Revista Regio nr. 1
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Revista Regio nr. 1

on

  • 238 views

 

Statistics

Views

Total Views
238
Views on SlideShare
238
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
0
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Revista Regio nr. 1 Revista Regio nr. 1 Document Transcript

  • nr. 1, ianuarie 2011re v i s t aTurismul din Argeş, revigoratprin reabilitarea DJ 730InterviuElena GabrielaUdreaPolitica de coeziunedupă 2013ministrul dezvoltăriiregionale şi turismuluiRegio,la jumătateadrumuluiInvestiţie Regio pentru mediul privat la TimişoaraIaşi, nucleu dedezvoltare regională
  • www.inforegio.ro2Regio - o schimbarede paradigmăProgramul Operaţional Regional, cel mai competitivprogram de gestionare a fondurilor structurale şi singuruldedicat exclusiv nevoilor de dezvoltare a regiunilor, se află,încă din 2007, într-o evoluţie permanentă, adaptându-senevoilor potenţialilor beneficiari şi flexibilizând regulilefără a modifica angajamentele luate în faţa ComisieiEuropene şi fără a schimba sensul şi spiritul programului.Regio contribuie deja într-un mod vizibil la îmbunătăţireavieţii sociale a fiecărui cetăţean, printr-o creşterecalitativă a infrastructurii urbane şi de transport,de turism şi afaceri, a infrastructurii medicalesau a celei sociale. Astfel, prin implementareacontractelor semnate până la sfârşitul anului2010 în cadrul Regio, se vor realiza 2.352 km dedrumuri judeţene, se vor crea 5.427 de locuri demuncă, se vor reabilita 35 de unităţi spitaliceşti şi64 de centre sociale, se vor echipa 582 de unităţimobile de intervenţie în caz de urgenţă şi se vorreabilita 143 de şcoli de care beneficiază peste13.700 de elevi. De asemenea, se vor înfiinţa 15structuri de spijinire a afacerilor, se vor finanţa 305microîntreprinderi, se vor reabilita 43 de obiectivede patrimoniu cu potenţial turistic şi se vor sprijini15 IMM-uri cu activitate turistică, ce vor deservipeste 200.000 turişti.Dincolo de aceste cifre şi fără a minimalizaimportanţa investiţiilor masive, cel mai mareavantaj care va rezulta în urma implementăriiacestor proiecte este faptul că autorităţilepublice, în special, învaţă să gândească în termenide strategie, proiecte integrate, dezvoltare pe termenlung şi cooperare regională.Astfel, REGIO este programul care poate produce oschimbare de paradigmă în ceea ce priveşte modul deabordare a problemelor şi nevoilor comunităţilor locale. Autoritatea de ManagementEditorialRedacţie Revista RegioRedactor şef: Vlad Mircea PufuRedactori: Cătălina Mihaela Jingoiu; Doru GheorghiadeReporteri: Monica Luminiţa Dogaru; Rodica Grindei;Cristina Daniela STERIAN; Elena Oceanu; Iulia PîrvuEditor foto: Daniel PaladeCorectură: Cătălina Daniela PÎNTEAGrafică şi DTP: Romică NeaguTipar executat la TipogrupPresswww.inforegio.roBuzău Bd. Nicolae Bălcescu nr. 48Tel./Fax: 40 238 71.73.58 40 238 71.73.60E-mail: office@tipogruppress.ro
  • IANUARIE 2011 3Uniunea Europeană azi Politica de coeziune după 2013REGIO ÎN ROMÂNIA Regio, la jumătatea drumului Întrebări şi răspunsuriBani europeni în Uniunea Europeană Finlanda rezolvă problema inundării oraşelorcu bani europeni Oraşul Kistelek - model pentru exploatareaenergiei geotermale Iaşi, nucleu de dezvoltare regionalăREGIO ÎN ROMÂNIA „exploraţi grădina Carpaţilor!“O investiţie de peste 12,6 milioane de lei în centrul Buzăului„REGIO - O ŞANSĂ ŞI O OBLIGAŢIE“Interviu cu Elena Gabriela Udrea,ministrul dezvoltării regionaleşi turismuluiREGIO ÎN ROMÂNIATurismul din Argeş, revigorat prin reabilitarea DJ 730Investiţie Regio pentru mediul privat la Timişoara49,5 km de drum judeţean reabilitaţi, prin Regio, în DoljSă mai şi zâmbim!04060818201014161121222326Sumar
  • www.inforegio.ro4Politica de coeziune după 2013Odată la trei ani, ComisiaEuropeană prezintă unraport referitor la progreseleînregistrate în materie de coeziuneeconomică, socială şi teritorială,un reper important în cadruldezbaterilor legate de acestsubiect.Cel mai recent document deacest tip, prezentat în noiembrie2010, a oferit primele informaţiilegate de politica de coeziunepentru perioada 2014-2020. Dealtfel, lansarea acestui al cincilearaport a fost momentul deschideriiconsultării publice pe margineaviitoarei politici de coeziunela nivel european. Documentulprezintă, aşadar, rezultatele uneievaluări în legătură cu progreseleîn materie de coeziune economică,socială şi teritorială şi o viziuneasupra modului în care regiunilevor contribui, mai departe, larealizarea obiectivelor strategiei„Europa 2020”.Concluziile evaluărilor, prezentateîn raportul din luna noiembrie, aratăcă disparităţile dintre regiuniledin Uniunea Europeană s-au redussubstanţial, dar şi faptul că există,încă, diferenţe economice destul deimportante între statele membreUE. Modul în care acest lucru estecuantificat constă în diferenţa dePIB/cap de locuitor de la o regiunela alta. În cazul regiunilor cu un gradmai ridicat de dezvoltare se observăcă rezultatele care le plasează lanivelul actual au fost obţinute prinproiecte inovatoare, prin reducereanumărului de şomeri şi dezvoltareainfrastructurii, printr-o guvernarede bună calitate şi printr-o maibună instruire a cetăţenilor dinaceste regiuni.În cifre exacte, raportul aratăcă, numai în perioada 2000-2006,implementarea politicii de coeziunea însemnat crearea a 1,4 milioane denoi locuri de muncă, reintegrarea aaproape 34 de milioane de şomeri,îmbunătăţirea competenţelor a 36de milioane de persoane, constru-irea a 4700 de kilometri de autostrăzişi a 1200 de kilometri de cale feratăde mare viteză, tratarea apeloruzate pentru 23 de milioane depersoane şi accesul la apă potabilăa 20 de milioane de persoane.Uniunea Europeană aziCătălina JINGOIU |În ceea ce priveşte direcţiilece trebuie urmate, la nivelulUniunii Europene, aspecteleesenţiale identificate în cadrulraportului se referă la:- concentrarea finanţării viitoareasupra unui număr limitat depriorităţi, stabilite în concordanţăcu obiectivele Strategiei „Europa2020”;- elaborarea unui cadru strategiccare va ţine cont de priorităţi,obiective şi reforme necesare înscopul maximizării impactului pecare investiţiile îl vor avea;- crearea unei „rezerve de per-formanţă”. Un procent din finan-ţare va fi alocat pentru stimulareaacelor regiuni şi state care au în-registrat reforme semnificative înimplementarea obiectivelor stra-tegice. Aceste fonduri ar urma săfie alocate regiunilor şi statelor, înurma unei evaluări la jumătateaperioadei de implementare;- simplificarea procedurilor definanţare prin reducerea birocra-ţiei;- îmbunătăţirea evaluării, perfor-manţei şi rezultatelor prin stabili-rea unor obiective şi indicatori derezultate clari şi măsurabili, dar şiprin realizarea unor evaluări con-tinue în timpul implementării pro-gramelor;- utilizarea unor instrumenteinovatoare de finanţare.Al cincilea raport de coeziune _
  • IANUARIE 2011 5Propunerile de mai sus au fostdoar câteva dintre principaleleidei reflectate de cel de-alcincilea raport privind coeziuneaeconomică, socială şi teritorială,idei care reprezintă doar începutulunei lungi dezbateri ce urmăreştereformarea politicii de coeziune.După lansarea în spaţiul public adocumentului, Comisia Europeanăa invitat factorii interesaţi - oraşe,regiuni, autorităţi publice locale,agenţii de dezvoltare regională - lao dezbatere publică.Propunerile au fost primite, prine-mail, până la data limită, respectiv31 ianuarie 2011, şi au constituitteme de discuţie la „Forumulprivind Coeziunea” din 31 ianua-rie - 1 februarie 2011, organizat laBruxelles,cuparticiparea unorînalţireprezentanţi ai Comisiei Europene,reprezentanţi guvernamentali,regionali şi locali şi ONG-uri.Contribuţiile acestor consultărivor servi Comisiei Europene înformularea de propuneri legislativeîn legătură cu viitoarea politică decoeziune.Bruxelles, Belgia, 31 ianuarie - 1 februarie 2011: al cincilea Forum pentruCoeziune. Evenimentul a reunit peste 800 de invitaţi - decidenţi de la cel maiînalt nivel al Uniunii Europene, prim-miniştri şi miniştri ai statelor membre,reprezentanţi locali şi regionali, parteneri din zona economică şi socială,delegaţi ai ONG-urilor şi ai mediului academic. Reuniunea a reprezentatînchiderea consultării publice pe marginea celui de-al cincilea Raport deCoeziune economică, socială şi teritorială, document adoptat de ComisiaEuropeană pe 9 noiembrie 2010.www.inforegio.roDiferenţa procentuală anuală_ bilanţ şi perspective
