• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Inliniedreapta.net romanii sint rasiti (liviu craciun)
 

Inliniedreapta.net romanii sint rasiti (liviu craciun)

on

  • 252 views

 

Statistics

Views

Total Views
252
Views on SlideShare
252
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
0
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Inliniedreapta.net romanii sint rasiti (liviu craciun) Inliniedreapta.net romanii sint rasiti (liviu craciun) Document Transcript

    • inliniedreapt a.net http://inliniedreapta.net/romanii-sint-rasisti/Românii sînt rasiştiSociologia prevestește un viitor sumbruVoi porni de la studiul “Implicarea civică și politică a tinerilor”, realizat de Fundația Soros Romania peun eșantion de 5.861 de elevi din 86 de scoli. Și am să aleg unul dintre rezultate, așa cum a fostprezentat în presă: Viitor Sumbru Portretul elevului român: rasist şi dornic de dictatură Evenimentul Zilei Majoritatea elevilor nu vor vecini homosexuali. O parte dintre tineri îi resping pe maghiari, musulmani, evrei şi romi şi nu prea agreează democraţia. “Rezultatele sunt extrem de îngrijorătoare deoarece arată că tinerii români sunt extrem de intoleranţi, o proporţie însemnată dintre aceştia putând fi caracterizaţi drept xenofobi şi antisemiţi”, arată autorii studiului. Astfel, trei sferturi dintre elevi nu ar dori să aibă persoane de altă orientare sexuală ca vecini şi două treimi (peste 60%)dintre elevi resping persoanele bolnave de SIDA şi romii. În plus, peste o treime evită persoanele de altă etnie sau religie: 42% în cazul musulmanilor, 35% în cazul maghiarilor şi 34% în cazul evreilor, mai arată cercetarea.Studiul original poate fi descărcat aici: http://www.soros.ro/ro/publicatii.phpBun. Ce avem aici? Avem un studiu științific, mai precis de sociologie, și avem o reacție de presă.Pentru destinderea atmosferei sumbre din reacția de presă aș porni analiza pe un ton nițel frivol. Uneditor mai șugubăț ar fi putut ieși astăzi cu headline-uri mai inspirate, care i-ar fi asigurat vizitatoripentru următoarea săptămînă. Iată cîteva exemple: “Țiganii îi urăsc pe unguri”, “Ungurii îi urăsc pemusulmani”, “Țiganii îi urăsc pe evrei”, “Evreii urăsc persoanele cu SIDA”. Justificarea acestorheadline-uri o puteți găsi printr-o confruntare rapidă cu tabelul de la p. 17 a studiului. Dar știți la felde bine ca și mine că aceste headline-uri nu ar fi admise într-o redacție onorabilă. Ba mai mult, chiarși dvs. ca cititori aveți o reținere cînd le citiți, chiar și în interiorul unui paragraf.Un astfel de rezultat, chiar dacă ar rezulta în urma unei cercetări cît se poate de științifice, nutrebuie popularizat prea mult într-o societate tolerantă. Mai degrabă ar trebui investigată conduitaunui sociolog care ar dovedi o pasiune prea aprinsă pentru un astfel de domeiu. Doar un rasist,
    • explicit sau disimulat, ar intreprinde astfel de cercetări.Sociologia pare deja o știință foarte interesantă. Unele răspunsuri particulare, dacă reies cumva înurma unei cercetări oneste, deci cuprinzătoare, este mai bine să nu fie prea publice, iar uneleîntrebări nu ar trebui cercetate prea îndeaproape și, în orice caz, nu separat.Un alt aspect foarte interesant este îngrijorarea autorilor studiului. Acestor oameni de știință nu leeste indiferent rezultatul experimentului inițiat de dînșii. Și-ar fi dorit în acest caz să obțină un altrezultat. Dar care este acela? Și-ar fi dorit ca elevul român să fie tolerant sau poate să fie filantrop,și-ar fi dorit ca elevul român să îi iubească pe evrei sau doar să îi ignore? Și-ar fi dorit ca elevulromân să își dedice viața fericirii țiganilor sau să nu observe nici o diferență între unguri și țigani?