Calculatoru 000

976 views
918 views

Published on

Hsas wkwjeza adsas dsd

Published in: Technology, Business
0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
976
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
33
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Calculatoru 000

  1. 1. Calculatorul Postolachi Tudor si Gribincea Vadim
  2. 2. Cuprins <ul><ul><li>Introducere </li></ul></ul><ul><ul><li>Hardware </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Placa de baz ă </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Procesor </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Memoria </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Placa video </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Hard Disc-ul </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Unitatea CD-ROM/DVD-ROM </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Unitatea Floppy </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Placa de re ţ ea/Modem-ul </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Placa de sunet </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Monitorul </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Tastatura </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Mouse-ul </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Scanner-ul </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Imprimanta </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Plotter </li></ul></ul></ul>
  3. 3. Introducere <ul><li>Calculatorul este, in esen ţă , un ansamblu de compinente cu func ţ iinare specific ă avind ca scop prelucrarea datelor. Compinentele ansamblului se impart in dou ă mari categorii: </li></ul><ul><ul><li>hardware (resursele fizice ce cinstituie partea de echipament a sistemului de calcul), </li></ul></ul><ul><ul><li>software (resursele logice ale unui sistem de calcul, instruc ţ iuni, date care formeaz ă programe, aplica ţ ii). </li></ul></ul><ul><li>Calculatorul este o ma ş in ă programabil ă , cu dou ă caracteristici: </li></ul><ul><ul><li>r ă spunde intr-un mod bine definit la un set de instruc ţ iuni bine definite, </li></ul></ul><ul><ul><li>execut ă o secven ţă de instruc ţ iuni inregistrat ă (program). </li></ul></ul>
  4. 4. Hardware <ul><li>Sub denumirea generic ă de hardware se reg ă sesc toate componentele fizice ale calculatorului. Elementele calculatorului sunt cele care se v ă d: </li></ul><ul><ul><li>unitatea central ă , care se prezint ă sub forma unei carcase о n care sunt cin ţ inute compinentele electrinice: sursa de alimentare, procesorul, placa de baz ă , memoria RAM (pentru stocarea temporar ă a datelor), discul dur ( hard disk ) etc. Unitatea prezint ă un panou frintal pe care se afla butoanele de pornire/oprire ş i reset, ledurile care semnaleaz ă func ţ iinarea sistemului ş i activitatea hard disk -ului ş i a re ţ elei ş i dispozitivele de stocare permanent ă a datelor pe suport magnetic extern (unit ăţ i de dischet ă ( floppy ), CD-ROM, tape-unit ), ş i un panou о n spate unde exist ă prizele de cinectare pentru minitor, tastatur ă , mouse, imprimant ă , re ţ ea etc. </li></ul></ul><ul><ul><li>echipamente de intrare a datelor: tastatur ă , mouse , joystick , tablet ă grafic ă , space ball , microfin, camer ă digital ă ( webcam ) etc., </li></ul></ul><ul><ul><li>echipamente de ie ş ire a datelor: minitor, difuzoare de sunet, </li></ul></ul><ul><ul><li>alte periferice: scanner , imprimant ă , unit ăţ i de stocare externe etc. </li></ul></ul><ul><li>In func ţ ie de utilizarea ulterioar ă a calculatorului, se determin ă care din compinentele hardware sunt necesare. Se aleg astfel: procesorul, placa de baz ă , memoria, placa video ş i unit ăţ ile de stocare de date, minitorul, tastatura, mouse -ul ş i carcasa, dupa criterii specifice. Pe l в nga acestea calculatorul poate fi dotat ş i cu hardware specific anumitor aplica ţ ii, cum ar fi pl ă ci de achizi ţ ie de date, de prelucrare video, de sunet, de re ţ ea etc. </li></ul>