  • IANUARIE 2011 7cheltuită pînă acum cu proiecteledeja finalizate.Avalanşă de proiectedinspre mediul de afaceriO cotă importantă din totalulfondurilor alocate revine mediuluide afaceri din România, finanţatîn cadrul axei prioritare 4, cu 17%din bugetul alocat Regio. Conformsituaţiei dată publicităţii la 15decembrie 2010, mediul de afaceridin România primeşte peste ojumătate de miliard de euro, pentruimplementarea a 252 de contractede finanţare deja semnate. Dintreacestea, 15 proiecte, cu o valoaretotală de 17,8 milioane de euro, aufinalizat implementarea.O observaţie importantă pentrustadiul implementării Regio,referitor la Axa prioritară 4, esteaceea că, în 2010, s-a constatat o„explozie” a numărului de proiectepropuse din zona mediului deafaceri. Explicaţiile se găsesc înmăsurile luate de Comitetul deMonitorizare al POR (CM POR),în mai 2010. Atunci s-a stabilit camicroîntreprinderile să beneficiezede finanţare nerambursabilă de100%, în limita a 200.000 de euro,pentru implementarea proiectelor.Prin urmare, beneficiarii nu aumai fost obligaţi să contribuie cu30% la cheltuielile din proiect, lorrevenindu-le doar obligativitateaacoperirii cheltuielilor neeligibile.Raţiunile acestei măsuri se explicăprin faptul că s-a dorit o simplificarea accesării fondurilor structurale şiacordarea unui sprijin real mediuluide afaceri, într-o perioadă decriză. În paralel cu această decizieimportantă, CM POR a mai stabilitflexibilizarea unor condiţii deeligibilitate. De exemplu, în cazulmicroîntreprinderilor, s-a consideratcă poate fi acceptat profitul dinultimul an, ca o condiţie suficientăpentru evaluare. Pentru ca măsurade finanţare integrală, din fonduristructurale a proiectelor propuse demediul de afaceri să poată fi pusăîn practică, AM POR a suplimentatcu 33,97 milioane de euro bugetulalocat acestei categorii de benefi-ciari.Decizia, luată în cadrul şedinţeiCM POR din mai 2010, a devenitaplicabilă două luni mai târziu dupămodificarea schemei ajutorului destat şi avizarea măsurii de cătreConsiliul Concurenţei.Pestejumătate dinproiectele depuse peAxa prioritară 3- Îmbunătăţireainfrastructurii sociale,Domeniul 3.2 Infrastructuraserviciilor socialesunt destinate modernizăriişi echipării centrelor pentrupersoane vârstnice şi persoanecu dizabilităţi.94%din proiectele finalizate peAxa prioritară 4 – Sprijinireadezvoltării mediului de afaceriregional şi local au vizatexclusiv achiziţia deechipamente.Euro pentru microîntreprinderiAM POR a suplimentat cu 33,97 milioane de eurobugetul alocat microîntreprinderilorSursa: MDRT
  • www.inforegio.ro8Regio în RomâniaÎntrebări şi răspunsuri1.În implementarea unui proiectfinanţat de Programul REGIO,s-a identificat, după începerealucrărilor de execuţie, necesitatearealizării unor lucrări neprevăzuteiniţial care vor duce la creştereavalorii proiectului.Care este procedura pe caretrebuie să o urmăm, în acest caz?RăspunsDacă beneficiarul solicită creş-terea valorii proiectului, după celucrările de execuţie au început,acesta trebuie să se adresezeorganismului de implementare,cu o solicitare în acest sens, cucel puţin şase luni înainte deîncheierea perioadei de imple-mentare. Modificarea valorii to-tale a proiectului nu poate con-duce la creşterea valorii totaleeligibile, ceea ce înseamnă cămajorarea se va face trecândsuma respectivă la cheltuieli nee-ligibile ale proiectului. Pentru cămodificarea valorii implică o mo-dificare a contractului, cerereaîn acest sens, transmisă organis-mului de implementare, trebuiesă fie însoţită de documente dincare reiese angajamentul benefi-ciarului că va asigura, din resurseproprii, fondurile suplimentarenecesare, precum şi disponibili-tatea acestor fonduri.Beneficiarul poate efectua modi-ficări asupra bugetului proiectu-lui, prin transferuri între liniile dincadrul aceluiaşi capitol bugetarde cheltuieli eligibile, dacă aces-tea nu afectează scopul principalal proiectului şi dacă nu modificăvaloarea totală eligibilă. Astfelde realocări se pot efectua numaiîn limita a 10% din suma înscrisăiniţial (sau aprobată ca urmare aunui act adiţional) în cadrul linieibugetare din care se face realo-carea. În acest sens, beneficiarultrebuie să transmită la organismulde implementare, spre avizare,bugetul astfel modificat, cu celpuţin zece zile lucrătoare înaintede data la care se urmăreştesă intre în vigoare modificarearespectivă. Modificările de bugetdevin aplicabile numai după cesunt avizate de către organismulde implementare.Atribuirea contractului de execu-ţie a lucrărilor se va face cu re-spectarea prevederilor articolu-lui 11 – „Conflictul de interese”din contractul de finanţare.2.În cazul în care, pentru atribuireaunui contract de publicitate media,în urma derulării procedurilor deachiziţie, nu a fost depusă nicioofertă în cadrul procedurii deCerere de Ofertă, este posibilăachiziţionarea acestor servicii prinnegociere directă?RăspunsDacă în urma aplicării licitaţieideschise, licitaţiei restrânse,dialogului competitiv sau acererii de oferte, nu a fost depusănicio ofertă sau au fost depusenumai oferte inacceptabileori neconforme, autoritateacontractantă are dreptul de aaplica procedura de negociere,cu publicarea prealabilă a unuianunţ de participare. Aplicareaprocedurii de negociere, în acestcaz, este posibilă numai dupăanularea procedurilor anterioareşi numai dacă cerinţele iniţialeIulia PÎRVU |Util pentru beneficiari
  • IANUARIE 2011 9prevăzute în documentaţia deatribuire nu sunt modificatesubstanţial.3.Cum se acordă prefinanţareunui proiect?RăspunsPrefinanţarea reprezintă 30%sau 35% din valoarea eligibilă acontractului de finanţare încheiatîntre organismul intermediar,în numele şi pentru AM POR,şi beneficiar. Prefinanţarea seacordă integral sau în tranşe, înfuncţie de previziunea fluxuluide plăţi aferent fiecărui proiect,care se realizează conformcontractului de finanţare.Pentru a putea fi acordată pre-finanţarea, trebuie îndeplinite oserie de condiţii şi trebuie urmaţianumiţi paşi. În primul rând,beneficiarul va trimite o solicitarescrisă, conform contractului definanţare. Anterior solicitării,beneficiarul trebuie să fi încheiatun contract de bunuri/prestare deservicii/execuţie de lucrări cu unoperator economic. Beneficiarultrebuie, de asemenea, săcompleteze şi să depună cerereade prefinanţare, scrisoarea degaranţie bancară pentru sumaaferentă prefinanţării solicitate(în cazul proiectelor care intrăsub incidenţa ajutorului de stat -de minimis), să aibă un cont detrezorerie deschis, cu aceastădestinaţie, sau un cont în bancă,conform prevederilor legislaţieiîn vigoare (pentru organizaţiilenon-profit). Dobânda netă(dobânda creditoare aferentăcontului de prefinanţare minuscomisioane) acumulată în acestcont va fi rambursată AM POR,prin deducerea ei din cerereade rambursare finală. Sumeleexistente în contul de pre-finanţare se vor utiliza exclusivpentru derularea activităţiloreligibile ale proiectului.Beneficiarul care primeşte pre-finanţare în cadrul contractelorcu o perioadă de implementarede până la doi ani trebuie sătransmită cel puţin o cerere derambursare în termen de şaseluni de la primirea primei tranşede prefinanţare.Pentru contractele cu o perioadăde implementare mai mare dedoi ani, beneficiarul trebuie sătransmită cel puţin o cerere