste canalul termic, lucrările demontare a robinetelor termostaticela radiatoare şi a robinetelorde presiune diferenţială la bazacoloanelor de încălzire, reparareasau înlocuirea centralei termice debloc / scară şi achiziţia unor sistemealternative de producere a energiei:panouri solare termice sau electrice,pompe de căldură, centrale pe bazăde biomasă.De ce nu se acceptă finanţareaîn cazul blocurilor ale cărorproiecte au fost elaborateînainte de 1950-1990?Bugetul este limitat şi a fost nevoiesă restrângem categoria de blocurieligibile. După calculele experţilorJASPERS1, blocurile construite înaceastă perioadă au cele mai maripierderi de energie. Cred că trebuiemenţionat şi faptul că blocurile dedinainte de 1950 sunt afectate deprobleme structurale, ceea ce arfi însemnat investiţii suplimentareşi o perioadă mult mai lungă deimplementare. După 1990, au înce­put să se proiecteze blocuri caredeja iau în considerare din ce în cemai mult eficienţa energetică.Dacă un bloc, spre exemplu,a fost proiectat înainte de1990, dar a fost finalizat în1995, va fi aprobată cerereade finanţare?În condiţiile descrise, da, esteeligibil. Desigur, va trebui să înde­plinească şi celelalte condiţii men­ţionate în ghidul solicitantului.Veţi include schema definanţare, despre care amvorbit, şi în programul2014-2020?Având în vedere perioada scurtărămasă din actualul exerciţiu finan­ciar (până la sfârşitul lui 2013 artrebui semnate toate contractelede finanţare), schema propusă denoi are un caracter pilot. Experi­enţa pe care o vom căpăta acum vafundamenta investiţiile în efici­enţaenergetică a blocurilor de lo­cuinţepentru perioada 2014-2020. Avemo preocupare în cadrul Ministeruluipentru finanţarea unor astfel deinvestiţii şi în perioada următoare. Deasemenea, ne gândim şi la derulareaunui proiect de asistenţă tehnică cuBanca Europeană de Reconstrucţie şiDezvoltare (BERD) pentru pregătireaunei scheme de finanţare mai amplepentru acest tip de investiţii.1Iniţiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) reprezintă un parteneriat între Comisia Europeană, prin intermediul DG Regio, BancaEuropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii, cu scopul de a oferi asistenţă tehnică gratuită pentru pregătirea proiectelor mari deinfrastructură (valoare minimă proiect: 25 mil. euro pentru proiecte de mediu, 50 mil. euro pentru proiecte în domeniul transportului)
    • septembrie 2012 7EvenimentHotărârile liderilor zonei EuroCea de-a zecea ediţie anualăa Open Days, SăptămânaEuropeană a Regiunilor şi Oraşe­lor, va avea loc, în acest an, laBruxelles între 8 şi 11 octombrie.În fiecare an, mii de politicieni şiexperţi de la nivel local, regional,naţional şi european, precum şireprezentanţi din lumea academică,mediul de afaceri şi mass-media,se reunesc pentru a discuta, adezbate, a ajuta la conturarea şiimplementarea politicii de coeziuneregională a Uniunii Europene.6.000 de participanţiAnul acesta, evenimentul va reuni6.000 de participanţi din toatăEuropa, inclusiv companii, instituţiifinanciare, asociaţii internaţionaleşi organizaţii academice. Se esti­mează că mai mult de două sute deregiuni şi oraşe din treizeci de ţărivor participa la această ediţie. OpenDays este o platformă creată pentrua împărtăşi experienţe şi un forumde dezbatere a bunelor practici.Pe lângă evidenţierea rezultatelorproiectelor finanţate din fondurilealocate obiectivelor de convergenţă,competitivitate regională şi ocupareaforţei de muncă şi din programelede cooperare teritorială, Open Daysva genera dezbateri cu privire laviitoarea politică de dezvoltare re­gională a UE, la guvernarea locală,regională şi la administrarea fondu­rilor europene, între specialişti,mediul academic şi ţări terţe, prin­tre care Elveţia şi Norvegia, stateinteresate să înveţe din experienţeleregiunilor europene şi, totodată,să-şi prezinte propria experienţă. Întimp ce valurile crizei financiare încămai lovesc ţări din Europa, Open Daysva fi un foarte bun prilej de a discutamăsurile care trebuie luate pentru asusţine creşterea, ocuparea forţei demuncă, energia verde şi transportul,un sistem educaţional mai bun,coeziunea socială şi integrarea.Trei tematici prioritareOpen Days constă într-o serie deevenimente organizate de DirecţiaGenerală Politică Regională aComisiei Europene (DG REGIO) şiComitetul Regiunilor (CoR), ca uncadru general pentru dezbatereaproiectelor de dezvoltare localăşi regională şi a soluţiilor posibile.În 2012 evenimentele se vor desfă­şura sub titlul generic: „Europaregiunilor şi oraşelor: cum schim­băm lucrurile/ cum inducem schim­barea” („Europe’s regions andcities: Making a difference”), cutrei tematici prioritare:l Creştere inteligentă şi durabilăpentru toţil Cooperarea teritorială: un atupentru Europal Rezultate concreteEvenimentele Open Days cumuleazăpeste 100 de seminarii, ateliere delucru, dezbateri, expoziţii şi vor fiîmpărţite astfel:Ø sesiunea inaugurală la Parlamen­tul European;Ø plenul CoR;Ø o reuniune a Comisiei de Dezvol­tare Regională a Parlamentului;Ø Meeting Place, „locul de întâlnire”care va găzdui 36 de ateliere de lucrudespre dezvoltarea locală la nivelulcomunităţii, o nouă caracteristică apachetului de coeziune politică, şiva oferi participanţilor, jurnaliştilorşi organizatorilor un cadru de socia­lizare, unde pot schimba idei şiinterrelaţiona, la finalul atelierelorde lucru;Ø 24 de ateliere de lucru organizatede partenerii locali, pe una dintrecele trei tematici ale acestui an;Ø 40 de ateliere de lucru aleComisiei Europene, care se vor axape toate cele trei aspecte tematiceale Open Days 2012;Ø opt ateliere de lucru organizatede DG REGIO sub egida „Open DaysUniversity”.Pe lângă acestea, zeci de alteevenimente vor fi organizate subegida Open Days de autorităţilelocale şi reprezentanţii sectoruluinon-guvernamental, în Bruxelles şiîn statele membre UE.Pentru mai multe informaţiişi programul complet alevenimentelor:www.opendays.europa.eu/OPEN DAYS 2012, un eveniment-cheiepentru autorităţile regionaleAndreea Truică
    • www.inforegio.ro8Regio în RomâniaDezvoltare urbanăDesemnarea de către Guverna municipiului Brăila ca polde dezvoltare urbană a asigurataccesul oraşului la importantesurse de finanţare europeană.„Alimentat” cu proiecte susţinuteprin „motorul” Regio, oraşulde la Dunăre înfloreşte pe zi cetrece. Modernizat recent, pasajulpietonal din centrul oraşului,respectiv din Piaţa Independenţei,aduce municipiul în secolul XXI,dar păstrează şi ceva din parfumulbătrânului „oraş cu salcâmi”.Situată în imediata vecinătate aDunării, Brăila a devenit cunoscută,după atestarea documentară din1368, drept un important centrucomercial. Aici, în locul în careDunărea Nouă se întâlneşte cu ceaVeche, au acostat mii de corăbii careîncărcaseră mărfuri din porturile depe coastele Mediteranei şi ale MăriiNegre. Atât de însemnat era mareleport, încât numeroase drumuricomerciale din întreaga ţară purtaunumele de „Drumul Brăilei”.Oraşul amfiteatruPrimele decenii ale secolului XX aumarcat o importantă dezvoltaredemografică şi urbanistică. Brăilaeste, dealtfel, unul dintre puţinelemari oraşe care au fost înălţate dupăun plan urbanistic riguros. Urbeaare reţeaua de străzi sistematizatădupă un model radiar-concentric,marile bulevarde având unicaproprietate de a izvorî din Dunăreşi a se vărsa tot în bătrânul fluviu.Municipiul în care, spunea scriitorulFănuş Neagu, „salcâmii împrumutădimineaţa umbra unui om” maieste numit de arhitecţi şi „oraşul –amfiteatru”.Urbea Brăilei întinereştecu sprijinul RegioCătălin ANTOHE„Au rămas înscrise în mine frumuseţeade neîntrecut a drumului pe ceair,clipocitul stelelor spre Moldova şi vuietulireal al Dunării, care parcă veneape sub pământ ca să-mi inunde pentrutotdeauna fiinţa cu cel mai scump vis”,Fănuş Neagu
