Your SlideShare is downloading. ×
Revista Regio nr. 15
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Saving this for later?

Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime - even offline.

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Revista Regio nr. 15

108
views

Published on


0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
108
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
1
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. nr. 15, octombrie 2012re v i s t aForumul comunicatorilorRegio, 26-28 septembrie, BranUn plus de eleganţă în casele noastre şiun pas Înainte pentru meşteşugarii din DevaINOVAŢIEPRINEDUCAŢIE„Prioritatea este reluarea rambursărilorde la Comisia Europeană”Interviu cu domnul Leonard Orban,Ministrul Afacerilor EuropeneORAŞUL CHITILA – RENĂSCUT CU BANI EUROPENICASA BENGESCU - DEMNITATEA BĂNIEI, REDATĂ PRIN FONDURILE REGIOFONDURILE REGIO – SPRIJIN PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTCETATEA DE SCAUN A SUCEVEI RENAşTE CU BANI EUROPENI
  • 2. www.inforegio.ro2Regio – un program „tânăr”Am ajuns la mijlocul toamnei şi unnou număr al revistei Regio stă înfaţa dumneavoastră. Sper ca toatereportajele şi comentariile pe care leveţi citi să vă întărească, încă o dată– dacă mai este nevoie, ideea că baniieuropeni trebuie atraşi şi folosiţi pânăla ultimul eurocent. Nu trebuie să îipierdem, fie că vorbim de proiecteprivate ale antreprenorilor, uneorisalvaţi de la faliment de fondurileRegio, fie că vorbim de ambiţii, încel mai bun sens al cuvântului, aleautorităţilor locale.Există, în paginile 8 şi 9, povesteaimpresionantă a unor meşteşugaridin Deva. Oameni oneşti care aupornit un atelier de ceramică şi sticlăimediat după Revoluţia din 1989.Criza economică din a doua jumătatea anilor 2000 i-a prins pe piciorgreşit. A venit declinul, iar destinulpărea sigur: falimentul. Ei bine, nua fost aşa. Şi asta datorită fondurilornerambursabile ce le-au deschiscalea către piaţa din întreaga ţară,dar şi către parteneri din Germania,Franţa, Austria sau Italia. Managerulfirmei a avut amabilitatea de a nedescrie coşmarul prin care a trecut,dar şi visul frumos pe care îl trăieşteacum.Un segment extrem de importantcare vă va atrage atenţia în acestnumăr îl reprezintă educaţia şi preo­cupările tinerilor. Fondurile Regioîi vor ajuta pe 20 de studenţi aiFacultăţii de Teologie din Craiova săaibă propriul laborator în care să sespecializeze în restaurarea de icoaneşi carte veche, meserie nobilă, dardificilă. Adolescenţii din Chitila,judeţul Ilfov, au la dispoziţie un nouparc pentru relaxare, iar Şcoala cuclasele I–VIII din comuna argeşeanăRâca, în care învaţă peste 150 decopii, este modernizată de la A la Z.Veţi înţelege ce înseamnă sprijinulfinanciar european pentru tineri şidin exemplul Universităţii din Aarhus,Danemarca – un articol extrem deinteresant în paginile 26 – 27.Cultura şi istoria pot beneficia, larândul lor, de finanţările neram­bursabile venite prin MinisterulDezvoltării Regionale şi Turismului.Visul autorităţilor locale şi judeţenedin Suceava, de a reabilita şi restauramândra Cetate de Scaun a oraşului,edificiu cu o istorie aparte, estepe cale să se împlinească. Şi asta,cu ajutorul a peste 11 milioane deeuro venite, bineînţeles, prin Regio- Programul Operaţional Regional.Dintr-o ruină, cetatea va străluci încurând ca pe vremea domnitoruluiŞtefan cel Mare. Iar beneficiile suntmult mai largi: locuri de muncăpentru cetăţenii urbei, dezvoltareaturismului şi a economiei locale.Aş vrea să vă mai atrag atenţia asupraunui subiect deosebit: reportajulfăcut de Bogdan Ionescu despre rolulcovârşitor pe care îl au mass mediaasupra educaţiei unui adolescent.Încercăm să deslu­şim dacă deciziilesunt luate în cunoştinţă de cauzăsau sunt induse. Organismele UniuniiEuropene au identificat aceste pro­bleme şi au lansat un programeducaţional numit Media Literacy(alfabetizarea media). Un tânăr careeste „alfabetizat media” are com­petenţa de a înţelege şi a abordacritic toate aspectele conţinutuluimedia care îi este livrat şi poate co­munica, pe baza acestuia, în diferitecontexte.Ţinând cont de toate recomandările,sunt convins, şi de data aceasta, cătoată revista va fi o:LECTURĂ PLĂCUTĂ!EditorialRedactor-şef: Mihai CRAIURedactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUFOTOGRAF: Dinu TARNOVANGRAFICIAN: Cristian SCUTELNICUSPECIALIST DTP: Lioara MAREŞREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TipĂrit la sc tipomar prod com impex srlStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.roCoordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANUVlad IONESCUwww.inforegio.ro
  • 3. OCTOmbrie 2012 3SumarRegio în românia04 „Prioritatea este reluarea rambursărilor de laComisia Europeană”Interviu cu domnul Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene07 Forumul comunicatorilor Regio,26-28 septembrie, Bran08 Un plus de eleganţă în casele noastreşi un pas Înainte pentru meşteşugarii dinDeva10 CASA BENGESCU - DEMNITATEA BĂNIEI,REDATĂ PRIN FONDURILE REGIO12 ORAŞUL CHITILA – RENĂSCUT CU BANIEUROPENI14 Sunt adolescenţii influenţaţi de massmedia în alegerile pe care le fac?16 CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI RENAşTE CUBANI EUROPENI20 FONDURILE REGIO – SPRIJIN PENTRUÎNVĂŢĂMÂNT22 Ştiri REGIONALE24 Importanţa sistemului educaţional îndezvoltarea fiecărui adultBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ26 Incubator de afaceri la Universitatea Aarhus, Danemarca28Bastonul inteligentI-Cane revoluţionează deplasarea nevăzătorilor30 AGENDĂ31 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
  • 4. www.inforegio.ro4Regio în RomâniaInterviuCare sunt măsurile pe carele-aţi planificat pentruurmătoarele luni pentruaccelerarea procesuluide absorbţie a fonduriloreuropene?Prioritatea maximă pentru perioa­da imediat următoare este reluareaprocesului de trimitere la ComisiaEuropeană a cererilor de rambursarea plăţilor interne efectuate deja departea română în conturile bene­ficiarilor care au proiecte în cursde implementare. După cum seştie, acest proces a fost întreruptîn iulie 2012. Sunt vizate patruprograme operaţionale: ProgramulOperaţional Sectorial Transport(POS-T), Programul Operaţional Re­gional (POR), Programul OperaţionalSectorial Creşterea Competitivită­ţii Economice (POS CCE) şi Pro­gramului Operaţional SectorialMediu (POS Mediu). În prezent,aşteptăm decizia de continuare arambursărilor sau întrerupere - sauchiar suspendare - a plăţilor pe careComisia Europeană o va lua pe bazarapoartelor misiunilor de audit pecare le-a întreprins în această vară.Să nu credeţi, însă, că în acest timpnoi stăm şi aşteptăm fără să facemnimic!Avem o listă de măsuri de îmbu­nătăţire a sistemului de gestionarea fondurilor europene la a căroraplicarelucrămintens,accentulfiindpus pe soluţionarea deficienţelorconstatate în domeniul achiziţiilorpublice, în identificarea şi preveni­rea conflictului de interese, în sim­plificarea şi uniformizarea proce­durilor, în creşterea capacităţii ad­ministrative etc.Totodată, este în curs de desfăşurareprocesul de conciliere între ComisiaEuropeană şi partea română cuprivire la corecţiile financiare defi­nitive care vor fi aplicate sumelordecontate de la 1 ianuarie 2007până în octombrie 2011. Corecţiilear urma să fie impuse din cauzaprolemelor majore identificate înefectuarea achiziţiilor publice înperioada menţionată.După cum se ştie, deşi în ţarăaproape că nu mai intră în aceastăperioadă bani de la UE, guvernulface eforturi pentru a asigura încontinuare plăţile interne cătrebeneficiari, astfel încât procesulde implementare a proiectelor săpoată continua. Chiar astăzi (n.r. 3octombrie 2012), s-a aprobat sumanecesară pentru continuarea plăţilordin cadrul Programului OperaţionalSectorial Dezvoltarea ResurselorUmane (POS DRU), respectiv 400.000de milioane de lei.Desigur, sperăm că evoluţiile dinperioada imediat următoare nevor permite evitarea sau limita­rea, cât mai mult posibil, a riscu­lui de dezangajare de fonduri pemajoritatea programelor operaţio­nale.Care sunt concluziileactualei perioade deprogramare? Ce a mers bine?Unde credeţi că ar trebuifăcute schimbări?Încă nu se pot trage concluzii, im­plementarea actualei perioade deprogramare luând sfârşit abia în2015, dar, fără îndoială, avem multelecţii de învăţat. Categoric, estemult loc de mai bine! Şi mă referaici la arhitectura instituţională şi lacapacitatea administrativă, desprecare am discutat deja, la cadrullegislativ şi multe altele. Avemdeja o serie de concluzii legate desistemul de coordonare. România aîncercat deja două formule, ambelecu caracter orizontal: coordonareprintr-o direcţie din cadrul Minis­terului de Finanţe (Autoritateapentru Coordonarea InstrumentelorStructurale) şi, respectiv, prin-tr-un minister (Ministerul AfacerilorEuropene). Coordonarea pe orizon­tală este extrem de dificil de asi­gurat în condiţiile unei capacităţiinsuficiente în raport cu nevoilede intervenţie. Posibilitatea de aimpune modificarea unor regulisau a unor proceduri interne altuiminister s-a dovedit a fi, de ase­menea, extrem de limitată. Prinurmare, în opinia mea, numai unsistem de coordonare puternic, cuun minister care să gestioneze toatefondurile, ar putea să ofere soluţiila multe dintre problemele cu carene confruntăm în prezent.Aş mai adăuga şi ideea de a crea unInterviu cu domnul Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene„Prioritatea este reluarearambursărilor de la Comisia Europeană”
  • 5. OCTOmbrie 2012 5Regio în RomâniaInterviumanagement centralizat al resur­selor umane, de a avea un corpde funcţionari publici performanţiîn acest domeniu, al gestiunii fon­durilor europene.În ceea ce priveşte proiectele majorede infrastructură, cel mai importantva fi ca noi, cei responsabili cu pro­cesul de management, să convin­gem beneficiarii şi autorităţile bu­getare de importanţa asigurării pre­finanţării, pentru a demara procesulde implementare a acestor proiecteînainte de aprobarea lor de cătreComisia Europeană. Şi aceasta, ple­când de la considerentul că acesteproiecte de investiţii sunt impor­tante pentru România şi nu doarpentru autoritatea de management.La fel de importantă mi se pare şiameliorarea simţitoare a graduluide informare şi a comunicării cubeneficiarii, care sigur va ajuta laevitarea multor probleme cu carene-am confruntat până acum. Nugreşesc dacă spun că este nevoie deo mai bună coordonare, de o atenţiesporită pentru selecţionarea unorproiecte de maximă utilitate, caresă genereze dezvoltare durabilă,de mai multă responsabilitate,atât din partea autorităţilor, cât şia beneficiarilor, pentru cheltuireaeficientă şi corectă a baniloreuropeni.Se păstrează structuraactualelor programeoperaţionale sau vor apărea şialtele noi?Pregătirea corespunzătoare aRomâniei pentru utilizarea câtmai eficientă a fondurilor neram­bursabile care îi vor fi alocate înviitorul exerciţiu bugetar al Uni­unii Europene 2014-2020 reprezintăuna dintre priorităţile de acţiuneale Ministerului Afacerilor Euro­pene (MAEur), în calitatea sa decoordonator naţional al managemen­tului fondurilor europene. O discuţielegată de structura viitoarelor pro­grame operaţionale este, însă,prematură acum.În prezent, se derulează negocierilepentru stabilirea cadrului financiarmultianual al UE 2014-2020, pozi­ţia României fiind de susţinere apropunerii avansate de Comisia Euro­peană, care urmăreşte o abordareintegrată a programării fonduriloreuropene în scopul asigurării uneicreşteri inteligente, incluzive şidurabile la nivel european, naţional,regional şi local. Pledăm pentrumenţinerea, cel puţin la nivelulactual, din perioada 2007-2013, afondurilor structurale şi de coeziuneşi a celor destinate politicii agricolecomune.În paralel, MinisterulAfacerilor Euro­pene a iniţiat o amplă consultarepublică internă, bazată pe principiuleuropean al parteneriatului, învederea identificării priorităţilor dedezvoltare a ţării şi elaborării docu­mentelor necesare pentru accesareaşi implementarea fondurilor europe­ne în perioada 2014-2020. Sub coor­donarea Ministerului Afacerilor Eu­ropene, a fost constituit un for con­sultativ la nivel naţional, numitComitetul Interinstituţional pen­tru Acordul de Parteneriat (CIAP),format din reprezentanţi ai autori­tăţilor publice centrale, regionaleşi locale. Aproximativ o treime dintotalul membrilor acestui comitetprovin din mediul socio-economic,academic şi din societatea civilă. Cuajutorul acestui comitet consultativMAEur va elabora analize socio-economice ce vor sta la baza cre­ionării unei viziuni strategice şi apriorităţilor de investiţii pentru vii­toarele programe operaţionale.Ulterior, acestea vor fi aprobatede guvern, urmând să stabilim, decomun acord cu autorităţile respon­sabile şi cu reprezentanţii ComisieiEuropene, gruparea coerentă aacestora în programe operaţionale.Există posibilitatea să fieintroduse domenii noi definanţare?După cum am explicat, nu este încănimic decis. Este foarte posibil capentru perioada 2014-2020 să avemprograme operaţionale diferite decele din prezent şi cu domenii definanţare noi. După cum se ştie,deşi utilizarea fondurilor europene,şi a celor structurale în special, areca scop reducerea disparităţilor dedezvoltare comparativ cu celelaltestate membre şi regiuni europene,pentru viitoarea perioadă de progra­mare se pune un accent deosebit peatingerea obiectivelor StrategieiEuropa 2020. Pornind de la experi­enţa acumulată în gestionarea fon­durilor de preaderare şi, mai ales, afondurilor europene alocate Româ­niei după 2007, şi ţinând cont deliniile strategice de dezvoltare dura­bilă la nivelul UE şi al ţării noastre,va trebui să identificăm cea mai„După cum se ştie, deşi înţară aproape că nu maiintră în această perioadăbani de la UE, guvernul faceeforturi pentru a asigura încontinuare plăţile internecătre beneficiari, astfelîncât procesul de implemen­tare a proiectelor să poatăcontinua”.