derambursare în termen de un an dela primirea primei tranşe de pre-finanţare. În cazul nerespectăriiacestei condiţii, beneficiarulare obligaţia rambursării în-tregii sume reprezentând pre-finanţarea primită.Dacă în termen de şase luni dela data primirii prefinanţării sauconform prevederilor contrac-tuale, beneficiarul nu va furni-za nicio justificare privindachiziţionarea de bunuri/serviciisau executarea de lucrări, pre-finanţarea se restituie surseide finanţare din care a fostacordată.4.Cum se retrage prefinanţareaunui proiect?RăspunsPrefinanţarea se va recupera prindeducţii procentuale din fiecarecerere de rambursare. Deducţiilevor începe cu prima cerere derambursare şi vor reprezenta30% sau 35% din suma eligibilăa fiecărei cereri de rambursare(excluzând plata TVA), până cândprefinanţarea va fi restituităîn totalitate. Suma aferentăprefinanţării se recupereazăintegral înainte de plata finală.Dacă prefinanţarea nu a fostrestituită înainte de efectuareaplăţii finale sau înainte derezilierea contractului, diferenţarămasă nerecuperată va fi plătităde către beneficiar în contul AMPOR, în termen de 30 de zile dela notificarea transmisă de cătreAM POR.Soluţii aplicatewww.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_INFOAlte întrebări şirăspunsuri, la adresa:
  • www.inforegio.ro10Capitală nedeclarată a culturiiromâneşti, municipiul Iaşieste o metropolă care, prinpotenţialul său cultural şieconomic, poate contribui în moddecisiv la dezvoltarea regiunii încare se află.Fiind unul dintre cei şapte poli ur-bani de creştere din România, Iaşiulbeneficiază, până în 2013, de fon-duri structurale în valoare totală deaproximativ 1,13 miliarde de euro,din care circa 111 milioane de euroreprezintă finanţare nerambursabilăîn cadrul Programului OperaţionalRegional - axa prioritară 1.Proiectele aprobate în cadrulacestei axe urmăresc dezvoltareamediului local de afaceri, valorifica-rea potenţialului cultural, turistic şiistoric al oraşului prin accesibilizareaobiectivelor de patrimoniu, odată cureabilitarea infrastructurii rutiereşi de transport, dar şi reabilitareaunuia dintre aşezămintele socialereprezentative ale oraşului.Cel mai ambiţios proiect, cel carea primit şi cea mai mare finanţareîn cadrul axei prioritare 1, este celreferitor la refacerea infrastructuriirutiere şi de transport din zonacentrală a oraşului, acolo unde seaflă şi cea mai mare concentrarede obiective turistice din Iaşi -muzee, biserici, clădiri istorice şide patrimoniu. Denumită generic,în proiect, „axa culturală, turisticăşi istorică a municipiului Iaşi”, zonavizatăpentrureabilitaretraverseazăIaşiul de la Parcul Copou până laPalatul Culturii şi include un numărde 16 artere care vor fi reabilitate.Perimetrul definit de aceste artereeste cel în care turistul va regăsio multitudine de elemente deinteres ce corespund dorinţelor şiintereselor unui călător avid de adescoperi cultura, istoria şi inedituloraşului. Pe lângă refacerea acestorstrăzi, proiectul mai prevedeamenajări de tipul pistelor pentrubiciclete, crearea de spaţii verzi peo suprafaţă de circa 20.000 de metripătraţi, precum şi reabilitarea a3.700 de metri liniari de linie detramvai.Valoareaproiectuluiestedeaproximativ 91 milioane lei, din care72 de milioane de lei sunt solicitaţidin fonduri nerambursabile, iarperioadadeimplementareestede17luni. Contractul de finanţare a fostsemnat, la Iaşi, în septembrie 2010.Municipiul Iaşi este unul dintre ceişapte poli de creştere din România,stabiliţi prin hotărîre de guvernîncă din anul 2008. Documentulstrategic care stă la baza accesăriifondurilor este Planul Integrat deDezvoltare care îşi propune caobiectiv primordial transformareaIaşiului, cu valorile sale economice,universitare şi academice într-unpol regional de cunoaştere şicompetitivitate. Planul Integrat deDezvoltare a fost elaborat în urmaunui proces de dezbatere publicăderulat în perioada iulie 2008-iulie 2009, în timpul căruia au fostanalizate peste 300 de proiecte.Procesul derulat vreme de un an ainclus dezbateri publice, discuţii cumediul academic şi cel de afaceri,discuţii cu autorităţile locale şiregionale, dar şi cu reprezentanţi aiONG-urilor.În final, au fost propuse sprefinanţare 11 proiecte, din axaprioritară 1, dintre care opt vizeazăîmbunăţirea infrastructurii urbane,unul se referă la dezvoltarea in-frastructurii de afaceri, iar douăurmăresc îmbunătăţirea infrastruc-turii sociale. Până acum, au fostdepuse deja cinci proiecte, dintrecare s-au semnat patru, a cărorvaloare reprezintă aproximativ 47%alocare POR - axa 1.Crearea unorpoli locali de creşterevizează exact acele oraşepolarizatoare care au legăturicu zonele înconjurătoare şi potdetermina nivelul de dezvoltarea acestora.Dezvoltarea acestor poli urbanide creştere se realizează înbaza unor planuri integrate dedezvoltare care urmăresc săcrească rolul economic şi socialal oraşelor declarate poli decreştere şi, în final, să contribuiela dezvoltarea regională.Iaşi, nucleu de dezvoltare regionalăCristina Daniela STERIAN |Regio în RomâniaPoli de creştere
  • IANUARIE 2011 11Este ProgramulOperaţional Regionalo şansă sau o obligaţiepentru România?Programul Operaţional Regionaleste, în egală măsură, o şansă şi oobligaţie. O şansă pentru că, dacănu am fi membri UE, nu ştiu cinene-ar fi pus la dispoziţie peste 4miliarde de euro pentru dezvoltareregională, şi o obligaţie pentru căsunt fonduri nerambursabile, caretrebuie utilizate în interesul ţării.În plus, faptul că suntem şi noicontribuitori la bugetul comunitarne responsabilizează suplimentar însensul folosirii eficiente a resurselorfinanciare. Trebuie să privimRegio, în primul rând, ca pe uninstrument foarte important pentruimplementarea Strategiei Naţionaleşi a politicilor de dezvoltare regio-nală.Obiectivul strategic al programuluieste acela de a sprijini dezvoltareaechilibrată a regiunilor. Practic,se încearcă stimularea dezvoltăriiregiunilor mai puţin avansateeconomic şi social prin măsuricare vizează nevoile specificeacestora, încurajând dezvoltareainfrastructurii şi a mediului deafaceri, spre a face din acesteregiuni zone favorabile pentru alocui, a munci sau a le vizita.Ca ministru, cât demulţumită sunteţi demodul în care s-a derulatRegio în ultimul an?Am să vă răspund folosind concluziileunui bilanţ pe care noi, la nivelulMinisterului Dezvoltării Regionaleşi Turismului, l-am realizat îndecembrie 2010. Acest bilanţne-a arătat că Regio - ProgramulOperaţional Regional şi-a menţinutdinamica, şi, astfel, a fost posibilsă avem, la finele anului 2010,contracte de finanţare în valoarede 3 miliarde de euro. Acest pragfinanciar a constituit un obiectiv,la nivelul anului precedent, pecare l-am atins. Dacă este să neraportăm la celelalte instrumentestructurale, Programul OperaţionalRegional a fost cel mai performantprogram dintre cele şapte programeoperaţionale implementate în acestmoment în România.Aşa cum arată datele Autorităţiipentru Coordonarea InstrumentelorStructurale, Regio a făcut cele maimari rambursări de sume care setraduc ca şi cheltuieli efective încadrul proiectelor. În anul 2010,nivelul rambursărilor din fondurinerambursabile este de peste şaseori mai mare faţă de nivelul anului2009. Un aspect încurajator legat derambursareacheltuielilorestefaptulcă gradul de eroare al beneficiarilorîn pregătirea documentelor aferentecererilor de rambursare a scăzut,ceea ce înseamnă că mecanismelede control de la nivelul OrganismelorIntermediare şi Autorităţii deManagement sunt funcţionale.Unde a trebuit săinterveniţi pentru aîmbunătăţi condiţiile dederulare a Regio?Pentru a atinge aceste performanţea fost nevoie de o muncă susţinută,o colaborare foarte bună întreAutoritatea de Management şiOrganismele Intermediare şi multăseriozitate din partea beneficiarilor.Modul în care a fost gândit fluxulfinanciar şi cel al documentelor- şi aici mă refer la crearea unuisistem de verificare a cererilor derambursare şi de plată bazat pe„Regio - o şansă şi o obligaţie“InterviuInterviu cu Elena Gabriela Udreaministrul dezvoltării regionale şi turismului
