Prezentare formare formatori

1,579 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,579
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
58
Actions
Shares
0
Downloads
34
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Prezentare formare formatori

  1. 1. Ministerul Mediului şi Schimbărilor ClimaticeCONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENŢI LN 4873 – RO WBTF 050327-ROImplementat de MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICECampanie de conștientizare publicăEtapă – Formare de Formatori la nivel de comunewww.inpcp.rowww.inpcp-campanie.ro 2013
  2. 2. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Echipa de experți1. Șef lucrări dr. Giuliano TEVI - Universitatea Ecologică din Bucureşti, gtevi99@yahoo.com2. Conf. univ. dr. Mihaela VASILESCU - Universitatea Ecologică din Bucureşti, vasilescum13@yahoo.com3. Conf. univ. dr. Florian GRIGORE-RĂDULESCU - Universitatea Ecologică din Bucureşti, gdflorian@yahoo.com4. Lector dr. Dana-Catalina POPA - Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București
  3. 3. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Prezentarea proiectuluiObiectivele proiectuluiObiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a Uniunii Europene prin: • reducerea poluării cu nutrienţi a corpurilor de apă • promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional • sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionaleObiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a poluării cu nutrienţi a apelor ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor.
  4. 4. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Prezentarea proiectului (2) Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi Ordinul nr. 241/2005 - prima desemnare 255 localități O. nr. 1552/2008 - a doua desemnare 1963 localități 31.12.2012 – a treia desemnare
  5. 5. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Prezentarea proiectului (3) Componenta 1: Investiţii la nivel de comună în zone vulnerabile la nitraţi investiții integrate în canalizări și stații de epurare, țintind poluarea cu nutrienți din surse sociale investiție pilot într-o stație de biogaz, ca alternativă la compostarea aerobă a gunoiului de grajd  sisteme de depozitare și manipulare a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere – la nivel de comună;  plantarea perdelelor forestiere cu rol în protecția apelor de suprafață și în prevenirea eroziunii solului;  reabilitarea pășunilor;  acțiuni demonstrative rezultate din îmbunătățirea calității apelor și a condițiilor de igienă;  promovarea respectării ”Codului de bune practici agricole”Sursă foto: Ministerul Mediului și Pădurilor, website proiect - http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html
  6. 6. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Prezentarea proiectului (4) Componenta 2: Dezvoltarea și consolidarea capacității instituționale: • componentă adresată consolidării capacității Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, Administrației Naționale ”Apele Române”, precum și a altor autorități implicate, la nivel național, regional sau județean, implementarea Directivei Nitrați: • instruirea diverselor categorii de specialiști, vizite de lucru, schimb de experiență, etc. •s-a achiziționat aparatură pentru analize de laborator și în teren, s-a construit Centru Internațional de Instruire de la Voina (Argeș), este în curs de extindere rețeaua națională de monitorizare a calității apelor freatice prin construcția unui număr suplimentar de 115 piezometreSursă foto: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, website proiect - http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html
  7. 7. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Prezentarea proiectului (5)Componenta 3: Campanie de conștientizare publică a proiectului: • Întâlniri de lucru regionale cu reprezentanți ai autorităților implicate (11 orașe), de ex.: consilii locale, agenții de protecția mediului, autorități bazinale ale apelor; • 250 evenimente în localitățile incluse în proiect; • caravană de promovare a proiectului în localitățile implicate; • activitate de instruire a autorităților locale, fermierilor și crescătorilor individuali de animale, cadrelor didactice, preoților, personalului sanitar, etc. în toate localitățile implicate în proiect (86 localități); • activităţi de educare a copiilor din localităţile incluse în proiect (86 localităţi).Etapa actuală - Seminarii locale pentru:  autorități locale  educatori, profesori,  doctori veterinari, medici, preoţi .
  8. 8. Ministerul Mediului şi Schimbărilor ClimaticeTEMATICĂ – Formare de Formatori la nivel de comuneCapitolul 1. Metodologia formării formatorilor 1.1. Principiile învăţării 1.2. Planificarea şi pregătirea sesiunii de învăţare/formare 1.3 Metode de instruire 1.3.1. Adaptarea tematicii prezentate la mijloace adecvate de diseminare 1.3.2. Criterii de concepere și utilizare a mijloacelor și a materialelor adecvate grupurilor țintă vizate. 1.4 Evaluarea performanţei învăţării
  9. 9. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice TEMATICĂ – Formare de Formatori la nivel de comune (2)Capitolul 2. Calitatea apei 2.1. Caracteristicile apelor de suprafață și subterane, ca surse de alimentare cu apă a populației din mediul rural. 2.2. Poluarea apelor de suprafață și subterane. 2.2.1. Principalele surse de poluare, caracteristici 2.2.2. Poluarea din surse agricole și menajere. 2.2.3. Vulnerabilitatea la poluare cu nitrați a apelor de suprafață și subterane. 2.3. Asigurarea calității corespunzătoare în cazul utilizării surselor de apă de suprafață sau subterane.
  10. 10. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice TEMATICĂ – Formare de Formatori la nivel de comune (3)Capitolul 3. Sanitația în mediul rural 3.1. O sanitație durabilă în satele și comunele din România 3.1.1. Definiția sanitației 3.1.2. Sanitația Durabilă 3.1.3. Accesul la sanitație în România 3.2. Managementul apei reziduale în mediul rural 3.2.1. Sisteme centralizate 3.2.2. Metode alternative de epurare a apelor uzate 3.3. Managementul deșeurilor în mediul rural 3.3.1. Managementul deşeurilor menajere 3.3.2. Managementul gunoiului de grajd
  11. 11. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice TEMATICĂ – Formare de Formatori la nivel de comune (4)Capitolul 4. Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate 4.1. Necesarul de apă 4.2. Condiţiile de potabilitate a apei 4.3. Bolile posibil asociate apei 4.4. Igiena aprovizionării cu apă Anexa 1 - Plan de lecţie - educaţie ecologică (Apa)
  12. 12. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice 1. Metodologia formării formatorilor1.1. Principiile învăţării • Predarea şi formarea sunt eficiente doar dacă promovează învăţarea. Activitate se obţin în timp, prin dobândirea cunoştinţelor adecvate, pe baza unui proces de Competențe gândire şi prin desfăşurarea unor Cunoștințe Gândire activităţi practice.
  13. 13. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Metodologia formării formatorilor (2)Principiile învăţării (2) Vederea – 75% Auzul – 13% • Principiul 1. Utilizează şi Pipăitul – 6% stimulează simţurile Gustul – 3% • Principiul 2. Ţine cont de Mirosul – 3% curba de învăţare • Principiul 3. Nu abuza de atenţie este după 10 minute de la începerea lecţiei.