  • 6. www.inforegio.roRegio în RomâniaInterviu6eficientă modalitate de a utilizabanii europeni, fără a uita noileabordări ale programării viitoare:concentrarea pe un număr limitatde priorităţi şi orientarea sprerezultate.Care va fi calendarulaprobării următoarelorprograme operaţionale?Avem un calendar al activităţilorde pregătire a perioadei de progra­mare 2014-2020, care poate fi con­sultat pe pagina de internet a mi­nisterului nostru (http://www.maeur.ro/files/articles/Calendar_detaliat_pentru_activitatile_de_pregatire_a_perioadei_de_programare_2014-2020.pdf).Astfel, în decembrie 2012 sau ia­nuarie 2013, ar urma să se supunăaprobării guvernului gruparea prin­cipalelor obiective tematice şi apriorităţilor de intervenţie naţio­nale în cadrul fiecărui programoperaţional, precum şi privind or­ganizarea cadrului instituţional.Având aceste elemente agreatela nivel guvernamental, se vatrece la elaborarea efectivă a pro­gramelor operaţionale, plecând dela analizele socio-economice şi dela strategiile sectoriale aflate încurs de pregătire în acest moment.După aceea, se va realiza evaluareaex-ante la nivelul programelor ope­raţionale. În paralel, vor avealoc discuţii prealabile cu ComisiaEuropeană. Aceste discuţii vordobândi caracter formal doar dupăaprobarea regulamentelor europenevizând managementul fonduriloreuropene, regulamente care, larândul lor, nu pot fi aprobate decâtdupă aprobarea bugetului europeanpentru 2014-2020. Conform actua­lelor prevederi, statele membre pottransmite acordul de parteneriat în 4luni de la aprobarea regulamentelor.Nu există un termen limită deaprobare a documentelor de progra­mare, totul depinde de modul dederulare a negocierilor care implicătoate serviciile Comisiei Europene.Este oportună înfiinţarea înRomânia a unui minister alfondurilor europene? Existăvreun model, la nivelul UE,care ar putea fi adoptat şi lanoi?După cum am declarat în repetaterânduri, consider că, pentru o ges­tionare mai eficientă, mai judicioasăşi mai coerentă a fondurilor euro­pene, România trebuie să-şi creeze,pentru viitoarea perioadă de pro­gramare, 2014-2020, un ministercare să încorporeze toate autorită-ţile de management, dacă nu chiarşi organismele intermediare. Există,în unele ţări, modele de succes înacest sens, cum este cel deseoriamintit al Poloniei. Fiecare dintreaceste structuri sunt gândite înconformitate cu realităţile politiceşi administrative din ţara respectivăşi, prin urmare, pot constitui pentrunoi doar surse de inspiraţie şi nutipare pe care să le copiem. Văasigur că analizăm cu multă atenţiearhitectura instituţională şi bunelepractici din alte state în domeniulgestionării fondurilor europene,desigur, în ideea de a realiza siste­mul cel mai potrivit pentru ţaranoastră.În egală măsură, am convingereacă trebuie să ne preocupăm şi deasigurarea specialiştilor care vorlucra în aceste structuri. Este dejade notorietate că mulţi dintre ex­perţii competenţi pe care i-amavut au plecat în diferite posturidin instituţiile europene sau lafirme de consultanţă private,ceea ce explică, într-o oarecaremăsură, slaba noastră capacitateadministrativă. Şi pentru remediereaacestui aspect încercăm să învăţămde la alţii, facem schimburi deexperienţă la nivel de funcţionarişi urmărim modul în care se asigurăun proces continuu de formare şiperfecţionare a cadrelor care iauparte la gestionarea fonduriloreuropene.Pe de altă parte, este clar că pentrufidelizarea unor buni specialişti tre­buie să oferim salarii adecvate. Deaceea, facem deja demersuri pentruimplementarea cât mai curând,chiar de la 1 ianuarie 2013, a unuisistem unitar de salarizare pentrupersonalul care gestionează fonduricomunitare. Ideea este ca toatăsalarizarea celor care lucrează însistem să fie similară şi aliniată lanivelul cel mai înalt existent înmomentul de faţă. Subliniez căacordarea sporurilor va ţine contşi de responsabilitate, dar şi degradul de performanţă a activităţiiderulate.A consemnat Bogdan Ionescu„România trebuie să-şicreeze, pentru viitoareaperioadă de programare2014-2020, un ministercare să încorporeze toateautorităţile de manage-ment, dacă nu chiar şi orga­nismele intermediare”.
  • 7. OCTOmbrie 2012 7EvenimentRegio în RomâniaBogdan IONESCUPeste 120 de persoane au participatla ediţia de anul acesta a ForumuluiComunicatorilor Regio, ce a avut locla Bran, între 26 şi 28 septembrie.Evenimentul i-a adus împreună, lamasa discuţiilor, pe reprezentanţiiautorităţilor cu responsabilităţi înderularea Programului OperaţionalRegional şi pe beneficiarii finanţă­rilor, alături de reprezentanţi ai massmedia.Tema majoră a acestei ediţii a fostaceea de a conjuga eforturile şiactivităţile de comunicare şi promo­vare a informaţiilor despre ProgramulOperaţional Regional, cu scopul de acreşte eficienţa transmiterii cătrecetăţeni, în mod direct sau prin in­termediul mass media, a datelor şiinformaţiilor despre impactul pro­iectelor Regio la nivelul fiecăreicomunităţi.Forumul a fost deschis de AdinaŞtefănescu, directorul DirecţieiManagement Program, din cadrulAutorităţii de Management a Regio,care a prezentat situaţia contractăriiproiectelor la 30 septembrie 2012.De când a fost lansat programul,numărul total de cereri de finanţaredepuse este de 8.154, cu o valoaretotală de 56.095 milioane de lei(aproximativ 13.356 milioane deeuro), iar numărul total de contractesemnate este de 3.213, în valoaretotală de 23.902 milioane de lei(aproximativ 5.691 milioane deeuro). Valoarea finanţării din Fon­dulEuropean pentru Dezvoltare Regio­nală (FEDR) a contractelor semnatede la momentul lansării programuluieste de 14.912 milioane de lei(aproximativ 3.550 de milioane deeuro), ceea ce reprezintă 95,29% dinsumele FEDR alocate pentru perioada2007 – 2013, în cadrul Regio.AgenţiilepentruDezvoltareRegionalăau prezentat rezultatele obţinute şiacţiunile desfăşurate de organismeleintermediare. Au fost prezentateexemple de materiale video, filme,spoturi TV realizate pe parcursulanilor de implementare, cu scopulpromovării programului Regio. Încadrul prezentărilor, s-a pus accentulpe importanţa informării cetăţenilorcu privire la rezultatele prognozateale contractelor, dar, în mod spe­cial, la cele finalizate, respectiv îm­bunătăţirea infrastructurii locale şire­gionale în domeniile urban, rutier,social, de afaceri şi de turism. Deasemenea, experţii de comunicaredin Organismele Intermediare aleRegio au prezentat activităţile între­prinse cu şi pentru membrii reţelei decomunicatori Regio la nivel regional.Comunicatorii Regio au beneficiat deprezentări din partea beneficiarilorde proiecte, pentru a identificaposibile nevoi de comunicare şi in­formare, pentru a putea sprijini maibine activitatea de promovare aproiectelor Regio.Suplimentar, pe lângă partea deschimb de informaţii, Forumul şi-apropus şi a îndeplinit un alt obiectiv,acela de a sprijini membrii reţelei înderularea eficientă a unor activităţide informare şi promovare. Astfel,aceştia au avut oportunitatea dea participa la ateliere de instruireîn domenii ca fotografia, producţiaaudio-video şi branding-ul.Atelierele, foarte bine primite departi­cipanţi, au oferit şansa acestorade a afla lucruri utile despremodul în care trebuie realizată ofotografie pentru a putea fi utilizatăîn materialele de informare şipromovare. De asemenea, regizorulieşean Alexandru Condurache adiscutat aspecte privind limbajulvizual şi modul în care un spot TV artrebui alcătuit, iar un specialist pebrand a oferit informaţii cu privirela beneficiile existenţei unui brand,inclusiv în cadrul unui program cufinanţare europeană, cum esteRegio.În ultimii ani, Comisia Europeană a re­cunoscut importanţa majoră a comu­nicării cu cetăţenii, în special la nivellocal. În acest context, Autoritateade Management a organizat Reţeauade co­municatori Regio, formată,pe de o parte, din reprezentanţi aiautorităţilor centrale cu atribuţiiîn domeniul gestionării fondurilorstructurale, reprezentanţi regionaliai organismelor intermediare, iar,pe de altă parte, din reprezentanţiai autorităţilor publice locale, aiso­cietăţii civile, ai mediului deafaceri, precum şi ai mass media,canal şi grup ţintă, totodată, careau drept rol promovarea ProgramuluiOperaţional Regional într-un modcoerent şi unitar.Forumul comunicatorilor Regio, 26-28 septembrie, BranConştientizarea publicului despreimpactul pozitiv al proiectelor Regio