  • www.inforegio.ro12documente simplificate şi proceduriclare, pe previzionări ale fluxurilorde numerar - şi faptul că TVA serambursează în acelaşi timp cucheltuielile eligibile ne-au ajutat săavem o rată bună de absorbţie.Ştim că întotdeauna este loc de maibine, însă, pe de altă parte, trebuiesă fim realişti şi să recunoaştemcă programul a intrat efectiv „înlucru” în 2009, după semnareaprimelor contracte de finanţare şiatribuirea contractelor de execuţiea lucrărilor.Care sunt dificultăţilecare au avut un impactnegativ asupra derulăriiRegio, anul trecut?S-adiscutatdenenumărateoridesprecât de greu este să atribui un con-tract de lucrări, din cauza legislaţieişi a nenumăratelor contestaţii. Dealtfel, legislaţia privind achiziţiilepublice neclarificată, în special,pe zona de implementare a con-tractelor de lucrări, respectivcondiţiile de încheiere a acteloradiţionale la acestea, reprezintăo piedică serioasă pe care nu aşputea spune că am depăşit-o. Maisunt şi alte probleme care apar înetapa de atribuire a unui contract,de exemplu numărul foarte mare desolicitări de constituire de comisiide evaluare tehnică şi financiară oricalitatea slabă a aplicaţiilor.Probleme am identificat şi în etapade implementare a proiectelor şi aiciaş menţiona numeroasele solicităricare vin din partea beneficiarilorpentru modificarea contractelor definanţare.Am avut, numai în primele11 luni ale anului 2010, peste 500 deacte adiţionale la contractele aflateîn implementare. Apoi, au apărutsituaţii inerente pentru o perioadăde recesiune economică, aşa cuma fost cea resimţită de România, îndecursul anului precedent. Mă referaici la dificultăţile apărute în asigu-rarea cofinanţării de către benefi-ciari. Nu în ultimul rând, modifi-carea TVA de la 19% la 24 % a făcutnecesară întocmirea unui numărmare de acte adiţionale. Totodată,am constatat o practică nocivă lanivelul instituţiilor de stat care aurolul de emitere a avizelor. A schim-ba regula în timpul jocului nu facedecât să îngreuneze acest proces deobţinere a avizelor, un lucru care,în cazul beneficiarilor Regio, se tra-duce în costuri mai mari şi timp maimult pierdut.În ce măsură Regio şi-aîndeplinit obiectivul său dereducere a disparităţilor lanivel regional?Pe parcursul acestui an, împreunăcu reprezentanţii Agenţiilor pentruDezvoltare Regională şi reprezen-tanţi ai mass-media, am „descins”la mai multe proiecte finalizate sauaflate în implementare. În acestmod, s-a putut vedea impactul pecare aceste proiecte de nivel lo-cal şi regional îl au asupra vieţiicomunităţii locale. Dacă, în termenide nevoi la nivel naţional sau com-parativ cu alte programe sectoriale,proiectele noastre nu sunt atât demari şi de spectaculoase, ele au oimportanţă extrem de mare pentrucei care sunt beneficiari direcţi sauindirecţi.Pentru o localitate a cărei şcoalăsau ambulatoriu medical a primitultima investiţie acum 20 de ani,orice îmbunătăţire se vede direct încalitatea vieţii locuitorilor. Pentru ocomunitate cu un mediu de afacerislab dezvoltat, o microîntreprinderecare angajează încă cinci oameniîn urma unei investiţii prin Regioînseamnă noi taxe şi impozite plătitebugetului local, cinci salarii plătite,cinci familii care vor avea veniturisuplimentare din care vor puteaalimenta economia locală. Efectulacesta, multiplicat prin sutele deproiecte care au primit finanţare,va avea un impact important asupradezvoltării locale, iar lucrul acestase va vedea în curând.„Dacă în termeni de nevoi la nivel naţional proiectelenoastre nu sunt atât de mari şi de spectaculoase,ele au o importanţă extrem de mare pentru cei caresunt beneficiari direcţi sau indirecţi.“
  • IANUARIE 2011 13Credem cu tărie că impactul Regio lanivelul ţării este unul semnificativ,chiar dacă obiectivul privindreducerea disparităţilor regionalenu pare să fie atât de aproape pecât ne dorim. Totuşi, îmbunătăţireacalităţii infrastructurii, fie ea dedrum, de afaceri, de turism sausocială, conduce la creştereacalităţii vieţii şi atractivităţiiRomâniei, într-un context încare relansarea economică estenecesară printr-un efort susţinutatât prin investiţii directe, cât şiprin creşterea imaginii de ţară prinStrategia de Brand, finanţată, deasemenea, tot din Regio.Care sunt prognozelepentru Regio în 2011?Anul 2011 are o perspectivă bună înceea ce priveşte gradul de absorbţie,pentru că sunt foarte multe proiecteîn derulare care, în 2012, se vorfinaliza. Deci, evident, vom avea şisolicitări de rambursare mai multe.Ne aşteptăm ca, în 2013, să avemun vârf al cererilor de rambursare,prin cuplarea regulilor n+2 şi n+3.În acelaşi timp, anul 2011 va fi unan greu, din cauză că vom aveafoarte mult de muncă: trebuie să neapropiem de finalizarea procesuluide contractare, să ajutăm bene-ficiarii să ducă proiectele la bunsfârşit şi să fim deosebit de atenţiîn ceea ce priveşte plăţile. De fie-care dată când semnez un contractde finanţare, le spun beneficiarilorcă greul abia atunci începe. Parteade implementare este cea mai grea,sunt foarte mulţi factori care potinfluenţa acest demers.Sper că toţi beneficiarii vor aveacapacitatea să finalizeze proiecteîntr-un mod exemplar. Îi aşteptămpe toţi cu cereri de rambursare şipot spune că nimic nu ne bucurămai mult decât atunci când primimde la ei documentaţii corecte, pebaza cărora putem să facem plăţi.Aşadar, provocarearămâne deschisă…Cu siguranţă! Regio - ProgramulOperaţional Regional 2007-2013 des-chide o „poartă” spre înţelegereamecanismelor de finanţare ale Uni-unii Europene, un program din caream învăţat foarte multe în ceeace priveşte gestionarea unor fon-duri deloc mici sub anumite reguli,deloc relaxate, în conlucrare cuautorităţile publice locale, dar şi cupragmatismul şi eficienţa mediuluide afaceri. Promitem ca, în 2011,să vă prezentăm noi proiecte finali-zate cu succes.Interviu realizatde Cătălina Jingoiu„De fiecare dată când semnez uncontract de finanţare, le spun beneficiarilorcă greul abia atunci începe.“
  • www.inforegio.ro14Crearea şi promovarea unui noubrand turistic al Românieisunt acţiuni iniţiate de MinisterulDezvoltării Regionale şi Turismu-lui, în cadrul unui proiect Regio,cuun buget de 75 de milioane euro,implementat până la finalul anului2013.Lansarea oficială a branduluituristic al României a avut loc îniulie 2010, la Expoziţia Mondialăde la Shanghai, fiind un momentpentru care s-a creat o plajă deaşteptare, în condiţiile în care s-aprefigurat drept cel mai ambiţiosproiect de promovare turistică pecare România l-a avut în ultimii 20de ani. Lansarea oficială a fost doarprimul pas al unui proiect amplucare vizează, în următorii doi ani,promovarea României ca destinaţieturistică şi atragerea turiştilorstrăini, dar şi convingerea românilorsă-şi petreacă vacanţele în ţară.„exploraţi grădina Carpaţilor!