  14. 14. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Metodologia formării formatorilor (3)Principiile învăţării (3)• Principiul 4. Încurajează utilizarea eficientă a memoriei• Principiul 5. Încearcă să motivezi cursanţii• Principiul 6. Foloseşte diferite stiluri de învăţare – Preferinţe ale utilizării abilităţilor senzoriale în procesul de învăţare: Vizual - Auditiv – Chinestezic• Principiul 7. Asigură un feed-back eficient
  15. 15. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Metodologia formării formatorilor (4)1.2. Planificarea şi pregătirea sesiunii de învăţare/formare Produceţi un structurat:  obiectivele lecţiei  conţinutul lecţiei  metodele de predare  resursele utilizate la predare şi învăţare  evaluareaPregătiţi spaţiul de predare şi materialele didactice menţineţi contactul vizual/ pregătiţi-vă înainte/ stimulaţi implicarea/ utilizaţi materiale vizuale/ vorbiţi clar : nu vorbiţi cu faţa la tablă/ nu ignoraţi comentariile şi feed-back-ul participanţilor/ nu citiţi lecţia/ nu ţipaţi la participanţi.
  16. 16. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Metodologia formării formatorilor (5)1.3. Metode de instruire  participanților;  sau, după caz, de bază prin care să fie sensibilizați în raport cu tema ce urmează să fie discutată;  , interactiv, finalizată cu discuții de fixare a noțiunilor eventual o evaluare a însușirii acestora.
  17. 17. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Metodologia formării formatorilor (6)Metode de instruire (2)Adaptarea tematicii prezentate la mijloace adecvate de diseminare  Se va pune accent pe . Esențială este implicarea publicului prin încurajarea interacțiunii continue a acestuia cu cel care prezintă.  Durata prezentărilor pentru aceste intervale de vârstă (3-14 ani), nu trebuie să depășească 1 oră, maxim 1 oră și jumătate, cu pauze la 30 - 40 minute. Pentru menținerea atenției și asigurarea însușirii noțiunilor prezentate, este important ca toate noțiunile noi sau dificil de perceput, să fie accentuate sugestiv cu ajutorul unor .
  18. 18. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Metodologia formării formatorilor (7)Metode de instruire (3)Criterii de concepere și utilizare a mijloacelor și a materialelor adecvategrupurilor țintă vizate• Expunerea clasică va fi întotdeauna însoțită de mijloace media (filme, fotografii, scheme, prezentări power-point). Este important ca în timpul prezentării, publicul să dispună de un suport tipărit al prezentării. O atenție deosebită trebuie acordată prezentării , recomandat a fi utilizată. Folosirea acesteia, face expunerea mult mai sugestivă și în același timp asigură o coerență și o uniformitate a mesajului transmis, fiind astfel evitate ”parantezele” sau tendința de a devia excesiv de la subiect prin folosirea exemplelor.
  19. 19. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Metodologia formării formatorilor (8)Metode de instruire (4)Criterii de concepere și utilizare a mijloacelor și a materialelor adecvategrupurilor țintă vizate  Se recomandă în general evitarea utilizării în prezentări a textului în exces, preferându-se înlocuirea acestuia cu , în scopul transmiterii mesajului.  La realizarea prezentării se urmărește obținerea unui bun contrast între fondul diapozitivelor (slide-urilor) și conținutul lor, adesea prezentarea se va realiza în condiții de iluminare ambientală normală, situație în care toate detaliile trebuie să fie vizibile.  Se evită folosirea excesivă a animației și a efectelor
  20. 20. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Metodologia formării formatorilor (9)1.4. Evaluarea performanței învățării trebuie privită din principiu ca o formă distinctă de învățare. Cel evaluat trebuie să învețe și să acumuleze experiență în urma procesului de formare al cărui subiect este. Procesul de evaluare presupune o serie de etape distincte:  măsurarea rezultatelor prin procedee specifice,  aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii unitare,  formularea concluziilor rezultate în urma interpretării rezultatelor obținute.
  21. 21. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Metodologia formării formatorilor (10)Evaluarea performanței învățării (2)Principalele tipuri de evaluare:  evaluarea inițială - se realizează la începutul unui ciclu de instruire, în scopul evaluării nivelului de informare al publicului vizat;  evaluarea pe parcurs - se desfășoară în timpul procesului didactic, ajută la îmbunătățirea ”din mers” a procesului didactic - este foarte eficientă;  evaluarea sumativă - se efectuează la finalul unei etape de instruire, oferind informații asupra nivelului de performanță în raport cu obiectivul asumat de formator.
  22. 22. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice 2. Calitatea apei Sunt prezentate cunoștințe referitoare la , cu importanță în asigurarea accesului populației la apă potabilă de calitate, precum și cu privire la asociate activității agricole sau activității curente din gospodăria rurală.2.1. Caracteristicile apelor de suprafață și subterane, ca surse de alimentare cu apă a populației din mediul rural La sfârşitul acestei părţi elevii vor trebui să înţeleagă importanţa apei în natură, precum şi principalele caracteristici ale acesteia.
  23. 23. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (2)ObiectiveLa sfârşitul temei abordate copii vor fi capabili să:• Definească conceptul de apă de suprafaţă/apă subterană;• Înțeleagă diferenţă dintre sursele de apă;• Îşi îmbunătăţească cunoștințele despre caracteristicile apelor de suprafaţă şi subterane;• Identifice sursele de apă accesibile la nivelul propriei gospodării. Îndrumări pentru formator • Cadrul general oferă informații tehnice pentru elevii de gimnaziu privind caracteristicile apei. Activitățile pot fi efectuate și cu elevi mai mici, adaptând informațiile nivelului lor.
  24. 24. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (3) Materiale necesare Tipuri de acvifere și relația acestora cu apele de suprafațăTipuri de acvifere și relația acestora cu apele de suprafață
  25. 25. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (4) Conținutul temeiAvem acces doar la 0,63% din volumul total de apă al globului!! (date UNESCO).
  26. 26. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (5)Existența apei în natură: apa de ploaie - poate prezenta dizolvate anumite impurităţi de tipul: CO2, NH3 sau chiar H2S, SO2- ca urmare a contactului prelungit cu aerul; apele subterane – au cea mai variată compoziţie dintre toate apele naturale; apele din râuri - au o compoziţie variabilă. Sunt în general slab mineralizate. Conţin Ca2+ şi HCO3- şi mai rar SO42- şi Cl-. apele mărilor şi oceanelor - sunt puternic mineralizate. Mările interioare au concentraţii în săruri, fie mai mari (Marea Mediterană), fie mai mici (Marea Neagră - în special NaCl) comparativ cu apele oceanelor. Sărurile apei de mare conţin 89 cloruri, 10 sulfaţi, 0,2 carbonaţi.