În fine, studiul acesta științific sugerează că nu mai este timp de pierdut. Pentru a aduce luminaasupra viitorului, care acum arată sumbru, românii trebuie să se schimbe, trebuie făcut ceva,trebuie luate măsuri, trebuie intreprinse acțiuni imediat. Ce măsuri? Studiul nu specifică. Însă va fiutilizat de Fundația Soros ca material de studiu în colocvii științifice, dezbateri în școli și în întîlniripolitice în care vor propune probabil diverse măsuri. Sociologia, ca știință, sugerează urgențaidentificării și aplicării unei terapii sociale pentru corectarea unor astfel de comportamente.Ce fel de știință este Sociologia?Să presupunem că un fizician intreprinde un studiu asupra atomului. Și constată că în societateaatomilor lucrurile stau cam așa: nucleul deține o cantitate foarte mare de energie pe care estefoarte greu să fie convins să o elibereze. Electronii au cantități semnificativ mai mici de energie fațăde nucleu și în marea majoritate a timpului sînt constrînși să se învîrtă în jurul nucleului. Există și oproporție de așa-numiți electroni liberi care, deși au o libertate mai mare de mișcare față de ceilegați, sînt totuși obligați să își exercite această libertate doar pe suprafața unor structuri socialeale unor rase de atomi numite metale. Cercetarea acestui fizician conduce spre concluziaîngrijorătoare că în societatea atomilor există inegalități sociale flagrante și rasism. “Acestecomportamente deopotrivă îngrijorează și suscită interesul.” Ce e de făcut? Pot continua lucrurileașa? Oare de cînd au apărut astfel de comportamente sociale în lumea atomică? Cît va mairezista Universul în acest fel? Dacă aceste comportamente se agravează?Veți spune că fizica este o știință strict descriptivă, că Sociologia este un altfel de știință care seocupă cu studiul ființelor vii a căror structură complexă dă naștere unor comportamentefundamental diferite față niște simple adunături de atomi cum sînt niște pietre.Să presupunem că un medic intreprinde un studiu asupra omului. În urma acestui studiu el constatăcă oamenii care au două picioare se mișcă semnificativ mai repede decît cei cu un singur picior. Cuintenția lăudabilă de a îmbunătăți omul și folosindu-se de acest fapt dovedit științific emite ipotezacă un om cu 4 sau mai multe picioare ar putea obține performanțe net superioare omului obișnuit. Înconsecință, internează oameni obișnuiți, numiți în mod convențional sănătoși, și experimentează pe
    • aceștia progresul în domeniul vitezei atinse în funcție de numărul de picioare suplimentaretransplantate.Veți spune poate că biologia și medicina sînt un soi de științe care, deși se ocupă cu ființe vii, sînttot științe descriptive sau, cel mult curative. Sociologia este un alt fel de știință care are de-a facecu omul ca ființă gînditoare, conștientă de sine și de lumea din jur.Sa presupunem că un psihiatru intreprinde un studiu asupra omului. Acesta constată că o proporțiesemnificativă de oameni, să-i numim normali, îi consideră pe o minoritate că ar fi anormali șiobișnuiesc să îi împartă pe aceștia în paranoici, schizofrenici, demenți, epileptici, etc. Pentru oparte dintre aceștia dezvoltă un soi de fobie, îi privesc ca și cum ar fi periculoși și obișuiesc să îisepare de restul societății și să îi închidă, uneori pentru tot restul vieții, în așa-numite azile denebuni. Unii dintre aceștia, în urma administrării unor substanțe chimice și a unor ședințe delămurire, cedează și încep să se alinieze modului de a gîndi a majorității. Aceștia sînt eliberați și, înurma unui proces de asimilare, după un timp mai scurt sau mai lung, își pierd cu totul caracteristiciledistinctive de odinioară. Aceste prejudecăți, intoleranța față de cineva cu o percepție diferită asuprasa și a lumii din jur și tehnicile abuzive de asimilare reprezintă un comportament îngrijorător al uneiproporții covîrșitoare a societății.Veți spune că psihiatria, la fel ca și medicina pe domeniul ei, este mulțumită cu structura actuală aomului obișnuit. Ambiția sa este descrierea structurii mentale a omului obișnuit și repararea printerapie a omului bolnav, deviat de la norma considerată în mod curent sănătate. Sociologia esteun alt fel de știință, are de-a face un omul ca ființă etică în cadrul raporturilor sale cu semenii. Iaromul, în raporturile sale cu semenii, are gînduri rele, comite fapte rele, adică este în general bolnav.Iar rolul Sociologiei este de a identifica răul din oameni și de a-l corecta.Wikipedia: “Sociologia este studiul societăţii. Este o ştiinţă socială – un termen uneori sinonim – carefoloseşte diferite metode de investigare empirică şi analiză critică pentru a dezvolta şi rafina un corpde cunoştinţe despre activităţi umane sociale, adesea cu scopul de a aplica aceste cunoştinţe larealizarea bunăstării sociale.”