    • septembrie 2012 9Regio în RomâniaDezvoltare urbanăLifting peisagisticAnii de regim comunist au adusindustrializarea forţată şi garnisireaoraşului cu binecunoscutele blocuriceauşiste. În 1977, oraşul s-a îmbo­găţit cu un palat administrativ,denumit, ironic, de către brăileni,Casa Albă. În faţa clădirii, caregăzduieşte şi astăzi Primăria şi Pre­fectura, comuniştii au construito piaţă vastă, din asfalt şi dale debeton, pe care au amenajat maimulte bănci din ciment. La fel demucaliţi precum părinţii lor, tineriide astăzi au botezat platoul „Lapietre”.Între 2011 şi 2012, platoul din PiaţaIndependenţei a fost reamenajatdin temelii, fiind conceput ca unproiect de tip lifting peisagistic.Jardinierele luxuriante şi fântânilearteziene muzicale cu jocuri delumini au şters patina comunistă aplatoului. Piaţa are acum pavele degranit, stâlpi de iluminat cu panourifotovoltaice şi bănci cu spoturi lu­minoase încastrate în soclu. Priviteseara dintr-un anumit unghi, lumi­nile care ţâşnesc de-a dreptul dingranit par a fi veritabile piste deaterizare. Cele 120 de bănci şi cei180 de arbori au făcut din nou dinPiaţa Independenţei locul principalde întâlnire a cetăţenilor urbei cu215.000 de locuitori.Sursa: Cornel CRATINEANU
    • „Mă simt, parcă, într-unalt oraş”Am întrerupt lectura AdeleiMarinescu, o pensionară care citea ocarte scrisă de un alt fiu al oraşului,Panait Istrati, pe una dintre băncilede sub fereastra primarului. Amîntrebat-o pe doamna Marinescu cumvede astăzi noul centru administratival oraşului. „Locul arată cu totulaltfel. Echipa Primăriei a reuşit,cu bani europeni, să înviorezegriul acela tern, al betonului dinfaţa Casei Albe. Stau chiar aici,pe Calea Călăraşilor, de mai binede 30 de ani, dar parcă mă simtîntr-un alt oraş”, ne-a mărturisitdoamna Marinescu. Întrebată dacăregăseşte, în noua piaţă, ceva dinoraşul făcut cunoscut, în întreagalume, prin scrierile lui Panait Istrati,ne-a răspuns nostalgică: „Nu neputem întoarce faţa spre trecutdecât pentru a visa la tinereţe. Noiîmbătrânim, dar oraşul este maitânăr”.Primarul Aurel Simionescu se simteînsă mulţumit că brăilenii au primitbine noua piaţă a Independenţei.„A fost un proiect realizat în comunde urbanişti şi de peisagişti. Dupăce vor mai creşte pomii şi arbuştii,platoul va fi o zonă şi pietonală, şide verdeaţă. Seara e deja plin delume aici. Piaţa a devenit şi loculde desfăşurare a manifestărilorimportante (Ziua Drapelului, ZiuaImnului, 22 decembrie). S-a păstratşi o dungă de defilare, marcată cu oculoare de granit diferită. Tot aicise efectuează şi proiecţii de film,precum şi concerte ale formaţiilorde muzică uşoară şi populară”, ne-adeclarat edilul.„Conflict” întregeneraţiiPrimarul spune că platoul a fostmodernizat fără mari greutăţi, darcă au mai avut şi surprize. „Brăilaare un sol argilos şi asta reprezintăo problemă, «se lasă» destul deuşor dacă apar infiltraţii. La ultimulrevelion pe care l-am organizat înpiaţă, în 2010, am constatat, dupăce am demontat şi mutat scena,că solul s-a lăsat pe o suprafaţăînsemnată. Am bănuit existenţaunor hrube, dar nu am găsit aşaceva.Lucrările au evoluat bine, în afaraunor conducte pe care le-am găsit,cu ocazia reparaţiilor, şi care nufigurau în planurile pe care leaveam. Avem însă o altă problemăim­portantă. Tinerii care se întâl­neau, în imediata vecinătate,în zona fântânii cinetice şi spreesplanadă, se strâng acum tot peplatou, locul de adunare, de regulă,a persoanelor mai în vârstă. Astfelcă am avut discuţii şi cu muzicaambientală de pe platou, tinerii voro anumită muzică, vârstnicii o alta.Până finalizăm şi esplanada suntconvins că vor convieţui”, ne-a maideclarat, zâmbind, Simionescu.PIDU, coloana vertebralăa modernizăriiProiectul „Reabilitare pasaj pietonalplatou Piaţa Independenţei, munici­piul Brăila” este doar unul dintrecele nouă ale Planului Integratde Dezvoltare Urbană (PIDU) aMunicipiului Brăila. O mare atenţiese acordă proiectelor care vizeazăinfrastructura. „Specificul oraşului,cu bulevarde care pleacă de laDunăre şi ajung tot la Dunăre,mărginită de faleză şi CaleaCălăraşilor, face ca şi traficul dinoraş să aibă un anumit specific.Când am discutat despre PIDU şidespre ce proiecte să facem acolo,a reieşit ca prioritate modernizareastrăzii Calea Călăraşilor, între douămari bulevarde circulare, Indepen­denţei şi Dorobanţi. În felul acestaam urmărit să închidem un inel.Lucrări similare sunt demarate şiwww.inforegio.ro10Regio în RomâniaDezvoltare urbanăindicatori de realizarel 2.404,2 mp de spaţiu verde reabilitaţil 4.410 mp de zonă pietonală reabilitatăl Realizarea a două bazine muzicale, cu lumini şi jeturi de apăl Instalarea a opt stâlpi de iluminat cu panouri solarel Realizarea unui sistem de irigaţiil Realizarea şi instalarea a 120 de băncil Păstrarea a 20 de locuri de muncă în perioada de execuţie a lucră­rilorValoaretotală aproiectului(RON)Valoare eligibilă (RON)Totaleligibildin care:FEDRBugetnaţionalContribuţiebeneficiar4.913.488,10 3.980.718,95 3.198.507,68 702.596,89 79.614,38din care valoarea finanţării nerambursabile alocate de MDRT-AM POR:3.901.104,57Cifre oferite de Ileana Dinu – manager proiect„Nu ne putem întoarce faţa spretrecut decât pentru a visa la tinereţe.Noi îmbătrânim, dar oraşul estemai tânăr”,Adela Marinescu, pensionară
    • septembrie 2012 11pe o altă arteră, pe Calea Galaţi”,ne-a declarat Simionescu.Fântânile cinetice,reabilitate în 2013Obiectul unui alt proiect de reabi­litare finanţat prin Regio esteEsplanada, zona de promenadăcare include şi fântânile cinetice.Acestea din urmă sunt cunoscutesub denumirea de „fântâni cuegrete” şi sunt creaţia maestruluiConstantin Lucaci, sculptorul în oţelinoxidabil, denumit de mulţi „aldoilea Brâncuşi”. Datorită valoriilor artistice, fântânile cinetice audevenit unul dintre simbolurileBrăilei, parte integrantă în peisajularhitectonic al oraşului. Reabilitarease impune, deoarece uzura con­strucţiilor şi a echipamentelortinde să devină critică. „Proiectulcuprinde fântâna cinetică şi toatefântânile care coboară, spreDunăre, într-o fascinantă cascadăde apă şi lumini. Am găsit şi ultimapiesă, care nu fusese montată în1989, şi acum putem completaîntregul proiect. Toată esplanada,care va fi finalizată în septembrie2013, implică şi operaţiuni deconsolidare.”, ne-a declarat prima­rul Brăilei.Primăria gândeşteproiectele pentru2014-2020În cadrul PIDU mai sunt finanţateîncă cinci proiecte, prin sub-domeniul „Sprijinirea dezvoltăriidurabile a oraşelor - poli urbani decreştere” din Programul OperaţionalRegional 2007-2013:Reabilitarea şi modernizareaParcului Monument;Reabilitarea casei PetreŞtefănescu Goangă;Restaurarea şi consolidarea clă­dirii Teatrului Maria Filotti Brăila;Reabilitarea şi modernizareaanexei căminului pentru persoa­ne vârstnice Sf. Petru şi Pavel;Sistem de supraveghere învederea creşterii siguranţeisi prevenirii criminalităţii înMunicipiul Brăila.Primăria Brăila a mai propus încăşase proiecte pe lista de rezervăa PIDU, respectiv: un proiect carevizează reabilitarea castelului deapă din Gradina Publică Brăila, unproiect pentru amenajarea spaţiuluiverde şi aleilor pietonale FalezaDunării, precum şi patru proiectecare urmăresc îmbunătăţirea vieţiipopulaţiei rome din oraş prinamenajarea unor locuinţe sociale decalitate şi a unor centre sociale.Regio în RomâniaDezvoltare urbanăPrimarul Simionescu pri­veşte însă şi spre viitor:„Ne gândim deja la pro­iectele pentru perioada2014 – 2020, pentru a nuse mai repeta greşelile din2007 şi 2008, ani care i-auprins, practic, pe primariidin întreaga ţară, fărăproiecte”.12345Sursa:CornelCRATINEANU