  • 8. www.inforegio.ro8Regio în RomâniaDezvoltare pe mai multe planuriVlad IONESCUCu ajutorul a 675.320 de leinerambursabili, firma Cerglassdin Deva – atelier care produceobiecte artizanale din sticlă şiceramică – şi-a extins, modernizatşi dotat atelierul de fabricaţie, acreat şapte noi locuri de muncă şiprimeşte comenzi din ţări precumAnglia, Italia, Franţa, Germaniasau Austria.A fi sau a nu fi. Celebra replicăhamletiană este mai actuală caniciodată şi poate fi aplicată, fărăîndoială, şi în cazul fondurilorRegio. Banii nerambursabili veniţide la bugetul european înseamnă,de multe ori, trecerea cu succesa graniţei dintre desfiinţarea uneifirme şi viaţa ei mai departe.Şi nu o viaţă chinuită, cu nopţialbe şi gânduri negre, ci o viaţăarmonioasă, un pas înainte, cu visede extindere şi planuri de viitor.Fondurile Regio au scos din impasnenumăraţi antreprenori oneşti,muncitori, dedicaţi, dar care nugăseau soluţia financiară imediată aunei dezvoltări durabile şi solide. Nusunt vorbe goale, e realitatea pură.PROGRAMUL REGIO– GRANIŢA DINTREDESFIINŢARE ŞI DEZVOLTAREÎn cele ce urmează veţi descopericum un atelier mic, din Deva,care produce obiecte artizanaledin ceramică şi sticlă, a trecut cusucces linia, uneori atât de subţire,dintre faliment şi dezvoltare. Totul,cu ajutorul programului Regio –coordonat de Ministerul DezvoltăriiRegionale şi Turismului. Vorbim de675.320 de lei care au mişcat dintemelii activitatea meşteşugarilorhunedoreni. Şi nu se opreşte totulaici. În jurul manufacturii se for­mează tineri, elevi ai liceului dearte plastice, studenţi ai facultăţiide arte, dar şi artişti consacraţi.ENTUZIASMUL DIN ’89,CĂDEREA DIN 2008Manufactura de ceramică şi sticlăCerglassseaflăînDeva,oraşîncărcatde istorie. Activitatea a începutîn primele zile după Revoluţia dindecembrie 1989. Simţind lipsurilede pe piaţă, o mână de meşteşugari,coordonaţi de profesorul KovacsErnest, sculptor cu un palmaresimpresionant la expoziţii interne şiinternaţionale, a hotărât să producăşi să comercializeze bibelouri deporţelan. În jurul manufacturiis-au aflat mereu artişti plastici îndevenire. Aceştia şi-au realizat aicilucrări de diplomă, dar şi lucrăripersonale cu care au participat laexpoziţii naţionale şi internaţionale.Toată activitatea atelierului sedesfăşura într-un subsol, o fostăcentrală termică dezafectată, neae­risită, în condiţii precare de lucrupentru oameni. Inclusiv cuptoareleîn care se modelează sticla se de­gradau de la o zi la alta. Din păcate,entuziasmul meşteşugarilor nu aputut ţine piept concurenţei de pepiaţă şi altor întreprinderi automa­tizate. Iar a doua jumătate a anilor2000 a început să aducă declinul.REGIO – SOLUŢIA PENTRUEVITAREA FALIMENTULUIPentru ca activitatea să meargă maideparte trebuia schimbat ceva. Înprimul rând sediul şi cuptoarele fărăde care sticla nu poate fi modelată.Dar de unde bani? Răspunsul aUn plus de eleganţă în casele noastreşi un pas Înainte pentru meşteşugarii din Deva
  • 9. OCTOmbrie 2012 9Dezvoltare pe mai multe planuriRegio în Româniavenit prompt: fondurile europenenerambursabile.În perioada 2009-2011, firma areuşit implementarea unui pro­gram de finanţare prin Regio, pen­tru achiziţionarea de utilaje şiamenajarea unui nou spaţiu delucru. Proiectul, unul de dezvol­tare în esenţa lui, s-a numit„Extindere şi modernizare atelierpentru fabricarea articolelor dinsticlă şi cermică” şi şi-a propusextinderea, modernizarea şi dotareaatelierului la standarde europene,achiziţionarea de utilaje specificenoi, asigurarea condiţiilor de lucrudecente pentru angajaţi şi realizarede noi locuri de muncă. Finanţareanerambursabilă a fost de exact675.320 de lei.PIAŢĂ NAŢIONALĂ ŞIEUROPEANĂPentru Vladimir Jianu, managerulfirmei, şi atelierul său, fondurileRegio au însemnat o gură proaspătăde aer, o viaţă nouă, prosperă.Produsele din ceramică şi sticlăale Cerglass SRL sunt prezenteacum la toate târgurile specificedin România, dar şi în majoritateahypermarketurilor din marileoraşe. Iar bucuria cea mare estecă obiectele de artă au începutsă fie cerute şi de clienţi de pebătrânul continent. Aşa că, să nuvă mire dacă la Târgul de Crăciunde la Viena, la Oktoberfest-ul dinMünchen sau în zecile de târguride produse artizanale din Paris veţigăsi ceramică şi sticlă cu o etichetămică, pe care scrie Made in Romaniaby Cerglass Deva.„Implementarea Regio a în­semnat, în primul rând,evitarea falimentului. Ne gân­deam foarte serios să închidematelierul. Probabil la astaam fi ajuns, nu mai vedeamnicio soluţie. Lucram cu toţiiîntr-un subsol fără aer, condi­ţiile de muncă erau cumplite,vechile cuptoare se stricaseră,comenzile nu mai puteau fionorate la timp. Dar fondurileRegio nu au însemnat doarsalvarea de la faliment. Ne-amdezvoltat ca atelier, lucrămacum în condiţii civilizate. Dealtfel, marfa noastră poate figăsită acum în toată ţara şine-am împlinit şi visul dea avea parteneri externi” –ne-a declarat managerul firmei, Vladimir Jianu.
  • 10. www.inforegio.ro10Regio în RomâniaDezvoltare urbanăCu 16 milioane de lei, fondurinerambursabile venite prinRegio - Programul OperaţionalRegional 2007-2013, una dintrecele mai impozante şi importanteclădiri ale Craiovei, CasaBengescu, renaşte din propriacenuşă. Dintr-o ruină ce brăzdanedrept faţa capitalei Olteniei,Casa Bengescu a redevenit ceea cemerita să fie: un centru cultural,istoric şi religios, o oază turistică.Cine nu are bătrâni, să şi-i cumpere!Aşa sună un vechi proverb autenticromânesc. Parafrazând, aş spune:Cine are clădiri „bătrâne”, darruinate, să şi le restaureze. Cuacest crez în inimă, reprezentanţiiArhiepiscopiei Craiovei au purces laun drum ce părea anevoios, dar care,la final, datorită fondurilor Regio,le-a redat oamenilor din Bănie oclădire de patrimoniu superbă, unmonument cultural-istoric şi religiospe care îl meritau, un muzeu decare să fie mândri. Iar beneficiile nuse opresc aici. O parte din clădire vaservi studenţilor de la Facultatea deTeologie, care învaţă nobila meseriede restaurator-conservator de ope­re de artă. Aici, într-o încăperetransformată în laborator pentrurestaurarea de icoane, studenţii vorreface peste 30.000 de icoane careau nevoie de mâinile lor priceputepentru a-şi găsi strălucirea deodinioară.FONDURILE REGIO -RESTAURARE ŞI STRĂLUCIREIată cum banii ce vin de la parteneriieuropeni redau frumuseţea unuioraş, strălucirea unor opere de artăşi ajută învăţământul românescîntr-o perioadă de căutări şi fră­mântări. Veţi descoperi, în celece urmează, cum Casa Bengescu aredevenit - în 36 de luni - ceea cea fost odată: un punct roşu, de oimportanţă culturală deosebită,pe harta Cetăţii Băniei. Nu a fostuşor. A fost nevoie de voinţă, deinteligenţă, de un proiect coerent şibine pus la punct pentru ca toate săse împlinească. Dar ce drum e uşorcând vrei să faci lucruri de calitate?CASA BENGESCU, ÎNTREISTORIE ŞI DEGRADAREIstoria Casei Bengescu începeîn secolul al XVIII-lea. Clădireaa adăpostit o serie de instituţiipublice: aici a activat, la începutulsecolului trecut, Liceul Ortodoxde Fete, aici s-a înfiinţat primulcinematograf din Craiova. Treptat,clădirea a ajuns într-un stadiuavansat de degradare, ultima datăaici fiind sediul Oficiului de Cadastruşi Publicitate Imobiliară.În anul 2008, Casa Bengescu aintrat în proprietatea ArhiepiscopieiCraiovei care şi-a propus imediatlucruri măreţe: să redea comunităţiibijuteria de pe Strada Brestei,numărul 24.3 ANI DE MUNCĂ,16 MILIOANE DE LEI,SUCCES GARANTATŞi aşa ajungem în anul 2009. Maiexact pe 12 octombrie când, dinpartea Arhiepiscopiei Craiovei,Înaltpreasfinţitul Părinte MitropolitIrineu al Olteniei a semnat contractulde finanţare nerambursabilă, învaloare de peste 16 milioane delei şi cu o durată de implementareVlad IONESCUCASA BENGESCU - DEMNITATEA BĂNIEI,REDATĂ PRIN FONDURILE REGIO
  • 11. OCTOmbrie 2012 11Regio în RomâniaDezvoltare urbanăde 36 de luni. Contractul prevedearealizarea unor ample lucrări deconsolidare, restaurare şi re­funcţio­nalizare a imobilului cunoscutîn Craiova sub numele de „CasaBengescu”. Investiţia a vizat înfiin­ţarea unui muzeu de artă eclezială,un laborator de restaurare icoane şiunul de restaurare carte veche, obibliotecă de carte veche şi una dedocumentare pentru viitorii resta­uratori, două depozite de carteveche, o sală de conferinţe, sălide schimburi interculturale şi depregătire a viitorilor restauratori.Părintele Silviu Ciocsanu, de laSecţia de Patrimoniu aArhiepiscopieiCraiovei, ne-a spus că este dificil săgăseşti şi să angajezi restauratori,pentru că sunt puţini pe piaţă şicosturile sunt mari. De aceea, audecis, ca, în cadrul Facultăţii deTeologie din Craiova, să înfiinţezeo secţie de restaurare-conservarepatrimoniu cultural, unde 20 destudenţi vor dobândi competenţelenecesare practicării meseriei derestaurator-conservator al operelorde artă. Acest lucru va face posibilărestaurarea unui mare numărde icoane din fondul existent de30.000 de exemplare, activitate cese va derula într-un spaţiu specialamenajat în clădirea-muzeu de peStrada Brestei nr. 24.CIFRELE ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUIValoarea totală a proiectului este de peste 16 milioane de lei, dintre care11 milioane provin din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR),iar 260.000 de lei reprezintă contribuţia beneficiarului.Obiectivul general:Creşterea importanţei turismului cultural local, ca factor care stimuleazădezvoltarea economică a regiunii Sud-Vest Oltenia.Obiective specifice:1.Restaurarea, reabilitarea şi con­solidarea monumentului istoric „CasaBengescu”, situat în str. Brestei nr. 24, Municipiul Craiova, judeţulDolj, în vederea dezvoltării economico-sociale a regiunii Sud-Vest Oltenia.2.Creşterea numărului de tu­rişti prin dezvoltarea şi valo­rificareapotenţialului turistic cultural local pe piaţa turistică naţională şiinternaţională.3.Asigurarea durabilităţii serviciilor de turism din punct de vedere almediului.4.Creşterea potenţialului economic al regiunii Sud-Vest Oltenia prinatragerea şi buna gestionare a finanţărilor structurale ale UniuniiEuropene în domeniul activităţilor de turism.5.Reducerea ratei de şomaj în regiune, prin crearea de noi locuri demuncă.