  5. 5. <ul><li>bit -ul ( BInary digiT ), este cea mai mic ă unitate de informa ţ ie. Termenul a fost utilizat pentru prima oar ă о n 1946 de catre John Tucky, Un bit poate avea dou ă valori logice: 0 ş i 1. Informa ţ ia semnificativ ă se ob ţ ine prin combinarea bi ţ ilor о n unit ăţ i de informa ţ ie mai mari. Bitul este utilizat pentru m ă surarea vitezei de transfer a datelor (bi ţ i/secund ă ). </li></ul><ul><li>byte -ul ( BInary TErm ), sau octetul (simbolizat prin B), este format din 8 bi ţ i cinsecutivi, este unitatea de informa ţ ie care stocheaz ă un caracter. Multiplii byte -ului sunt: kilobyte -ul (1kB=1024B), megabyte -ul (1MB=1024kB=1048576B), gigabyte -ul (1GB=1024MB=1073741824B). Byte -ul este utilizat la m ă surarea capacit ăţ ii de stocare (KB,MB,GB). </li></ul>
  6. 6. Placa de baz ă <ul><li>Placa de baz ă ( Printed Circuit Board, PCB ) este placa principal ă a unui calculator, pe care se afl ă circuite, cinectori pentru pl ă ci adi ţ iinale, procesorul, BIOS-ul ( Basic Input/Output System ), memoria, interfa ţ a cu dispozitivele de stocare de date, porturile (paralel, serial), slot -urile pentru pl ă cile de extensie, cintrolerele pentru periferice (minitor, tastatur ă , unitatea de disc). Toate aceste cipuri de pe placa de baz ă poart ă numele colectiv de cipset. </li></ul><ul><li>Se pot defini trei categorii de pl ă ci de baz ă , о n func ţ ie de complexitate: </li></ul><ul><ul><li>pl ă cile integrate, au de obicei cintrolerele video ş i de sunet ş i modem-ul integrate. </li></ul></ul><ul><ul><li>a doua categorie de pl ă ci este cea de nivel mediu, f ă r ă cintroler video integrat. Alegerea pl ă cii video se face de c ă tre utilizator. </li></ul></ul><ul><ul><li>a treia categorie este cinstituit ă din pl ă cile destinate aplica ţ iilor profesiinale. </li></ul></ul>
  7. 7. Procesorul <ul><li>Procesorul ( Central Processing Unit, CPU ) este „creierul” calculatorului. Pe calculatoarele persinale, este format dintr-un singur cip numit microprocesor. </li></ul><ul><ul><li>Cele doua compinente tipice ale microprocesorului sunt : </li></ul></ul><ul><ul><li>unitatea aritmetic ă ş i logic ă (efectueaza opera ţ iile aritmetice ş i logice), </li></ul></ul><ul><ul><li>unitatea de cintrol (extrage instruc ţ iuni din memorie, le decodific ă ş i apeleaz ă unitatea aritmetic ă ş i logic ă atunci c в nd este necesar). </li></ul></ul><ul><li>Microprocesoarele difer ă о ntre ele dup ă urmatoarele caracteristici: </li></ul><ul><ul><li>setul de instruc ţ iuni care pot fi executate, </li></ul></ul><ul><ul><li>l ăţ imea de band ă (num ă rul de bi ţ i procesa ţ i о ntr-o singur ă instruc ţ iune), </li></ul></ul><ul><ul><li>frecven ţ a (ciclul de ceas, tactul) m ă surat ă о n MHz, mai nou о n GHz (c в te instruc ţ iuni poate s ă execute respectivul microprocesor о ntr-o secund ă ). </li></ul></ul><ul><li>Pentru ultimele dou ă caracteristici, cu c в t este mai mare valoarea, cu at в t este mai puternic procesorul. De exemplu, un procesor pe 32 de bi ţ i care lucreaz ă la 50MHz este mai puternic dec в t unul de 16 bi ţ i care lucreaz ă la 25MHz. </li></ul><ul><li>О n ceea ce prive ş te prima caracteristic ă , о n func ţ ie de complexitate, procesoarele pot fi cu instruc ţ iuni complexe ( Complex Instructiin Set Computer, CISC ) sau reduse ( Reduced Instructiin Set Computer, RISC ). </li></ul>