  27. 27. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (6)DE CE ESTE PREFERATĂ ALIMENTAREA CU APĂ DIN SURSESUBTERANE?Apa subterană, este privită la nivel mondial ca o resursă strategică condiționatregenerabilă. Spre deosebire de apele de suprafață, apele subterane au ocalitate mult mai bună, iar vulnerabilitatea lor la poluare este mai redusă.-Acvifere freatice - aflate la micăadâncime, se alimentează dinprecipitații, prin infiltrare pe întreagazonă de extindere a acviferului,deplasarea apei realizându-segravitațional.- Acvifere sub presiune (deadâncime) - se dezvoltă la adâncimimai mari, sunt delimitate la parteasuperioară de către formațiuni geologiceimpermeabile ce oferă o bună protecțieîmpotriva proceselor de poluare
  28. 28. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (7) În România , astfel trebuie făcute eforturi substanţiale pentru asigurarea unei bune acoperiri cu servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare, în conformitate cu cerinţele legale, cu scopul de a proteja sănătatea publică.Dintr-un număr total de(http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/01/01%20Geografie_ro.pdf pag. 17), doar 2.252 sunt conectate la sisteme publice deaprovizionare cu apă (17,38%). În majoritatea acestor cazuri, pentrualimentarea cu apă sunt utilizate captări ale acviferelor freatice (înspecial în depozite aluvionare, deci în vecinătatea cursurilor de apă)
  29. 29. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (8) 2.2. Poluarea apelor de suprafață și subteraneLa sfârşitul acestei părţi elevii vor putea identifica principalele sursede poluare, precum şi vulnerabilitatea resurselor de apă la poluareadin surse agricole și menajere.ObiectiveLa sfârșitul temei abordate copii vor fi capabili:•Să înţeleagă cauzele poluării agricole și menajere a apelor desuprafaţă și subterane;•Să cunoască principalele tipuri de poluare pentru zona rurală șicaracteristicile acestora;•Să cunoască riscurile poluării apei, atât pentru mediu cât și pentrusănătatea umană;•Să identifice sursele de poluare din gospodăria proprie.
  30. 30. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (9) – poluarea apelor de suprafață și subteraneÎndrumări pentru formator• Cadrul general oferă informații tehnice pentru elevii de gimnaziuprivind poluarea apei. Activitățile pot fi efectuate și cu elevi mai mici,adaptând informațiile nivelului lor.Activităţi• Faceți o vizită într-o gospodărie și identificați toate sursele depoluare potențiale - latrină, depozite de deșeuri, gunoi de grajd,suprafețe de teren cultivate, etc. şi comentați poziția acestora în raportcu sursele de alimentare cu apă.
  31. 31. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (10) – poluarea apelor de suprafață și subterane Materiale necesare Poluarea apelor subterane din surse agricole și menajere Nitraţi + Nitriți Microorganisme: bacterii virusuri, paraziţi şi fungi provenind din materia fecală de origine umană sau animală. Principalelesurse de poluare la nivelul gospodăriei rurale
  32. 32. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (11) – poluarea apelor de suprafață și subteraneConținutul temeiPrincipalele probleme legate de poluarea cu nitrați/nutrienți, se referă la:• afectarea calității apei subterane – ca resursă destinată alimentării cu apă potabilă;• eutrofizarea apelor de suprafață, inclusiv a bazinului Mării Negre - și drept consecință reducerea semnificativă a calității acestor ape, cu influențe directe asupra funcționării ecosistemelor acvatice. Eutrofizarea este procesul de îmbogăţire cu materii organice şi cu a apelor lacurilor și a bălţilor ca urmare a aportului ridicat de nutrienți proveniți în special din activitatea agricolă. Prin acţiunea sa pe termen lung, acest fenomen face ca apele să fie din ce în ce mai sărace în oxigen, distrugând în final fauna
  33. 33. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (12) – poluarea apelor de suprafață și subterane 25% din sistemele publice furnizează o apă de băut care depăşeşte limitele admise pentru parametri microbiologici (coliformi totali şi coliformi fecali) şi pentru parametri chimici (turbiditate, amoniac, nitraţi, fier şi anumite tipuri de pesticide). 32% 52%Populaţia cu acces la servicii de apăpotabilă şi canalizare 16% Apă potabilă şi canaliazare Doar apă potabilă Fără apă potabilă şi canalizare
  34. 34. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (13) – poluarea apelor de suprafață și subteranePoluarea din surse agricole și menajere Principalele cauze ale poluării cu nutrienți sunt:  gestiunea incorectă a gunoiului de grajd;  condițiile sanitare și de igienă necorespunzătoare la nivelul multora din gospodăriile rurale. Aplicarea gunoiului de grajd în perioade interzise
  35. 35. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (14) – poluarea apelor de suprafață și subteraneVulnerabilitatea la poluare cu nitrați a apelor de suprafață și subterane Vulnerabilitatea la poluare a acviferelor + existența unor surse de poluare menajeră sau agricola  Zone vulnerabile la poluarea cu nutrienți Determinarea vulnerabilității la poluare a acviferelor se bazează pe aceleași principii ca și desemnarea zonelor vulnerabile la nitrați (ZVN). Se iau în considerare: caracteristicile geologie, pedologice, morfologice și hidrogeologice ale terenului, iar în cazul ZVN se adaugă informațiile referitoare la existența diverselor surse de poluare specifice activității agricole, rezultând astfel:  Zone vulnerabile potenţiale: condiţiile de transfer ale nitraţilor către corpurile de apă sunt favorabile, dar nu există un bilanţ pozitiv al azotului la nivelul localităţii şi concentraţia de nitraţi din apele subterane măsurată în reţeaua ANAR, este mai mică de 50 mg/l;  Zone vulnerabile cu surse actuale: condiţiile de transfer ale nitraţilor către corpurile de apă sunt favorabile şi există un bilanţ pozitiv al azotului la nivelul localităţii;  Zone vulnerabile din surse istorice: condiţiile de transfer ale nitraţilor către corpurile de apă sunt favorabile, nu există un bilanţ pozitiv al azotului la nivelul localităţii, în trecut au existat complexe zootehnice pe teritoriul localităţii şi concentraţia de nitraţi din apele subterane măsurată în reţeaua ANAR, este mai mare de 50 mg/l.
  36. 36. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (15) 2.3. Asigurarea calității surselor de apă subterană La sfârşitul acestei părţi elevii vor cunoaşte situaţiile de risc şi modalităţile de evitare a poluării apei.ObiectiveLa sfârșitul temei abordate copii vor fi capabili:• Să cunoască riscurile şi modalităţile de prevenire a poluării resurselorde apă accesibile populației rurale. Îndrumări pentru formator • Cadrul general oferă informații tehnice pentru elevii de gimnaziu privind modalităţile de asigurare a calităţii apei.
  37. 37. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (16) – asigurarea calității surselor de apă subteranăActivităţi Se vizitează mai multe fântâni publice și particulare și se completează împreună cu elevii o pentru fiecare fântână. Prelevați probe de apă din mai multe fântâni având amplasare diferită și din rețeaua de alimentare cu apă și efectuați în fața elevilor folosind kiturile Merck Nitrat. Încercați să comentați rezultatele obținute în corelație cu poziția potențialelor surse de poluare din vecinătate.
  38. 38. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (17) – asigurarea calității surselor de apă subteranăMăsuri în cazul alimentării din fântâni: în vecinătatea fântânii nu trebuie să existe surse de poluare: latrină, grajd, coteț, depozit de gunoi; dacă acestea există, trebuie să se afle la o distanță de fântână mai mare de 10 m; pereții fântânii trebuie să aibă înălțimea de 70 - 100 cm deasupra nivelului solului și adâncimea de 60 cm sub acest nivel; fântâna trebuie să fie dotată cu capac și acoperiș; găleata sau cablul/lanțul nu trebuie să intre în contact cu solul; perimetrul trebuie să fie betonat și împrejmuit pentru a evita infiltrarea contaminanților; sursa de apă trebuie analizată periodic și marcată în consecință - potabil, nepotabil (foarte important în cazul fântânilor publice).
