Your SlideShare is downloading. ×
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI

2,613

Published on

Studiu realizat de reprezentanti ai Universitatii de Medicina si Farmacie “Victor Babes” Timisoara si ai Policlinicii “Omnisan” Timisoara.

Studiu realizat de reprezentanti ai Universitatii de Medicina si Farmacie “Victor Babes” Timisoara si ai Policlinicii “Omnisan” Timisoara.

Published in: News & Politics
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
2,613
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
19
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  1. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 7POLUAREA AERULUI CU PULBERI -FACTOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEAPOPULAŢIEI DINTR-UN CENTRUINDUSTRIAL Doroftei S.1, Cheptănariu D.2, Suciu O.1, Fira- Mlădinescu C.1, Petrescu C.1, Putnoky S.1, Bagiu R.1 1. Disciplina Igiena, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara 2. Cabinet Medicina muncii, Policlinica “Omnisan” TimişoaraREZUMAT Interesul general faţă de poluarea aerului este extrem de mare, problema fiind deseoriîn centrul dezbaterilor organizaţiilor internaţionale. Nivelul poluării aerului cu pulberisedimentate a fost cercetat în localitatea A, în perioada 2002-2006. S-a utilizat metodasedimentării. Recoltarea a 6720 probe s-a efectuat în cinci puncte. Indicatori statisticiutilizaţi: media aritmetică, mediana, deviaţia standard şi coeficientul de variabilitate.Cercetarea stării de sănătate s-a efectuat pe baza studiului epidemiologic longitudinalretrospectiv. În fiecare din cei cinci ani cercetaţi s-au urmărit valorile mediei aritmetice,cuprinse între 243 t/kmp/an în 2002 şi 162 t/kmp/an în 2005. Valoarile medianei sunt maireduse decât media aritmetică. Deviaţia standard are valori cuprinse între + 76 şi + 28, iarcoeficientul de variabilitate se situează între 37% şi 20%. Pe puncte de recoltare, valorilecele mai crescute sunt în punctul nr.2 (platforma industrială) în anul 2002, valoarea fiind de325 t/kmp/an, urmat de punctul 3 (S.C. CSR – CET) în 2003 cu valoarea de 285 t/kmp/an.Valorile medianei sunt constant mai scăzute decât cele ale mediei aritmetice. În funcţie devalorile medianei în punctele de recoltare luate în studiu am efectuat zonarea poluăriiaerului. Am constatat astfel, că zona poluată cuprinde punctele de recoltare nr. 2, 3 şi 5(platforma industrială, C.S. CSR–CET şi centrul de recoltare). Pentru a stabili dacă întreincidenţa morbidităţii specifice şi inensitatea poluării atmosferice prin pulberi sedimentateexistă o corelaţie am calculat coeficientul de corelaţie Bravais-Pearson şi am obţinut + 0,81.Efectele poluării aerului asupra populaţiei din localitatea A recomandă aplicarea măsurilorde prevenire şi combatere. Cuvinte cheie: poluarea aerului, pulberi sedimentate, morbiditate specificăABSTRACT The general interest for air pollution is extremely high, this problem was many timesin the center of attention at the international organizations debates. The level of air pollutionwith deposited particles was examinated in A place in 2002-2006 period. It was used thedepositing method. The collection of 6720 sampless was made in five points. The statistical
  2. 8 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthmarkers used: arithmetical mean, median, standard deviation and the variability coefficient.The research of the health status was made based on a epidemiological longitudinalretrospective study. In every one of the five investigated years it was followed the values of thearithmetical mean, between 243 t/skm/y in 2002 and 162 t/skm/y in 2005. The values of themedian are lower than the arithmetic mean. The standard deviation has values between + 76and + 28, and the variability coefficient between 37% and 20%. On gathering points, thehighest values are at point nr.2 (industrial platform) in 2002, the value was 325t/sKm/y,followed by point nr.3 (S.C. CSR-CET) in 2003 with the value of 285 t/sKm/y. The values ofthe median are constantly lower than the arithmetic mean. Based on the median values ingathering points of the study we made the division in to zones of the air pollution. Weobserved that a polluted zone contains the gathering points nr.2, 3 and 5 (industrial platform,C.S. CSR–CET and the gathering center). To establish if it exists a correlation between thespecifically morbidity incidence and the atmospheric pollution intensity by depositedparticles, we estimated the Bravais-Pearson correlation coefficient and we obtained + 0,81.The air pollution effects on the A place population recommends the application of preventionand control methods. Keywords: air pollution, deposited particles, specific morbidity INTRODUCERE sedimentării, 6720 probe în cinci puncte prestabilite, atât în zone cu surse de poluareDiscuţiile pe tema poluării aerului se află în industrială, cât şi în zone nepoluate.centrul dezbaterilor organizaţiilor Determinarea cantitativă a pulberilor s-ainternaţionale. Pentru o apreciere corectă a efectuat conform metodologiei standard, iarimplicaţiilor poluanţilor atmosferici asupra prelucrarea datelor a utilizat indicatoristării de sănătate a populaţiei expuse s-au statistici (media aritmetică, mediana,efectuat numeroase studii epidemiologice, deviaţia standard şi coeficientul decare nu au ajuns întotdeauna la rezultante variabilitate). Cercetarea stării de sănătate aconcludente datorita intervenţiei unui cumul populaţiei s-a efectuat pe baza studiuluide factori [1]. Argumentarea ştiinţifică a epidemiologic longitudinal retrospectivefectelor negative asupra sănătăţii este constând în analiza morbidităţii specificedificilă şi necesită timp îndelungat. prin unele afecţiuni posibil a fi determinateConcluziile unor astfel de studii contribuie de poluarea aerului, comparativ cu un lotla o mai bună cunoaştere a problemei, cu martor dintr-o zonă nepoluată (localitateaposibilitatea aplicării măsurilor de prevenire B). Pentru fiecare an cercetat a fost calculatşi combatere [6]. Am întreprins această numărul total de cazuri, precum şi indicelecercetare pentru a evidenţia corelaţia dintre de incidenţă totală. Pentru a stabili o relaţieintensitatea poluării cu pulberi sedimentate cauzală între intensitatea poluării şişi acţiunea substanţelor poluante eliminate incidenţa morbidităţii am aplicatde sursele industriale asupra stării de coeficientul de corelaţie Bravais-Pearson.sănătate a locuitorilor expuşi. REZULTATE ŞI DISCUŢII MATERIAL ŞI METODĂPentru aprecierea dinamicii, naturii şi 1. Dinamica poluării aerului cu pulberiintensităţii poluării aerului cu pulberi sedimentate, pe ani (Tabelul 1)sedimentate din municipiul A, în perioada2002-2006 au fost recoltate, prin metoda
  3. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 9 Tabelul 1. Indicatori statistici anuali pentru pulberile sedimentate în municipiul A, pe perioada 2002-2006 Anul Media aritmetică Mediana Deviaţia standard Coeficientul de (t/kmp/an) (t/kmp/an) variabilitate (%) 2002 243,6 203,3 76,3 31,3 2003 228,0 195,1 44,5 19,5 2004 189,4 140,2 52,4 27,6 2005 162,2 122,5 60,5 37,3 2006 173,6 111,4 28,8 20,0Din tabelul nr.1 se observă că valorile activităţii economice. Rezultatelemediei aritmetice sunt cuprinse între 243 evidenţiază faptul că există variaţii în ceeat/kmp/an în 2002 şi 162 t/kmp/an în 2005 ce priveşte natura surselor de poluare.fiind depăşite normele sanitare anuale în anii Valoarea obţinută pentru deviaţia standard şi2002 şi 2003. Valorile medianei (mai reale coeficientul de variabilitate reflectădecât cele ale mediei aritmetice deoarece diversitatea surselor de poluare.elimină influenţa valorilor extreme) suntmai reduse comparativ cu media aritmetică. 2. Dinamica poluării aerului cu pulberiÎn ultimii ani cercetaţi se remarcă sedimentate, pe trimestre (Tabelul 2)diminuarea poluării datorită restrângerii Tabelul 2. Media aritmetică şi mediana pulberilor sedimentate, pe trimestre, în municipiul A, pe perioada 2002-2006 (t/kmp/an) Nr. Anul Indicatori Trimestrul crt. statistici I II III IV 1. 2002 Media 255,1 230,0 223,0 226,3 aritm. Mediana 212,0 198,1 186,0 217,1 2. 2003 Media 230,0 219,0 205,0 258,0 aritm. Mediana 198,0 191,0 195,0 196,4 3. 2004 Media 190,3 188,0 189,0 191,3 aritm. Mediana 141,0 136,0 139,8 144,0 4 2005 Media 160,0 158,0 162,0 168,8 aritm. Mediana 121,0 122,0 120,0 127,0 5. 2006 Media 175,2 168,0 181,2 170,0 aritm. Mediana 112,0 109,0 116,0 108,6Analizând valorile mediei aritmetice şi evoluţia medianei (media aritmeticămedianei din tabelul nr.2 se constată că, în reprezintă aspectele momentane alemod constant, în fiecare an, în trimestrele I intensităţii poluării, iar mediana reflectăşi IV se înregistrează valori mai crescute ale aspectele constante).poluării aerului; media aritmetică însoţeşte
  4. 10 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health3. Poluarea cu pulberi sedimentate în nr.1); UCM platforma industrială (punctpunctele de recoltare nr.2); S.C.CSR – CET (punct nr.3); SC Saporo (punct nr.4); centrul de recoltareÎn scopul zonării municipiului în funcţie de (punct nr.5). Valorile calculate ale medianeiintensitatea poluării, punctele de recoltare pulberilor sedimentate sunt prezentate înstabilite au fost distribuite pe întreg tabelul 3.teritoriul, după cum urmează: IPM (punct Tabelul 3. Mediana pulberilor sedimentate pe puncte de recoltare în municipiul A, pe perioada 2002-2006, în funcţie de rang (t/kmp/an) Rangul Pct.rec. 2002 Pct.rec. 2003 Pct.rec. 2004 Pct.rec. 2005 Pct.rec. 2006 1 2 325,1 3 285,3 5 261,4 5 170,1 5 201,0 2 1 282,4 2 259,4 3 243,0 2 158,3 3 163,4 3 3 250,8 1 196,6 2 162,4 3 120,4 1 181,8 4 5 257,2 4 168,7 4 134,4 1 100,7 4 135,6 5 4 164,5 5 144,1 1 123,6 4 91,5 2 111,5Rangul medianei cantităţii de pulberi alte infecţii acute ale căilor respiratoriidepuse (tabel nr.2) relevă faptul că cele mai superioare; urticaria; conjunctivita acută.crescute valori se înregistrează în punctul Numărul total de cazuri de boală, precum şinr.2 – platforma industrială, în anul 2002 incidenţa totală prin aceste afecţiuni au avut(325 t/kmp/an), urmat de punctul nr.3 - S.C. valorile cele mai crescute la populaţia dinCSR (285 t/kmp/an) în 2003 şi punctul de zonele cu poluare crescută. Pentru a stabili orecoltare nr.5 – centrul de transfuzii în anul relaţie între incidenţa morbidităţii şi2004 (261 t/kmp/an). În funcţie de valorile intensitatea poluării cu pulberi sedimentatemedianei în toate punctele de recoltare am am utilizat coeficientul de corelaţie liniarăefectuat zonarea poluării aerului: zona cea Bravais-Pearson (r). Valoarea calculată de +mai intens poluată corespunde punctelor de 0,81 a acestui coeficient denotă o corelaţierecoltare 2, 3 şi 5 aflate în vecinătatea directă şi puternică între cele douăsurselor industriale sau a reţelelor stradale fenomene.cu circulaţie autointensă. CONCLUZII4. Morbiditatea specifică în relaţie cupoluarea aerului Rezultatele cercetării denotă existenţa riscului pentru sănătatea populaţiei constituitÎntr-un interval de cinci ani am urmărit la de poluarea aerului cu pulberi. Se constată ogrupa de vârstă 15-65 ani, morbiditatea corelaţie directă şi puternică întrespecifică prin unele afecţiuni respiratorii intensitatea poluării cu pulberi sedimentate(faringita şi amigdalita acută; laringita şi şi incidenţa morbidităţii specifice.traheita acută; bronşita şi bronşiolita acută;
  5. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 11 BIBLIOGRAFIE concepts and methods, Journ. of Toxic and Environ. Health,1. Burnett R., Jerrett M., Goldberg M.S., 8, 111-117 Cakmak S., Pope A., Krewski 5. Jerrett M., Burnett R., Brook J., 2002, D., 2001, The spatial Susceptibility in the air association between pollution-mortality community air pollution and association, Epidemiology, 13, mortality, Environ. Health S152 Persp., 109 (S3), 375-380 6. Jerrett M., Eyles P., Finkelstein J., Brook2. Buzzelli M., Jerrett M., Finkelstein N., J., 2001, Environmental justice 2002, Environmental justice analysis of air pollution, and ambient health risks, Environ. and Planning, A 33, Epidemiology, 13, S211 955-9733. Finkelstein M., Jerrett M., De Luca P., 7. Luginaah I., Elliott S., Eyles J., Parizeau Sears M.R., Chapman K., K., Birch S., Hutchinson B., 2002, Mortality in relation to Veestra G., 2001, Health air pollution in a cohort of profiles of Hamilton: health respiratory clinic patients, investigations, The Geo Journ. of Toxic and Environ. Journal, 53, 135-147 Health, 114, 251-260 8. Srachwel D., 2000, Air pollution and4. Jerrett M., Sears M., Krewski D., Catalan health in urban areas, Review R., Kanaroglou P., Giovis N., on environmental health, 2001, Analysis for 160(3), 165-172 environmental health research:
  6. 12 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ILUMINATUL ARTIFICIAL STRADAL. FACTORI DE RISC LA ÎNLOCUIREA LĂMPILOR Herman H. Institutul de Sănătate Publică BucureştiREZUMAT S-au investigat condiţiile la înlocuirea lămpilor în reţeaua de iluminat artificialstradal, pentru stabilirea măsurilor profilactice. Metodologia a inclus: stabilireacaracteristicilor instalaţiilor de iluminat, analiza muncii şi a condiţiilor de desfăşurare,elaborarea profilaxiei. Sursele de lumină, amplasate la înălţimea de 3-16 m, sunt: lămpi cuvapori de mercur de înaltă presiune cu balon fluorescent, şi lămpi tubulare fluorescente careemit radiaţii ultraviolete şi vizibile, lămpi cu incandescenţă care emit radiaţii vizibile şiinfraroşii. Se lucrează la înălţime pe turnuri telescopice, sub tensiune, în ortostatism, cumişcări ample ale membrelor superioare. Noaptea, se lucrează la iluminat artificial, cudiferenţe mari de iluminare, determinând efortul de adaptare vizuală la lumină şi întuneric.Luminanţa mare a lămpilor în funcţiune produce străluciri în câmpul vizual, care, pe fondulîntunecat al ambianţei, poate produce orbire. Activitatea determină solicitări posturale,motorii, de echilibru, vizuale, ale atenţiei, cu posibila acţiune nocivă a radiaţiilor ultravioleteşi infraroşii emise de lămpi. Sunt necesare măsuri profilactice organizatorice, de protecţieindividuală şi medicale. Cuvinte cheie: iluminat artificial, surse de lumină, radiaţii ultraviolete, radiaţiiinfraroşii, munca la înălţimeABSTRACT The conditions at the replacement of the lamps into the artificial street lightinginstallations were studied to establish prophylactic interventions. The methodology included:setting the lighting installation characteristics, analysing the work and its developmentconditions, elaborating the prophylaxis. The light sources, placed at the height of 3-16 m,are: lamps with mercury vapours of high pressure in fluorescent bulbs and fluorescenttubular lamps emitting ultraviolet and visibile radiations, incandescent lamps emittingvisibile and infra-red radiations. The operators work at height on telescopic towers, undervoltage, standing, making large movements with upper limbs. By night, the operator works atartificial lighting of great illumination differences with the visual adaption effort at light anddark. The great luminosity of the lamps produces brightness in the visual field which mayproduce blindness because of the dark background of the environment. The activity inducesposture, motor, of the equilibrum, vision, attention charge, the possibility of the noxius
  7. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 13influence of the ultraviolet and infra-red radiations emitted by the lamps. Prophylacticorganizational, personal protection and medical interventions are necessary. Keywords: artificial lighting, lighting sources, ultraviolet radiations, infra-redradiations, work at height INTRODUCERE noaptea, în luna iunie, dar observaţiile au fost făcute şi ziua, precum şi iarna. UneleLumina, excitantul natural al ochiului, este determinări fizice s-au făcut în laborator.unul dintre factorii cei mai importanţi ai Investigaţiile au inclus următoarele [1, 2, 3,mediului înconjurător. Succesiunea zilnică 4]:dintre lumină şi întuneric a determinat - Stabilirea caracteristicilor instalaţiei derealizarea şi existenţa iluminatului artificial iluminat, prin observaţie directă şi cu dateleîn toate locurile în care se desfăşoară viaţa şi tehnice primite de la tehnicienii în domeniu,activitatea omului - clădiri, exterior, utilaje, urmărindu-se modul de amplasare a surselormijloace de transport, subteran. Iluminatul de lumină (înălţime, număr, locaţie),artificial stradal asigură lumina în timpul detaliile constructive legate de înlocuireanopţii în exterior, pe căile de circulaţie şi de lămpilor.acces. Condiţiile luminotehnice ale - Analiza muncii de înlocuire a lămpilor şi ailuminatului respectiv sunt o problemă de condiţiilor privind desfăşurarea acesteia:bază privind realizarea acestuia, în vederea dimensiunea zonei de lucru, utilajele şiasigurării securităţii circulaţiei şi deplasării, uneltele folosite, detaliile urmărite, poziţia şiconfortului uman şi aspectului estetic, mişcările operatorului electrician, timpii depunându-se şi problema unui consum execuţie, măsurarea nivelelor de iluminareelectric cât mai mic. Cele arătate au o în zona de lucru. Iluminările au fostimportanţă crescută în epoca contemporană, măsurate cu luxmetrul, având fotocelula dinîn care deplasarea populaţiei şi extinderea seleniu şi scala de măsurare până la 10.000localităţilor cresc mereu, iar informaţia de lucşi (lx), la diferite distanţe de sursa devizuală se îmbogăţeşte continuu. Montarea lumină, pe parcursul de la sursă la sol, dinşi în special întreţinerea reţelelor de iluminat metru în metru, şi în zona de muncă cu unpublic impun intervenţia operatorului uman. diametru de până la 1,5 m.O operaţie indispensabilă pentru - Determinarea caracteristicilor spectrale aleîntreţinerea iluminatului public stradal este lămpilor, prin analiza emisiei spectrale aînlocuirea lămpilor consumate, care acestora cu spectrofometrul în laborator.determină solicitări din partea organismului, - Determinarea nivelelor de iluminareo serie de lucrări ce pun în contact direct obţinute la funcţionarea lămpilor înoperatorul cu sursele de lumină, acestea laborator, pentru realizarea unor condiţiiputând avea, prin radiaţiile emise, o acţiune identice de funcţionare, fără existenţa unornefavorabilă în special asupra ochiului. Ca elemente de la nivel stradal care reducurmare, au fost cercetate condiţiile de fluxul luminos.muncă la înlocuirea lămpilor consumate în - Stabilirea măsurilor profilactice, priniluminatul public artificial stradal, într-un coroborarea datelor obţinute.mare centru urban, pentru evidenţiereariscurilor şi stabilirea măsurilor profilactice. REZULTATE ŞI DISCUŢII MATERIAL ŞI METODĂ 1. Instalaţia de iluminat din punctele cercetateInvestigaţiile s-au efectuat în diferite puncte Iluminatul public din punctele cercetate seale reţelei de iluminat, cu surse de lumină realizează cu lămpi de diferite caracteristici:(lămpi) de diferite caracteristici, în timpul lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiuneactivităţii obişnuite a unor echipe de cu balon fluorescent, lămpi cuintervenţie. S-a lucrat preponderent incandescenţă, lămpi tubulare fluorescente.
  8. 14 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthLămpile sunt amplasate în corpuri de emisie relativ puternică în domeniuliluminat, cele mai multe cu distribuţie ultraviolet A. Spectrul de emisie al lămpii cudirectă a fluxului luminos, şi cu oglinzi incandescenţă este continuu şi se întinde depentru dirijarea acestuia. Unele corpuri de la 4.000 la 7.600 Å, lungimi de undă îniluminat sunt închise la partea inferioară cu domeniul vizibil, după care se continuă înun ecran transparent. Există şi corpuri de infraroşu până la lungimea de undă deiluminat complet închise, cu glob 30.000 Å, în funcţie de temperaturatransparent opal sau mat difuzant. Un corp filamentului. Întensitatea cea mai mare înde iluminat poate avea una sau mai multe infraroşu corespunde lungimilor de undălămpi. Corpurile de iluminat sunt amplasate între 8.000 şi 12.000 Å, iar în vizibil,pe stâlpi, izolat sau mai multe pe un stâlp, porţiunii roşu-portocaliu.precum şi axial pe suporturi transversale, la La nivelul ochiului, radiaţiile infraroşii [5]înălţimea de 3-16 m. Aprinderea lămpilor pot produce cataracta profesională, careeste automată. apare la lucrătorii din metalurgie (topitori, turnători, forjori) sau la suflătorii de sticlă,2. Emisia spectrală a lămpilor după o expunere, în general, de lungă duratăSpectrul de emisie al lămpilor cu vapori de (până la 30-35 de ani) şi în prezenţa uneimercur, de înaltă presiune, se întinde în emisii puternice de infraroşu. Leziunilelungimile de undă între 3.000 şi 7.600 cristalinului s-ar datora radiaţiilor infraroşiiAngström (Å), în domeniul ultraviolet şi cu lungimea de undă de 7.600-10.000 Å.vizibil, cu o porţiune foarte mică în Timpul de expunere la infraroşu, în cazuldomeniul infraroşu. În ultraviolet, spectrul înlocuirii lămpilor în reţeaua de iluminateste discontinuu, iar cele mai întinse linii stradal este, însă, foarte redus comparativ cusunt la următoarele lungimi de undă: 3.127, cel din locurile de muncă arătate, şi3.135, 3.348, 3.655 şi 3.665 Å. Cea mai posibilităţile de producere a leziunilorputernică linie este la 3.655 Å, cu o corespunzătoare sunt minime.intensitate apropiată de cea a liniilor din Componenţa spectrală a lămpilor tubularevizibil. În domeniul vizibil, există o zonă fluorescente se situează în domeniul vizibilcontinuă între 6.250 şi 7.000 Å, spre roşu, şi al radiaţiilor ultraviolete cu lungimea decu intensitate mai mare. În ceea ce ce undă între 2.377 şi 1.850 Å. Intensitateapriveşte influenţa radiaţiilor emise de aceste acestora din urmă este mai redusă,lămpi asupra organismului [5], interesează comparativ cu lămpile cu vapori de mercurliniile din domeniul ultraviolet al spectrului, de înaltă presiune.respectiv în ultravioletul A, cu lungimea deundă între 3.120 şi 4.000 Å, care produc 3. Lucrările în operaţia de înlocuire aarsuri cu efect pigmentar la nivelul pielii. lămpilorExistă şi o linie cu lungimea de undă de Înlocuirea lămpilor în reţeaua de iluminat3.020 Å în ultravioletul B, dar de mică stradal se execută sub tensiune, noaptea şiintensitate. La nivelul ochiului, expunerea la ziua, cu maşini cu turn telescopic. Echipa deradiaţii ultraviolete, în special la lungimile lucru se deplasează cu maşina şi estede undă mai mici de 3.200 Å, poate produce alcătuită din doi electricieni: unul executăleziuni acute ale conjunctivei şi corneeii, înlocuirea, lucrând pe turnul telescopic, iarrespectiv fotooftalmia. Din acest punct de celălalt îl ajută, asigurând şi dirijândvedere, atrag atenţia lungimile de undă de funcţionarea turnului telescopic şi a3.127 şi 3.135 Å, dar balonul fluorescent reflectorului (când acesta se foloseşte), îi dăabsoarbe, prin învelişul exterior, din sculele şi piesele necesare cerute, în funcţieradiaţiile ultraviolete, reducând intensitatea. de caracterul intervenţiei. Când se lucreazăDacă lampa are balonul deteriorat (caz rar), noaptea, lămpile în funcţiune de pe acelaşiarcul electric nu mai este protejat şi stâlp sau din amplasările învecinate, asigurădetermină expunerea electricianului la o lumina necesară activităţii. Dacă asemenea
  9. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 15lămpi nu există, iluminarea zonei de lucru se permanent ortostatică, cu mişcări largi aleasigură cu reflectorul amplasat pe platforma membrelor superioare, de flexie şi extensie.maşinii. Se fac şi mişcări frecvente ale capului şiElectricianul urcă în turnul telescopic cu gâtului, cu extensii şi flexii, pentru aechipamentul de protecţie individuală controla piesele şi detaliile instalaţiei.corespunzător -centură de siguranţă, mănuşi Dacă lampa a fost montată, electricianulelectroizolante, cască [6]. Timpul de urcare coboară cu turnul telescopic. La lămpilea turnului telescopic este de 5-10 secunde. incandescente, intrarea în regim normal deSpaţiul de lucru la înălţime are o formă funcţionare se face imediat şi aprindereaaproape circulară, având în centru sursa de acestora este bruscă, în prezenţalumină, şi un diametru de deplasare de 1-1,5 electricianului la înălţime. La lămpile cum. La înlocuirea lămpilor, se deşurubează vapori de mercur are loc mai întâi perioadalampa defectă sau uzată şi se înşurubează de încălzire, de aproximativ 10-15 minute,lampa nouă, dar intervin sau există frecvent iar electricianul coboară la începutulalte defecţiuni care impun electricianului şi amorsării şi aşteaptă la sol instalareaalte lucrări cu manevre multiple. Astfel, regimului normal de funcţionare. Dacăcând lampa nouă nu face contactul cu aceasta nu se realizează, electricianul urcăreţeaua electrică din cauza unor din nou cu turnul telescopic pentru aneconcordanţe între dimensiunile pieselor interveni.corespunzătoare, electricianul trebuie săfacă intervenţii pentru a elimina defecţiunea, 4. Caracteristicile iluminatului la locul decare impune diferenţierea vizuală a unor muncădetalii la nivelul pieselor respective. Caracteristicile iluminatului la locul deFrecvent, lampa cu incandescenţă nouă se muncă sunt determinate de momentul înaprinde şi se stinge de mai multe ori în care se efectuează lucrarea şi de sursele detimpul intervenţiei, necesitând înşurubări şi lumină. Când munca se execută noaptea,deşurubări repetate, până la adaptarea şi caracteristicile respective depind de cele alefixarea acesteia în bune condiţiuni. În cazul iluminatului artificial. S-a constatat olămpilor cu vapori de mercur, pot exista evoluţie similară a iluminărilor pentru toatedefecţiuni la cablul de alimentare sau la sursele de lumină analizate: nivele detransformator, situaţie care impune iluminare reduse la sol, de 1-84 lucşi (lx),intervenţii pentru refacerea circuitului cele mai multe de 1-20 lx, în funcţie deelectric. Intervenţiile respective pot dura lampă şi de corpul de iluminat; o creşterepână la 30 de minute şi necesită iluminarea progresivă a iluminării pe parcursul urcăriicorespunzătoare noaptea şi un câmp vizual până la distanţa de 2-1 m de lampă, când arenormal, fapt care este, de altfel, condiţionat loc o creştere bruscă foarte mare, până laşi de desfăşurarea lucrului la înălţime [1]. Pe 1.300-10.000 lx. Valoarea iluminărilor estearterele unde circulă tramvaie sau diferită de la o lampă la alta, pentru aceleaşitroleibuze, în intervenţiile mai lungi şi mai distanţe de determinare, în funcţie degrele sunt necesare întreruperi repetate caracteristicile lămpii (incandescentă,pentru a nu se bloca circulaţia vehiculelor fluorescentă, putere) şi ale corpului derespective, ceea ce prelungeşte durata iluminat (cu sau fără ecran) şi numărul deactivităţii. lămpi.În timpul lucrului, electricianul trebuie să Din datele obţinute în condiţii reale, rezultăocolească, de mai multe ori, cabluri electrice că iluminările cele mai mici au fost laşi telefonice amplasate în zona respectivă. corpurile de iluminat cu lămpiSe produc şi scurtcircuite în arcul electric incandescente, după care urmează corpurilecorespunzător şi stropi de metal topit, care de iluminat cu o singură lampă cu vapori depot cauza arsuri, în special la nivelul ochilor mercur de înaltă presiune, şi în continuare,şi feţei. Poziţia electricianului este corpurile de iluminat având câteva lămpi cu
  10. 16 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthvapori de mercur de înaltă presiune, la care electricianului, care se află în imediataau fost înregistrate iluminările cele mai apropiere a lămpii (aproximativ la distanţamari. Întrucât urcarea cu turnul telescopic de 30 cm). Dar şi pe parcursul înlocuiriipână la sursa de lumină are o durată foarte lămpii, când sunt necesare mai multescurtă (5-10 secunde, în funcţie de înălţimea înşurubări şi deşurubări pentru buna fixare amontării), operatorul trece rapid, fără timp lămpii, se produc aprinderi şi stingeride adaptare, de la iluminări foarte scăzute, repetate ale lămpii, expunând ochiul launeori chiar aproape de întuneric (1-20 lx), treceri rapide de la lumină la întuneric şila iluminări foarte mari, de 800-10.000 lx, invers.când funcţionează mai multe lămpi pe În cazul lămpilor cu vapori de mercur, arestâlpul respectiv sau în imediata vecinătate. loc mai întâi perioada de încălzire, în careNivelele de iluminare măsurate în laborator nivelul de iluminare creşte progresiv,cu lămpi şi corpuri de iluminat nefolosite au începând în primele 5-15 secunde cu 38-40prezentat o evoluţie asemănătoare celor din lx, valori care reprezintă o diferenţă micăreţeaua publică de iluminat, având, însă, chiar faţă de iluminarea redusă la care s-avalori mai ridicate. Există cauze multiple lucrat. Solicitarea vizuală este aproapecare determină nivele de iluminare mai mici minimă, comparativ cu cea din cazulîn condiţiile reale: absorbţia mare a fluxului lămpilor cu incandescenţă. La lămpile deluminos, lămpi cu un coeficient de 250 W, de exemplu, creşterea mai rapidă adepreciere care emit un flux mai mic, nivelului de iluminare peste 200-300 lx secorpuri de iluminat uzate cu o capacitate face după 2 minute de la începutulreflectantă micşorată, prezenţa de impurităţi amorsării, ajungând după 5 minute la 2.500pe lampă şi pe corpul de iluminat, variaţiile lx. După o creştere mai lentă până la 3.700de tensiune, prezenţa cablurilor. lx în minutul 11, se produce o nouă creştereÎn zona montării lămpii, sursele de lumină şi mai mare, până la 5.200 lx în minutul 12,existente, care asigură vizibilitatea necesară când lampa intră în regim normal depentru efectuarea intervenţiilor arătate, funcţionare. Menţionăm că valorile arătatedetermină treceri rapide de la puncte cu au fost obţinute în determinări de laborator,iluminări mari la puncte cu iluminări mici cu lămpi noi şi la o temperatură a aerului desau chiar întuneric şi invers, deoarece nu +250 C. Lămpile cu vapori de mercur nuexistă o iluminare uniformă în zona de supun, ca urmare, în momentul înlocuiriilucru. În ambele situaţii, ochiul este expus la lor, ochiul operatorului la o adaptare bruscăo condiţie nefavorabilă cu efort mare de de la o iluminare foarte scăzută la una foarteadaptare la diferenţe accentuate de mare. De aceea, operatorul nu mai aşteaptăiluminare. Cele arătate pot produce oboseală la înălţime intrarea lămpii în regim normalvizuală şi scăderea acuităţii vizuale în de funcţionare.timpul lucrului, aceste manifestări fiind cu O altă caracteristică a iluminatului loculuiatât mai accentuate cu cât diferenţa dintre de muncă este luminanţa mare a lămpilor.nivelele de iluminare din diferitele puncte Valoarea relativă a luminanţei devine şi maiale zonei de muncă sunt mai mari. Dacă nu mare dacă se ia în consideraţie faptul căexistă lămpi în funcţiune în zona în care strălucirea determinată de aceasta estetrebuie înlocuită lampa, se lucrează la percepută de un ochi adaptat la întuneric.lumina dată de reflectorul amplasat pe Important este şi faptul că suprafaţaplatforma maşinii. În acest caz, există o luminoasă a lămpii se găseşte pe un fonddiferenţă între iluminarea produsă de foarte întunecat, respectiv negru. Ca urmare,reflector şi spaţiul întunecat din jurul prezenţa sau pătrunderea spontană a acestoracestuia. surse de lumină în câmpul vizual alÎn cazul lămpilor cu incandescenţă, intrarea operatorului poate determina fenomenul deimediată în funcţiune a lămpii noi determină orbire, care reduce mult acuitatea vizuală îno creştere bruscă a iluminării, în prezenţa momentul respectiv, scăzând calitatea
  11. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 17lucrărilor şi poate favoriza producerea de CONCLUZIIaccidente.Condiţiile de producere a fenomenului de Rezultatele obţinute în cercetarea condiţiilororbire se suprapun peste cele ale producerii de înlocuire a lămpilor în instalaţia deefortului de adaptare vizuală în funcţie de iluminat artificial stradal evidenţiazănivelele de iluminare. O cauză de orbire este următoarele:şi arcul electric care se produce în - Activitatea se desfăşoară la înălţime şi lascurtcircuite, prin apariţia lui bruscă şi sol, ziua şi noaptea, sub tensiune, culuminanţa mare pe care o are în condiţiile expunere la acţiunea factorilorunei iluminări foarte slabe, ochiul fiind meteorologici nefavorabili, la diferenţe mariadaptat la vederea crepusculară. de iluminare şi la luminanţe mari, cu expunere la radiaţii ultraviolete, infraroşii şi5. Condiţii meteorologice luminoase intense emise de lămpile dinCondiţiile meteorologice sunt determinate instalaţie.de clima din ţara noastră cu patru - Solicitările organismului sunt posturale,anotimpuri, precum şi de regiunile din ţară motorii, neuro-psihice - de echilibru,în care se execută operaţia de înlocuire a vizuale, ale atenţiei şi termice. Sunt necesarelămpilor, cu variaţii ale climei respective. măsuri profilactice privind: folosirea deFactorii meteorologici nefavorabili pot mijloace tehnice şi de protecţie individualăîngreuna munca. În perioada caldă a anului, în bună stare de funcţionare, organizareatemperatura ridicată a aerului şi radiaţiile corespunzătoare a activităţii în funcţie desolare, ziua în special, încălzesc părţile momentul şi locul desfăşurării acesteia (lametalice ale instalaţiei de iluminat, mărind iluminat artificial sau natural, condiţiisolicitarea termică a organismului. La meteorologice nefavorabile), respectareaaceasta contribuie şi purtarea centurii de contraindicaţiilor legate de starea desiguranţă, care este obligatorie, întrucât sănătate sau funcţională a lucrătorilor, carefixează pe corp îmbrăcămintea, împiedicând efectuează înlocuirea lămpilor conformastfel circulaţia aerului în spaţiul reglementărilor în vigoare [7]. Afecţiunilesubvestimentar. În perioada rece a anului, cardiovasculare, tulburărilesuprafeţele pieselor şi instalaţiei de iluminat musculoscheletice, de echilibru, vizuale, ale(din metal, beton) sunt reci, ceea ce măreşte atenţiei sunt exemple de contraindicaţiiinfluenţa nefavorabilă a frigului. pentru această muncă.Precipitaţiile atmosferice (ploaie, zăpadă, - Protecţia individuală a ochilor este ogheaţă) măresc, acţiunea frigului în perioada măsură foarte importantă şi aceasta serece şi favorizează direct, prin depunerea pe realizează prin ochelari de protecţie caresuprafeţele din zona de lucru, producerea de asigură condiţii normale de executare aaccidente. operaţiei, respectiv câmp vizual normal (ochelari panoramici) şi cu vizor care absoarbe radiaţiile emise de lămpile respective (vizor colorat, având calitatea de filtru faţă de radiaţii). - Metodologia de cercetare elaborată ar putea constitui o orientare pentru investigaţii în domenii apropiate.
  12. 18 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health BIBLIOGRAFIE Organizational Design and Management –VI”, P.Vink,1. Herman H., Mamali C.,Grigoriu I. ş.a., E.A. P. Koningsveld and S. 1977, Aspecte psihofiziologice Dhondt (Editors), Elsevier ale muncii la înălţime în Science B.V., pg. 579-584 construcţii-montaj. În 4. Herman H., Niţă G., Deliu N. ş.a., 2004, „Ergonomia în construcţii”, Cercetări privind condiţiile de Institutul de Organizare şi muncă şi viaţă pe platforme Cibernetică în Construcţii, pg. petroliere marine. În „Revista 75-84, nr.de referinţă 665 Română de Medicina muncii”,2. Herman H., Marinescu D., 1987, Editura MEDMUN, Bucureşti, Cercetarea unor aspecte vol.54, 1-2-3, 1831-1837 fiziologice şi psihofiziologice 5. Niculescu T. ş.a., 2002, Medicina Muncii, la diferite surse de iluminat Editura MEDMUN, Bucureşti, artificial în condiţii pg.103-117 experimentale de laborator. În 6. ***, 2006, Legea securităţii şi sănătăţii „Igiena”, vol.36, 2, 97-104 Nr.319 din 20063. Herman H., 1998, To assure the visual 7. ***, 2007, Hotarârea de Guvern privind comfort and performance supravegherea sănătăţii during the workday. In lucrătorilor nr.355 din 2007 “Human Factors in
  13. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 19 FACTORI DE RISC ÎN CANCERUL GLANDEI MAMARE ÎN JUDEŢUL DOLJ Lascu C.1, Bădulescu F.2, Prejbeanu I.3, Schenker M.2, Lascu A.4 1. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Vâlcea, Compartimentul Siguranţa Alimentelor 2. Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova, Facultatea de Medicină, Disciplina Oncologie 3. Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova, Facultatea de Medicină, Disciplina Igienă 4. Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu-Vâlcea, Centrul de Diabet, nutriţie, boli metaboliceREZUMAT Scopul studiului l-a reprezentat evidenţierea factorilor de risc la pacienţii cu canceral glandei mamare, din judeţul Dolj. Au fost aplicate chestionare de investigaţie a unui numărde 200 de pacienţi aflaţi în evidenţa Cabinetului de Oncologie al Spitalului Clinic de UrgenţăCraiova, diagnosticaţi între anii 2000-2006. Toţi pacienţii investigaţi au fost femei, cu vârstecuprinse între 45 şi 74 ani. Toate pacientele chestionate au avut cel puţin o sarcină, iar dincele 200 paciente, 92% nu au istorie familială de cancer de sân. În ceea ce priveştealimentaţia, 56% consumă carnea prăjită bine. Din datele obţinute reiese că la pacientelestudiate nu se regăsesc în procente semnificative factorii de risc citaţi în literatură pentrucancerul de sân : absenţa sarcinilor şi istoria familială de cancer de sân, dar apar înprocente crescute consumul de carne prăjită bine şi grăsimi de origine animală. Cuvinte cheie: factori de risc, cancer al glandei mamare, chestionareABSTRACT The aim of the paper was to identify the risk factors in patients with breast cancerfrom Dolj county. It was applied investigation questionaires to 200 patients from CraiovaClinical Hospital, Oncology, with breast cancer diagnosed between years 2000-2006. Allinvestigated patients were women, between 45 and 74 years old. The patients had at least onepregnancy and 92%( from 200 patients) hadn’t mother or sister with breast cancer. Thequestionaires showed that 56% of patients eated fried meat. Results showed that in ourstudied patients we did not find breast cancer risk factors from literature: no pregnancy andmother or sister with breast cancer, but the majority of them had unhealthy eatinghabits(great consumption of fried meat and fats from animal origin). Keywords: risk factors, breast cancer, questionaires
  14. 20 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health INTRODUCERE estrogeni poate creşte riscul de cancer mamar. Sarcina şi alăptatul la sân duc laCancerul glandei mamare este o problemă modificări în celulele de la nivelul sânuluimajoră de sănătate, fiind cea mai frecventă care le face mai puţin susceptibile laneoplazie malignă la femei şi a doua cauză schimbările cancerigene [10].de deces la acestea. Riscul de cancer mamar Lucrarea reprezintă un rezultat de etapă alîn cursul vieţii (0-110 ani) este de 7-10%, temei de doctorat “Factori chimici de risc învârsta medie afectată fiind reprezentată de cancerul glandei mamare în judeţul Dolj”.decadele IV-VI de viaţă, după menopauzăincidenţa neoplaziei continuând să crească,dar cu o rată mult mai mică [1]. MATERIAL ŞI METODĂSe descriu mai mulţi factori de risc pentru Au fost aplicate chestionare de investigaţieneoplaziile glandei mamare: vârsta, istoricul unui număr de 200 de pacienţi aflaţi înpersonal şi familial, modificări genetice, evidenţa Cabinetelui de Oncologie alistoricul reproductiv şi menstrual, rasa, Ambulatorului de specialitate al Spitaluluiiradierea toracelui, obezitatea, inactivitatea Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova,fizică, ingestia de dietilstilbestrol, diagnosticaţi între anii 2000-2006.pesticidele organoclorurate, consumul de Chestionarele de investigaţie au fost aplicatealcool, fumatul [1,2]. Unii dintre aceşti de către medicul specialist oncologiefactori pot fi evitaţi, alţii nu. medicală, pe baza criteriilor prestabilite deRelaţia cancerului glandei mamare cu includere:fumatul nu este încă complet elucidată, deşi paciente cu diagnostic de neoplasmse cunoaşte că riscul este crescut la fumatul al glandei mamare confirmatpasiv şi activ cu expunere îndelungată şi cu histologicdebut precoce în timpul vieţii [3-8]. paciente cu cancer al glandeiUn studiu efectuat in Uruguay între 1994- mamare aflate în evidenţa1996 arată că ingestia de amine heterociclice Cabinetelui de Oncologie alrezultate prin pregătirea inadecvată a cărnii Ambulatorului de specialitate al(prăjire excesivă) se asociază semnificativ Spitalului Clinic Judeţean decu riscul crescut de cancer mamar (Eduardo Urgenţă Craiova începând cu anulDe Stefani et al.) [9]. 2000Alcoolul poate interfera cu metabolismul pacientele să fi locuit cel puţin dinestrogenilor la nivelul ficatului şi duce la anul 1990 pe teritoriul judeţului Doljcreşterea nivelului estrogenilor în sânge. pacientele să fie disponibile pentruEstrogenii stimulează creşterea celulelor de realizarea anchetei referitoare lala nivelul glandei mamare şi uterului, de expunerea şi contactul cu factorii deaceea orice factor care creşte expunerea la risc incriminaţi.