  • 12. www.inforegio.ro12Regio în RomâniaAgrementCătălin ANTOHETeren de minibaschet, patinoar,piste pentru role şi skatepark, un amfiteatru verde,fântână arteziană, locuri dejoacă pentru copii, alei pietonale– de toate acestea vor beneficiatinerii, dar şi ceilalţi locuitori aioraşului Chitila, în urma puneriiîn operă a proiectului noului Parcal Tineretului din zona ValeaMangului.Beneficiind de fonduri europene ne­rambursabile în valoare de aproapedouă milioane de lei, prin ProgramulRegio – Axa 1, subdomeniul CentreUrbane, Parcul Tineretului din oraşulilfovean Chitila se înscrie printreproiectele extrem de ambiţioasepuse în practică de autorităţilelocale ale oraşului din imediatavecinătate nord-vestică a capitalei.Investiţie extrem deambiţioasăAmplasat în apropierea cartieruluipentru tineri, proiectul este im­presionant: un parc imens, mo­dern, amenajat pe 5000 mp. Pro­iectul „Creare Parc Tineret înOraşul Chitila”, finanţat prin Regio- Programul Operaţional Regional,are o valoare de 3.155.511lei, dintre care 1.855.459 leireprezintă asistenţa financiarăeuropeană nerambursabilă, restulprovenind din bugetul PrimărieiChitila. Lucrarea este menită sădezvolte tânărul cartier şi să oferelocuitorilor un spaţiu verde modern,pentru relaxare. Amenajarea sa esteimpresionantăşicuprindealeipentrupromenadă şi odihnă, un foişor,bănci, spaţii de recreere - mese deşah şi locuri de joacă pentru copii,panouri informative, dar şi coşuri degunoi şi toalete ecologice. Parcul vafi iluminat cu stâlpi ornamentali, vaavea o vegetaţie bogată cu arbori,arbuşti şi plante perene, cu sistemede irigare automatizată. Locaţiava beneficia şi de un sistem desupraveghere video, însă punctulcentral de atracţie îl va reprezentao fântână arteziană amplasată înpiaţeta centrală a parcului.Recreere şi educaţieÎn plus, în parc vor fi amplasateinfo-chioşcuri electronice care vorconţine informaţii ce permit fa­miliarizarea interactivă a publiculuicu fauna şi flora locală, precum şi cuaspecte privind protecţia mediuluişi un mod de viaţă ecologic.Licitaţia pentru acest proiect aavut loc la începutul lunii mai2012, iar lucrările au început deja.Câştigătorul licitaţiei a demaratprimele lucrări, oamenii prezenţi lafaţa locului declarându-ne că ritmullucrărilor este destul de intens.STUDII PENTRU BINELECOMUNITĂŢIIConform unor studii întocmite deautorităţile locale, suprafaţa despaţiu verde pe cap de locuitoreste de doar 7,1 mp la niveluloraşului Chitila, adică mult substandardul european de 26 mp/caplocuitor. În Cartierul Tineretului, ozonă rezidenţială importantă, cu odezvoltare impresionantă, a fost,aşadar, necesară crearea acestuiparc.ORAŞUL CHITILA – RENĂSCUT CU BANI EUROPENIPeste60milioanedeleifondurieuropeneatrasepentruproiecteleînderulare
  • 13. OCTOmbrie 2012 13Toate studiile de mai sus au făcutca autorităţile din Chitila să cauteşi alte zone de interes public cătrecare să îşi îndrepte investiţiileproprii, dar şi cele acoperite dinbani europeni. Valea Mangului,pârâu ce traversează localitatea,a stârnit interesul cu ecosistemulsău, poate unic în zonă. Aşadar,potenţialul turistic al zonei ValeaMangului a fost un alt factor carea determinat necesitatea acesteiinvestiţii urbane.Delta de la ChitilaUn punct de atracţie la niveluloraşului Chitila, care nu este, încă,pus în valoare, este pârâul Manguşi zona adiacentă. Aceasta prezintăun ecosistem similar celui din DeltaDunării. Deocamdată, importanţapârâului Mangu nu este cunoscutăla nivel local sau regional, însă,în ultimul timp, a trezit interesulInstitutului de Biologie al AcademieiRomâne, care a realizat un inventaral principalelor specii de plante cecresc pe valea pârâului, dar şi alfaunei existente aici sau care seopreşte în timpul migrării. În ValeaMangului au fost identificate maimulte specii de mamifere, păsări,amfibieni şi reptile care suntocrotite de lege, conform Convenţieide la Berna. Pe lângă acestea, aufost identificate şi 176 de specii deplante rare, printre care se numărăşi ferigi cu frunzuliţe mici (lat.salvinia natans).De altfel, pârâul Mangu este unuldintre puţinele ape care izvorăscla câmpie şi posedă încă specii rareatât de floră, cât şi de faună.Dezvoltare cu banieuropeniPrimăria Chitila a început anul 2012cu proiecte ample de modernizareurbană, cu programe elaborate şicu fonduri europene în valoare depeste 60 milioane de lei, atrasepentru proiectele în derulare. Deşieste un an în care efectele crizeieconomice se resimt în continuare,pentru Chitila primele şase lunidin acest an au reprezentat încă operioadă de evoluţie, cu priorităţiclare, în care dezvoltarea oraşuluiocupă primul loc.AgrementRegio în RomâniaFeriga cu frunzuliţe mici (lat. Salvinia natans)Machetă proiect amenajare valea Mangului. Sursa: Primăria Chitila
  • 14. www.inforegio.ro14Regio în RomâniaBogdan IONESCUReportajSuntem o societate care, în bunămăsură, trăieşte într-o culturăde tip nou, cultura de consum saucultura pop. Ne place să urmărimviaţa celebrităţilor, să vorbimdespre ce fac acestea, să comentămfaptele şi evenimentele, ne placesă fim conectaţi la tot ceea cese întâmplă în jurul nostru.Acest tip de cultură socială esterezultatul penetrării tehnologieiîn transmiterea informaţiei cătreconsumator.Pe măsură ce informaţia a devenitmai accesibilă, a crescut şi cantita­tea de informaţie care ajunge laconsumator. În aceste condiţii,un adolescent care abia începesă conştientizeze locul său înlume poate fi copleşit de fluxulde informaţii şi atunci tinde, dininstinct de conservare, să filtrezeacest flux. Tendinţa generală esteca majoritatea adolescenţilor săse simtă atraşi de segmentul dedivertisment şi de cultura populară.Acest lucru are influenţe negative şipozitive, în acelaşi timp.Unul dintre efectele pozitiveale avalanşei informaţionaleeste acela că tinerii sunt maiconştienţi de ce se întâmplă înjurul lor, au o perspectivă multmai largă asupra lumii în caretrăiesc.Un efect secundar, însă, este faptulcă acest consum de informaţie –prin intermediul televiziunii, publi­caţiilor tipărite şi al Internetului – îidetermină pe copii şi pe adolescenţisă devină inactivi şi să interacţionezecu exteriorul prin intermediarigen reţele de socializare, aplicaţiisoftware de mesagerie instantaneesau serviciul de mesagerie text depe telefoanele mobile.Andreea are 13 ani şi este în clasaa şaptea, la o şcoală generală dinBucureşti. Petrece foarte multe orepe zi în faţa calculatorului şi nu sedesparte nicio clipă de telefonulmobil.„Toţi prietenii mei sunt online.Vorbim, ne trimitem poze. Am sutede prieteni, când să mă întâlnesccu toţi? N-am timp, şcoală, teme,cursuri de dans, antrenamentela tenis. Am internet pe telefon,mai pun poze, mai vorbim pemessenger, ţinem legătura”, spuneAndreea fără să ezite. Nici nu îşiimaginează că ar putea fi altfel şii se pare foarte firesc să fie aşa.Dacă o întrebi despre muzică,filme, celebrităţi, sportivi, modă,rămâi surprins de cunoştinţele ei.Vorbeşte ca o autoritate în materieşi are opinii bine conturate. „Astane interesează, şi pe mine şi peprietenele mele”.O problemă majoră identificatăde studiile despre influenţa massmediei asupra tinerilor în formareeste aceea că tinerii au tendinţade a considera ca standarde denormalitate lucrurile şi situaţiileprezentate la televiziune sau peInternet. Chiar dacă adolescentulîşi foloseşte propria judecată, înmulte circumstanţe, mass-mediasunt acelea care dau verdicte şidefinesc ceea ce este bine şi ceeace este rău. Coroborată cu spiritulde imitaţie şi cu apartenenţa lagrup, această situaţie poate duce lasituaţii extreme, din fericire rare.„Am venit la liceul acesta pentru căaici erau toţi prietenii mei”, spuneLuca, elev în clasa a douăsprezeceala un liceu de prestigiu, prezent la undialog ad-hoc, alături de mai mulţicolegi, în parcul din apropiereainstituţiei de învăţământ. „E plinpe Internet de poze cu excursii,petreceri, cu echipa de baschet”.Vorbind cu Luca, îţi dai seama căe un băiat inteligent. N-ar fi fostadmis în liceu fără o medie foartemare şi are rezultate excelente lacele mai multe dintre materii. Darpare că performanţa academicăa şcolii sale nu este pe primelelocuri în lista lucrurilor pe carele apreciază la mediul în care îşipetrece şase, şapte ore pe zi. Vreasă se înscrie la Facultatea de Dreptde la Universitatea Bucureşti. „Nuam niciun avocat în familie, dari-am văzut pe avocaţi la televizor,am citit despre ei, urmăresc şicâteva seriale, îmi place foartemult meseria asta, cred că aş fibun”.Gândirea lui Luca nu este singulară.Mulţi dintre colegii lui gândesc la fel.Mit sau realitateSunt adolescenţii influenţaţi de mass mediaîn alegerile pe care le fac?
  • 15. OCTOmbrie 2012 15Regio în RomâniaReportajProiectele lor de viitor se bazeazămai degrabă pe modele luate de latelevizor, decât pe o cunoaştere laprima mână a opţiunilor profesionalesau de viaţă.Ilinca este colegă cu Luca la acelaşiliceu. E bine îmbrăcată, chiar preabine pentru o zi obişnuită de şcoală.„Nu cred că m-am îmbrăcat preascump sau prea elegant. Aşa simteu şi mă simt bine. Toate fetelesunt la fel. Aşa se poartă. Nu măinfluenţează nimeni, eu decid cehaine să-mi cumpăr şi ce pun pemine în fiecare dimineaţă”. Nu i separe că imită pe cineva, dar dacă oîntrebi de mărcile de notorietate pecare le poartă face imediat trimiterela personaje din media, actriţe,cântăreţe, modele. Iar, ca argumentfinal, pronunţă numele unei revisteglossy cu distribuţie internaţională.Influenţa mass-media asupra tine­rilor este incontestabilă, cu buneşi cu rele, ca de altfel asupra tutu­ror grupurilor demografice. Efecteleacestei influenţe se diminueazăsau cresc depinzând de etapa dedezvoltare în care se află adoles­centul.Organismele Uniunii Europene auidentificat aceste probleme şi aulansat un program educaţionalnumit Media Literacy (alfabetizareamedia). Un cetăţean care este„alfabetizat media” are competenţade a înţelege şi a aborda critic toateaspectele conţinutului media careîi este livrat şi poate comunica, pebaza acestuia, în diferite contexte.Comisia Europeană consideră alfa­betizarea media un factor importantpentru cetăţenii activi dintr-o socie­tate informaţională aşa cum estecea în care trăiesc membrii UniuniiEuropene.La nivel naţional, Autoritatea deManagement a Programului Opera­ţional Regional dă o atenţie specialăadolescenţilor ca beneficiari indi­recţi ai proiectelor de dezvoltareregională. A fost editată broşuraRegio pentru adolescenţi careexpli­că principiul dezvoltăriiregionale pe înţelesul celor maitineri membri ai comunităţilor.Astfel, tinerii află, între altele,despre posibilitatea finanţării unorproiecte cu impact imediat asupracalităţii vieţii lor, cum ar fi: dotareaşcolilor cu echipamente noi, mo­dernizarea structurilor de cazarepentru studenţi, modernizareacentrelor de formare profesionalăsau a laboratoarelor de cercetare,crearea de pârtii de schi, ştranduri,piste de ciclism montan, locaţiipentru echitaţie sau paint-ball,terenuri de tenis.Mesajul pe care Autoritateade Management îl transmitetinerilor este că „Trebuie să fimconştienţi că fiecare dintre noipoate contribui la dezvoltarearegiunii în care trăim, fieşi prin simpla transmitere aunei idei care poate fi pusă înpractică de o autoritate localăsau de o firmă”.