  39. 39. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (18) – asigurarea calității surselor de apă subteranăTESTAREA RAPIDĂ A APEI! Pentru determinarea calității apei potabile, din punct de vedere al conținutului de nitrați, populația are acces la o tehnică rapidă de determinare a concentrației, în scopul comparării cu concentrația maximă admisă. În acest sens, pot fi utilizate teste rapide de teren pentru determinarea nitraţilor 110092 Merckoquant® Nitrat, bazate pe determinare colorimetrică a nitriţilor şi nitraţilor în domeniul de concentraţii 10 - 25 - 50 - 100 - 250 - 500 mg/l NO3.
  40. 40. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Calitatea apei (19) – asigurarea calității surselor de apă subterană În campania de seminarii locale, derulată în cadrul PROIECTULUI”CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI”, derulat deMinisterul Mediului și Schimbărilor Climatice, au fost efectuate teste rapide în87 localități.Rezultatele acestor teste pot fi sintetizate astfel: , dintre care 16 probe din rețea și 26 din fântâni; , dintre care 1 din rețea; sau mai mult, toate din fântâni; au peste 5000 locuitori (Chișcani, judeţul Brăila; Voinești, judeţul Iași; Macea, judeţul Arad; Lețcani, judeţul Iași; Crevedia, judeţul Dâmbovița; Vasilați, judeţul Călărași; Deleni, judeţul Iași); are peste 10000 locuitori (Deleni, judeţul Iași); , au fost înregistrate în județele: Ialomița, Brăila, Dâmbovița, Călărași, Dolj, Mehedinți, Cluj, Iași, Timiș, Arad, Satu Mare; în fântână au fost înregistrate în județele: Argeș, Brașov, Suceava, Teleorman, Neamț, Botoșani, Covasna, Maramureș, Bacău, Mureș, Bistrița Năsăud.
  41. 41. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice 3. Sanitația în mediul rural Sunt prezentate cunoştinţe referitoare la: definiţia sanitaţiei, funcţiunile primare ale sistemelor de sanitaţie, definiţia sanitaţiei durabile, infrastructura de sanitaţie în România, managementul apei reziduale şi managementul deşeurilor în mediul rural.3.1. O sanitație durabilă în satele și comunele din România La sfârşitul acestei părţi elevii vor putea să înţeleagă importanţa sanitaţiei pentru societate.
  42. 42. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (2)ObiectiveLa sfârșitul temei abordate copii vor fi capabili: Să definească sanitaţia; Să înțeleagă importanţa sanitaţiei pentru societate; Să înţeleagă abordarea sistemică a sanitaţiei; Să expună trăsăturile caracteristice ale sistemului de sanitaţie; Să definească conceptul de sanitaţie durabilă; Să prezinte situaţia infrastructurii de sanitaţie din România.Îndrumări pentru formator Conţinutul capitolului oferă informații ce pot fi abordate cu copii de grădiniţă, elevii de şcoală primară şi elevii de gimnaziu adaptând informațiile nivelului lor; Utilizaţi materialele în funcţie de nivelul de cunoştinţe şi de necesităţile elevilor; Prezentaţi clar activităţile ce urmează a fi efectuate. La sfârşitul activităţilor provocaţi elevii să-şi împărtăşească impresiile şi gândurile.
  43. 43. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (3) Materiale necesare Flip chart / tablă Imagini Fişe de lucru Sistemul de sanitaţie centralizată din perioada Civilizaţiei Indusului Prin sistemul de canalizare CloacaLatrină publică tipică din Efecte de mediu ale Maxima al oraşului antic Roma, Roma antică dejecţiile umane erau deversate sanitaţiei insuficiente; direct in râu dezvoltarea de alge în Marea Baltică
  44. 44. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (4) Activităţi Fişa de lucru PENTRU ELEVICompletează ! Activităţi zilnice Elemente necesare ● ●  A ● ● ● ●  B ● ● ● ●  C ● ● ● ●  D ● ● •Activităţile poluează solul? •Activităţile poluează apa?
  45. 45. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (5)„Sanitaţia durabilă” poate fi definită ca “sanitaţia care protejează şipromovează sănătatea umană, dar nu contribuie la degradarea mediului saureducerea bazei de resurse, este corespunzătoare din punct de vedere tehnic şiinstituţional, viabilă economic şi acceptabilă din punct de vedere social” Sistemul de sanitaţie - P. Ridderstolpe 1998
  46. 46. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (6)SANITAȚIA include următoarele dimensiuni: • colectarea sigură, stocarea, tratarea şi eliminarea/reutilizarea/ reciclarea (fecale şi urină); • managementul/reutilizarea/reciclarea ; • drenarea şi eliminarea/reutilizarea/reciclarea (ape menajere); • colectarea, tratarea şi eliminarea/reutilizarea/reciclarea ; • drenarea şi managementul ; • colectarea şi managementul ; • managementul ; • modificări privind igiena şi comportamentul, cu accent pe şi .
  47. 47. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (7)Funcţiunile primare ale sistemelor de sanitaţie sunt: protecţia sănătăţiioamenilor, reciclarea nutrienţilor şi protecţia împotriva degradăriimediului .
  48. 48. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (8)3.2. Managementul apei reziduale în mediul rural La sfârşitul acestei părţi elevii vor cunoaşte metodele de epurare a apelor uzate. Obiective La sfârșitul temei abordate copii vor fi capabili: •Să definească epurarea apelor uzate; •Să facă distincţia între sistemele de epurare a apelor uzate; •Să prezinte produsele principale rezultate în urma proceselor de epurare; •Să prezinte, cu exemple concrete, etapele epurării apelor uzate. Îndrumări pentru formator Elevii trebuie să înţeleagă cât de importantă este epurarea apelor uzate pentru sănătatea umană şi pentru mediu.
  49. 49. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (9)Managementul apei reziduale în mediul rural (2) Activităţi Faceți o vizită la o stație de epurare a apei, unde elevii vor observa circuitul apei şi circuitul nămolului. I . Treapta fizica II . Decantor principal III . Treapta biologica IV. Linie efluent (primar) 3 5 6 7 8 9 1 2 4 11 10 EPURAREA APELOR UZATE TRATAREA NAMOLULUI 12 14 13 V . Prepararea floculantului VI . Concentrare namol VII . Deshidratare VIII. Depozitare VI . Reactor biologic namol namol anaerob Schema bloc a unei statii de epurare
  50. 50. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (10)Managementul apei reziduale în mediul rural (3) În principiu, există trei variante care pot fi considerate pentru a conectapopulaţia rurală la sistemele publice de canalizare:  conectarea micilor aşezări umane la sistemele de epurare a apei uzate ale marilor oraşe;  racordarea mai multor aşezări mici la un sistem de canalizare şi epurare comun;  construirea de stații de epurare individuale pentru fiecare aşezare umană de mici dimensiuni.