    • www.inforegio.ro12Regio în RomâniaFilă din istorieReabilitare Monument TriumfalTropaeum TraianiAlexandra GANEAAnul 2012 înseamnă pentruJudeţul Constanţa, începerealucrărilor de reabilitare aMonumentului Triumfal TropaeumTraiani. Acest fapt va reprezentapentru comunitatea locală dezvol­tarea de care este nevoie pentruatragerea turiştilor şi creştereaactivităţii economice în zonă.Proiectul „Reabilitare MonumentTriumfal Tropaeum Traiani” areo valoare de 18 milioane de lei, dincare contribuţia financiară a UniuniiEuropene este de 11 milioane,restul sumei fiind completată dinbugetul de stat şi din contribuţiabeneficiarului.Pe durata a 22 de luni calendaristice,se doreşte realizarea următoarelorobiective:ü Redarea circuitului turistic Monu­mentului Triumfal Tropaeum Traianiprin reabilitarea arhitecturală;ü Asfaltarea drumului de acces întremonument şi Cetate;ü Amenajarea drumului de accescătre monument dinspre DN 3 şi aparcării existente în vecinătateamonumentului;ü Amenajarea peisagistică din jurulmonumentului şi a parcării dinvecinătatea Cetăţii;ü Realizarea racordului de apă prinextinderea reţelei de distribuţie deapă potabilă existente în zona DN 3;ü Realizarea sistemului de iluminatpublic pe drumul de acces dinspreDN 3 şi a sistemului de iluminatornamental pentru monument;ü Înfiinţarea unui info-centru;ü Creşterea vizibilităţii Monumen­tului Triumfal Tropaeum Traiani atâtla nivel naţional, cât şi internaţionalprineditareaşitipărireamaterialelorde promovare;ü Includerea Monumentului TriumfalTropaeum Traiani în programeturistice naţionale şi internaţionale;ü Creşterea nivelului economico-social al zonei, contribuind la dez­voltarea durabilă a acesteia.Finalizarea proiectului este prevă­zută pentru luna august 2013, po­trivit managerului de proiect ElenaVornicu:„Întregul complex va beneficia demodernizarea şi extinderea căilorrutiere ce fac legătura cu drumulnaţional, cu cetatea şi muzeul ar­heologic. Va fi creată o reţea deiluminat decorativ şi va fi reabilitatăreţeaua de iluminat public, vorfi amenajate două parcări şigrupuri sanitare pentru turişti,un info-centru şi poate ce estecel mai important va fi reabilitatarhitectural monumentul triumfal,urmând a fi înlocuite piesele gravdegradate, inclusivmetopelevotive,iar restul elementelor sculpturale şifrizele vor fi curăţate şi conservatede restauratori şi meşteri pietrari.Obiectivul subsidiar al proiectuluiconstă în valorificarea durabilă apatrimoniului cultural şi implicitcreşterea numărului de vizitatori’’,a precizat Elena Vornicu.(Sursa: www.agerpres.ro)Monumentul triumfal TropaeumTraiani a fost construit între anii 106-109, după proiectul lui Apollodor dinDamasc, pentru celebrarea luptelorcâştigate de romani împotriva geto-dacilor, şi este situat la nord decomuna Adamclisi, loc unde se maipot găsi şi resturi din mausoleulroman şi altarul antic.Monumentul triumfal avea oînălţime de 39 metri, o formăcirculară cu un diametru de 38metri, fiind alcătuit dintr-un nucleucilindric cu o înălţime de 12,6metri şi un diametru de 31 metri.A fost construit din zidărie brută,înconjurat de o platformă circularăcu şapte trepte de piatră. Nucleuleste îmbrăcat în blocuri de piatrăcare se continuau cu un rând de 54de metope, sculptate în basoreliefcu scene din timpul luptelor cugeto-dacii. Deasupra metopelorse afla o friză cu 26 de crenelurisculptate în basorelief şi alcătuindcoronamentul nucleului circular.Deasupra nucleului se înalţă unacoperiş tronconic îmbrăcat însolzi de piatră, precum şi unsoclu hexagonal înalt de 6 metri,
    • septembrie 2012 13Filă din istorieRegio în Româniareprezentat de un trunchi îmbrăcatîn armura clasică, cu armele deluptă, având la picioare arme şiprizonieri sculptaţi în piatră. Peuna din feţele soclului hexagonal afost descifrată o inscripţie din carerezultă că monumentul este închinat„Zeului Marte, răzbunătorul” decătre „Nerva Traian August, împăratşi cezar, învingătorul germanilor şidacilor, fiul divinului Nerva, marepreot, pentru a XIII-a oară tribun,pentru a VI-a oară împărat, pentru aV-a oară consul, părintele patriei.”Lângă monumentului comemorativse afla Mausoleul ridicat în memoriaunui ofiţer superior roman şi Altarul,ridicat din ordinul împăratuluiTraian în amintirea celor 4.000 deostaşi căzuţi în bătălie.La nord-vest de comuna Adamclisi,se găseşte Cetatea TropaeumTraiani construită în acelaşi timpcu Monumentul comemorativ, alecărei ruine au fost cercetate şiidentificate de arheologul GrigoreTocilescu prin anii 1891-1909, apoide Vasile Pârvan în anul 1911.Cetatea este considerată cea maiimportantă aşezare civilă romană depe teritoriul Dobrogei. (Sursa: www.cjc.ro)Prin reabilitarea MonumentuluiTriumfal Tropaeum Traiani seurmăreşte atragerea unui numărmare de turişti în zonă, precum şitransmiterea unei moşteniri istoricea neamului românesc.
    • www.inforegio.ro14Regio în RomâniaCentral Plaza – 4 stele Regio în„Perla Moldovei”Alexandra VOICUTurismInvestitorii au găsit reţeta perfectăpentru transformarea impetuoaseiclădiri. Aflat în mijlocul naturii,hotelul concurează cu frumuseţeamunţilor, dar completează peisajulprin faţada deosebit de elegantă.Valoarea totală a investiţiilor seridică la 17,5 milioane de lei,dintre care aproape 8 milioanereprezintă fonduri Regio. A fostnevoie de entuziasmul investitorilorlocali pentru ca turismul oraşuluiPiatra Neamţ să renască, odată cureînnoirea noii construcţii, prin stilşi bun gust.Amplasare idealăHotelul se înalţă elegant în centruloraşului, la 500 de metri de gară.Este amplasamentul ideal atâtpentru cei peste 40.000 de turişticare vizitează anual zona, cât şipentru afacerişti, el reprezentândşi o destinaţie pentru derulareaunor activităţi conexe derulăriiafacerilor. Indiferent de anotimp,posibilităţile de petrecere atimpului liber sunt multiple. Cei maicurajoşi beneficiază de tiroliană,rafting, paintball, canoeing, iar ceinostalgici pot explora drumurile demunte sau liniştea mănăstirilor.Dotările din spatelefaţadei de sticlăConfortul turiştilor este asiguratprintr-o gamă largă de facilităţi.Odată cu relansarea hotelului, în2011, a avut loc şi transformareasa de la 3 la 4 stele, creştereafiind justificată de îmbunătăţireacondiţiilor la nivel general. Numărulde camere s-a extins de la 137 dePovestea hotelului CentralPlaza începe în anul 1975,când a fost construit, în inimaoraşului Piatra Neamţ, pentrumiile de turişti veniţi în fiecare ansă cunoască frumuseţile Moldoveişi bogăţiile culturale aflateîn apropiere. A fost renovat înrepetate rânduri, însă pare să-şifi găsit împlinirea prin lucrărilefinanţate prin Regio, începute înanul 2009.
    • septembrie 2012 15TurismRegio în Româniacamere la 155, împărţindu-se înpatru tipuri: premier, superior,junior suite şi interconnectedroom (o cameră dublă cu pat twinîmpreună cu o cameră single cu patconfortabil, interconectate cu unhol comun). Camerele sunt dotatecu aer condiţionat, minibar, telefon,TV prin cablu, uscător de păr şibaie cu cadă. Modul în care suntdecorate, culorile calde, privelişteadeosebită, toate contribuie laatmosfera primitoare şi relaxantă acamerelor.Business centerHotelul pune acum la dispoziţiaturiştilor două restaurante, laparter şi mezanin, care oferă unmeniu variat, cu preparate tradi­ţionale, dar şi internaţionale, idealepentru un prânz în familie, o cinăromantică, o întâlnire de afacerisau o petrecere. Muzica de fondse transformă în muzică live cuocazia meselor festive. Patru sălide conferinţă cu funcţiuni diversecompletează spaţiile de cazare.Dotate cu tehnologii de ultimăgeneraţie, transformă hotelul înopţiunea ideală pentru conferinţe,evenimente corporatiste şi team-building. De asemenea, în interiorulhotelului, turiştii – oameni de afa­ceri se pot bucura de întreagafuncţionalitate a unui birou dincadrul business-center-ului, dotat cuinternet, fax, conexiune telefonică.Profesionalism şiexperienţăÎntreaga echipă a hotelului se îmbo­găţeşte mereu cu noi colegi caretrec printr-un proces de formareprofesională bine pus la punct.Pentru angajaţii hotelului, aspectulcare primează este asigurareaconfortului celor care le trec pragul.Fiecare din cei 90 de oameni are opregătire solidă în acest domeniu şiîşi întâmpină întotdeauna oaspeţiicu respect şi cu un zâmbet cald.De la bucătarii talentaţi până laadministraţie, scopul tuturor estede a crea turiştilor o experienţăreuşită şi dorinţa de a reveni laCentral Plaza cu prima ocazie.O investiţie de succesÎn urma relansării vechiului HotelCentral, graţie fondurilor Regio,a avut loc şi relansarea turismuluidin oraşul Piatra Neamţ. În afarăde turiştii care se pot bucura acumde un spaţiu care să le defineascăvoiajul, mai există şi alţi beneficiari.Reconstrucţia clădirii a dus la crea-rea de noi locuri de muncă pentrucomunitatea locală, la stabilireaunor noi colaborări cu agenţiile deturism şi la îmbunătăţirea tuturoractivităţilor care întregesc turismullocal, prin creşterea numărului deturişti. Pentru că povestea începutăacum 37 de ani nu se termină aici.Se continuă cu fiecare an caretrece, cu fiecare turist care încheieo călătorie cu zâmbetul pe buze şicu mulţumirea că a făcut alegereacorectă. Acesta este rezultatul uneiutilizări corecte şi res­ponsabile afondurilor europene nerambursa­bile.