  • 16. www.inforegio.ro16Regio în RomâniaFilă din istorieAlexandru COTESCUPeste 35 de milioane de leinerambursabili. Este sumauriaşă, venită prin Regio -Programul Operaţional Regional,cu care autorităţile moldave vorsă redea strălucirea de acum6-7 secole a cetăţii ridicate dePetru I şi extinse de Ştefan celMare. Dincolo de cifra seacă – sărecunoaştem însă, impresionantă– vorbim, însă, de crearea de noilocuri de muncă, de dezvoltareaturismului în zonă, de un obiectivistoric extrem de important redatcetăţenilor, de un important pasînainte făcut de întregul oraş.În inima Moldovei, Cetatea deScaun a Sucevei aşteaptă, liniştită,revenirea la măreţia de odinioară.În curând va arăta, din nou, aşa cumau gândit-o domnitorii din secoleleal XIV-lea şi al XV-lea. Zidurilegroase vor fi, iarăşi, netede, turnu­rile de apărare vor veghea, dinnou, un duşman, din fericire acuminexistent, pulberăriile şi pivniţelevor primi oaspeţi în straie bogate,bolţile impozante vor fi gata săpovestească celor curioşi istoria pecare au trăit-o, aproape un mileniu,alături de toţi înaintaşii noştri. Pealeile pietruite şi curate dimprejurvor răsuna paşii copiilor şi bunicilor,îndrăgostiţilor şi singuraticilor, tu­riştilor şi localnicilor.FONDURILE REGIO – SOLUŢIAPENTRU ISTORIA UNUI ORAŞProiectul „Reabilitarea Cetăţiide Scaun a Sucevei şi a zonei deprotecţie a acesteia” se desfăşoarăpe parcursul a 60 de luni şi îşipropune creşterea gradului de a­tractivitate a cetăţii, dezvoltareaturistică şi stimularea creşterii eco­nomice a municipiului Suceava,prin restaurări, amenajări peisagis­tice, crearea de locuri de parcare,reabilitarea căilor de acces, con­struirea unui punct de informare şicrearea de noi locuri de muncă.Ceea ce istoria a validat ca fiindemblema Moldovei şi mândriaBucovinei va fi refăcut din temeliiprintr-un contract finanţat prin Regio- Programul Operaţional Regional,contract ce a fost semnat pe data de6 februarie 2010, de către ConsiliulJudeţean Suceava.Proiectul are un buget de peste52 milioane de lei - din care 35,59milioane de lei reprezintă con­tribuţia Uniunii Europene - şi pre­supune realizarea de lucrăripentru restaurarea Cetăţii cu ace­laşi tip de materiale precum celefolosite iniţial, în urmă cu sute deani. Practic, cetatea trebuie săaibă aceeaşi măreţie ca pe vremealui Ştefan cel Mare, aşa că vor fifăcute inclusiv lucrări de pro­tejarea spaţiilor reconstruite, folosind,de data aceasta, mijloace mo­derne termo şi hidroizolante. Înplus, ambiţiosul proiect prevede şiamenajarea unor spaţii cu caracterde muzeu. În pulberărie şi pivniţe seCETATEA DE SCAUN A SUCEVEI RENAşTECU BANI EUROPENI
  • 17. OCTOmbrie 2012 17Regio în RomâniaFilă din istorievor amenaja săli pentru întruniri cucaracter oficial. Totul va fi încununatde spectacole de lumini şi imaginilegate de perioada medievală,cu un singur scop: de a atrage câtmai mulţi vizitatori în ceea ce varedeveni un centru cultural deexcepţie, în inima Moldovei. Înproiectul de reabilitare este trecutăşi amenajarea unei parcări cu 100de locuri pentru autoturisme şi nouălocuri pentru autocare, un plan ceva facilita vizitele celor interesaţide - i-aş spune fără îndoieli – NouaCetate a Sucevenilor. De asemenea,se vor realiza lucrări pentru conso­lidarea zidurilor exterioare, înspecial a versantului nordic, undese manifestă îngrijorătorul fenomenal alunecărilor de teren, vor fiîntărite bolţile existente şi vor fireconstruite cele care lipsesc, con­form arhitecturii originale, dar vomasista şi la refacerea şi consolidareapilonilor zidurilor.CETATEA DE SCAUN ASUCEVEI, O ISTORIE DEAPROAPE şapte secoleCetatea ar trebui să păstreze imagi-nea din timpul celebrului domnitorŞtefan cel Mare, cel care a iubit-ocel mai mult şi care s-a ocupat dedezvoltarea ei. Din păcate, acestlucru nu poate fi făcut în întregime.Cetatea de Scaun nu va putea firefăcută în forma iniţială deoarece,în timp, a fost deteriorată foartetare şi nu sunt multe indicii cuprivire la felul în care arăta exactşi, tot din păcate, nu există niciundocument care să arate o descrierecât mai exactă a edificiului.O scurtă introducere în istoriazbuciumată a edificiului ne va lămuride ce. Prima menţiune documentarăa cetăţii datează din anul 1388 cândPetru I trimte o primă epistolădin cetate către regele Poloniei,Vladislav al II-lea Jagello. Şi la felde sigur este că oraşul Suceavaa reprezentat, timp de aproapedouă secole, principala reşedinţă adomnilor Moldovei.Paraschiva Victoria Batariuc, ceacare a realizat Monografia Cetăţiide Scaun, ne spune limpede că,de-a lungul timpului, au existatmai multe opinii. Miron Costin eraconvins că edificiul a fost clădit „fiede romani, fie de daci”, iar DimitrieCantemir, în Descrierea Moldovei,
  • 18. www.inforegio.ro18Regio în Româniaspunea că cetatea a fost ridicatăde romani, însă recunoştea că „nupoate contrazice pe cei care sunt depărere că cetăţile au fost ridicatede vechii daci, sub regele Decebal şiocupate de romani.”„Este foarte greu să scrii despreele (cetăţile - n.a.), nici răposatulUreche (cronicarul Grigore Ureche –n.a.) nu a amintit despre ele, nicila scriitorii străini nu se află vreoînsemnare, care cetate, de carepopor este cladită.”Miron CostinConsemnările cronicarului MironCostin ne arată, cât se poate de clar,că Cetatea de Scaun a Sucevei a stat,sute de ani, sub semnul întrebării înceea ce priveşte întemeietorul.Istoria Cetăţii înseamnă, însă, şiepisoade nefaste. În 1675, din or­dinul turcilor, cetatea a fostdistrusă de voievodul DumitraşcuCantacuzino. Părăsită, cetatea adevenit, treptat, carieră de piatrăpentru locuitorii din zonă.Lucrurile sunt lămurite, fără echi­voc, de arhitectul austriac CarlA. Romstorfer – care a condus,la sfârşitul secolului al XIX-lea şiînceputulul secolului al XX-lea lu­crările de degajare a ruinelor depământ: cetatea din inima Suceveia fost clădită în timpul domniei luiPetru I Muşat, cândva, în jurul anului1380. Cercetările arheologice făcutemai târziu, începând cu anul 1951,confirmă teoria lui Romstorfer.RESTAURARE ŞI RESPECTRestaurările cetăţii au început înanii ‘50. De altfel, atunci a fostorganizat aici primul şantier-şcoalăde arheologie medievală, coordonatde profesorul Ion Nistor. Din păcate,lucrurile nu au fost duse până lacapăt. De aceea, la momentulsemnării contractului cu MinisterulDezvoltării Regionale şi Turismului,edificiul era, încă, într-o avansatăstare de degradare.Spiritul cetăţii este programat săse regăsească după reabilitarea şirestaurarea făcute prin finanţareaRegio, cu bani care vor fi primiţi dela Ministerul Dezvoltării Regionale şiTurismului, care a aprobat proiectul„Cetatea medievală a Sucevei - unFilă din istorie
  • 19. OCTOmbrie 2012 19monument de arhitectură al Europeicreştine”.„Finanţarea acestui proiect esteasigurată din fonduri europene, peAxa prioritară 5, dar şi cu sprijinfinanciar de la bugetul local. Unlucru foarte bun este faptul căbanii necesari realizării proiectului- 255.300 de lei, au fost alocaţi dela Guvern, aşa încât nu a fost delocafectat bugetul local” - a declaratviceprimarul Viorel Seredenciuc, celcare coordonează departamentulde proiecte europene din cadrulPrimăriei Suceava.Şi încă un lucru extrem de important.Consiliul Judeţean Suceava a cerut,în luna ianuarie 2011, MinisteruluiCulturii, începerea procedurilorde înscriere a Cetăţii de Scauna Sucevei în lista PatrimoniuluiMondial UNESCO.De menţionat că proiectul derestaurare a Cetăţii de Scaun esteo dorinţă mai veche a autorităţilorsucevene, iar documentaţia a fostîntocmită de arhitectul GheorgheSion, în urma unei cercetări labori­oase care a durat mai mulţi ani. Eleste acelaşi arhitect care a realizatcercetări la faţa locului şi cu privirela Curtea Domnească, pentru carea şi întocmit o schiţă detaliată,în care desluşim cum ar fi arătat,din punctul său de vedere, acestedificiu din centrul Sucevei.Cum spuneam şi mai sus, din cauzăcă există puţine izvoare scrise caresă aducă detalii clare cu privirela felul în care arăta Cetatea deScaun, este puţin mai greu să se ia odecizie cu privire la ridicarea celordouă edificii la nivelul la care erauîn Evul Mediu.Spre exemplu, nu se cunoaşte cuexactitate forma pe care o aveaumeterezele, dar nici alte detalii,cum ar fi modul în care arătau toatecamerele şi dimensiunile preciseale acestora. Din cauză că, la niveleuropean, există o convenţie întrespecialiştii în restaurări conformcăreia „restaurarea se opreşteacolo unde începe ipoteza”, Cetateade Scaun a Sucevei nu va putea fiînălţată decât în jur de un metru şijumătate, dar accentul se va punepe crearea unui circuit turistic îninteriorul fortificaţiei, similar cu celde la Cetatea Neamţului.Aşadar, cu peste 35 milioane de leineramursabili, veniţi prin ProgramulRegio, care se alătură fondurilor pro­prii ale autorităţilor locale, Cetateade Scaun a Sucevei va atrage mii deturişti anual. În plus, peste 60 deoameni şi-au găsit deja un loc demuncă pe şantierul deschis pentrurestaurare şi reabilitare. Lucrărilemerg conform planurilor iniţiale, iaroraşul Suceava are şansa uriaşă dea redeveni un punct de referinţă peharta turistică a Moldovei şi, de cenu?, a României.Regio în RomâniaPeste35milioane leifinanţare Regio pentrurestaurarea Cetăţiide Scaun a SuceveiFilă din istorie