  15. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 21 Chestionar de investigaţieIniţialele numelui şi prenumelui:………….Sexul:…… Vârsta:……… Greutatea:……… Înălţimea:………Domiciliul (din anul 1990):…………………Premenopauză PostmenopauzăSarcini: DA Câte:……….. NUAlăptat la sân: DA Vârsta ultimului alăptat la sân….. …… NUConsumul de alcool (tip alcool; număr pahare pe săptămână):……………………………Fumat: DA Număr ţigări pe zi:………….. NUIstorie familială de cancer al glandei mamare: DA Care rudă (mama, sora) NUMedicaţie anticoncepţională / terapie de substituţie hormonală: DA NUGrăsimi animale (încercuiţi): unt smântână untură slăninăCu ce frecvenţă: ………… …………. ………. …….….De obicei mâncaţi carnea prăjită bine? DA NU REZULTATE femeilor chestionate (64%) fiind din mediul urban. Repartiţia pe vârste a fost cea dinToţi pacienţii investigaţi au fost femei, cu Figura 1.vârste între 45 şi 74 ani, majoritatea 16% <50 ani 51-60 ani 24% 60% >61 ani Figura 1. Repartiţia pe vârsteDin cele 200 de paciente chestionate, 84% Toate pacientele chestionate au avut celaveau menopauza instalată în momentul puţin o sarcină, marea majoritate (88%)stabilirii diagnosticului. având cel puţin două sarcini (Figura 2).
  16. 22 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 100% 88% 80% 60% o sarcină 40% >2 sarcini 20% 12% 0% o sarcină >2 sarcini Figura 2. Număr de sarciniUn procent semnificativ dintre pacientele CONCLUZIIchestionate (96%) au afirmat că au alăptat lasân în timpul sarcinilor. Lotul chestionat este mic, concluziileÎn ceea ce priveşte factorii comportamentali aplicându-se doar la acesta, din datelede risc pentru cancerul glandei mamare, obţinute reieşind că la pacientele studiate nu64% nu consumă alcool deloc, 88% nu se regăsesc în procente semnificativefumează şi 91,5% nu au luat medicaţie factorii de risc citaţi în literatură pentruanticoncepţională. cancerul de sân : absenţa sarcinilor, istoriaLa întrebarea privind istoria familială de familială de cancer de sân şi administrareacancer al glandei mamare, 92% dintre de medicaţie anticoncepţională, dar apar înpacientele chestionate nu au avut în familie procente crescute consumul de carne prăjităcancer de sân. bine şi grăsimi de origine animală.În ceea ce priveşte alimentaţia, 56% De asemenea, un procent semnificativ dintreconsumă carnea prăjită bine şi 52% pacientele chestionate au afirmat că auconsumă cel puţin o dată pe săptămână alăptat la sân în timpul sarcinilor, deşigrăsimi de origine animală. alăptatul la sân este un factor care diminuă riscul de apariţie a cancerului mamar. BIBLIOGRAFIE (ed.), Breast Cancer: Molecular Genetics,1. Bădulescu A., Bădulescu F., 2003, Pathogenesis, and Clinică şi chirurgie Therapeutics. Totowa, NJ: oncologică, Ed. Medicală Humana Press, 519–536 Universitară Craiova, 33-34 5. Couch F. J., Cerhan J. R., Vierkant R. A.,2. Bădulescu F., Gorunescu F., 2003, et al, 2001, Cigarette smoking Informatică oncologică: increases risk for breast cancer metode statistico-informatice in high-risk breast cancer în oncologie, Ed. Didactică şi families, Cancer Pedagogică Bucureşti, 51-84 Epidemiology Biomarkers &3. Wang Li D., Firozi M., Chang P. F., et al, Prevention,10: 327–332 2002, Characterization of a 6. Delfino R. J., Smith C., West J. G., et al, major aromatic DNA adduct 2000, Breast cancer, passive detected in human breast and active cigarette smoking tissues, Environmental and and N-acetyltransferase 2 Molecular Mutagenesis, 39: genotype, Pharmacogenetics, 193–200 10:461–4694. Ambrosone C. B., Shields P., 2001, 7. Egan, K. M., Stampfer, M. J., Hunter, D., Smoking as a risk factor for et al, 2002, Active and passive breast cancer, In: A. Bowcock smoking in breast cancer:
  17. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 23 prospective results from the of Breast Cancer: A case- Nurses Health Study, control Study in Uruguay, Epidemiology, 13: 138–145 Cancer Epidemiology,8. Hecht S. S., 2002, Tobacco smoke Biomarkers and Prevention, 6, carcinogens and breast cancer, 573-581 Environmental and Molecular 10. Insel P. M., Roth W. T., 2002, Core Mutagenesis, 39: 119–126 Concepts in Health-9 th9. De Stefani, Ronco A., Mendelcharsu M., edition, The McGraw-Hill et al, 1997, Meat intake, Companies, Inc, USA, 277 Heterocyclic Amines and Risk
  18. 24 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health POLUAREA CHIMICĂ A FACTORILOR DE MEDIU ŞI RISCUL ASUPRA SĂNĂTĂŢII Lupulescu D.1, Juganaru E.2, Iordache D.3, Iancu M.2, Fulga M.2, Jebereanu M.1 1. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti 2. Institutul de Sănătate Publică Bucureşti 3. ICEMENERG BucureştiREZUMAT Datorită emisiilor industriale şi de trafic, folosirii în agricultură a pesticidelor şi afertilizanţilor, precum şi activităţilor industriale şi casnice, mulţi compuşi chimici sunteliminaţi în mediu, cu implicaţii multiple asupra sănătăţii umane şi integrităţii mediului.Riscul toxicologic al metalelor şi pesticidelor organo-clorurate, apare prin concentrarea lordin sol, în apă şi alimente. Studiul urmăreşte promovarea unor tehnologii neconvenţionale,ecologice pentru protejarea factorilor naturali de mediu şi amenajarea locuinţelor din DeltaDunării. În anul 2007, s-a determinat concentraţia de metale grele Pb, Cr, Cu, Cd şi 20tipuri de reziduuri de pesticide organoclorurate în probe de apă potabilă, apă din mare, apădin canal de pe plajă, apă din Dunăre, precum şi probe de sol în extravilan şi în zona delocuit, cartier Sulina. Cele mai mari concentraţii de metale în sol s-au determinat în zona delocuit pe malul Dunării. Concentraţiile de crom au prezentat depăşiri faţă de norme în 80%din probele de sol. Reziduuri de pesticide organo-clorurate, 4,4 DDT, Metoxiclor şi BHC, s-au pus în evidenţă în trei probe de sol, datorită remanenţei îndelungate sau prin utilizarefrauduloasă. Cuvinte cheie: metale grele, reziduuri de pesticide organoclorurate, Delta DunăriiABSTRACT Owing to industrial and traffic emissions, agricultural use pesticides and fertilizersand disposal practices industrial and domestics, many chemicals are discharged into theenvironment and may consequently pose potential hazards to human health andenvironmental integrity Toxicological risk of metals and organochlorines pesticides appearsbecause of their concentration in soil, water and foods. The study aims to promoteunconventionally, ecologically technology for the protection of natural environment factorsand housing in The Danube Delta. In 2007 the concentration of heavy metals: Pb, Cr, Cu, Cdand 20 types of residues of organochlorines pesticides in running water, sea water, the watersupply from pipes on the shore, Danube water samples was determined. Also, samples of soil
  19. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 25from inhabit area and extended area, Sulina parish. The biggest metal concentrations in soilwere determined from inhabit area from the banks of the river Danube. Cr concentrationsexceeded from the norm in 80% of the soil samples. Organochlorine pesticide residues 4,4DDT, Metoxiclor and BHC were developed in tree soil samples, because of long timeremaining or from illegal use. Keywords: heavy metals, pesticides organochlorines residues, Danube DeltaÎn urma proceselor de poluare ajung în Un aspect important legat de activitateafactorii de mediu compuşi chimici, biologici industrială îl reprezintă deşeurile industrialeşi energie cu efecte nocive, care alterează periculoase, depozitate necontrolat şi adeseaecosistemele, reduc resursele biologice şi împreună cu cele menajere.pun în pericol sănătatea omului. Insecticidele organoclorurate au remanenţăDezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv mare în mediu, care poate atinge secole. Înstrategic, în cadrul căruia conservarea prezent, conform legislaţiei, sunt scoase dinresurselor naturale, păstrarea calităţii uz, dar se mai utilizează în mod fraudulos. Ofactorilor de mediu şi menţinerea diversităţii mare importanţă o are toxicitatea cronică,ecosistemelor, deţin un loc primordial. datorită remanenţei în apă, sol, plante, aDirecţii importante în contextul protecţiei reziduurilor, pătrunderea în lanţul trofic almediului ambiant şi sănătăţii [1]: animalelor, precum şi cumularea în ţesuturi• implementarea unor proiecte de şi organe.reconstucţie ecologică a zonelor puternic Metabolizarea se face pe căile obişnuite:afectate de impactul activităţilor antropice hidroliză, oxidare, declorinare prin acţiunea• elaborarea unui program internaţional enzimelor microzomale nespecifice. Unpentru reducerea poluării Dunării de către aspect particular este fenomenul de inducţieţările riverane şi denumirea acestei zone: enzimatică. Organocloruratele care depăşescBazinul Cultural al Dunării 5 ppm induc activitatea enzimatică• amplificarea potenţialului de resurse prin (Dieldrinul, Heptaclorul, DDT-ul). Lindanulreciclarea, recuperarea şi valorificarea are capacitatea de a-şi intensifica propriadeşeurilor şi a produselor uzate metabolizare (autoinducţie enzimatică) [3].• găsirea unor tehnologii nepoluante, Compuşii organocloruraţi au acţiunebiotehnologii, promovarea bioproduselor şi stimulantă sau deprimantă asupra SNC şia tehnologiilor nepoluante produc contracţii musculare clonice. Apar• cel mai important indicator al sănătăţii de asemenea fenomene degenerative la nivelplanetei, scăderea numărului de specii de hepatic, al suprarenalelor, gonadelor. Acesteplante şi animale, este în regres. reziduuri pot accelera metabolizarea unorPrincipalii factori incriminaţi în deteriorarea compuşi fiziologici, iar eliminarea se facemediului şi a sănătăţii în România sunt pe cale digestivă, renală, mamară, fanere,industria, agricultura, dezvoltarea urbană şi ouă.poluarea transfrontalieră.Agricultura, prin utilizarea iraţională şi METODOLOGIEuneori necontrolată a îngrăşămintelor şipesticidelor, a dus la cumularea acestor Studiul urmăreşte promovarea unorcompuşi în sol, ape de suprafaţă şi tehnologii neconvenţionale care oferă soluţiisubterane. Cantitatea totală a apelor uzate, moderne, ecologice pentru adaptarea şicare sunt deversate anual în râurile restaurarea factorilor de mediu, în cadrulRomâniei este de peste 10 miliarde m3. Din unui sistem integrat de amenajare aaceastă cantitate, doar 10% este epurată locuinţelor amplasate pe raza localităţilorintegral înainte de deversare, 60% parţial, din Delta Dunării.iar 30% fără nici o prelucrare [2]. În anul 2007 s-a determinat concentraţia de metale grele şi reziduuri de pesticide organo-clorurate în:
  20. 26 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health • probe de apă: apă potabilă, apă din mare, ECD detector captură de electroni, limita de apă din canal de pe plajă, apă din Dunăre detecţie 0,15µg/kg) • probe de sol: malul nordic al Dunării, în • s-au efectuat determinări de pH. extravilan în sud vestul oraşului Sulina şi în zona de locuit. REZULTATE S-a determinat concentraţia de : • Pb, Cr, Cu, Cd prin metoda spectrometriei I. Determinarea metalelor grele cu absorbţie atomică În cele cinci probe de sol analizate, metalele • 20 tipuri de reziduuri de pesticide grele au prezentat următoarele valori organoclorurate prin cromatografie în fază (Tabelul 1). gazoasă (cromatograf Varian CP 3800 cu Tabelul 1. Concentraţia metalelor în probele de solDenumire proba Pb mg/kg Cr Cu Cd Metoda mg/kg mg/kg mg/kgSol 1. Cartier pe malul Dunării 135,77 28,03 166,52 4,20 AASSol 2. Islaz în extravilan 34,76 40,90 26,54 3,15 AASSol 3. ultima casa din localitate 31,96 32,54 22,31 2,52 AASSol 4. teren lăngă unitatea militară 20,89 29,01 10,71 1,34 AASSol 5. plaja la Marea Neagră 7,55 10,59 3,74 0,99 AASCMA –Ordin 756/1997 1000 20 500 10 Concentraţia de Pb în probele de sol Toate valorile au fost conforme cu faţă de analizate este cuprinsă între 7,55 - 135,77 concentraţia maximă admisă (CMA) de mg/kg. Cea mai mare valoare este cea din 1000 mg/kg, prevăzută în Ordinul 756/1997- zona de locuit, 135,77mg/kg, o valoare de Reglementări privind evaluarea poluării 17 ori mai mare faţă de concentraţia din mediului. proba 5 - plaja Marea Neagră (Figura 1). Loc probă Plaja la Marea Neagră 7,55 Teren langă unitatea 20,89 militară Ultima casă din localitate 31,96 Islaz în extravilan 34,76 Cartier pe malul Dunării 135,77 0 50 100 150 Conc. Pb (mg/kg) Figura 1. Concentraţia Pb-lui în probele de sol Concentraţia de Cr determinată în probele fiind determinată în proba din extravilanul de sol depăşeşte valoarea maximă admisă în localităţii Sulina, de două ori mai mare faţă 4 din cele 5 probe, cea mai mare valoare de CMA (Figura 2).
  21. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 27 Loc probă Plaja la Marea Neagră Cartier pe malul Dunării CMA Teren lângă unitatea militară valoare Ultima casă determinată dinlocalitate Islaz în extravilan 0 20 40 60 Conc. Cr (mg/kg) Figura 2. Concentraţia Cr-lui în probele de solConcentraţia metalelor determinate în 2002, privind criteriile de clasificare pentruprobele de apă se încadrează în normele apele de suprafaţă, pentru toate probeleprezente în ordinul MAPM nr.1146 din anul analizate (Tabelul 2 şi 3). Tabelul 2. Concentraţia metalelor în probele de apa (µg/l) Denumire proba Pb µg/l Cr µg/l Cu µg/l Cd µg/l Meto da Apa1. Canal de pe plajă 0,53 1,09 2,5 0,079 AAS Apa 2. Marea Neagră 0,58 1,51 8,17 0,061 AAS Apa 3. Apa de Dunăre 0,44 0,90 2,42 0,072 AAS Tabelul 3. Concentraţia metalelor în proba de apă potabilă (µg/l) Denumire proba Pb µg/l Cr µg/l Cu µg/l Cd µg/l Met oda Apa 4. Apă potabilă din reţeaua 0,12 0,54 1,56 0,058 AAS de distribuţie CMA-Legea Nr. 458/2002 10 50 100 5 privind calitatea apeiProba de apă potabilă din reţeaua de parametrilor de calitate a apei potabile dindistribuţie a localităţii este conform Legea nr. 458 din anul 2002.
  22. 28 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health Valoarea pH-ul a fost cuprinsă între 6,39 –II. Determinarea pH-lui 6,85 pentru probele de apă şi între 5,86- 9,18 pentru probele de sol (Tabelul 4). Tabelul 4. Determinarea pH-lui în probele de sol şi apă Proba Sol 1 Sol 2 Sol 3 Sol 4 Sol 5 Apa 1 Apa 2 Apa 3 Apa 4 pH 8,06 5,86 7,61 7,99 9,18 6,47 6,39 6,58 6,85III. Determinarea concentraţiei Endosulfan sulfat, Metoxiclor, Endrinreziduurilor de pesticide organo- cetone.clorurarte În probele de apă analizate concentraţiile auÎn probele de apă şi sol s-au determinat fost sub limita de detecţie în toate probelereziduurile de pesticide organo-clorurarte: ά analizate.BHC, β BHC, γ BHC, δ BHC, Heptaclor, Într-o probă de sol pe plaja lângă malulAldrin, Heptaclor epoxid, Transclordan, ά Mării s-au identificat concentraţii declordan, 4,4’ DDE, Endosulfan I, 0,0004mg/kg β BHC, iar în proba de sol deEndosulfan II, Dieldrin, Endrin, 4,4’ DDD, pe faleza Dunării s-au identificat4,4’ DDT, 4,4’ DDT, Endrin aldehide, concentraţii de 4,4 DDT si Metoxiclor (Figura 3). Valori 0,012 0,01 0,008 valori determinate 0,006 normă 0,004 0,002 0 4,4’ DDD Metoxiclor Reziduuri Figura 3. Concentraţiile reziduurilor de pesticide organo-clorurate CONCLUZII arătat că transferul metalelor din sol creşte la pH acid, dar la depăşiri ale pH peste 7,Concentraţia metalelor grele determinate în creşte rata transferului, în special de Cd, înprobe de sol prezintă valori depăşite pentru apă şi vegetale.crom. Unele reziduuri de pesticide organo-Deşi plumbul nu depăşeste valorile limită clorurate se mai pun în evidenţă, deşi esteadmise, totuşi este de semnalat ca în zona de interzisă utilizarea lor, fie prin remanenţălocuit concentraţiile sunt cele mai mari, ca îndelungată pe sol, sau prin utilizarerezultat al activităţilor antropice. frauduloasă.Studii efectuate privind biodisponibilitateaunor metale în funcţie de pH din sol au
  23. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 29 BIBLIOGRAFIE Transilvanian counties included in DKMT area,1. Vădineanu A., 1998, Sustainable Fiziologia (16) development, Unversity of 3. Maroni M., Fait A., 1993, Health effects Bucharest Press in man from long term2. Pintea A., Laza V., Bajureanu M., Zeic exposure to A., 2006, Heavy metals pesticides.Toxicology, p. 780- environmental pollution and 781 the morbidity in two
  24. 30 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health STAREA DE SĂNĂTATE A COPIILOR ÎN RELAŢIE CU CALITATEA APEI POTABILE Lupulescu D.1, Tudor A.2, Iancu M.2 1. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti 2. Institutul de Sănătate Publică BucureştiREZUMAT Poluarea apei cu nitraţi reprezintă un factor de risc major pentru sănătatea copiilordin zonele rurale, în condiţiile în care apa de fântână nu este sigură din punct de vederechimic şi bacteriologic. În perioada 1985-2005 s-au înregistrat 3134 cazuri demethemoglobinemie, dintre care 105 cazuri au fost letale. Zonele cu risc identificate sunt înN-E şi Sudul ţării. Concentraţia nitraţilor în apa de fântână a depăşit valoarea de 50mg/l în78% dintre fântânile corelate cu cazurile de intoxicaţie. Boala diareică s-a asociat la 47%din cazurile de methemoglobinemie, iar infecţiile respiratorii la 41% din cazuri. Cuvinte cheie: nitraţi, apa de fântână, methemoglobinemie la copiiABSTRACT The pollution of water with nitrates represents a major risk for the health of thechildren from the rural areas, when the well water is not safe (chemical and bacteriological).Between 1985 and 2005, were registered 3314 cases of infant acute maethemoglobinemia, outof which 105 cases were lethal. The risky areas were identified in N-E and South of thecountry. The concentration of the nitrates in the well water was over 50mg/liter at 78% fromthe samples which were checked at the poisoning cases from 2005. From the microbiologicalpoint of view, the samples of well water were not proper in a percentage of 34, showingfaecal coliforms and faecal streptococci. This is the explanation of the association of themaethemoglobinemia cases with severe diarhorea disease in 47% of the events from 2005.The acute infections of respiratory tract were associated with the poisoning cases in 41%. Keywords: nitrates, well water quality, child, maethemoglobinemia. INTRODUCERE se corelează cu o frecvenţă crescută a cazurilor de intoxicaţii, în special la sugari.Folosirea pe scară tot mai largă a Toxicitatea nitraţilor apare endogen, când înîngrăşămintelor azotate, în scopul sporirii porţiunea proximală a intestinului, înproducţiei agricole, a dus la o creştere a prezenţa unor bacterii reducătoare (E.coli,conţinutului de nitraţi în sol, în unele enterococi, stafilococi) se formează nitriţi.produse agro-alimentare, în apele de Aceştia se absorb şi formează cusuprafaţă şi subterane. Creşterea hemoglobina, methemoglobina- MtHb, careconcentraţiilor de nitraţi în apă şi alimente
  25. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 31corespunde formei de Hb oxidată (Fe3+). MATERIAL ŞI METODĂNitriţii pot traversa placenta şi formeazăMtHb fetală. Principalii factori de risc Institutul de Sănătate Publică Bucureştiimplicaţi în producerea intoxicaţiilor sunt: (ISPB), în 1988, a iniţiat un studiu la niveldeficit enzimatic în methemoglobin- naţional privind concentraţia nitraţilor în apareductaze (Gl6-P-dehidrogenaza, NADPH), de fântână. Studiul arată că principaleleprezenţa Hb-fetală, infecţii acute intestinale zone cu concentraţii mari de nitraţi prezenţişi respiratorii, ca patologie asociată [1]. în apa fântânilor sunt în sudul şi nord-estulDin datele furnizate de OMS rezultă că, României. În anul 2000, ISPB a făcut odupă anul 1990, aproximativ 70% din evaluare a fântânilor din România şi au fostdecesele copiilor sub 5 ani, şi au fost înregistrate 956129 fântâni publice, dincauzate de diferite afecţiuni: boli diareice, 154303 sate, care asigură apa potabilăpneumonie, malnutriţie şi malarie. Pentru a pentru o populaţie de 8780816 locuitori.reduce numărul de boli diareice se Din anul 2000, Autoritatea de Sănătaterecomandă alimentaţia naturală, o bună Publică raportează cazurile desanitaţie a factorilor de mediu, precum şi methemoglobinemie, pe două chestionaremăsuri adecvate de igienă individuală şi standard: tipul A – cuprinde informaţiidomestică. privind sexul, vârsta, forma bolii şi legăturaÎn ceea ce priveşte calitatea apei potabile, cu bolile diareice şi cele respiratorii,este cunoscut faptul că peste 20% din apele confirmarea prin diagnostic de laborator asubterane din statele Uniunii Europene cazurilor de methemoglobinemie şi prezenţaprezintă depăşiri ale concentraţiei maxime cianozei, tipul B de chestionar aduceadmise de nitraţi (50mg/l) şi o tendinţă de informaţii despre sursa de apă, tipul decreştere a acestor valori în zonele cu fântână (publică sau individuală), cauzaagricultură intensă [2,3]. Atât activităţile bolii, protecţia sanitară a sursei de apă,agricole, dar şi cele industriale, au schimbat folosirea îngrăşămintelor agricole în zonă,mult ciclul azotului în natură. rezultatele analizelor chimice şiMethemoglobinemia a fost semnalată pentru microbiologice ale apei testate.prima dată în Japonia acum sute de ani şi afost numită « Kuchikuro » (boala gurii REZULTATEnegre). Boala a fost prima dată descrisă de În perioada 1985-1996 s-au înregistrat 2913către Hunter Comly în 1945 în S.U.A. El a cazuri de methemoglobinemie acută, iar îndescoperit legătura dintre creşterea perioada 1997- 2005 au fost înregistrateconcentraţiei nitraţilor din apa de fântână şi 3314 cazuri. Distribuţia cazurilor pe animethemoglobinemie. (Figura 1) evidenţiază că cele mai multeStudii epidemiologice recente au indicat cazuri, 453 au fost semnalate în anul 2000 şiposibilitatea de asociere dintre un număr de 334 în anul 2001.methemoglobinemie şi riscul ridicat de În anul 2005 au fost raportate 241 cazuri delimfom non-Hodgkin, malformaţii methemoglobinemie infantilă acută, cauzatăcongenitale, din cauza riscurilor de de apa de fântână, în 24 judeţe. Cele maiproducere de nitrozamine [4]. multe cazuri au fost înregistrate în judeţele:În Australia, studii recente au indicat că Bacău - 31, Iaşi - 31, Botoşani - 27, Vaslui -expunerea femeilor însărcinate la nitraţi, 14, Buzău - 10. Fântânile din aceste zonepeste doza acceptată, este asociată cu riscul sunt considerate cu risc pentru sănătateaapariţiei encefalitei la nou născuţi. copiilor prin conţinutul crescut de nitraţi.
  26. 32 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health Figura 1. Distribuţia, pe ani, a cazurilor de methemoglobinemieToate cazurile de boală au fost spitalizate, şi şi Roman (Botoşani), la sugari cu vârstaun procent de 48% dintre ele au fost forme cuprinsă între 3 săptămâni şi o lună (Figuragrave. Au fost şi trei cazuri letale (1,3%) în 2).comuna Secuşigu (Arad), Băleşti (Vrancea), Figura 2. Distribuţia cazurilor în funcţie de gravitatea boliiDistribuţia pe grupe de vârstă a demonstrat 50mg/l, valoare recomandată de Directivacă, cele mai multe cazuri, 48% au fost la 98/83CE, prevăzută şi în Legea nr.458/2002sugari cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 luni, privind calitatea apei potabile. Pentru 45%apoi la nou născuţi în procent de 22%, dintre cazurile de intoxicaţii, apa de fântânăaceştia fiind grupe cu risc crescut pentru folosită a prezentat concentraţii de nitraţi, înintoxicaţia cu nitraţi (Figura 3) . unele cazuri de 10 ori mai mari, faţă de valoarea maximă admisă. Astfel, laCazurile de methemoglobinemie acută la concentraţii de nitraţi sub 50mg/l s-aucopii au apărut în condiţii de folosire a apei semnalat 52 cazuri (21,6%), ceea cede fântână cu concentraţii de nitraţi > demonstrează că alimentaţia a asigurat
  27. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 33aportul crescut de nitraţi în organism. Cea apărute la copiii la care sursa de apămai mare parte din cazuri (78,4%) s-au conţinea nitraţi între 101-500mg/l, la care seprodus pe cale hidrică, la concentraţii ale adaugă un procent de 7,9% cazuri de boalănitraţilor în apă peste 50mg/l. Ponderea cea pentru care concentraţia în apă a depăşitmai mare, 45,2%, au avut-o intoxicaţiile valoarea de 500mg/l (Figura 4). > 6 luni Nou nascuti 23% 22% 3-6 luni 7% 1-3 luni 48% Figura 3. Distribuţia cazurilor în funcţie de vârstă >500 mg/l, 7.90% 0-50 mg/l, 21.60% 101-500 mg/l, 51-100 45.20% mg/l, 25.30% Figura 4. Distribuţia cazurilor raportată la concentraţia de nitraţiUn factor de risc în producerea intoxicaţiilor dismicrobism intestinal, ce favorizeazăcu nitraţi la copii îl reprezintă asocierea reducerea nitraţilor la nitriţi pringastroenteritelor, care creează un ascensionarea florei reducătoare din
  28. 34 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthporţiunea distală în cea proximală. sursei, precum şi de adâncimea la care seFrecvenţa acestor infecţii asociate a fost de găseşte stratul de apă.47%, iar ponderea infecţiilor acute de căi Cele mai multe cazuri de intoxicaţii suntrespiratorii a fost de 41%, în aceste cazuri rezultatul direct al consumului de apă dinînsămânţarea descendentă, gastrointestinală fântânile publice, şi reprezintă un procent decu germeni reducători fiind secundară. 43% din numărul total de cazuri (Figura 5).Calitatea apei potabile este influenţată şi deparametri care ţin de amplasarea şi protecţia 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% individual 57% pub lic 43% Figura 5. Distribuţia cazurilor în funcţie de tipul de fântânăEste o corelaţie între lipsa de protecţie din sursele de mică adâncime (sub 10 metri),sanitară a apei de fântână şi numărul mare neasigurându-se astfel o calitate bună a apei,de cazuri de methemoglobinemie, 82,2% riscul de poluare fiind crescut.dintre ele fiind corelate cu consumul de apă 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% naturala 7% artificiala 54% m ixta 39% Figura 6. Distribuţia cazurilor în funcţie de tipul de alimentaţieSe observă o corelaţie între tipul de CONCLUZIIalimentaţie a sugarului şi frecvenţacazurilor. Cel mai mic număr de cazuri de • Cel mai mare număr de cazuri deboală, 7%, a fost înregistrat la copiii methemoglobinemie a fost raportat înalimentaţi la sân, cel mai mare procent apare ultimii ani, în zonele : Bacău, Botoşani,în rândul sugarilor alimentaţi cu lapte praf Buzău şi Iaşi.54%, la care se adaugă un procent de 39% • Sugarii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 lunicopii cu o alimentaţie mixtă. prezintă cea mai mare vulnerabilitate. • Cele mai multe cazuri au fost raportate de la fântânile care nu au avut perimetru de
  29. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 35protecţie sanitară, şi în peste 50% dintre • Importanţă mare prezintă informareacazuri, fântâni publice cu o adâncime mai populaţiei, şi în special a gravidelor, cumică de 10 metri. privire la apa contaminată cu nitraţi şi• O pondere mare a fost identificată în riscurile de intoxicaţie, îndeosebi la copiiicazurile cu copii hrăniţi artificial, urmate de cu vârsta cuprinsă între 0 şi 1 an.cei hrăniţi mixt. • Este foarte importantă implicarea familiei• Bolile diareice acute şi infecţiile şi a medicilor în educaţia sanitară arespiratorii s-au asociat în aproximativ 50% comunităţilor, privind beneficiile folosiriidin cazurile de MtHb. „apei sigure” şi monitorizarea nitraţilor din apa de fântână în zonele rurale. BIBLIOGRAFIE 3. Scheidler A., 1999, Groundwater quality and quantity, Data and basic1. Price D., 1994, Methemoglobinemia, information, Copenhagen, Goldfrank’s Toxicologic European Environment Emergencies, 5th ed., 1180- Agency, Technical Report 1245 no.222. ***, 2004, Guidelines for drinking water 4. Croen L.A., Todoroff K., Shaw G.M., quality, Surveillance and 2001, Maternal exposure to control of community nitrate from drinking water supplies, 3rd edition, Geneva, and diet and risk for neural WHO tube defects, American Journal of Epidemiology, 153(4)
  30. 36 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health EVALUAREA CONDIŢIILOR IGIENICO- SANITARE ÎNTR-UN CENTRU PRIVAT DE DIALIZĂ Moldoveanu A.M.1, Guţu I.2, Ciortea D.3 1. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, Disciplina de Igienă şi Ecologie Medicală 2. Clinica Nefrologie Spitalul Sf. Ioan, Bucureşti 3. International Health Care System Romania, BucureştiREZUMAT Supravegherea condiţiilor igienice din spitale previne apariţia infecţiilornozocomiale. Evaluarea a fost efectuată într-un centru privat de dializă din Bucureşti.Centrul dispune de 4 saloane a câte 6 paturi care sunt ocupate în 3 ture pe parcursul a 24 deore. S-a urmărit încărcătura bacteriană a aerului prin metoda sedimentării. S-a urmăritîncărcătura bacteriană a suprafeţelor şi a tegumentelor personalul ce asigură asistenţamedicală, metoda de determinare fiind metoda ştergerii cu tamponul. Toate determinările aufost efectuate lunar pe parcursul anului 2007. Determinările au fost efectuate de laboratorulpoliclinicii Medcenter, Berceni, Bucureşti. În ceea ce priveşte încărcătura bacteriană aaerului, valorile numărului total de germeni au variat între 52 colonii /m3 şi 9500 colonii/m3.27% dintre probe au depăşit valoarea de 600 colonii/m3. Nu a fost pusă în evidenţă prezenţaStafilococului patogen şi a Streptococului hemolitic. În ceea ce priveşte încărcăturabacteriană a suprafeţelor, aceasta a variat între 0 germeni pe cm2 şi 30 germeni pe cm2, cudouă situaţii în care încărcătura a fost de 23 respectiv 30 germeni pe cm2. Nu a fostevidenţiată prezenţa E. Coli, a Stafilococului şi a Proteusului. În ceea ce priveşte încărcăturategumentelor s-a înregistrat o încărcătură bacteriană ce a variat între 1 germen şi 353 degermeni pe cm2. E. coli, Stafilococul sau Proteus spp. nu au fost identificaţi. S-au observatdepăşiri ale numărului total de germeni, dar nu a fost evidenţiată prezenţa unor germenipatogeni nici în aer şi nici pe suprafeţe sau pe tegumentele personalului. Cuvinte cheie: contaminare bacteriana, aer, suprafeţe, tegumente, sănătateABSTRACT The study tries to evaluate conditions that can be found in a private dialysis ward inBucharest. The evaluation was made during the year 2007. The ward has 4 rooms in whichthe patients are received in three shifts. The objective of the study was to monitor the levels ofthe microbiological contamination of the air, the surfaces and of the hands of the medicalpersonnel during the year 2007. The results showed that levels of bacteria in the air reached9500 CFU/m3 and 27% of the samples had results over the admitted limits. Staphylococcusand Streptococcus beta-hemolytic were not present. The surface levels of bacterial
  31. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 37contamination reached a maximum value equal to 30 CFU/cm2. E. coli, Staphylococcus andProteus where not found during the whole year 2007. The skin of medical personnel had abacteriological contamination up to 353 CFU/cm2 but the presence of E. coli, Staphylococcusand Proteus was not identified. In can be concluded that the total bacterial contamination ofair, surfaces and skin of the personnel is over the accepted limits but no pathogenic germswhere identified during the year of investigation. Keywords: Bacterial contamination of air, surfaces and skin, health INTRODUCERE încărcătura bacteriană a suprafeţelor din aceste saloane, precum şi încărcăturaSupravegherea condiţiilor igienice din tegumentelor personalul ce asigură asistenţaspitale trebuie sa aibă ca obiectiv, atât medicală. Metoda de determinare aposibilitatea de prevenire a infecţiilor încărcăturii suprafeţelor şi tegumentelor anozocomiale, putând în acest fel duce la fost metoda ştergerii cu tamponul. Toateapariţia complicaţiilor septice ale bolii de determinările au fost efectuate lunar pebază, ceea ce poate duce la agravarea stării parcursul anului 2007. Recoltările au fostbolnavului, cât şi aceea de prevenire a efectuate în medie în 5 puncte din fiecarecontaminării personalului ce asigură salon, iar investigaţia s-a făcut lunar.efectuarea actului medical. Din aceste Calculul rezultatelor s-a făcut cu ajutorulmotive, este de dorit ca într-o unitate formulei lui Omeliansky pentru încărcăturaspitalicească cu paturi să se monitorizeze bacteriană din aer, iar pentru suprafeţe şiconstant igiena în care se desfăşoară actul tegumente s-au folosit formulele specificemedical. [1,2,3].Studiul de faţă şi-a propus monitorizarea Au fost efectuate 112 probe decondiţiilor igienice dintr-o secţie de dializă aeromicrofloră, din care 24 de probe înce funcţionează în regim privat în oraşul perioada ianuarie-martie 2007, 48 de probeBucureşti. În această secţie este un rulaj în perioada aprilie – august 2007 şi 40 demare de bolnavi, ceea ce impune evaluarea probe în perioada septembrie – decembriecondiţiile igienico-sanitare în care se 2007.desfăşoară actul medical. Pentru investigarea suprafeţelor au fostÎn mod special, au fost analizate, în studiul recoltate un număr de 126 de probe.de faţă, contaminarea bacteriană a aerului, a Pentru investigarea încărcării tegumentelorsuprafeţelor din centrul de dializă, precum şi personalului medical au fost recoltate unîncărcătura bacteriană a tegumentelor număr de 27 de probe în cursul întregului anpersonalului ce administrează actul medical. 2007. Determinările au fost efectuate de MATERIAL ŞI METODĂ laboratorul policlinicii Medcenter, Berceni,Evaluarea a fost efectuată într-un centru Bucureşti.privat de dializă din Bucureşti, pe întregul S-au urmărit: numărul total de germeniparcurs al anului 2007. Centrul dispune de mezofili, prezenţa stafilococului auriu şi cu4 saloane a câte 6 paturi care sunt ocupate în hemoliză, prezenţa streptococului hemolitic3 ture pe parcursul a 24 de ore. Evaluarea în aer, iar pe suprafeţe şi pe tegumente, s-acondiţiilor igienico – sanitare din această urmărit numărul total de germeni şi prezenţasecţie a fost efectuată prin determinarea E. Coli, a stafilococului şi a proteusului.încărcăturii bacteriene a aerului din saloane.Metoda folosită pentru determinarea REZULTATE ŞI DISCUŢIIaeromicroflorei a fost metoda sedimentării, Evaluarea încărcăturii bacteriene a aeruluifolosindu-se ca mediu de cultură geloza– din centrul de dializă privat, unde toatesânge, precum şi medii specifice de paturile sunt folosite la capacitate maximă, aîmbogăţire. De asemenea, s-a urmărit arătat că în cele 4 saloane ale centrului de
  32. 38 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthdializă, încărcătura a variat între o valoare încărcare de 600 germeni mezofili peminimă de 52 germeni mezofili pe m3/aer şi m3/aer, atunci numărul de probe ce a depăşito încărcătură maximă de 9500 germeni acest nivel reprezintă 27 % din probe, iarmezofili pe m3/aer. Ca valoare de referinţă, dacă luăm ca nivel de referinţă nivelul dea fost luată valoarea încărcăturii bacteriene încărcare bacteriană egal cu 500 germeniegală cu 600 germeni mezofili pe m3/aer, mezofili pe m3/aer, atunci numărul de probevaloare considerată ca admisibilă pentru ce a depăşit această valoare este de 32% dinsaloanele de bolnavi [2,4,5]. Deşi aceasta numărul total de determinări.este uzanţa folosită în cele mai multe unităţi Dacă se face o analiză a încărcăturiispitaliceşti, credem că s-ar putea face bacteriene din secţia de dializă pe perioadareferire şi la valoarea încărcăturii bacteriene anului 2007 împărţită pe trei perioade, se potadmisibilă într-o sală specială, deoarece în constata următoarele (Figura 1): în perioadaaceste saloane se desfăşoară un act medical ianuarie – martie 2007, 54% dintre probe auspecific. Nivelul încărcăturii din sălile cu avut valori peste 600 germeni mezofili peactivităţi speciale este de 500 germeni m3 /aer şi 74% dintre probe au avut valorimezofili pe m3/aer. peste 500 germeni mezofili pe m3 /aer.În acest context, se poate spune că dacăluăm ca valoare de referinţă nivelul de Figura 1. Evaluarea încărcăturii bacteriene a aerului din saloanele secţiei de dializă, în anul 2007În perioada aprilie – august 2007, 13% probe au depăşit valoarea de 500 germenidintre probe au fost peste valoarea de 600 mezofili pe m3/aer.germeni mezofili pe m3 aer şi 17 % dintre În perioada septembrie – decembrie 2007, 15% dintre probe au avut o încărcare de 600
  33. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 39germeni mezofili pe m3/aer şi 25% dintre În ceea ce priveşte încărcarea bacteriologicăprobe au arătat o încărcare de peste 500 a suprafeţelor, s-a constat că numai 3 dingermeni mezofili/m3/aer. În această perioadă cele 126 de probe nu au fostşi în mod particular în cursul lunii corespunzătoare, ceea ce înseamnă 2,3% dinseptembrie, s-au înregistrat cele mai mari probe, respectiv o probă în luna septembrievalori ale încărcăturii bacteriene, respectiv o ce avut o încărcătură bacteriologică egală cuprobă egală cu 4200 germeni mezofili/m3 23 germeni mezofili pe/cm2 şi două probe înaer şi două probe în care s-a evidenţiat o luna mai cu 9 şi respectiv 30 germeniîncărcătură bacteriană egală cu 9500 mezofili pe/cm2 (Figura 2). Pe tot parcursulgermeni mezofili pe m3/aer. anului 2007 nu a fost pusă în evidenţăPe toată perioada anului 2007 nu s-a prezenţa E. Coli, a Stafilococului sau aevidenţiat, în nici o probă, prezenţa Proteusului.Stafilococului auriu sau a Streptococuluibeta-hemolitic. Figura 2. Evaluarea încărcării bacteriene a suprafeţelor din secţia de dializă în anul 2007În ceea ce priveşte încărcătura bacteriană de efectuate, 26% au fost probepe tegumentele personalului medical ce necorespunzătoare din punct de vedere aefectuează actul medical în secţia de dializă, încărcăturii bacteriene. În nici una dintreaceasta a variat între o valoare minimă de 1 determinările efectuate nu a fost evidenţiatăgermen/cm2 şi o valoare maximă de 353 prezenţa E. Coli, a Stafilococului auriu sau agermeni/cm2 (Figura 3). Din totalul probelor Proteusului.