    • www.inforegio.ro16Regio în RomâniaDezvoltare pe mai multe planuriOltenii cumpărară maşini de pompiericu bani europeniCătălin ANTOHEAutospeciale cu vechime maimare, câteodată, decât aniipetrecuţi în câmpul muncii decomandantul unităţii de pompieri,şi prea puţine maşini dotate cuechipamente de descarcerare,raportat la necesarul de intervenţiipe şoselele judeţului.Aşa se prezenta, până nu de mult,situaţia Inspectoratelor pentruSituaţii de Urgenţă (ISU) din celecinci judeţe din Oltenia, înainte caun proiect cu finanţare europeanăsă-şi arate primele rezultate.Cinci judeţe „înarmate”pentru urgenţeSigur, situaţia nu s-a schimbatpeste noapte la 180 de grade. Încămai sunt în funcţiune maşini depompieri vechi de mai bine de 35 deani, dar, acum, ele sunt ajutate, înmisiunile care necesită intervenţierapidă, de autospeciale noi-nouţe,mult mai „fâşneţe”. În plus, echi­pajele care însoţesc aceste maşinide intervenţie noi nu mai staucu teama că se va strica ceva lamotor sau se va sparge bazinul cuapă. Este vorba de autovehiculeleachiziţionate de consiliile judeţenedin Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi şiGorj, prin proiectul „Îmbunătăţireadotării cu echipamente a bazeloroperaţionale pentru intervenţiiîn situaţii de urgenţă în regiuneaSud-Vest Oltenia”, finanţat încadrul Programului OperaţionalRegional 2007-2013, Axa Prioritară3, Domeniul major de intervenţie3.3. Proiectul are o valoare totalăde peste 51 milioane de lei şi a fostrealizat de Asociaţia de DezvoltareIntercomunitară Sud-Vest Oltenia,formată din cele cinci judeţe menţio­nate, reprezentate prin intermediulconsiliilor judeţene respective.S-a scurtat timpul deintervenţie„Fiecare maşină nouă a înlocuituna veche de 35-40 de ani. Este oîmbunătăţire vizibilă – una estesă mergi cu un camion care abiase mişcă şi alta, cu o autospecialămodernă. La cele vechi se mai spargbazinele de apă, le mai cârpimşi noi cum putem. Nu este cazulla cele noi.”, ne spune colonelulMarius Mircea, prim-adjunct alinspectorului-şef al Inspectoratuluipentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia”
    • septembrie 2012 17Regio în RomâniaDezvoltare pe mai multe planurial judeţului Dolj.Şi la Drobeta Turnu Severin lucrurilestau la fel ca la Craiova. Ultimaînnoire a parcului de autospecialede pompieri a avut loc în 2004,când au fost cumpărate douămaşini noi. Restul parcului eraformat din autospeciale care aveauo vechime respectabilă, unele şipeste 30 de ani. „În oraş, abia semişcau. Unde mai pui că se mai şistricau pe parcurs şi riscau să nuajungă la intervenţii. Dacă nu s-aîntâmplat niciodată să nu ajungă,asta a fost numai datorită faptuluică echipajele s-au descurcat”,povesteşte plutonierul RamonaCamelia Nistor Ion, purtătorul decuvânt al ISU „Drobeta” al judeţuluiMehedinţi.Acum, cu cele noi, altfel staulucrurile: „Sunt uşoare, se strecoarămult mai repede prin oraş. Sesimte diferenţa, s-a îmbunătăţitsemnificativ timpul de răspuns, faptcare a fost observat şi de cetăţeni”.Acelaşilucrusepoatespunenunumaiîn cazul celor patru noi camioane depompieri, ci şi în ceea ce le priveştepe cele trei autospeciale complexede intervenţie, descarcerare şiacordare a asistenţei medicale deurgenţă, cărora li se adaugă încăuna pentru descarcerări grele.„Alergăm cu 90 km/or㔪i la Râmnicu Vâlcea, şefii pompi­erilor sunt bucuroşi că s-a redusconsiderabil timpul de intervenţie ladezastre şi că noile autospeciale suntdotate cu ustensile mai multe şi maimoderne. Cât despre camioanelevechi, situaţia este sintetizată deofiţerul pentru relaţii cu presaal Inspectoratului pentru Situaţiide Urgenţă „General Magheru” aljudeţului Vâlcea, Nicolae OctavianFulger-State: „Cele mai vechimaşini aveau şi peste 30 de ani şiera o regulă: dacă azi nu era unastricată, mâine erau sigur două”.La Slatina, situaţia parcului autoera, oricum, mult mai bună, pentrucă Inspectoratul pentru SituaţiiPROIECTUL ÎN CIFRERegio - Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3,Domeniul major de intervenţie 3.3Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia,judeţele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi, VâlceaDurata de implementare: 38 luniValoarea totală: 51.125.806,72 de leiAsistenţa nerambursabilă solicitată: 42.577.288,05 de lei
    • www.inforegio.ro18Regio în Româniade Urgenţă „Matei Basarab” maiprimise în anii trecuţi câteva auto­speciale de la Ministerul de Interne.Dar şi aici îmbunătăţirea adusă deproiectul cu finanţare europeană afost vizibilă, după cum spune colo­nelul Răzvan Arion, şeful Serviciuluilogistică al ISU Olt: „S-a diminuatsimţitor timpul de răspuns la ape­luri. Cu maşinile vechi, de 30 deani, nu puteam merge cu mai multde 60 km/oră, iar acum alergăm cu80-90 km/oră”.Colonelul adaugă că programul deînnoire a parcului de autospecialenu se va opri aici, ambiţia sa fiindca, în curând, „să fie totul nou”. Înmomentul de faţă, potrivit spuselorsale, peste 60% din parc este într-ostare tehnică corespunzătoare,„fără probleme”. ISU Olt a primit încadrul proiectului „Îmbunătăţireadotării cu echipamente a bazeloroperaţionale pentru intervenţii însituaţii de urgenţă în regiunea Sud-Vest Oltenia” şapte autospecialecu funcţionare pe bază de apă şispumă. Potrivit Danielei Lungu, şefulServiciului dezvoltare regională dincadrul Consiliului Judeţean Olt,până la finele lui 2012, ISU Olt vamai primi o autospecială pentrudescarcerări grele şi încă una pentrulucrul la înălţime.Răzvan Arion are motive temeinicesă spere că anul viitor parcul autopentru intervenţii va fi într-o staretehnică impecabilă. PreşedinteleConsiliului Judeţean Olt, PaulStănescu, a declarat recent că seaflă în lucru un alt proiect princare ISU Olt îşi va mări numărulde echipamente de intervenţie însituaţii de urgenţă. „Este vorbadespre un proiect ce se va depuneîn cadrul Programului de CooperareTransfrontalieră România-Bulgaria2007-2013, denu­mit „Managementulsituaţiilor de urgenţă provocate deinundaţii”, care va avea o valoarede aproape 4,5 milioane de euroşi care se află într-o fază avansatăde elaborare. Sperăm ca, până lasfârşitul anului, să semnăm con­tractul de finanţare”, a precizatStănescu.448 de localităţiacoperiteDincolo de denumirea impersonală,aşa cum pare la prima vedere,proiectul va avea un impact semni­ficativ asupra vieţii de zi cu zia celor 2,3 milioane de olteni.Prin intermediul proiectului vorfi cumpărate 44 de echipamentespecifice domeniului de activitateal inspectoratelor pentru situaţii deurgenţă: 21 de autospeciale pen­tru stingerea incendiilor, cu apă şispumă, alte două autospeciale decercetare NBCR (nucleară, biolo­gică, chimică şi radiologică), cincimaşini pentru descarcerări grele(una pentru fiecare judeţ cuprins încadrul proiectului) şi 15 autovehiculepentru intervenţie, descarcerare şiacordarea asistenţei medicale deurgenţă. Ultimul pe listă, dar nucel din urmă ca însemnătate, chiardimpotrivă, va fi un centru mobil decomandă şi control.Astfel, la finalul perioadei de im­plementare a proiectului (de un anşi jumătate), locuitorii din 448 delocalităţi din cele cinci judeţe vorbeneficia de servicii îmbunătăţitepentru intervenţii în situaţii deurgenţă. Primele rezultate sePrin intermediulproiectului vor ficumpărate44de echipamente specificedomeniului de activitate alinspectoratelor pentrusituaţii de urgenţăDezvoltare pe mai multe planuri
    • septembrie 2012 19văd deja, pentru că în acest anau început să fie achiziţionateautospeciale prevăzute în cadrulproiectului european.O poveste de succesPovestea înnoirii parcului de auto­specialeînjudeţeleOltenieiaînceputacum patru ani de zile. Primul pas afost făcut pe data de 8 aprilie 2008,când a fost con­stituită Asociaţia deDezvoltare Intercomunitară Sud-Vest Oltenia (A.D.I. SV Oltenia),formată din cele cinci judeţe aleregiunii: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şiVâlcea, reprezentate prin consiliilejudeţene.Constituirea asociaţiei, cu persona­litate juridică, a permis ca în iunie2009 aceasta să înainteze cerereade finanţare pentru proiectul carevizează îmbunătăţirea dotării co­mune cu echipamente a bazeloroperaţionale pentru intervenţii însituaţii de urgenţă. Implementareaproiectului era cu atât mai impor­tantă, cu cât în ultimii ani regiuneariverană Dunării a fost afectată deinundaţii majore, care au produspagube semnificative.Lucrurile s-au mişcat repede, iarcontractul de finanţare a fost semnatîn noiembrie 2009. Anul acesta auînceput deja să fie achiziţionateautospecialele.Regio în RomâniaRiscuri acoperite de proiectRisc Numărul de locuitori potenţiali beneficiari Aria geograficăInundaţii 1.367.909 11.684 km2Cutremure şi alunecări de teren 2.279.849 29.212 km2Incendii 1.209.696 15.500 km2Nuclear 1.139.400 15.700 km2Chimic 693.304 8.944 km2Biologic 683.954 8.763 km2Tehnologic 843.450 10.807 km2Dezvoltare pe mai multe planuri
    • www.inforegio.ro20Regio în RomâniaFINANŢAREA REGIO – UN PAS URIAŞ PENTRUO FIRMĂ MICĂ DIN JUDEŢUL SATU MAREProtecţia mediuluiCorina CIUMAŞUBandatransportoarepe care suntîncarcatedeşeurile pentrua fi introuse inpresa orizontală –peturi de plasticPresă orizontală – acest utilaj este utilizat pentru presarea tuturorambalejelor reciclabile, colectate selectiv, în special folii şi plasticPresă staţionară – acest tip de utilaj este montat la sediul firmelor;în presă sunt introduse ambalajele reciclabile, sortate, sunt presateşi depozitate într-un container ataşat utilajuluiPresa verticală –în acest utilaj seintroduce carton, sepresează şi rezultăbaloţi din cartonCu ajutorul a 760.000 delei nerambursabili, firmaMondorek, din Carei – societateal cărei obiect de activitateeste colectarea şi valorificareadeşeurilor – a creat peste 50 denoi locuri de muncă, şi-a măritcifra de afaceri de câteva ori, iarlocuitorii judeţului sunt fericiţi,pentru că trăiesc într-un mediumai curat.