În cazul Sociologiei (sau a Științelor Sociale), avem de a face cu o știință cu totul diferită față decelelalte științe: o știință care este nemulțumită de situația în care se află obiectul său de studiu șipe care are ambiția de a-l modifica pentru a obține o stare nouă, satisfăcătoare a acestuia, stareade bunăstare socială.Ei, și în acest punct lucrurile devin cu adevărat interesante: cum se definește științific starea debunăstare socială și care ar fi metodele de obținere a acestei stări? Este definibilă științificbunăstarea socială? Ce înseamnă științific în acest caz (fără a cădea în definiții circulare)?Realizarea bunăstării sociale
    • Marx, unul dintre părinții Sociologiei ca știință, crede că societatea este împărțită în clase care îsiîmpart în mod inegal puterea, că proletariatul este o clasă asuprită de burghezie și că bunăstareasocială poate fi atinsă prin revolta proletariatului împotriva burgheziei și prin anihilarea acesteiafizică și/sau prin expropriere.Neomarxiștii sînt de părere că statul trebuie să ia rolul burgheziei și, pe de o parte, să contribuie șichiar să impună realizarea condițiilor necesare acumulării de capital, iar pe de alta să utilizezecapitalul produs în cadrul unor politici sociale (beneficii, pensii, sistem sanitar, etc) care să îl facăacceptabil ca stăpîn.Socialiștii cred că libertatea, egalitatea și fraternitatea sînt cuvintele cheie care vor aducebunăstarea socială. Ei cred că bunăstarea se obține prin colectivism, prin solidaritate și ajutorreciproc. Acestea se realizează prin acțiuni colective – în acțiunea colectivă constă libertatea șiputerea oamenilor. Inegalitatea este identificată ca o sursă serioasă de disconfort social. Deaceea, pentru atingerea bunăstării, este necesară reducerea inegalităților între oameni, adezavantajelor de care suferă unii dintre aceștia în relația lor cu ceilalți prin intermediul serviciilorsociale.Social-democrații cred de asemenea că libertatea, egalitatea și fraternitatea (sau solidaritatea)sînt esențiale pentru atingerea bunăstării sociale. Diferențele față de socialism sînt în generalinsesizabile. Există unii social-democrați care susțin că oamenii ca indivizi sînt îndreptățiți să aspirela libertate individuală, că este posibil ca rolul statului să fie oarecum limitat pentru aceasta. Sînt șiunii care nu urmăresc atingerea egalității, ci doar protejarea celor afectați major de economia depiață. Sînt și unii care merg pînă acolo încît admit egalitatea de oportunități, adică oportunitatea dea obține rezultate inegale.Conservatorii cred că indivizii trebuie să-și bazeze speranțele pentru bunăstare pe munca proprie șipe familie. Că, la nivel de societate, este nevoie de ordine socială și respect pentru tradiție, condițiicare îi permit individului dezvoltarea personală în funcție de capacități într-un mediu predictibil șifamiliar. Acest rol este atribuit statului. Gradul de bunăstare socială este dat de gradul debunăstare individuală a membrilor societății, iar statul nu are un rol în această privință.Creștin-democrații sînt într-o anume măsură asemănători conservatorilor, cu observația că ordineasocială nu se obține prin acțiunea statului, ci, în principal, prin moderație și austeritate morală.Învățătura socială a Bisericii Catolice insistă pe asumarea de responsabilități în cadrul familiei și acomunității. În consecință, creștin-democrații pot favoriza un stat redus și pot acceptaresponsabilitatea morală individuală pentru bunăstarea socială. În teorie cel puțin, în practică fiindrelativ sensibili la ideea socialistă a reducerii inegalităților economice prin intervenția nu rareorimasivă a unui stat de tip asistențial.Pentru liberalii (libertarieni) valoarea centrală este reprezentată de libertatea individului. De aceeaau o neîncredere profundă în rolul statului care, prin orice acțiune a sa, limitează inevitabil una sau