  34. 40 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthFigura 3. Evaluarea încărcăturii bacteriene de pe tegumentele personalului medical din secţia de dializă, în anul 2007 CONCLUZII procentul de probe necorespunzătoare a fost doar de 2,3%. Iar în ce priveşte încărcareaDin analiza datelor obţinute prin tegumentelor, numărul probelormonitorizarea lunară a nivelului de încărcare necorespunzătoare a fost de 26%, din care înbacteriană a aerului din 4 saloane a unui două situaţii depăşirea a fost de 3 ori normacentru privat de dializă din oraşul Bucureşti, de raportare, iar într-un singur caz depăşirease poate constata că aproximativ un sfert din a fost de 7 ori norma la care s-a făcutprobele ce măsoară numărul total de raportarea. În nici o situaţie nici în aer, nicigermeni/m3 aer depăşesc nivelele de pe suprafeţe şi nici pe tegumentelereferinţă la care s-a făcut raportarea. În personalului nu s-a evidenţiat prezenţafuncţie de perioadă, numărul probelor Streptococului beta hemolitic, anecorespunzătoare au reprezentat o Stafilococului auriu, a E. Coli sau aproporţie egală cu 74%. În ceea ce priveşte Proteusului.încărcarea bacteriană a suprafeţelor, BIBLIOGRAFIE cu contaminarea mediului spitalicesc, Revista de Igienă1. Mănescu S.,1989, Microbiologie Sanitară, şi Sănătate Publică, vol. 55, Editura Medicală, Bucureşti nr.1, p: 64 -692. Mănescu S., Tănăsescu Ghe., 4. ***, CDC, 2003, Guidelines for Dumitrache, S., Cucu, M., Environmental Infection 1994, Igiena, Editura Control in Health-Care Medicală, Bucureşti Facilities3. Gavăţ V., Berea M., Laba C.D., Roca M., 5. ***, CDC, 2002, Guideline for Hand Chirilă I., 2005, Incidenţa Hygiene in Health-Care infecţiilor nozocomiale într-o Settings clinică de obstetrică- ginecologie din Iaşi, în relaţie
  35. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 41 CARBOXIHEMOGLOBINA: BIOMARKER PENTRU EXPUNEREA LA MONOXID DE CARBON ŞI PENTRU EVALUAREA EFECTELOR ASUPRA SĂNĂTĂŢII? Popa M.1, Sîrbu D.M.1, Curşeu D.1 1. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Catedra Sănătatea MediuluiREZUMAT Relaţia dintre expunerea la monoxid de carbon în spaţii interioare şi efectele asuprasănătăţii rezidenţilor reprezintă un element de bază în evaluarea riscului asupra sănătăţii,atunci când se utilizează date de calitate a aerului şi măsurători ale expunerii personale.Acest studiu prezintă nivelele concentraţiei monoxidului de carbon din locuinţe şi efecteleasupra sănătăţii asociate acestei expuneri. Se apreciază utilitatea carboxihemoglobinei camarker al expunerii şi complicaţiile care apar prin folosirea ei ca instrument de prognostic alriscului pentru sănătate, dat de expunerea domestică la monoxid de carbon. Cuvinte cheie: carboxihemoglobina, monoxid de carbon, poluare interioarăABSTRACT The relationship between indoor carbon monoxide exposure and health effectsrepresents a basic element of health risk assessment, when air quality data and personalexposure measurements are used. The study presents the carbon monoxide levels in dwellingsand the associated health effects of this exposure. It examines the utility ofcarboxihaemoglobin as a marker of exposure and the complications in its use as a prognostictool for the health risk from domestic exposure to carbon monoxide. Keywords: carboxihaemoglobin, carbon monoxide, indoor pollution INTRODUCERE încălzire pe gaz metan, fie cu utilizarea acestora în spaţii interioare neventilate.Cauzele şi efectele asupra sănătăţii date de Dintre efecte, cele neurotoxice şi secheleleexpunerea la concentraţii ridicate ale neurologice ale intoxicaţiei acute cu CO,monoxidului de carbon (CO) sunt bine precum şi efectele cronice datoratedocumentate. Multe incidente de acest fel expunerii „á la long” la concentraţii reduse,sunt asociate fie cu instalarea incorectă, medii şi ridicate de CO, sunt deocamdatăîntreţinerea deficitară sau funcţionarea în parţial explicate. Anumite grupuriafara parametrilor a sistemelor domestice de populaţionale, în particular cei cu o
  36. 42 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthcapacitate redusă de transport sanguin a 2,1 mg/m3, faţă de 2,7 mg/m3 în locuinţeleoxigenului (bonavii cardio-vasculari), au o fumătorilor. Prezenţa în corpul clădirii, asusceptibilitate ridicată la efectele adverse garajului sau vecinătatea cu artere rutiere cuale CO. Mediul domestic este deosebit de trafic intens este de asemenea importantă.important, datorită posibilităţii de expunere Pe baza măsurătorilor electrochimicepe termen lung la concentraţii reduse de CO. efectuate în cele 14 locuinţe din studiul pilotÎntr-un studiu pilot [1], cuprinzând 14 menţionat anterior, media săptămânală alocuinţe, s-au înregistrat concentraţii ale CO concentraţiei CO a variat între 0,3 şi 2,7suficient de ridicate pentru a produce mg/m3 în bucătăriile unde se folosea gazulpotenţiale efecte adverse. Cu toate că metan la gătit, faţă de 0,8 - 0,9 mg/m3 înextrapolarea acestor rezultate la întreaga bucătăriile fără gaz metan. În locuinţele cupopulaţie nu este validă, ele prezintă interes gaz metan la bucătărie, concentraţia CO îndatorită largii răspândiri a încălzirii celelalte încăperi a variat între 0,2 - 2,5domestice pe gaz metan, capabilă să mg/m3, în sufragerie/camera de zi, şi întreproducă concentraţii ridicate de CO, cu risc 0,5 – 2,1 mg/m3, în dormitor. Rezultatepentru sănătate. asemănătoare au fost obţinute în studiiMarkerii biologici (biomarkeri) sunt folosiţi internaţionale, unde media concentraţiei COpentru caracterizarea expunerii, a efectului în locuinţe a fost mai mică de 3,5 mg/m3şi a susceptibilităţii. Carboxihemoglobina [3,4,5,6].(COHb) este un biomarker specific şi larg Vârfuri ale concentraţiei CO s-au înregistratfolosit pentru expunerea la CO, utilitatea ei în bucătăriile unde plita cu gaz metan era înca biomarker al efectului fiind discutabilă. funcţiune, aceste vârfuri fiind de 2-3 ori maiEvaluarea relaţiei dintre nivelul expunerii şi mari decât nivelul bazal de CO dinconcentraţia COHb depinde de factori, cum locuinţele respective. În locuinţele dotate cusunt durata expunerii şi caracteristicile plite pe gaz metan s-a înregistratactivităţii individuale. În timp ce expunerea concentraţii de CO între 6,0 - 49,3la CO este în mod curent evaluată în mg/m3/min şi între 1,9 – 24,5 mg/m3/oră,termenii nivelului carboxihemoglobinei comparativ cu vârfuri de concentraţie multsanguine, folosirea ei ca biomarker al mai scăzute în locuinţe, unde se foloseşteefectului cu relevanţă clinică este numai plita electrică.complicată de factori precum Deşi valorile uzuale ale concentraţiei COsusceptibilităţile preexistente şi posibilele sunt de obicei mici, instalarea greşită saumecanisme alternative ale toxicităţii funcţionarea deficitară a plitelor şimonoxidului de carbon [2]. cuptoarelor de bucătărie pe gaz metan, reprezintă cauza creşterii semnificative a CONCENTRAŢIILE concentraţiei CO în locuinţe [7]. Chiar şi înMONOXIDULUI DE CARBON ÎN acest studiu pilot mic, cu 14 locuinţe monitorizate, media orară maximă de 57MEDIUL INTERIOR DOMESTIC mg/m3 în bucătărie şi 29,5 mg/m3 în cameraStudiile publicate despre concentraţia CO în de zi au fost asociate cu funcţionarealocuinţe nu sunt numeroase, făcând dificilă defectuoasă a unui aragaz şi a unui boilero concluzie fermă privind riscul expunerii improvizat. Deşi, din punct de vederedomestice la CO. Dintre sursele de CO din statistic, nu este validă extrapolarea datelormediul interior, cele mai reprezentative sunt pentru întreaga populaţie, rezultatelefolosirea gazului metan în bucătării la gătit obţinute reprezintă un semnal de alarmăşi sistemele de încălzire pe bază de gaz deoarece multe locuinţe au în dotare aparatemetan, lemne şi cărbune. Fumul de tutun din pe gaz metan cu potenţial de creşteremediul interior influenţează nivelul CO; în semnificativă a concentraţiei CO în mediullocuinţe de nefumători s-au înregistrat interior. Valorile vârfurilor de concentraţieconcentraţii ale monoxidului de carbon de amintite anterior indică faptul că, în unele
  37. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 43locuinţe concentraţia CO se apropie sau prezise ale COHb, pentru scenariul carechiar depăşeşte media orară maximă admisă consideră un volum respirator pe minut dede O.M.S., de 30 mg/m3. Instalarea şi 25l, echivalent cu activitatea fizică uşoară.funcţionarea defectuoasă a unor Se consideră un nivel bazal al COHb deaparate/instalaţii generatoare de monoxid de 0,5%. Pe baza calculelor, concentraţiacarbon în mediul domestic sunt motiv de maximă prezisă a COHb atinge 1% întreîngrijorare, deoarece pot determina nivele orele 20 – 22 (consecutiv vârfului depericuloase ale concentraţiei CO. concentraţie al CO). COHb rămîne la nivelul valorii de fond de 0,5 % pentru CARBOXIHEMOGLOBINA CA restul zilei, cu o creştere la 0,6 %, pentru o BIOMARKER DE EXPUNERE scurtă perioadă, la ora 12. În aceste condiţii, chiar dacă se consideră unCarboxihemoglobina (COHb) este un nivel ridicat al activităţii fizice, concentraţiabiomarker util al expunerii la CO, relaţia prezisă a COHb pentru o persoană de 70 kg,dintre monoxidul de carbon inhalat şi nu va depăşi 1% pentru mai mult de douăconcentraţia determinată a COHb fiind ore. În realitate, este puţin probabil ca acestcunoscută. Deoarece această relaţie depinde nivel ridicat al activităţii fizice să fie realizatde factori, cum sunt caracteristicile într-un mediu domestic. Pentru a obţine oactivităţii individuale, durata expunerii şi concentraţie sanguină asusceptibilităţile preexistente, COHb este un carboxihemoglobinei de 2 %, reprezentândindicator de expunere mai puţin precis în un nivel de pericol pentru bolnavii decazul concentraţiilor scăzute de CO. Acest angină, ar fi necesară menţinereafapt devine evident când se iau în concentraţiei CO la 11,5 mg/m3 timp de maiconsiderare fumatul şi efectele producerii multe ore, sau a concentraţiei de 28,6 mg/m3endogene de CO. De asemenea, inhalarea de timp de o oră. Pe baza acestor calcule, edicloro-metan (biclorură de metilen) poate puţin probabil că un nefumător poate ajungecreşte nivelul COHb. În continuare, în mediul domestic la un nivel periculos alproiectăm posibilele concentraţii ale COHb, în condiţiile în care aragazul şicarboxihemoglobinei datorate expunerii sistemul de încălzire pe gaz funcţioneazădomestice tipice la monoxid de carbon. normal. Concentraţii mult mai ridicate aleDin studiul pilot efectuat în 14 locuinţe, au COHb pot apărea prin funcţionareafost extrase date pe o perioadă de 24 de ore, defectuoasă a acestor instalaţii.din locuinţa cu cele mai mari valori alemonoxidului de carbon (din casele unde CARBOXIHEMOGLOBINA CAaparatura pe gaz metan funcţiona în condiţiinormale) şi apoi au fost reduse la MARKER AL EFECTULUIconcentraţii medii pe câte 30 de minute. Manualele de toxicologie prezintă frecventMediile pe 30 de minute din decursul celor tabele ale simptomatologiei, apărute în24 de ore arată variaţii de fond, de la mai relaţie cu diferite concentraţii alepuţin de 1,1 mg/m3 până la 2,3 - 5,7 mg/m3 carboxihemoglobinei, de exemplu, la(la ora 9, respectiv 12). Aceste mici creşteri concentraţii între 10-20 % COHbsunt urmate de un vârf de concentraţie de simptomele includ dureri de cap şi greţuri.19,5 mg/m3 la ora 20. Predicţia monoxidului Aceste legături au fost stabilite pe bazade carbon inhalat şi a concentraţiei COHb s- raportărilor în urma accidentelor dea calculat pentru un om de 70 kg, la diferite expunere la CO. În realitate, paletavalori ale volumului respirator pe minut, simptomatologiei raportate, în urma uneicare ilustrează activitatea fizică. S-a folosit anumite expuneri la CO, este mult maiecuaţia Coburn – Forster – Kane pentru largă: un individ cu 10% COHb îşi poateexpunerea la nivelele CO măsurate [8]. pierde cunoştinţa, în timp ce alţii cu niveleDescriem în continuare concentraţiile de COHb mai ridicate, sunt asimptomatici.
  38. 44 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthÎn investigaţiile clinice asupra indivizilor bolnavului, cu stabilirea condiţiilor deintoxicaţi cu monoxid de carbon, există expunere.frecvent o lipsă de corelare între Există şi alte teste, care în timp îşi potconcentraţia determinată a demonstra valoarea diagnostică şi decarboxihemoglobinei, şi natura şi severitatea prognostic: nivelul sanguin de lactat,simptomatologiei. Din acest motiv, unii tomografia computerizată sau rezonanţacercetători consideră COHb ca un indicator magnetică; ultimele două au rol de evaluareinfidel al severităţii simptomelor [9,10]. a riscului de apariţie a sechelelorLipsa de corelare poate fi atribuită, atât neurologice tardive după intoxicaţia cu CO.variaţiilor inter-individuale privind Aceste metode necesită validărisusceptibilitatea la CO (date de boli cardio- suplimentare înainte de a fi unanimvasculare, de anemie), cât şi diferenţelor de acceptate.raportare individuală a severităţiisimptomelor. Lipsa corelaţiei, poate indica DISCUŢII ŞI CONCLUZIIde asemenea, faptul că mecanisme toxice,altele decât hipoxia pură, stau la baza unor Studiul intoxicaţiilor cu monoxid de carbonefecte atribuite intoxicaţiei cu monoxid de (accidentale, experimentale) arată că, COcarbon. Aceste mecanisme toxice includ cauzează o varietate de efecte asupraafinitatea monoxidului de carbon pentru sănătăţii. De exemplu, simptomelecitocromi şi blocarea respiraţiei celulare. intoxicaţiei includ frecvent, dureri de cap,Mai mult, deoarece rata disocierii CO din greaţă şi ameţeli. Studiile experimentale aucitocromi este lentă, se consideră că CO identificat efecte neurotoxice la indiviziipoate produce efecte adverse prelungite, nu sănătoşi, la concentraţii de aproximativ 10%doar hipoxie tranzitorie. Nivelul COHb COHb şi apariţia ischemiei, vizualizată pecreşte uneori foarte lent, în dezacord cu EKG, la bolnavii cardio-vasculari, laexpunerea individului la concentraţii ridicate concentraţii în jur de 2% COHb. Înde CO. Se sugerează astfel necesitatea unui locuinţele unde aparatura casnică ceinterval de timp între episodul intoxicaţiei şi funcţionează cu gaz metan este corectdeterminarea COHb, cu atât mai mult cu cât instalată, întreţinută şi exploatată, este puţinoxigenul este folosit ca terapie imediată. probabil ca nivelul CO din aerul interior săAceşti doi factori pot explica de asemenea, determine creşteri ale COHb până la acestede ce simptomele nu sunt corelate nivele. Există situaţii în care, aparaturaîntotdeauna cu nivelul COHb. În acest defectă sau improvizată determină creştereacontext, practica clinică supraevaluează concentraţiei CO, cu risc pentru sănătate.concentraţia carboxihemoglobinei, ca Deşi este posibilă prezicerea concentraţieiindicator al severităţii simptomelor în individuale de COHb, pe baza nivelului COintoxicaţia cu monoxid de carbon, fără a şi a unui scenariu de expunere, din motiveledispune însă de nici o metodă riguroasă de discutate anterior, este mult mai dificil aprezicere a evoluţiei pe termen lung. prezice dacă la acea concentraţie a COHbBolile cardiovasculare în antecedente, vârsta vor apărea efecte cronice grave.înaintată, starea de inconştienţă la internare, Deşi se iau în considerare numeroşi factorisunt factori de risc consideraţi buni când se determină sau se preziceindicatori ai severităţii simptomelor; chiar şi concentraţia COHb a individului (producţiadurata expunerii, este considerată un endogenă de CO, fumatul, activitatea fizică,indicator mai bun al severităţii simptomelor, concentraţia CO, expunerea la alte toxice),decât nivelul COHb. Examenul clinic faptul că, COHb se formează la o rată bineobiectiv, prin testele neuropsihologice, are definită şi într-un mod predictibil, o face unun rol important în diagnostic şi în valoros biomarker de expunere. De aceea,prognostic. Este importantă şi anamneza măsurarea COHb dă relaţii clare asupra expunerii la CO. Acurateţea COHb este însă redusă ca biomarker al efectelor asupra
  39. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 45sănătăţii. Acest lucru este exacerbat de simptomatologiei. Factori de risc cum suntproblema erorii de diagnostic a intoxicaţiei bolile cardio-vasculare, vârsta, duratacu monoxid de carbon, ca fiind răceală sau expunerii, pierderea cunoştinţei devintoxiinfecţie alimentară. În unele cazuri de predictori mai valoroşi ai severităţiiintoxicaţie cu CO, nivelul COHb creşte simptomelor decât carboxihemoglobinaîncet, necorelat cu severitatea singură. BIBLIOGRAFIE Wochenschrift, vol,119, p. 1424-1433 6. Kandpal J.B., Maheshwari R.C., 1997,1. Popa M., Ionuţ C., 2000, The Indoor air pollution from Assessement of the Indoor domestic cookstoves using gas Risk Factors in the Houses of and coal in India, Energy Children With and Without Policy, vol 25:5, p.471-480 Respiratory Complaints, 7. Popa M., Popa M.S., 2000, Indoor Air Proceedings of the Quality Problems in Romania: International Conference Monitoring and Control, „Healthy Buildings 2000”, Proceedings of the Espoo, Finlanda, vol.I, p. 77- International Conference on 82 Advanced Metrology2. Curşeu D., Sîrbu D., Popa M., Ionuţaş A., „Metrologia 2000”, Sao Paolo, Czuczi E., 2007, The Biologic Brazilia, vol.1/Generalist Markers as Useful Tools in Papers, p. 476-482 Epidemiological Research, 8. Popa M., Popa M.S., 2001, The Acta Electrotehnica, vol 48. Assessment of Carbon nr.4, (Special Issue: Selected Monoxide Exposure: papers from the 1st Monitoring, Guidelines, International Conference on Ecological Aspects, Advancements of Medicine Proceedings of the 6th and Health Care Through International Conference on Technology - MEDITECH Advanced Technology 2007, Cluj-Napoca, Romania), (Section Ecology), Sozopol, p. 411 - 414 Bulgaria,, vol. IV, p. 143-1463. Brauer M., Kennedy S.M., 1996, Gas 9. Bylin G., Lindvall T., Rehn T., Sundin B., stoves and respiratory health, 1990, Effects of acute Lancet, 347:3, p.412-118 exposure to ambient carbon4. Jarvis D., Chinn S., Rona R.J., 1998, monoxide concentrations on Association of respiratory human bronchial reactivity symptoms and lung function in and lung function, European young adults with use of Journal of Respiratory domestic gas appliances, Disease, vol.66, p.205-210 American Journal of 10. Longo L.D., 1992, The biological effects Respiratory Critical Care of carbon monoxide on Medicine, 158:3, p 891-897 pregnant woman and new born5. Braun-Fahrländer C., 1999, infant, American Journal of Auswirkungen von Obstetrics and Gynecology, Luftschadstoffen auf die vol.129, p. 62-69 Atemwege von Kleinkindern, Schweizerische Medicinische
  40. 46 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health CARBOXIHEMOGLOBINA: COMPARAŢIE ÎNTRE DOUĂ METODE DE MĂSURARE Popa M., Curşeu D., Sîrbu D.M. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Catedra Sănătatea MediuluiREZUMAT Studiul compară nivelul carboxihemoglobinei (COHb) determinat pe baza măsurăriiconcentraţiei monoxidului de carbon (CO) din aerul expirat, cu concentraţia ei determinatădin sângele venos. În studiu au fost incluse 47 de familii, probele de sânge fiind recoltate pebază de acord, de la adulţi (fumători şi nefumători) şi de la copiii peste 6 ani; s-au totalizat108 probe de sânge. Folosindu-se monitoarele portabile Bedfont EC50 şi MS1, s-au efectuatmăsurători ale concentraţiei CO din aerul expirat, pe baza cărora s-a evaluat concentraţiaCOHb cu scala specifică a aparatului. S-a evidenţiat o corelaţie semnificativă între cele douămetode la adulţii cu o concentraţie a COHb din sângele venos mai mare de 2 % (r = 0,916).Corelaţia nu a fost semnificativă la adulţii cu o concentraţie a COHb mai mică de 2 % (r =0,058) şi la toţi copiii, aceştia din urmă având concentraţii sanguine mai mici de 2 % (r =0,017). Rezultate similare s-au obţinut prin divizarea lotului de subiecţi pe baza statutului defumător, majoritatea fumătorilor având concentraţii de COHb, în sângele venos, mai mari de2 %. Concluzionăm că, monitoarele portabile folosite au o acurateţe redusă de evaluare aCOHb la concentraţii mai mici de 2 %. Cuvinte cheie: carboxihemoglobina, monoxid de carbon, monitor portabil, fumătoriABSTRACT This study compares the carboxihaemoglobin (COHb) level assessed upon the carbonmonoxide (CO) concentration from expired air with its concentration of blood samples. 47families were included in the study, blood samples being prelevated from all willing adults(smokers, non-smokers) and from children older than 6 years; 108 blood samples wereobtained. Using Bedfont portable monitors EC50 and MS1, the CO concentrations fromexpired air were determined and were used to the assessement of COHb levels with thespecific scale of the monitors. It was found a significant correlation between the both methodsin adults with COHb concentrations from blood samples higher than 2 % (r = 0,916). Thecorrelation was unsignificant to adults with COHb concentrations less than 2 % (r = 0,058)and in children, all of whom having concentrations less than 2 % (r = 0,017). Similar resultswere found when split the smoking status as most smokers had COHb blood concentrationsabove 2 %. We conclude that the Bedfont used monitors have a reduced accuracy in theassessment of COHb levels at its concentrations less than 2 %. Keywords: carboxihaemoglobin, carbon monoxide, portable monitor, smokers
  41. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 47 INTRODUCERE 1. statutul de fumător/nefumător la adulţii din familieEvaluarea cu acurateţe a 2. traficul rutier din zonă: intens/reduscarboxihemoglobinei (COHb) prin metode 3. prezenţa în familie a unui copil de 6 – 7neinvazive şi la un preţ de cost acceptabil ani: astmatic/non-astmaticdevine tot mai necesară, în condiţiile în care 4. conectarea casei la sistemul deexpunerea la monoxid de carbon (CO) prin aprovizionare cu gaz metan: da/nu.traficul rutier, prin fumat sau prin folosireadomestică improprie a gazului metan este tot 47 dintre locuinţele selectate au fost vizitatemai frecventă şi crează riscuri asupra pentru recoltarea probelor de sânge venos desănătăţii [1]. Acest studiu compară valoarea la membrii familiei, care şi-au dat acordulCOHb prezisă pe baza concentraţiei pentru aceasta, în vedera determinăriimonoxidului de carbon din aerul expirat, cu valorilor COHb; s-a folosit un CO-Oximetrunivelul COHb determinat din sângele venos, IL 682. În cadrul aceleiaşi vizite, s-ala un eşantion de adulţi (fumători şi efectuat şi proba cu monitorul portabilnefumători) şi copii, în propriile lor locuinţe. Bedfont (unul dintre cele două modeleValoarea prezisă a COHb s-a aflat disponibile: EC50 sau MS1). Copiii sub 3folosindu-se două tipuri de monitoare ani au fost excluşi de la recoltarea sângeluiportabile, utilizate anterior de colectivul venos, iar copiii sub 5 ani au fost excluşi denostru în studii de evaluare a fumatului activ la proba cu monitorul portabil Bedfont.şi pasiv [2,3], scop pentru care au fost Vizitele echipei medicale au fost făcute învalidate internaţional [4,5]. Acest tip de cursul după-amiazei, la ore convenabilemonitoare portabile ar putea fi folosite şi în pentru toţi membrii familiei.studii clinice sau de cercetare dacă se Aparatele Bedfont EC50 şi MS1 (Figura 1)dovedesc a fi sensibile la subiecţii expuşi la sunt monitoare portabile, cu un preţ de costnivele reduse ale CO. acceptabil, operează cu baterii şi măsoară concentraţia CO din aerul de final al MATERIAL ŞI METODĂ expirului forţat, după un inspir forţat şi80 de locuinţe din municipiul Cluj-Napoca ţinerea aerului în plămâni câteva secunde.şi din comunele limitrofe au fost selectate pe Pe ecranul monitoarelor sunt afişate douăbaza următoarelor criterii: valori: concentraţia CO (ppm) şi concentraţia COHb (% saturaţie sanguină). Figura 1. Monitoarele portabile Bedfont EC50 şi MS1În analiza statistică, diferenţele dintre indicele de corelaţie). Analiza dintregrupuri au fost apreciate prin testul χ2 şi variabilele considerate şi factorii detestul ipotezei nule (unde p indică expunere a fost realizată prin analiză desemnificaţia statistică, respectiv r este regresie multiplă, fiecare variabilă fiind
  42. 48 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health analizată separat. Factorii de confuzie În categoria copiilor au fost încadraţi cei cu consideraţi au fost vârsta, sexul, atopia, vârsta sub 18 ani. Copiii au avut valori ale analiza finală fiind corectată în funcţie de carboxihemoglobinei semnificativ mai mici aceştia. (interval 0 – 1,5 %) decât adulţii (interval 0 – 11,7 %), citirile fiind corelate separat REZULTATE (Figura 2 şi 3). Pentru a stabili dacă corelaţia mai slabă în Din totalul celor 193 de persoane cu vârsta cazul copiilor s-a datorat tehnicii de peste 5 ani, s-au obţinut 108 probe de sânge exhalare a aerului (deşi şi-au ţinut respiraţia venos care au putut fi comparate cu probele 15 secunde, s-a observat că expirul copiilor din aerul expirat. Nu s-au obţinut probe de era mai rapid şi mai sacadat decât al sînge de la adulţii care au refuzat acest adulţilor) sau inacurateţei din partea de jos a lucru, de la copiii care nu au avut intervalului, adulţii au fost împărţiţi pe baza permisiunea părinţilor, precum şi de la cei valorilor citite în proba aerului expirat: < care, în ciuda acordului prealabil, nu au fost 2% şi ≥2 % (Figura 4 şi 5). acasă la data vizitei echipei medicale. Rezultate similare pot fi obţinute, dacă Recoltarea unei probe de sânge a fost adulţii sunt împărţiţi pe baza statusului de refuzată, în mod semnificativ statistic, mai fumător, în locul pragului de 2 %. În acest frecvent de către bărbaţi (50/89 bărbaţi : caz, toţi adulţii cu COHb < 2%, exceptând 4 35/104 femei, p = 0,002) şi de mai mulţi persoane, sunt nefumători (r = 0,054) şi toţi copii decât adulţi (56/104 copii : 29/89 adulţii cu COHb ≥2%, exceptând 2 adulţi, p = 0,004). Nu s-au observat persoane, sunt fumători (r = 0,941). diferenţe între adulţii fumători (n=32) şi cei nefumători în privinţa recoltării probei de sânge (p = 0,157).% COHb în sânge % COHb în sânge % COHb în aerul expirat % COHb în aerul expirat Figura 2. Concentraţia COHb (%) la adulţi Figura 3. Concentraţia COHb (%) la Copii % COHb în sânge % COHb în sânge % COHb în aerul expirat % COHb în aerul expirat Figura 4. Concentraţii COHb < 2 % la adulţi Figura 5. Concentraţii COHb ≥ 2 % la adulţi
  43. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 49 CONCLUZIE nivelulului COHb pe baza monoxidului de carbon din aerul expirat, la concentraţiiMonitoarele portabile EC 50 şi MS1 nu au COHb mai mici de 2%.acurateţea necesară pentru aprecierea BIBILIOGRAFIE the Respiratory Status in Children, Proceedings of the1. Popa M., 2000, Poluarea interioară şi 8th International Conference sănătatea umană – expunere, on Indoor Air Quality and efecte, control, Editura Quo Climate „INDOOR AIR’99”, Vadis Cluj-Napoca Edinburgh, Scoţia, vol. IV,2. Popa M., Ionuţ C., 1996, The Assessment p.501-506 of Active and Passive 4. Irving J.M., Clark E., Smoking in Students – A Crombie I.K., 1998, study of Acute Exposure, Evaluation of a portable Proceedings of the 7th measure of carbon monoxide, International Conference on Preventive Medicine, vol 17, Indoor Air Quality and p. 109-115 Climate „INDOOR AIR’96”, 5. Jarvis M.J., Bechler M., Vesey C., 1994, Nagoya, Japonia, vol. II, p. Low cost carbon monoxide 309-314 monitors in smoking3. Popa M., Ionuţ C., 1999, The assessment, Thorax, vol 41, Assessement of Housing p.886-888 Conditions in Relation with
  44. 50 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health STUDIUL RELAŢIEI DINTRE CALITATEA APEI POTABILE ŞI PREVALENŢA UNOR BOLI HIDRICE ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA Tulhină D., Lupşa I., Popovici E.D., Fazakaş-Todea I., Goia A., Cătănescu O. Secţia Igiena Mediului, Alimentaţiei şi Colectivităţilor, Institutul de Sănătate Publică „Prof. Dr. Leonida Georgescu” TimişoaraREZUMAT Introducere. Studiul prezent reprezintă etapa III a proiectului de cercetare deexcelenţă „Promovarea tehnologiilor inovative şi durabile pentru tratarea apei destinateconsumului uman”. Material şi metodă. În această etapă s-au desfăşurat activităţile necesarepentru finalizarea anchetei epidemiologice – studiu de caz în municipiul Timişoara, şi analizafizico-chimică şi microbiologică a apei potabile la consumator. S-a stabilit relaţia dintreprevalenţa unor boli hidrice la lotul de persoane investigat, şi calitatea microbiologică şifizico-chimică a apei potabile, distribuită prin sistem centralizat de la uzinele de apă: U1,U2-4, U5, şi prin sistem local – forajele publice. Rezultate. Datorită faptului că nu s-aobservat prezenţa microrganismelor în apa potabilă, nu s-a evidenţiat o relaţie întremorbiditatea prin afecţiuni gastrointestinale şi calitatea apei potabile. În ceea ce priveşterelaţia dintre starea de sănătate şi calitatea fizico-chimică a apei potabile, s-a observatmodificarea unor indicatori de sănătate. Prevalenţa bolilor cardiovasculare la persoanelecare consumă preponderent apă de suprafaţă 63,1% a fost mai mare decât la persoanele careconsumă preponderent apă de profunzime (cu o duritate mai mare) 36,9%. Concentraţiilecrecute de clor, amoniac, fier şi mangan, precum şi temperatura crescută a apei, audeterminat modificări organoleptice. Concentraţii mai mici de fluor de 0,5 mg/1 (valorideterminate în apa potabilă 0,2-0,32 mg/l) au fost corelate cu prevalenţa cariei dentare,100%. Concluzii. Neîncadrarea indicatorilor organoleptici în normele sanitare a avutimplicaţii asupra psihicului consumatorilor; consumul unei ape fără plăcere nu satisfacesenzaţia de sete. Pentru a exclude riscul privind sănătatea consumatorilor, se impunemonitorizarea continuă a apei de la uzina 1 pentru trihalometani, fiind identificată prezenţatemporară a acestora, dar în limitele admise de legislaţie. Evaluarea riscurilor pentrusănătate are încă o eficacitate limitată, datorită lipsei de informaţii suficiente, în special încazul expunerii multiple. Cuvinte cheie: calitatea apei potabile, sănătatea publică
  45. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 51ABSTRACT Introduction. The current study represents the third stage of the research projectcalled ‘Promoting innovative, lasting technologies in the treatment of water for humanconsumption.’ Materials and method. The actions necessary for the completion of theepidemiological survey took place during this stage. The case study consisted of the physical-chemical and microbiological analysis of the drinking water at the consumer end in thecounty of Timisoara . The connection between the prevalence of hydrical diseases in thepopulation group surveyed and the microbiological, chemical and physical quality of thewater distributed through the centralised water systems was determined, in particular thatdistributed by the water plants U1, U2-4, U5 and the local public drilling methods. Results.Due to the lack of micro organisms in the drinking water, a clear connection betweenmorbidity by gastro-intestinal diseases and the quality of the water could not be established.As far as the connection between general health and the physical-chemical quality of thewater is concerned, a change in health indicators was observed. The prevalence ofcardiovascular diseases in people who mainly consume surface water (63,1%) was higherthan in people who mainly consume deep water (36%). High concentrations of chlorine,ammonia, iron and manganese, as well as increased water temperatures led to organolepticalchanges. Fluorine concentrations lower than 0,5 mg/l (concentrations found in drinkingwater ranged between 0,2-0,42 mg/l) were connected to the prevalence of cavities in 100% ofthe cases. Conclusions. Failing to include organoleptical indicators as part of the sanitarynorms has had implications on the consumers’ psyche; not taking pleasure in theconsumption of water does not quench the feeling of thirst. To rule out health risks to theconsumers, an ongoing monitoring of the water is recommended at the water plant 1, wheretrihalomethanes have been temporarily detected, though they are at present within legallyacceptable levels. Assessing health risks still proves to have minimum efficiency due toinsufficient information, especially in the case of multiple exposure. Keywords: drinking water quality, public health INTRODUCERE Comunitar), în calitate de partener la proiect.Studiul prezent reprezintă etapa III Obiectivul general al proiectului a fost:„Identificarea soluţiilor tehnologice optime protejarea sănătăţii publice prin consumulpentru reabilitarea/modernizarea staţiilor de unei ape potabile corespunzătoare calitativ.tratare neconforme- cercetare Tema de lucru a fost evaluarea relaţiei dintrefundamentală”, a proiectului de cercetare de calitatea apei potabile şi starea de sănătate aexcelenţă „Promovarea tehnologiilor populaţiei din municipiul Timişoara.inovative şi durabile pentru tratarea apei Obiectivele specifice ale proiectului au fost:destinate consumului uman”, al cărui • realizarea anchetei epidemiologice privindbeneficiar este Ministerul Educaţiei şi evaluarea stării de sănătate în relaţie cuCercetării, iar contractorul principal factorul hidric, municipiul TimişoaraInstitutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare • stabilirea evoluţiei calităţii apei la sursă, pepentru Ecologie Industrială – INCD fluxul de tratare, şi evaluarea gradului deECOIND Bucureşti. conformare al apei potabile cu cerinţeleProiectul s-a desfăşurat în cadrul Institutului legislaţiei româneşti şi europene în vigoare.de Sănătate Publică Timişoara – SecţiaIgiena Mediului Alimentaţiei şiColectivităţilor – IMAC (Compartimentul MATERIAL ŞI METODĂIMAC şi Laboratorul de Evaluarea Riscului În scopul desfăşurii activităţilor prevăzute în planul de realizare al proiectului pentru
  46. 52 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthetapa III 2006, s-au efectuat acţiuni comune Date privind calitatea fizico-chimică a apeicu partenerii la proiect - Institutul Naţional potabile distribuită prin sistemul centralizat,de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie au fost preluate de la parteneri la proiect,Industrială – INCD ECOIND Bucureşti, INCD ECOIND Bucureşti şi Universitateaprecum şi cu alţi parteneri locali – „Politehnică” Timişoara, precum şi din bazaUniversitatea „Politehnică” Timişoara, de date a institutului nostru. IndicatoriiFacultatea de Chimie Industrială şi Ingineria urmăriţi au fost cei prevăzuţi în legislaţia înMediului, Catedra de Tehnologie Chimică vigoare (Legea apei potabile 458/2002 şiAnorganică şi Protecţia Mediului. 311/2004, iar pentru apa brută din surse deÎn etapa III 2006 a proiectului, s-au suprafaţă, NTPA 013/02) [17, 18, 22, 23,desfăşurat activităţile necesare pentru 24].finalizarea anchetei epidemiologice – studiu Analiza microbiologică a apei a fostde caz judeţul Timiş - municipiul Timişoara, efectuată în două campanii de recoltare –şi analiza fizico-chimică şi microbiologică a primăvara şi toamna, în cadrul Laboratoruluiapei potabile la sursă şi la consumator. de Evaluare a Riscului Comunitar dinS-a stabilit relaţia dintre prevalenţa bolilor institutul nostru. Date privind calitatea apeihidrice la lotul de persoane investigat şi potabile de la forajele publice dincalitatea microbiologică şi fizico-chimică a municipiul Timişoara au fost preluate dinapei potabile, distribuită prin sistem baza de date a institutului nostru [13, 14, 15,centralizat de la uzinele de apă: U1, U2-4, 16,28,29,30,31].U5, şi prin sistem local – forajele publice. 39.80% 60.20% femei barbati Figura 1. Caracterizarea lotului de persoane studiatPe baza valorilor obţinute la analiza fizico- distribuţie şi este în proporţie de 80%/20%chimică a apei potabile din surse de apă de suprafaţă/profunzime), şi separatsuprafaţă şi de profunzime, s-au calculat pentru apa de foraj.valori medii anuale pentru fiecare punct de Toate persoanele cuprinse în studiurecoltare şi valorile medii ale mediilor consumă apă potabilă furnizată înobţinute pentru fiecare punct de recoltare municipiul Timişoara din diferite surse reţeapentru apa de reţea (având în vedere faptul sau foraje publice. Alte surse de apă potabilăcă apa distribuită prin sistem centralizat de care au fost identificate au fost: foraje şila cele trei uzine se amestecă în reţeaua de
  47. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 53private, apă îmbuteliată şi băuturi 16,5 °C, Vmax – 18 °C (sursă derăcoritoare. profunzime). Valorile maxime s-au observatSelecţia lotului de persoane s-a efectuat din în ce-a de-a doua campanie de recoltare, înzonele unde au fost localizate forajele sezonul cald – luna iunie. La peste 15 °C,publice investigate (repartizate uniform pe apa are un gust neplăcut, fad, nu satisfacetoată suprafaţa municipiului Timişoara), de senzaţia de sete, iar la unele persoanecătre medicii de familie din zonele declanşează senzaţia de greaţă [4, 5, 27].respective. S-a obţinut astfel un lot Din analiza apei brute de la cele trei uzine,reprezentativ de 528 persoane, dintre care: s-au obţinut date referitoare la calitatea apei318 femei (60,2 %) şi 210 bărbaţi (39,8 %) de la foraje de mare adâncime (uzina 1 şi 5),(Figura 1). Media de vârstă a persoanelor precum şi date referitoare la calitatea apei departicipante la studiu a fost 48,41 ani suprafaţă (uzina 2-4). S-au observat valori(DS=16,13) cu limite min şi max de 18 şi 65 ale arsenului de VMA - 22 µg/l, şi Vmax -ani [32]. 34 µg/l în apa brută de la foraj (uzina 1), darÎn cadrul anchetei epidemiologice s-a care nu s-au mai evidenţiat în apa potabilăcompletat un chestionar special, elaborat de de la ieşire din staţia de tratare. As prezentcătre specialiştii institutului nostru. peste CMA-10 µg/l provine din sol. EsteChestionarul cuprinde informaţii referitoare posibilă prezenţa As în concentraţii crescutela persoanele selectate: date personale, şi în alte foraje din aceeaşi zonă, utilizate caantecedente personale şi heredocolaterale, şi sursă de apă potabilă [1, 19].factorul hidric şi alimentar, alţi factori de Valorile indicatorilor determinaţi în aparisc, morbiditatea prin boli cu transmitere potabilă de la forajele publice au fosthidrică acute sau cronice. preluate din baza de date a institutuluiS-a efectuat şi examenul obiectiv care a nostru. Indicatorii care nu s-au încadrat înfurnizat date referitoare la prezenţa: normele admise sunt prezentaţi în Figura 2.xantoamelor, arcului corneean, pulsului la Fierul din apa de reţea poate să provină dinarterele periferice precum şi determinarea folosirea coagulanţilor cu fier (la prelucrareatensiunii arteriale. apei), a coroziunii conductelor de distribuirePrelucrarea şi analiza statistică a datelor s-a din oţel şi fontă, iar cel din apa derealizat cu ajutorul softurilor Windows XP, profunzime din sol. La concentraţii de fierEXCEL şi EPI 6. peste 0,3 mg/l, apar modificări de aspect, culoare şi miros. REZULTATE ŞI DISCUŢII Amoniacul nu influenţează direct starea de sănătate, dar poate determina modificăriIndicatorii de sănătate au fost urmăriţi organoleptice ale apei. Pragul detecţieipentru a identifica problemele de sănătate olfactive este de 1,5 mg/l, iar pragulrezultate din riscurile de mediu. detecţiei gustative pentru amoniu este de 35Rezultatele obţinute la analiza fizico- mg/dm3.chimică a apei potabile distribuite prin reţea În contact cu oxigenul, manganul formeazăau evidenţiat valori crescute, peste CMA oxizi insolubili care determină colorarea(CMA – concentraţia maximă admisă, apei, formarea de depozite negre, detaşabileVMA-valoarea medie anuală, V max. - în reţeaua de distribuţie şi, în consecinţă,valoarea maximă determinată) la Uzina 1 la modificări de gust, miros şi turbiditate, şiindicatorii: Cl rezidual liber- VMA facilitează proliferarea microorganismelor,0,5mg/L, Vmax-0,6 mg/L şi temperatură – care determină ulterior modificăriVMA 16,5 °C, Vmax – 18 °C [8, 17, 18, organoleptice ale apei potabile [4, 5, 27].23]. Valorile obţinute la analiza trihalometanilorÎn studiul prezent, valorile obţinute pentru din apa potabilă prelevată de la cele treitemperatura apei au fost mai crescute la uzine se încadrează în limitele admise deuzina 2-4, VMA – 18,5 °C şi Vmax 19 °C, legislaţie. Prezenţa acestora în apa potabilă(sursă de suprafaţă), şi la uzina 1, VMA –
  48. 54 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthde la uzina 1 se poate explica prin formare a trihalometanilor creşte odată cuconcentraţia crescută de clor utilizată pentru temperatura apei, în cazul dezinfecţiei cudezinfecţie, şi concentraţia crescută de clor. Pentru a exclude riscul privindbromuri 1,6 mg/l, din apa brută: THM totali sănătatea consumatorilor se impune– 50,135 μg/l, CHCl3 – 14,476 μg/l, monitorizarea continuă a apei de la uzina 1.CHCl2Br – 2,035μg/l, CHClBr2 – 12,503 La uzina 2-4 şi 5 nu s-a observat prezenţaμg/l, CHBr3- - 21,126 μg/l; viteza de lor[34]. Amon iac(mg/L) 0.46 0 .6 0.5 Temperatu ra(°C) 14 16.5 18.5 18 15 Indicatorii fizico-chimici Fosfati (mg/L) 0.39 0.7 0.5 Mn(mg/L) 0.68 0.5 0.05 Fe(mg/L) 0.17 0.55 0.2 Cl rezi dual 0.6 0.5 0.6 0.5 l iber(mg/L) 0% 20% 40% 60% 80% 100% Va lori determin ate Val oarea medi e an ual a foraj Val oarea medi e retea Val oarea maxi ma determi nata foraj Val oarea maxi ma determinata retea Con cen trati a maxi ma admisa Figura 2. Valori ale indicatorilor determinaţi în apa potabilă de foraj şi reţea peste CMAA fost evidenţiat deficitul unor elemente Valorile obţinute în studiu pentru F, Ca, Mgchimice în apă (F, Ca, Mg), duritatea şi duritate sunt prezentate în Figura 3.scăzută, care reprezintă un factor de risc în Aportul de F pentru organism este asiguratapariţia unor afecţiuni cronice: valorile mici preponderent prin apa potabilă. Se considerăale durităţii, calciului, magneziului că nivelul optim pentru prevenirea cariilorreprezintă factori de risc în morbiditatea prin dentare este între 0,5-1,0 mg F/l apă, iarboli cardiovasculare şi deficitul de fluor – peste 1,5 mg/l pot apare semne de fluorozăfactor de risc în apariţia cariei dentare [6, 7, dentară[11, 12].12]. La analiza microbiologică a apei, valorile indicatorilor microbiologici nu au depăţit
  49. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 55CMA din legislaţie. Bacteriile coliforme au celor două campanii de prelevare a apei, lafost absente în toate probele de apă punctele de ieşire din rezervoarele derecoltate, în procent de 100%, pe durata înmagazinare, de la cele trei uzine. F(m g/L) 0.2 0.32 inicatorii fizico- Mg(m g/L) 16.5 2 8.78 chimici C a mg/L 35.81 54.5 Du ritate (grd.Ge ) 11.8 14.6 0% 20% 40% 60% 80% 100% valori m e di i an u ale Ti mi s oara re te a Tim i s oara foraj Figura 3. Valori medii anuale ale indicatorilor determinaţi în apa potabilă cu rol în determinismul BCV şi cariei dentareÎn cadrul proiectului s-a determinat şi S-au obţinut date referitoare la existenţaClostidium perfringens (număr/100 ml) unor factori de risc pentru BCV (HTA,pentru apa de reţea (sursa de apă a fost ATS, CI, AVC) cum ar fi: HLP la 85,1%mixtă - de suprafaţă şi profunzime). S-a persoane, hiperglicemie la 11,2 %,evidenţiat absenţa acestui agent microbian alimentaţie neraţională la 55,2%din apa potabilă [10, 17,18]. (preponderent glucidică sau lipidică asociatăAfecţiunile patologice care au fost urmărite cu un consum scăzut de fructe şi legume),în cadrul anchetei epidemiologice au fost obezitate la 28,4%, consum de sare – 30,6%cele cu determinism hidric, în relaţie cu (adaugă de sare la masă), hiperuricemia laindicatorii din apă, pentru care s-au obţinut 1,90%, antecedente familiale de BCVvalori care depăşesc CMA, sau au fost sub 73,5%, fumători 36,2%, sedentarism 53%,limita protectoare pentru sănătatea stres 72%, consum de cafea 71,6%, EKGconsumatorilor: bolile cardiovasculare, caria patologic 21,6%.dentară, afecţiunile gastrointestinale Valorile obţinute pentru prevalenţa(lambliaza, gastroenterite şi enterocolite) afecţiunilor gastrointestinale sunt prezentateprecum şi afecţiuni psihice determinate de în Figura 4; nu a existat o relaţie cu calitateamodificările organoleptice ale apei (gust, apei potabile [2, 3, 21,32, 33].miros, culoare, temperatură)[5, 10, 25, 26, La un procent de 10,9% persoane au fost27,34]. evidenţiate modificări organoleptice ale apeiCorelând consumul de apă de la foraj, cu potabile (gust metalic, de medicament,cantitatea cumulată (peste 2 l /zi), şi sălciu, dezagreabil). Procentul persoanelornumărul de ani (mai mare de 5 ani), care percep modificările organoleptice aleprevalenţa BCV la persoanele care au apei a fost mai mare pentru consumatorii deconsumat apă de foraj a fost de 36,9%, iar la apă de foraj (6,06%), faţă de consumatoriipersoanele care au consumat apă de reţea de apă de reţea (4,9%), explicat prinsau mixtă 63,1%. conţinutul mai crescut în minerale – Fe, Mn, Ca, Mg (gust metalic, sălciu) (Figura 4).