    • septembrie 2012 21Protecţia mediuluiRegio în RomâniaSubliniem de fiecare dată căbanii europeni nu reprezintă cevaabstract, de neatins, o iluzie, o fatamorgana a zilelor noastre. Ci, ei potdeveni inima şi sângele economiei,punctul de lansare sau relansareal oricărei companii serioase, careîşi doreşte mai mult, în sensul celmai bun al cuvântului. Pentru oriceantreprenor, mai mic sau mai mare,finanţarea europeană ar trebui săse afle la începutul agendei salede lucru, iar dacă firma respectivăactivează într-un domeniu cepoate aduce beneficii substanţialemediului ce ne înconjoară, atuncilista de priorităţi a oricărui investitortrebuie să înceapă cu atragereabanilor ce vin de la partenerii de peBătrânul Continent.PROGRAMUL REGIO– oxigenul micilorantreprenoriÎn cele ce urmează veţi descopericum o firmă mică, din Carei, ju­deţul Satu Mare, a reuşit o relan­sare spectaculoasă cu ajutorulPro­gramului Regio – coordonat deMinisterul Dezvoltării Regionale şiTurismului. A fost de ajuns un proiectbine pus la punct, puţină voinţă,inteligenţă şi respectarea cu stricteţea regulilor impuse de autorităţi şi –gata!, fondurile nerambursabile auajuns acolo unde era nevoie de ele.Poate suma nu vă va impresiona –aproape 760.000 de lei – dar ea afost mai mult decât suficientă pentruo firmă mică, dar care îşi propuneaceva măreţ: să scape judeţul SatuMare de cât mai multe deşeuri, cualte cuvinte să redea cetăţenilorcurăţenia cu care erau obişnuiţi şi pecare şi-o doreau din nou.O FIRMĂ MICĂ, AMBIŢII MARIÎnfiinţată în anul 2007, societateacomercială Mondorek se ocupăîncă de atunci de colectarea şivalorificarea deşeurilor de ambalajedin carton din judeţul Satu Mare.Pe atunci, gradul de recuperare şireciclare a deşeurilor era, la nivelulîntregii ţări, de 10% din totalulde ambalaje aruncate la groapade gunoi. Între timp a crescutsubstanţial, la 27 de procente, maiales datorită activităţii de colectareselectivă. Totul a fost luat de la zerode către asociaţii Mondorek. Laînceput, firma a avut dotări minime– un stivuitor, o maşină de transportşi o presă de balotat – atenţie! -executată artizanal de către unuldintre asociaţi!În 2009, preţurile la ambalajelereciclabile din carton au început săscadă drastic, iar firma a depă­şitimpasul prin diversificarea activi­tăţii. Practic a început să se ocupe detoată gama de ambalaje reciclabile:plastic, pet-uri, carton, etc.REGIO – SOLUŢIA PERFECTĂPENTRU UN VIITOR curatPentru o treabă serioasă, aşezată,gândită pe termen lung, trebuia,însă, mai mult. Dar de unde bani?Răspunsul a venit prompt: fondurileeuropene nerambursabile.La finalul anului 2011, firma a reuşitimplementarea unui proiect finanţatprin Regio, pentru achiziţionarea deutilaje destinate colectării, tran­sportului şi valorificării deşeurilorde ambalaje reciclabile. Proiectul,unul de mediu în esenţa lui, s-anumit: „Creşterea productivităţiiîn activitatea de colectare, va­lorificare a deşeurilor de am­balaje reciclabile utilizând teh­nologii moderne”. Finanţareanerambursabilă a fost de exact759.712,85 lei şi a prevăzut cum­părarea a 12 echipamente pentrupresat şi reciclat deşeuri. La înce­putul implementării proiectului fi­nanţat din Regio, firma oferea doarşapte locuri de muncă. Acum vorbimde 30 de angajaţi permanenţi şi dealţi 30 de zilieri care se ocupă deselectarea deşeurilor.„Implementarea Regio a fost făcutăîn termenii stabiliţi în proiect,respectiv 6 luni. Totul a decursnormal, fără niciun fel de probleme,respectându-se toţi paşii şi toateactivităţile trecute în plan” - ne-aspus managerul firmei, Ilie Bota.Acum, în judeţul Satu Mare,colectarea se face în patru oraşe -Tăşnad, Carei, Satu Mare şi Livada,iar comunitatea beneficiază astfelde o reducere a deşeurilor cu 15% pelună. Deşi proiectul iniţial prevedeacolectarea în primul an a 800 detone de deşeuri – cantitatea urmândsă crească ulterior -, Mondorek aatins deja pragul de 1.600 de tone.Odată ce a crescut cantitatea dedeşeuri colectată, a crescut şi forţade muncă. Dacă, iniţial, firma lucraîntr-un singur schimb, acum a extinscapacitatea la două schimburipentru a face faţă solicitărilor pieţii.UN PLUS PENTRUCOMUNITATEColectarea selectivă este unadintre etapele reciclării, alăturide separarea şi procesarea unoradintre componentele deşeurilor, învederea transformării lor în produseutile. Hârtia, sticla, ambalajele dinplastic, cutiile metalice, aproapetoate materialele care intră în com­poziţia deşeurilor pot face obiectulunui proces de reciclare.Colectarea selectivă a deşeuriloreste o soluţie la îndemâna tuturor şipresupune depozitarea acestora înlocuri special amenajate în vedereareciclării. Legislaţia în vigoare (HGnr. 621/2006, completată şi modifi­cată) stipulează obligaţia pe care oau instituţiile publice, asociaţiile,fundaţiile şi persoanele fizice dea colecta selectiv deşeurile deambalaje în containere diferite,inscripţionate şi amplasate în locurispeciale, accesibile oricui.