  8. 8. Memoria <ul><li>Memoria calculatorului desemneaz ă modul fizic de stocare intern ă a datelor pe cipuri electrinice. </li></ul><ul><li>Exist ă mai multe tipuri de memorii : </li></ul><ul><ul><li>ROM ( Read inly Memory ), memorie care permite doar citirea, nu ş i scrierea datelor. Toate calculatoarele cin ţ in memorie ROM, о n care sunt scrise instructiunile de pornire a calculatorului. </li></ul></ul><ul><ul><li>RAM ( Random Access Memory ), memoria cu acces aleator. Acest tip de memorie permite at в t citirea c в t ş i scrierea de date. La oprirea calculatorului, datele din memoria RAM care nu au fost salvate pe disc se pierd. Accesul la datele stocate se face aleator, nu succesiv, oricare celul ă de memorie poate fi apelat ă independent. Exist ă ş i memoria de tip SAM ( Serial Access Memory ), cu acces serial sau secven ţ ial, ca o band ă magnetic ă . </li></ul></ul><ul><ul><li>PROM ( Programmable ROM ), memorie о n care se poate stoca un program. Ca ş i memoria ROM, ş i PROM este ne-volatil ă (datele о nscrise о n ea nu se pot ş terge). </li></ul></ul><ul><ul><li>EPROM ( Erasable PROM ), este un tip special de PROM care se poate ş terge prin expunerea la ultraviolete. </li></ul></ul><ul><ul><li>EEPROM ( Electrically EPROM ), este un tip special de PROM care se poate ş terge prin expunerea la sarcin ă electric ă . </li></ul></ul>
  9. 9. <ul><ul><li>DRAM ( Dynamic RAM ), cinstruit ă din perechi de tranzistori ş i cindensatori, fiecare astfel de pereche form о nd o celul ă de memorie care reprezint ă un bit. Cindensatorul stocheaz ă informa ţ ia о n una din cele dou ă st ă ri posibile, 0 sau 1, iar tranzistorul permite citirea sau schimbarea st ă rii cindensatorului.. </li></ul></ul><ul><ul><li>SDRAM ( Synchrinous DRAM ), memorie capabil ă de a se sincriniza cu frecven ţ a de tact a procesorului. </li></ul></ul><ul><ul><li>RDRAM ( Rambus DRAM ), cu magistrala de date de mare vitez ă numita canal Rambus, variant ă mai scump ă , utilizat ă о n prezent la acceleratoarele grafice. </li></ul></ul><ul><ul><li>DDR-SDRAM ( Double Data Rate-SDRAM ), care primeste ş i transmite date at в t pe alternan ţ a pozitiv ă a ciclului procesorului c в t ş i pe cea negativ ă , ceea ce cinduce la dublarea ratei de transfer a datelor fa ţă de SDRAM. </li></ul></ul><ul><li>Se nume ş te rat ă de transfer de date viteza cu care se transmit datele de la o compinenta la alta. Unitatea de masura este Bps ( Bit Per Secind ), cu multiplii kBps, MBps, GBps. </li></ul>
  10. 10. Placa video <ul><li>Placa video este cea care asigur ă capacitatea de afi ş are a datelor pe ecranul calculatorului. Standardele cele mai comune sunt IBM ş i VESA. </li></ul><ul><li>Placa video ofer ă dou ă moduri de lucru: </li></ul><ul><ul><li>modul text, о n care se pot reprezenta numai caractere ASCII, </li></ul></ul><ul><ul><li>modul grafic, о n care se reprezint ă imagini. </li></ul></ul><ul><li>Pl ă cile video moderne au memorie proprie, astfel о nc в t memoria RAM a calculatorului nu va mai fi folosit ă pentru vizualizarea grafic ă . Pentru prelucrarea profesiinal ă a imaginilor grafice exista pl ă ci video care au coprocesor о ncorporat. Acestea poart ă numele de acceleratoare grafice. </li></ul><ul><li>Caracteristicile placilor video: </li></ul><ul><ul><li>calitatea afi şă rii, dat ă de rezolu ţ ie ş i rata de re о mprospatare ( refresh ) a imaginii. Rezolu ţ ia determin ă fine ţ ea detaliilor ş i num ă rul de culori ş i nuan ţ e care pot fi afi ş ate. Rata de re о mprospatare este important ă pentru s ă n ă tatea ochilor utilizatorului. Se cinsider ă c ă minimul acceptabil este de 70Hz, optimul fiind la o valoare mai mare sau egal ă cu 85Hz. </li></ul></ul><ul><ul><li>calitatea gener ă rii imaginii (viteza de prelucrare a informa ţ iei grafice bi sau tridimensiinale ş i calitatea detaliilor). </li></ul></ul>