  50. 56 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthPersoanele care au consumat preponderent clorului utilizat pentru dezinfecţia apei sauapă de reţea, au semnalat un gust modificat datorită temperaturii crescute din perioadade medicament, dezagreabil, datorită sezonului cald [34]. 120 100 100 80 63.1 60 36 .9 40 15.9 20 5.5 1.7 6.06 4.9 0 BDA Apa foraj Lambliaza Apa foraj Aapa retea Aapa retea Gastroenterite BC V Car ia Afe ct g as tro inte s tinale Efe cte dentar a s e n zor iale de zag re abile Figura 4. Prevalenţa bolilor hidrice la consumatorii de apă potabilă în funcţie de sursa de apăAlte modificări organoleptice au fost: Datorită faptului că nu s-a observat prezenţamodificări de miros 6,5%, aspect 1,9%, microrganismelor în apa potabilă, nu s-atemperatură 11%, culoare 1,9% pentru evidenţiat o relaţie între morbiditatea prinpersoanele care au consumat apă de reţea, şi afecţiuni gastrointestinale şi calitatea apeimodificări de miros 2,3%, aspect 2,3%, potabile [20, 26].temperatură 8,7%, culoare 3% pentru Din punct de vedere al relaţiei dintrepersoanele care au consumat apă de foraj [4, sănătatea populaţiei şi calitatea fizico-5, 9, 27, 32]. chimică a apei potabile, s-au identificatUrmărind prevalenţa cariei dentare la modificarea unor indicatorii de sănătate.persoanele din lotul studiat, s-a evidenţiat S-a observat o prevalenţă mai mare a BCVprezenţa cariei la toate persoanele la persoanele care consumă preponderentinvestigate; media dinţilor afectaţi a fost de apă de suprafaţă 63,1%, decât la persoanele17,04 (DS = 10,25), iar un procent de 16,5% care consumă preponderent apă depersoane au prezentat carii la toţi dinţii [11, profunzime 36,9%.12, 34]. Concentraţii crecute de clor, amoniac, fier şi mangan precum şi temperatura crescută a CONCLUZII apei creează probleme organoleptice consumatorilor. Neîncadrarea indicatorilorStudiul s-a concentrat asupra măsurilor de organoleptici în normele sanitare aresănătate publică vizând identificarea implicaţii ale psihicului consumatorilorpersoanelor cu risc, precum şi reducerea datorită consumului unei ape fără plăcere,riscului la nivel populaţional prin educaţia care nu satisface senzaţia de sete [5, 10, 34].populaţiei în scopul respectării unor măsuri: Concentraţii mai mici de F de sub 0,5 mg/lconsumul de apă preponderent din surse de (valori de 0,2-0,32 mg/l în apa potabilă), auprofunzime, alimentaţie sănătoasă, creşterea fost corelate cu apariţia cariei dentaregradului de activitate fizică şi scăderea (prevalenţa de 100%) [11, 12].concomitentă a fumatului. Pentru a exclude riscul privind sănătatea consumatorilor se impune monitorizarea
  51. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 57continuă a apei de la uzina 1 pentru impune continuarea investigaţiilor printrihalometani, fiind identificată prezenţa studii mai aprofundate, având în vederetemporară acestora dar în limitele admise de faptul că apa de foraje din această zonă estelegislaţie [10, 34]. utilizată ca şi sursă locală de apă potabilă iarS-au identificat concentraţii ale As de 22-34 CMA pentru As în apa potabilă este de 10µg/l în apa brută de la forajele de mare µg/l[1,19].adâncime de la Uzina 1 şi 5, fapt care BIBLIOGRAFIE Organisation Mondiale de la Sante1. ***, 2007, Agency for toxic substances 10. ***, EPA Ground Water & Drinking and disease registry, and Water, Current Drinking Department of Health and Water Standard for Water Human Services. Arsenic Contaminants Toxicity, www.atsdr.cdc.gov http://www.epa.gov/safewater/2. Al-Hamzi M.H.M., 2003, Particularităţile contaminants/index.html hipertensiunii arteriale şi 11. Fejerskov O., Stephen KW, Richands factorilor de risc în populaţia A., Speir R., 1987, Combined din Republica Yemen., effect of systemic and topical Autoreferatul tezei de doctor fluoride treatments on human în ştiinţe medicale, Chişinău, deciduous teeth-case studies. 24p Caries Res, 21:452-93. ***, 1998, American Heart Association. 12. Luoma H., Aromaa A., Helminem S., Primary Prevention of 1983, Risk of myocardial Coronary Heart Disease: infarction in Finnish men in Guidance From Framingham, relation to fluoride, Scientific –statements magnesium and calcium4. Vlaicu B., 1998, Igiena şi ecologie a concentration in drinking mediului, Ed. Eurobit water, Acta Med Scand, 213, Timişoara 171-1765. Vlaicu B., 1996, Sănătatea mediului 13. ***, ISO 5667-2 / 91, Calitatea apei , ambiant, Ed. Brumar Ghid general de tehnici de Timişoara eşantionare6. Yang C. Y., 1998, Calcium and 14. ***, ISO 6222 /99, Calitatea apei, magnesium in drinking water Numărarea microorganismelor and risk of death from cultivabile- Numărarea cerebrovascular disease, coloniilor prin inoculare în Stroke, 29, 411-414 agar nutritiv7. Yang C. Z., Chiu H. F., 1999, Calcium 15. ***, ISO 7899-2, Calitatea apei, and magnesium in drinking Detectarea şi numărarea water and the risk of death Enterococilor from hypertension, Am J 16. ***, ISO 9308-2 /90, Calitatea apei, Hypertens, 12, 894-899 Detectarea şi numărarea8. ***, 1998, Council Directive 98/83/EC. bacteriilor coliforme, Concerning the quality of bacteriilor coliforme water intended for human termotolerante şi a E. Coli. consumption. 3rd November Metoda tuburilor multiple9. ***, 2000, Directives de Qualite pour 17. ***, Legea nr. 311/2004 pentru l”eau de boisson Vol. 2. modificarea şi completarea Criteres d”hygiene et Documentation a l”appui,
  52. 58 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health Legii nr.458/2002 privind 26. Mănescu S., 1989, Microbiologie calitatea apei potabile sanitară, Ed. Medicală,18. ***, 2002, Legea nr.458/2002 privind Bucureşti, pag. 42 – 129 calitatea apei potabile 27. Mănescu S., Tănăsescu Gh., 1991,19. Lindberg A. L., Goessler W., Gurzau E., Igiena, Ed. Medicală, Koppova K., Rudnai P., Bucureşti, pag. 114-135 Kumar R., Fletcher T., 28. ***, SR EN ISO 6887 – 1 /2002, Leonardi G., Slotova K., Pregătirea probei pentru Gheorghiu E., Vahter M., analiză, a suspensiei iniţiale şi 2006, Arsenic exposure in a diluţiilor decimale pentru Hungary, Romania and examenul microbiologic Slovakia., J Environ Monit, 29.***, SR EN ISO 5667 – 3 /2002, 8(1): 203-8. Epub 2005 Dec 1 Calitatea apei, Ghid general20. ***, 1995, Milipore Corporation, pentru conservarea şi Microbial management, manipularea probelor France 30. ***, SR ISO 6461-1/ 98, Calitatea apei,21. ***, 2003, National Guideline Detectarea şi numărarea Clearinghouse, European sporilor de bacterii anaerobe guidelines on cardiovascular sulfito-reducătoare( Clostridia) disease prevention in clinical 31. ***, Standard de Stat 3001/91, Apa, practice, Eur J Cardiovasc analiza bacteriologică Prev Rehabil 2003 Dec, 10 32. ***, U.S. Deparment of Health and (Suppl 1) : S1 – 78 Human Services, public22. ***, 2002, Norme de calitate NTPA-013 Health Service Centers for din 7 febr.2002, pe care Disease Control and trebuie să le îndeplinească Prevention, Principle of apele de suprafaţă utilizate Epidemiology Second Edition pentru potabilizare An Introduction to Applied23. ***, 2004, Norme de supraveghere, Epidemiology and inspecţie sanitară şi Biostatistics.Atlanta, Georgia monitorizare a calităţii apei 30333 potabile 974/2004 http://www2a.cdc.gov/phtn/cat24. ***, 2002, Ordin nr.1146/10 DEC. 2002 alog pentru aprobarea Normativului 33. ***, 2005, WHO Nutrients in drinking privind obiectivele de referinţă water, Water, Sanitation and pentru clasificarea calităţii Health Protection and the apelor de suprafaţă Human Environment, World25. Pop O., Nistor F., 1995, Epidemiologie Health Organization, generală, Ed. Helicon http://www.who.int Timişoara 34. ***, 2003, WHO, Guidelines for Drinking Water Quality, Third edition
  53. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 59 DINAMICA PESTICIDELOR ORGANO- CLORURATE ÎN ALIMENTELE DIN JUDEŢUL DOLJ Lascu C.1, Bădulescu F.2, Prejbeanu I.3, Schenker M.2, Lascu A.4 1. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Vâlcea, Compartimentul Siguranţa Alimentelor 2. Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova, Facultatea de Medicină, Disciplina Oncologie 3. Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova, Facultatea de Medicină, Disciplina Igienă. Sănătatea mediului 4. Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu-Vâlcea, Centrul de Diabet, nutriţie, boli metaboliceREZUMAT Scopul studiului este evaluarea prezenţei pesticidelor organoclorurate în produselealimentare comercializate în judeţul Dolj între anii 1989-2000, având în vedere cercetărileprivind potenţialul cancerigen al unor contaminanţi ai alimentelor, cum sunt şi pesticideleorganoclorurate. La nivelul laboratorului D.S.V.S.A. Dolj s-a realizat determinareadiferitelor tipuri de pesticide organo-clorurate (α şi β HCH, Lindan, DDT, policlorobifenili şialte pesticide organo-clorurate ) prin metoda gaz-cromatografie cu detector ECD, dinalimente de origine animală şi non-animală. Între anii 1989-2000, la nivelul laboratoruluiD.S.V.S.A. Dolj s-au realizat 2486 determinări pentru α şi β HCH, 2739 determinări pentruLindan, 2870 determinări pentru DDT şi 2486 determinări pentru policlorobifenili şi altepesticide organo-clorurate. Comparându-se procentul de probe pozitive, se observăreducerea progresivă a numărului de probe pozitive pentru α şi β HCH şi creştereaprocentelor de probe pozitive pentru Lindan. Cuvinte cheie: pesticide organoclorurate, potenţial cancerigen, alimenteABSTRACT The aim of the paper is to evaluate the presence of organochlorined pesticides in foodproducts, present on the markets of Dolj County between years 1989-2000 in the light ofreferences regarding the carcinogenic potential of food contaminators, like organochlorinedpesticides. The DSVFSA laboratory have ascertained the presence of organochlorinedpesticides (α, β, HCH, Lindan, DDT, PCB) ascertained by gas-chromatography with ECDdetector, in the samples taken from food products, with animal and non-animal. Betweenyears 1989-2000 in the DSVFSA laboratory has been tested 2486 samples for α and β HCH,2739 samples for Lindan, 2870 samples for DDT and 2486 samples for PCBs and other
  54. 60 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthorganochlorined pesticides. Comparing percentage of positive samples we observedprogressive reduction of positive samples for α şi β HCH, and increase percentage of positivesamples for Lindan Keywords: organochlorined pesticides, carcinogenic risk, food INTRODUCERE 3. efectului lor asupra altor hormoni care stimulează diviziunea celulară de la nivelulDintre factorii de mediu, alimentaţia are un glandei mamarerol important în apariţia tumorilor maligne, 4. suportului lor pentru creşterea tumoriloralimentele putând fi contaminate cu o estrogen-dependente (50).varietate de compuşi cu potenţial Lucrarea reprezintă un rezultat de etapă alcancerigen. Produsele alimentare sunt temei de doctorat “Factori chimici de risc înconsumate pe parcursul întregii vieţi, cancerul glandei mamare în judeţul Dolj”.expunând astfel organismul contactuluiîndelungat cu substanţe cu potenţialcarcinogen în doze mici şi repetate, prin MATERIAL ŞI METODĂcumularea efectului, maladia canceroasă La nivelul laboratorului Direcţiei Sanitareputând să apară după mai mulţi ani [1,2]. Veterinare şi pentru Siguranţa AlimentelorDiferite studii experimentale efectuate au (D.S.V.S.A.) Dolj a fost posibilăarătat că anumite pesticide ar putea creşte determinarea diferitelor tipuri de pesticideriscul de cancer al glandei mamare, organo-clorurate (α şi β HCH, Lindan, DDT,observaţii plauzibile având în vedere că policlorobifenili şi alte pesticide organo-anumiţi compuşi ai pesticidelor acţionează clorurate ) .similar cu hormonii estrogeni (DDT/DDE şi Determinările de substanţe organocloruratepoliclorbifenilii, de altfel denumiti au fost efectuate din alimente de originexenoestrogeni), fiind cunoscut că activitatea animală (carne şi preparate din carne, lapteestrogenică este asociată cu riscul de cancer şi derivate lactate, ouă, miere) şi non-al glandei mamare [3-7]. animală (cereale şi produse cerealiere)Estrogenii pot fi implicaţi în riscul de cancer consumate în judeţul Dolj între anii 1989-mamar datorită: 2000.1. rolului lor în stimularea diviziunii Pentru determinarea substanţelorcelulelor de la nivelul glandei mamare organoclorurate, metoda de analiză folosită2. acţiunii lor din timpul perioadelor critice a fost gazcromatografia cu detector cude creştere şi dezvoltare a glandei mamare captură de electroni (ECD) şi coloană capilară. Limitele de detecţie sunt exprimate în ppb (părţi per bilion; ppb= )(Tabelul 1). Tabelul 1. Caracteristici ale metodei de analiză gazcromatografie Substanţa detectată Limita de detecţie (în ppb) α HCH 5 ppb Lindan 2 ppb β HCH 10 ppb DDT total 40 ppb Alte pesticide organoclorurate 10 ppb Policlorobifenilii (PCB) 500 ppb
  55. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 61 REZULTATE policlorobifenili şi alte pesticide organo- clorurate.Între anii 1989-2000, la nivelul laboratorului Analizând valorile pentru α şi β HCH de-D.S.V.S.A. Dolj s-au realizat 2486 alungul anilor se observă o scădere adeterminări pentru α şi β HCH, 2739 procentelor de probe pozitive, cu excepţiadeterminări pentru Lindan, 2870 determinări anului 1992, când apare o uşoară creştere,pentru DDT şi 2486 determinări pentru pentru ca în anii 1998 şi 2000 valorile să fie sub minimul detectabil. 25,00% 22,78% 20,00% 15,00% α şi β HCH 10,00% 5,15% 5,00% 3,55% 1,74% 0% 0% 0,00% 1989 1990 1991 1992 1998 2000 Figura 1. Procentele de probe pozitive de α şi β HCH între anii 1989-2000În cazul Lindanului se observă o creştere a 1992, ajungând în anii 1998 şi 2000 la valoriprocentelor de probe pozitive de-a lungul sub minimul detectabil.anilor şi scăderea acestora începând cu anul 25,00% 20,00% 15,00% Lindan 10,00% 7,36% 5,00% 0,25% 0,84% 0,87% 0% 0% 0,00% 1989 1990 1991 1992 1998 2000 Figura 2. Procentele de probe pozitive pentru Lindan între anii 1989-2000
  56. 62 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthÎn cazul DDT-ului nici una din probele toate au fost sub limitele minime de detecţieefectuate între anii 1989-2000 nu a depăşit pentru fiecare compus.valorile maxime admise. Valorile absolute pentru numărul deDin cele 2486 de determinări pentru determinări efectuate şi numărul de probepoliclorobifenili şi alte pesticide organo- pozitive, distribuite pe tipuri de compuşi şiclorurate efectuate între anii 1989-2000, ani sunt prezentate mai jos (Tabelul 2). Tabelul 2. Numărul de probe distribuite pe ani Alte pesticide α şi β HCH Lindan DDT PCBANUL organoclorurate Total Pozitive Total Pozitive Total Pozitive Total Pozitive Total Pozitive1989 531 121 794 2 787 0 531 0 531 01990 590 21 590 5 590 0 590 0 590 01991 573 10 569 5 569 0 573 0 573 01992 427 22 421 31 569 0 427 0 427 01998 136 0 136 0 131 0 136 0 136 02000 229 0 229 0 224 0 229 0 229 0 CONCLUZII probele alimentare efectuate în decursul acestor ani au avut valori peste limitaComparându-se procentul de probe pozitive, minimă de detecţie, fapt de care este necesarpentru anumiţi compuşi, de-a lungul anilor să se ţină cont, deoarece produselestudiaţi, se observă diferenţe semnificative, alimentare sunt consumate pe parcursulcu reducerea progresivă a numărului de întregii vieţi, expunând organismulprobe pozitive pentru α şi β HCH, cu contactului îndelungat cu substanţe cuexcepţia anului 1992, când se constată o potenţial cancerigen. Acestea pot devenicreştere a numărului de probe pozitive. În nocive, ingerate şi în doze mici, deoarececeea ce priveşte Lindanul, se observă o acţiunea cancerigenă se cumulează, efectulcreştere a procentelor de probe pozitive de-a malign putând să apară după o perioadă delungul anilor şi scăderea acestora începând mai mulţi ani [8,9].cu anul 1992, ajungând în anii 1998 şi 2000 Rămâne cu un semn de întrebare anul 1992,la valori sub minimul detectabil. an în care se constată o creştere aDeşi numărul de probe pozitive, din totalul procentului de probe pozitive pentru α şi βprobelor, pentru pesticidele organoclorurate HCH şi care reprezintă vârful procentului denu este foarte mare, cu excepţia anului 1989 probe pozitive pentru Lindan.pentru α şi β HCH, trebuie reţinut faptul căpentru α şi β HCH, Lindan şi DDT, toate
  57. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 63 BIBLIOGRAFIE 6. Stellman S.D., Djordjevic M.V., Britton J.A., et al, 2000, Breast cancer1. Bădulescu A., Bădulescu F., 2003, risk in relation to adipose Clinică şi chirurgie concentrations of oncologică, Ed. Medicală organochlorine pesticides and Universitară Craiova, 33-34 polychlorinated biphenyls in2. Bădulescu F., Gorunescu F., 2003, Long Island, New York, Informatică oncologică: Cancer Epidemiology metode statistico-informatice Biomarkers & Prevention în oncologie, Ed. Didactică şi 9(11):1241-9 Pedagogică Bucureşti, 51-84 7. Stellman S.D., Djordjevic M.V., Muscat3. O’Leary E.S., Vena J.E., Freudenheim J.E., et al, 1998, Relative J.L., et al, 2004, Pesticide abundance of organochlorine exposure and risk of breast pesticides and polychlorinated cancer: a nested case-control biphenyls in adipose tissue and study of residentially stable serum of women in Long women living on Long Island, Island, New York, Cancer Environmental Research, Epidemiology Biomarkers & 94:134-44 Prevention 7(6):489-964. Philp R. B., 2001, Ecosystems and human 8. Mogoş V. T., Roman G., 2001, Boala health, CRC Press, USA, 207- canceroasă de origine 210 alimentară, Ed. Coresi5. Savu C., Georgescu N., 2004, Siguranţa Bucureşti, 5-14 alimentelor: riscuri şi 9. Prejbeanu I., 2004, Igiena alimentaţiei, beneficii, Ed. Semne Ed. Medicală Universitară Bucuresti, 46-73 Craiova,135-142
  58. 64 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health CONTAMINANŢI CHIMICI - PLUMB ŞI CADMIU - ÎN PRODUSE ALIMENTARE DIN JUDEŢUL IAŞI ANALIZATE ÎN ULTIMII ANI Rusu R.1, Hura C.2, Alexandrescu L.1, Ruşinaru M.3, Voroniuc O.4 1. Laboratorul de chimie-toxicologie, Autoritatea de Sănătate Publică Iaşi 2. Institutul de Sănătate Publică Iaşi 3. Absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi 4. Disciplina Igiena-Sănatatea Mediului, Facultatea de Medicina, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr.T. Popa” IaşiREZUMAT Lucrarea prezintă conţinutul mediu de plumb şi cadmiu în probe de alimente recoltateîn judeţul Iaşi în ultimii ani, în vederea aprecierii riscului pentru sănătatea consumatorilor.Determinările s-au realizat prin metoda spectroscopiei de absorbţie atomică, pe 312 probealimentare din următoarele grupe: lapte şi derivate (86), carne şi preparate din carne (101),vegetale (85), pâine şi derivate de cereale (40). Concentraţia plumbului a depăşit valorilemaxime admise, prin Ordinul MS 84/2002, în 97,29% dintre probele de brânzeturi, urmând înordine, 82% probe de carne şi preparate din carne cu concentraţie necorespunzatoare şi37,77% pentru lapte şi derivate din lapte. La cadmiu, valorile determinate au depăşitconcentraţiile maxime admise la 97,29% dintre probele de brânzeturi, la 91,00 % dintreprobele de carne şi preparate din carne, la 62,22% din probele de lapte şi derivate şi la14,66% dintre probele vegetale. Pentru restul grupelor şi subgrupelor de alimente analizate,concentraţiile de Pb şi Cd au fost corespunzătoare. Cuvinte cheie: plumb, cadmiu, IaşiABSTRACT The study displays the lead and cadmium average level contents in food samplescollected from Iasi county, in order to estimate health consumers hazard. The atomicabsorption spectroscopy method was employed on 312 food samples as follow: milk and dairyproduce (86), meat and meat products (101), vegetables (85), bread and bread stuffs (40). Onmost samples, both lead and cadmium maximum permitted level content exceeding wasobserved. Keywords: lead, cadmium, Iaşi
  59. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 65 INTRODUCERE • Natura şi calitatea proceselor de prelucrare tehnologică şi culinară a produselorLucrarea face parte dintr-un studiu mai larg, alimentarecuprins in Programul naţional • Natura şi frecvenţa tratamentelor“Monitorizarea şi inspecţia alimentelor fitofarmaceuticepentru evaluarea contaminării chimice- • Natura şi calitatea ambalajelor utilizateindicatori GEMS/FOOD“, realizat la nivel pentru condiţionarea şi transportulnaţional, pe durata a câtorva ani şi coordonat alimentelor în timpul circulaţiei, de lade Institutul de Sănătate Publică Iaşi. producător la consumator.Motivaţia şi obiectivele studiului sunt Mari cantităţi de metale toxice se găsesc încunoaşterea poluării cu metale( plumb si alimente care se consumă ca atare. Princadmiu) a alimentelor , estimarea nivelurilor prelucrare, conservare şi ambalare,de contaminare şi riscul la care este supusă alimentele se pot îmbogăţi în metale grelesănătatea publică. S-a urmărit identificarea [7].alimentelor care sunt cel mai probabilcontaminate [1,2].S-au identificat următoarele căi de poluare a MATERIAL ŞI METODEalimentelor cu plumb: Determinările s-au realizat prin metoda- aerul poluat industrial sau prin circulaţia spectroscopiei de absorbţie atomică, pe 312auto probe alimentare din următoarele grupe:- utilajele sau ambalajele ce conţin plumb lapte şi derivate (86), carne şi preparate din- frauda sau poluarea accidentală carne (101), vegetale (85), pâine şi derivate- utilizarea de arseniat de plumb ( pesticid de cereale (40).stabil şi insolubil, remanent). Prelevarea probelor, pregătirea lor şiCa surse de poluare cu cadmiu se pot metodele de analiză s-au efectuat conformmenţiona: metodelor standard.- îngraşămintele fosfatate, Probele au provenit de la producătorii cei- apele poluate utilizate la irigaţii mai reprezentativi din judetul Iaşi, iar- ambalaje din plastic, la fabricarea cărora s- concentraţiile de plumb şi cadmiu au fosta folosit cadmiul ca aditiv din anumite determinate în Laboratorul de chimiavopsele [3]. alimentului al Autorităţii de Sănătate Publică Iaşi şi a Institutului de SănătateConcentraţiile mari de metale grele prezente Publică Iaşi, după cum urmează:în alimente produc modificări organoleptice Din grupa lapte şi derivate ( iaurt, smîntînă,(gust, miros), schimbă culoarea şi brînză):diminuează valoarea nutritivă, prin - în anul 2001 s-au recoltat 39 de probe;degradarea unor proteine, vitamine, sau prin - în anul 2002, 27 probemicşorarea absorbţiei lor prin formarea unor - în anul 2003, 20 probecompuşi neabsorbabili, cumulându-se în Din grupa carne şi preparate din carne:organism [4,5]. - în anul 2001, 31 probe de preparate dinOdată ajunse în organism, în concentraţii carnemari, peste pragul de toxicitate, metalele - în anul 2002, 25 probe de preparate dingrele pot exercita efecte toxice specifice. carneNivelul contaminării alimentelor cu metale - în anul 2003, 45 probe din care 5 de carnegrele depinde de mai mulţi factori: şi 40 de probe de preparate din carne.• Calitatea solului care influenţează Din grupa vegetale, s-au analizat:conţinutul în substanţe minerale din plantele - în anul 2004 , 60 probecultivate - în anul 2005, 25 probe.• Gradul de impurificare al apei şi aerului Din grupa produse de panificaţie:atmosferic - în anul 2004, 40 probe.
  60. 66 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health REZULTATE ŞI DISCUŢII Tabelul 1. Conţinutul mediu de metale grele, Pb şi Cd, în probe de lapte, iaurt şi brânzeturi şi smântână, în judeţul Iaşi în anii 2001 si 2002 Pb (CMA- 0,5 mg/kg) Cd (CMA-0,05mg/kg)ALIMENT Probe Probe Probe Probe analiza necorespunzătoare Media Min/Max necorespunzăt Media Min/Max analizate te Nr. % Nr. %LAPTE ŞI IAURT 26 11 42,3 0,532 SLD-3,33 26 11 42,3 0,139 SLD-1,01 2001LAPTE ŞI 89,4 IAURT 19 6 31,57 0,159 SLD-0,56 19 17 0,145 SLD-0,20 7 2002BRÂNZĂ 2001 9 8 88,8 0,852 0,15-2,78 9 8 88,8 0,182 0,05-0,86BRÂNZĂ 2002 8 8 100 1,04 0,56-1,11 8 8 100 0,186 0,1-0,43BRÂNZĂ 2003 20 20 100 1 0,58 – 1,3 20 20 100 0,2 0,1-0,42 SMINTI 4 0 0 0,248 SLD-0,44 4 2 50 0,063 SLD-0,13 NASe observă că pentru lapte şi iaurt, numărul Concentraţia medie a plumbului a fost maiprobelor necorespunzătoare de plumb a mică în probele de telemea decât în probelescăzut de la 42,3% în anul 2001, la 31,57% de caşcaval, aceasta depăşind oricumîn anul 2002, iar numărul probelor concentraţia maximă admisă. Probele denecorespunzătoare în cazul cadmiului a telemea recoltate pentru determinareacrescut de la 42,3% la 89,47%. cadmiului, au prezentat concentraţii mai mari decât probele de caşcaval recoltate.
  61. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 67 100 97,29 90 97,29 80 70 60 62,22 50 50 Pb Cd 40 37,77 30 20 10 0 0 lapte si iaurt brîzeturi smîntînaFigura 1. Procentul de probe necorespunzătoare pentru pb şi cd în grupa I de alimente – lapte şi derivateTabelul 2. Conţinutul mediu de metale grele, Pb şi Cd, în probe de carne şi preparate de carne, în judeţul Iaşi în anul 2001 Pb (CMA- 1,0 mg/kg) Cd (CMA-0,1 mg/kg) Probe Probe Probe Probe Media Min/Max Media Min/Max analizate necorespunzătoare analizate necorespunzătoare Nr. % Nr. % TOTAL 1,74 SLD- 0,19 SLD- 31 27 87,09 31 21 67,74 2001 1 3,0 6 0,46 TOTAL 1,00 SLD- 0,33 0,12- 25 18 72 25 25 100 2002 1 1,78 4 0,69 TOTAL 0,54- 0,12- 45 37 82,22 1,24 45 45 100 0,3 2003 1,85 0,62Tabelul 2 prezintă conţinutul mediu de mici), în judeţul Iaşi, în anii 2001, 2002,metale grele, Pb şi Cd, în carne şi diverse 2003.preparate de carne (salam de vară, salam Concentraţia cea mai mică de plumb s-aItalian, salam uscat, salam Bucureşti, determinat în probele de salam de vară şiparizer, crenvurşti, cârnaţi Muntenia, cârnaţi parizer (0,54 mg/kg - 0,56 mg/kg), iar ceaTrandafir, cabanos, Kaiser, şuncă şi pastă de mai mare concentraţie de plumb s-a
  62. 68 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthdeterminat în probele de carne tocată. necorespunzătoare pentru plumb şi 67,74%Cadmiul a fost determinat în concentraţii probe necorespunzătoare pentru cadmiu) şirelativ mici în anumite probe de parizer, dar 2002 (72% probe necorespunzătoare pentruîn concentraţii de 0,62 mg/kg în probe de plumb şi 100% probe necorespunzătoarepastă de mici (CMA= 0,1 mg/kg). pentru cadmiu), s-a înregistrat cel mai mareSe observă că în anul 2003, faţă de ceilalţi număr de probe necorespunzătoare, atât îndoi ani luaţi în studiu, 2001 (87,09% probe cazul plumbului, cât şi al cadmiului. 100 100 100 90 87,09 82,22 80 72 70 67,74 60 50 Pb 40 Cd 30 20 10 0 2001 2002 2003 Figura 2. Procentul de probe necorespunzătoare pentru Pb şi Cd în carne şi preparate de carne în perioada 2001-2003 Tabelul 3. Conţinutul mediu de metale grele, Pb, în produse vegetale, în judeţul Iaşi în anul 2005 Pb Produsul Probe Probe CMA Zona Media Min/Max vegetal analizate necorespunzătoare Nr. % Iaşi 5 - - 0,1 0,1-0,2 Salată 0,3 Moldova 48 - - 0,04 SLD-0,32 verde mg/kg România 190 11 16,8 0,08 SLD-1,42 Iaşi 5 - - 0,1 SLD-0,2 0,3 Spanac Moldova 48 1 2,1 0,05 SLD-0,53 mg/kg România 174 8 4,6 0,06 SLD-0,97 Iaşi 5 - - 0,1 0,1-0,2 0,3 Cartofi Moldova 35 - - 0,03 SLD-0,23 mg/kg România 113 - - 0,06 SLD-0,46
  63. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 69 Iaşi 5 - - 0,04 SLD-0,1 0,2 Morcovi Moldova 35 - - 0,01 SLD-0,1 mg/kg România 114 4 35 0,07 SLD-0,8 Iaşi 5 - - 0,1 0,1-0,2 0,5 Mere Moldova 54 - - 0,03 SLD-0,2 mg/kg România 159 3 1,9 0,06 SLD-1,21Tabelele 3 şi 4 conţin valorile cartofi, morcov, mere), probe analizate înconcentraţiilor medii de plumb şi cadmiu în anul 2005 în judeţul Iaşi, comparativ cuproduse vegetale (salată verde, spanac, probe analizate în Moldova şi România.Tabelul 4. Conţinutul mediu de metale grele, Cd, în produse vegetale, în judeţul Iaşi în anul 2005 Cd Produsul Probe Probe CMA Zona Media Min/Max vegetal analizate necorespunzătoare Nr. % Iaşi 5 - - 0,2 SLD-0,1 Salată 0,2 48 - - 0,04 SLD-0,32 Moldova verde mg/kg România 174 2 1,2 0,02 SLD-1,02 Iaşi 5 1 20 0,2 0,1 SLD-0,3 Spanac Moldova 48 1 2,1 mg/kg 0,02 SLD-0,3 România 160 1 0,6 0,02 SLD-0,3 Iaşi 5 3 60 0,1 0,1 SLD-0,2 Cartofi Moldova 35 3 8,6 mg/kg 0,03 SLD-0,2 România 108 5 4,6 0,03 SLD- Iaşi 5 0 0 0,1 0,02 SLD-0,1 Morcovi Moldova 35 0 0 mg/kg 0,008 SLD-0,1 România 109 0 0 0,02 SLD-0,11 Iaşi 5 4 80 0,5 0,1 0,1-0,2 Mere Moldova 54 4 7,4 mg/kg 0,02 SLD-0,2 România 144 10 6,9 0,02 SLD-0,6
  64. 70 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health Tabelul 5. Conţinutul mediu de metale grele, Pb, în produse de panificaţie, în judeţul Iaşi în anul 2004 Pb Probe Probe Produsul CMA necorespunzătoare Media Min/Max analizate Nr. % Făină de 1,0 10 - - 0,04 SLD-0,07 grâu mg/kg Făină de 1,0 10 - - 0,03 SLD-0,07 porumb mg/kg 1,0 Orez 10 - - 0,03 SLD-0,1 mg/kg 0,5 Pâine 10 - - 0,02 SLD-0,05 mg/kg TOTAL 40 - - 0,03 SLD-0,07 Tabelul 6. Conţinutul mediu de metale grele, Cd, în produse de panificaţie, în judeţul Iaşi în anul 2004 Cd Probe Probe Produsul CMA necorespunzătoare Media Min/Max analizate Nr. % Făină de 0,2 10 - - 0,04 SLD-0,01 grâu mg/kg Făină de 0,2 10 - - SLD SLD porumb mg/kg 0,2 Orez 10 - - 0,02 SLD-0,07 mg/kg 0,1 Pâine 10 - - 0,02 SLD-0,06 mg/kg SLD- TOTAL 40 - - 0,02 0,035
  65. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 71Se constată că în produsele de panificaţie, Scopul acestui studiu se doreşte a filimitele maxime la plumb şi cadmiu nu sunt reducerea folosirii necontrolate a unordepăşite. substanţe chimice şi propunerea unor măsuri de profilaxie primară a unor îmbolnăviri CONCLUZII grave, în special neoplazii. Prezenţa metalelor în probele alimentareSe observă prezenţa plumbului şi a analizate, unele în concentraţii care aucadmiului în toate produsele analizate, cu depăşit limitele maxim admise, impunevariaţii de la produs la produs. continuarea determinării acestor metale înCele mai mici concentraţii de metale grele s- produsele alimentare.au găsit pentru cadmiu în produsele vegetale Este necesară o strategie preventivăşi de panificaţie. importantă pentru supravegherea stării deConţinutul mediu de plumb cel mai ridicat sănătate, pentru supravegherea şis-a obţinut în preparate de carne şi în monitorizarea poluării chimice, în vedereabrânzeturi, iar conţinutul mediu de plumb luării unor măsuri corespunzătoare pentrucel mai mic s-a obţinut în probele de reducerea poluării, precum şi pentruproduse de panificaţie şi în probele de protejarea sănătăţii populaţiei, expusă zilnicproduse vegetale. la un număr mare de poluanţi din mediu. BIBLIOGRAFIE 4. Cucuireanu R., 2002, Elemente de Igiena Mediului şi a Alimentaţiei, Ed.1. Hura C., 2004, Contaminarea chimică a Junimea Iaşi alimentelor în România, vol. 5. Cucuireanu R., 2003, Chimia şi Igiena 3, Ed. CERMI Iaşi Mediului şi Alimentului, Ed. „2. Hura C., 2005, Contaminarea chimică a Gr. T.Popa” U.M.F. Iaşi alimentelor în România, vol. 6. Voroniuc O., 2003, Elemente de igiena 4, Ed. CERMI Iaşi alimentaţiei,Ed. Performantica3. Cotrău M. şi colab., 1991, Toxicologie. Iaşi Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti
  66. 72 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ACRILAMIDA ŞI EXPUNEREA UMANĂ PRIN CONSUM DE ALIMENTE Sîrbu D., Curşeu D., Popa M. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj – Napoca, Catedra Sănătatea MediuluiREZUMAT Acrilamida, substanţă chimică utilizată încă din anii 1950 ca produs intermediar înproducerea poliacrilamidei, implicată în reacţiile de floculare în procesul de tratare al apei,sau pentru alte aplicaţii industriale, a fost pusă în evidenţă în fumul de ţigară şi mai recent înunele alimente. Pornind de la numeroasele incertitudini ale impactului acrilamidei asuprasănătăţii publice, prezentul studiu îşi propune discutarea unor aspecte legate de formarea,transformarea, biodisponibilitatea precum şi expunerea umană la acrilamidă, prin ingestiade alimente. Cunoaşterea acestor aspectele noi în siguranţa alimentelor sunt utile pentruidentificarea ponderii alimentelor cu risc din dieta populaţiei ţării noastră şi pentru stabilireaunor strategii de reducere a expunerii umane la acrilamidă prin produsele alimentare. Cuvinte cheie: acrilamida, alimente vegetale, expunere umană, siguranţa alimentelorABSTRACT Acrylamide is an important industrial chemical used since the mid 1950s as achemical intermediate in the production of polyacrylamides, which are used as flocculants forclarifying drinking water and other industrial applications, has been found in cigarette smokeand also in some foods. Due to the concerns about the possible public health risks fromdietary exposure to acrylamide, the objectives of the present study are to discuss some aspectsupon the acrylamide formation, transformation, bioavailability and human exposure throughfood intake. The knowledge of these new aspects for food safety are important for theidentification of foods with risk from the dietary within our country and for the developmentof strategies in order to reduce the human exposure to acrylamide within food products. Keywords: acrylamide, vegetables, human exposure, food safety INTRODUCERE peste 800 de compuşi volatili, generaţi de temperatura crescută de procesare, printreProcesarea termică a alimentelor prezintă care şi acrilamida [1].numeroase avantaje, cum ar fi: conferirea Acrilamida (Aa) sau 2–propenamidăunor gusturi, arome, culori (rezultate din (CH2=CHCONH2,), este o moleculăreacţia Maillard) şi scăderea numărului de potenţial cancerigenă la om, cu largăgermeni, dar şi dezavantaje prin formarea utilizare industrială. Este un produs chimicunor substanţe periculoase pentru sănătate. care stă la baza producerii de poliacrilamidăAu fost identificaţi în diferite alimente (polimer plastic), utilizat pentru fabricarea
  67. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 73unor obiecte din material plastic precum şi consumatorului în vederea formulării unorpentru tratarea apei în vederea potabilizării direcţii strategice pentru minimalizarea(în unele ţări), sau a apelor reziduale cu riscurilor existente.scopul îndepărtării unor impurităţi. O altăcale importantă de expunere a populaţiei la ACRILAMIDA ÎN ALIMENTEacrilamidă o reprezintă fumatul activ şi celpasiv. În mod accidental, Aa a fost Mecanismul de formare al acrilamideidescoperită de către cercetătorii suedezi, în în alimenteanii 2002, în cantităţi semnificative în Acrilamida, este o moleculă mică, care sealimentele bogate în amidon (cipsuri, cartofi poate forma în timpul prelucrării termice aprăjiţi, produse din cereale), procesate la alimentelor prin diferite mecanisme detemperaturi peste 1200C. Acrilamida se reacţie: având ca precursor acroleina sauformează atât în produsele industriale cât şi acidul acrilic, rezultaţi din descompunereaîn cele fabricate la domiciliu sau în lipidelor, glucidelor sau aminoacizilor liberi;colectivităţi, principalul vinovat fiind prin deshidratarea / decarboxilarea unortehnica de gătire. acizi organici cum ar fi acidul malic, lacticExpunerea de origine alimentară reprezintă şi citric; direct din aminoacizi - asparaginao parte importantă a expunerii totale a este sursa majoră de acrilamidă în alimentepopulaţiei la acrilamidă. Astfel, se estimează [4]. Pentru primele două mecanisme, azotulcă doza medie zilnică absorbită de populaţia necesar formării moleculei de acrilamidăgenerală este de 0,3 - 0,8 μg acrilamidă /kg poate proveni din amoniacul pus în libertatecorp, copii prezentând doze medii de două în timpul reacţiei de dezaminare. Principalultrei ori mai mari decât cele ale adulţilor [2, mecanism de formare, în produsele vegetale,3]. bogate în hidraţi de carbon (cartofi, cereale),Ne aflăm astfel în faţa unei probleme noi de rămâne reacţia chimică dintre asparagină şisiguranţa alimentelor, care implică unii carbohidraţi, în timpul tratamentuluiresponsabilitate atât din partea cercetătorilor termic al alimentului.cât şi a autorităţilor sanitare din fiecare ţară. Factori care influenţează formareaÎn acest context, prezentul studiu urmăreşte acrilamidei în alimentediscutarea aspectelor legate de mecanismul În procesul de formare al acrilamideiformării şi transformării, biodisponibilitatea intervin o serie de factori favorizanţi, dintreacrilamidei în alimente, expunerea umană şi care unii sunt dependenţi de aliment, ceilalţiefectele potenţiale asupra sănătăţii de procesul tehnologic aplicat (Figura 1). Factori care influenţează formarea acrilamidei Factori dependenţi de Factori de pre – tratarea Factori dependenţi de compoziţia alimentului alimentului procesul tehnologic Precursori: - dimensiunea şi forma: - bogăţia în aminoacizi (asparagină) suprafaţă mare de - timp de procesare - conţinut mare în zaharuri libere (glucoză, producere (cips) - temperatura de fructoză, riboză) - tratamenete care scad nivelul precursorilor: procesare Carcateristicile produsului alimentar: blanşizarea, fermentaţia - umiditatea crescută - ingrediente care - pH - alcalinitatea accelerează reacţia interferează formarea Aa - culoarea Figura 1. Factorii care favorizează formarea de acrilamidă în alimente
  68. 74 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthFactorii produsului alimentar de bază, sunt ne esenţial, comparativ cu cele din cafeauareprezentaţi de nivelul precursorilor Arabica.(asparagină şi carbohidraţi: glucoză, fructo- Factori care ţin de caracteristicile produsuluiză, riboză) şi de caracteristicile produsului alimentar sunt: umiditatea crescutăalimentar. Nivelul precursorilor este depen- (formarea acrilamidei este un fenomen dedent la rândul său de factorii genetici şi suprafaţă în care conţinutul de apă joacă uncondiţiile agricole din timpul creşterii. În rol important), pH-ul (alcalinitateacartofi, factorul limitant este reprezentat de accelerează reacţia) şi culoarea )[5].nivelul carbohidraţilor, dependent la rândul O altă categorie de factori sunt cei de pre -său de timpul de depozitare la temperatură tratare a alimentului sau care ţin de reţetă.sub 100C (necesară întârzierii încolţirii). În Dintre aceştia mai importanţi sunt:practică temperatura optimă de stocare se - dimensiunea şi forma (raportul întrerecomandă să fie 4-80C, valoare de com- suprafaţă şi volum) alimentului; suprafaţapromis între acumularea carbohidraţilor şi mare determină cantităţi crescute deîncolţire. În cereale, factorul limitant este acrilamidă (cipsuri)asparagina, prezentă în cantităţi mai mari în - tratamentul anterior celui termic, careţărâţe în germene şi deci în produsele scade nivelul precursorilor (blanşizarea şiintegrale comparativ cu cele din făină albă. fermentaţia)Secara prezintă cantităţi mai crescute de as- - ingrediente care sporesc sauparagină comparativ cu grâul, care la rândul interacţionează cu formarea de acrilamidăsău este mai bogat decât orezul. Din totalul (glucoză, fructoză, bicarbonat de amoniu,aminoacizilor liberi, asparagina, este acidifianţi, aminoacizi alţii decâtprezentă în cartofi în proporţie de 40%, în asparagina).grâu 14%, iar în secară 18%. Un alt produs Factorii procesului de gătire – temperatura şialimentar bogat în asparagină şi implicit cu transferul acesteia (timpul şi temperatura) -posibilitate de formare a acrilamidei este sunt factori cu impact crescut în producereacafeaua, boabele provenite din cafeaua Aa. Astfel, nivelele de Aa cresc odată cuRobusta fiind mai bogate în acest aminoacid temperatura şi timpul de frigere al cartofilor (Tabelul1)[5,6]. Tabelul 1. Influenţa procesului tehnologic asupra cantităţii de acrilamidă în cartofii prăjiţi Variaţia factorilor procesului tehnologic Cantitatea de acrilamidă formată Variaţia temperaturii 1600C / 4 min 27 ppb 1700C / 4 min 70 ppb 1800C / 4 min 326 ppb Variaţia timpului 1800C / 3,5 min 12 ppb 1800C / 4 min 46 ppb 1800C / 4,5 min 227 ppb 1800C / 5 min 973 ppb Transformarea acrilamidei în alimente acrilamidă şi alţi compuşi alimentari, în ca-Aa este cunoscută ca fiind o moleculă zul al doilea. Acrilamida poate reacţiona cuhiperreactivă. Ea poate reacţiona atât prin orice compus major sau minor alimentarmecanism ionic, cât şi prin cel al radicalilor care conţine grupări tiol, amino sau hidroxil.liberi, astfel, prezenţa ei în formă liberă este Prezenţa unor căi de descompunere a aces-neaşteptată. Cantităţile crescute în unele teia, susceptibile de a compensa formarea,alimente bogate în carbohidraţi şi scăzute în constituie un impediment în elucidarea me-alimentele bogate în proteine, reflectă canismului de formare fiind necesară stu-uşurinţa în formare în primul tip de alimente dierea relaţiei dintre concentraţia de acrila-şi volatilizarea sau reacţiile secundare între midă şi condiţiile de prelucrare şi de gătire.