    • www.inforegio.ro22Ştiri regionaleîn RomâniaAsistenŢă tehnică Şiplanuri de comunicareAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a or­ganizat în perioada 29-31 august 2012 o sesiune in­teractivă cu Autoritatea de Management şi Organis­mele Intermediare pentru implementarea Regio.În cadrul întâlnirii din acest an s-a realizat o evaluare astadiului de implementare a contractelor de AsistenţăTehnică şi a Planurilor de comunicare regionale, darşi o abordare prospectivă a strategiei de comunicarepentru perioada 2014-2020, bazate pe lecţiile învă­ţate şi modelele de bune practici colectate până înprezent.ImplementareÎn zilele de 26 şi 27 iulie 2012 a avut loc în Mamaia,la Hotel Golden Tulip, un eveniment organizat deADR Sud-Est în contextul demarării ultimelor fazeale procesului de evaluare şi contractare a cererilorde finanţare pentru proiectele prioritare din cadrulPlanului Integrat de Dezvoltare (PID) Constanţa.PID Constanţa cuprinde un număr de 122 de proiecteintegrate, din care 39 de proiecte prioritare vor fifinanţate prin Regio - Programul Operaţional Regional– Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile aoraşelor – Poli urbani de creştere, Domeniul Majorde Intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltareurbană, sub-domeniul Poli de creştere.Finanţare pentrudezvoltareAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Munteniaa semnat, în data de 17 august, un nou contract definanţare pentru dezvoltarea mediului de afaceri dinjudeţul Giurgiu. Proiectul intitulat „Înfiinţare structurăde afaceri în localitatea Călugăreni, judeţul Giurgiu”are o valoare totală de aproape 85 milioane de lei, şivizează crearea unei structuri de sprijinire a afacerilorla standarde internaţionale din judeţul Giurgiu şiBucureşti.Astfel, cu ajutorul asistenţei nerambursabileRegio, se vor construi două hale cu funcţiunea de depo­zitare şi spaţii administrative şi se vor realiza lucrăripentru asigurarea utilităţilor aferente.Parteneriat cu BancaMondialăADR Vest a semnat contractul de finanţare a proiectului„Servicii pentru creşterea competitivităţii şi specia­lizare inteligentă în Regiunea Vest”, cu următoareleautorităţi: Autoritatea de Coordonare a InstrumentelorStructurale în România (ACIS), Autoritate de Manage­ment pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică(AM POAT) şi Banca Mondială. Proiectul se va desfăşuratimp de nouă luni, perioadă în care Banca Mondialăva asista ADR Vest, prin crearea unei analize privind:economia Regiunii Vest, tendinţele ramurilor industrialeşi specializarea eco­nomică. Această analiză va ajuta lapla­nificarea şi stra­tegia dezvoltării regionale, precumşi la alocarea fondurilor europene pentru ADR Vest înprioada 2014-2020.NORD-ESTSUD-ESTvESTSUD-MUNTENIAAM-PORGHID pentru sprijinirea investiţiilorîn eficienţa energetică a blocurilorde locuinţeMinisterul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prinAutoritatea de Management pentru ProgramulOperaţional Regional – a publicat, spre consultare,Ghidul Solicitantului pentru DMI 1.2 Sprijinireainvestiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor delocuinţe. Acest document reprezintă un îndrumar,fără valoare de act normativ, asupra procedurii deurmat în vederea completării corecte a cererilorde finanţare şi depunerii acestora pentru a solicitafinanţare în cadrul Axei Prioritare 1 a Regio.
    • septembrie 2012 23Ştiri regionaleîn RomâniaparteneriatADR Sud-Vest a implementat în colaborare cu Agenţiapentru Dezvoltare a Districtului Wakefield, proiectulAntreprenoriat, iniţiativa şi dezvoltare pentru Oltenia.Proiectul oferă sprijin gratuit pentru manageri şiinvestitori care doresc să pornească o afacere, prinintermediul help-desk-urilor din cele cinci judeţe dinregiune şi a portalului www.aidoltenia.ro.Ca noutate, în cadrul portalului www.aidoltenia.roau fost create 2 secţiuni: prima oferă date despresursele de finanţare şi investiţii, şi cea de-a doua,care reprezintă un forum cu ajutorul căruia experţiidin ADR Sud-Vest pot discuta cu potenţialii investitori,autorităţile locale şi alte entităţi interesate de evoluţiaîn zonă.PROMOVAREADR Centru a desfăşurat activităţi de promovare aregiunii, atât la nivel naţional, cât şi la nivel inter­naţional.La nivel naţional, în data de 12 iulie 2012, ADR Centrua organizat la Alba Iulia, conferinţa de încheierea proiectului Creşterea capacităţii personaluluidin administraţia publică locală şi judeţeană de afurniza servicii publice de calitate şi de a contribui ladezvoltarea durabilă a Regiunii Centru.La nivel internaţional, ADR Centru a promovat turismulîn zonă prin intermediul evenimentului „ZileleBrandenburg 2012”. Experţii ADR Centru au prezentatpublicului prezent la eveniment oportunităţile,atracţiile deosebite şi tradiţiile din regiune, expunândmaterialele de prezentare ale celor şase judeţe - Alba,Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, precum şimateriale informative furnizate de MDRT.Un nou apel de proiecteîn domeniul turismuluiPeste 17 milioane de euro sunt puşi la dispoziţia celorinteresaţi să acceseze fonduri europene nerambursabilepentru noi proiecte de dezvoltare a turismului.Finanţarea este asigurată prin Regio, domeniul„Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructuriide turism pentru valorificarea resurselor naturale şicreşterea calităţii serviciilor turistice”.Începând cu data de 23 octombrie 2012, la sediileAgenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-VestOltenia şi al Agenţiei pentru Dezvoltare RegionalăCentru pot fi depuse noi cereri de finanţare pedomeniul menţionat.Ghidul solicitantului actualizat poate fi consultat pesite-ul programului Regio, la link-ul http://www.inforegio.ro/node/19.Apelul de proiecte beneficiază de un buget orientativ învaloare de 17,84 milioane de euro, din care circa 14,23milioane de euro sunt alocaţi pentru regiunea Sud-Vest,restul de circa 3,61 milioane de euro revenind regiuniiCentru. Cererea de proiecte este cu depunere continuă,până la depăşirea cu 50% a alocării financiare.Lansarea apelului are drept scop acoperirea alocăriifinanciare destinate DMI 5.2 din cadrul programuluiRegio.EVENIMENTEADR Bucureşti-Ilfov organizează în luna septembrie2012 următoarele evenimente:1. Seminar de promovare Regio;2. Întâlnire de corelare cu celelalte organisme interme­diare;3. BI Regio Cafe;4. Reţeaua comunicatorilor BI Regio;5. Promovarea serviciilor OI ADRBI şi discuţii privindexemple de bună practică cu beneficiari.Scopul acestor întâlniri şi seminarii este de a promovaRegio, şi de a ajuta persoanele interesate să se fami­liarizeze cu termenii şi procedurile aferente Regio.Detalii despre evenimente, înscriere şi participare veţigăsi pe site-ul www.regioadrbi.ro.SUD-VEST OLTENIAsud-vEST oltenia şi centrucentrubucureşti-ilfov
    • www.inforegio.ro24AnalizăRegio în RomâniaCătălin ANTOHEParcurile industriale au nevoie deacces la fondurile RegioÎn România funcţionează 49 deparcuri industriale, dintre caremajoritatea nu pot accesa, dindiverse cauze, fondurile Regiopentru sprijinirea afacerilorde importanţă regională şilocală. Preşedintele Asociaţieiparcurilor industriale spune căa primit promisiuni de modificarea legislaţiei, astfel încât şiacestea să aibă acces la finanţareeuropeană, începând din 2014.Parcurile industriale reprezintă unuldintre cele cinci tipuri de structuri desprijin pentru afaceri din România:incubatoare de afaceri, parcuriindustriale, clădiri de birouri,centre de informaţii şi transfertehnologic şi parcuri ştiinţifice şitehnologice. În interiorul acestorase desfăşoară activităţi economicesau de cercetare, într-un regimde facilităţi specifice, în vedereavalorificării potenţialului umanşi material al zonei. Constituireaunui parc industrial se bazează peasocierea dintre autorităţile publicecentrale şi locale, agenţii economici,institutele de cercetare-dezvoltareşi alţi parteneri interesaţi.Soluţie pentru noiinvestiţiiÎn principiu, aceste parcuri indus­triale au fost dezvoltate pentrua crea infrastructura necesarăîn vederea atragerii de investiţiişi investitori care să utilizezeresursele locale, atât materialecât şi umane, în vederea creării denoi locuri de muncă şi dezvoltăriizonei respective, în condiţiileacordării unor facilităţi, care arface zona mai atractivă. Astfelde parcuri industriale pot rezolvaproblemele sociale existente înanumite zone şi oraşe, în principalacolo unde au fost dezvoltateactivităţi monoindustriale şi, caurmare a privatizării, multe dinaceste industrii au fost închise, iarîn zonă era necesară dezvoltareaunei infrastructuri adecvate pentruatragerea de noi investiţii. ÎnRomânia există un număr de 49 destructuri de afaceri care au primittitlul de parc industrial prin ordin alministrului administraţiei sau prinhotărâre de guvern. În cele 49 deparcuri funcţionează 760 de firme cuun total de peste 35.000 de angajaţi.În afara acestora, mai sunt mai multFacilităţilepentruparcuriindustrialePentru constituirea şi dezvoltarea unui parc industrial se acordă, înprezent, următoarele facilităţi:l scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţieisau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parculuiindustrial, pentru asocierea care deţine titlul de parc industrial;l reduceri de impozite acordate de administraţia publică locală pebază de hotărâri ale consiliilor locale sau judeţene pe a căror razăadministrativ-teritorială se află parcul industrial respectiv, pentrubunurile imobile şi terenurile transmise în folosinţa parcului industrial;l alte facilităţi ce pot fi acordate, potrivit legii, de administraţiapublică locală.