  51. 51. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (11)Managementul apei reziduale în mediul rural (4) Posibilităţi tehnice pentru furnizarea de protecţie sanitară şi epurarea apelor reziduale într-o anumită aglomerare a. Sistem centralizat b. Sistem semicentralizat c. Epurare locală d. Sistem combinat, local și centralizat
  52. 52. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (12)Managementul apei reziduale în mediul rural (5) Sisteme centralizate Procesele de epurare sunt de natură fizico-mecanică, chimică şi biologică. În urma aplicării acestor procese rezultă ca principale produse următoarele: apele epurate (efluentul epurat) – care sunt evacuate în receptor sau pot fi valorificate pentru irigaţii sau alte folosinţe; nămoluri – care sunt îndepărtate din staţie şi valorificate. SE – staţie de epurare 1 – receptor 2 – perimetrul construit al localităţii 3 – colector principal 7 4 – colector secundar 5 – canal de serviciu 6 – camera de intersecţie 7 - canal de evacuare a apelor epurate 8 – subtraversare prin sifoane
  53. 53. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (13)Managementul apei reziduale în mediul rural (6)Metode alternative de epurare a apelor uzate 1. Iazuri de stabilizare (iazuri naturale)  procedeul de epurare extensivă se bazează pe culturi de bacterii  iazul facultativ are rolul de a înlătura majoritatea materiilor organice.  iazurile de maturare sunt destinate înlăturării nutrienţilor (N şi P) şi a agenților patogeni. Iaz facultativ Iazuri de maturare Iaz de stabilizare (iaz natural) Proiecţie orizontală schematică a a apei uzate sistemului cu iazuri de purificare
  54. 54. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (14)Managementul apei reziduale în mediul rural (7)Metode alternative de epurare a apelor uzate 2. Iazuri aerate se poate introduce în sistemul de iazuri o aerare tehnică printr-un aerator de suprafaţă sau compresor. Prima treaptă: Treapta a doua: iaz aerat decantor Proiecţie orizontală schematică a Bazin de aerare sistemului de iazuri aerate
  55. 55. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (15)Managementul apei reziduale în mediul rural (8)Metode alternative de epurare a apelor uzate 3. Zone umede construite Apă uzată Epurare prealabilă Pietriş/nisip Apă uzată epurată Zonă umedă construită cu scurgere orizontală cu epurare prealabilă
  56. 56. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (16)Managementul apei reziduale în mediul rural (9)Metode alternative de epurare a apelor uzate Zone umede construite (2) Apă uzată Pompare Apă uzată epurată Epurare prealabilă Zonă umedă construită cu scurgere verticală
  57. 57. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (17)Managementul apei reziduale în mediul rural (10)Metode alternative de epurare a apelor uzate Fosa septică Fosa septică Fosa septică ecologică (ETANŞĂ, se vidanjează)
  58. 58. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (18)Managementul apei reziduale în mediul rural (11)Sisteme de separare la sursă 1. Toalete cu spălarea maselor fecale  se utilizează vase WC speciale, care au două camere, separate de un sept pentru captarea urinei şi fecalelor. Compartimentul maselor fecale este înzestrat cu mecanism de spălare cu ajutorul apei a fecalelor în sistemul de canalizare.
  59. 59. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (19)Managementul apei reziduale în mediul rural (12)Sisteme de separare la sursă 2. Toalete uscate cu colectarea separată a excreţiilor (TUCSE) Vase de toaletă pentru TUCSE Schema generală a toaletelor uscate cucolectarea separată a excreţiilor (TUCSE)
  60. 60. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (20)3.3. Managementul deșeurilor în mediul rural La sfârşitul acestei părţi elevii vor putea să înţeleagă importanţa managementului deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd pentru protecţia sănătăţii umane şi a mediului. Obiective La sfârșitul temei abordate copii vor fi capabili:  Să definească deşeurile;  Să explice apariţia, evoluţia deşeurilor în spaţiul rural;  Să enumere tipurile de deşeuri generate într-o gospodărie;  Să explice modul corect de amplasare şi construire a unui depozit de gunoi sau al unei platforme (individuale sau comunale) de colectare a gunoiului de grajd;
  61. 61. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (21)Managementul deșeurilor în mediul rural (2)  Să argumenteze necesitatea colectării selective a deşeurilor produse în gospodărie, şi să explice rolul important pe care îl are gunoiul de grajd în fertilizarea plantelor;  Să interpreteze date statistice legate de gestionarea deşeurilor şi să propună soluţii referitoare la colectarea selectivă a deşeurilor pe raza localităţii / şcolii;  Să interpreteze date statistice legate de gestionarea gunoiului de grajd şi să propună soluţii referitoare la stocarea, transportul şi depozitarea gunoiului de grajd pe raza localităţii;  Să aplice noţiunile studiate privind deşeurile într-un studiu de caz.
  62. 62. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (22)Managementul deșeurilor în mediul rural (3) Îndrumări pentru formator  Elevii trebuie să înţeleagă cât de important este rolul lor în gestionarea deşeurilor menajere şi a gunoiul de grajd;  Elevii trebuie să înţeleagă că fertilizarea pământului se face doar conform Planului de fertilizare; ;  Insistaţi asupra cantităţii maxime de azot conţinută în dejecţiile animale ce poate fi împrăştiată anual în zonele vulnerabile la nitraţi în condiţii favorabile de climă şi de sol –
  63. 63. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (23)Managementul deșeurilor în mediul rural (4) Materiale necesare  flip chart / tablă,  imagini,  fişe de lucru,  planşe,  creioane colorate,  desene,  mini-pubele din material plastic în 3 culori,  coli de hârtie A/4,  ambalaje de hârtie, cartoane, materiale plastice cât mai diverse, sticlă, metal, laolaltă cu produse finite obţinute din aceste materiale (pentru explicarea modului în care „deşeurile” devin „materie primă”),  o probă de îngrăşământ natural şi una de îngrăşământ mineral
  64. 64. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (24)Managementul deșeurilor în mediul rural (5)Materiale necesare – Fişa de lucru 1 Ia aminte!
  65. 65. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (25)Managementul deșeurilor în mediul rural (6)Materiale necesare Fişa de lucru 2 Reciclarea materialelor din deşeurile municipale Ia aminte! Separarea deşeurilor la sursă, primul pas către un mediu durabil şi curat!
  66. 66. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (26)Managementul deșeurilor în mediul rural (7)Materiale necesare Fişa de lucru 3 Ia aminte! Surse de contaminare
  67. 67. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (27)Managementul deșeurilor în mediul rural (8)Materiale necesare Fişa de lucru 4 Completează ! Îngrăşăminte organice naturale ● ● ● PRODUCŢII MAI MARI
  68. 68. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (28)Managementul deșeurilor în mediul rural (9) Activităţi  Cereţi elevilor să facă o listă cu deşeurile generate în gospodărie;  Cereţi elevilor să-şi aleagă fiecare un material uşor de reutilizat sau de reciclat şi să-l prezinte colegilor de clasă (exemplu: o cutie mică de material plastic ce poate fi utilizată ca penar);  Cereţi elevilor să realizeze individual obiecte din materiale reciclabile;  Faceţi o vizită la o platformă comunală de depozitare a gunoiului de grajd, unde elevii vor observa cum este construită şi cum este exploatată.