  69. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 75 EXPUNEREA UMANĂ LA acrilamidă. Datele disponibile dovedesc că ACRILAMIDA DIN ALIMENTE expunerea de origine alimentară reprezintă o parte importantă a expunerii totale aExistă multiple surse de expunere umană la populaţiei. Tabelul 2. Nivelele de acrilamidă din diferite alimente (FAO/OMS) Alimente Nr. probe Concentraţia Concentraţia medie (µg/kg) maximă (µg/kg)Cereale şi produse pe bază de cereale 3304 343 7834 Cereale şi paste, crude şi fierte 113 15 47 Cereale şi paste procesate 200 123 820 (prăjite, fripte, rotisate)Produse pe bază de cereale: 2991 366 7834 Pâine 1294 446 3436 Biscuiţi, produse de patiserie 1270 350 7834 Cereale pentru micul dejun 369 96 1346 Pizza 58 33 763Peşte şi fructe de mare 52 25 233Carne şi preparate 138 19 313Lapte şi produse din lapte 62 5,8 36Nuci şi seminţe oleaginoase 81 84 1925Legume:Păstăi 44 51 320Rădăcini şi tuberculi: 2068 477 5312 Cartofi puree / fierţi 33 16 69 Cartofi copţi 22 169 1270 Cipsuri 874 752 4080 Cartofi prăjiţi 1097 334 5312 Cartofi sau crochete (semipreparate 42 110 750 congelate)Alte legume: Crude, fierte şi conservate 45 4,2 25 Procesate (fripte, coapte, prăjite, 39 59 202 rotisate)Dulciuri (în special ciocolată) şi miere 58 24 112Fructe Proaspete 11 <1 10 Uscate, fripte, procesate 37 131 770Stimulente şi analoge 469 509 7300 Cafea fiartă (gata de băut) 93 13 116 Cafea (boabe, instant sau prăjită, 205 288 1291 nefiartă) Extract de cafea 20 1100 4948 Cafea decofeinizată 26 668 5399 Substitute de cafea (cicoare) 73 845 7300 Produse din cacao 23 220 909 Ceai verde 29 306 660Băuturi alcoolice (bere, vin, gin) 66 6,6 46Condimente şi sosuri 19 71 1168Alimente pentru copii 82 <5 15 Conservate, în borcane 96 22 121 Pudră 24 16 73 Biscuiţi, pesmet, etc 32 181 1217Alimente deshidratate 13 121 1184
  70. 76 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthSe estimează că doza zilnică medie de RISCURI PENTRU SĂNĂTATEAacrilamidă absorbită de populaţia generală UMANĂse situează între 0,3-0,8µg/kg corp, iar dozamedie/kg corp la copii este de 2-3 ori mai Efecte noncancerigene. Neurotoxicitateamare decât la adulţi. Aceste valori medii, este singurul efect toxic recunoscut alpot creşte pentru unii consumatori pană la expunerii orale a populaţiei la acrilamidă.3-6µg/kg corp. Experimentele pe animale au dovedit căValoarea expunerii pe cale alimentară, pe acrilamida determină şi efecte asupratermen lung este subestimată datorită aparatului reproducător (prin leziuniconţinutului foarte variabil de acrilamidă a testiculare şi scăderea fertilităţii). In vivo,produselor alimentare (Tabelul 2) şi a compusul este genotoxic pentru celuleleparticipării diferite a acestor alimente la somatice şi germinale fiind capabil săaportul energetic mediu [5]. producă leziuni ereditare la nivelulStudiile efectuate pe alimente susceptibile cromozomilor şi a genelor [7].de a conţine acrilamidă, demonstrează Efectul toxic acut asupra sistemului nervosconţinut variabil de la un produs la altul. la oameni şi animale, cât şi asupra aparatuluiTabelul 2 reprezintă o trecere în revistă a reproductiv la şobolani, s-au demonstrat anivelelor de acrilamidă determinate în apărea la o doză unică de acrilamidă egalădiferite alimente (OMS). Nivelele cele mai sau mai mare cu 104 – 105 ingestia zilnicăcrescute de acrilamidă au fost găsite în estimată de acrilamidă prin alimente (100produsele crocante de brutărie, cartofi mg/kg/zi faţă de 1-10 µg/kg ingestia zilnicăprăjiţi, cipsuri şi în cafea. Analizele estimată prin alimente), iar DL50 este depreliminare indică cartofii şi produsele peste 150 mg/kg corp/zi [8].derivate din aceştia (cipsuri, cartofi prajiţi, Efectele cronice de neurotoxicitate secopţi, fripţi) ca fiind principalele surse manifestă la un NOAEL (doza fără efectalimentare de acrilamidă. Nu s-a constatat nociv observabil) de 0,5 mg/kg corp/ziprezenţa acrilamidei în cartofii fierţi, (rezultat din multiple studii în laboratordeoarece temperatura de preparare nu atinge precum şi din expuneri profesionale). Dozanivelul de antrenare al formării acrilamidei, zilnică estimată de Aa este de circa 0,001rămânând sub 1200C. Aceste rezultate au mg/kg corp/zi, astfel, există o diferenţă defost observate în numeroase studii din ţări 500 de ori între expunerea de origineNord Europene, Mediteraneene sau Central alimentară şi NOAEL.Europene, dar şi din alte regiuni (Australia, Efectele cronice asupra aparatuluiSUA). Există şi alte grupe alimentare cu reproducător – se manifestă prin scădereaconcentraţii mai reduse de acrilamidă dar cu fertilităţii observată în studii pe şobolaniconsum regulat zilnic, cum ar fi pâinea masculi, expuşi zilnic la doze de 15 mg / kgproaspătă, prăjită şi pesmetul şi care corp timp de 5 zile şi pe şoareci expuşi 4contribuie substanţial la ingestia zilnică, cu săptămâni la doze de până la 12 mg/kgo magnitudine diferită de la o ţară la alta şi corp/zi. Acest efect ar putea apărea datorităde la o populaţie la alta. Concentraţia în scăderii numărului şi a mobilităţiicafeaua preparată pentru băut este de 10-20 spermatozoizilor. În cazul unui studiu lade ori mai scăzută, fiind direct dependentă care animalele au fost expuse repetat la Aade proporţia cafea/apă. Substituenţii de în doze de 36mg / kg corp / zi timp de 8cafea pe bază de cicoare conţin de 2-3 ori săptămâni s-a observat o degenerescenţă amai multă acrilamidă decât cafeaua. spermatidelor şi spermatocitelor. Din numeroasele studii conduse pe animale, rezultă că NOAEL pentru efecte asupra reproducerii este de 4 ori mai mare decât cel
  71. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 77corespunzător efectelor neurotoxice cronice şi să stabilim impactul acestor tendinţede tipul neuropatiei periferice [5]. asupra dietei în diferite ţări. Astfel,Efecte cancerigene. Testele biologice producerea masivă a cartofilor prăjiţi înefectuate pe şobolani, au demonstrat Europa, era neobişnuită cu 50 ani în urmă,potenţialul cancerigen al Aa, putând antrena în timp ce astăzi devine din ce în ce maiformarea unui număr de tumori benigne şi populară. Timpul dedicat gătitului acasă s-amaligne cu diverse localizări (tiroidiene, modificat deasemenea în majoritatea ţărilor,suprarenale, vaginale, encefalice, a măduvei datorită creşterii accesibilităţii la produselespinării, pulmonare şi cutanate). Din acest direct preparate şi a schimbării stilului demotiv, Aa a fost evaluată şi clasificată, de viaţă; numărul de mese preparate laIASC (International Agency for Research on domiciliu fiind într-o permanentăCancer), drept un „probabil carcinogen la descreştere, iar a celor consumate gataom” (IARC gr. 2A), pe baza rezultatelor preparate în creştere. În ţara noastră, cartofiievaluărilor pozitive de cancer, prin care s-a prăjiţi, produsele pe bază de cerealedemonstrat că Aa este biotransformată (produse de patiserie, biscuiţi, pâine) şi celeeficient într-un metabolit genotoxic reactiv, bazate pe cacao şi cafea reprezintăglicidamida, atât la rozătoare cât şi la principalele alimente consumate cuoameni [7, 9]. concentraţii crescute de acrilamidă. Dintre precauţiile preliminare care pot fi STRATEGII DE REDUCERE A aplicate în vederea reducerii expunerii, EXPUNERII UMANE LA amintim: adoptarea unei alimentaţii sănătoase, echilibrate, bazate pe toate ACRILAMIDĂ grupele de alimente şi consumul ocazionalPentru formularea strategiilor de al alimentelor precursoare de Aa. La acesteaminimalizare a riscurilor produse de se adaugă scăderea consumului de biscuiţi şiacrilamidă trebuie să se ia în considerare prăjituri în special la copii [1, 5,7].diferenţele naţionale referitoare la ingestia Direcţii referitoare la procesareaobişnuită cât şi la tehnicile de pregătire a alimentelor. În acest sens, se pot formulaalimentelor. următoarele direcţii strategice de scădere aDirecţii referitoare la consum. În vederea expunerii la acrilamidă, prezentatestabilirii unor strategii de consum este schematic în Tabelul 3.important să evaluăm obiceiurile alimentare Tabelul 3. Direcţii strategice de reducere a expunerii la acrilamidăAlimentul Recomandări pentru reducerea expunerii la acrilamidă (1) la nivel naţional, selecţionarea unor cartofi cu concentraţii scăzute de carbohidraţi: (2) temperatura de depozitare > 8oC; (3) la prăjire trebuie luate în considerare trei aspecte principale: modelul echipamentului de frigere, temperatura iniţială a uleiului şi cantitatea de cartofi imersaţi în uleiul fierbinte (produs / cantitatea de ulei). Astfel, temperatura iniţială a uleiului, nu trebuie să depăşească 170 – 175oC. În funcţie de vasul de prăjire, se ajustează cantitatea de cartofi, astfelCartofi încât temperatura uleiului să se menţină între 140-160oC pe parcursul prăjirii; (4) tranşarea cartofilor în bucăţi mari; (5) evitarea supraprăjirii (culoare aurie nu brună); (6) spălarea sau păstrarea în apă înainte de frigere, timp de câteva minute a cartofilor proaspăt curăţaţi şi tăiaţi, (scăderea numărului de elemente care contribuie la formarea Aa); (7) blanşizarea cartofilor cruzi înainte de frigere, scade nivelul de Aa cu 20-50%
  72. 78 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health (1) prăjirea cât mai puţin a produselor de tip pâine, pizza, prăjituri, până la cea mai deschisă culoare (Aa creşte odată cu timpul de prăjire şi cu modificarea culorii păinii); (2) îndepărtarea cojii prăjite (care concentrează cantităţi mult mai mari de Aa comparativ cu miezul); (3)Pâine utilizarea extensivă a fermentaţiei cu drojdie pentru producerea pâinii (drojdia de bere consumă asparagină în timpul fermentării);(4) adăugarea bicarbonatului de amoniu ca agent de dospire creşte drastic formarea acrilamidei. Se recomandă înlocuirea lui cu praful de copt (carbonat acid de sodiu sau de potasiu) pentru producerea de biscuiţi şi prăjituri (1) alegerea cafelei Arabica datorită conţinutului mai redus de precursori de Aa.; (2) Formarea Aa creşte odată cu creşterea temperaturii şi a timpului de procesare. Prăjirea cafelei reprezintă oCafea excepţie, creşterea temperaturii devine atât de mare, încât descompunerea acrilamidei depăşeşte formarea acesteia. Astfel, gradele crescute de prăjire (cafeaua neagră puternic prăjită), duc la formarea unor nivele inferioare de Aa. CONCLUZII ponderii alimentelor cu risc şi să se formuleze direcţiile strategice de reducere aAcrilamida se formează în unele alimente expunerii umane la acrilamidă. Decare suferă un tratament termic. Pornind de asemenea, se recomandă informareala potenţialul carcinogen al acesteia, este consumatorului asupra dietei şi metodelorimportant să se investigheze modelul de procesare sigure a alimentelor.alimentar al populaţiei în vederea depistării BIBLIOGRAFIE Road, Leatherhead, Surrey, KT22 7RY, UK., pp1-71. Skog K., 2007, The heatox project “Heat- 5. ***, JECFA/64/SC, 2005, Joint generated food toxicants: FAO/WHO expert committee identification, characterization on food additives – “Summary and risk minimization”, Lunds and conclusions of the sixty- Universitet, Sweden, pp 1-77 fourth meeting of the Joint2. Boon P.E., Mul A.D., Voet Hvd., FAO/WHO Expert Committee Donkersgoed Gv., Brette M., on Food Additives” (JECFA) Klaveren J.D.V., 2005, Rome, p 1-47 “Calculation of dietary 6. Fiselier K., Bazzocco D., Gama- exposure to acrylamide”. Baumgartner F., Grob K., Mutat Res, 580: 143-155 2006, „Influence of the frying3. Dybing E., Farmer P.B., Andersen M., temperature on acrylamide Fennell T.R., Lalljie S.P.D., formation in French fries”. Muller D.J.G., Olin S., European Food research and Petersen B.J., Schlatter J., Technology, vol 222, number Scholz G., 2005, “Human 3-4, pp 414 - 419 exposure and internal dose 7. ***, Consultation conjointe FAO/OMS, assessements of acrylamide in 2002, „Conséquences food”. Food and Chemical sanitaires de la présence Toxicology, 43 (3): 365-410 d’acrylamide dans les denrées4. Hanley B., 2006, “Proposed Mechanism alimentaires” Genève, Suisse, of Acrylamide formation from pp 1 – 43 asparagines based on mass 8. Tyl R., Marr W., Myers M. C., Ross C. spectral data”, Leatherhead B., W. P. and Friedman, M. Food International, Randalls A., 2000, “Relationship
  73. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 79 between acrylamide “Acrylamide, IARC reproductive and neurotoxicity Monographs on the Evaluation in male rats”. Reprod Toxicol: of Carcinogenic Risks to 14(2), 147-157 Humans”, Some Industrial9. ***, International Agency for Research Chemicals, vol. 60, IARC, on Cancer, 1994, Lyon,pp.389-433
  74. 80 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health EXPUNEREA POPULAŢIEI LA PESTICIDE ORGANOCLORURATE DIN ALIMENTE Voroniuc O.1, Cojocaru D.2, Struţinschi D.2, Hura C.1, Gavăt V.1 1. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi, Disciplina de Igienă – Sănătatea Mediului 2. Autoritatea de Sănătate Publică SuceavaREZUMAT Lucrarea are la bază determinările făcute în 2003-2007 în laboratoarele ASPSuceava pentru cunoaşterea concentraţiei unor pesticide în alimente, în cadrul programuluiGEMS/FOOD (Global Environment Monitoring System/ Food contamination Monitoring andAssessment Program). S-a determinat DDT total şi metaboliţii: (c + p) DDE, (o + p) DDD, (o+ p) DDT; HCH total şi izomerii: alfa, beta, gama, delta în 130 de probe de alimente(preparate carne, derivate lapte, vegetale, produse de panificaţie), iar în 30 probe dealimente cu destinaţie nutriţională specială „ baby food” pe lângă pesticidele menţionateanterior, s-a determinat heptaclorul, heptaclorepoxid, aldrin, endrin. Reziduurile de pesticideorganoclorurate s-au determinat prin metoda gazcromatografică, conform standardelor învigoare. Pesticidele analizate au fost prezente în toate categoriile de alimente în care s-aufăcut determinări, cele mai mici concentraţii fiind la categoria “baby food”. Din cantitateamedie a pesticidelor totale a predominat DDT. Cuvinte cheie: pesticide, alimente, metoda gazcromatograficăABSTRACT The paper is based on the measures made between 2003 and 2007 in the Laboratoryof the Public Health Authority of the Suceava department in the aim to establish theconcentration of some pesticides in food, part of the GEMS/FOOD program (GlobalEnvironment Monitoring System/ Food contamination Monitoring and Assessment Program).The pesticides analyzed: total DDT and metabolites: (c + p) DDE, (o + p) DDD, (o + p)DDT; HCH total and alpha, beta, gamma, delta HCH were determined in 130 food samples(meat products, milk products, vegetables, white flour). In 30 “baby food” samples additionalanalyses have been made for heptachlor, heptachlorepoxid, aldrin and endrin. The pesticideswere measured with standard gas chromatographic method. The analyzed pesticides werepresent in all the food category and the lower concentration was determined in “baby food”.DDT was prevalent in the mean amount of total pesticides. Keywords: pesticides, food, gas chromatographic method
  75. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 81 INTRODUCERE clearence de aproximativ 1% din conţinutul pe zi. DDT-ul interferă transmitereaOmul, utilizează pesticidele pentru a impulului nervos, prin dereglareadistruge un număr restrâns de organisme, ce transportului de ioni de sodiu şi de potasiu laechivalează cu 0,5% din totalul speciilor ce nivelul membranei axonului, fiind dereglatăpopulează biosfera, dar ele acţionează în astfel repolarizarea normală, procese tradusemod cu totul diferit, asupra tuturor prin apariţia de tremurături şi convulsii [5].organismelor. HCH (hexaclorciclohexanul), insecticidÎn majoritatea cazurilor, pesticidele organice clorurat de sinteză este folosit în agriculturăde sinteză, de exemplu, exercită acţiunea lor şi scopuri casnice. A fost preparat detoxică nu numai asupra paraziţilor care Michael Faraday în 1825, dar puternicatrebuie distruşi, ci şi asupra animalelor, acţiune toxică, insecticidă a fost descoperităinsectelor folositoare, şi există riscul ca în 1942 de Raucourt şi Dupire în Franţa şiînsuşi omul să fie afectat datorită Slade în Anglia [1]. Produsul comercial estereziduurilor absorbite împreună cu un amestec de 5 izomeri (a,b,g,d,e), din carealimentele care devin toxice pentru sănătate. primii 4 sunt în cantitate mai mare şiUnul dintre primele preparate de origine prezintă interes. Gamma este cel mai toxicclororganică, utilizat în combaterea (denumire comercială Lindan). Izomerii a şidiferiţilor dăunători, a fost DDT-ul, g sunt excitanţi ai sistemului nervos, în timpsintetizat încă în anul 1874 de Zeidler, iar ce b şi d sunt deprimanţi ai acestuia [2].acţiunea insecticidă specifică a fost Diels şi Adler au pus la punct în 1948descoperită de chimistul elveţian Paul sinteza dienică, care a dus la prepararea aMuller în 1939 [1]. S-au folosit şi două insecticide cu largă răspândire,metaboliţii lui, DDD şi DDE. Timp de denumite după cei doi chimişti, Dieldrin şidecenii, DDT s-a folosit ca dezinfectant, Aldrin. Aldrinul este folosit extensiv pentrufiind foarte eficient şi în combaterea bolilor combaterea insectelor din sol [2].contagioase purtate de insecte (tifos, malarie Compuşii organocloruraţi prezintăetc.), dar s-a dovedit apoi că utilizarea lui degradabilitate redusă, atât pe cale chimică,masivă a generat consecinţe negative cât şi biologică, în organisme vii şi mediulimportante pentru mediu, inclusiv pentru om înconjurător, datorită unui potenţial de[1,2,3,4]. bioconcentrare foarte ridicat, pentruDupă ani de utilizare, speciile ţintă de majoritatea acestor compuşi. Ca urmare, separaziţi dezvoltă rezistenţă la pesticidele realizează o încărcare permanentă a solului,larg utilizate, ceea ce impune crearea şi vegetaţiei, apei, datorită tratamentelorutilizarea unor compuşi noi, de obicei cu periodice repetate şi acumulărilor tot maitoxicitate acută mai mare pentru om şi cu mari a acestora. În general, în agriculturăconsecinţe pentru mediu. mai puţin de 10% din doza de pesticideIntoxicaţiile acute la om interesează un aplicată foloseşte scopului iniţial, restulnumăr relativ mic de persoane comparativ rămâne în sol, de unde se infiltrează încu efectele cronice. Folosirea DDT –ului a sursele de apă, iar o mică parte ajunge în aerfost interzisă în urmă cu aproximativ 30 de prin volatilizare [5-10].ani, dar este prezent în mediu datorită Ingerate de către animale, prin furajeleremanenţei importante. tratate sau poluate, pesticidele se reţin înCercetările au arătat că DDT-ul exercită ţesutul adipos al acestora (fiind liposolubile)influenţă asupra tuturor organismelor vii. El sau se excretă în lapte şi ouă. În acest fel, elese acumulează în ţesuturile mamiferelor, determină o poluare generală a alimentelor,având proprietăţi cancerigene, mutagene, în care, datorită stabilităţii, se păstrează timpembriotoxice, neurotoxice, imunotoxice, îndelungat. Principala sursă de pesticidehepatotoxice, modifică sistemul hormonal pentru organismul uman o reprezintăetc. În ţesutul adipos uman, concentraţia produsele alimentare, atât de origineDDT poate atinge până la 10 ppm, cu un
  76. 82 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthanimală cât şi de origine vegetală. monitorizarea în vederea constituirii uneiPrelucrarea tehnologică sau culinară a importante baze de date şi dă posibilitateaalimentelor poate duce la scăderea managementului riscurilor la nivelconcentraţiei, dar nu are loc îndepărtarea internaţional [12].totală. Tratamentul termic în timpul S-a determinat DDT total şi metaboliţii: (c +procesului culinar grăbeşte procesul de p) DDE, (o + p) DDD, (o + p) DDT; HCHtransformare a DDT-ului în DDE şi DDA, total şi izomerii: alfa, beta, gama, delta încompuşi mai puţin toxici. Conservarea 130 de probe de alimente (preparate carne,legumelor şi fructelor în cutii metalice derivate lapte, vegetale, produse defavorizează de asemenea transformarea panificaţie), iar în 30 de probe de alimenteDDT în DDE şi DDA, ca urmare a acţiunii cu destinaţie nutriţională specială „ babycatalitice a ionilor metalici cedaţi din food”, pe lângă pesticidele menţionateambalaj [11]. anterior, s-a determinat heptaclorul,Utilizarea pesticidelor organoclorurate a fost heptaclorepoxid, aldrin, endrin.interzisă, acestea fiind înlocuite cu compuşi Reziduurile de pesticide organoclorurate s-organofosforici. Pesticidele organofosforice, au determinat prin metodadeşi foarte periculoase din punct de vedere gazcromatografică (gazcromatograf HPal toxicităţii acute, nu se acumulează când 4890, cu ECD) conform standardelor însunt ingerate în cantităţi mici (reziduale), vigoare.sau sunt rapid degradate în organism. De Etapele principale ale determinării prinasemenea, fiind mult mai instabile, această metodă sunt:remanenţa lor este considerabil scăzută • extracţia în solvenţi organici (eter de(câteva zile)[1-4]. petrol, Merck)Folosirea pesticidelor trebuie să fie strict • purificarea extractului (cu Florisilreglementată. Pentru a trage o concluzie sau/ şi acid sulfuric concentrat)asupra acceptabilităţii unei limite maxime • evaporarea la secde reziduuri, din punct de vedere al sănătăţii • determinarea – măsurarea lapublice, trebuie să fie calculată cantitatea de gazcromatograf a reziduurilor dereziduuri de pesticide adusă prin alimentaţie, pesticide [13].dacă această limită este respectată şi dacă Prelucrarea probelor de produse alimentarerezultatul obţinut se compară cu (extracţie, purificare) şi măsurarea laconcentraţia zilnică admisă. gazcromatograf s-a efectuat conformPrezenţa reziduurilor în produsele standardelor în vigoare:alimentare proaspete este controlată riguros produse vegetale - STAS 1249/86în laboratoare specializate. Rezultatele produse carne - STAS 12588/87analizelor sunt publicate periodic. produse lactate - STAS 125787/87 produse peşte - STAS 12636/88. MATERIAL ŞI METODELucrarea are la bază determinarea REZULTATE ŞI DISCUŢIIpesticidelor făcută în laboratoarele DSP În valoare medie, concentraţia pesticidelorSuceava conform programului organo-clorurate în cele patru categorii deGEMS/FOOD. Începând cu 1976, OMS a alimente analizate a fost cea mai mare înimplementat programul GEMS/FOOD preparatele de carne 949,8 mg/kg, urmând în(Global Environment Monitoring System/ ordine , 761,9 mg/kg în produse din lapte,Food contamination Monitoring and 163,6 mg/kg, în produse vegetale şi 146,35Assessment Program) pentru evaluarea în produse de panificaţie.contaminanţilor chimici în alimente, în Cea mai mare pondere a pesticidelor DDT avederea cunoaşterii expunerii populaţiei. fost determinată în vegetale, fiind 80,92%,Acest program se încadrează în cel de în produse de panificaţie (făină albă)siguranţa alimentului, permiţând
  77. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 8364,98%, produse lactate 54,29 % şi 505,31 mg/kg, din care HCH total 219,44preparate de carne 52,88 %. mg/kg, reprezentând 43,42% iar DDT totalÎn cele 186 probe de alimente concentraţia 56,57% (285,87 mg/kg) (Tabelul 1).medie de pesticide organoclorurate a fost de Tabelul 1. Conţinutul total mediu, valoarea minimă şi maximă a concentraţiei pesticidelor organoclorurate (mg/Kg) în alimentele din cele 5 grupe analizate Produs Nr. HCH total DDT total POC probe TotalPreparate 38 447,5 47,11% 502,3 52,88% 949,8carne 31-955 nd – 1221 nd – 1221Produse 80 348,2 45,70% 413,7 54,29% 761,9lactate 7 – 1050 nd – 1963 nd – 1968Produse 60 31,22 19,08% 132,4 80,92% 163,6vegetale 2 – 323 3 – 668 2 – 668Produse 8 51,25 35,01% 95,1 64,98% 146,35panificaţie 14 – 129 12 – 261 12 – 261Total 186 219,44 43,42% 285,87 56,57% 505,41În preparatele de carne analizate, salam de organoclorurate (POC) a fost în medie învară, parizer, cârnaţi, cea mai mare parizer, urmând concentraţia medie dinconcentraţie medie de pesticide cârnaţi şi salam de vară (Figura 1). 1200 1145,8 1100 949,8 909,9 1000 900 801,5 800 677,7 700 600 441,8 502,3 387,4 468,1 500 414,1 460,2 447,5 400 300 200 100 salam parizer cârnaţi mediu v arăFigura 1. Conţinutul mediu de pesticide organoclorurate, HCH şi DDT din preparate de carne (mg/Kg)
  78. 84 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthHCH total şi izomerii alfa, beta, gama, delta, medii ale concentraţiei determinate pentruîn cele 38 de probe de preparate de carne a POC au fost cele mai mari în smântână,fost în medie de 447,5 mg/kg (Tabelul 1), urmând în ordine cele din brânza topită,din care 57,38 % alfa, 20,44 % gama, 7,01 caşcaval, şwaitzer şi lapte (Figura 2).% beta şi 15,15 % delta. În cele 80 de probe de derivate de lapte,Conţinutul în reziduuri de pesticide, în 80 HCH total a fost în medie de 348,2 mg/kgprobe de produse lactate s-a determinat după (Tabelul 1) din care izomerii alfa, beta,cum urmează: 20 probe lapte de consum, 30 gama, delta au avut următoarea pondere:probe de caşcaval şi în câte 10 probe de 50,22 % alfa, 18,95 % gama, 11,94 % betabrânză topită, smântână, şwaitzer; valorile şi 18,86 % delta. 1207,8 1335,1 1110 1010 910 810 682,2 665,5 766,2 710 610 605,3 578,9 471,7 510 320,5 49,4 295,4 410 310 361,7 30,7 176,3 210 18,7 110 10 lapte caşcav al brânză smântână sw aitzer topită Figura 2. Conţinutul în reziduuri de pesticide (HCH total şi DDT total) şi conţinut mediu POC total în produse lactate (mg/kg)Conţinutul în produse vegetale s-a conţinutului mare în DDT), urmând îndeterminat în 60 de probe, câte 10 probe de ordine varză, sfeclă roşie, salată, morcov,salată, morcov, cartofi, sfeclă roşie, varză, mere (Figura 3). Se observă ponderea maremere. Concentraţiile medii de POC au fost a DDT în cadrul POC.cele mai mari în cartofi (datorită 330,4 325 300 2 62, 4 275 250 195,4 225 178,8 200 160 ,2 161, 4 175 150 109,2 101,4 125 88 66,4 100 64 ,6 68 57, 7 75 4 4, 6 35 ,2 50 13, 4 17 ,4 8 ,7 25 0 sa la tă m o r co v c ar to fi sfecl ă v ar z ă m er e r o si eFigura 3. Conţinutul în reziduuri de pesticide HCH, DDT total şi mediu total în produse vegetale (mg/kg)
  79. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 85În probele de produse vegetale analizate, cea 15,93 %, iar DDE (op + pp) 5,81 % dinmai mare concentraţie de HCH a fost de tip DDT total de 132,4 mg/kg.beta 38,75 %, urmată în ordine de alfa 34,59 Valorile medii ale concentraţiilor de%, gama 15,37 %, delta 11,95%. pesticide organoclorurate determinate înDintre metaboliţi, DDT (op + pp) a fost cele 5 categorii de alimentele cu destinaţiedeterminat în cea mai mare cantitate, fiind specială „baby food” analizate sunt78,32 %, (103,7 mg/kg) DDD (op + pp) prezentate în Tabelele 2 şi 3. Tabelul 2. Valori medii ale concentraţiilor de HCH şi DDT (mg/kg) în alimentele cu destinaţie specială „baby food” analizate HCH μg/kg DDTAliment şi firma producătore alfa beta gamma total 44’ 44’ Total. DDE DDTOrez cu fructe (Nestle) 0,56 1,36 1,92 5,44 4,2 9,64Orez (Nestle) 1,74 1,74 5,96 4,34 10,3Nestle 5 cereale 1,44 1,56 3 5,88 4,5 10,48 cereale + miere (Nutriben) 1,14 1,14 4,4 1,52 5,92Cereale fără gluten (Ulker) 0,22 0,22 0,36 0,28 0,64Făină de cereale (Yotis) 1,12 1,12 1,8 0,24 2,04Tabelul 3. Valori medii ale concentraţiilor de heptaclor, heptaclorepoxid, aldrin, endrin determinate (mg/kg) în alimentele cu destinaţie specială „baby food” analizate Heptaclor Heptaclorepoxid Aldrin EndrinAliment şi firma producătore μg /kg μg /kg μg /kg μg /kg.Orez cu fructe (Nestle) 1,4 0,44 1,22 0,66Orez (Nestle) 1,66 1,48 1,36 1,24Nestle 5 cereale 1,46 1,448 cereale + miere (Nutriben) 0,22 1,1Cereale fără gluten (Ulker) 0,24 0,22 0,44Făină de cereale (Yotis) 1,24Conform raportului de activitate pe anul În toate cele patru subgrupe de alimente2005 a Direcţiei Generale Sanitar- analizate, concentraţia de DDT a fost maiVeterinare a Autorităţii Naţionale Sanitar mare decât HCH.Veterinare, pentru pesticide în alimente de Cea mai mare pondere a DDT a fostorigine animală şi vegetală în 2005 au fost determinată în vegetale, fiind de 80,92% din5859 probe analizate, din care 54 probe au cantitatea medie determinată, urmând înfost necorespunzătoare (1,08%) [14]. ordine, produse de panificaţie (făină albă) 64,98%, produse lactate 54,29 % şi CONCLUZII preparate de carne 52,88 %. Gama HCH (Lindan), izomerul cuPesticidele analizate au fost prezente în toxicitatea cea mai ridicată a HCH, aconcentraţii variabile în toate categoriile de reprezentat din HCH total 20,44 % înprobe de alimente în care s-au făcut preparatele de carne, 18,95 % în derivate dedeterminări.