“este o invitaţie care s-a născutdin cercetări de piaţă calitative şicantitative, realizate pe opt pieţesursă externe - Austria, Germania,Ungaria, Franţa, Italia, MareaBritanie/Irlanda, Rusia şi SUA - darşi în România, de către instituţiirecunoscute în domeniu. Astfel,cercetarea calitativă s-a realizatprin intermediul a 91 de interviuriîn detaliu, cu o durată medie de 37de minute, şi a două focus-grupuriorganizate cu principalii actoriromâni din domeniul turismului. Încadrul cercetării cantitative au fostanalizate opiniile celor implicaţi -de la tour operatori, la agenţii deturism şi lideri de opinie. Cea de-adoua componentă a cercetării afost cea cantitativă, care a constatîn 10.881 de interviuri telefonice,asistate de computer. Pentruacestea au fost aleşi turişti dinRomânia care au mers în vacanţeîn ultimii trei ani, dar şi turişti dinpieţele sursă externe, care şi-aupetrecut concediile, în ultimii treiani, în străinătate.Cele mai importante concluzii alecercetărilor calitative şi cantitativeau arătat că percepţia României,în general, dar şi ca destinaţieturistică, în special, este mai puţinfavorabilă. De pildă, într-un cla-sament cu 13 destinaţii turistice,România ocupă locul 11, surclasânddoar Ucraina şi Serbia, în timp cescorul obţinut plasează ţara noastrădeparte de ţările lider precumFranţa, Italia sau Austria. Totuşi,au existat şi concluzii încurajatoarecare au arătat că România are o per-sonalitate care se potriveşte cu ceaa unei bune destinaţii de vacanţăşi că natura este elementul-cheiecare trebuie ofertat prin pacheteleturistice.România şi avantajele eituristiceNatura nu a fost identificatăîntâmplător ca un punct forte alturismului românesc. De altfel,există trei elemente principalecare diferenţiază România de altedestinaţii turistice. Primul dintreele îl constituie natura neatinsă şipeisajele unice pe care călătorul ledescoperă, începând de la MunţiiCarpaţi, unde va putea poposiîntr-unul dintre cele peste 20 deparcuri naţionale sau rezervaţiinaturale, continuând cu zoneleDin laboratoarele în care s-a creat brandul turisticRegio în RomâniaElena OCEANU |„exploraţi grădina Carpaţilor!“
  • IANUARIE 2011 15deluroase din interior şi ajungând înDelta Dunării, cea mai mare deltă aunui fluviu din Europa, unde turistulva putea admira peisaje mirificeşi specii rare. Un alt elementde diferenţiere a României esteautenticitatea. În orice zonă a ţăriiar ajunge, turistul va descoperitradiţii străvechi, nealterate,simplitatea vieţii de la ţară, darşi arhitectura locală care spuneo poveste a fiecărei regiuni dinRomânia.Nu în ultimul rând, România este oţară cu o moştenire culturală unică,în care turistul va afla ineditulmixului dintre cultura bizantină şicea latină, numeroase situriprotejate cultural, parte a patrimo-niului UNESCO, castele, mănăstirişi biserici cu istorie de secole. Fiecă va alege un oraş cultural precumSibiul, fie că va merge să vizitezemănăstirile bucovinene ori va des-coperi frumuseţea bisericilor dinlemn maramureşene, călătorul vatrăi experienţe care îi vor completabagajul de cunoştinţe şi experienţeculturale.Ţinta: „călătorul cudiscernământ“Cercetărilecares-aufăcutauurmăritsă evidenţieze şi profilul grupuluiţintă. S-a concluzionat, astfel, căRomânia este o destinaţie potrivităpentru „călătorul cu discernământ“,un concept care se defineşte prinideea de căutare a unor experienţeunice, a unor locuri neexplorateori prea puţin descoperite de cătremase. „Călătorul cu discernământ“este, în acelaşi timp, un lider deopinie şi un formator de tendinţe,ceea ce anticipează un efect detipul «bulgărelui de zăpadă» înpromovarea unor destinaţii turisticedin România, odată descoperitede cei care constituie grupulţintă. Potrivit celor care au lucratla realizarea brandului turistic,România este recomandată „pentrucei care au o dorinţă puternică dea explora destinaţii aflate în afaracăii bătătorite, cu natură sălbaticăşi cultură autentică, şi de a trăiexperienţe pline de satisfacţii“.Călătorii cu discernământ suntpersoane cu vârste cuprinse între25 şi 34 de ani şi 50 şi 64 de ani, cueducaţie superioară, venituri mediişi mari şi o disponibilitate ridicatăde a cheltui. Sunt, în general,locuitori ai unor oraşe medii saumari care şi-au creat obiceiul dea călători frecvent. Aceşti turişticălătoresc, de obicei, pentru a aveaexperienţe şi a trăi emoţii, pentrua învăţa, pentru a satisface uninteres special, pentru a se implicaşi interacţiona.Produseleturistice aleRomânieiÎn cadrul aceloraşi cercetări depiaţă s-au conturat şi cele maipotriviteşaseproduseturisticepentru România, produse carepot fi competitive pe pieţeleexterne şi pe cea internă.Astfel, au fost identificate capachete turistice vacanţeleîn pensiuni rurale, circuitele,pachetele de tip city break,sejururile balneare şi derelaxare, excursiile activeşi de aventură, precum şiexpediţiile în natură, în locurineexplorate, sălbatice.ATRIBUTE Valori cheie PersonalitateNatură neatinsăAutenticitateCultură unicăSiguranţăExplorareSpiritualitateViaţă simplăşi bunăAmabilitatePuritateVerdeInocenţăBrand turistic România
  • www.inforegio.ro16Cel mai important proiectRegio din municipiul Buzăuse desfăşoară în centrul civic aloraşului şi reprezintă construireaunui hotel de 5 stele alăturide unul de 3 stele, aflat înexploatare.Beneficiarul şi iniţiatorul proiectuluieste S.C. Pietroasa S.A., deţinătoarea mai multor societăţi profilatepe turism sau alimentaţie publică.Valoarea finanţării obţinute pe axaprioritară 5 – Dezvoltarea durabilăşi promovarea turismului este de12.645.117 lei, din care contribuţiabeneficiarului este de 7.149.207lei. Managerul de proiect, EugeniuConstantin, consideră că, fărăfonduri europene, un astfel deproiect nu s-ar fi implementatla Buzău. Managerul adaugăcă, deşi pare nefiresc să seconstruiască un hotel de 5 steleîntr-un oraş precum Buzăul, înrealitate, studiile de piaţă au arătatcă o astfel de investiţie se justifică:„Municipiul Buzău este, totuşi, ozonă industrializată, aici existândcâţiva investitori cu renume.Investitorii de acest calibruorganizează frecvent trainingurişi alte astfel de întâlniri care nuaveau unde să se desfăşoare. Înplus, delegaţiile străine, din ceîn ce mai prezente în zonă, aveaunevoie de un hotel de 5 stele şide serviciile aferente. Investiţiaaflată acum în derulare oferăun pachet integrat de servicii lacalitatea cerută. Dar, un astfel deobiectiv nu putea fi realizat doarprin forţe proprii. Cu alte cuvinte,fără fonduri europene, la Buzăunici un investitor autohton n-ar ficonstruit un hotel de 5 stele“.Eugeniu Constantin mai declarăcă România este, probabil, o ţarăbirocratică, dar atunci când estevorba despre fonduri europene,birocraţia se transformă în scru-pulozitate. „Personal, nici eu,nici colaboratorii mei nu am avutprobleme referitor la ceea cear putea însemna birocraţie înproiectul Regio pe care îl derulez.Într-o altă ordine de idei, pot spunecă punerea în practică a proiectuluide extindere a actualului hotel afost un pariu câştigat în primulrând cu mine, dorind să demonstrezManagerde proiectInterviucu EugeniuCOnstantin„Să gândim ca europenii“O investiţie de peste 12,6 milioane de leiîn centrul BuzăuluiProiect Regio de cinci stele
  • IANUARIE 2011 17că se poate, şi cu unii sceptici, careîmi spuneau că birocraţia va năruiorice astfel de proiect. Am vrut săfac calitate şi asta este ceea ce vaieşi. Aici intervine marea problemăa implementării unor astfel deproiecte în România. Dacă îndocumentaţie scrie că la uşă trebuiesă ai clanţe suflate cu argint, nu poţisă montezi clanţe suflate cu aur,pentru simplul motiv că aşa estetrecut în proiectul aprobat. Aici nueste loc de negocieri sau alte astfelde manifestări tipic româneşti.Din acest punct de vedere, cinenu gândeşte astfel, nu poateimplementa un proiect Regio.“Profesionişti la datorieEugeniu Constantin susţine că şiresursa umană este importantă înrealizarea unui proiect Regio.„Selecţia constructorului, dar şia celorlalte firme care concurăla implementarea unui astfel deproiect este o operaţiune dificilăîn actualele condiţii din România,unde specialiştii din toate domeniilesunt din ce în ce mai rari. Toţitrebuie să-şi facă meseria cu mareprofesionalism. Altfel, proiectul sepoate compromite pe parcurs“.Interviu realizat de Doru GHEORGHIADEFişa tehnică a proiectuluiProiect: „Modernizarea şi extinderea complexului hotelier PietroasaBuzău”Beneficiar: Societatea Comercială Pietroasa S.A. BuzăuValoarea proiectului: 12.645.117 leiContribuţia Uniunii Europene: 5.495.910 leiContribuţia beneficiarului: 7.149.207 leiData începerii: 04.03.2010Data finalizării: 03.03.2012Constructor: SC Transilvania Construcţii S.A. Cluj NapocaOrganism intermediar: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-EstAutoritate de management: Ministerul Dezvoltării Regionale şiTurismului.„Cine nu gândeşte astfel, nu poateimplementa un proiect Regio“www.hotelpietroasa.ro