    • septembrie 2012 25AnalizăRegio în Româniade 20 de cazuri pentru care nu s-aobţinut titlul de parc industrial,în principal din cauza neelucidăriidrepturilor de proprietate asupraterenurilor sau a diferitelor litigiiexistente.Acces aproape imposibilla fonduriPotrivit lui Emil Muntean, preşe­dintele Asociaţiei Parcurilor In­dustriale, Tehnologice, Ştiinţificeşi a Incubatoarelor din România(APITSIAR), una dintre marile pro­bleme pe care le întâmpină estefaptul că în majoritatea cazurilor,societăţile de administrare a par­curilor sunt neeligibile pentru aobţine finanţare prin DomeniulMajor de Intervenţie (DMI) 4.1 dincadrul Regio - Programul OperaţionalRegional – Dezvoltarea durabilă aStructurilor de sprijinire a afacerilorde importanţă regională şi locală.„Autorităţile locale, acţionari încadrul parcurilor, nu pot solici­ta finanţare din cauză că se con­fruntă cu o lipsă cronică de mij­loace financiare. Mai mult, elesunt angajate, de regulă, într-omultitudine de proiecte, iar capa­citatea lor de cofinanţare este dejadepăşită. Nici asimilarea so­cietăţilorde administrare a parcurilor cumarile întreprinderi nu reprezintăo soluţie, deoarece, în acest cazs-ar activa cerinţa unei contribuţiiproprii de 50% la bugetul proiectului.Or, societăţile de administrare nupot onora un astfel de angajament,deci, în consecinţă, nu pot promovaun proiect spre finanţare”, ne-adeclarat Emil Muntean.Posibilă modificare alegislaţieiReprezentanţii APITSIAR spun căaceastă barieră trebuie depăşităşi că trebuie găsită o soluţiejuridică şi tehnică pentru a asiguraaccesul în condiţii de competiţie lafondurile europene. În acest sens,ei dau exemplul Ungariei care arezolvat această problemă, prinprevederea „sprijinirii parcurilorindustriale” ca principală inter­venţie în cadul Axei Prioritare 1„Dezvoltare economică regională”din Programul Operaţional Regionaldin ţara vecină.Surse din cadrul MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor (MAI)ne-au spus că se are în vedereîmbunătăţirea cadrului legislativprin care să se realizeze includereasocietăţilor administrator ca şisolicitanţi eligibili pentru finanţaredin fonduri europene, începând cuanul 2014. O asemenea abordarear conduce, în termen de cinci ani,la un total de circa 80 milioane delei, ceea ce reprezintă rambursăridin fonduri structurale prin proiectedepuse de parcurile industriale.Sursa: www.mai.gov.roNumărul de parcuri industriale pe fiecare regiune în parte
    • Bani europeni în Uniunea EuropeanăDeşeurile din Caraibe, reciclatecu bani europeniExemplu europeanCătălin ANTOHECum să scăpăm de deşeuri?Problema este din ce în cemai stringentă, oriunde în lume.Când ne aflăm, însă, pe o insulă,rezolvarea este mult mai dificilă,ţinând cont de faptul că spaţiul dedepozitare este limitat.Este dificil, dar nu imposibil, aşacum au demonstrat-o autorităţiledin Arhipelagul francez Guadelupa,care au reuşit, recent, să combine ounitate de reciclare a materialelorplastice şi a anvelopelor cu uncentru de reciclare a deşeurilor,în imediata apropiere a oraşuluiPointe-à-Pitre.„Puţine instalaţii europene similarese pot mândri cu o calitate areciclării materialelor plastice şi aanvelopelor la fel ca cea din centrulnostru din Guadelupa”, se laudă, pebună dreptate, directorul generalal Ecodec, Ludovic Fiers. Ecodec,companie locală specializată întratarea deşeurilor menajere şiindustriale, a proiectat şi a realizataceste noi instalaţii, capabile săproceseze până la 30.000 de tonede deşeuri pe an.Provocarea deşeurilorCa şi Polinezia Franceză, pentrucare Paul Gauguin a făcut o pasiune,acum mai bine de 100 de ani,Arhipelagul Guadelupa face partedin Republica Franceză, o populaţieinsulară care a ales să nu cedezeeuforiei proclamării independenţeicare cuprinsese, în anii ’50, majo­ritatea coloniilor. Situată în MareaCaraibelor, Guadelupa are o popula­ţie de 405.000 de locuitori şi sta­tutul de „territoire d’outre-merfrançais”, cu alte cuvinte te poţiduce acolo doar cu buletinul, ca înorice altă ţară membră a UniuniiEuropene.Comparând, statistic vorbind,„producţia” de deşeuri cu cea aFranţei continentale, în Guadelupavaloarea este mai mare. Înainte deconstrucţia uzinelor Ecodec, doaro infimă parte a acestor deşeuriera colectată sau triată în vedereareciclării.www.inforegio.ro26
    • Exemplu europeanBani europeni în Uniunea EuropeanăAnvelopele şi maseleplastice, tocate măruntProiectul Ecodec pentru Guadelupaa fost lansat în 2001, ca răspunsla provocarea tot mai mare adeşeurilor din arhipelag. Cofinanţatăde Uniunea Europeană, iniţiativaa primit, de asemenea, susţinereapartenerilor din sectorul public şiprivat din Franţa şi din Guadelupa.Uzina principală, cu o suprafaţăde aproximativ 5.500 mp, reci­clează deşeurile din plastic şi an­velopele uzate. În funcţiune dinmartie 2004, ea este situată în LaGabarre, în apropiere de Pointe-à-Pitre, capitala administrativă adepartamentului insular francez.Regiunea este cunoscută mai alespentru mangrove, din ce în cemai ameninţate de deversările dedeşeuri.Acest proiect a determinat,totodată, construcţia unui noucentru de colectare şi triere a de­şeurilor menajere, a deşeurilorplastice din agricultură şi a celorindustriale care nu prezintă risc decontaminare. Centrul este alimentatîn permanenţă cu „materie primă”prin livrările făcute de autorităţi şide companiile locale.Avantaje pentru mediu şisănătateDefinitivat în 2009, proiectul apermis punerea în funcţiune ainstalaţiilor de colectare şi tratarea deşeurilor, echipamente care pânăatunci lipseau cu desăvârşire. Toateaceste instalaţii sunt conforme cunormele europene cele mai recenteîn domeniul tratării deşeurilor.Totodată, dincolo de faptul căprotejează sănătatea populaţiei,echipamentele moderne contribuiela conservarea fragilului mediuinsular, una dintre principaleleatracţii ale Guadelupei.Odată trecute prin această linie deinstalaţii performante, deşeuriledin mase plastice şi anvelope uzatepot fi reutilizate imediat, în loc săfie incinerate sau deversate te miriunde, creând risc de poluare. Lacapacitate maximă, aceste instalaţiipot trata, săptămânal, mai multesute de tone de mase plastice şi deanvelope uzate, transformându-leimediat în granule, a căror calitateeste certificată.Materialele obţinute astfel, prinreciclare, pot fi vândute oriundeîn lume, ca materie primă pentrufabricarea a tot soiul de obiecte, dela furtunuri la mobilier de grădină,totul la un cost cu 20% mai redusdecât dacă ar fi folosite materiale„virgine”, la prima mână.FIŞA TEHNICĂA PROIECTULUIFinanţare: Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională,exerciţiul financiar 2000-2006Cost total: 14.808.100 de euroParticiparea Comisiei Europene:5.356.900 de euroseptembrie 2012 27
    • Bani europeni în Uniunea EuropeanăBani europeni în Uniunea EuropeanăMineritul este de acum mai profitabilîn PortugaliaExemplu europeanCătălin ANTOHECine spunea că mineritul estede domeniul trecutului?!Industria extractivă se poatetransforma într-o afacereprofitabilă, obiectiv mai lesnede atins cu finanţare europeanănerambursabilă.Imaginile cu ortaci asudaţi, cufeţele înnegrite de praf şi cu ochiiinjectaţi, icnind în timp ce sestrăduiesc să împingă un vagonet peşine, rămân în paginile cărţilor deistorie.Un nou începutMineritul are acum o nouă înfă­ţişare, modernă, cu tehnologii revo­luţionare de extracţie şi prelucrare.Şi, evident, mineritul modern numai primeşte subvenţii, nu mai este„gaura neagră”, şi la propriu şi lafigurat, a economiei, ci produceprofit. Totul, dacă ştii să întocmeştiun plan de afaceri bine pus la punctşi, deopotrivă, un dosar prin care săobţii finanţare de la Bruxelles.Aşa s-a întâmplat în Portugalia, undeo investiţie în procesul de extracţie acuprului s-a transformat într-o nouăşansă pentru exploatările miniere,asigurând sute de locuri de muncă.Conducerea exploatării miniere dela Aljustrel, din regiunea Alentejo,localizată în sudul Portugaliei, s-aangajat într-un proiect major demodernizare a infrastructurilor deextracţie şi de prelucrare a cuprului,proiect aflat în derulare.Deschidere de noi galeriiExploatat de societatea minierăAlmina, perimetrul extractiv oferălocuri de muncă pentru 500 depersoane, în cadrul activităţilor deextragere a minereului şi de pro­ducere a concentratului de cupru,dar şi de plumb şi zinc.Pentru a-şi îmbunătăţi competi­tivitatea şi pentru a spori rentabili­tatea procesului de extracţie aminereului de cupru, compania, cususţinerea Uniunii Europene, a decissă-şi modernizeze infrastructura. Înacest context, compania va construinoi galerii şi va moderniza unitateade prelucrare, care transformăminereul în produs vandabil. Aceastăunitate cuprinde echipamente despălare a minereului, dispozitivede tratare şi de reciclare a apeloruzate şi a deşeurilor.Adaptându-şi şi modernizându-şiactivităţile, societatea va avea omai bună capacitate de a transformamaterialele brute pe care le extrageşi de a aduce o valoare adăugatăsporită producţiei, continuând săse supună exigenţelor de mediu,obligatorii în domeniu.100 de noi locuri demuncăPerimetrul exploatării miniere estesituat pe centura iberică de pirită,o zonă geologică de 250 km, întinsăîn sudul Spaniei şi Portugaliei şicare este formată dintr-o depunerewww.inforegio.ro28