  80. 86 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthlapte, 15,37 % în produse vegetale şi Ţinând seama de avantajele folosirii19,10% în făina albă. pesticidelor în combatera diferiţilorÎn cele 5 categorii de alimentele cu dăunători sau agenţi patogeni ai plantelor,destinaţie specială „baby food” analizate, animalelor şi omului, dar în acelasi timp şivalorile medii ale concentraţiilor de HCH de efectele negative adesea grave, ca factortotal au variat între 0,20-3 mg/kg, DDT total poluant local şi global, cu profunde0,64-10,4 mg/kg, heptaclor 0,24-1,66 consecinţe asupra ecosistemelor, asupramg/kg, heptaclorepoxid 0,22-1,48 mg/kg, economiei şi sănătăţii umane, problemaaldrin 0,44-1,44 mg/kg şi endrin 0,66-1,24 atitudinii omului faţă de pesticide estemg/kg. complexă. BIBLIOGRAFIE (No. 10, November), p. 750- 7601. Aldea M., Ichim A., Marcheş G., 1965, 7. Schiopu D., 1997, Ecologie şi protecţia Produse chimice utilizate în mediului, Editura didactică şi combaterea insectelor şi pedagogică, Bucureşti, 1997 rozătoarelor (insecticide şi 8. Savu, C., 1999, Poluarea mediului si rodenticide), Ed. Medicală, prezenta substanţelor toxice in Bucureşti alimente – controlul calităţii2. Barhard B., Pallade S., Muică N., 1970, alimentelor, Ed. Semne, Intoxicaţiile cu pesticide, Ed. Bucureşti Medicală Bucureşti 9. Vântu V., 2000, Ecologie şi protecţia3. Nikonorow M., 1981, Pesticidele în mediului, Editura “Ion Ionescu lumina toxicologiei mediului, de la Brad”, Iaşi Ed. Ceres Bucureşti 10. Vlaicu B., 1998, Igienă şi ecologie a4. Lazăr Al, Hatman M., Bobeş I., Perju T., mediului, Editura Eurobit Săpunaru T., Goian M., 1980, Timişoara Protecţia plantelor, Ed. 11. Cuciureanu R., 2002, Elemente de igiena Didactică şi Pedagogică, mediului şi a alimentului, Ed. Bucureşti Junimea, Iaşi5. Ionuţ C., 2004, Compendiu de igienă, Ed. 12. Hura C., 2004, 2005, Contaminarea Medicală Universitară „Iuliu chimică a alimentelor în Haţieganu” Cluj – Napoca Romania – Sinteza naţională6. Pimentel, D., Acquay H., Biltonen M., 2003, 2004, Ed. Cermi, Iaşi Rice P., Silva M., Nelson J., 13. Cuciureanu R., 2003, Chimia şi igiena Lipner V., Giordano S., mediului şi alimentului – Horowitz A., and DAmore Metode de analiză, Ed. M., 1992, Environmental and Gr.T.Popa Iaşi, 2003 economic costs of pesticide 14. ***, 2005, Direcţia Generală Sanitară use. BioScience, Volume 42 Veterinară - Raport de activitate pe anul 2005
  81. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 87 EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE LA ADOLESCENŢI ŞI NOILE TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE Albeanu D.S. Institutul de Sănătate Publică, Bucureşti - Compartimentul de Programe de Sănătate şi Promovarea SănătăţiiREZUMAT Pornind de la Programul Naţional „Educaţia pentru sănătate în şcoala româneasc㔺i de la obiectivele „Programului comunitar de sănătate publică” în această lucrare seprezintă rezultatele unui studiu privind modul în care elevul percepe sănătatea pornind de lafactori precum: starea sănătăţii şi influenţa acesteia asupra rezultatelor şcolare şi gradul desatisfacţie/insatisfacţie a elevului în raport cu modul în care are loc promovarea sănătăţii şi astării de bine a elevilor în mediul şcolar. Pe un eşantion a 485 de elevi de la liceele dinBucureşti, a fost aplicat un chestionar pentru colectarea datelor cu caracter subiectiv. Pentrurezumarea gradului de împrăştiere a datelor scalelor nominale a fost utilizat indicele devariaţie calitativă, care compară variaţia observată calculată pe datele distribuţiei, cuvariaţia asteptată, calculată pentru distribuţia cu valoare extremă. S-a constatat că subiecţiise informează din reviste, Internet (Web, Messenger, Chat), iar peste 45% dintre subiecţiconsideră că nu sunt informaţi prin şcoală privind diferitele aspecte ale sănătăţii. Doar 3,3%dintre subiecţi sunt în clase unde se predă disciplina “Educaţie pentru sănătate”. A fostconstatată o percepţie bună a ceea ce înseamnă să fii sănătos. In urma studiului realizat arezultat că promovarea sănătăţii folosind noile tehnologii informaţionale (multimedia,internet, jocuri educaţionale, software educaţional etc.) suplineşte lipsa implicării şcolii înprogramul “Educaţie pentru sănătate”, dat fiind interesul special al adolescenţilor pentrutehnologiile informaţionale moderne. Cuvinte cheie: educaţia pentru sănătate, noile tehnologii informaţionaleABSTRACT Based on the Romanian Programm „Education for health in Romanian schools” andconsidering the objectives of the “Public health European Programm”, this paper describesthe results of an investigation about the way of perception of the health according to: healthstatus and the influence of the health on shool results (marks) and the degree of satisfactionabout informing / promoting healt and the well being state in schools. A questionnaire wasapplied for 485 teens enrolled in schools from Bucharest in order to collect subjective data.To resume the degree of dispersion of the data obtained using nominal scales, the qualityvariation index was used comparing the observed variation against expected variation for theextreme case. The study found that youngs search for information in magazines, on the
  82. 88 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthInternet (Web, Messenger, Chat), but over 45% of them are not informed by school aboutdifferent aspects of the health. Only 3,3% of them took courses on “Education for health”.However, we found a good perception of being healthy. The present study identifies therequest for usage information and communication technologies (multimedia, internet,educational games, educational software, etc.) to promote the “Education for health”program Keywords: Education for health, the new information technologies INTRODUCERE sunt descrise în secţiunea a treia. Ultima secţiune este dedicată concluziilor.Pornind de la Programul Naţional „Educaţiapentru sănătate în şcoala românească” [1] şi Indicatori subiectivi ai calităţii vieţiide la obiectivele „Programului comunitar de Deşi constituie obiectul de studiu al maisănătate publică” [2], în această lucrare se multor ştiinţe (sociologie, psihologie, ştiinţepropune o modalitate de evaluare a modului economice, politici sociale), nu s-a ajunsîn care elevul percepe starea de sănătate [3], încă la o definiţie comună asupra calităţii[4], [5] pornind de la factori precum: vieţii, ceea ce face dificilă cercetarea îna) starea sănătăţii şi influenţa acesteia asupra acest domeniu [10].rezultatelor şcolare; b) gradul de Din punct de vedere semantic, viaţa sesatisfacţie/insatisfacţie a elevului în raport referă la totalitatea proceselor fiziologicecu modul în care are loc promovarea existente între naştere şi moarte, iar calitateasănătăţii şi a stării de bine a elevilor în reprezintă o caracteristică care poate fimediul şcolar; c) gradul de percepută cu simţurile noastre. Combinândfericire/nefericire, bucurie, exaltare etc. cele două cuvinte, sociologii au ajuns larezultat prin intermediul promovării termenul de „existenţă fericită”, înţelegând(auto)cunoaşterii de sine, dezvoltării prin calitatea vieţii gradul de satisfacere arelaţiilor interpersonale (elev-elev-grup de nevoilor materiale şi imateriale aleelevi, elev-profesor, elev-familie etc.), oamenilor, a legăturilor lor cu alţi oameni,controlul stresului şi dezvoltarea carierei cu societatea şi cu natura. Economiştiipersonale; d) gradul de alienare generat de consideră calitatea vieţii o „existenţăizolarea provocată de sărăcie [6], respectiv bogată”, măsurând-o prin produsul internde izolarea socială sau anxietatea [7] brut pe cap de locuitor şi nivelul de trai. Dingenerată de comunicaţia digitală punct de vedere medical, calitatea vieţii este(INTERNET, SMS, Messenger, Chat etc.). reprezentată prin „menţinerea normalului peStudiul realizat se înscrie pe linia celor axa de sănătate - boală”.promovate la nivel european [8] şi [9]. Luând în considerare conceptele diverselorSe propune, de asemenea, utilizarea discipline cu privire la calitatea vieţii, s-armodelelor matematice adecvate studiului putea susţine o definiţie cuprinzătoare carefactorilor subiectivi şi stabilirea unei ar avea în vedere resursele esenţialemetodologii de cuantificare. Odată stabiliţi economice şi sociale, precum şiastfel de indicatori, precum şi metode de dimensiunile fizice, mentale şi spirituale aleestimare a acestora, studiul poate fi extins la sănătăţii unui individ, grup sau chiar acomunităţi largi care să cuprindă şi elevii întregii societăţi.din mediul rural, pentru a se putea realiza un Conceptului de calitatea vieţii i se poatestudiu comparativ şi a se propune măsuri de adăuga şi o dimensiune dinamică prinîmbunăţăţire. studiul factorilor care îmbunătăţescRezultatele studiului teoretic privind factorii condiţiile generale ale vieţii. Se poate vorbisubiectivi ai calităţii vieţii sunt prezentate în şi de calitatea vieţii personale, şi se potsecţiunea a doua. Metodologia cercetării identifica modalităţi prin care calitatea vieţiiutilizate şi rezultatele cercetării întreprinse, personale să se îmbunătăţească continuu. O
  83. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 89abordare privind managementul calităţii disparităţilor între populaţia masculină şivieţii personale a angajaţiilor este descrisă în cea feminină)[11]. - indicele participării femeilor (la activitateaCalitatea vieţii este dată de percepţiile economico-socială), calculat ca medieindivizilor asupra situaţilor lor sociale, în aritmetică a trei indici: indicele participăriicontextul sistemelor de valori culturale în la luarea deciziilor politice, indicelecare trăiesc şi în dependenţă de propriile participării la decizia economică şi indiceletrebuinţe, standarde şi aspiraţii [12], [13], părţilor veniturilor din muncă[14]. Conform [15], determinanţii calităţii - indicele sintetic al sărăciei, ca medie avieţii sunt: patru indici (indicele sarăciei economice,- gradul în care speranţele şi ambiţiile indicele privaţiunilor în capitalul uman,proprii se realizează în viaţa cotidiană indicele privaţiunilor în infrastructură,- percepţia poziţiei în viaţă a persoanei, în indicele lipsei resurselor bugetelor locale).contextul cultural şi axiologic în caretrăieşte şi în raport cu scopurile, aspiraţiile, Indicatorii calităţii percepute a vieţiistandardele şi preocupările proprii exprimă estimarea pe care subiecţii înşişi o- evaluarea stării proprii de sănătate, prin dau diferitelor sectoare/sfere, componenteraportare la un model ideal sau condiţii ale vieţii lor. Doar în puţine- lucrurile care sunt considerate importante cazuri, starea diferitelor componente aleîn viaţa persoanelor. vieţii este strictă şi uşor observabilă din exterior: starea relaţiilor dintre soţi, stareaLa nivel mondial, dar şi la nivelul general al relaţiilor dintre părinţi şi copii, dintre colegi,populaţiei României, se pot considera starea vieţii politice, starea unei persoane. Înurmătoarele criterii de măsurare a calităţii plus, starea unei componente a vieţiivieţii: depinde nu numai de ceea ce se poate- sărăcia (apreciată în funcţie de percepţia observa din exterior, ci şi de aşteptările,oamenilor asupra stării lor, dar în strânsă nivelul de aspiraţii ale subiectului însuşi.legătură cu: coşul zilnic - de subzistenţă sau Din acest motiv, sunt utilizaţi adeseade trai decent, condiţiile de locuit, condiţiile „observatorii naturali”, adică membriide confort intelectual şi comunicare, starea populaţiei studiate, care sunt solicitaţi săde sănătate, accesul la servicii etc.) estimeze starea diferitelor componente ale- populaţia neocupată (gradul de şomaj) vieţii lor.- dezvoltarea economică a regiunii din care Sistemul indicatorilor subiectivi ai calităţiigrupul/individul face parte vieţii include şi indicatorul de fericire (a- reţeaua de drumuri gradului de plinătate, exaltare, bucurie- reţeaua serviciilor de sănătate accentuată, fericire/nefericire, nenorocire) şi- calitatea mediului natural în care trăieşte indicatorul de alienare caracterizat prin 5(nivelul de poluare, stresul generat de dimensiuni: lipsă de putere, lipsă de sens,apariţia unor catastrofe naturale: inundaţii, anomie, izolare socială şi înstrăinare de sine.cutremur, etc.). Măsurarea calităţii vieţii la nivel de indivizi aduce şi date suplimentare asupra stării deObţinerea unei imagini sintetice a calităţii sănătate a acestora şi asupra beneficiilor sauvieţii este posibilă prin calculul indicatorilor daunelor aduse de îngrijirea medicală. Desintetici ai dezvoltării umane: asemenea, se poate aprecia imaginea socială- indicele dezvoltării umane calculat ca a sănătăţii aşa cum este aceasta văzută de omedie echiponderată a indicelui speraţei de categorie socială, populaţia unei regiuni etc.viaţă, indicele nivelului de educaţie şi Literatura de specialitate menţioneazăprodusul intern brut pe cap de locuitor încercări privind identificarea şi măsurarea- indicele disparităţii între sexe în indicatorilor subiectivi ai calităţii vieţii.dezvoltarea umană (cu ponderarea pe baza
  84. 90 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthPentru adolescenti, pe baza studiului Au fost dezvoltate numeroase instrumentebibliografic preliminar, au fost consideraţi generice, care se aplică la mai multe grupurica factori subiectivi satisfacţia/insatisfacţia de subiecţi, pentru evaluarea tuturor tipurilorîn legatură cu şcoala, familia, colegii şi de patologii sau afecţiuni, aplicabile în oricestarea de sănătate. Aceasta este o alegere unitate medicală sau chiar şi în populaţiacorectă, deoarece natura vârstei şi a generală: MOS-SF-36 – Medical Outcomeexperienţei de viaţă face ca unele Study-Short Form 36, SIP – Sicknessgriji/preocupări ale adulţilor să nu fie Impact Profile (profilul impactului bolipercepute de către tineri. Astfel, nu au fost asupra sănătăţii) [21], Duke Health Profileconsideraţi următorii factori subiectivi ai (Profilul de sănătate Duke) [22], WHOQOLcalităţii vieţii: siguranţa zilei de mâine (eng. –100 – World Health Organization QualitySense of safety), viaţa sexuală (eng. Sex of Life (chestionarul OMS pentru evaluarealife), percepţia asupra justiţiei, apartenenţa calităţii vieţii) [14,23], Nottingham Healthla un club şi satisfacţia asupra “vieţii ca un Profile (profilul de sănătate Nottingham)tot” (ce arată gradul de satisfacţie referitor la [24], SCL-90-R (Symptom Checklisto durată mai lungă). Revised – Inventarul Simptomelor Revizuit,Factorul material a fost considerat indirect cu 90 de itemi) [25], KINDL [26] -prin intermediul unor întrebări bazate pe Chestionar german pentru evaluarea calităţii“fraze proverbiale”. De asemenea, au fost vieţii copiilor şi adolescenţilor ş.a.consideraţi factori de natură psihologică Pentru subiectul abordat în această lucrare,precum voinţa în realizarea a ceva ce-ti detaliem instrumentele WHOQOL şipoate aduce fericire sau a creşte gradul de KINDL. WHOQOL –100 – World Healthsatisfacţie privind calitatea vieţii. Organization Quality of Life (chestionarul OMS pentru evaluarea calităţii vieţii) [23]Instrumentele cercetării calităţii vieţii are 100 de itemi, 6 domenii şi 24 dePentru realizarea cercetării s-au aplicat dimensiuni, după cum urmează: Sănătateametode şi tehnici de cercetare specifice fizică, cu 3 dimensiuni: vigoare şi oboseală,ştiinţelor sociale [3-5,16]. durere şi disconfort, somn şi odihnă;Conform bibliografiei consultate [12], Sănătatea psihică, cu 5 dimensiuni:numeroşi cercetători s-au ocupat cu înfăţişarea personală, stările afectiveprezentarea sintetică a unor instrumente pozitive şi negative, stima de sine saudestinate evaluării calităţii vieţii în practica încrederea în forţele proprii şi capacităţilemedicală [17-19]. cognitive – gândirea, învăţarea, memoria şiFlanagan Quality of Life Scale (scala de concentrarea; Gradul de independenţă, cu 4evaluarea vieţii a lui Flanagan) [20] este un dimensiuni: mobilitate fizică, îndeplinireainstrument global care măsoară satisfacţia activităţilor cotidiene, dependenţa depersonală în 15 domenii distincte ale vieţii, medicamente şi dispozitive medicale (pentrudintre care menţionăm: securitatea mişcare, auz, vorbire, vedere etc.),financiară, sănătatea, relaţiile cu rudele şi capacitatea de muncă; Sănătatea socială sauprietenii, învăţarea, activitatea profesională, calitatea vieţii în relaţiile sociale, cu 3creativitatea, socializarea, lecturile şi dimensiuni: relaţiile interpersonale, suportulindependenţa personală. social şi activitatea sexuală; Mediul de viaţă,Cei 15 itemi ai instrumentului sunt grupaţi cu 8 dimensiuni obiective ale calităţii vieţii:în cinci scale: bunăstarea fizică şi materială, resursele financiare, libertatea de mişcarerelaţiile cu semenii, activităţile sociale, fizică, protecţia muncii sau securitateacomunitare şi civice, dezvoltarea şi muncii, accesibilitatea şi calitatea serviciilorîmplinirea personală şi timpul liber. Fiecare medicale şi de asistenţă socială, locuinţa,item se cotează pe o scală Likert de la accesul la pregătirea personală şi laîncântat la îngrozitor. Scorurile ridicate informaţii, participarea la activităţi în timpulindică o calitate superioară a vieţii. liber, calitatea mediului fizic ambiant
  85. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 91(poluare chimicã, poluare sonorã, S-a utilizat chestionarul ca instrument şiintensitatea traficului, climatul fizic, tehnică de cercetare, constituit din întrebăridisponibilitatea mijloacelor de transport); care să permită obţinerea de informaţiiCalitatea vieţii spirituale, care se referă la directe/indirecte referitoare la calitateaaderenţa la o organizaţie religioasă, la vieţii, estimată pe baza informaţieicredinţele şi convingerile proprii. subiective.KINDL are trei forme complete: Forma A Pentru a creşte concordanţa între răspunsul(Kiddy), pentru copii în vârstă de 4–8 ani, dat la întrebări şi opinia reală a elevului,40 itemi; Forma B (Kid), pentru copii în vom introduce întrebări de control. Pentruvârstă de 8–12 ani, 40 itemi, şi Forma C această cercetare, chestionarul conţine doar(Kiddo), pentru adolescenţi în vârstă de 12– întrebări închise pentru a elimina16 ani, 47 itemi. Există forme similare (A, eventualele dificultăţi de consemnare fidelăB, C) şi pentru părinţi, cu acelaşi număr de a răspunsurilor sau de analiză şi prelucrare aitemi. datelor. La o anumită întrebare, s-aStructura factorială a chestionarului (Kindl – consemnat doar gradul de satisfac-40 itemi) cuprinde patru factori: ţie/insatisfacţie prin sistemul notării (cu note- Bunăstarea psihică, emoţională, 11 itemi de la 1 la 5).(ex.: Am fost foarte încordat şi stresat; Am Pentru a creşte încrederea asupra datelorfost fericit şi bine dispus) culese, au fost utilizaţi ca operatori de- Bunăstarea fizică, 9 itemi (ex.: Am avut interviu, chiar elevi. Înainte de a începesenzaţii de greaţă; M-am simţit activ şi plin colectarea datelor, elevii - operatori au fostde viaţă) instruiţi asupra modului de aplicare a- Calitatea vieţii cotidiene, 11 itemi (ex.: chestionarului.Am participat cu plăcere la lecţii; Am comis Chestionarele completate au fost analizatenumeroase greşeli la temele pentru acasă) pentru a valida gradele de- Bunăstarea socială, 9 itemi (ex.: M-am satisfacţie/insatisfacţie (valorile să nu fieînţeles bine cu părinţii; Am avut dureri în tot negative şi nici mai mari ca 5), dacăcorpul). chestionarul este completat integral sau doarGradul de satisfacţie/insatisfacţie a unei parţial. Pentru a putea face o comparaţie pepopulaţii, fie cu viaţa în general (când se categorii de vârstă respectiv gen, îndoreşte evaluarea indicatorilor globali de chestionar au fost prevăzute întrebări desatisfacţie), fie cu sfere/componente sau identificare.condiţii ale vieţii poate fi estimat pe douăcăi: Metode statistice şi caracteristicile- Direct: persoanele în cauză sunt solicitate eşantionuluisă estimeze gradul lor de Pentru întrebările atitudinale a fost utilizatăsatisfacţie/insatisfacţie cu viaţa în general, scala Likert cu 5 gradaţii, pentru a arătasau cu diferitele sfere/componente/condiţii, gradul de acord sau satisfacţie în legătură cuutilizând scale care pot avea valori discrete o anumit aspect al calităţii vieţii. Sunt(de la 0 la un numar maxim, de exemplu posibil de realizat mai multe procesări ale10). În cazul nostru vom considera ca sfere datelor obţinute, evident după filtrareade interes: şcoala, familia, clasa, etc. fişelor valide.- Indirect: prin consecinţele satisfac- Prima abordare se bazează pe metode aleţiei/insatisfacţiei: se înregistrează, de statisticii descriptive, în care nu ţinem deexemplu dorinţa/lipsa dorinţei (sau intenţia) cont de schimbarea de atitudine de lapersoanei respective pentru a păstra locul de dezacord total, la acord total, analizamuncă (şcoala, clasa), profesia decurgând ca şi în cazul unei scale(specializarea), localitatea, locuinţa (din nominale. În acest caz, la nivelul populaţieipunct de vedere al satisfacţiei) sau de a le studiate se obţin distribuţii de frecvenţe şi seschimba (insatisfacţie). poate trasa histograma frecvenţelor absolute,
  86. 92 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthsau a procentajelor. Aceste distribuţii pot fiunimodale sau multimodale. variatia observataPentru date statistice colectate prin ancheta IVC = × 100% , variaia asteptatasau interviu pe baza unui chestionar,rezumatele statistice (cu rol de concentrare unde atât variaţia observată, cât şi variaţiaa informaţiei) se divid în două categorii: aşteptată sunt definite ca fiind suma tuturorstatistici privind tendinţa centrală şi statistici produselor posibile de câte două frecvenţe,privind împrăştierea datelor. Valoarea mod fiecare pereche de frecvenţe fiind luată o(cea mai frecventă observaţie dintr-o singură dată. De exemplu, în ceea cedistribuţie) este singura statistică de tendinţă priveşte repartizarea celor 485 de subiecţi pecentrală suportată de scalele nominale. sectoare s-a obţinut distribuţia din Tabelul 1Pentru rezumarea gradului de împrăştiere a (F# - numărul subiecţilor de sex feminin,datelor scalelor nominale se poate utiliza M# - numărul subiecţiilor de sex masculin,indicele de variaţie calitativă, care compară iar T# este numărul total devariaţia observată calculată pe datele subiecţi)(Tabelul 1).distribuţiei, cu variaţia aşteptată, calculatăpentru distribuţia cu valoare extremă: Tabelul 1. Distribuţia subiecţilor la nivel de sector Sectorul F# M# T# 1 97 69 166 2 45 14 59 3 18 11 29 4 78 69 147 5 18 16 34 6 23 27 50Considerând distribuţia subiecţilor repartizarea subiecţilor este suficient deindependent de sex şi distribuţia extremă, echilibrată.vom obţine: Pentru procesarea datelor obţinute prin VAR_T = 166 x (59 +29 +147 + 34 + 50) + metoda chestionarului au fost folosite59 x (29 + 147 + 34 + 50) + 29 x (147 +34 + metode specifice cercetarii socio- 50) + 147 x (34 + 50) + 34 x 50 = 89041. psihologice [10,27-29]. Pentru punerea în practică a rezultatelorDistribuţia cu imprăştiere maximă este cea studiului asupra factorilor subiectivi aiîn care cele 485 de cazuri sunt repartizate calităţii vieţii adolescenţilor, chestionarulcât mai uniform: 81, 81, 81, 81, 81, 80. proiectat şi validat în fazele anterioare aleVariaţia aşteptată este proiectului, a fost aplicat asupra unuiVAR_A = 81 x 404 + 81 x 323 + 81 x 242 eşantion de 485 de adolescenţi Bucureşteni,+ 81 x 161 + 81 x 80 = 98010. cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani. Proporţia subiecţiilor, relativ la sex, a fostAstfel, rezultă că IVC = 90,85, ceea ce arată, apropiată de percepţia unanimă, că numărulcă per global, împrăştierea datelor este fetelor de la şcoală este “un pic mai mare”apropiată de variaţia maximă, adică decât numărul băieţilor. În mod evident, orice studiu referitor la liceeni, trebuie să
  87. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 93acopere toate specializările puse la valorează mai mult decât plăcerile materiale,dispoziţie de către Ministerul Educaţiei şi averea şi chiar sănătatea, de exempluCercetării. Deşi distribuţia obţinută nu a fost hobiurile?”. Deoarece ei nu considerăsuficient de apropiată de cea reală la nivelul sănătatea ca fiind importantă pentruitemului Sex (ar fi fost necesare resurse atingerea altor ţeluri, rezultă că educaţia lorfinanciare suplimentare pentru o acoperire pentru sănătate este deficitară. Peste 52%mai mare în vederea colectării datelor), la dintre intervievaţi au considerat că poţinivel global aceasta a fost concordantă cu obţine note mari la şcoală, prin învăţătura,repartizarea elevilor de către Sistemul dar peste 22% dintre elevi sunt siguri căEducaţional Informatizat. notele mari se pot lua cu ajutorul banilor. ÎnDupă cum s-a arătat deja, distribuţia elevilor ceea ce priveşte “Tinereţea fără bătrâneţe şiBucureşteni, la nivel de sector, a avut viaţa fără de moarte”, peste 70% dintreîmprăştierea cerută de un astfel de studiu. În subiecţi sunt de acord că “banul nu poateceea ce priveşte nivelul de trai al subiecţilor chiar orice”. Totuşi, surprinzător (deoareceintervievaţi, aceştia aparţin atât celor majoritatea subiecţillor sunt de la profilulînstăriţi (aproximativ 55 %), dar şi celor cu real), 18% cred ca poţi obţine viaţă veşnicăvenituri mai mici (45%). dacă ai bani. Din cele de mai sus rezultă că avereaPercepţia calităţii vieţii de către (componenta materială) joacă un roleşantionul de elevi bucureşteni important, chiar pentru adolescenţi.Prin metode ale statisticii descriptive, s-au Dacă pentru adulţi, locul de muncăobţinut următoarele rezultate, pe care le reprezintă un permanent pivot, pentru elevi,prezentăm fără a detalia toţi itemii acest pivot ar trebui reprezentat de şcoală.chestionarului proiectat şi aplicat (aceştia Detaliem, mai jos, modul în care rezultatelevor rezulta din context). şcolare sunt influenţate de mediu şi sănătate.Deşi aparent, pe adolescenţi nu-i interesează Se analizează relaţia cu familia, profesorii,viaţa materială, studiul întreprins, arată că prietenii, dar şi influenţa stării sănătăţii, asubiecţii sunt suficient de sensibili la atmosferei din clasă (disciplina, liniştea,implicaţiile nivelului de trai şi al posesiei de etc.), voinţa personală, cât şi stareabunuri, în special bani. De exemplu, materială. Rezultatele de la şcoală pot ficunoscutul proverb: “Banii nu mă fac influenţate de către relaţiile din familiefericit”, beneficiază în rândul subiecţilor de (potrivit – 30,1%, mult – 19,2%, foarte multun substanţial “Acord parţial”, dar peste – 8%), relaţiile cu cadrele didactice (potrivit30% dintre elevi consideră reversul. – 32%, mult – 21%, foarte mult – 14 %),Peste 58% dintre subiecţi conştientizează atmosfera din clasă (potrivit – 31%, mult –faptul că modul în care averea (oricât de 14%, foarte mult – 7%), de relaţiile cumică) se foloseşte, este important. Doar 40% prietenii (potrivit – 33%, mult – 19%, foartedintre subiecţi sunt în dezacord privind mult – 8%), dar şi de starea sănătăţiiafirmaţia: “Nu contează averea familiei ci (potrivit – 34%, mult – 31%, foarte mult –felul în care o foloseşte”. 13%), voinţa personală (potrivit – 10%, multÎn ceea ce priveşte afirmaţia: “Oricât ai fi de – 39%, foarte mult – 44%) şi stareabogat tot aşa trăieşti”, pe eşantionul materială (potrivit – 40%, mult – 9%, foarteconsiderat problema este nedecidabilă. Nu mult – 5%). Aceste rezultate suntse poate afirma cert că această idee este concordante cu părerea lui N. C. Matei [30]:îmbrăţişată. Totuşi, studiul a arătat o “Este foarte adevărat că în cadrul grupuluievaluare diferită a băieţilor în raport cu pedagogic (clasa) apar ramificaţii foartefetele. diverse care se pot grupa în microgrupuriHobiurile par mai importante decât omogene şi mixte, dar virulenţa lor esteobligaţiile şi chiar sănătatea. Întrebarea pusă estompată de regulile vieţii şcolare, din caresubiecţilor a fost: “Există pe lume ceva ce
  88. 94 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthcauză adolescenţii le trăiesc la maximum de - “Dacă eşti nemulţumit din fire, nimic nu-ţidinamism în afara şcolii”. aduce fericirea” (acord parţial – 47%, acordCe este fericirea? Deşi este greu de răspuns, 25%, acord total –9%)liceenii au considerat că aceasta poate fi - “Nici aurul nici mărirea nu ne fac fericiţi”influenţată nu numai de relaţiile cu familia, (acord parţial – 46%, acord 26%, acord totalcadrele didactice, prietenii, colegii, –8%).atmosfera din clasă, starea sănătăţii, dar şi Aprecierea afirmaţiei ”Fericirea nu constă înde starea materială: bogăţie ci în înţelepciune” de către subiecţi,- “Gradul în care fericirea mea este arată că adolescenţii intervievaţi dovedescinfluenţată de relaţiile cu familia” (mediu – suficientă maturitate pentru a considera23%, mare – 37%, foarte mare – 23%) înţelepciunea ca o componentă a fericirii- “Gradul în care fericirea mea este (acord parţial – 44%, acord – 28%, acordinfluenţată de starea sănătăţii” (mediu – total – 18%), şi că “stapânirea lumii” doar28%, mare – 40%, foarte mare – 22%) pe puţini i-ar face fericiţi (acord parţial – 32%, acord – 35%, acord total – 20%).Relaţia cu cadrele didactice nu influenţează Lotul subiecţilor nu este omogen în privinţastarea de fericire, decât într-o foarte mică acceptării/respingerii categorice a colegilormăsură (mediu – 28%, mare – 11%, foarte săraci. Faptul că peste 20% dintre subiecţimare – 5%). sunt de acord că “Dacă eşti sărac (familia taNici atmosfera din clasă nu evidenţiază o are venituri mici) unii colegi te ocolesc”, iarinfluenţă majoră asupra fericirii (mediu – 27% sunt parţial de acord, arată că sărăcia32%, mare – 18%, foarte mare – 6%). este o componentă ce influenţeazăÎn schimb, relaţiile cu prietenii (mediu – indicatorul fericirii. Totuşi, cadrele didactice22%, mare – 42%, foarte mare – 24%) şi fac abstracţie de veniturile familieistarea materială (mediu – 51%, mare – 17%, subiecţilor în procedul educativ, în foartefoarte mare – 14%) au o influenţă mare măsură. Peste 65% dintre subiecţi nusemnificativă asupra indicatorului fericire. consideră că “a fi sărac” duce laDefiniţia fericirii furnizată de dicţionarul de marginalizarea elevului de către cadrelepsihologie [31] arată că fericirea este o didactice. În schimb, starea de boală“stare deosebită de împlinire a ceva combinată cu plăcerea de a lipsi de la şcoalăimportant, dorit sau a ceva ce s-a realizat şi îi face pe unii subiecţi (peste 48%) fericiţi.a provocat un succes neaşteptat sau mult Pentru elevi, “şcoala reprezintă un factor deaşteptat sau aşteptat tensionat”, şi că stres”, după cum se confirmă şi prinfericirea “se manifestă ca o stare euforică întrebarea directă: “Şcoala mă stresează”,încărcată de trăiri intense ce nu numai că pentru care rezultatele sunt următoarele:provoacă un fel de trăire recuperatorie ci şi o acord parţial – 36%, acord – 15%, acordenergizare, o stare de receptivitate şi total – 15%.toleranţă, creşterea dorinţei de a face ca şi Majoritatea subiecţilor este de acord căalţii să fie fericiţi”. În general, “oamenii supunerea faţă de modă nu reprezintă oleagă fericirea de noroc sau de întâmplări componentă esenţială a fericirii, afavorabile, iar freudismul a generat ideea satisfacţiei vieţii, deşi pentru unii subiecţilatentă că oamenii tind mereu spre fericire (33%) moda reprezintă un important atributprin ideea că în viaţă se tinde mereu spre al mulţumirii.evitarea durerii”. Firea omului este Subiecţii consideră că mâncarea de fast-foodimportantă în drumul spre fericire. În le provoacă plăcere (aproximativ 60%), iarprivinţa averii sau măririi, subiecţii fără Internet, viaţa lor nu ar fi aşa frumoasăconsideră, în mare măsură, că acestea nu fac (62%). Totuşi subiecţii găsesc satisfacţie şiomul fericit: în alte produse decât cele de fast-food şi Coca/Pepsi Cola. Peste 60% consideră că
  89. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 95există şi altceva mai bun decât “Coca/Pepsi rezultatele la şcoală le sunt influenţate şi deCola etc.“. vreme, chef, lene, noroc, stare sufletească.În ceea ce priveşte educaţia pentru sănătate, Unii au apreciat că fericirea le estecare ar creşte indicele global al calităţii influenţată de mediul social, distracţie,vieţii, se constată că subiecţii se informează hobiuri, relaţii sentimentale şi că sănătateadin reviste (acord parţial – 40%, acord – le asigură reuşita în viaţă.21%, acord total – 4%), Internet (acordparţial – 35%, acord – 25%, acord total – CONCLUZII6%), iar peste 45% dintre subiecţi considerăca nu sunt informaţi prin şcoală privind Pentru categoria de subiecţi ce au făcutdiferitele aspecte ale sănătăţii. Doar 3,3% obiectul prezentului studiu, pe baza analizeidintre subiecţi sunt în clase unde se predă materialului bibliografic preliminar, au fostdisciplina “Educaţie pentru sănătate”. consideraţi ca factori subiectiviUrmătorii itemi au fost gândiţi pentru a satisfacţia/insatisfacţia în legatură cu şcoala,facilita captarea imaginii tânărului despre familia, colegii şi starea de sănătate. Aceastasănătate, prin ceea ce poate asigura este o alegere corectă, deoarece naturasănătatea, dar şi ce înseamnă pentru el a fi vârstei şi a experienţei de viaţă face ca unelesănătos. Sănătatea este “cea mai mare griji/preocupări ale adulţilor să nu fiebogăţie” pentru cei mai mulţi intervievaţi percepute de către tineri. Astfel, nu au fost(acord parţial – 36%, acord – 32%, acord consideraţi următorii factori subiectivi aitotal – 18%). Echilibrul fizic (acord – 53%, calităţii vieţii: siguranţa zilei de mâine (eng.acord total – 25%), echilibrul psihic (acord Sense of safety), viaţa sexuală (eng. Sexparţial – 27%, acord – 48%, acord total – life), percepţia asupra justiţiei, apartenenţa21%) şi o viaţă de calitate (acord parţial – la un club şi satisfacţia asupra “vieţii ca un30%, acord – 36%, acord total – 24%) nu tot” (ce arată gradul de satisfacţie referitor lapot fi asigurate fără sănătate. o durată mai lungă).Analiza efectuată a arătat că subiecţii au o Rezultatele obţinute în urma studiului [32]percepţie bună a ceea ce înseamnă să fii (ce a stat la baza acestei lucrări) ausănătos: o condiţie fizică bună (acord parţial confirmat ipotezele cercetării (chiar dacă– 23%, acord – 48%, acord total – 23%), o investigaţia a fost realizată doar la nivelulstare psihologică bună (acord parţial – 20%, oraşului Bucureşti), iar considerareaacord – 45%, acord total – 29%), lipsa bolii factorilor subiectivi ai calităţii vieţii [33] a(acord parţial – 16%, acord – 40%, acord prezentat interes intervievaţilor, aceştiatotal – 41%), lipsa infirmitaţii (acord parţial apreciind calitatea întrebărilor– 14%, acord – 37%, acord total – 33%) şi o “neplicitisitoare” aplicate.stare mentală bună (acord parţial – 20%, Cele mai multe rezultate se păstrează dacăacord – 40%, acord total – 36%). extindem investigaţia la nivel naţional, prinCum era de aşteptat, în cadrul întrebărilor includerea nu numai a marilor oraşe, dar şi adeschise, unii intervievaţi au considerat că mediului rural. BIBLIOGRAFIE action in the field of public health, http://ec.europa.1. ***, 2004, MECT (Ministerul Educaţiei, eu/health/ph_programme/ Cercetării şi Tineretului), programme_en.htm Educaţie pentru sănătate, 3. Bruchon-Schweitzer M., 2002, Programe şcolare, Psychologie de la santé, http://www.old.edu.ro/downlo Dunod, Paris ad/edsan112.pdf. 4. Carricaburu D., Ménoret M., 2005,2. ***, 2003-2008, European Union, Sociologie de la santé, Programme of Community Armand Colin
  90. 96 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health5. Houtaud A., 2003, L’image sociale de la 15. Carr Alison J., Higginson I.J., 2001, santé, L’ Harmattan Measuring quality of life: Are6. Zamfir C., Vlăsceanu L. (coord), 1998, quality of life measures patient Dicţionar de Sociologie, centered?, British Medical Editura Babel Journal, 322:1357–13607. Brown H.G., et al., 2005, Towards a 16. Singly şi colectiv., 1998, Ancheta şi Sociability Theory of metodele ei, Polirom Computer Anxiety: an 17. Bowling A., 1997, Measuring health: A interpersonal circumplex review of quality of life perspective, Proc 38th Int measurement scale, Milton Conf on System Sciences, Keynes, Open University 07695-2268-8/05. IEEE Press8. Currie C. et al., 2002, Health Behaviour 18. Leplège A., Hun S., 1997, The problem in School-aged Children of quality of life in medicine, (HBSC) study, Health Policy Journal of American Medical for Children and Adolescents, Association, 278: 47–50 No. 4, WHO Europe 19. Orley J., Kuyken W., eds, 1994, Quality9. Haugland S., Wold B., Stevenson J., Aarø of life assessment in health LE & Woynarowska B., 2001, care setttings, Heidelberg, Subjective health complaints Germany, Springer Verlag in adolescence - A cross- 20. Flanagan J.C., 1978, A research national comparison of approach to improving our prevalence and quality of life, American dimensionality. European Psychologist, 31: 138–147 Journal of Public Health, 11 21. Bergner M., Bobbitt R. A., Carter W. B., (1), 4-10 Gilson B. S., 1981, The10. Cauc I., Man B., Parlea D. şi Goran L., Sickness Impact Profile: 2001, Metodologia cercetării development and final revision sociologice, Editura FRM of a health status measure,11. Măndicescu G., 2006, Managementul Med Care; 19:787–805 calităţii vieţii personale a 22. Parkerson G., R., Broadhead W. E., angajaţiilor – factor TSE, C-KJ, 1991, Comparison determinant în dezvoltarea of the Duke Health Profile and durabilă a unei organizaţii, the MOS Short Form in OptimumQ, Nr. 1-3, pp. 34-45 healthy young adults, Medical12. Lupu I., 2006, Calitatea vieţii în Care, 26: 679–683 sănătate. Definiţii şi 23. Engquist C. L., 1979, Can quality of life instrumente de evaluare, be evaluated?, Hospitals, 16 Calitatea vieţii, 17, nr.1-2, (Nov.), 97–100 pp.73-91 24. Hunt S. M., 1988, Subjective health13. Marcu A. (coord), 2002, Metode indicators and health utilizate în monitorizarea stării promotion, Health Promot. de sănătate, ISPB. Int., 3: 23-34 (Nottingham14. WHOQOL Group, 1998, Development Health Profile: of the World Health http://www.cebp.nl/media/m8 Organization WHOQOL- 3.pdf) BREF quality of life 25. Derogatis L.R., 1983, SCL-90-R: assessment, Psychological Administration, scoring & Medicine, 28: 551–558 procedures manual II,
  91. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 97 Baltimore, Clinical 29. Rotariu T. (coord), 1999 Metode Psychometric Research statistice aplicate în ştiinţele26. Ravens-Sieberer U., Bullinger M., 1998, sociale, Polirom Assessing health-related 30. Matei N.C., 1981, Psihologia relaţiilor quality of life in chronically ill morale interpersonale, Scrisul children with the German Românesc, Craiova Kindl: first psychometric and 31. Şchiopu U. (coord), 1997, Dicţionar de content analitycal results, psihologie, Editura Babel Quality of Life Research, 7: 32. Albeanu D.S., 2007, Studiu privind 399–407 identificarea şi măsurarea27. Chelcea S., 2001, Metodologia cercetării factorilor subiectivi ai calităţii sociologice, Metode vieţii la un eşantion de elevi cantitative şi calitative, Ed. bucureşteni, Raport de Economică, Bucureşti cercetare, ISPB-1379328. Howitt D. şi Cramer D., 2006, 33. Băltăţeanu S., 2000, Modele ale Introducere în SPSS pentru percepţiei calităţii vieţii, psihologie, Ed. Polirom Iaşi Calitatea vieţii, Vol. 11, Nr. 1- 4,p.3-9
  92. 98 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health STAREA DE SĂNĂTATE A ADOLESCENŢILOR DE VÂRSTĂ PREMILITARĂ (15-18 ANI) ŞI A RECRUŢILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA Iziumov N., Zepca V. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Chişinău, Republica MoldovaREZUMAT O sinteză a datelor dezvoltării fizice, examinărilor medicale complexe, a evidenţeiadresabilităţii după ajutor medical calificat şi a studierii profunde a morbidităţiiadolescenţilor, va da o informaţie mai amplă despre sănătatea lor. Ca subiect al studiului auservit adolescenţii de vârstă premilitară şi recruţii de 15-18 ani, un eşantion de 4209persoane. Evaluarea complexă a dezvoltării fizice a relevat că adolescenţii din toate grupelede vârstă studiate au devieri ai indicilor somatometrici şi fiziometrici; cota celor cu niveloptimal al sănătăţii fizice este foarte mică. În structura morbidităţii cronice a adolescenţilor,pe primul loc se plasează bolile sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutuluiconjunctiv, pe al II-lea loc – bolile endocrine, pe al III-lea – bolile sistemului nervos.Distribuirea adolescenţilor pe grupe de sănătate a relevat o cotă înaltă a celor ce se atribuiegrupei a III-V (cu patologie cronică). Cuvinte cheie: dezvoltarea fizică, morbiditatea cronică, adolescenţii 15-18 aniABSTRACT A synthesis of physical development, complex medical examination, evidence ofapplying to qualified medical support, deep study of teenagers’ death rate, will give moreextensive information about their health. As subject of study were teenagers of paramilitaryage and recruits of 15-18 years old from 4209 specimen. The complex evaluation of physicaldevelopment reveled that the teenagers of all studied age, have deviations of somatometricand phisiomentric index; those with an optimal level of physical health are few. In thestructure of the chronicle death rate of teenagers, on the first place is osteo-articulardiseases, of the muscles and conjunctive tissue, on the second place – endocrine diseases, onthe third - nervous system. The distribution of the teenagers on groups of health revealed ahigh level of those who are in III-V groups (with chronicle pathologies). Keywords: physical health, chronicle death rate, teenagers 15-18 years old
  93. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 99 comisiilor medico-militare, s-a determinat nivelul sănătăţii fizice după metoda prof. INTRODUCERE G.L. Apanasenco [3], apreciaţi indiciiO sinteză a datelor examinărilor medicale funcţionali ai sistemului circulator (pulsul,complexe, a evidenţei adresabilităţii după tensiunea arterială sistolică şi diastolică,ajutor medical calificat şi a studierii presiunea pulsatilă, indicele rezistenţeiprofunde a morbidităţii adolescenţilor, va da Quaas, indicele Kerdo), ai sistemuluio informaţie mai amplă despre sănătatea lor. respirator (indicii capacităţii vitaleNivelul înalt al patologiei cronice duce la pulmonare, indicii probelor funcţionaledereglarea adaptării şi integrării sociale, nu Ştanghe, Serkin, Rozental), ai sistemuluinumai în perioada pubertară, dar şi în nervos (intensitatea, mobilitatea şi echilibrulperioadele ulterioare a vieţii omului [5]. proceselor nervoase), aprecierea activităţiiSchimbările în sfera psihoemoţională la sau inactivităţii fizice la adolescenţii de 15-vârsta dată sunt atât de esenţiale, încât unii 18 ani. În cercetări au fost utilizate metodelesavanţi atrag atenţia asupra individualizării clinice (tensometria), igieniceprin comportamente specifice [8, 11]. (antropometria, dinamometria, spirometria),Pentru a îmbunătăţi şi fortifica starea de psihofiziologice (măsurarea consecutivităţiisănătate a adolescenţilor măsurile de reacţiilor proceselor de excitaţie şi deprevenţie trebuie aplicate în perioada inhibiţie), psihologice (testarea psihologicăprepubertară, până la iniţierea şi stabilirea Eisenck şi Lusher), socio-igienicepatologiei cronice [1, 4, 9]. Cu acest scop, (anchetări), statistice (prelucrareatrebuie de organizat un complex de măsuri matematică a rezultatelor acumulate).bine determinate, realizat nu numai despecialiştii medicali, dar şi din alte structuri, REZULTATEcare se ocupă cu educaţia şi instruirea Evaluarea complexă a dezvoltării fiziceadolescenţilor [2, 6, 7]. după standardele elaborate a relevat căIniţierea studiului dat a reieşit din adolescenţii, atât de vârstă premilitară, cât şinecesitatea aprecierii situaţiei la capitolul recruţii, au devieri ai indicilorstării de sănătate a adolescenţilor de vârstă somatometrici. S-au depistat adolescenţi cupremilitară (15-18 ani) şi a recruţilor, dezvoltare fizică disarmonică cu surplus şielaborării standardelor dezvoltării fizice deficit de masă corporală. Printrepentru acest contingent [10], deoarece adolescenţii de 15-18 ani, s-au determinataprecierea dezvoltării fizice până acum s-a 13,5% cu deficit de masă corporală, 4,2% auefectuat conform standardelor pentru surplus de masă corporală şi 0,7% – retardmilitarii cu vârsta de 18-25 ani. fizic (Figura 1). La mulţi adolescenţi de 15-18 ani s-au MATERIAL ŞI METODĂ determinat indici scăzuţi ai forţei şiCa subiect al studiului au servit adolescenţii rezistenţei musculare (de la 30,5% până lade vârstă premilitară (15-18 ani) şi recruţii, 39,5% adolescenţi de 15-18 ani), aiun eşantion de 4209 persoane. Au fost capacităţii vitale pulmonare în toate grupelestudiate datele dezvoltării fizice (indicii de vârstă studiate (variază de la 16,3% pânăantropometrici), rezultatele examenelor la 20,7%). Aceasta indică la faptul, cămedicale complexe efectuate în cadrul adolescenţii nu fac sport sau duc un mod sedentar de viaţă.