  • www.inforegio.ro18Un amplu proiect de gestionarea apelor pluviale este în plinădesfăşurare în Finlanda. Proiectulare o valoare de 1,9 milioanede euro, din care 770 de mii deeuro din Fondul European pentruDezvoltare Regională, cu o duratăde implementare de trei ani.Iniţiativa vine în urma constatărilorspecialiştilor potrivit căroraprecipitaţiile din emisfera nordicăar putea creşte în următorii anicu 15-20 la sută, iar efectele vortrebui ţinute sub control. În plus, seestimează că soluţiile privind apapluvială au un potenţial de profitremarcabil, de aproximativ 100 demilioane de euro doar în Finlanda.Obiectivul proiectului „Apepluviale“ este acela de a diminuascurgerile excesive din mediul urbancauzate de furtuni şi de topireazăpezilor. Au fost deja identificatecâteva situri experimentale pentruimplementarea proiectului, în timpce testele de laborator executateiniţial arată că apele pluviale potfi folosite pentru neutralizareapoluanţilor.Proiectul analizează cantitateaşi calitatea apelor sezoniere dinoraşe şi capacitatea solului de areduce cantitatea de poluanţi. Înacest scop, au fost achiziţionateechipamente noi, inclusiv un softcare, prin intermediul computeru-lui, gestionează scurgerea apelorpluviale evitând inundaţiile. Pro-cedeul este, de asemenea, ori-entat spre soluţii noi şi de duratăpentru managementul apelor plu-viale, soluţii care să poată fi im-plementate în zonele urbane dinFinlanda.Doru GHEORGHIADE |Bani europeni în Uniunea EuropeanăFINLANDA REZOLVă PROBLEMAINUNDĂRII ORAŞELOR cu bani europeniO investiţie de 1,5 milioane de euro
  • IANUARIE 2011 19Soluţiile suntîn faza experimentalăProiectul lansat recent sub denu-mirea „Ape pluviale“ implică Depar-tamentul pentru Ştiinţe Ecologice şide Mediu, Universitatea Tehnologicădin Helsinki şi compania Parcul deBusiness şi Ştiinţe. Prin monitoriza-rea rezultatelor din siturile experi-mentale, participanţii pot afla cali-tatea şi cantitatea apelor pluviale.De asemenea, analizele de labora-tor ale mostrelor de sedimente dinlac şi mostrelor de sol vor conferiinformaţii referitoare la riscul decontaminare, mai ales în zoneleindustriale şi centrele oraşelor,dar vor contribui şi la inovarea şiîmbunătăţirea tehnicilor de mana-gement. Zonele experimentale suntasigurate de Lahti Aqua LTD, oraşulKouvola şi Primăria Hollola. Cea maimare parte a fondurilor vine de laFondul European pentru DezvoltareRegională (FEDR) la care se adaugăşi o contribuţie locală de 770 mii deeuro din costul total de 1,9 milioanede euro.Parteneriat întrecercetători şi practicieniColaborând cu industria locală(inclusiv producători de maseplastice şi chimice), pieţele localevor putea beneficia de servicii şisoluţii reale de management alapei pluviale. Cooperarea şi fluxulde informaţii dintre universitate şipartenerii care derulează proiectuleste esenţială: practicienii prezintăcercetătorilor probleme reale, întimp ce aceştia din urmă au know-how-ul, în special pentru climarece. În cele din urmă, cetăţeniibeneficiază de optimizarea spaţiuluiverde din oraş, de calitateaîmbunătăţită a apei şi de diminuareariscului de inundaţii.Staţii de măsurare şi locaţii detestare a bioreţinerii sunt folositeca situri de demonstraţii pentrugrupuri de studenţi, în timp cecursurile scurte şi expoziţiile ajutăla răspândirea know-how-ului.Proiectul va fi terminat în martie2011.Apa pluvialătratează poluanţiiSiturile experimentale suntlocalizate pe terenuri dinzone industriale, comerciale şirezidenţiale. Anul acesta vor ficonstruite centre de purificareîn parcul central din Kouvolaşi la grădina zoologică Korkea-saari din Helsinki. Rapoartelepreliminare arată că apapluvială nu este o sursă de po-luare a mediului. Testele aratăcă infiltrarea apei pluviale înfloră şi în suprafaţa organicăa solului este importantă,deoarece aceasta are un roldeterminant în diminuareafactorilor poluanţi.Bani europeni în Uniunea EuropeanăO investiţie de 1,5 milioane de eurohttp://www.helsinki.fi/ecology/lseg/stormwater.shtmlMai multe detalii despre acest proiectpot fi consultate pe pagina de weba proiectului:
  • www.inforegio.ro20Economii de 10% pentru instituţii la costul întreţineriiUn oraş mic din sudul Ungariei,cu o populaţie ce nu depăşeşte7600 de locuitori, este model cândvine vorba despre exploatareaenergiei geotermale. Printr-unproiect susţinut de FEDR,Kisteleka forat un puţ pentru apă termalăadânc de 1700 de metri care poatealimenta opt instituţii. Proiectuleste o noutate pentru unguri şieste dat ca exemplu altor consiliilocale.Ungaria este faimoasă pentruresursele generoase de energiegeotermală, cu temperaturi dublefaţă de media din restul Europei.Izvoarele din adâncuri sunt de multtimp o sursă de venituri constantăpentru proprietarii de spa-uri. Acum,această energie este folosită şi ca osursă de încălzire mai ieftină şi înarmonie cu mediul.Tehnologie mai ieftinăşi ecologicăFolosind cei 1,16 milioane de europrimiţi prin Programul Operaţionalpentru Mediu şi Infrastructură,Kistelek a forat un puţ pentru aextrage căldură din apa termalădin subteran. Au fost construiteapoi conducte ce se întindeau pecinci kilometri pentru a transportaapa termală la opt instituţii alecăror sisteme de încălzire au fostmodernizate cu o tehnologie maiieftină şi mai ecologică. Sistemeledepăşite, care s-au dovedit a ficostisitoare, au fost înlocuite cuun sistem care nu avea nevoie desupraveghere aproape deloc, deunde rezultă economii de 10% pentruinstituţii la costul întreţinerii, dar şireducerea nivelului de poluare aloraşului.O resursă utilizatăinsuficientÎn prima jumătate a secolului XX,membrii Parlamentului ungar îşiîncălzeau picioarele de la apatermală care circula pe sub podea.În zilele noastre, căldura este privităca o sursă preţioasă de energie, însăutilizată prea puţin.PRIN FINANŢARE EUROPEANĂ, PROIECTUL DE ENERGIE GEOTERMALĂdin KISTELEK A PRIMIT 1,16 MILIOANE DE EUROOraşul KISTELEK - model pentru exploatareaENERGIEI GEOTERMALEBani europeni în Uniunea EuropeanăProiectul Kistelek este unsemn cât se poate de clar pentrualte consilii locale că acestsistem nou, care se bazează pevastele resurse de apă termalăale Ungariei, într-adevărfuncţionează şi chiar este maiieftin decât clasica alimentarecu gaz metan. Pe măsură cenevoia de curent creşte – înultima decadă a crescut cu unmilion de megawaţi pe an – înmod clar este vorba doar de ochestiune de timp până când nevom da seama de potenţialulenergiei geotermale.Iulia PÎRVU |http://ec.europa.eu/regional_policy/index_en.htm
  • IANUARIE 2011 21Oşosea ce leagă obiective turis-tice din zona comunei Dâmbo-vicioara a fost dată în folosinţăla sfârşitul anului trecut.Proiectul Regio, în valoare totală de15.740.581 lei, a fost finalizat înaintede termen. Deşi trebuia terminat,conform planurilor, în iunie 2011,drumul a fost dat în folosinţă pe 12decembrie 2010. Primarul localităţiiDâmbovicioara, Dumitru Secăreanu,declară că totul s-a petrecut cu marerapiditate, iar noul drum reprezintăun balon de oxigen pentru turismullocal.Lungime totală = 10,5 kmDrumul judeţean 730 leagă celemai căutate obiective turistice dinjudeţul Argeş. În lungime totală de10,5 kilometri, DJ 730 faciliteazăaccesul în masivul Piatra Craiului,traversează Cheile Dâmbovicioarei,ajunge în apropierea Peşterii Dâm-bovicioara, dar şi pe lângă cetateaOratia. Contractul a fost semnat pe21 mai 2010, pe axa prioritară 2,Domeniul major de intervenţie 2.1Realizarea şi modernizarea reţeleide drumuri judeţene, străzi urbane– inclusiv construcţia/reabilitareaşoselelor de centură. Lucrările, învaloare totală de 15.740.581 lei,au cuprins reabilitarea DJ 730 de laPodul Dâmboviţei - Dâmbovicioara –Ciocanu – limita cu judeţul Braşov.Proiectul a prevăzut şi