  69. 69. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (29)Managementul deșeurilor în mediul rural (10)Managementul deşeurilor menajere deșeuri de hârtie și carton; deșeuri de sticlă; deșeuri metalice; materiale plastice; deșeuri de lemn; deșeuri biodegradabile; alte deșeuri. Cantitatea de deșeuri generată de populaţia care nu este deservită de servicii de salubritate se calculează în funcție de indicii de generare stabiliți în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, şi anume: 0,9 kg/loc/zi în mediul urban și .
  70. 70. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (30)Managementul deșeurilor în mediul rural (11)Managementul gunoiului de grajd 1.Depozitarea individuală a gunoiului de grajd Platformă de depozitare Rezervor pentru colectarea mustului de gunoi
  71. 71. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (31)Managementul deșeurilor în mediul rural (12)Managementul gunoiului de grajd 2. Transportul gunoiului de grajd a. b. Transportul gunoiului de grajd la platforma comunală a – cu mijloace proprii; b – sistem de colectare la nivel de comună
  72. 72. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (32)Managementul deșeurilor în mediul rural (13)Managementul gunoiului de grajd 3. Depozitarea gunoiului de grajd pe platforme comunale Craiesti, Mures
  73. 73. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (33)Managementul deșeurilor în mediul rural (14)Managementul gunoiului de grajd 4. Depozitarea gunoiului de grajd în câmp Depozitarea în câmp trebuie privită ca o excepţie, nu ca o regulă.
  74. 74. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (34)Managementul deșeurilor în mediul rural (15)Calendarul de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice în funcție de bazinul hidrografic Interval de timp Interval de interzicere pentru Zona vulnerabilă pentru stabilirea aplicarea îngrăşămintelor (bazin hidrografic) capacității de stocare organice (luni) Tisa 1 noiembrie – 31 martie 6 Someş 11 Noiembrie - 21 Martie 5 Crişuri 11 Noiembrie – 21 Martie 5 Mureş – superior 21 Octombrie - 1 Aprilie 6 – inferior 11 Noiembrie - 21 Martie 5 Timiş 11 Noiembrie - 21 Martie 5 Nera 11 Noiembrie - 1 Aprilie 5 Jiu 11 Noiembrie - 21 Martie 5
  75. 75. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Sanitația în mediul rural (35)Managementul deșeurilor în mediul rural (16)Calendarul de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice în funcție de bazinul hidrografic Interval de timp Interval de interzicere pentru Zona vulnerabilă pentru stabilirea aplicarea îngrăşămintelor (bazin hidrografic) capacității de organice stocare (luni) Olt - superior 11 Noiembrie – 1 Aprilie 6 - inferior 11 Noiembrie – 21 Martie 5 Vedea 11 Noiembrie - 21 Martie 5 Argeş 11 Noiembrie – 21 Martie 5 Ialomiţa 11 Noiembrie – 21 Martie 5 Siret - superior 21 Octombrie - 11 Aprilie 6 - inferior 11 Noiembrie – 1 Aprilie 5 Prut - superior 11 Noiembrie - 1 Aprilie 5 Dunăre 11 Noiembrie – 21 Martie 5 Dobrogea 21 Noiembrie – 21 Martie 5
  76. 76. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice4. Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate Sunt prezentate cunoştinţe referitoare la:  Nevoile de apă ale individului  Nevoile de apă ale colectivităţilor  Condiţiile de potabilitate ale apei  De unde se pot obţine informaţii despre calitatea apei de băut  Bolile posibil asociate apei  Igiena aprovizionării cu apă  Fişa de inspecţie sanitară şi utilizarea ei pe teren, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de igienă dintr-o gospodărie individuală.
  77. 77. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (2)La sfârşitul parcurgerii acestui capitol, cursanţii vor dobândi o serie decunoştinţe şi abilităţi practice.ObiectiveCursanţii vor şti:1. Care este necesarul zilnic de apă pentru satisfacerea senzaţiei de sete şi menţinerea stării de sănătate.2. Care este necesarul zilnic de apă pentru nevoi individuale care includ igiena personală.3. Care este necesarul optim zilnic de apă pentru toate activităţile unei persoane, în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.4. Ce înseamnă consumul specific de apă.5. Care sunt criteriile de planificare a necesarului de apă pentru aprovizionarea cu apă potabilă a unei localităţi urbane sau rurale, în sistem centralizat.6. Care sunt criteriile pentru planificarea unei infrastructuri de canalizare în sistem centralizat.7. Care sunt parametri care definesc o apă potabilă (bună de băut).
  78. 78. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (3)ObiectiveCursanţii vor şti:8. Care este diferenţa între apa de băut furnizată printr-un sistem public şi printr-un sistem individual de aprovizionare (fântână sau puţ).9. De unde se pot obţine informaţii despre calitatea apei potabile.10. Care sunt bolile transmisibile posibil asociate apei.11. Care sunt bolile neinfecţioase produse de apă.12. Care sunt substanţele toxice din apă care pot produce intoxicaţii grave pentru sănătate.13. Care sunt practicile de igienă pentru un sistem public şi un sistem individual de aprovizionare cu apă de băut.14. Care este rolul perimetrelor de protecţie sanitară.
  79. 79. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (4)ObiectiveCursanţii vor dobândi abilităţi practice legate de: Efectuarea unei inspecţii sanitare simple pe bază de chestionar pentru o sursă individuală de apă (fântână sau puţ), calcularea unui scor de risc pentru sănătatea consumatorilor de apă şi acţiunea care trebuie întreprinsă în funcţie de scorul de risc obţinut.Îndrumări pentru formator formatorul va întreba cursanţii despre obiceiurile zilnice şi le va solicita să aprecieze câtă apă utilizează şi cum se poate economisi apa.
  80. 80. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (5)4.1. NECESARUL DE APĂ Nevoile de apă individuale  La omul adult apa reprezintă 60% din întreaga greutate corporală.  Nevoia zilnică de apă a unui adult este de 2,5 litri (1,5 l apa ca atare, restul din alimente)  Conform OMS, cantitatea minimă de apă pentru nevoi individuale este de 5 l/zi, iar cantitatea optimă este de 100 l/zi.  Pentru a fi în formă trebuie să beţi suficientă apă! Nevoile de apă ale colectivităţilor – Edilitare, industriale, zootehnice – Cantitatea totală de apă care este furnizată unei localităţi, împărţită la numărul locuitorilor şi numărul zilelor dintr-un an, formează consumul specific de apă care se exprimă în litri
  81. 81. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (6)Necesarul de apă (2) Materiale necesareÎndrumări pentru formatorse va face apel la cunoştinţeletehnice ale cursanţilor,încercând să se accentuezediferenţele dintre sistemelecentralizate şi sistemeleindividuale de aprovizionareacu apă.
  82. 82. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (7)Necesarul de apă (3) Criterii planificare infrastructură apă uzată •Volumul de apă uzată menajeră pentru localităţile ≤10.000 echivalent populaţie: 135 l/om/zi pentru zonele urbane şi 75 l/om/zi pentru zonele rurale •Volumul de apă uzată menajera pentru localităţile > 10000 echivalent populaţie: 160 l/om/zi.