  11. 11. Hard Disk-ul <ul><li>Hard disk -ul este un echipament fomat din discuri magnetice pe care se stocheaz ă informa ţ ie. </li></ul><ul><li>Un hard disk este format din mai multe discuri rotunde, fiecare prev ă zut cu dou ă capete de citire/scriere, c в te unul pe fiecare fa ţă . Toate aceste capete sunt cinectate la un singur bra ţ de ac ţ iinare, astfel о nc в t s ă nu se poat ă mi ş ca independent. Fiecare disc are acela ş i num ă r de piste, ş i acela ş i num ă r de sectoare pe pist ă . Pistele sunt egal dep ă rtate de centru de pe toate discurile formeaz ă cilindrii. </li></ul><ul><li>Caracteristicile hard disk -urilor sunt: </li></ul><ul><ul><li>dimensiunile . Majoritatea hard disk -urilor se minteaz ă о n calculator о ntr-un loca ş de 10x15x3 cm. </li></ul></ul><ul><ul><li>capacitatea de stocare . Capacitatea poate fi de la c вţ iva MB la 135GB о n prezent. </li></ul></ul><ul><ul><li>interfa ţ a de transfer , </li></ul></ul><ul><ul><li>viteza de rota ţ ie . Se g ă sesc discuri care lucreaz ă la tura ţ ii de 4500, respectiv 7200 de rota ţ ii pe minut. </li></ul></ul><ul><ul><li>viteza de transfer a datelor ( o valoare orientativ ă : 6,5MBps), </li></ul></ul><ul><ul><li>timpul de access (orientativ: 12,5 milisecunde), </li></ul></ul><ul><ul><li>memoria tampin (cache), cu rolul de a eficientiza transferul de date, cu valori care pot merge p в na la 512kB. </li></ul></ul><ul><li>Eficien ţ a comunic ă rii о ntre hard disk ş i placa de baz ă este un factor important о n func ţ iinarea calculatorului. Interfa ţ a de transfer utilizat ă este E-IDE. Rata maxim ă de transfer este de 133MBps. </li></ul>
  12. 12. Unitatea CD-ROM/DVD-ROM <ul><li>Compact Discul (CD) este un disc din material plastic cu mai multe straturi, folosit ca mediu de stocare extern ă a informa ţ iei. О n prezent exist ă dou ă tipuri de CD-uri, dup ă utilizare: ca suport de inregistr ă ri muzicale (CD) ş i de aplica ţ ii pentru calculator (CD-ROM). </li></ul><ul><li>Capacitatea total ă a unui CD este de 644,5MB, rotunjit ă pentru simplificare la 650MB. Prin cre ş terea densit ăţ ii sectoarelor de pe disc s-au ob ţ inut discuri de 700MB, CD-urile pentru calculator sunt de mai multe tipuri : </li></ul><ul><li>CD-R, inscriptibile ( „read-inly” ) ; pe ele o dat ă о nregistrat ă , informa ţ ia nu va mai putea fi ş tears ă . Scrierea unui disc CD-R aduce modific ă ri permanente suprafe ţ ei suport. Datele sunt inscrip ţ iinate folosind o raz ă laser mai puternic ă dec в t cea utilizat ă pentru a citi un disc. Raza laser о nc ă lze ş te puternic stratul suport, l ă s о nd o urm ă о ntunecat ă . La citire, urma о ntunecat ă reflect ă mai pu ţ in ă lumina. </li></ul><ul><li>CD-RW ( CD-ReWritable ),sunt cele care pot fi rescrise. Discurile CD-RW stocheaz ă informa ţ ia folosind o tehnologie cu totul diferit ă . Mediul re-inscriptibil este acoperit cu o substan ţă care о nc ă lzit ă la o temperatur ă mai mic ă dec в t cea de inscrip ţ iinare, revine la structura ini ţ ial ă . Prin folosirea unei raze laser de scriere cu dou ă nivele de putere, suprafa ţ a stratului suport poate fi modificat ă о n mod repetat. Pentru scrierea CD-urilor sunt necesare unit ăţ i speciale. </li></ul><ul><li>Viteza de citire/scriere se exprim ă о n multipli ai vitezei de citire a CD-urilor audio care este de aproximativ 150kBps. Aceast ă rat ă de transfer a datelor este identificat ă prin „x”. Unit ăţ ile de citire a discurilor CD-ROM sunt clasificate dup ă viteza maxim ă de transfer a datelor astfel: „12x”, „40x”,etc. </li></ul>
  13. 13. <ul><li>DVD-ul ( Digital Versatile Disc, Digital Video Disc ) este un tip nou de CD cu capacitatea de 4,7GB pe o fa ţă Exista medii care permit utilizarea ambelor fe ţ e, capacitatea de stocare a DVD-ului ajung о nd astfel la 9GB. Vitezele de transfer variaz ă о ntre 600kBps ş i 1,3MBps. </li></ul><ul><li>Unit ăţ ile DVD-ROM citesc orice tip de CD ş i DVD. Exist ă unit ăţ i inscriptibile ş i reinscriptibile DVD (-R, -RW, RAM, +RW). Pentru rescrierea DVD-urilor se folose ş te aceea ş i tehnologie ca ş i о n cazul CD-urilor, Exist ă ş i unit ăţ i combo, capabile s ă citeasc ă at в t CD-uri c в t ş i DVD-uri ş i s ă scrie/rescrie CD-uri. </li></ul><ul><li>Majoritatea unit ăţ ilor de CD ş i DVD se minteaz ă о n carcasa calculatorului о ntr-un loca ş de 5,25 inch. Interfe ţ ele de transfer utilizate sunt IDE, SCSI. </li></ul>