lărgirea ca-rosabilului, dar şi executarea depodeţe tubulare pentru defluireaapelor pluviale. Valoarea eligibilănerambursabilă din Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională este de11.027.122 lei, iar valoarea eligibilănerambursabilă din bugetul naţionaleste de 1.466.033 lei, restul repre-zentând cofinanţarea beneficiarului,în valoare de 254.962 lei.Un balon de oxigenPrincipalul beneficiu al reabilităriiDJ 730 îl reprezintă faptul că,astfel, turismul din zonă esterevigorat.Primarul comunei Dâmbovicioara,Dumitru Secăreanu, declară că:„Lucrările s-au derulat cu orapiditate incredibilă. Noul drumeste ca un balon de oxigen pentruturismul din zonă. De asemenea,este foarte util pentru comunitate”.Dâmbovicioara are un potenţialturistic excepţional, motiv pentrucare investiţiile trebuie derulatecât mai repede. Primarul Secăreanua mai spus că va mai întocmi şi alteproiecte Regio, pentru că sistemulşi-a dovedit rentabilitatea.Fişa tehnică a proiectuluiProiect: „Realizarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene,străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură“Beneficiar: Primăria DâmbovicioaraValoarea proiectului: 15.740.581 leiContribuţia Uniunii Europene: 11.027.122 leiContribuţii din bugetul naţional: 1.466.033 leiContribuţia beneficiarului: 254.962 leiData începerii: 21.05.2010Data finalizării: 12.12.2010Organism intermediar: Agenţia pentru Dezvoltare Regională SudAutoritate de management: Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiLucrările s-au derulat incredibil de repedeTURISMUL DIN ARGEŞ, revigoratPRIN REABILITAREA DRUMULUI JUDEŢEAN 730Regio în România| Cristina Daniela STERIAN
  • www.inforegio.ro22300de noi locuri de muncăse vor crea la începutulanului viitor la Timişoara,iar oraşulde pe Bega va avea un nou centru deafaceri în zona centrală.Iată efectele în plan social, economicşi urbanistic ale parteneriatuluirecent încheiat între mediul privat şiUniunea Europeană prin intermediulProgramului Operaţional Regional.„City Business Development Center(CBDC), structura de sprijin pentruafacerile inovative din Timişoara“,este o iniţiativă a societăţii ModatimFacility şi reprezintă proiectul privatcare, până în acest moment, a atrascei mai mulţi bani europeni peacest tip de susţinere. ContribuţiaUniunii Europene în proiectul de laTimişoara este de 29,3 milioane delei, iar valoarea totală a proiectuluieste de peste 70 milioane de lei.Investiţia se va materializa înconstruirea unei clădiri de birouriclasa A în plin centrul municipiului,alături de celelalte module dejaexistente ale City Business Center.Însă, faţă de celelalte investiţii alecomplexului, acesta din urmă estesingurul care va beneficia şi defonduri europene.Efectele multipleale investiţieiNoua investiţie din centrul Timi-şoarei are mai multe efecte înplan local. Sorin Maxim, directorulAgenţiei de Dezvoltare RegionalăVest, instituţia care se ocupă deimplementarea proiectelor Regioîn zona vestică a României, spunecă, printre altele, „finanţarea vaavea ca efect reabilitarea urbanăa zonei unde este ridicată clădirea;astfel, apar furnizori de serviciimai sofisticate şi mai diverse, adicăbirouri de calitate superioară“. Larândul său, directorul societăţii caredeţine complexul de birouri, OvidiuŞandor, declară că „în cea de-apatra clădire va funcţiona un centrude afaceri modern, destinat, maiales firmelor inovative. Apreciemcă aici va funcţiona un număr de25 de societăţi cu activitate îndomeniul IT, cercetare sau inginerie.Noua locaţie va avea 12.140 metripătraţi, iar suprafaţa închiriabilă vafi de 9.500 metri pătraţi. În total,7.000 de metri pătraţi vor fi alocaţistrict pentru birouri, la parter vorfi oferite diverse servicii, iar lamezanin va fi amenajat un centru deconferinţe modern“.Birouriall-inclusiveO altă noutate a locaţieiva fi crearea de birouriall-inclusive. Este vorbadespre un nou conceptpentru România, în sensul căincintele vor fi dotate cu toatefacilităţile necesare: fax,telefon, imprimantă, serviciide secretariat. În total, sepreconizează că firmele carevor închiria birouri în imobilulridicat cu bani europeni vorcrea peste 300 de noi locuride muncă. Licitaţia pentrustabilirea constructorului vaavea loc în primul trimestrual anului 2011, iar finalizareaproiectului este prevăzutăpentru luna septembrie 2012.INVESTIŢIE REGIO PENTRU MEDIUl PRIVATla timişoaraRegio în RomâniaUn nou centru de afaceri creează 300 de locuri de muncăDoru GHEORGHIADE |
  • IANUARIE 2011 23Cel mai important drum judeţeandin Dolj a fost completreabilitat printr-un proiect Regio.DJ 606 face legătura dintremunicipiul Craiova şi judeţulMehedinţi şi străbate 6 localităţi,având o lungime de 49,5 kilometri.Şoseaua, ajunsă într-o avansată starede degradare, punea mari problemeşoferilor, atât din punct de vedere alsiguranţei, cât şi ca efecte de naturătehnică asupra autovehiculelor.Practic, DJ 606 este drumul de careau cea mai mare nevoie şoferii dinDolj. Proiectul a fost înaintat sprefinanţare pe 29 ianuarie 2008 pe axaprioritară 2 – Îmbunătăţirea infra-structurii de transport regionale şilocale, domeniul de intervenţie 2.1 –Reabilitarea şi modernizarea reţeleide drumuri judeţene, străzi urbane.Şosea de importanţămajoră pentru doljDJ 606 este un drum de mareimportanţă pentru infrastructurade tranzit judeţeană şi regionalăpentru că asigură accesul prinmunicipiul Craiova la drumurileeuropene E70, E79 şi E574, darşi la drumurile naţionale, caretraversează sau pornesc dinmunicipiul Craiova. Reabilitareacelor aproape 10 kilometri de şoseacontribuie la fluidizarea circulaţieişi mărirea gradului de siguranţă întraficul rutier, reducerea poluăriişi a cheltuielilor bugetare pentruîntreţinerea drumului, dar şimicşorarea costurilor de transportpentru populaţie şi operatorii dindomeniul transporturilor.Valoarea totală eligibilă17.142.213 euroLucrările au fost adjudecate peporţiuni de drum de către patruconcerne: ERPIA, SCT, COLAS şi DO-MARCONS. Valoarea estimată prinproiect a lucrărilor de reabilitare şimodernizare a fost de 44.077.158lei. Ulterior, în noiembrie 2010,valoarea contractului de lucrăria fost suplimentată cu suma de5.191.368 lei, suma totală a con-tractului de lucrări fiind, în prezent,de 58.480.881 lei, bani necesari pen-tru acoperirea lucrărilor suplimen-tare operate de optimizarea soluţieitehnice.| Doru GHEORGHIADEReprezentantulbeneficiarului ConsiliulJudeţean Dolj, Ileana Măjină,director al Direcţiei pentruAfaceri Europene, DezvoltareEuropeană şi Relaţii Publice,declară că: „Proiectul a fostbinevenit, în condiţiile în careDJ 606 face legătura dintremunicipiul Craiova şi judeţulMehedinţi. Este o arterăextrem de importantă pentrutransport. În plus, asigurăaccesul la mai multe drumurinaţionale şi europene”.De asemenea, Ileana Măjinăa mai spus că banii pentruîntreţinere, care până acumau fost foarte mulţi, se vorreduce semnificativ.Regio în RomâniaO investiţie de aproape 72 de milioane de lei alungă coşmarul şoferilor olteni49,5 km de drum judeţeanREabilitaţi, prin Regio, în Dolj