  83. 83. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (8)Necesarul de apă (4) • Criterii planificare necesar de apă potabilă Debite specifice de apă [l/om/zi] Tipul cerinţei Urban Rural Debite pentru nevoi gospodăreşti 110 50 Gospodării cu instalaţii interioare 110 Gospodării cu cişmele amplasate în curte 80 Cişmele publice (amplasate pe străzi) 50 Debite pentru nevoi publice 20 10 Şcoli 50 l/elev Birouri 30 l/angajat Ateliere/magazine 15-50/ angajat Spitale 250-450l/pat Hoteluri 150 l/pat Restaurante 60 l/pers Debite pentru industrie 30 15 Debit total necesar 160 75
  84. 84. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (9)Necesarul de apă (5) Îndrumări pentru formator se va explica cursanţilor ce înseamnă parametri organoleptici (culoare, gust, miros, transparenţa apei) examinând comparativ un pahar cu apă de fântână şi un pahar cu apă îmbuteliată sau de robinet.  O apă bună de băut trebuie să fie incoloră, inodoră, transparentă, să aibă un gust plăcut şi să satisfacă senzaţia de sete. • Pentru determinarea anumitor substanţe chimice din apă, ca de exemplu nitraţi, se vor utiliza teste rapide de teren, explicandu-se că nitratul este o substanţă solubilă în apă, care nu modifică mirosul, culoare, gustul sau transpareţa apei, ceea ce însemană că oricine poate bea o apă cu o cantitate de nitraţi mai mare decât normele sanitare fără să fie conştient de acest lucru.
  85. 85. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (10)Necesarul de apă (6) Îndrumări pentru formator • Calitate microbiologică a apei, adică prezenţa unor Escherichia coli (nume abreviat: E. coli) este o bacterie care trăieşte în intestinele organismelor cu sânge cald microorganisme sau germeni patogeni sau microbi este pusă în evidenţă doar prin analize de laborator în care se utilizează microscopul; gradul de complexitate al explicaţiilor va diferi în funcţie de grupul ţintă.
  86. 86. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (11)4.2. CONDIŢIILE DE POTABILITATE A APEICum trebuie citite normele de calitate:  Parametri microbiologici: 0 pentru bacteriile, virusurile sau paraziţii susceptibili a provoca îmbolnăvire;  Parametri chimici: să nu depăşească valorile maxim admise stabilite pe baza unor consumuri medii, pe durata întregii vieţi;  Parametri indicatori: valori pentru evaluarea calităţii apei potabile în programele de monitorizare şi după măsurile de remediere.
  87. 87. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (12)Condiţiile de potabilitate a apei (2)Controlul calităţii apei ia în calcul diferite caracteristici:  Legate de percepţia noastră senzorială: culoare, gust, miros, transparenţa apei (turbiditate)  Compoziţia fizico-chimică: temperatura, conductivitate, pH, substanţe indezirabile (calciu, magneziu, fier)  Prezenţa substanţelor toxice: nitraţi, pesticide, metale grele.
  88. 88. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (13)Condiţiile de potabilitate a apei (3) Îndrumări pentru formator • Pentru explicarea noţiunilor de la se poate organiza o vizită la uzina de apă din localitatea cea mai apropiată. se poate organiza o discuţie un medic de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) judeţeană. poate fi invitat un cadru medical de la dispensarul din sat sau de la DSP judeţeană, dar se pot utiliza şi planşe sau filme educative. Dintre bolile transmisibile se poate alege ca exemplu hepatita virală de tip A sau „boala mâinilor murdare”. Dintre bolile neinfecţioase produse de apă, se poate da ca exemplu Fluoroza endemică datorată unor concentraţii crescute de fluor.
  89. 89. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (14)Condiţiile de potabilitate a apei (4) Dacă o modificare a calităţii apei prezintă un pericol pentru consumatori, autorităţile trebuie să prevină populaţia despre natura poluării şi durata perioadei în care este interzis consumul apei. Unde se pot obţine informaţii despre apa de băut? Direcţia de Sănătate Publică (DSP) sau societatea care furnizează serviciile de apă potabilă şi canalizare în localitate. – Pentru a juca rolul de formatori de opinie, medicii trebuie să dispună de date corecte şi actuale privind apa. Acestea le sunt necesare şi pentru a răspunde temerilor populaţiei în legătură cu tulburările de sănătate potenţial legate de apă, iar în caz de risc sanitar, pentru a alerta autorităţile responsabile.
  90. 90. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (15)4.3. BOLILE POSIBIL ASOCIATE APEI Bolile bacteriene sunt în principal: Holera, Febra tifoidă, Dizenteria şi Boala diareică. Pot fi prevenite prin dezinfecţia apei cu clor sau substanţe clorigene. Pentru evitarea cazurilor de îmbolnăvire de exemplu împotriva febrei tifoide, vaccinarea este obligatorie. Bolile virotice sunt în principal: Poliomielita şi Hepatita virală de tip A. Mijloacele de prevenţie sunt de asemenea dezinfecţia apei şi vaccinarea copiilor. Bolile parazitare sunt în principal: Amibiaza, Lambliaza sau Giardioza şi Geohelmitiazele (transferul de pe sol în apă).
  91. 91. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (16)Bolile posibil asociate apei (2) Răspândirea pe glob a cazurilor de (Jacobsen KH, Wiersma ST. Hepatitis A virus sero-prevalence by age and world region, 1990 and 2005. Vaccine. 2010 Sep 24;28(41):6653–7
  92. 92. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (17)Bolile posibil asociate apei (3)• Bolile neinfecţioase produse de apă, care se datorează compoziţiei chimice a acesteia sunt: Guşa endemică (lipsa iodului) şi Fluoroza endemică (concentraţii crescute de fluor). • Cianoza infantilă sau methemoglobinemia infantilă cianotică sau „boala copilului albastru” care popular mai este denumită şi „intoxicaţie cu apă de puţ”, este produsă de excesul de nitraţi din apă. Fierberea apei NU elimină nitraţii, ci îi poate concentra!
  93. 93. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (18)Bolile posibil asociate apei (4) Cazuri de intoxicaţii acute cu nitrați prin consumul apei de fântână 500 400 300 200 100 0 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 09 Nr. Cazuri 206 210 171 453 334 234 293 259 215 243 128 89
  94. 94. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (19)Bolile posibil asociate apei (5) Îndrumări pentru formator se poate organiza o vizită pe teren pentru a se vizualiza o fântână. Se pot pune întrebări de tipul: • Ce se întâmplă dacă beţi apă contaminată? – Efectele consumului unei ape contaminate pot varia de la nici o reacţie, până la îmbolnăviri grave şi chiar decese. • Cu ce poate fi contaminată apa din fântâna dumneavoastră? – Fântânile particulare pot fi contaminate cu bacterii, nitraţi, erbicide şi pesticide.