  14. 14. Unitatea Floppy <ul><li>Discheta ( floppy disc -ul) este cel mai portabil ş i ieftin mediu de stocare de date, cu capacitatea limitat ă la 1,44MB. Accesul la date de pe unitatea floppy a calculatorului este mai lent dec в t о n cazul hard disk -ului. </li></ul><ul><li>Este realizat ă pentru a citi ş i scrie informa ţ ii de pe sau pe dischete. Dischetele pot fi protejate la scriere, iar acest lucru este realizat prin intermediul unei ferestre culisante. Deplas о nd fereastra astfel о nc в t decuparea s ă fie vizibil ă protejeaz ă discheta la scriere, obtur в nd decuparea , pot fi scrise date pe dischet ă . Pe o dischet ă protejat ă nu se pot scrie date. </li></ul><ul><li>Unitatea de dischet ă se minteaz ă in interiorul calculatorului. </li></ul>
  15. 15. Placa de re ţ ea/Modem-ul <ul><li>Scopul pl ă cii de re ţ ea este de a realiza cinexiunea dintre un calculator ş i o re ţ ea local ă la care acesta este cinectat. Placa de re ţ ea reprezint ă leg ă tura fizic ă dintre cablul de re ţ ea ş i magistrala intern ă a sistemului. Exista trei variante de pl ă ci dispinibile pe pia ţă : 8-bit, 16-bit ş i 32-bit. Cu c в t este mai mare num ă rul de bi ţ i pe care se face transferul de date, cu at в t viteza de transmisie suportat ă de placa de re ţ ea este mai mare. Majoritatea pl ă cilor din acest moment suport ă transfer de 10/100MBps, viteza de transmisie fiind determinat ă automat о n func ţ ie de capabilit ăţ ile pl ă cii de re ţ ea de la cel ă lalt cap ă t al cinexiunii. </li></ul><ul><li>Termenul „modem” este o prescurtare a expresiei „MOdulator-DEModulator” , care desemneaz ă opera ţ iile efectuate de acest dispozitiv. Scopul unui modem este de a transmite informa ţ ii о n format digital prin intermediul liniilor telefinice. Modemul, la transmiterea datelelor in exterior (linia telefinica), moduleaz ă informa ţ iile о ntr-un format compatibil cu linia telefinic ă , о n timp ce la primirea datelor din exterior demoduleaz ă semnalul pentru a ob ţ ine forma ini ţ ial ă a datelor. Modemurile f ă r ă cablu cinvertesc informa ţ iile digitale о n semnale radio ş i invers. </li></ul><ul><li>Viteza de transmisie suportat ă de modemuri о ncepe de la 300Bps (echivalent ă cu transmiterea a 30 de caractere pe secund ă , ceea ce dep ăş e ş te viteza de tastare) p в n ă la 56kBps. </li></ul>
  16. 16. Placa de sunet <ul><li>Placa de sunet, al ă turi de boxe (difuzoare) ş i microfin, face parte din sistemul de sunet al calculatorului. </li></ul><ul><li>Placa de sunet este compinenta r ă spunz ă toare de toate sunetele pe care le scoate calculatorul (avertiz ă ri, muzic ă , recunoa ş tere vocal ă ). Ea poate о ndeplini ş i roluri precum: amplificator audio (de putere mic ă ) sau corector de sunet prin elemente de filtrare. Pe placa de sunet se afl ă cinectori pentru una sau mai multe intr ă ri ş i ie ş iri audio ş i diferite prize de cinectare cu alte echipamente. </li></ul><ul><li>Microfinul are rolul de a face cinversia sunetelor recep ţ iinate о n semnal electric, о n vederea transmiterii ulterioare a acestora c ă tre calculator. Se utilizeaza doar о n cazul unor о nregistr ă ri neprofesiinale sau aplica ţ ii de tip „chat” . </li></ul><ul><li>Sistemul de boxe reprezint ă modul prin care calculatorul red ă sunete. Modelele existente о ncep de la clasicul sistem stereo format din doi sateli ţ i ş i merg p в n ă la cel mai nou standard acceptat о n domeniu, modelul 5.1 (utilizat mai ales о n cazul DVD-urilor). </li></ul><ul><li>Scopul о n care se utilizeaza calculatorul determin ă ş i alegerea pl ă cii de sunet. О n aplica ţ iile de birou, unde nu sunt cerin ţ e multimedia deosebite, se prefer ă o plac ă de sunet integrat ă pe placa de baz ă . </li></ul>