  94. 100 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 0,7 4,2 13,5 dezvoltare fizica armonioasa dezvoltare fizica dezarmonioasa cu deficit de masa corporala dezvoltare fizica dezarmonioasa cu surplus de masa corporala 81,5 retard fizic Figura 1. Dezvoltarea fizică a adolescenţilor de 15-18 ani (%)Situarea indicilor dezvoltării fizice şi a celor cu nivel optimal de sănătate fizică de lafuncţionali sub nivelul optimal, indică o 33,3% (15 ani) până la 2,2% (18 ani).prezenţă a devierilor funcţionale sau Analiza rezultatelor examenelor medicale aorganice în organismul adolescenţilor. adolescenţilor la momentul evidenţeiEvaluarea complexă a sănătăţii fizice a militare primare şi la recrutare-incorporare,relevat, că majoritatea adolescenţilor de 15- a relevat că majoritatea au devieri ale stării18 ani sunt sub nivelul optimal de sănătate de sănătate, mulţi având câteva maladiifizică (de la 66,7% până la 97,8%). Odată cu cronice(Tabelul1).creşterea vârstei, scade cota adolescenţilor Tabelul 1. Repartizarea după numărul maladiilor cronice la adolescenţii de 15-16 şi 18 ani (%) Numărul maladiilor cronice Vârsta 15-16 ani 18 ani Nu au fost diagnosticate maladii 38,1 27,1 cronice Au o maladie cronică 35,7 34,2 Au două maladii cronice 17,5 23,5 Au trei maladii cronice 6,5 10,0 Au patru şi mai multe maladii 2,2 5,2 cronice Total 100 100Datele din tabel denotă faptul că 26,3% • pe I loc se situează bolile sistemului osteo-adolescenţi de 15-16 ani au două şi mai articular, ale muşchilor şi ţesutuluimulte maladii cronice, iar cei de 18 ani cu conjunctiv cu 19,4%, inclusiv: platipodiadouă şi mai multe maladii cronice constituie (51,8%), scolioza (17,4%), alte dorsopatii38,7%. Odată cu vârsta, creşte numărul de deformante (20,8%)maladii cronice. • pe locul II – bolile endocrine, de nutriţie şiStructura morbidităţii cronice la adolescenţii metabolism cu 17,4%, inclusiv: malnutriţiade 15-16 ani se prezintă în felul următor:
  95. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 101(39,2%), hipotrofia (29,7%), retard fizic (55,3%), hipotrofia (22,7%), retard fizic(22,3%) (18,4%)• pe locul III – bolile sistemului nervos cu • pe locul III – bolile ochiului şi anexelor14,4%, inclusiv: consecinţele traumei sale cu 10,2%, inclusiv: di- şi tricromaziacranio-cerebrale (48,8%), hipertensiune anomală (40,6%), miopia (18,7%),intracraniană (16,9%), distonie (16,3%) astigmatism (13,2%)• pe locul IV – bolile ochiului şi anexelor • pe locul IV – bolile sistemului nervos cusale cu 14,3%, inclusiv: miopia (54,8%), 8,9%, inclusiv: consecinţele traumei cranio-astigmatism (13,7%), di- şi tricromazia cerebrale (32,9%), sindromul asteno-anomală (10,7%) neurotic (16,4%), distonie (13,9%)• pe locul V – bolile aparatului respirator cu • pe locul V – tulburări mintale şi de11,0%, inclusiv: devierea septului nazal cu comportament cu 8,5%, inclusiv: întârzieredereglarea respiraţiei (45,3%), amigdalită mintală (48,7%), tulburări ale personalităţiicronică (34,3%), sinusită cronică (7,1%) şi de comportament (26,3%), tulburări• pe locul VI – bolile aparatului digestiv mintale şi de comportament legate de6,4%, inclusiv: carie dentară (38,9%), consumul drogurilor şi altor substanţegastro-duadenită cronică (33,9%), boala psihoactive (7,9%)ulceroasă (6,8%) • pe locul VI – bolile aparatului circulator cu• alte maladii constituie 17,1%. 6,4%, inclusiv: prolaps mitral (26,3%),Structura morbidităţii cronice la adolescenţii hipertensiune arterială (12,3%), cardiopatiede 18 ani se prezintă în felul următor: funcţională (12,3%)• pe I loc se situează bolile sistemului osteo- • alte maladii în structura morbidităţiiarticular, ale muşchilor şi ţesutului constituie 28,2%.conjunctiv cu 22,0%, inclusiv: platipodie Repartizarea adolescenţilor de vârstă(51,0%), scolioza (16,3%), artroze (10,7%) premilitară şi a recruţilor pe grupe de• pe locul II – bolile endocrine, de nutriţie şi sănătate s-a efectuat numai pe baza datelormetabolism cu 15,8%, inclusiv: malnutriţia examenelor medicale şi evaluării dezvoltării fizice a contingentului cercetat (Tabelul 2). Tabelul 2. Repartizarea adolescenţilor de 15-16 şi 18 ani pe grupe de sănătate (%) Grupe de 15 ani 16 ani 18 ani sănătate Absolut % Absolut % Absolut % I 267 36,8 266 37,2 244 32,9 II 223 30,8 202 28,3 170 22,9 III 210 29,0 231 32,3 268 36,1 IV 20 2,8 11 1,5 50 6,7 V 4 0,6 5 0,7 10 1,4 Total 724 100 715 100 742 100Datele prezentate denotă faptul că I grupă de rezistenţa organismului (de câte ori pesănătate (sănătoşi) cuprinde de la 32,9% parcursul anului a suportat maladiipână la 37,2% adolescenţi. Un număr respiratorii acute), ca urmare cota celor dinimpunător de adolescenţi sunt atribuiţi grupa I de sănătate s-ar micşora.grupelor III, IV şi V, care au patologie Aprecierea indicilor funcţionali ai sistemuluicronică sau malformaţii congenitale. Ceea circulator cu ajutorul probei de efort fizicce ţine de grupa a II de sănătate, cota dozat a determinat la adolescenţi tipurile deadolescenţilor putea fi mai mare, dacă s-ar fi reacţii ale sistemului circulator, cotaluat în considerare indicii funcţionali ai maximală revine tipului normotonic şisistemelor de bază ale organismului şi constituie de la 72,4% până la 91,2%, iar
  96. 102 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthrestul tipurilor de reacţii (hipertonic, ceea ce este confirmat prin rezultatele dehipotonic, distonic) variază de la 8,8% până mai sus.la 27,6%. Conform coeficientului Quaas Printre criteriile de bază care determină(indicele rezistenţei), s-au determinat de la activitatea fiziologică şi particularităţile7,1% până la 16,7% adolescenţi de 15-18 psihice ale adolescenţilor, suntani cu reacţie negativă la efort fizic. caracteristicile activităţii nervoaseStudierea reglării vegetative a sistemului superioare – procesele de excitaţie şi decirculator (indicele Kerdo) a relevat o cotă inhibiţie. S-au studiat caracteristicile de bazămică de adolescenţi cu tip normotonic. La ale sistemului nervos central – intensitatea,majoritatea adolescenţilor de 18 ani în mobilitatea şi echilibrul proceselorreglarea ritmului cardiac predomină sistemul nervoase, cu elaborarea criteriilor intensităţiivegetativ parasimpatic, exprimându-se prin proceselor nervoase pentru toate grupele debradicardie. La celelalte grupe de vârstă vârstă. Rezultatele cercetărilor au relevat, căpredomină sistemul vegetativ simpatic. odată cu vârsta, are loc dezvoltareaRezultatele studierii indicilor respiratori cu funcţiilor psiho-fiziologice de bază aleajutorul probei Ştanghe denotă că la circa organismului adolescentului: creşte cotajumătate din adolescenţii cercetaţi, adolescenţilor cu intensitate înaltă aposibilităţile funcţionale sunt sub normă proceselor nervoase de la 28,0% până la(43,5% – la 15 ani, 69,8% – la 16 ani, 36,2%, creşte cota celor cu mobilitate înaltă75,0% – la 17 ani, 50,5% – la 18 ani), de la 63,8 până la 79,5%, iar cota celor curespectiv rezistenţa organismului la hipoxie procese nervoase echilibrate scade de laeste joasă şi mobilizarea mecanismelor de 71,0 până la 65,6%. În clasele liceale are locprotecţie este insuficientă (p<0,001). o dezvoltare mai lentă a caracteristicilor deAnaliza rezultatelor probei Serkin a relevat bază ale sistemului nervos.o cotă mică a adolescenţilor de vârstă Rezultatele testelor psihologice Eisenck şipremilitară şi a recruţilor sănătoşi şi Lusher caracterizează starea psihologică aantrenaţi. Astfel, printre adolescenţi de 15 adolescenţilor incluşi în studiu. Cu ajutorulani, ei constituie 35,5%, de 16 ani – 29,3%, testului Eisenck, s-a determinat nivelulde 17 ani – 22,0% şi de 18 ani – 29,3%. A extraversiei şi intraversiei, caredoua grupă de adolescenţi o constituie cei caracterizează adolescenţii din punct desănătoşi şi neantrenaţi, şi variază de la vedere al comunicabilităţii. Determinarea40,8% până la 45,5%. A treia grupă neurotismului permite aprecierea niveluluicuprinde adolescenţii cu insuficienţă de stabilitate emoţională şi a gradului decirculatorie latentă, de la 23,7% până la echilibru emoţional. Repartizarea34,0%. Aceste rezultate sunt confirmate de adolescenţilor conform rezultatelor testăriidatele din literatură, care indică faptul că Eisenck a relevat, că majoritatea lor suntnumai 30-40% adolescenţi sunt pregătiţi din ambivalenţi şi constituie de la 44,7% până lapunct de vedere fizic pentru serviciul 60,0% dintre adolescenţi. Intravesiunea s-amilitar. determinat de la 4,0% până la 15,6%Aprecierea indicilor sistemului respirator cu adolescenţi de 15-18 ani. Extraverşi sunt deajutorul probei Rozental, a relevat că o la 24,4% până la 39,8% adolescenţi de 15-capacitate funcţională bună s-a determinat la 18 ani. Repartizarea adolescenţilor de 15-1869,2% adolescenţi de 15 ani, la 75,9% ani pe nivelele de neurotism conform scăriiadolescenţi de 16 ani, la 71,7% adolescenţi Eisenck a relevat, că majoritatea au nivelde 17 ani şi la 64,1% adolescenţi de 18 ani. mediu sau scăzut de neurotism, ceea ceSe păstrează cota înaltă a adolescenţilor cu indică o stabilitate emoţională. Însă, laindicii capacităţii vitale pulmonare scăzută. 18,6% adolescenţi de 15 ani, 16,0% – de 16Modul de viaţă sedentar al adolescenţilor de ani, 15,5% – de 17 ani şi 25,0% – de 18 aniazi influenţează negativ sistemul respirator, s-a determinat un nivel înalt de neurotism.
  97. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 103Testarea psihologică Eisenck a permis optimizarea zilei de muncă, somn etc. Înatribuirea adolescenţilor tipuri zona de supraexcitare sunt 10,4%caracterologice (în total 32 tipuri). Printre adolescenţi de 15-18 ani, cea mai mare cotăadolescenţi cercetaţi, predomină tipurile 17, fiind la adolescenţii de 17 ani. Ritmul de21, 22, 29, 30, 31, 32. Fiecare tip are activism al acestor adolescenţi nucaracteristica sa şi recomandările de corecţie corespunde posibilităţilor lor, nu le ajungea devierilor. energia, însă ei îşi impun acest ritm, fac maiTestarea Lusher a permis determinarea stării mult decât pot (tonus ergotrop). În zona depsiho-emoţionale la nivelul inconştientului. istovire sunt 9,7% adolescenţi. AceştiCercetările au stabilit, că de la 65,7% până adolescenţi sunt permanent într-o stare dela 69,6% adolescenţi au fond emoţional surmenaj, ce indică la o rezistenţă scăzută lapozitiv. De la 9,8% până la 23,8% infecţii. Ei necesită un regim cruţător. Dupăadolescenţi au stare emoţională relaxantă, nivelul de capacitate de muncă intelectuală,iar de la 10,5% până la 20,6% adolescenţi au majoritatea au nivel mediu. Cu nivel scăzutîncordare emoţională, ceea ce indică de capacitate de muncă intelectuală s-auprezenţa la aceştia a unor probleme, retrăiri, determinat printre adolescenţii de 17 aninelinişte. Repartizarea adolescenţilor pe 19,0% şi de 18 ani 23,5%.nivele de stres emoţional, încordare şi Perceperea de sine pozitivă s-a determinat laextenuare psihică şi stare de alertă, a relevat, 77,3% adolescenţi de 15 ani, 87,2% – de 16o cotă a adolescenţilor de vârstă premilitară ani, la 74,0% – de 17 ani şi la 77,4% – de 18şi recrutare cu încordare psiho-emoţională ani. Perceperea de sine negativă s-a stabilit,destul de mare (stres emoţional au 58,1- respectiv, la 16,9%, 9,9%, 23,0% şi 18,6%73,0%, încordare psihică – 30,2-40,0%, adolescenţi de vârstă premilitară şi deextenuare psihică – 29,8-41,2% şi stare de recrutare. Infantilismul a fost determinat laalertă au 45,9-56,9% adolescenţi de 15-18 5,8% adolescenţi de 15 ani, la 2,9% – de 16ani). ani, la 3,0% – de 17 ani şi la 3,9% – de 18Determinarea coeficientului vegetativ ani.Shiposh la adolescenţii de 15-18, ani a Aprecierea activităţii sau inactivităţii fizicerelevat că 54,7% sunt în zona optimală a a băieţilor din clasele a 9-12-a a fostechilibrului energetic, care se caracterizează efectuată prin metoda chestionării:prin capacitate de muncă intelectuală înaltă, participarea la orele de educaţie fizică,activism etc., solicitările pe care le suportă meciuri; activitatea motorie în ultimele 7corespund posibilităţilor lor funcţionale, zile.cota cea mai mare fiind la adolescenţii de 15 Marea parte a băieţilor din clasele a 9-12-aani – 64,0%. Zona stării de oboseală (74,1%) frecventează, conform planurilor decompensată se atestă la 25,2% adolescenţi învăţământ, 2 zile în săptămână orele dede 15-18 ani. Restabilirea echilibrului educaţie fizică. În acelaşi timp, 15,2% băieţienergetic are loc pe baza scăderii frecventează o singură lecţie pe săptămânăactivismului (tonusul trofotrop). Aceşti sau nu frecventează deloc orele de educaţiaadolescenţi au nevoie de odihnă, fizică (Figura2).
  98. 104 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 1,3 7,1 6,8 2,3 8,4 Nu frecventează 1 zi 2 zile 3 zile 4 zile 5 zile 74,1 Figura 2. Frecventarea orelor de educaţie fizică de către băieţii claselor a 9-12-aCota băieţilor ce frecventează 3-5 zile pe şcolii sau în alte echipe, este de 70,0%; nusăptămână orele de educaţie fizică constituie au participat nici la un meci – 30,0% băieţi.10,7%. În timpul unei ore de educaţie fizică, Au participat timp de 1 an la 1-2 meciuri35,2% băieţi fac exerciţii sportive timp de 31,6% băieţi, au fost mai activi (participare10-20 minute; acordă exerciţiilor sportive la 3 sau mai multe meciuri) – 38,4%. Pe20-30 şi mai multe min. 33,6% băieţi; perioada ultimelor 12 luni se menţine la25,0% din băieţii supuşi chestionării fac acelaşi nivel participarea băieţilor claselor aexerciţii sportive la orele de educaţie fizică 9-12-a la meciuri jucate în echipa şcolii saumai puţin de 10 min. alte echipe (Figura 3).Participarea băieţilor în ultimele 12 luni, launul sau mai multe meciuri jucate în echipa Fi g u r a 3 . P a r t i c i p a r e a b a i e t i l o r c l a s e l o r a 9 - 1 2 - a la m e c iu r i s p o r t i ve ( % ) 28,6 10,7 23,2 37,5 cl 1 2 20,7 39,7 8,6 31 C l 1 1 32,1 18,4 11,9 37,6 C l 1 0 27,5 16,7 17,6 38,2 C l 9 0 2 0 40 6 0 8 0 100 120 N u p a r t i c ip a 1 m eci 2 m e c i u ri 3 m e c i u r i s a u m a i m u lt eActivitatea motorie a băieţilor claselor a 9- la activităţi sportive (înot, tenis, ciclism,12-a, în ultimele 7 zile ce au precedat dans sportiv, alergare, etc.), pentru cel puţinanchetarea, este diferită. Pe parcursul celor 7 20 minute în cursul cărora au transpirat şi auzile, au făcut exerciţii fizice sau au participat avut o respiraţie mai intensivă, 23,9% băieţi;
  99. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 105nici o zi – 16,6%; 1-3 zile – 39,2%. Fac maladiile osteo-articulare, endocrine,exerciţii pentru întărirea muşchilor în toate 7 nervoase, psihice, circulatorii, etc.zile ,24,2% băieţi; nici o zi – 13,1%; 1-3 zile 4. Studierea indicilor funcţionali ai– 40,4%. Au făcut exerciţii de întindere, sistemelor circulator şi respirator, cât şicum ar fi: atingerea vârfului picioarelor, datele chestionării, au relevat că înrăutăţireaîndoirea genunchilor sau întinderea stării funcţionale a organismuluipicioarelor, pe parcursul celor 7 zile, 18,9% adolescenţilor de 15-18 ani este condiţionatăbăieţi; nici o zi – 22,6%; 1-3 zile – 42,2% prioritar de activitatea motorie insuficientă.băieţi. Au mers la plimbare cu bicicleta 5. Testarea psihologică a evidenţiat o cotă-pentru cel puţin 30 de minute în ultimele 7 parte mare de adolescenţi de vârstăzile, 7,9%; nici o zi – 61,8%; 1-3 zile – premilitară şi de recrutare cu neurotism25,3% băieţi din clasele a 9-12-a. pronunţat. CONCLUZII RECOMANDĂRI1. Aprecierea dezvoltării fizice a 1. Pentru aprecierea complexă a dezvoltăriiadolescenţilor de vârstă premilitară şi a fizice se propun „Standardele dezvoltăriirecruţilor, bazată pe normativele statistice fizice a adolescenţilor de vârstă premilitarăale indicilor somatometrici pentru militarii şi a recruţilor de 15-18 ani din Republica(18-25 ani), este imperfectă pentru Moldova”.adolescenţi şi nu poate fi aplicată la această 2. În scopul diagnosticării precoce a stărilorvârstă. prepatologice, se recomandă efectuarea2. Majoritatea adolescenţilor de vârstă examenelor medicale anuale a premilitarilor.premilitară şi a recruţilor, conform indicilor 3. Pentru ameliorarea situaţiei dezvoltăriiantropometrici, se află sub nivelul optimal al fizice şi morbidităţii generale asănătăţii fizice. Se observă o tendinţă de adolescenţilor, se cere formularea motivaţieicreştere a cotei adolescenţilor de vârstă unui stil sănătos de viaţă, posedareapremilitară şi a recruţilor, sub nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor sănătoase:optimal al sănătăţii fizice, de la 15 ani regimul sanogen al zilei, managementul(66,7%) până la 18 ani (97,8%). stresului, evitarea sedentarismului.3. În structura morbidităţii cronice laadolescenţii de 15-18 ani, prevalează BIBLIOGRAFIE допризывников и призывников. Гигиена и1. Awoyemi А.О., Osagbemi G.K., санитария, 4; 46-51 Ogunleye V.A., 2001, Medical 3. Апанасенко Г.Л., 1989, Здоровье examination findings among человека в условиях ИТР, army recruits in Iloria. методические аспекты. Department of Epidemiology Новосибирск, «Медицина», and Community Health, 107 University of Iloria, West 4. Blum R.W., Nelson-Mari K., 2004, The African Jurnal Medical, 20 health of young people in a (3); 256-258 global context. Journal2. Прохоров Н.И., Палкин В.В., 2005, Adolescents Health, vol.35, Медико-социальная, 402-418 демографическая и 5. xxx, 2006, Moldova demographic and гигиеническая health survey, 2005, National характеристика состояния Scientific and Applied Center здоровья подростков, for Preventive Medicine,
  100. 106 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health Chisinau; ORC Marco şcoli de cultură generală ca Calverton, Maryland, USA. criteriu de adaptare la procesul September 2006 instructiv-educativ.6. Соколовская Л.А., Цыбин А.К., Materialele conferinţei Мурашко Г.Н., 1998, ştiinţifico-practice “Sănătatea Состояние и пути în relaţie cu mediul”, совершенствования Chişinău, 135 медицинского обеспечения 9. Pîsla M., 2006, Evaluarea stării sănătăţii подростков, допризывной и recruţilor ce urmează a fi призывной молодёжи в încorporaţi în Forţele Armate Республике Беларусь. ale Republicii Moldova. minzdrav.by/med/docs Autoreferat al tezei de doctor /jurnal/St6-1998-2.doc. în medicină, Chişinău7. Медико-биологические и 10. Voina T., Iziumov N., Popovici V., психосоциальные проблемы Marfin M., 2006, Standardele подросткового возраста dezvoltării fizice ale (Монография), 2004, Под adolescenţilor de vârstă редакцией Кучмы В.Р., premilitară şi a recruţilor (15- Сухаревой Л.М., Москва, 18 ani) din Republica Научный центр здоровья Moldova, Chişinău детей РАМН 11. xxx, 2003, The health of children and8. Voina T., Zepca V., Iziumov N., Corbu adolescent in WHO’s N., 2000, Caracteristica stării European Region, WHO’s psiho-emoţionale a elevilor European Regional Committee claselor superioare din licee şi Resolution, EUR/RC53/R7
  101. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 107 COMPARAŢIE ÎNTRE DEZVOLTAREA SOMATOMETRICĂ A COPIILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI URBAN DIN SUDUL TRANSILVANIEI Mihăilă R.1, Resiga E.1, Mihăilă R.2 1. Autoritatea de Sănătate Publică Sibiu 2. Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de MedicinăREZUMAT Introducere. La intrarea României în Uniunea Europeană ne-am propus să studiemdacă există diferenţe între dezvoltarea somatometrică a copiilor din mediul rural şi cel urbandin sudul Transilvaniei, ţinând cont de caracteristicile sociale şi dietetice şi de activitateafizică, prezente în cele două medii. Material şi metodă. Am realizat un studiu transversal laelevii claselor I-VIII ale şcolii din Gura Râului şi din 4 şcoli din Sibiu, care au fost măsuraţişi cântăriţi. Am calculat valorile medii pe vârste atât la copiii din mediul rural cât şi la ceidin mediul urban, care au fost comparate cu standardele naţionale pentru fiecare mediu.Rezultatele au fost analizate statistic. Rezultate. Au fost luaţi în studiu 2299 elevi cu vârsteîntre 8 şi 15 ani, dintre care 1117 băieţi şi 1182 de fete, 341 din mediul rural şi 1959 dinmediul urban. Înălţimea medie a băieţilor şi a fetelor din Gura Râului au fost semnificativmai mici faţă de standardele naţionale (p< 0,001). Înălţimea băieţilor din Sibiu a fost substandardele naţionale între 8 şi 11 ani (p<0,01 – p<0,001) şi la 14-15 ani (p<0,0001,p=0,027). Înălţimea fetelor din Sibiu s-a comportat similar cu cea a băieţilor. Greutateabăieţilor din mediul rural a fost sub standardele naţionale, exceptând vârstele de 11 şi 15 ani.Cea a fetelor de 15 ani a fost sub standardele naţionale. În Sibiu, greutatea băieţilor nu a fostsub standardele naţionale. Cea a fetelor din Sibiu a fost normală, exceptând vârsta de 8 şicea de 14 ani, la care a fost sub valorile naţionale de referinţă (p<0,0001 , p=0,015).Concluzii. Copiii din mediul rural au o înălţime mai mică decât a celor din mediul urban lavârsta pubertăţii, fapt care sugerează o pubertate puţin întârziată. Greutatea copiilor dinmediul rural este mai frecvent sub standardele naţionale faţă de cea a copiilor din mediulurban, care la unele grupe de vârstă tinde chiar să le depăşească. Cuvinte cheie: dezvoltare somatometrică, greutate, înălţimeABSTRACT Introduction. In threshold of Romania entrance in European Union, we proposed tostudy if exist differences between somatometric development of children in rural and urbanmedium from south Transylvania, taking into consideration social and diet characteristics,
  102. 108 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthand physical activities that are happen in the two mediums. Matherial and methods. We havemade a transversal study at schoolchildren from I-VIII classes in Gura Raului school and in 4schools from Sibiu who were weighting and heighting measured. We calculated mediumvalues on years and kinds both pupils from rural medium and those of urban medium, thatwere compared with national standards for each medium. The results were statisticalyanalyzed. Results. There were taking in study 2299 pupils with age between 8 and 15 years,1117 boys and 1182 girls. 341 were from rural medium and 1959 from urban medium. TheMedium hight of boys and girls of 8 years old from Gura Raului was significant smaller inside national standards (p< 0,001). Height of boys from Sibiu is under national standardsbetween 8 and 11 years, and at 14-15 years (p<0,0001, p=0,027). Height of girls in Sibiuadvance similar to that of the boys. Weight of boys from rural medium is under nationalstandard excepting age of 11 years and 15 years. That of the girls of 15 years (smaller). InSibiu, weight of boys is normal at each groupe of age, excepted that of 10 years was undernational standard (p=0,046). That of the girls from Sibiu was normal exceptimg age of 8 and14 years, where is under national values of references (p<0,0001 , p=0,015). Conclusions.Children from rural medium have a smaller height beside those of urban medium at pubertyage, fact that is suggesting a puberty a little delaying. The weight of children in rural mediumis frequent under national standards beside that of the children from urban medium, that atsome groups of age tend even to exceed. Keywords: somatometric development, weight, height INTRODUCERE Sibiu, cărora le-am măsurat înălţimea şi greutatea.În pragul intrării României în Uniunea S-au calculat valorile medii pe ani şi genuri,Europeană ne-am propus să studiem dacă atât la copii din mediul rural cât şi la cei dinexistă diferenţe între dezvoltarea somato- mediul urban, care au fost comparate cumetrică a copiilor din mediul rural şi urban standardele naţionale pentru fiecare mediu.din Sudul Transilvaniei, având în vedere Rezultatele au fost analizate statistic cuparticularităţile sociale, dietetice şi testul „t Student”.activităţile fizice care se desfăşoară în cele 2medii. REZULTATE MATERIAL ŞI METODĂ Au fost luaţi în studiu 2299 elevi cu vârste între 8 şi 15 ani (Figura 1-10).Am realizat un studiu transversal la copiidin şcoala din Gura Râului şi din 4 şcoli din
  103. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 109 1117 49% 1182 51% FETE BĂIEŢI Figura 1. Repartiţia pe genuri 341 15% 1959 85% RURAL URBAN Figura 2. Repartiţia pe medii 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 8 ANI 9 ANI 10 A N I 11 A N I 12 A N I 13 A N I 14 A N I 15 A N I ÎNĂLŢIME ÎNĂLŢIME STANDARD Figura 3. Înălţimea băieţilor din mediul rural
  104. 110 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 160 140 120 100 80 60 40 20 0 8 ANI 9 ANI 10 ANI 11 ANI 12 ANI 13 ANI 14 ANI 15 ANI ÎNĂLŢIME ÎNĂLŢIME STANDARD Figura 4. Înălţimea fetelor din mediul rural 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 8 ANI 9 ANI 10 ANI 11 ANI 12 ANI 13 ANI 14 ANI 15 ANI ÎNĂLŢIMEA ÎNĂLŢIMEA STANDARD Figura 5. Înălţimea băieţilor din mediul urban 200 150 100 50 0 8 ANI 9 ANI 10 ANI 11 ANI 12 ANI 13 ANI 14 ANI 15 ANI ÎNĂLŢIMEA ÎNĂLŢIMEA STANDA Figura 6. Înălţimea fetelor din mediul urban
  105. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 111 60 50 40 30 20 10 0 8 ANI 9 ANI 10 ANI 11 ANI 12 ANI 13 ANI 14 ANI 15 ANI GREUTATEA GREUTATEA STANDARD Figura 7. Greutatea băieţilor din mediul rural 50 40 30 20 10 0 8 ANI 9 ANI 10 ANI 11 ANI 12 ANI 13 ANI 14 ANI 15 ANI GREUTATEA GREUTATEA STANDARD Figura 8. Greutatea fetelor din mediul rural 60 50 40 30 20 10 0 8 ANI 9 ANI 10 ANI 11 ANI 12 ANI 13 ANI 14 ANI 15 ANI GREUTATEA GREUTATEA STANDARD Figura 9. Greutatea băieţilor din mediul urban
  106. 112 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 60 50 40 30 20 10 0 8 ANI 9 ANI 10 ANI 11 ANI 12 ANI 13 ANI 14 ANI 15 ANI GREUTATEA GREUTATEA STANDARD Figura 10. Greutatea fetelor din mediul urban DISCUŢII Înălţimea băieţilor din Sibiu este sub standardele naţionale între 8 şi 11 aniInterpretarea datelor de dezvoltare fizică, pe (p<0,01-p<0,001), corespunde la 12 ani, lebaza recomandărilor naţionale, se face depăşeşte la 13 ani (p<0,0001) şi este subcomparând determinările antropometrice ale valorile medii naţionale la 14-15 anisubiectului investigat cu indicii standard pe (p<0,0001, p=0,027). Situarea înălţimiiţară pentru vârsta, genul şi mediul de băieţilor din mediul urban sub standardeleprovenienţă ale acestuia. Valorile de naţionale nu poate fi explicată de altitudineareferinţă naţională, ale principalilor Sibiului, aşa încât intră în discuţie alţiindicatori somatometrici, sunt stabilite pe factori.baza măsurătorilor efectuate din 7 în 7 ani, Înălţimea fetelor din Sibiu evoluează similarîn întreaga ţară, de Institutul de Sănătate cu cea a băieţilor, exceptând vârsta de 15Publică Bucureşti [1]. ani, când atinge standardele naţionale.În perioada celei de-a treia copilării, rata Greutatea băieţilor din mediul rural este subanuală a creşterii este de 4-5 cm pentru standardele naţionale, exceptând vârsta deînălţime şi 2-3 kg pentru greutate. Talia şi 11 ani şi cea de 15 ani (unde le depăşeşte).greutatea sunt mai mari la băieţi faţă de fete, Cea a fetelor evoluează paralel, exceptândfetele având însă o dezvoltare staturo- vârsta de 9, 10 şi 14 ani, unde este normală,ponderală mai rapidă decât băieţii, între 10 şi cea de 15 ani, mai mică.şi 11 ani, urmată de o a doua perioadă între În Sibiu, greutatea băieţilor este normală la14 şi 15 ani [2]. fiecare grupă de vârstă, exceptând cea de 10Înălţimea medie a băieţilor şi a fetelor de 8 ani, unde depăşeşte chiar standardeleani din Gura Râului a fost semnificativ mai (p=0,046). Cea a fetelor din Sibiu estemică faţă de standardele naţionale normală, exceptând vârsta de 8 şi 14 ani,(p<0,001); între 9 şi 10 ani este normală, şi unde este sub valorile naţionale de referinţăeste semnificativ mai mică faţă de valorile (p<0,0001, p=0,015).de referinţă la vârsta pubertăţii (12-13 ani) Datele obţinute de noi sunt concordante cu(p<0,0001), este normală la 14 ani, după cele din literatură, în care se afirmă căcare băieţii sunt mai mari decât valorile nivelul dezvoltării staturale şi ponderale amedii naţionale (p<0,01), iar fetele mai mici copiilor este mai crescut în mediul urban(p<0,001). Valorile situate sub standardele [3]. Printre factorii responsabili de aceastănaţionale ar putea fi explicate de constatarea diferenţă se numără: dezvoltarea producţieică atât înălţimea cât şi greutatea copiilor din de bunuri pentru consumul populaţiei,zone montane înalte sunt mai reduse decât la industrializarea şi practicarea sportului înaltitudini mai joase [3].
  107. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 113măsură mai mare în mediul urban, spre vârsta pubertăţii, fapt care sugerează odeosebire de mediul rural, unde copiii pubertate puţin întârziată.participă mai constant la activităţi fizice care • Greutatea copiilor din mediul rural estecer efort [3]. mai frecvent sub standardele naţionale, faţă de cea a copiilor din mediul urban, care la CONCLUZII unele grupe de vârstă tinde chiar să le depăşească.• Copiii din mediul rural au o înălţime maimică decât a celor din mediul urban, la BIBLIOGRAFIE 2. Ionuţ C., Popa M., Laza V., Sârbu D. şi colab., 2004, Elemente de1. Ionuţ C., Popa M., Laza V., Sârbu D. şi Igiena copiilor şi tinerilor, colab., 2004, Interpretarea Compendiu de Igienă, Editura datelor de dezvoltare fizică la Medicală Universitară „Iuliu copii şi adolescenţi, Haţieganu” Cluj-Napoca, 553- Compendiu de Igienă, Editura 573 Medicală Universitară „Iuliu 3. Mănescu S., 1986, Tratat de Igienă, Ed. Haţieganu” Cluj-Napoca, 574- Medicală,29-60 582
  108. 114 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health VANDALISMUL CA MANIFESTARE A COMPORTAMENTULUI HETEROAGRESIV LA ADOLESCENŢII DIN JUDEŢUL TIMIŞ Putnoky S.1,Vlaicu B.1, Ursoniu S.1, Fira-Mlădinescu C.1, Petrescu C.1, Suciu O.1, Bagiu R.1, Ciobanu V.1, Caraion-Buzdea C.1, Silberberg K.2, Korbuly B.2, Vlaicu Ş.2 1. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" Timişoara 2. Autoritatea de Sănătate Publică TimişREZUMAT Obiectiv. Evaluarea dimensiunii comportamentului agresiv exprimat prin acte devandalism la o populaţie de adolescenţi din judeţul Timiş şi identificarea unor factori de riscpentru acest comportament. Material şi metodă. Metoda de lucru a fost anchetaepidemiologică bazată pe folosirea Chestionarului CORT 2004 privind comportamentele curisc pentru sănătate la tineri. Metoda de administrare a chestionarului a fost interviul direct.Pentru realizarea studiului a fost ales, pe criteriul vârstă, un eşantion reprezentativ care atotalizat 2908 elevi, 51,5% fete şi 48,8% băieţi. Rezultate. Un procent de 13,7% (395) dintreadolescenţi au recunoscut faptul că au deteriorat bunurile şcolii, cel puţin o dată în ultimele12 luni, 18,2% (252) dintre băieţi şi 9,5% (142) dintre fete. Similar, 14,4% (415) dintreadolescenţi au recunoscut că au distrus bunuri ale altor persoane şi/sau bunuri publice, celpuţin o dată în ultimele 12 luni premergătoare studiului, 19,7% (272) dintre băieţi şi 9,5%(142) dintre fete. De remarcat că adolescenţii au deteriorat intenţionat bunurile şcolii şibunuri publice şi/sau ale altor persoane în aceeaşi măsură. Băieţii au sunt, de aproape douăori, mai agresivi în comportament din acest punct de vedere decât fetele. Consumul de alcoolşi consumul de droguri s-au dovedit a fi factori de risc pentru implicarea în delicte minore cafurt şi vandalism. Vandalismul, limbajul violent, portul armelor albe sunt predictoriimportanţi pentru violenţa fizică. Concluzii. Aproape 14% dintre adolescenţii din Timiş aurecunoscut implicarea în acte de vandalism cel puţin o dată. Sexul masculin, consumul dealcool şi droguri sunt factori de risc pentru actele vandale. La rândul său, vandalismul estepredictor important pentru implicarea în alte violenţe fizice. Cuvinte cheie: adolescenţi, comportament agresiv, vandalism
  109. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 115ABSTRACT Objective. Assessment of the dimension of aggressive behaviour expressed throughacts of vandalism in a population of teenagers from Timis County and identification of riskfactors for this type of behaviour. Material and method. The work method was theepidemiological inquiry based upon use of the CORT 2004 questionnaire regarding healthrisk inducing behaviours in teenagers. The questionnaires were filled by direct interview. Forthis study a representative lot was selected by the age criteria, totalling 2908 pupils, 51.5%girls and 48.8% boys. Results. 13.7% (395) of the teenagers have admitted the fact that theyhave destroyed school goods at least once in the last 12 months , 18.2% (252) boys and9,5% (142) girls. Similarly, 14.4% (415) teenagers have admitted that they have destroyedbelongings of other persons and/or public goods, at least once in the last 12 months beforethis study, 19.7% (272) boys and 9.5% (142) girls. A fact to be remarked is that the teenagershave destroyed willingly schools goods and public goods and/or other person’s belongings inequal measure. Boys are almost twice as aggressive in this type of behaviour compared togirls. Alcohol and drug consumption were proven as risk factors for involving in minorcrimes as theft and vandalism. Vandalism, violent language, possession of white weapons areimportant predictors for physical violence. Conclusions. Almost 14% of the teenagers fromTimis County have admitted their involvement in acts of vandalism at least once. Malegender, alcohol and drug consumption are risk factors for acts of vandalism. Vandalism itselfis an important predictor for involvement in other types of physical violence. Keywords: teenagers, aggressive behaviour, vandalism INTRODUCEREViolenţa la tineri este cea mai vizibilă formă OBIECTIVde violenţă pentru că este permanent Evaluarea dimensiunii comportamentuluireliefată de articole de ziar şi media audio- agresiv exprimat prin acte de vandalism la ovizuală din întreaga în lume. Violenţa populaţie de adolescenţi din judeţul Timiş şitinerilor afectează profund nu numai actorii identificarea unor factori de risc pentru acestprincipali, victime şi agresori, ci şi familiile comportament.lor, prietenii şi comunitatea în care trăiesc.Consecinţele actelor violente la tineri se METODOLOGIEexprimă nu numai prin rata deceselor sau adizabilităţilor rezultate, ci şi prin traumele METODApsihologice suferite, modificarea calităţii Metoda de lucru a fost anchetavieţii tinerilor şi a celor din anturajul lor şi epidemiologică bazată pe folosireacosturi importante pentru societate. Violenţa Chestionarului CORT 2004 privindla tineri nu poate fi abordată izolat de alte comportamentele cu risc pentru sănătate lacomportamente cu risc pentru sănătate şi de tineri [2,3]. Ancheta epidemiologică a fostalte comportamente antisociale. aplicată cu ocazia derulării proiectului deAdolescenţii cu manifestări violente tind să cercetare sub egida CNCSIS, Ministeruluiaibă şi alte tipuri de probleme ca fuga de Educaţiei şi Cercetării şi a Universităţii deacasă, fuga de la şcoală sau chiar abandonul Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”şcolar, furtul, vandalismul, consumul abuziv Timişoara: grant tip A CNCSIS, cod 1167,de alcool, implicarea în consumul şi traficul 2003-2005, cu titlul: “Evaluarea dimensiuniide droguri, conducerea imprudentă a comportamentelor cu risc la liceeni şi tineriautovehiculelor şi, de cele mai multe ori, din învăţământul liceal, postliceal,sub influenţa băuturilor alcoolice, probleme profesional şi universitar din judeţul Timiş”.legate de viaţa sexuală precoce [1].