  95. 95. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (20)Bolile posibil asociate apei (6)• Bacteriile - ajung în apa de fântână datorită contaminării cu materii fecale de la om sau animale. Când analizele de laborator indică prezenţa bacteriilor în apa de fântână, nu este bine să beţi acea apă până când sursa poluării nu a fost eliminată şi calitatea apei restabilită. Bacteriile reprezintă un risc pentru sănătate.• Nitraţii - ajung în apa de fântână datorită utilizării lor în agricultură sau datorită scurgerilor din latrină. Concentraţiile mai mari de 50 mg nitrat/litrul de apă, sunt periculoase pentru nou-născuţi deoarece afectează capacitatea sângelui de a transporta oxigenul, cauzând „boala albastră a sugarului”, care poate fi mortală.• Pesticidele - pot contamina apa din fântână dacă sunt utilizate incorect sau în exces în agricultură, în scopul combaterii buruienilor şi insectelor.
  96. 96. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (21)Bolile posibil asociate apei (7)• Testarea apei din fântâna dvs. – Este bine să testaţi apa din fântână de 2 ori pe an, primăvara şi toamna, pentru a determina dacă sunt prezente sau nu bacterii. Este bine să testaţi apa şi pentru nitraţi, dacă în familia dumneavoastră sunt copii nou-născuţi sau femei însărcinate. Pentru aceste analize vă puteţi adresa Direcţiei de Sănătate Publică din reşedinţa de judeţ.
  97. 97. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (22)4.4. IGIENA APROVIZIONĂRII CU APĂAjutaţi-vă singuri, învăţând cum să:• Amplasaţi fântâna – – la distanţă de orice sursă de contaminare: latrină, grajd, gunoi (dacă fântâna este săpată se recomandă o distanţă de minimum 30 m iar dacă este forată de minimum 10-15 m – pe un teren care să nu favorizeze băltirea apei în jurul fântânii – nu se vor stoca, utiliza sau depozita gunoi, bălegar, sare, pesticide sau orice alt contaminant, în vecinătatea fântânii.
  98. 98. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (23)Igiena aprovizionării cu apă (2) • Construiţi fântâna, ţinând cont de recomandările sanitare – impermeabilizare pentru a nu permite pătrunderea apei din exterior, dotare cu capac, găleată proprie şi dacă se poate acoperiş, împrejmuire cu beton, dale sau pietriş şi cu gard. • Protejaţi sursa de apă, asigurându-vă că – fântâna este prevăzută cu un capac intact, care poate fi închis – nu sunt infiltraţii ale apelor de şiroire sau surgeri de la gunoi, grajd, latrină, magazia cu chimicale – nu sunt utilizaţi fertilizanţi sau pesticide pe terenul din jurul fântânii – nu aruncaţi ulei, detergenţi, vopsele, solvenţi sau alte chimicale, în jurul fîntânii sau în latrină – dezinfectaţi fântâna după orice reparaţie. • Inspectaţi şi întreţinţi fântâna, pentru a preveni contaminarea
  99. 99. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (24)Igiena aprovizionării cu apă (3) Îndrumări pentru formator În cadrul activităţilor, cursanţii vor dobândi abilităţi practice legate de efectuarea unei inspecţii sanitare simple pe bază de (fântână sau puţ), calcularea unui scor de risc pentru sănătatea consumatorilor de apă şi acţiunea care trebuie întreprinsă în funcţie de scorul de risc obţinut, în conformitate cu instrucţiunile prezentate în manual.
  100. 100. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (25)Igiena aprovizionării cu apă (4) Chestionar Ce putem face? Scor de riscINSPECŢIE SANITARĂ1. Există o latrină la mai puţin de 10m?2. Latrina este amplasată pe un teren mai ridicat decât fântâna?3. Există o altă sursă de poluare la mai puţin de 10m: gunoi de grajd sau gunoi menajer?4. Sunt supuse contaminării găleata sau lanţul?5. Sunt inadecvate înălţimea sau ghizdul (marginea) fântânii?
  101. 101. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (26)Igiena aprovizionării cu apă (5)INSPECŢIE SANITARĂ Ce putem face?6. Este ghizdul fântânii crăpat sau fisurat?7. Zona betonată, pavată sau pietruită din jurul fântânii este mai mică de 1 m?8. Terenul din jur favorizează stagnarea apei la mai puţin de 2 m de fântână?9. Este fisurată împrejmuirea betonată din jurul fântânii?10. Sunt pereţii fântânii impermeabilizaţi într-un mod neadecvat?11. Este canalul de scurgere crăpat sau spart, favorizând băltirea apei în jurul fântânii?12. Este inadecvat gardul din jurul fântânii pentru a împiedica apropierea animalelor?
  102. 102. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (27)Igiena aprovizionării cu apă (6)Ce putem face?INSTRUCŢIUNI• Se va desena o fântână cu toate elementele enumerate în întrebările 1-12, ajutând proprietarul să identifice şi vizual elementele de risc.• Se va răspunde cu DA sau NU la întrebări şi se va totaliza numărul răspunsurilor afirmative.INTERPRETAREA REZULTATELOR
  103. 103. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (28)Igiena aprovizionării cu apă (7) Îndrumări pentru formator • Se poate organiza o vizită pe teren pentru a se verifica dacă au fost marcate fântânile publice din localitate, în conformitate cu prevederile legale: – Starea de apă potabilă sau apă nepotabilă, constatată în baza analizelor efectuate de un laborator abilitat, va fi consemnată pe o plăcuţă aplicată la vedere, pe sau în vecinătatea sursei de apă; – În cazul în care analizele de laborator vor indica o apă care nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman, al animalelor şi pentru irigaţii; – În cazul în care în apa de fântână au fost determinaţi nitraţi la valori mai mari decât cele admise, 50 mg/L se poate inscrpţiona un mesaj de tipul: Atenţie NITRAŢI, nu utilizaţi apa pentru copii nou născuţi, femeile care alăptează sau sunt însărcinate.
  104. 104. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (29)Igiena aprovizionării cu apă (8) Îndrumări pentru formator Se pot organiza discuţii referitoare la întreţinerea fântânilor şi la dezinfecţia periodică a apei: – Dezinfecţia fântânii se va face cu substanţe avizate sanitar pentru folosirea în acest scop, ca de exemplu: clorură de var, hipoclorit de sodiu, cloramină; – Cantitatea de substanţă folosită pentru dezinfecţia apei variază în funcţie de cantitatea de clor activ care trebuie eliberat şi care depinde de gradul de poluare al fântânii. – Pentru a se obţine un clor rezidual liber de 0,5 mg/L apă, este nevoie de aproximativ 20 g substanţă dezinfectantă (25% substanţă activă)(adică 1 lingură) la 1 m3 apă de fântână.
  105. 105. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (30)Igiena aprovizionării cu apă (9) Concluzii privind reducerea riscului pentru sănătate datorat contaminării apei de băut  Informarea și educarea populației  Evitarea consumului de apă contaminată de către grupurile vulnerabile: nou născuți, femei însărcinate, bolnavi, bătrâni  Igienă în gospodărie  Depozitarea și utilizarea corectă a gunoiului de grajd  Forarea unui puț la o adâncime mai mare, într-un acvifer necontaminat  Utilizarea apei îmbuteliate pentru băut și gătit  Îndepărtarea nitraților din apă prin metode fizice sau chimice  Conectarea la sisteme publice de aprovizionare cu apă și canalizare.

×