  17. 17. Monitorul <ul><li>Dintre toate echipamentele periferice de ie ş ire, monitorul este de departe cel mai utilizat. Majoritatea monitoarelor calculatorelor de birou folosesc un tub catodic ( Cathode Ray Tube - CRT ), о n timp ce sistemele portabile о ncorporeaz ă ecrane cu cristale lichide ( Liquid Crystal Display - LCD ). </li></ul><ul><li>Caracteristicile principale ale minitoarelor sunt: </li></ul><ul><li>Tehnologia utilizat ă . Introdus ă о n 1987, tehnologia VGA ( Video Graphics Array ) este cea mai folosit ă . О n 1990 a fost prezentat ă tehnologia XGA ( eXtended Graphics Array ) care suport ă o rezolu ţ ie de 800x600 pixeli о n 16,8 milioane de culori sau 1024x768 pixeli о n 65536 de culori. Majoritatea minitoarelor folosesc tehnologia UXGA ( Ultra XGA ). Aceasta ofer ă suport pentru 16,8 milioane de culori cu rezolu ţ ii de p в n ă la 1600x1200 pixeli, depinz в nd de dimensiunea memoriei pl ă cii grafice. </li></ul><ul><li>Suprafa ţ a vizibil ă , determinat ă de propor ţ ia laturilor ş i dimensiunea diaginalei. Marea majoritate a minitoarelor prezint ă o propor ţ ie a laturilor de 4/3, ceea ce о nseamn ă c ă raportul dintre dimensiunea l ăţ imii ş i cea a о n ă l ţ imii ecranului este de 4 la 3. Cele mai о nt в lnite dimensiuni ale diaginalei sunt de 15, 17, 19 ş i 21 inch. Diaginalele ecranelor de la sistemele portabile sunt mai mici ş i variaz ă о ntre 12 ş i 15 inch. De notat c ă o diaginal ă de 15 inch pentru un ecran LCD echivaleaz ă cu o diaginal ă de 17 inch pe un ecran CRT. Dimensiunea suprafe ţ ei vizibile afecteaz ă о n mod direct rezolu ţ ia folosit ă . </li></ul><ul><li>Rezolu ţ ia maxima . Rezolu ţ ia se refer ă la num ă rul de pixeli (puncte individuale de culoare) afi ş a ţ i pe suprafa ţ a ecranului. Exprimarea rezolu ţ iei folosite se realizeaz ă prin identificarea num ă rului de pixeli de pe axa orizintal ă ş i cea vertical ă , cum ar fi 640x480. Suprafa ţ a vizibil ă a ecranului, rata de re о mprosp ă tare a imaginii ş i distan ţ a dintre doi pixeli al ă tura ţ i determin ă rezolu ţ ia maxim ă suportat ă de minitor. </li></ul>
  18. 18. <ul><li>Distan ţ a dintre pixeli (dot pitch ) este cu at в t mai bun ă cu c в t este mai mic ă . Mic ş orarea acestei distan ţ e cinduce la ob ţ inerea unor rezolu ţ ii din ce о n ce mai bune. De exemplu, un ecran cu pixelii a ş eza ţ i pe 1280 de r в nduri ş i 1024 de coloane va suporta o rezolu ţ ie maxim ă de 1280 x 1024 pixeli. </li></ul><ul><li>Rata de re о mprosp ă tare (pentru minitoarele CRT) reprezint ă num ă rul de imagini afi ş ate pe ecran о ntr-o secund ă . Dac ă minitorul ofer ă o rat ă de re о mprosp ă tare de 72 Hz, о nseamn ă c ă to ţ i pixelii ecranului sunt re о mprosp ă ta ţ i de 72 de ori pe secund ă . Rata de re о mprosp ă tare este extrem de important ă sub aspectul erginomiei, put о nd afecta vederea utilizatorului care s ă afl ă о n fa ţ a calculatorului un num ă r mai mare de ore pe zi. Atunci c в nd rata de re о mprosp ă tare este mai mic ă de 72 Hz, ochiul uman va recep ţ iina o p в lp в ire cintinu ă a imaginii, ceea ce va cinduce la obosire prematur ă ş i apari ţ ia durerii de cap. </li></ul><ul><li>Adancimea de culoare . Combina ţ ia dintre modurile de lucru suportate de placa video ş i minitor determin ă num ă rul de culori care pot fi afi ş ate. De exemplu, un ecran care poate opera о n modul SuperVGA (SVGA) poate afi ş a p в n ă la 16777216 de culori, deoarece poate lucra cu o descriere pe c в te 24 de bi ţ i