  • www.inforegio.ro24DJ 606 străbate un număr de şase localităţi,în care au fost realizate următoarele lucrări:- Valoarea estimată prinproiect a lucrărilor de reabili-tare şi modernizare a fost de69.077.158 lei.- Valoarea contractată alucrărilor a fost de 53.289.513lei.Ulterior, valoarea contractului delucrări a fost suplimentată cu sumade 5.191.368 lei, suma totală a con-tractului de lucrări fiind în prezentde 58.480.881 lei pentru acoperirealucrărilor suplimentare generate deoptimizarea soluţiei tehnice iniţiale.În comuna Breasta au fostreabilitaţi 9,43 km de drumatât în intravilanul, cât şiextravilanul localităţii, au fostexecutate accesele la toatecele 168 de proprietăţi aflateîn comună. De asemenea, peteritoriul acestei comune s-auexecutat un număr de 4 podeţetransversale şi 3 parcări.La Predeşti, a fost reabilitatdrumul judeţean pe cei 5,47km ce traversează comuna,s-au executat 153 de accese laproprietăţi, trotuare noi pe olungime totală de 4.000 de m,1 parcare, precum şi un numărde 3 podeţe transversaleşi o parcare.În localitatea Sopot au fostreabilitaţi 9,68 km de drum.De asemenea, s-au construitun număr de 173 de accesela proprietăţi, 2 parcări şi 6podeţe transversale.Comuna Brabova estetraversată de DJ 606 pe olungime de 10,82 km ce aufost reabilitaţi, s-au executataccesele la cele 174 deproprietăţi aflate în aceastăcomună şi s-au realizat trotuarenoi pe o lungime de 829 m şi 2parcări. În această comună s-auconstruit un număr de19 podeţe transversale.În Seaca de Pădure s-aureabilitat 6,28 km ai drumuluijudeţean DJ 606, s-au construit202 de accese la proprietăţilelocuitorilor comunei, trotuarenoi pe o lungime de 171 m,podeţe transversale în numărde 8, precum şi 2 parcări.La Carpen s-au reabilitat7,86 km de drum, 330 deproprietăţi aflate pe traseuldrumului au accese noi, s-auconstruit 2 parcări şi un numărde 12 podeţe transversale.Regio în RomâniaDJ 606, cea mai importantă şosea din judeţul DoljCanalul lateral descurgere a apelormeteorice a fost şi elrefăcut.Înainte de turnarea asfaltului s-a investigatgrosimea stratului de bază al şoselei
  • IANUARIE 2011 25Bled, Slovenia, 16-18 martie 2011Conferinţa „Care este viitorul politicii de coeziune?”Această conferinţă va oferi cadrul primei dezbateri academice asupra celui de-al cincilea Raport de Coeziune economică, socialăşi teritorială, o ocazie de a analiza cele mai recente cercetări în legătură cu fondurile structurale de coeziune. Conferinţa se vadesfăşura pe ateliere de lucru şi grupuri de discuţii. Evenimentul este organizat de Asociaţia pentru Studii Regionale, ComisiaEuropeană şi parteneri locali.Lille, Franţa, 21 martie 2011Conferinţa privind impactul inovării şi cercetării asupra dezvoltării economice regionaleEvenimentul va găzdui dezbateri în legătură cu schimbările macroeconomice, noile modele de stimulare a inovaţiei la scarălargă şi bune practici europene. În cadrul conferinţei vor fi prezentate unele dintre aceste modele şi modul lor de imple-mentare la nivel de regiune ori la nivelul unor afaceri. Publicul ţintă al evenimentului este reprezentat de responsabili dindomeniul inovării care lucrează în sectorul public şi au un aport la strategiile în domeniu. Conferinţa este inclusă în programulmanifestării „Săptămîna inovării”, organizată de reţeaua J’innove en Nord-Pas de Calais.Budapesta, Ungaria, 31 martie-1 aprilie 2011Conferinţa privind Strategia UE 2020 şi viitorul politicii de coeziuneEvenimentul este organizat de preşedinţia ungară a Uniunii Europene şi îşi propune să aprofundeze dezbaterile legate deviitorul politicii de coeziune şi perspectivele perioadei de programare financiară 2014-2020Predeal, România, 26 februarie 2011Conferinţa regională “Promovarea accesului angajaţilor din industria de morărit, panificaţie, patiserie,cofetărie la programe de FPC inovatoare, moderne, de calitate europeană”Evenimentul este organizat de Asociaţia Naţională a Industriilor de Morărit şi Panificaţie din România. Conferinţa regională va fiurmată în ziua de 27 februarie 2011 de o dezbatere cu tema „Nevoi de instruire în industriile de morărit, panificaţie, patiserie,cofetărie”.Bucureşti, România, 28 februarie-30 martie 2011Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum organizează o nouă ediţie a programului detraining „Învaţă cum să interacţionezi activ cu actorii decizionali europeni!”Programul este structurat în două module care se vor desfăşura la Bucureşti şi Bruxelles în luna martie. Cursurile se adreseazăangajaţilor din mediul de business, din instituţii publice, ziariştilor, ONG-urilor, studenţilor şi absolvenţilor care interacţionează/ vor interacţiona în activitatea profesională cu procesul decizional european.AgendăAutoritatea de Managementpentru POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionaleşi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.roComitetul de Monitorizarepentru POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.roOrganisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgentia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.roMinisterul DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURICOMUNITARE PENTRU TURISM -organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.roOrganismele de implementare Şi monitorizare a Programului OperaŢional Regional
  • www.inforegio.ro26PlanDacă vrei să te dezvolţiŞi nu ştii pe cin’ s-asculţiFă-ţi un plan, dar nu formalŞi-nscrie-te-n REGIOnal!Descoperă cuvântul cheiedin patrulaterul alăturat şitrimite-l la adresa de e-mailrevistaregio@tipogruppress.ro,cu menţiunea RegioRebusîmpreună cu datele talede contact şi participă laextragerea tombolei Regio.Poţi câştiga premiiconstând în materialepromoţionale Regio.Să mai şi zâmbim!123451 2 3 4 5ORIZONTAL:1. Program Operaţional Regional;2. se spune la bucurie;3. pânză făcută din aceste fire / Paul Grigorescu;4. de suflat (instr.);5. difuzează muzică.VERTICAL:1. gata de tors!;2. Radu Nicolae3. la revedere! / Nicolae Dumitrescu;4. îl pui pe foc uneori;5. Programul OperaţionalRegional.Ai trecut prin Româniaşi ai văzut un proiect Regio îndesfăşurare? Trimite-ne o fotografiepe adresa revistaregio@tipogruppress.ro, noi opublicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate!ZOOM Regioconcurs rebus
  • IANUARIE 2011 27Roll-up-ul buclucaşSă mai şi zâmbim!Verifică-ţi rapid cunoştinţele despreRegio asimilate în acestnumăr al revistei efectuând chestionarulde mai jos:RăspunsurichestionarRegio:1)a.odatălatreiani;2)b.peste7.500;3)b.Călătorulcudiscernământ;4)c.Dolj;5)b.Bled,Slovenia.La ce interval de timp prezintă ComisiaEuropeană raportul de coeziuneeconomică, socială şi teritorială? a. o dată la trei ani; b. anual; c. trimestrial.Câte proiecte au fost depuse dinmomentul în care a fost demaratprogramul Regio? a. 10.000; b. peste 7.500; c. 550.Care este profilul grupului ţintă albrandului turistic al României? a. Turistul amator de all inclusive; b. Călătorul cu discernământ; c. Turistul experimentat.În ce judeţ se află DJ 606, reabilitat încadrul unui proiect Regio, pe o lungimede 49,5 kilometri? a. Argeş; b. Timiş; c. Dolj.Unde va avea loc prima dezbatereacademică asupra ultimului raport decoeziune dat publicităţii de ComisiaEuropeană? a. Bruxelles, Belgia; b. Bled, Solvenia; c. Lille, Franţa.Primăvara trecută, la o reuniune regionalăa Comunicatorilor Regio au participat peste50 de persoane, dornice să afle amănuntedespre implementarea programului în regiunearespectivă. Bineînţeles că ne-am pregătit dinvreme, am avut prezentări interesante şi au fostdezbătute multe teme.Totuşi, la un moment dat, când o prezentarea devenit prea lungă, iar participanţii dădeausemne de plictiseală, am intervenit cu replica:- Începând de acum, dorim să desfăşurăm un altgen de comunicare cu dumneavoastră, până înacest moment, am vorbit doar la general. Dacăar fi să folosim ca butadă un termen militar,am lansat către dumneavoastră foarte multeinformaţii, cam cum ziceau aliaţii în cel de-aldoilea război mondial, un „covor de bombe“…Nici nu am apucat să spun „bombe“ când, unroll-up de promovare Regio, insuficient fixat, s-adesprins şi, cu un pocnet răsunător, s-a prăbuşitîn spatele prezidiului.Replica managerului a fost promptă:- Deci, de acum încolo, vom comunica printransmitere bidirecţională de informaţii,„covorul de bombe“ duce la distrugerearecuzitei…!Este inutil de spus cât de repede s-a destins şiînviorat întreaga asistenţă…12345
  • Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.roConţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului RomânieiInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: ianuarie 2011www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?