    • Bani europeni în Uniunea Europeanăsedimentară vulcanică formată înurmă cu aproximativ 350 milioanede ani.Istoria minieră a centurii dateazădin anul 800 î.Hr. Încă de pe atunci,romanii denumiseră mica aşezareAljustrel, „Metallum Vispascense”,iar tradiţia minieră rămâneputernică la nivel local, până în ziuade azi.Pe parcursul celor trei ani, cât vadura implementarea proiectului,vor fi create 100 de locuri de muncă.Pe termen lung, investiţia va crea47 de locuri de muncă stabile,dintre care mai bine de jumătatepentru lucrători cu înaltă calificareîn domeniu. Indirect, proiectul artrebui să contribuie la înfiinţareaaltor 600 de posturi şi la menţinereacelor 103 locuri de muncă actuale, acăror continuitate ar fi fost pusă subsemnul întrebării în absenţa acesteiinvestiţii.Din galerii, minereurile metaliferesunt extrase prin foraj şi prin pla­sarea de explozibil. Apoi, roca estemărunţită şi adusă la suprafaţă,unde este albită şi transformată înconcentrat de cupru, a cărui puritatese ridică la aproximativ 23%. Acestconcentrat este apoi vândut cătretopitorii, în vederea rafinării.Proiectul Almina beneficiază deun buget total eligibil de peste82 milioane de euro, din careFondul European pentru DezvoltareRegională contribuie, în exerciţiulbugetar 2007-2013, cu aproape 32milioane de euro.Exemplu europeanBani europeni în Uniunea EuropeanăFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProgramul: Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională,exerciţiul bugetar 2007-2013Cost total: 82.008.107 deeuroParticiparea ComisieiEuropene: 31.874.982 de euroconectare la infrastructurăPerimetrul minier are o suprafaţă de 4,7 kmp şi include zăcămintelede la São João, Moinho, Feitais şi Estação. Exploatarea minieră areasigurat accesul la toate modalităţile de transport, fapt care uşureazăsemnificativ livrările către beneficiari.Localitatea Aljustrel este conectată la reţeaua naţională de căi ferateportugheze şi se află la 6 km depărtare de un nod rutier de pe autostradaA2, care leagă Lisabona de Algarve. În portul Setúbal, situat la 160 kmdepărtare de Aljustrel se poate încărca concentratul de minereu, carepoate fi apoi expediat oriunde în lume. Alte două porturi, Sines (80 km)şi Huelva (200 km) pot fi utilizate de compania minieră. Aeroporturileinternaţionale de la Faro (130 km) şi Lisabona (160 km) completează oconectare excelentă la infrastructură.septembrie 2012 29
    • www.inforegio.ro30bran, 26-28 septembrie 2012Forumul naţional al Comunicatorilor RegioÎn perioada 26 - 28 septembrie 2012, la Bran (Complex Maridor), Autoritatea de Management a Regio – Programul OperaţionalRegional organizează Forumul Comunicatorilor Regio din acest an. La forum vor participa oficiali din cadrul MDRT şi experţidin cadrul AM POR şi ai OI-urilor de la nivel regional şi membrii reţelei naţionale de comunicatori Regio. Agenda forumului vacuprinde realizarile din cadrul Regio obţinute în perioada 2011 -2012, prezentări ale activităţii reţelei în această perioadă,precum şi ateliere de lucru pe teme de interes pentru membrii reţelei. Specialişti cu experienţă şi realizări importante îndomeniile comunicare, branding, publicitate şi identitate vizuală vor împărtăşi din experienţele lor pe parcursul celor treizile de discuţii.Bruxelles, Belgia, 3 octombrie 2012Conferinţa „Întreprinderi europene, strategii pentru Europa 2020 şi soluţii pentru o Europa puternică”Obiectivul conferinţei este acela de a susţine în mod activ interesele întreprinderilor sociale, ca actori principali înimplementarea strategiilor Comitetului Social şi Economic European pentru Europa anului 2020.Detalii la adresa: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-social-enterprises-europe-2020Bruxelles, belgia, 9 octombrie 2012Bucharest-Ilfov REGIOn Delivering resultsAgenţia pentru Dezvoltare Regionala Bucureşti-Ilfov (ADR BI) organizează, în data de 9 octombrie 2012, evenimentul„Bucharest-Ilfov REGIOn Delivering results”. Întâlnirea va avea loc în Rue Montoyer nr. 24, Bruxelles. Agenţia, împreună cupartenerii ei - Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) - Biroul din Bruxelles, Asociaţia de DezvoltareIntercomunitară Bucureşti-Ilfov (ADRBI) şi Primăria Sectorului 2 Bucureşti – vor prezenta câteva poveşti de succes, pentru ailustra rezultatele obţinute până în prezent în implementarea şi gestionarea proiectelor de dezvoltare regională şi vor daexemple de bune practici în ceea ce priveşte parteneriatele între comunităţile locale, în scopul de a construi parteneriateviabile pentru viitor - mai ales pentru următoarea perioadă de programare, 2014-2020. De asemenea, reprezentanţii ADRBI vor urmări să identifice potenţiali parteneri interesaţi să sprijine aceste proiecte, contribuind astfel la cooperareaintercomunitară şi la atragerea de noi investiţii străine în regiune.Mai multe detalii şi înscriere la: http://www.regioadrbi.ro/regio/promovare/evenimente-regio/open-days-2012-side-event-bucharest-ilfov-region-delivering-results.aspxRegensburg, Germania, 27-28 noiembrie 2012Conferinţa anuală „Strategiile UE pentru dezvoltarea regiunilor Dunării”Prima întrunire europeană de acest fel va aduna reprezentanţi ai unor importante instituţii şi organizaţii internaţionale,autorităţi locale şi regionale, miniştri ai statelor implicate, autorităţi civile şi academicieni, pentru a discuta viitorul regiunilordunărene şi paşii care trebuie urmaţi pentru dezvoltarea lor în domeniul economic, energetic sau al infrastructurii.Detalii la adresa: http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/agenda/index_en.cfmAgendăAutoritatea de Managementpentru POR (AM POR) Ministerul DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09, E-mail: info@mdrt.ro,Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.roOrganisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.roOrganism Intermediar pentruTurism (Direcţia Gestionare FonduriComunitare pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: adita.stanca@mturism.roCentrul de Informare pentru InstrumenteStructurale (Autoritatea pentru CoordonareaInstrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,Sector 1, BucureştiHELP DESK: Număr scurt 021 9340(număr cu tarif normal)Program de lucru:L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E-mail: contact@fonduri-ue.roOrganismele de implementare Şi monitorizarea Programului OperaŢional Regional
    • septembrie 2012 31Să mai şi zâmbim!A fost odată un şoricel tarebun la suflet şi iubitor cufamilia lui. Deşi locuia la 100km distanţă de mama lui, elmergea în fiecare week-end săo viziteze. Se trezea sâmbătadimineaţa devreme, porneala drum, mergea grăbit toatăziua şi seara târziu ajungeala mama. Acolo pica mort deoboseală şi dormea dus pânăduminică dimineaţă, când setrezea, mergea grăbit toatăziua şi ajungea înapoi acasă,unde se culca, frânt, pentru căa doua zi se ducea la serviciu. Şitot aşa, timp de mai multe luni.De la o vreme, şoricelul asimţit că nu mai poate: era tottimpul obosit şi nici nu aveatimp să stea cu mama lui. S-atot gândit, s-a tot frământat,dar nu a găsit o soluţie. În celedin urmă, disperat, a sunat laBanca Mondială:– Alo, Banca Mondială? Sunt eu,şoricelul, vă rog să mă ajutaţi!Banca Mondială a făcut unproiect, a scris termenii dereferinţă, a organizat o licitaţietransparentă, a nego­ciat con­diţiile, a angajat consultanţiinternaţionali cu mare experi­enţă în domeniu şi după câtevaluni la uşa şoricelului au venitconsultanţii. Aceştia au analizatproblema timp de câtevasăptămâni, au făcut studii eco­nomice, sociale, de impact,au vorbit cu comunitatea, aupregătit traineri, au crescutrata de acces la internet, aucombătut sărăcia, au ajutatcopii defavorizaţi şi în celedin urmă au plecat lăsând şori­celului peste 2.000 de paginide raport, împreună cu soluţia:dacă şoricelul ar zbura, atunciar face doar o oră până la mamalui, nu ar fi obosit şi ar aveatimpul necesar să îl petreacă cuea.Şoricelul a citit raportul; apoil-a mai citit o dată; apoi s-agândit; apoi iar a citit raportul;apoi a dat timid din lăbuţeledin faţă, încercând să zboare,dar n-a reuşit; a citit încă odată raportul şi iar a dat dinlăbuţele din faţă, mai hotărât,însă tot nu s-a întamplat nimic.În cele din urmă, frustrat şinedumerit, a sunat iar la BancaMondială:- Alo, Banca Mondială? Sunt toteu, şoricelul... Ştiţi, eu nu potsă zbor...- Ne pare rău, noi oferim doarconsultanţă, implementareaeste treaba dumneavoastră!şoricelul şi problema „Mondială”
    • Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrt.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: septembrie 2012