  • 20. Elevii dintr-o comună dinjudeţul Argeş vor învăţa carteîntr-o şcoală modernizată integralcu fonduri europene. Frigul dinclase, lipsa apei potabile şi agrupurilor sanitare, orele de sportfăcute în ger sau arşiţă, picăturilede ploaie ce se strecurau perfideprin crăpăturile acoperişului,băncile tocite – toate au fost dateuitării. Un proiect bine pus lapunct de Primăria Comunei Râca,adăugat voinţei şi inteligenţei, aureadus zâmbetele pe feţele copiilorşi liniştea în sufletele părinţilor.Subliniam şi în numărul trecut alrevistei Regio, şi îmi place să ofac şi acum, că banii europeni nureprezintă ceva abstract, de neatins,o iluzie, o fata morgana a zilelornoastre. Ei pot deveni motorul,sistemul de funcţionare moderninclusiv al învăţământului, punctulde relansare într-un mediu civilizat,conform cerinţelor secolului XXI,al oricărei şcoli de pe cuprinsulîntregii ţări. Pentru orice autoritatelocală, mai mică sau mai mare,finanţarea europeană ar trebui să seafle în capul agendei sale de lucru,iar dacă şcoala din localitate esteîntr-o situaţie – nu mă feresc să spun– jalnică, atunci lista de priorităţi aconsiliului local trebuie să înceapăcu atragerea banilor de la bugetuleuropean.REGIO - CIVILIZAŢIE ŞIRESPECT PENTRU VIITORÎn articolul de faţă veţi descopericum un primar cu iniţiativă, susţinutde consilierii care, măcar pentrumoment, au uitat de luptele politiceşi au pus pe primul plan viitorullocalităţii, a reuşit să ducă la capătplanul de modernizare a şcolii.Proiectul - „Modernizare, extindereşi dotare Şcoala Generală cu claseleI–VIII, sat Râca, judeţ Argeş” afost finanţat cu sprijinul Regio încadrul domeniului de finanţare 3.4„Reabilitarea, modernizarea, dez­voltarea şi echiparea infrastructuriieducaţionale preuniversitare, uni­versitare şi a infrastructurii pentruformare profesională continuă”.Valoarea totală a contractului a fostde aproape 2 milioane de lei, iar,după un an şi jumătate, comuna areo unitate de învăţământ modernă,luminoasă, dotată cu cele mai noimijloace de studiu. Şi, cel maiimportant, a primit în dar fericireacopiilor, bucuria lor de a merge laşcoală într-un mediu, îndrăznescsă spun, la care poate nu au visatniciodată.COMUNA RÂCA – TREI SATE,O SINGURă ŞCOALĂComuna Râca se află la extremitateade sud a judeţului Argeş şi la cea denord a judeţului Teleorman, făcândtrecerea între dealurile Costeştilorşi Câmpia Burnaşului. Are trei sate:Râca, Bucov şi Adunaţi, iar primaatestare istorică datează tocmai dinanul 1525. Cuvântul RÂCA însemna,pe vremuri, „groapa de hotărnicie”.În timpurile de mult apuse, oameniidin zonă se certau pe aceste „gropide hotărnicie” şi astfel cuvântula rămas în limbaj cu sensul de„ceartă”. Iniţial, localitatea s-a dez­voltat ca sat mănăstiresc. ComunaRâca se învecinează cu Siliştea –Gumeşti, satul în care a copilăritmarele scriitor Marin Preda.În Râca trăiesc puţin peste 300 decopii, iar cele trei sate care for­mează comuna au o singură şcoală.De aceea, era nevoie ca de aer de omodernizare durabilă, de substanţă,care să asigure o dezvoltare armo­www.inforegio.ro20Regio în RomâniaRuralVlad IONESCUFONDURILE REGIO –SPRIJIN PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT
  • 21. OCTOmbrie 2012 21Regio în RomâniaRuralnioasă a puştilor cu ghiozdanul înspate.şCOALA DIN RÂCA – ÎNCĂ UNPROIECT REGIO DE SUCCESCei 150 de elevi din comună au,începând din anul şcolar trecut, ounitate de învăţământ modernă,ridicatădinfondurieuropene.Micuţiise bucură de noua sală de sport şi denoul laborator de informatică, dar şide faptul că au, pentru prima oară,grupuri sanitare moderne. Pe duratacelor 18 luni de implementare aproiectului Regio au fost realizatelucrări de modernizare şi extinderea imobilului Şcolii Generale cuclasele I-VIII, singura instituţie deînvăţământ şcolar din comună. Cuajutorul fondurilor nerambursabile,s-au reabilitat şi dotat spaţiile exis­tente cu materiale didactice şi echi­pamente informatice pentru labo­ratoarele de fizică-chimie şi deinformatică, a fost schimbată toatăinstalaţia electrică şi s-a înlocuittâmplăria interioară.„Sunt fericită pentru fericirea co­pilului meu de 9 ani. Intră acum înclasa a treia. Primul an l-a făcut învechea şcoală. A fost greu, îngheţala ore pentru că intra frigul pringeamuri, mă întreba de multe oricum se lucrează pe un calculator. Deanul trecut, din clasa a doua, de cândşcoala s-a modernizat, băiatul meu ealtul. Cunoaşte mai multe lucruri, emai bun la învăţătură. Şi se duce cubucurie la şcoală. Cred că ăsta e celmai important.” Aurelia – locuitoare aComunei RâcaVorbele Aureliei, fericirea ei cândîşi vede băiatul cu zâmbetul pefaţă, reprezintă, dacă vreţi, ceamai bună reclamă pentru ceea ceînseamnă fondurile europene. Nicioautoritate locală nu ar trebui sărămână indiferentă faţă de viitor şisă se ascundă în spatele unei ridicăride umeri şi a eternului „N-am banila buget”. Acolo unde visteria localănu este suficientă, există variantabanilor nerambursabili de la bugetuleuropean. Niciun efort nu este preamare pentru un primar şi consiliulsău, pentru atragerea acestor bani.Aproape2milioane leivaloarea totalăa contractului
  • 22. www.inforegio.ro22Ştiri regionaleRegio în RomâniaNORD-VESTNORD-ESTVESTCENTRU„LAUDĂ-TECU PROIECTUL TĂU!”Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest punela dispoziţia beneficiarilor de proiecte finanţate prinProgramul Operaţional Regional, începând din lunaseptembrie 2012, un nou instrument on-line numit„Laudă-te cu proiectul tău!”.„Laudă-te cu proiectul tău!” permite publicarea şieditarea imaginilor şi informaţiilor despre proiecteleRegio de către beneficiari. Aceasta conţine o hartăa proiectelor Regio din Transilvania de Nord, o bazăde date cu imagini, cifre şi date de contact pentrucele peste 400 de proiecte finalizate şi aflate înimplementare în regiune, şi poate fi accesat de peprima pagină a site-ului www.nord-vest.ro, printr-unbanner dedicat.PROIECTEADR Nord- Est prezintă unul dintre cele mai importanteproiecte pentru dezvoltarea în regiune.Acesta se referă la Iniţiativa Politici Inteligente pentruClustere în Sud Est-ul Europei (ClusterPoliSEE) carea primit aprobarea pentru finanţare din Programulde Cooperare pentru Sud-Est Europa cu statutul deiniţiativă strategică.Proiectul vizează creşterea capacităţii autorităţilor dereglementare şi de implementare a politicii de clusterede a preveni şi anticipa schimbarea.ANIVERSAREADR Vest a fost prezentă la Bruxelles în cadrulevenimentului „Banda largă de mare viteză – oplatformă pentru inovare” organizat cu ocaziaîmplinirii a 21 de ani de cooperare a regiuniloreuropene membre ale Reţelei Regiunilor Europenepentru Aplicarea Tehnologiei Comunicaţiilor în vedereaim­plementării unei Agende Digitale la nivelul întregiiUniuni Europene.În cadrul întâlnirii au fost expuse posibilităţilede cooperare teritorială pentru implementareaşi dezvoltarea de soluţii prin programe europenededicate cooperării teritoriale şi cercetării şi inovării.PARTENERIATTRILATERALÎn luna septembrie a anului 2012, reprezentanţii oficialipentru parteneriate externe ai Landului Brandenburgs-au întâlnit cu reprezentanţii ADR Centru la AlbaIulia. Reuniunea a vizat demararea colaborării întreregiunile europene din România, Germania şi Polonia,pe baza experienţei acumulate deja.Scopul parteneriatului vizează strategia de dezvoltareregională şi modul de pregătire a portofoliului deproiecte pentru 2014-2020, sprijinirea IMM-urilorpentru internaţionalizarea afacerilor, promovareaoportunităţilor de investiţii din regiunile Centru,Wielkopolska şi Dolnoslaskie, promovarea energieiregenerabile şi protejarea mediului înconjurător.
  • 23. OCTOmbrie 2012 23Ştiri regionaleRegio în RomâniaSUD-VESTOLTENIASUD-ESTSUDMUNTENIABUCUREŞTI-ILFOVFONDURI SUPLIMENTAREPENTRU TURISMADR Sud-Vest anunţă că în luna septembrie 2012 a fostlansată o nouă cerere de proiecte pentru domeniulmajor de intervenţie 5.2 „Crearea, dezvoltarea, mo­dernizarea infrastructurii de turism pentru valori­ficarea resurselor naturale şi creşterea calităţiiserviciilor turistice”.Pentru a asigura transparenţa documentelor, dar şipentru informarea potenţialilor aplicanţi de la nivelulRegiunii Sud-Vest în vederea accesării fondurilordisponibile şi dezvoltării portofoliului regional deproiecte, ADR Sud-Vest Oltenia a organizat pe data de27 septembrie 2012, Conferinţa Regională de lansare aacestui domeniu major de intervenţie.MANAGEMENTUL RISCURILORADR Sud-Est, în calitate de Organism Intermediarpentru Pro­gramul Operaţional Regional (POR) la nivelulRegiunii de Dezvoltare Sud-Est, a găzduit, la Brăila, înperioada 27–28 septembrie 2012, întâlnirea trimestrialăa Grupului de Lucru pentru evaluarea Riscurilor (GLR) lanivelul întregului sistem POR, activitate organizată deAutoritatea de Management.Obiectivele au vizat analiza riscurilor raportateîn trimestrul al II-lea 2012, identificarea riscurilorpotenţiale în direcţiile, departamentele şi serviciileOrganismelor Intermediare, identificarea unor posibilestrategii pentru riscurile constatate, precum şidezvoltarea abilităţilor de lucru în grup.„EUROPA ÎNREGIUNEA MEA”DG Regio din cadrul Comisiei Europene a lansat în lunaaugust un concurs de fotografie pe Facebook intitulat:„Europa în regiunea mea”. Competiţia a avut douăsecţiuni: „Proiectele mele”, adresată beneficiarilorcare au primit finanţare europeană, şi „Martor ocular”,adresată cetăţenilor din UE, care au observat unproiect european implementat sau în implementare.Câştigătorii au fost din România, Bulgaria şi Polonia.Câştigătoarea din România a fost Cristina DumitruTăbăcaru, care a participat cu o fotografie a proiectuluidin Mioveni, judeţul Argeş - „Modernizarea străzii I.C.Brătianu din oraşul Mioveni, prin crearea a 2 benzisuplimentare”.JURNALIŞTII ÎN vizităLA PROIECTEle REGIOAutoritatea de Management a Programului OperaţionalRegional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionaleşi Turismului a vizitat, în luna octombrie, împreună cujurnaliştii, proiecte finanţate din fonduri Regio.Cele trei proiecte vizitate din regiunea Bucureşti-Ilfovau fost: Sistemul integrat de monitorizare video adomeniului public, implementat cu sprijinul PoliţieiLocale a sectorului 2, Reabilitarea, modernizarea,dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionalepreuniversitare a Colegiului Naţional „Iulia Haşdeu”şi proiectul Fundaţiei „Sfânta Irina” din Voluntari -Cancerul, prioritate absolută–dezvoltarea unui sistemreal de servicii sociale.