    • alta dintre libertățile individului. Libertarienii obișnuiți nu consideră egale toate libertățile și, înconsecință, sînt dispuși să admită un rol minimal al statului în funcționarea unei societăți.Bunăstarea socială se obține prin bunăstarea individului, iar societatea are capacitatea deautoreglare dacă se elimină interferențele statului.Ideologiile fasciste sînt de nenumărate feluri și nuanțe, de multe ori incoerente și contradictorii. Firulroșu care le unește este colectivismul autoritarist. Individul nu există, colectivitatea (statul,națiunea, rasa, etc) are importanță covîrșitoare. Sistemele fasciste sînt caracterizate de o agendăsocială puternică – statul intervine masiv în societate (și economie) prin măsuri diverse, de lasocializare obligatorie la eugenie. Socializarea se realizează în cadrul școlilor și a diferitelor mișcăriși acțiuni în general de tineret, de la construcții de canale navigabile la plantări de copaci.Eugeniaeste un mecanism esențial pentru perpetuarea sau pentru îmbunătățirea caracteristicilor bune dinpunct de vedere social și pentru eliminarea caracteristicilor rele sau dăunătoare (impulsuriantisociale, criminale, sexuale sau chiar capabilități economice).Diferiți oameni au diferite păreri despre ce este și cum se poate atinge sau măcar îmbunătăți nivelulbunăstării sociale. Dar ce spune Cercetarea Științifica, ce spune Sociologia? Aici mă voi hazarda șivoi spune așa:Ce este Sociologia?Poate că Sociologia nu este o știință. Poate că Sociologia este o ramură a ingineriei careurmărește prin diverse inovații cum ar fi manipularea sentimentelor morale și de vinovățieindividuale, a milei față de electroni, a viselor de a putea alerga mai repede, a invidiei față decapabilitățile unui vecin, a sentimentelor de singurătate și vulnerabilitate, obținerea unei armoniisociale prin docilizarea populației îmbunătățite prin extirparea (sau, pentru început, prin auto-cenzura) dorințelor, tentațiilor, sentimentelor, gîndurilor, părerilor, credințelor și a prostiilor omenești.Poate că Sociologia este un cult, un mix pe bază de fascism cu arome puternice de comunism șisocialism, iar conceptul de vină colectivă este principalul său instrument. Sau poate că Sociologiaeste mai susceptibilă de a fi manipulată, deoarece sociologii au de înfruntat un set dublu deprejudecăți, fiind un studiu realizat de oameni despre natura umană.Cum rămîne atunci cu cercetările Fundației Soros, cum rămîne cu sondajele de opinie? Rămîneexact așa cum le spune și numele – sînt o utilizare abuzivă a matematicii la sortarea părerilor unoroameni despre ei înșiși, a opiniilor auzite la televizor, a remarcilor considerate amuzante,obraznice, deștepte, morale sau politic corecte, și toate acestea pentru justificarea părerilorpreconcepute ale unor academici neomarxiști și pentru disimularea agendei fasciste a unorpoliticieni, activiști sau mecena.Știați că: studii similare au fost intreprinse în toată Europa și în SUA? Cum credeți că au ieșit ceilalți?
    • un exemplu: Intolerance, Prejudice and Discrimination. A European Report. peste 80% dintre academicii din domeniul stiințelor sociale se declară de stînga? un exemplu (din New York Times, așa că poate fi citit și de amicii noștri cu orientări de stînga): Social Scientist Sees Bias WithinSondaj de opinie: pe o scară de la 1 la 10, În ce măsură credeți că formația și orientarea declarată de stînga a unui cercetător influențează definirea termenilor și a problemelor, construirea ipotezelor de lucru și aprecierea rezultatelor obținute? În ce măsură credeți că influențează un mediu academic care aderă în măsură covîrșitoare la valorile stîngii educația unui tînăr cercetător, cursul carierei sale dacă ar avea alte convingeri politice și/sau religioase și în general mecanismul de peer-review pentru obținerea consensului științific într-o știință care prin natura sa nu este exactă?