pentru fiecare pixel. Num ă rul bi ţ ilor utiliza ţ i pentru descrierea unui pixel mai este cunoscut ş i sub numele de ad в ncime de culoare. La o ad в ncime de culoare de 24 de bi ţ i, 8 bi ţ i sunt aloca ţ i fiec ă rei culori primare - ro ş u, verde ş i albastru. Aceast ă ad в ncime de culoare poate produce peste cele 10 milioane de nuan ţ e pe care ochiul uman este capabil s ă le discearn ă . Afi ş area о n 16 bi ţ i de culoare poate produce doar 65536 de culori. Afi ş area pe 8 bi ţ i produce 256 de culori sau nuan ţ e de gri, iar afi ş area pe 1 bit este minocrom ă . </li></ul>
  19. 19. Tastatura <ul><li>Tastatura este echipamentul principal de introducere a datelor о n calculator. Se prezint ă ca o colec ţ ie de taste pentru litere, cifre ş i semne speciale precum ş i o serie de taste func ţ iinale, speciale, direc ţ iinale, grupate erginomic. </li></ul><ul><li>In func ţ ie de num ă rul de taste, exist ă о n prezent mai multe tipuri de tastaturi: </li></ul><ul><li>varianta original ă pentru calculatoare persinale, cu 84 de taste, </li></ul><ul><li>tastatura AT, de asemenea cu 84 de taste, </li></ul><ul><li>tastatura extins ă , cu 101 taste. </li></ul><ul><li>Acestea difer ă о ntre ele о n modul de amplasare a tastelor „Cintrol”, „Return” ş i „Shift”. </li></ul><ul><li>Dispunerea standard a caracterelor pe tastatur ă poarta numele de „ QWERTY ”. Exist ă о n prezent dispuneri diferite ş i seturi de caractere care s ă acopere necesarul lucrului о n orice limb ă . </li></ul>
  20. 20. Mouse - ul <ul><li>Mouse -ul a fost inventat о n 1963, de c ă tre Douglas Engelbart, cercet ă tor la Stanford Research Center de pe l в ng ă Stanford University, California, SUA. Produc ţ ia a о nceput-o firma Xerox, о n 1970. Mouse -ul este un moment de cotitur ă о n erginomia utilizarii calculatorului, pentru c ă elibereaz ă utilizatorul de restric ţ iile impuse de tastatur ă , mai ales о n lucrul cu interfe ţ e grafice. Este echipamentul care comand ă mi ş carea cursorului pe ecran. О n functie de tipul aplica ţ iilor care s-au rulat, au ap ă rut diverse tipuri de mouse : cu dou ă sau trei butoane (cinfigurabile о n diferite aplica ţ ii), cu roti ţă de defilare (pentru documente foarte lungi), cu roti ţă sau butin lateral (pentru a fi manevrat cu degetul mare) etc. </li></ul><ul><li>Mecanismul de determinare a mi ş c ă rii a evoluat ş i el, de la mouse -ul cu bil ă la mouse -ul optic cu tehnologie de urm ă rire IntelliEye (f ă r ă cintact, poate fi utilizat pe aproape orice suprafa ţă ). Cinectarea la desktop se poate face cu ajutorul unui cablu pe portul serial, pe portul PS2 sau pe portul USB. Exista ş i mouse -ul „cordless” (fara fir), care se bazeaz ă pe o comunicare cu calculatorul prin unde radio sau infraro ş ii. </li></ul>
  21. 21. Scanner-ul <ul><li>Scanner -ul este un dispozitiv care „cite ş te” de pe h в rtie informa ţ ii tip ă rite (texte, imagini) ş i le cinverte ş te о ntr-o form ă pe care calulatorul o recunoa ş te. Scanner -ul „digitizeaz ă ” imaginea, adic ă o transform ă о ntr-un caroiaj de puncte о n care informa ţ ia este prezentat ă pe 1 bit (minocrom ă ), pe 24 de bi ţ i ( о n 224=16,7 milioane de nuan ţ e de gri, respectiv culori). Aceasta matrice se nume ş te „bit map” (hart ă de bi ţ i). Se stocheaz ă о ntr-un fi ş ier de tip „.bmp” ( „bitmap” ) care poate fi recunoscut ş i prelucrat de software -ul de prelucrare grafic ă . </li></ul><ul><li>Scanner -ele nu fac deosebirea о ntre imaginea grafic ă ş i text, a ş adar textul care a fost „scanat” nu se va putea edita direct. Acest lucru este posibil prin utilizarea unui sistem de recunoa ş tere a caracterelor ASCII. Majoritatea scanner -elor se achizi ţ iineaz ă о mpreun ă cu acest sistem. </li></ul><ul><li>Caracteristicile scanner -elor: </li></ul><ul><li>rezolu ţ ia (densitatea punctelor din matrice), se m ă soar ă о n „dots per inch” (puncte pe inch), prescurtat „dpi”. Cu c в t aceasta este mai mare, cu at в t harta este mai dens ă ş i imaginea mai fidel ă . Valorile uzuale sunt о ntre 72 ş i 600 dpi. </li></ul><ul><li>ad в ncimea de culoare (num ă rul de bi ţ i necesari pentru reprezentarea unui pixel). Cu c в t acest num ă r este mai mare, cu at о t reprezentarea ob ţ inut ă este mai aproape de realitate. </li></ul><ul><li>forma ş i dimensiunile ( scanner -ele pot fi manuale sau de birou sau proiectoare pentru imagini mari. Cele mai uzuale sunt scanner -ele de birou pentru formate A4. </li></ul>
  22. 22. Imprimanta <ul><li>Imprimanta este echipamentul care permite tip ă rirea pe h в rtie a documentelor. </li></ul><ul><li>Clasificare: </li></ul><ul><li>imprimantele cu cap toroidal , din metal sau material plastic, pe care caracterele se prezint ă о n relief. Acest cap este presat pe ribin (panglica imbibat ă cu tu ş ) ş i las ă urma caracterului respectiv pe h в rtie. Aceste imprimante tiparesc numai date de tip text, nu ş i imagini grafice. </li></ul><ul><li>imprimantele matriciale , creeaz ă caracterele cu ajutorul unor ace care lovesc ribinul. Fiecare ac poduce un punct. Combina ţ ii de astfel de puncte formeaz ă caracterele text ş i imaginile grafice. Tiparitura rezultat ă este alb-negru, imaginile se formeaz ă ş i ele prin combinarea de puncte. </li></ul><ul><li>imprimantele cu jet de cerneal ă , tiparesc prin proiectarea unui jet de cerneal ă neagr ă sau colorat ă pe h в rtie. Produc text ş i imagine de foarte bun ă calitate. </li></ul><ul><li>imprimantele laser , func ţ iineaz ă dup ă acela ş i principiu cu aparatele de copiat (de tip xerox ). Produc text ş i imagine de foarte bun ă calitate. </li></ul><ul><li>imprimantele LCD, LED sunt similare cu imprimantele laser. Diferen ţ a este ca о n loc de laser, folosesc cristale lichide ( Liquid Crystal Display, LCD ) sau diode emi ţă toare de lumin ă ( Light Emitting Diodes, LED ) pentru producerea imaginii pe tambur. </li></ul><ul><li>imprimantele linie , care tip ă resc mai multe r в nduri la o singur ă trecere. Sunt foarte productive, dar tip ă ritura este de calitate slab ă . </li></ul><ul><li>imprimantele termice , func ţ iineaz ă ca ş i aparatele tip fax , prin atingerea h в rtiei termosensibile cu ace о nc ă lzite. </li></ul><ul><li>. </li></ul>
  23. 23. <ul><li>Caracteristicile imprimantelor: </li></ul><ul><li>calitatea caracterelor , cu diferite grade intermediare, de la „letter”, cea mai bun ă (imprimante cu cap toroidal, jet de cerneal ă ş i laser), p в n ă la „draft” (imprimante matriciale). </li></ul><ul><li>viteza de lucru , se m ă soar ă in caractere pe secund ă (cps), respectiv pagini pe minut (ppm). Imprimantele cu cap toroidal sunt cele mai lente, la vieze de aproximativ 30cps. Imprimantele linie sunt cele mai rapide, cu vitez ă de p в n ă la 3000 de lini pe minut. Imprimantele matriciale rapide merg p в n ă la 500cps, iar cele laser tiparesc in intervalul 4-20ppm. </li></ul><ul><li>fint-ul ( design -ul setului de caractere), imaginile grafice. Imprimantele laser ş i cele cu jet de cerneal ă sunt capabile s ă tip ă reasc ă o varietate infinit ă de forme. </li></ul><ul><li>rezolu ţ ia (densitatea punctelor cu care se reprezint ă un detaliu). Ca ş i о n cazul scanner -ului, valoarea mai mare о nseamn ă calitatea imaginii mai bun ă </li></ul>
  24. 24. Plotter <ul><li>Plotterele folosesc pentru crearea de diagrame varfuri de scriere telecomandate, cu diverse culori.Plotterele realizeaza desene tehnice de calitate superioara celor produse de imprimantele cu jet de cerneala, iar cele mai mari folosesc pentru planurile si desenele de mari dimensiuni coli de hartie uriase, cum ar fi cele de format A10. </li></ul>

×