  • 24. Mai face şcoala românescă faţăcerinţelor şi realităţilorce ne înconjoară? Oare sistemulde învăţământ, în esenţă atât depuţin modificat sau chiar delocfaţă de 1989, îi împinge pe tineripe drumul cel bun? N-am devenito ţară fabricantă de diplomeuniversitare fără susţinere în viaţade zi cu zi? În dorinţa de a arăta căsuntem drastici, poate atunci cândnu e nevoie, dăm un bacalaureatunic, ce dărâmă psihic, iată, o adoua generaţie de tineri? Şi - maiimportant decât orice - fac faţătinerii noştri concurenţei dincelelalte state membre ale UniuniiEuropene?O mulţime de întrebări ale cărorrăspunsuri sunt căutate de 20 deani. Încercăm să schimbăm, darpoate acolo unde nu e necesar, şilăsăm lucrurile la fel acolo unde artrebui să intervenim urgent. Fiecareministru al învăţământului – imediatce se instalează în fotoliul de decizie- schimbă, aproape de fiecare datăradical, ceea ce a făcut înaintaşulsău. Dar numai vârful iceberguluieste atacat cu conştiinciozitate.Adică examenele şi tezele, devenite,mai nou, naţionale. Niciodată nu afost schimbat din temelii ceea cese află, nevăzut, sub apă: materia,stilul de predare, abordarea şcoliiîn general. Elevii de acum continuăsă înveţe aceleaşi materii, de celemai multe ori abstracte, care sepredau şi acum 20 sau 30 de ani,nimeni nu se îngrijeşte să le observede la vârste fragede abilităţile şiînclinaţiile către alte domenii. Dacăun licean, de exemplu, iubeştemuzica şi vrea să devină un cântăreţsau compozitor modern, nu are alteşanse decât să ia lecţii particulare,cu cei din industria momentului.Şcoala românească parcă se ru­şinează de noile ocupaţii din nomen­clatorul Ministerului Muncii.De aceea, poate, ne-am trezit căbacalaureatul, o piatră de hotarpentru orice adolescent, a devenitun fel de sperietoare cumplităpentru elevii conştiincioşi, careîncă mai ţin cont de acest examenal maturităţii. De cealaltă parte,ne este dat să vedem adolescenţipentru care bac-ul pur şi simplu numai contează. Pentru ei, ziua deexamen a devenit o zi obişnuită, încare se trezesc şi „dau puţin pe laşcoală”, eventual ca să vadă colegiice maşini sau ce haine de firmă şi-aumai cumpărat. Nu le pasă de examennici cât negru sub unghie pentrucă, după părerea lor, şcoala nu maiface nici două parale. Şi aici credcă asistăm la cea mai mare greşealăce trebuie îndreptată urgent dediriguitorii educaţiei româneşti.O altă problemă reală în ceea cepriveşte educaţia o găsim la nivelulfacultăţilor. Multe dintre ele, îngeneral cele private, acceptă oricestudent doar pe baza buletinului şi aunui examen de suprafaţă. Atenţie,vorbim de facultăţi, nu de şcolivocaţionale sau de meserii!Mulţi dintre studenţii de azi trecexamenele cum trece gâsca prin apă,copiind, făcând cadouri sau doarprezentându-se la examinare. Şi selaudă cu „asemenea performanţe”.Paradoxal, în ciuda celor scrisemai sus, ştirile ce vin de pestehotare, mai exact din ţările UniuniiEuropene, par să ne arate căînvăţământul românesc ar funcţionabine. Că românii noştri sunt ceruţi şiapreciaţi peste hotare. Dar oare aşaeste? Să analizăm un pic.Liceenii din România se fac re­marcaţi, an de an, la OlimpiadeleInternaţionale, în special la celede chimie, matematică şi fizică.Adică aceleaşi materii abstracte lacare făceam referire la începutulanalizei. Câţiva dintre ei, cei maibuni, primesc burse la universităţide prestigiu şi apoi îşi continuă viaţaîn Occident, refuză să revină în ţară,unde nu sunt apreciaţi la adevăratavaloare, cel puţin financiar. Dar câţisunt? Să o spunem cinstit, îi putemnumăra pe degetele de la o mână.Peste trei milioane de români lu­crează în străinătate. O spun cifrele,încă neoficiale, ale recensă­mântuluide anul trecut. Majoritatea dintreei, în meserii necalificate sau slabcalificate.Şi ne mai sunt ceruţi doctorii înAnglia, Irlanda sau Norvegia. Daratenţie, nu cei care au terminatacum, ci cei care au deja rezi­denţiatul făcut, adică cei şcoliţi înRomânia cu ani în urmă.În aceste condiţii, putem vorbi de unsucces al învăţământului românesc?De puterea de a concura, acum şiîn viitorul apropiat, cu tinerii dinţările Uniunii? Mi-e teamă că nu. Unrăspuns dureros, dar care trebuie săne pună pe gânduri.www.inforegio.ro24ComentariuRegio în RomâniaVlad IONESCUImportanţa sistemului educaţionalîn dezvoltarea fiecărui adult
  • 25. OCTOmbrie 2012 25ComentariuRegio în RomâniaAm zugrăvit un tablou ce poate păreasumbru la prima vedere. Este însărealist şi, dacă nu îl acceptăm, nefacem mai mult rău. Pentru că soluţiiexistă, trebuie doar să ne aplecămasupra lor. Iar soluţiile vin tot dela partenerii europeni, cei cu care,teoretic şi practic, „concurăm”. Nevor alături de ei şi ne întind o mânăde ajutor, noi trebuie să o prindem.Mâna de ajutor despre care vorbimeste reprezentată, în primul rând,de finanţările nerambursabile, debanii europeni care ne-ar ajutasă dezvoltăm baza materială pecare învaţă tinerii din România, fieliceeni sau studenţi. Ca şi în sport,în învăţământ nu se mai poateface performanţă fără o susţinerematerială consistentă. Fără bani.Nu poţi emite pretenţii de a ieşi uneconomist bun, de exemplu, dacăşcoala nu îţi pune la dispoziţie nunumai un calculator performant, darşi toate programele şi softurile deultimă generaţie. Cum să se formezeun chirurg excelent, dacă vedeoperaţiile doar în seriale? De aceeaeste nevoie de bani. Vestea bunăeste că finanţări pentru învăţământexistă, trebuie doar ca autorităţileîn materie să-şi dea mâna şi săconceapă proiecte viabile, ca săatragă fonduri europene. Chiar înacest număr al revistei puteţi citinumeroase exemple de reuşite, celpuţin în infrastructură, cu bani eu­ropeni, din Fondul European pentruDezvoltare Regională (FEDR), utili­zaţi prin intermediul Regio. Într-olume modernă nu te mai poţi bazadoar pe talent şi dorinţă. Trebuie obază materială puternică, un sistemde învăţământ care să pună accentulpe realităţile în care trăim.Astfel, Europa, şi implicit organis­mele care furnizează banii desprecare vorbeam mai sus, şi-au făcuto prioritate din crearea şi dez­voltarea oportunităţilor de în­văţare pe tot parcursul vieţii. Înorice tip de societate, oamenii re­prezintă o resursă cheie, aşa încâtdiversificarea ofertelor de învăţareeste obligatorie. Dezvoltarea de noiprofesii în educaţie trebuie să fieparte a procesului de reformă, casă răspundă nevoilor imediate, darşi de perspectivă, ale pieţei muncii.Partenerii europeni aproape că neobligă ca informarea, orientareaşi consilierea să devină un demerssistematic începând – atenţie! - celtârziu din clasa a VII-a. Educaţia decalitate trebuie să fie centrată penevoile individuale ale fiecărui copilşi să reducă, astfel, fenomenul deabandon al şcolii.Concret, în România funcţioneazădeja, finanţat din FEDR, ProgramulOperaţional Sectorial „CreştereaCompetitivităţii Economice”. Astfel,universităţile, institutele de cer­cetare, chiar şi firmele private potdepune proiecte în vederea obţineriide rezultate aplicabile în economie,dar şi ca să-şi îmbu­nătăţească bazamaterială de cercetare, dezvoltareşi inovare. Beneficiarii pot accesafonduri cu ajutorul cărora obţin re­zultate din cercetare pe care le potaplica în activitatea zilnică. Suntdeja multe universităţi şi institutede cercetare care au proiecteîn implementare, prin care sedesfăşoară activităţi de cercetareindustrială sau de dezvoltare expe­rimentală.Un alt program naţional, finan­ţat tot cu fonduri europene neram­bursabile, de data aceasta din FondulSocial European, este Pro­gramulOperaţional Sectorial Dez­voltarearesurselor Umane (POS DRU). Dacămai sus vorbeam de dezvoltareabazei materiale şi a cercetării, acumne referim la dezvoltarea indivizilorpe tot parcursul vieţii, astfel încâtsă facă faţă unei pieţe a munciidin ce în ce mai schimbătoare, maiactivă, modernă şi flexibilă.Nu mai e un secret pentru nimeni.Criza mondială sărăceşte bugetulnaţional an de an. De unde, atunci,bani mai mulţi pentru educaţie? Eibine, răspunsul vine din cele douăprograme descrise. Ele permit mo­dernizarea sistemelor de educaţieşi formare profesională, lărgireaofertelor de învăţământ în funcţiede realităţile de pe piaţa muncii şiîmbunătăţirea competenţelor ca­drelor didactice.Nu sunt uitaţi - ba din contră! - eleviişi studenţii care abia ies din şcoală.Le este uşurată trecerea la viaţaactivă prin dezvoltarea de programede orientare şi consiliere în carieră şiprin sprijinirea parteneriatelor întreşcoli, universităţi şi întreprinderi.Sunt proiecte extrem de importantecare previn abandonul şcolar prinaccesul şi participarea la forma­rea profesională continuă, prin di­versificarea programelor de for­mare profesională şi sprijinireaparticipării angajaţilor la astfel deprograme.
  • 26. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanBogdan IONESCUwww.inforegio.ro26Provocările cărora va trebuisă le facă faţă UniuneaEuropeană sunt destul de dure,dar normale pentru o societatedezvoltată în era postindustrială:îmbătrânirea populaţiei, o forţă demuncă insuficient calificată pentrunoile industrii, nevoia de a acceleraritmul şi calitatea inovaţiilor,păstrarea unui echilibru întrecreşterea economică şi protecţiamediului, găsirea şi dezvoltareaunor surse de energie regenerabile.Proiectele realizate în cadrulpoliticii regionale, în întreagaUniune Europeană, joacă un rolactiv în găsirea unor soluţii laaceste probleme şi au ca scopgenerarea de locuri de muncă,creşterea performanţei academice,creşterea productivităţii, dez­voltarea surselor de energie re­generabilă, pe scurt, asigurareaaccesului la oportunităţi a tutu­ror cetăţenilor.La Universitatea Aarhus din Dane­marca se desfăşoară cu succesun astfel de proiect. Incubatorulstudenţesc (eng. The StudentIncubator) este focalizat pe încura­jarea şi dezvoltarea spiritului antre­prenorial al studenţilor. Proiectelede acest gen oferă un sprijin pentruatingerea obiectivelor StrategieiEuropa 2020 pentru o economiesustenabilă.Germeni pentru minţifertileStudenţii sunt încurajaţi să priveascăantreprenoriatul ca pe o alternativăla o carieră profesională. Un aspectimportant al programului este acelacă studenţilor li se creează un mediupropice, în care să-şi găsească şisă-şi dezvolte un proces motivaţionalîn urma căruia să creeze conceptede afaceri bazate pe cunoaştere şivaloarea pe care o aduce aceasta. Ceeste important pentru participanţiIncubator de afaceri la Universitatea Aarhus, DanemarcaStudenŢii sunt încurajaŢi să devinăoameni de afaceri95 de firme înfiinţate de studenţi au beneficiat de acest program
  • 27. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanOCTOmbrie 2012 27este că în cursul programului înţelegşi se familiarizează cu acest procesşi, mai mult, au posibilitatea de apune în practică noţiunile şi ideile.„Atenţie! Liber ladecolare!”Un segment interesant şi foarteeficient al proiectului este pro­gramul „Liber la decolare” (eng.„Take Off”) dedicat studenţilor carevor să-şi deschidă propria afacere.În cadrul acestui program, la careau participat peste 150 de studenţi,organizaţia pune la dispoziţia aces­tora spaţii de lucru şi personal curol de îndrumare în dezvoltarea şiadministrarea afa­cerilor. Participan­ţii au apreciat foarte mult atmosferapozitivă şi productivă care le-aîncurajat exprimarea şi punereaîn practică a ideilor şi dezvoltareaspiritului antreprenorial. În ultimiidoi ani, 95 de firme înfiinţate destudenţi au trecut prin programul„Liber la decolare”, un număr detrei ori mai mare decât previziunileiniţiale ale organizatorilor.Joacă la „Groapa cunisip”Pentru cei care nu sunt încă gata săplonjeze în lumea reală a afacerilor,The Student Incubator a creat cursulnumit Sand Box („Groapa cu nisip”).Peste o sută de studenţi au participatla aceste cursuri în care au avutposibilitatea să simuleze, sprijiniţişi îndrumaţi de mentori, lansareaşi administrarea unor întreprinderidupă idei proprii. Astfel, participan­ţii au putut să exploreze, fără pre­siunea concurenţială, ce înseam­nă drumul de la idee la startul şidezvoltarea unei afaceri. Cei careau descoperit că au ceea ce estenecesar din punct de vedere alcunoştinţelor şi al personalităţii aucontinuat programul promovând laetapa „Liber la decolare”.Incubator pentru viitorProiectele de tipul celui descris maisus, sprijinite de Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională, au unrol esenţial în atingerea obiectivelorStrategiei de Dezvoltare Europa2020.Obiectivul Fondului European pentruDezvoltare Regională (FEDR) este dea consolida coeziunea economică şisocială în Uniunea Europeană, prindiminuarea dezechilibrelor regio­nale.Pe scurt, FEDR finanţează:ü ajutoare directe pentruinvestiţiile în întreprinderi (înspecial, IMM) în vederea creăriide locuri de muncă durabile;ü infrastructuri legate, în spe­cial, de cercetare şi inovare,tele­comunicaţii, mediu, ener­gie şi transporturi;ü instrumente financiare(fond de capital de risc, fondde dezvoltare regională etc.)destinate să sprijine dezvol­tarea regională şi locală şi săfavorizeze cooperarea întreoraşe şi regiuni;ü măsuri de asistenţă tehnică.FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProgramul: Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională,2007-2013Cost total: 871,800 euroParticiparea ComisieiEuropene: 435,900 euro
  • 28. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanBogdan IONESCUwww.inforegio.ro28În Europa sunt aproape un milionde nevăzători şi peste 12 milioanede persoane care au un handicapde vedere. În întreaga lume, suntafectate mai mult de 160 demilioane de oameni. De mai bine de80 de ani, de când a fost inventatbastonul alb, descoperirile tehno­logice nu au influenţat semnificativacestă invenţie.Această problemă a fost identificatăde către cei de la fundaţia olandezăI-Cane şi i-a determinat să caute osoluţie mai performantă pentru aînlesni deplasarea nevăzătorilor.Aşa s-a născut I-Cane sau bastonulinteligent. Din vechiul baston alb,au rămas culoarea imaculată şimanşonul de un roşu aprins. Maideparte, I-Cane este un dispozitivde înaltă tehnologie care combinăun sistem de navigaţie prin satelit(care poate „vorbi” cu sateliţiiGPS, Egnos, Glonass şi, în viitorulapropiat, Galileo) cu un sistem desenzori inerţiali şi cu procesoarede date care calculează algoritmicomplecşi pentru a activa o interfaţăde comunicare cu utilizatorul non-tactilă şi intuitivă.Finanţare europeanăpentru o invenţierevoluţionarăIniţiatorii fundaţiei I-Cane aufost sprijiniţi cu o finanţare de laFondul European pentru DezvoltareRegională reprezentând 50% din in­vestiţia eligibilă. Acest lucru le-aoferit inventatorilor posibilitateade a-şi transforma prototipul într-unprodus gata de a fi lansat pe piaţă.Bastonul inteligentI-Cane revoluţionează deplasarea nevăzătorilorPeste 160 de milioane de oameni ar putea beneficia de noua invenţie
  • 29. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanOCTOmbrie 2012 29Progres major pentrunevăzătoriBastonul inteligent îi ajută pe nevă­zători să-şi găsească drumul cuajutorul unui sistem inovativ desenzori, algoritmi matematici şicomponente mecanice şi electro­nice. Acest sistem este capabilsă detecteze obstacolele şi să îifurnizeze utilizatorului informaţiişi indicaţii, pentru ca acesta să sepoată deplasa în siguranţă. Ceamai mare parte a comunicării întredispozitivul inteligent şi persoananevăzătoare se realizează prin-tr-o interfaţă tactilă integrată înmânerul bastonului. Primele teste aufost mai mult decât încurajatoare,folosirea bastonului inteligent avândca rezultat creşterea mobilităţii,a independenţei şi a interacţiuniisociale a persoanelor cu problemede vedere.Proiectul I-Cane a debutat ca ofundaţie creată de antreprenorulsocial Huub Grooten, cu investiţii dela mai multe organizaţii non-profit.Accesibil tuturorDeşi înglobează o tehnologie devârf, scopul inventatorilor şi pro­ducătorilor este să coboare costulde producţie al bastonului inteligentla niveluri la care să fie accesibiltuturor celor care au nevoie de el.Această iniţiativă este susţinutăde un consorţiu format din firmemici şi medii. Mai mult decâtatât, fundaţia a stabilit relaţii decooperare cu organizaţiile care seocupă de susţinerea persoanelorcu probleme de vedere, din maimulte ţări europene. În schimbulsprijinului pe care îl dau proiectuluiI-Cane, organizaţiile şi companiilepartenere au primit locuri înConsiliul de Consultanţă I-Cane.Răspuns entuziast alpieţelorStudiile de piaţă şi rezultatelesesiunilor focus-group sunt maimult decât încurajatoare. Existăun interes foarte ridicat pentrubastonul inteligent în majoritateastatelor unde a fost testat (Olanda,Belgia, Corea, Taiwan). Chiar şi celemai prudente prognoze financiarearată că venitul pe anul viitor va fisuficient pentru ca această iniţiativăsă devină un furnizor de produse şiservicii profitabil. De asemenea,tehnologia de comunicare tactilădezvoltată pentru I-Cane s-a dove­dit utilă şi în alte aplicaţii, oferindmultiple oportunităţi pentru apara­tura destinată creşterii indepen­denţei şi mobilităţii pacienţilorsuferinzi de Alzheimer sau per­soanelor care sunt nevoite să folo­sească scaune cu rotile ori cadre desusţinere, la mers.Din datele de până acum se pre­conizează că Olanda şi Belgia vorfi primele ţări care vor aprobacomercializarea bastonului inteli­gent. În acelaşi timp, în multe alteţări se desfăşoară teste ale sis­temului. În aceste condiţii, I-Caneva lua iniţiativa la nivel internaţionalpentru a personaliza caracteristicilebastonului inteligent în funcţie decererea şi specificul fiecărei ariigeografice.I-Cane este considerat atât de spe­cialişti, cât şi de cei care l-au testatdrept un produs care va revoluţionamodul în care se vor deplasa persoa­nele nevăzătoare.FIŞA TEHNICĂA PROIECTULUIProiectul I-Cane are un bugeteligibil total de 692 800 de euro,la care Fondul European pentruDezvoltare Regională a contribuitcu 346 400 de euro.
  • 30. www.inforegio.ro30AgendăAutoritatea de Managementpentru POR (AM POR) - MinisterulDezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.ro,Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.roOrganisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.roOrganism Intermediar pentruTurism (Direcţia Gestionare FonduriComunitare pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: adita.stanca@mturism.roCentrul de Informare pentru InstrumenteStructurale (Autoritatea pentru CoordonareaInstrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,Sector 1, BucureştiHELP DESK: Număr scurt 021 9340(număr cu tarif normal)Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E-mail: contact@fonduri-ue.roOrganismele de implementare Şi monitorizarea Programului OperaŢional RegionalBucureşti, România, 6 noiembrie 2012Conferinţa de prezentare a Raportului Anual de Implementare 2011 a Programului Operaţional Regional2007 – 2013Autoritatea de Management a Regio - Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 va organiza pe data de 6 noiembrie 2012, la HotelRin Central din Bucureşti, conferinţa anuală de prezentare a raportului anual de implementare. La conferinţă sunt invitaţi să participebeneficiari de fonduri Regio, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, regionale şi locale, ai mediului de afaceri, ai instituţiilor dinsistemul educaţional, academic şi cultural, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass media.Agenda conferinţei va cuprinde concluziile Raportului Anual de Implementare 2011 pentru Regio, stadiul de implementare al programuluila sfârşitul anului 2012, precum şi prezentarea unor proiecte de succes implementate cu finanţare din programul Regio.Pentru detalii privind participarea la conferinţă, vă rugăm să vă adresaţi dnei. Andra Mihălcioiu, email andra.mihalcioiu@mdrt.roNantes, Franţa, 7-10 noiembrie 2012Conferinţa „EUROCITIES 2012”EUROCITIES, platforma politică ce leagă peste 130 de oraşe europene şi reprezintă aproximativ 25% din cetăţenii europeni, prin primariilor, organizează o conferinţă anuală cu scopul de a aduce în discuţie importanţa implicării cetăţeanului european, în special a celui tânăr,în viitorul oraşelor europene. Întâlnirea va crea contextul unor schimburi de idei între primarii prezenţi, cu privire la coeziunea socială,dezvoltarea economică, un mediu înconjurător durabil, dar, în special, cu privire la democraţia locală şi provocările legate de implicareatinerilor în reînnoirea politică a oraşelor europene. Se vor organiza workshop-uri pentru a dezvolta aceste idei, printre academicieniicare vor deschide conferinţa numărându-se primarul din Copenhaga, Frank Jensen, primarul din Nantes, Patrick Rimbert şi Paul Bevan,secretarul general EUROCITIES. Detalii la: http://www.eurocities2012.eu/Bucureşti, România, 13 noiembrie 2012„Soluţii germane pentru sectorul de management al deşeurilor”Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană găzduieşte, în perioada 12-16 noiembrie, o delegaţie germană în legătură cu managementuldeşeurilor. Membrii delegaţiei se vor prezenta în cadrul simpozionului organizat pe data de 13 noiembrie. Proiectul se desfaşoară în cadrulprogramului Ministerului Federal al Economiei din Germania pentru accesarea de pieţe noi.Detalii la: http://www.econet-romania.com/ro/event/109/soluii-germane-pentru-sectorul-de-management-al-deeurilor.htmlMetz, Franţa, 15-16 noiembrie 2012Conferinţa „Un parteneriat durabil urban-rural”Comisia Europeană efectuează, în prezent, un studiu privind dezvoltarea durabilă urban-rurală, la iniţiativa Parlamentului European.Obiectivul este de a trage învăţăminte politice referitoare la rolul comunicării urban-rurale în îmbunătăţirea competitivităţii regionaleşi coeziunii teritoriale. În cadrul evenimentului, Comisia Europeană doreşte să lanseze un dialog direct cu ţările, regiunile şi oraşeleeuropene despre rolul dezvoltării urban-rurale în politica de coeziune pentru 2014-2020. Vor fi prezenţi peste 200 de participanţi,printre care reprezentanţi ai reţelelor rurale şi urbane, dar şi importanţi politicieni europeni şi reprezentanţi ai instituţiilor europene.Printre vorbitori se numără ministrul francez al egalităţii teritoriale şi locuinţei, membri ai Organizaţiei pentru Cooperare şi DezvoltareEconomică, academicieni şi înalţi oficiali din Franţa, Italia, Letonia şi Polonia.
  • 31. OCTOmbrie 2012 31Să mai şi zâmbim!Să presupunem că Guvernul a­cordă fiecăruia din noi un grant/ un ajutor nerambursabil de100.000 de RON. Ce-ar fi bine săfacem cu ei?l Să îi cheltuim prin hipermar­keturi? Nu, că ajung în China...l Să ne cumpărăm benzină?Nu, că ajung în PeninsulaArabică...l Să ne luăm calculator? Nu,că ajung în India şi în HongKong.l Să ne luăm un autoturismmic şi economic? Nu, că se ducîn Japonia sau în Germania.l Să ne cumpărăm un gadgetelectronic? Atunci merg înTaiwan şi nu vor ajuta cuNIMIC economia românească.Singura posibilitate de a păstrabanii acasă, în România, estesă-i cheltuieşti pe bilete demeci, mici, bere românească,gustosul vin românesc, palincăsau ţuică - pentru că astea sunt,garantat, produse autohtone. Euaşa încerc să fac!Singura problemă este că ecam greu să-mi conving soţiacă fac toate astea numai dinpatriotism...Pachet desalvare economică,propus de un… român
  • 32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrt.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: octombrie 2012