  110. 116 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthMetoda de administrare a chestionarului a ajutorul testului chi patrat am evaluatfost interviul direct. asocierile pentru variabilele categorice. La o valoare a pragului de semnificaţie statistică p<0,005 a fost considerat semnificativ MATERIAL statistic. Am calculat riscul relativ estimat sau Odd Ratio, OR, împreună cu intervaleleEşantionarea. A fost aleasă pe criteriul de încredere pentru Odd Ratio, 95% CI. Amvârstă populaţia de elevi din învăţământul considerat că dacă OR=1-2 predictorul esteliceal şi profesional din judeţul Timiş. slab, dacă OR=2-3, predictorul este moderat,Eşantionul reprezentativ a totalizat 2908 iar dacă OR>3, predictorul este putenic. Amelevi, 51,5% fete şi 48,8% băieţi, mărimea făcut analize univariate pentru a vedea în ceacestuia fiind stabilită cu ajutorul măsură variabilele independente suntprogramului Epiinfo versiunea 6.04, 2001. asociate comportamentului agresiv exprimatS-a optat pentru un eşantion statificat în prin acte vandale. Am analizat, decuiburi. Unitatea primară de eşantionare, asemenea, în ce măsură vandalismul poate ficuibul, a fost clasa de elevi. Alegerea s-a factor de risc pentru alte conduite agresive.făcut proporţional, pe straturi, în funcţie declasă, mediu urban şi rural.Includerea liceenilor în studiu s-a realizat REZULTATE ŞI DISCUŢIIdoar în urma consimţământului liberexprimat de fiecare participant la studiu, cu Vandalismul în mediul şcolar şi în afararespectarea drepturilor individuale, inclusiv şcoliirespectarea normelor etice intenaţionale. 1. Vandalismul în mediul şcolar (TabelulPentru analiza statistică avansată s-a folosit 1, Figura 1)programul STATA versiunea 9.2. Cu Tabelul 1. Frecvenţa cu care adolescenţii au deteriorat bunurile şcolii, în mod intenţionat, în ultimele 12 luni premergătoare studiului Răspunsuri Frecvenţa Procente 95% CI Niciodată 2485 86,3 85,0 87,5 1 dată 228 7,9 7,0 9,0 2-3 ori 107 3,7 3,1 4,5 4-5 ori 16 0,6 0,3 0,9 6 sau mai multe ori 44 1,5 1,1 2,1 Total respondenţi 2880 100,0 Nonrăspunsuri: 28Un procent de 13,7% (395) dintre au avut astfel de comportamente distructiveadolescenţi au recunoscut faptul că au de mai multe ori în ultimul an premergătordeteriorat bunurile şcolii, cel puţin o dată în chestionării: 0,6% (16) au distrus bunurileultimele 12 luni. Cei mai mulţi, 7,9% (228) şcolii de 4-5 ori, iar 1,5% (44) au făcut acestau făcut acest lucru o singură dată, 3,7% lucru de 6 ori sau chiar mai mult (Tabelul(107) de 2-3 ori. Procente mult mai mici au 1).fost înregistrate în cazul adolescenţilor care
  111. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 117 100 90,5 % 90 81,8 80 70 60 50 40 30 20 10,1 5,8 4,9 10 2,6 0,8 0,3 2,4 0,7 0 Niciodată 1 dată 2-3 ori 4-5 ori 6 sau mai multe ori Băieţi Fete Figura 1. Distribuţia procentuală a băieţilor şi a fetelor în funcţie de frecvenţa cu care au deteriorat intenţionat bunurile şcolii, în ultimele 12 luni premergătoare studiuluiUn procent de 18,2% (252) dintre băieţi şi chiar patologice, în ultimul deceniu ele sunt9,5% (142) dintre fete au recuoscut că au considerate ca fenomene normale şideteriorat intenţionat, cel puţin o dată în funcţionale. Vandalismul, violenţele şcolareultimele 12 luni, bunurile şcolii. Cei mai şi alte forme de conduită ale elevilor care semulţi au făcut acest lucru o singură dată, abat de la regulamentele şcolare ar trebui10,1% (140) dintre băieti şi 5,8% (87) dintre interpretate de către educatori ca un genfete. Procentele celor care au distrus particular de feed-back, ele având funcţia debunurile şcolii în repetate rânduri au fost a semnaliza situaţii care necesită intervenţiimici, 0,8% (11) dintre băieţi şi 0,3% (5) educative adecvate. Aceste conduite potdintre fete au făcut acest lucru de 4-5 ori în exprima faptul că elevul percepe o situaţieultimul an, iar 2,4% (33) dintre băieţi şi ca fiind ameninţătoare, inacceptabilă sau că0,7% (11) dintre fete au recunoscut are nevoie de ajutor, că regulile stabilite dedeteriorarea intenţionată a bunurilor şcolii profesori nu sunt funcţionale. De asemenea,de cel puţin 6 ori în ultimul an premergător conduitele agresive şi/sau neregulamentarestudiului. Procentele băieţilor au avut valori pot semnifica un protest faţă de unduble faţă de cele ale fetelor (Figura 1). eveniment neplăcut impus de profesor sau exprimă nevoia de activitate, de stimulare,În şcoala contemporană, cele mai frecvente de recunoaştere sau de atenţie din parteatipuri de conduite agresive ale adolescenţilor profesorului. Se recunoaşte că vandalismulsunt vandalismul şi violenţa. Ambele forme şi violenţele şcolare nu reprezintă expresiide manifestare au înregistrat în ultimele ale unor aspecte psihopatologice dindecenii o evoluţie ascendentă, atât în sens personalitatea elevilor, ci reacţii inadecvatecantitativ cât şi ca gravitate, respectiv la situaţii frustrante specifice vieţii şcolareconsecinţe. S-a schimbat şi abordarea [4-5].acestor fenomene; dacă în urmă cu 30 de anivandalismul şi violenţele şcolare erau În mediul şcolar, vandalismul a devenit înconsiderate ca fenomene disfuncţionale sau ultimii ani un fenomen curent. Într-o serie
  112. 118 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthde ţări, şcoala ca instituţie a devenit una din urmate în ordine descrescătoare deţintele preferate ale atacurilor vandale, atât intervalele de după şi dinaintea cursurilor. Îndin partea elevilor cât şi din partea altor schimb, alarmele false vizând prezenţa unorpersoane [6]. bombe sau izbucnirea unor incendii au loc cel mai des în timpul orelor de curs.În mod particular, vandalismul şcolarprezintă o serie de elemente caracteristice, Motivaţia specifică a fost sistematizată delegate de organizarea şi funcţionarea Kube şi Schuster [8]:instituţiei educative, de caracteristicile - existenţa unor deficienţe în organizareademografice ale populaţiei şcolare, de activităţilor educative: programe rigide,practicile sociale specifice, de capacitatea orare necorespunzătoare care pun înşcolii de a ierarhiza/eticheta elevii etc. dificultate anumite categorii de elevi - deficienţe de natură psiho-pedagogică:Frecvenţa vandalismului şcolar diferă de la obiective lipsite de pertinenţă în raport cuo şcoală la alta în funcţie de: aspiraţiile educative ale elevilor şi cu mărimea şcolii – cu cât o şcoală este cerinţele de pe piaţa muncii, conţinuturi prea mai mare, cu atât posibilitatea unei abstracte, metode inadecvate de predare, supravegheri continue şi eficiente deficienţe de evaluare, disciplina şcolară scade şi cresc ocaziile actelor de prea rigidă sau prea relaxată, permisivă vandalism; într-o şcoală mare se - atmosfera impersonală, anonimă a şcolii, mişcorează posibilitatea identificării care îl împiedică pe elev să se identifice şi sancţionării elevilor-vandali, afectiv cu şcoala pedeapsa având o valoare preventivă - sentimentul elevilor de a fi abandonaţi de pentru ceilalţi către şcoală, acolo unde şcolile funcţionează situarea şcolii într-o zonă într-o manieră deschisă şi permeabilă fără să caracterizată de un indice mare al ofere elevilor un cadru privat, securizant criminalităţii – cresc şansele ca o - deficienţe în relaţia şcolii cu familiile şcoală să devină ţintă, iar elevii să elevilor, dublate de transferul reciproc al dezvolte conduite deviante prin responsabilităţii pentru conduitele agresive învăţarea de la un “model”; dacă o ale elevilor. comunitate are un număr mare de adolescenţi care se ocupă cu traficul Actele de vandalism nu sunt acte gratuite, şi/sau consumul de droguri, de lipsite de semnificaţie. Ele trimit, în adolescenţi care fug de la şcoală şi majoritatea cazurilor, la o reacţie de protest. de acasă, are numeroase bande/găşti Vandalismul în şcoală poate fi interpretat ca de cartier , are mulţi adolescenţi care o cale de a depăşi plictiseala, ca un act de fură sau distrug bunurile publice, răzbunare împotriva unei situaţii percepute atunci şi şcolile locale vor avea o ca nedreaptă sau ca un protest împotriva rată mare de comportamente autorităţilor şi regulilor şcolare. Elevii care deviante comit astfel de acte agresive au un nivel compoziţia etnică, socială, rasială a scăzut al autocontrolului, o stimă de sine populaţiei şcolare – cu cât efectivele slabă şi o toleranţă redusă la frustrare [7]. şcolare sunt mai heterogene, cu atât Comportamentul lor este dominat de indicele vandalismului şcolar creşte instabilitate, labilitate afectivă, [4, 7]. impulsivitate, irascibilitate, brutalitate, rigiditate, tendinţa de negare a tot ceea ceDistribuţia în timp a vandalismului şcolar - apreciază alţii, atitudini nonconformistestudiile raportează cea mai mare frecvenţă a manifeste [9-10].conduitelor agresive de vandalism în timpulweek-end-ului şi al vacanţelor şcolare,
  113. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 119Consecinţele vandalismului şi ale violenţei autorităţi în general şi faţă de autorităţileşcolare sunt diverse şi afectează în cel mai şcolare în special.înalt grad eficienţa şcolii ca instituţieeducativă. Aceste conduite agresive 2. Vandalismul în mediul din afara şcoliicontribuie la diminuarea respectului faţă de (Tabelul 2, Figura 2) Tabelul 2. Frecvenţa cu care adolescenţii au deteriorat bunurile altor persoane sau bunuri publice, în mod intenţionat, în ultimele 12 luni premergătoare studiului Răspunsuri Frecvenţa Procente 95% CI Niciodată 2462 85,6 84,2 86,8 1 dată 205 7,1 6,2 8,1 2-3 ori 141 4,9 4,2 5,8 4-5 ori 34 1,2 0,8 1,7 6 sau mai multe ori 35 1,2 0,9 1,7 Total respondenţi 2877 100,0 Nonrăspunsuri: 31Un procent de 14,4% (415) dintre urmaţi de cei care au distrus bunuri de 2-3adolescenţi au recunoscut că au distrus ori, 4,9% (141). Numai 1,2% (34) au avutbunuri ale altor persoane şi/sau bunuri manifestări de vandalism de 4-5 ori şi totpublice, cel puţin o dată în ultimele 12 luni 1,2% (45) de cel puţin 6 ori, în ultimul anpremergătoare studiului. Cei mai mulţi au premergător studiului (Tabelul 2).făcut acest lucru o singură dată, 7,1% (205), 100 90,5 % 90 80,3 80 70 60 50 40 30 20 8,9 7,4 5,4 10 2,6 1,7 0,7 1,7 0,7 0 Niciodată 1 dată 2-3 ori 4-5 ori 6 sau mai multe ori Băieţi Fete Figura 2. Distribuţia procentuală a băieţilor şi a fetelor în funcţie de frecvenţa cu care au deteriorat intenţionat bunuri ale unor persoane sau bunuri publice, în ultimele 12 luni premergătoare studiuluiUn procent de 19,7% (272) dintre băieţi şi ale altor persoane sau bunuri publice, cel9,5% (142) dintre fete au deteriorat bunuri puţin o dată în ultimele 12 luni
  114. 120 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthpremergătoare studiului. Cei mai mulţi au puţin 6 ori actele de vandalism asupraavut astfel de manifestări o singură dată, bunurilor publice sau a bunurilor altor8,9% (123) dintre băieţi şi 5,4% (81) dintre persoane sunt mici, 1,7% (23) dintre băieţifete. Procentele celor care au repetat de cel şi 0,7% (11) dintre fete (Figura 2). 19,7 18,2 % 20 18 16 14 12 9,5 9,5 10 8 6 4 2 0 Au deteriorat bunurile şcolii Au deteriorat bunuri publice sau ale altor persoane Băieţi Fete Figura 3. Distribuţia procentuală a băieţilor şi a fetelor care au deteriorat intenţionat bunurile şcolii şi/sau bunurile ale altor persoane sau bunuri publice, cel puţin o dată în ultimele 12 luni premergătoare studiuluiDe remarcat că adolescenţii au deteriorat vandalism are o motivaţie şi un mesajintenţionat bunurile şcolii şi bunuri publice specific.şi/sau ale altor persoane în aceeaşi măsură.Băieţii au sunt, de aproape două ori, mai Din perspectivă individuală, cercetătorulagresivi în comportament din acest punct de american Cohen S. a identificat următoarelevedere decât fetele, 18,2% (252) dintre tipuri de vandalism [11]:băieţi şi 9,5% (142) dintre fete au deteriorat - vandalismul achizitiv – are ca elementintenţionat bunuri ale şcolii cel puţin o dată specific faptul că distrugerea se realizează înîn ultimele 12 luni premergătoare studiului. scopul obţinerii unor avantaje materiale:Similar, 19,7% (272) dintre băieţi şi 9,5% câştigarea unor bani, obiecte sau alte(142) dintre fete au recunoscut că au avantajedeteriorat intenţionat bunuri ale altor - vandalismul tactic – urmăreşte altepersoane sau bunuri publice, cel puţin o dată obiective decât dobândirea unor avantajeîn ultimele 12 luni premergătoare studiului materiale, ca, de exemplu, publicitatea(Figura 3). pentru o cauză; mesajele graffiti de pe pereţii şcolilor, distrugerea simbolurilorVandalismul nu este un act fără motiv, fără autorităţii şcolare sunt exemplele cele maisens şi semnificaţie, făcut la întâmplare. des întâlnite în cadrul şcoliiStudiile ultimelor decenii au dus la - vandalismul vindicativ – producerea unuiconcluzia unanim acceptată că orice act de prejudiciu se face în scopul răzbunării, pentru a compensa o frustrare sau pentru a
  115. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 121realiza o dorinţă; distrugerea bunurilor unor set particular de probleme ale celui carecolegi sau a bunurilor profesorilor sunt vandalizează).exemple tipice de vandalism vindicativşcolar Din perspectivă socială, se reamarcă faptul- vandalismul ca joc – are ca motivaţie tipică că majoritatea studiilor sociologice constatădistracţia, curiozitatea sau competiţia pentru că vandalismul este o conduită specificăa domina adolescenţilor de sex masculin, proveniţi din- vandalismul maliţios – elementul clasele sociale defavorizate şi care trăiesc înagresivitate, dublat de sentimentul de furie marile oraşe [12].nu are o ţintă specifică, programată,deliberată, dar este direct, se adresează unei 3. Evaluarea factorilor de risc deanumite categorii de bunuri şi are un implicare în acte de vandalismcaracter responsiv (apare ca o soluţie la un Tabelul 3. Evaluarea factorilor de risc de implicare în acte de vandalism în şcoală. Analiza de regresie logistică univariată Variabila Odd Ratio Pragul de 95% CI pentru OR OR semnificaţie minim maxim statistică p Sexul masculin 2,11 <0,001 1,69 2,63 Consumul abuziv de 3,49 <0,001 2,76 4,41 alcool Consumul de droguri 3,63 <0,001 2,55 5,18Tabelul 4. Evaluarea factorilor de risc de implicare în acte de vandalism în afara şcolii. Analiza de regresie logistică univariată Variabila Odd Ratio Pragul de 95% CI pentru OR OR semnificaţie minim maxim statistică p Sexul masculin 2,32 <0,001 1,87 2,89 Consumul abuziv de 3,99 <0,001 3,17 5,02 alcool Consumul de droguri 3,62 <0,001 2,55 5,15Sexul masculin, consumul de alcool şi care s-au bucurat de bune condiţii de trai,droguri sunt predictori pentru actele de dar metodele educative n-au fost eficiente învandalism atât în şcoală cât şi în afara şcolii ceea ce-i priveşte [13].(Tabelul 3 şi 4). Cu siguranţă, etiologia implicăriiUnii autori care au studiat conţinutul unor adolescentilor în delicte minore esteinfracţiuni şi care au sesizat conţinutul multifactorială. O parte din factorii de riscgratuit al unor acte de vandalism şi se suprapun celor care sunt predictori aihuliganism au subliniat existenţa unui violenţei fizice. Am dorit să subliniez“infracţionism de bunăstare”. Nu toţi importanţa unor factori de naturăadolescenţii implicaţi în furturi sau acte individuală, cum ar fi sexul şi consumul devandale provin din familii dezorganizate, cu substanţe psihotrope.probleme. S-a subliniat existenţa unor tineri
  116. 122 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthAlţi autori au arătat că factorii predictivi ca rezultat al unei descărcări a agresivităţiiconsideraţi cei mai semnificativi pentru sau ca o răzbunare dirijată împotrivadelincvenţa minorilor şi tendinţa spre bunurilor materiale [15] sau o distrugererecidivism au fost următorii: intenţionată, o prejudiciere, o desfigurare fuga de acasă maliţioasă a unei proprietăţi publice sau furturile precoce private [10]. În şcoală predomină consumul timpuriu de alcool vandalismul joc, vandalismul vindicativ şi consumul de drogrui cel maliţios. Vandalismul joc are ca absenteismul şcolar [13]. motivaţie tipică distracţia, curiozitatea sau competiţia pentru a domina. Vandalismul4. Vandalismul ca factor de risc în vindicativ are ca scop producerea unuiviolenţa fizică prejudiciu şi se face în scopul răzbunării, pentru a compensa o frustrare sau pentru aPentru evaluarea riscului la comportament realiza o dorinţă. De exemplu, distrugereaheteroagresiv am luat în calcul un indicator bunurilor unor colegi sau a bunurilorimportant, implicarea în lupte fizice, acesta profesorilor sunt exemple tipice defiind una dintre cele mai reprezentative vandalism vindicativ şcolar. În vandalismulmanifestări de violenţă la adolescenţii din maliţios, elementul agresivitate, dublat delotul nostru de studiu. Implicarea în lupte sentimentul de furie nu are o ţintă specifică,fizice pare a fi obişnuită la vârsta copilăriei programată, deliberată, dar este direct, seîn multe ţări ale lumii, dar, de multe ori, adresează unei anumite categorii de bunuriluptele fizice şi hărţuirea pot să anticipeze şi are un caracter responsiv, apare ca oforme mai grave de violenţă, care să se soluţie la un set particular de probleme alesoldeze cu răniri, mutilări sau chiar decese. celui care vandalizează. Manifestările vandale pot fi îndreptate atât asupraAnaliza de regresie univariată pentru colegilor cât şi asupra autorităţilor şcolare,evaluarea predictorilor pentru violenţa fizică ajungându-se la distrugerea bunurilora arătat că colegilor (rechizite, îmbrăcăminte) şivandalismul în şcoală (OR=4,18, p< 0,001) respectiv, atacarea însemnelor autorităţiişi vandalismul asupra unor bunuri publice şcolare: cataloage, catedră, materialesau bunuri ale altor persoane (OR =4,94, p< didactice [11].0,001) sunt factori de risc pentru altemanifestări agresive (implicarea CONCLUZIIadolescenţilor în lupte fizice). Adolescenţii au deteriorat intenţionatDupă majoritatea autorilor, cele mai bunurile şcolii şi bunuri publice şi/sau alefrecvente tipuri de conduite agresive ale altor persoane, în aceeaşi măsură. Băieţii auadolescenţilor sunt vandalismul şi violenţa fost de aproape două ori mai agresivi înfizică, între ele existând o strânsă relaţie. comportament din acest punct de vedereAcum se recunoaşte că vandalismul şi decât fetele.violenţele şcolare nu reprezintă expresii aleunor aspecte psihopatologice din În urma analizei de regresie logisticăpersonalitatea elevilor, ci reacţii inadecvate univariată, consumul de alcool şi consumulla situaţii frustrante specifice vieţii şcolare de droguri s-au dovedit a fi factori de risc[4]. pentru implicarea în delicte minore ca furt şi vandalism, în mediul şcolar şi în afara şcolii.În sens general, vandalismul reprezintăactele de violenţă specifice orientate către La rândul său, vandalismul este factor deobiecte, bunuri, proprietăţi [14]. Alţi autori risc pentru alte conduite agresive.definesc vandalismul ca o activitate ce apare
  117. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 123 BIBLIOGRAFIE 7. Neamţu C., 2003, Devianţa şcolară - ghid de intervenţie în cazul1. Krug G.E., Dahlberg L., Mercy J.A., Zwi problemelor de comportament A.B., Lazano R., 2002, World ale elevilor, Editura Polirom, report on violence and health, Iaşi World Health Oranization, 8. Tattum D.,1982, Disruptive pupils in Geneva school and units, John Wiley,2. Vlaicu B., Fira-Mlădinescu C., Ursoniu New York, p.123-125 S., Petrescu C., Putnoky S., 9. Schiopu U., Verza E., 1997, Psihologia Suciu O., Ciobanu V., vârstelor-ciclurile vieţii, Silberberg K., Korbuly B., Editura Didactică şi Vernic C., Radu I., Porojan G., pedagogică, Bucureşti, p.258 Caraion-Buzdea C., 2004, 10. Baron R.M., Fisher J.A., 1984, The Chestionar CORT 2004, Equity-control Model of Revista de Igienă şi Sănătate Vandalism: a Refinement, în Publică – Journal of Hygiene Leboyer-Lévy C., coord., and Public Health, Vol.54, Vandalism. Behaviour and nr.3/2004, p. 140-145 Motivation, North Holland,3. Ursoniu S., Vernic C., Petrescu C., Fira- Amsterdam, Oxford, New Mlădinescu C., Putnoky S., York, p. 63 Suciu O., Ciobanu V., 11. Cohen S., 1984, Sociological approaces Caraion-Buzdea C., Radu I., to vandalism, în Lévy-Leboyer Silberberg K., Korbuly B., C., coord., Vandalism. Porojan G., Vlaicu B., 2004, Behavior and Motivation, CORT 2004, Metode de North Holland, Amsterdam, eşantionare şi testarea Oxford, New York, p.57 chestionarelor, Revista de 12. Rogers J.W., Mays L., 1987, Juvenile Igienă şi Sănătate Publică – Delinquency and Juvenile Journal of Hygiene and Public Justice, John Willey & Sons, Health, Vol.54, nr.3/2004, p. New York, p.250 145-148 13. Iftene F., 1999, Conflicte psiho-sociale4. Neamţu C., 2001, Conduite agresive în ale adolescenţilor, în Miu N., şcoală, capitol în Şoitu L., coord., Tratat de medicină a Hăvârneanu C., 2001, adolescentului, Editura Casa Agresivitatea în şcoală, Cărţii de Ştiinţă, Cluj, p. 555- Institutul European, Iaşi, p.21 5775. Şoitu L., Hăvâreanu C., 2001, 14. Dufour-Gomprés R., 1992, Dictionnaire Agresivitatea în şcoală, de la violence et du crime, Institutul European, Iaşi Érès, Toulouse, p. 346. Rogers J.W., Larry Mays G., 1987, 15. Fréchette M., Lablanc M.,1987, Juvenile Delinquency and Délinquances et délinquants, Juvenile Justice, John Chicoutimi, Morin, p. 94 Wiley&Sons, New York, p.251
  118. 124 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health PARTICULARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR LA ADOLESCENŢI Suciu O.1, Doroftei S.1, Vlaicu B.1,2, Petrescu C.1, Fira- Mlădinescu C.1, Putnoky S.1, Bagiu R.1, Cheptănariu D.3, Dungaru C.4 1. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara, Disciplina Igiena 2. Institutul de Sănătate Publică "Prof. Dr. Leonida Georgescu" Timişoara 3. Policlinica Omnisan Timişoara 4. Facultatea de Medicină şi Farmacie Oradea, Catedra Medicală II – IgienaREZUMAT Însuşirea unui comportament alimentar sanogen începe încă din copilărie, perioadăîn care nevoile nutritive şi calorice sunt crescute pentru activitatea intelectuală, creşterea şidezvoltarea armonioasă, şi dobândirea rezistenţei la infecţii. Studiul urmăreşte evaluareacomportamentului alimentar la un lot de 100 de elevi ai unui liceu, folosind un chestionarindividual anonim. Rezultatele demonstrează obiceiul tinerilor să sară peste micul dejun şicompensarea acestei mese prin luare de gustări reprezentate de fructe, pentru 52% (52)dintre tineri, dulciuri, pentru 46% (46), produse de patiserie şi produse lactate, într-unprocent mai redus, unele nesănătoase dacă sunt consumate în exces. Frecvenţa consumuluide carne şi produse, de lapte şi derivate, depăşesc recomandările nutriţionale pentru aceastăvârstă. Pentru a le permite adolescenţilor o bună stare de nutriţie, factor important înprevenirea bolilor cronice, se impune depunerea efortului în vederea deprinderii de către ei aunor obiceiuri alimentare sănătoase. Cuvinte cheie: adolescenţi, alimentaţie, sănătateABSTRACT The appropriation of a heathy alimentary behavior begins since childhood, a periodin wich nutritive and caloric needs are high for the intellectual activity, growth, armonicdevelopment and the achievement of imunity to infections. The study wants to evaluate thealimentary behaviour to a group of 100 high school pupils using an individual anonimousquestionnaire. The results shows the habits of the yuth to skip breakfast, and to make up for itby eating noshery represented by fruits, for 52% (52), of the youth, sweets for 46% (46),pastry products and milk products, in a low procent, some of them unhealthy if consumed inexcess. The frequent consumption of meat, milk and derivates, excels the nutritionalrecomandations for this age. To permit the adolescent a able-bodiedness , an important factor
  119. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 125in prevention of cronic deseases, it is imposed the effort so that them will inure the halthyalimentary habits. Keywords: adolescents, alimentation, health INTRODUCERE cum ar fi maturizarea osoasă, a dentiţiei şi maturizarea puberală [4].Alimentaţia este un factor de promovare adezvoltării organismului tânăr şi demenţinere a unei bune sănătăţi. Influenţa ei MATERIAL ŞI METODĂnegativă se face simţită, fie prin nivelul Studiul a folosit ca metodă anchetaredus statural şi ponderal – în condiţii de epidemiologică descriptivă retrospectivăcarenţă, fie prin exces ponderal – determinat bazată pe un chestionar individual anonim,de supraalimentaţie. Ambele efecte se care investighează comportamentulmaterializează în timp scurt la această alimentar al tinerilor. Eşantionul luat învârstă, aducând prejudicii sănătăţii [1]. studiu este reprezentat de 100 de tineri, 43%Dezvoltarea neuro-psihică, la rândul ei, este (43) fete şi 57% (57) băieţi, cu vârstainfluenţată de alimentaţie. Creierul are nevoi cuprinsă între 14 şi 16 ani, elevi în clasele aspeciale. El nu se poate dilata sau contracta VIII-a şi a IX-a, ale unui liceu dinla fel ca ficatul sau ţesutul adipos, şi în municipiul Timişoara.consecinţă, nu-şi poate forma propriarezervă de glicogen sau grăsimi. Sângele REZULTATE ŞI DISCUŢIItrebuie să-l aprovizioneze permanent cuoxigen şi glucoză, alături de toate tipurile de Un aspect deosebit de important al nutriţieinutrienţi necesari: aminoacizi – pentru tinerilor este respectarea orarului meselor,sinteza mesagerilor şi neurotransmiţătorilor, repartizarea necesarului zilnic pe mai multeioni – pentru a realiza transmiterea mese, asigurându-se o mai bună funcţionareimpulsului electric, vitamine – pentru a a organismului [5,6].facilita aceste procese, lipide – pentru a Rezultatele studiului arată că mai puţin derepara membranele celulare, şi apă – pentru jumătate dintre adolescenţi, 40% (40),a menţine fluidele în care au loc procesele consumă trei mese pe zi, şi un procent dechimice [2,3]. Din cauza dependenţei de 60% (60) consumă cel puţin două mese pesânge, creierul monitorizează şi zi. Comparativ cu băieţii, fetele mănâncăsemnalizează nevoile sale prin mesaje mai puţin frecvent: 15% (15) iau trei mesetransmise altor organe. pe zi, comparativ cu 25% (25) dintre băieţi,Regimul alimentar condiţionează atât şi 28% (28) dintre fete consumă cel puţinnivelul, cât şi ritmul dezvoltării tinerilor, şi două mese pe zi, faţă de 32% (32) dintreinfluenţează momentul apariţiei unor băieţi (Figura1).caractere somatice determinate genetic ca,
  120. 126 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 60% 50% 32 40% 25 30% Băieţi 20% 28 Fete 10% 15 0% DA NU Figura 1. Distribuţia procentuală a adolescenţilor în funcţie de respectarea orarului meselorAproape jumătate dintre tineri, 49% (49), elevi care iau rar micul dejun este maiconsumă rar sau niciodată micul dejun, ceea evidentă la băieţi, 23% (23), faţă de fete,ce poate reduce eficienţa şi randamentul în 15% (15), situaţia se schimbă pentru tineriiorele dimineţii, având în vedere că care nu iau niciodată micul dejun, în aceastăactivitatea intensă se desfăşoară în prima situaţie fiind 7% (7) dintre fete şi 4% (4)parte a zilei [7]. Dacă proporţia crescută de dintre băieţi (Figura2). 38,0 40 % 35 27,0 24,0 30 25 20 11,0 15 10 5 0 Frecvenţa Întotdeauna Adesea Rar Niciodată Figura 2. Distribuţia procentuală a elevilor care iau micul dejunLocul preferat de tineri pentru consumarea un procent foarte mic dintre ei, 2% (2),micului dejun este acasă, pentru 35% (35) preferă punctele de desfacere (chioşcuri) şidintre fete şi 41% (41) băieţi, urmat de cantinele, din incinta şcolilor, unde atenţiaşcoală, 16% (16), unde adolescenţii lor este îndreptată spre gustări (Figura 3).consumă pacheţelul pus de către părinţi, iar
  121. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 127 % 80 76,0 70 60 50 40 30 16,0 20 10 4,0 2,0 0,0 2,0 0 Locul re ri od cu vi -fo er lo st os lte Fa ut A AFigura 3. Distribuţia procentuală a adolescenţii în funcţie de locul servirii micului dejunUn procent mare dintre adolescenţi, 33% băieţi, 26% (26), decât fete 17% (17), iar(33), sar adesea sau întotdeauna peste masa 24% (24) servesc masa de prânz în fiecarede prânz, pentru 43% (43) dintre ei se zi, în proporţie mai mare băieţii, 16% (16),întâmplă rar să sară peste ea, mai mulţi decât fetele, 8% (8) (Figura 4). 43,0 45 % 40 35 25,0 24,0 30 25 20 15 8,0 10 5 0 Frecvenţa Întotdeauna Adesea Rar Niciodată Figura 4. Distribuţia procentuală a adolescenţilor referitor la servirea prânzuluiUna dintre cele trei mese principale este servită de către tineri prezintă variaţiirecomandate de ghidurile nutriţionale destul de mari. Obiceiul de a lua cina zilnicamericane este cina, iar frecvenţa cu care ea este întâlnit la 47% (47) dintre ei, 30% (30)
  122. 128 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthbăieţi şi 17% (17) fete [8]. Adolescenţii care băieţi şi 11% (11) fete, iar procentul celorservesc adesea masa de seară sunt în care nu iau cina niciodată este redus, 8% (8)proporţie de 28% (28), dintre care, 17% (17) (Figura5). 47,0 % 50 40 28,0 30 17,0 20 8,0 10 0 Frecvenţa Întotdeauna Adesea Rar Niciodată Figura 5. Distribuţia procentuală a tinerilor care servesc cinaSăritul peste una sau două dintre mesele topul preferinţelor tinerilor aflându-seprincipale îi determină pe adolescenţi să-şi fructele, pentru 52% (52), proporţia dintrecompleteze raţia calorică prin gustări luate consumatorii băieţi şi fete fiind aproapepe parcursul zilei, mai ales după-masa, egală, urmate de dulciuri, pentru 46% (46)pentru 35% (35) dintre ei. Recomandările dintre ei, băieţii, 26% (26) în proporţie multnutriţionale sunt pentru servitul gustărilor, în mai mare decât fetele, 7% (7) (Figura 6). 60 52,0 % 46,0 50 40 30 20 11,0 12,0 12,0 10 Gustări 0 preferate Fructe Produse Dulciuri Produse Altceva lactate de patiserie Figura 6. Distribuţia procentuală a adolescenţilor în funcţie de gustările preferate
  123. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 129Consumul de dulciuri înregistrat este destul Se observă, că obiceiul de a consumade mare, având în vedere că acestea sunt produse lactate ca şi gustări, este rar întâlnitalimente cu valoare nutritivă scăzută, dar cu în rândul adolescenţilor, respectiv la doarvaloare energetică crescută, şi care sunt 11% (11) dintre ei.consumate doar din plăcerea de a le Tinerii au mai fost întrebaţi despre frecvenţaconsuma [9]. Consecinţele consumului consumului unor alimente de bază.acestora sunt lipsa apetitului pentru alimente Alimentele cel mai frecvent consumate, dehrănitoare şi favorizarea obezităţii, cu cel puţin o dată pe zi, sunt mezelurile pentruriscurile ei ulterioare. 62% (62) dintre tineri, 38% (38) băieţi şiFrecvenţa consumului de dulciuri de cel 24% (24) fete, şi carnea, pentru toţi dintrepuţin o dată pe zi, este înregistrată la 55% ei, 57% (57) băieţi şi 43% (43) fete [10].(55) dintre tineri, mai frecvent la băieţi, 32% Studiul a evidenţiat că 36% (36) dintre(32), comparativ cu fetele, 23% (23), tineri, în proporţie egală fetele şi băieţii,aproape jumătate dintre adolescenţi consumă mezeluri de 1-3 ori pe săptămână,consumă dulciuri de 1-6 ori pe săptămână, şi iar mai mult de jumătate dintre ei, 54% (54),doar 3% (3) nu consumă dulciuri. consumă carne cu aceeaşi frecvenţă, 32% (32) băieţi şi 22% (22) fete (Figura 7, 8). 60 54,0 % 50 30,0 40 30 16,0 20 10 0,0 0 Frecvenţa Niciodată 1-3 ori pe O dată pe zi De două sau săptămână mai multe ori pe zi Figura 7. Distribuţia procentuală a adolescenţilor în funcţie de consumul de carne
  124. 130 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 36,0 39,0 40 % 35 30 23,0 25 20 15 10 2,0 5 0 Niciodată 1-3 ori pe O dată pe zi De două sau Frecvenţa săptămână mai multe ori pe zi Figura 8. Distribuţia procentuală a adolescenţilor consumatori de mezeluriAportul de fier şi proteine de calitate tineri, 17% (17) băieţi şi 6% (6) fete, şi doarsuperioară, adus de consumul crescut de 12% (12) dintre ei consumă două sau maicarne, este benefic în această perioadă de multe pahare de lapte pe zi. Procentul celoradolescenţă, dar consumul frecvent de care consumă între 1-3 pahare pe săptămânămezeluri poate afecta starea de sănătate a este de 24% (24), 14% (14) fete şi 10% (10)tinerilor prin conţinutul crescut de sare, băieţi, iar 17% (17) consumă între 4-6grăsimi şi alte substanţe (aditivi alimentari). pahare de lapte pe săptămână. Cei care nuConsumul zilnic a cel puţin unui pahar de consumă lapte sunt în proporţie crescută,lapte este recunoscut de 23% (23) dintre respectiv 24% (24) (Figura 9). 23,0 24,0 24,0 25 % 20 17,0 15 12,0 10 5 0 Frecvenţa 2 sau mai Un pahar pe zi 1-3 pahare pe 4-6 pahare pe Niciun pahar multe pahare săptămână săptămână pe zi Figura 9. Distribuţia procentuală a adolescenţilor în funcţie de consumul de lapteÎn ceea ce priveşte produsele lactate acide, laptelui, astfel, 11% (11) dintre tineri, 8%consumul acestora este mai scăzut decât al (8) băieţi şi 3 % (fete), consumă două sau
  125. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 131mai multe pahare pe zi, 16% (16) au un (13) consumă 4-6 pahare pe săptămână, iaraport de cel puţin un pahar, 29% (29) un procent important de adolescenţi, 31%consumă între 1-3 pahare pe săptămână, în (31), nu consumă produse lactate acideproporţie aproape egală fetele şi băieţii, 13% (Tabelul1). Tabelul 1. Consumul de produse lactate acide la adolescenţiConsumul de chefir, sana, iaurt, lapte bătut Fete Băieţi Total Nr. % Nr. % Nr. %2 sau mai multe pahare pe zi 3 3 8 8 11 11Un pahar pe zi 10 10 6 6 16 161-3 pahare pe săptămână 13 13 16 16 29 294-6 pahare pe săptămână 5 5 8 8 13 13Nu consumă chefir, sana, iaurt sau lapte 12 12 19 19 31 31bătutDe remarcat este faptul că, o proporţie Un procent de 22% (22) consumă fructe deimportantă, 44% (44), dintre tineri consumă 4-6 ori pe săptămână, 24% (24) de 1-3 ori pecel puţin o dată pe zi fructe proaspete sau săptămână, iar 10% (10) dintre tineri nusuc preparat din fructe proaspete, 25% (25) consumă fructe (Figura 10). Diferenţelebăieţi şi 19% (19) fete. Aportul de fructe între cele două sexe, în ceea ce priveşteproaspete este necesar datorită valorii frecvenţa consumului de fructe proaspetenutritive a acestora şi a aportului de sau suc preparat din fructe proaspete, nuvitamine, minerale şi fibre alimentare [11]. sunt foarte mari [12]. 28,0 30 24,0 % 25 22,0 20 16,0 15 10,0 10 5 0 Frecvenţa De 2 sau mai O dată pe zi 4-6 ori pe 1-3 ori pe Niciodată multe ori pe zi săptămână săptămână Figura 10. Distribuţia procentuală a adolescenţilor în funcţie de consumul de fructe proaspete şi suc preparat din fructe proaspete CONCLUZII Cei mai mulţi dintre tineri nu respectă orarul celor trei mese zilnice, aproape jumătateLn grupul de adolescenţi investigaţi, se dintre ei sar peste micul dejun, masă carepoate contata dezvoltarea unor deprinderi trebuie să fie consistentă, bogată în proteine,nesănătoase în ceea ce priveşte pentru a compensa efortul intelectual şi fiziccomportamentul lor alimentar. din cursul dimineţii, şi consumă produse
  126. 132 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthbogat calorigene (dulciuri), dar cu un Frecvenţa consumului de carne se situeazăconţinut scăzut de calciu şi vitamine. Prin pe locul doi, importantă sursă de fier pentruacest aport calorigen crescut, adolescenţii organism, urmată de fructele proaspete şisunt expuşi riscului de a deveni sucul preparat din fructe proaspete.supraponderali sau obezi, tulburări cu Proporţia tinerilor care consumă lapte şirepercursiuni asupra stării de sănătate, pe derivate de lapte este destul de redusă, dupătermen scurt sau lung. cum şi aportul de calciu şi nutrienţi necesariSe remarcă faptul că tinerii consumă cu creşterii şi dezvoltării normale este pemare plăcere mezelurile, probabil datorită măsură.gustului plăcut, şi pentru că nu necesită timp Pentru a le permite adolescenţilor o bunăpentru preparare, cât şi a saţietăţii crescute. stare de nutriţie, care este un factorDar, consumul lor nu este de dorit, deoarece important în prevenirea bolilor cronice, seau un conţinut crescut de grăsimi, sare şi impune depunerea efortului în vedereaaditivi alimentari cu rol în carcinogeneză deprinderii unor obiceiuri alimentare[13]. sănătoase. BIBLIOGRAFIE published by European Commission and French1. Ionuţ C., Popa M., Laza V., Sîrbu D., Health Ministry Curşeu D., Ionuţ R., 2004, 7. ***, 2002, WHO, Obesity – preventing Compendiu de igienă, Ed. and managing the global Medicală Universitară "Iuliu epidemic, Geneva, WHO Haţieganu", Cluj-Napoca, p. Tehnical Report Series, No. 415-432 8942. Vlaicu B., 1994, Dinamica dezvoltării 8. Sîrbu D., 2004, Hygiene de lalimentation fizice şi aspecte et nutrition – cours pour comportamentale la şcolari, étudiants en médecine, Ed. Editura Signata, p. 78-106 Medicală Universitară "Iuliu3. Habricht J.P., Pelletier D.L., 1990, The Haţieganu", Cluj-Napoca, p. importance of context in 212-231 choosing nutritional 9. Mullen D., Gold S.R., McDermott J.R., indicators, Journal of 1993, Connections for health, Nutrition, 120 (Suppl. 11), p. Ed. Wm. C. Brown 1519-1524 Communications Inc., U.S.A.,4. Popescu O., Bucur E., 1999, Educaţia p. 365-382 pentru sănătate în şcoală, 10. Olinescu R.M., 2000, Totul despre Editura Fiat Lux, Bucureşti, p. alimentaţia sănătoasă, Ed. 125- 148 Niculescu, Bucureşti, p. 178-5. Lambe J. et all, 2000, Enhancing the 185 capacity of food consumption 11. ***, 1997, Norme de igienă şi sănătate surveys of short duration to publică pentru colectivităţi de estimate long-term consumer- copii şi tineri – Inspectoratul only intakes by combination de Sănătate Publică a with a qualitative food Municipiului Bucureşti frequency questionnaire, Food 12. ***, 2005, Regime alimentaire, nutrition Addit. Contam., 17 (3), p. 77- et prevention des maladies 87 chronique, Rapport dun6. ***, 2000, European Commission, Health Groupe detude de lOMS and Human Nutrition, Element 13.www.health.fi for European Action, Report
  127. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 133 CONSUMUL DE ALIMENTE ÎN RELAŢIE CU CANCERUL DE SÂN. STUDIU ECOLOGIC ÎN ROMÂNIA Fira-Mladinescu C.1, Fira-Mladinescu O.1, Doroftei S.1, Vlaicu B.1, Sas F.2, Ursoniu S.1, Putnoky S.1, Suciu O.1, Bagiu R.1, Ionuţ C.3 1. Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara, Centrul de Studii în Medicină Preventivă 2. Autoritatea de Sănătate Publică Timiş, Biroul de Statistică şi Informatică Medicală 3. Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Catedra de Sănătatea MediuluiREZUMAT Scopul prezentului studiu a fost identificarea alimentelor şi nutrienţilor cu rolprotector sau factori de risc în cancerul de sân. Relaţia statistică dintre ratele incidenţeicancerului de sân şi aportul alimentar, a fost stabilită cu ajutorul corelaţiei şi al regresieiliniare, pe baza datelor din şapte regiuni ale României. S-a observat o asociere puternică şipozitivă între cancerul de sân şi aportul de carne roşie (r=0,86, p=0,012), margarină(r=0,80, p=0,032), produse zaharoase (r=0,80, p=0,029), cafea, ceai, cacao (r=0,77,p=0,042), băuturi răcoritoare (r=0,89, p=0,007) şi lipide totale (r=0,78, p=0,04). Efecteprotectoare pot fi atribuite consumului de vin (r=-0,75, p=0,03) şi brânzeturi (r=-0,9,p=0,006). În concluzie, reiese necesitatea reducerii aportului de margarină, carne roşie,cafea, dulciuri, băuturi răcăritoare şi se evidenţiază efectul benefic al vinului. Cuvinte cheie: cancer de sân, aport alimentar, studiu ecologicABSTRACT The aim of the present study performed in a Romanian population was to identify thefood and nutrients which can be either associated with or protect against breast cancer.Correlation and regression analysis were used to examine the association between dietaryintake and the rate of incidence for breast cancer, in study groups from 7 regions of Romania.A strong and positive association was observed for breast cancer and the intake of read meat(r=0.86, p=0.012), margarine (r=0.80, p=0.032), sweets (r=0.80, p=0.029), coffee, tea andcocoa (r=0.77, p=0.042), beverages (r=0.89, p=0.007) and lipids (r=0.78, p=0.04). Apotential protective effect can be attributed to wine (r=-0.75, p=0.03) and cheese (r=-0.9,p=0.006) consumption. The conclusions of our study are pointing towards the need forreducing the dietary intake of margarine, red meat, beverages and sweets while the beneficialeffects of wine consumption have been also confirmed. Keywords: breast cancer, food intake, ecological study
  128. 134 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health INTRODUCERE Muntenia, Regiunea Sud-Vest-Oltenia, Regiunea de Vest, Regiunea de Nord-Vest,Cancerul de sân este foarte frecvent la Regiunea de Centru. Pe această populaţie s-femei. Mortalitatea rămâne ridicată, în a investigat incidenţa cancerul de sân înspecial prin apariţia metastazelor, iar relaţie cu consumul alimentar.progresele terapeutice şi cunoştinţelebiologice recente nu au decât un impact Rata incidenţei cancerului pe regiuni s-amoderat asupra supravieţuirii [1]. Datele calculat pornind de la datele existente laepidemiologice provenind din studii nivel de judeţe, având ca punct de plecareecologice şi observarea populaţiei migrante, registrul de cancer din fiecare judeţ. Datelesugerează că diferenţele dintre nivelele de de incidenţă au fost furnizate de cătreincidenţă observate la diverse populaţii nu Centrul de Statistică Sanitară şisunt de origine genetică, ci mai degrabă, Documentare Medicală al Ministeruluisunt legate de factori de mediu care Sănătăţii. Investigaţia a cuprins o perioadăacţionează precoce în cancerogeneza de 10 ani (1994-2003), luându-se în calculmamară. media acestei perioade.Primele evidenţe sistematice dintre dietă şi Datele privind consumul alimentar alcancer, care sugerează că principalele cauze populaţiei din regiunile investigate au avutale celor mai multe cancere au mediul ca la bază anchetele alimentare efectuate deorigine, şi că dieta poate fi un factor major, Institutul Naţional de Statistică din Româniaderivă din studiile de corelaţie [2, 3]. în anii 2001, 2002, 2003 [4,5,6]. S-a luat în studiu această perioadă deoarece numai dinStudiuL de faţă şi-a propus o evaluare a anul 2001, Institutul Naţional de Statistică aincidenţei cancerului de sân în relaţie cu prezentat consumul alimentar pe regiuni defactorul aliment, pe baza datelor existente în dezvoltare. Consumul a fost transformat şişapte regiuni statistice ale României. S-a exprimat în grame sau mililitri pe zi şi pepornit de la premisa că există diferenţe între persoană [7,8].regiuni în ceea ce priveşte consumul şiobiceiurile alimentare, diferenţe care, Compararea mediilor de incidenţă aposibil, să se reflecte asupra ratelor de cancerului de sân şi de consum alimentar aincidenţă. fost făcută folosind testul de analiză a variaţiei ANOVA. Relaţia statistică dintreDesignul studiului a permis atingerea ratele incidenţei şi aportul alimentar, a fosturmătoarelor obiective: cunoaşterea ratelor stabilită cu ajutorul corelaţiei (prinincidenţei cancerului de sân pe zone coeficientul Pearson) şi al regresiei liniaregeografice; cunoaşterea consumului (prin valoarea coeficientului β şi al lui p). S-alimentar pe grupe de alimente dar şi pe au luat în considerare pentru relaţiilesubtipuri, la populaţia investigată; puternice, valorile lui r ≥ |0,7| şi p < 0,05.evidenţierea unor modele de consumcaracteristice regiunilor ţării, şi stabilireacorelaţiei între consumul de alimente şi REZULTATEratele incidenţei cancerului. Date privind incidenţa cancerului de sân în regiunile de dezvoltare ale României MATERIAL ŞI METODĂ Mediile incidenţelor cancerului de sân, calculate pentru o perioadă de zece aniStudiul a avut drept ţintă populaţia (1994-2003), în cele şapte regiunicorespunzătoare următoarelor regiuni investigate, sunt prezentate în Tabelul 1.statistice ale României: Regiunea de Nord- Se observă rate mari de incidenţă (37,69 –Est, Regiunea de Sud-Est, Regiunea Sud- 51,24 cazuri la 100.000 persoane de sex
  129. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 135feminin), şi făcând o ierarhizare a regiunilor regiunile de Centru, de Sud-Est şi de Nord-investigate, rezultă că valorile cele mai mari Vest. Diferenţele constatate între medii suntle deţine regiunea de Vest a ţării, urmată de semnificative statistic. Tabelul 1. Incidenţele medii ale cancerului în regiunile investigate Regiune Localizare p cancer Nord- Sud- Sud- Nord- Sud Vest Centru Est Est Vest Vest Sân 37,69 47,24 42,40 38,17 51,24 46,82 49,28 0,02 ± 5,27 ± 9,04 ± 9,95 ± 8,35 ± 14,64 ± 8,31 ± 13,99Date privind consumul de alimente în este un consum mai crescut de carne roşie,regiunile de dezvoltare ale României mezeluri, margarină, unt, produse zaharoase,Ceea ce diferenţiază din punct de vedere a cafea, ceai, cacao, sucuri şi apă minerală şiconsumului alimentar regiunile identificate, un consum scăzut de peşte şi vin (Tabelulca având o incidenţă mai mare a cancerului, 2). Tabelul 2. Consumul mediu de alimente în regiunile investigate Grupe de Regiune Nord- Sud-Est Sud Sud- Vest Nord- Centru P alimente Est Vest Vest Carne 71,62 82,52 72,20 84,85 84,48 66,94 71,97 0,002 total ± 7,50 ± 4,64 ± 3,52 ± 3,09 ± 5,47 ± 4,92 ± 3,82 Carne 30,50 34,68 36,52 29,61 39,34 34,31 40,89 0,001 roşie ± 3,07 ± 1,35 ± 3,64 ± 1,43 ± 2,03 ± 1,72 ± 3,12 Preparate 24,88 23,10 26,31 29,04 39,78 32,39 34,64 < 0,001 din carne ± 2,36 ± 2,22 ± 0,74 ± 0,77 ± 1,54 ± 1,27 ± 0,55 Peşte şi 12,41 21,42 16,24 15,09 4,82 2,92 6,07 < 0,001 prod. peşte ± 0,60 ± 0,10 ± 0,36 ± 0,48 ± 0,89 ± 0,73 ± 0,71 Lapte 243,07 149,15 173,08 164,30 209,10 254,75 211,95 < 0,001 ± 12,07 ± 2,06 ± 2,69 ± 7,42 ± 5,80 ± 0,87 ± 2,39 Brânzeturi 34,81 31,97 39,26 40,15 26,94 23,60 21,01 < 0,001 ± 1,75 ± 0,67 ± 1,19 ± 0,55 ± 1,70 ± 0,81 ± 0,40 Ouă 22,92 23,66 21,91 27,56 24,16 24,69 24,63 < 0,001 ± 1,03 ± 0,58 ± 0,43 ± 0,69 ± 0,13 ± 0,65 ± 0,40 Grăsimi 51,63 43,40 42,33 42,71 55,25 63,54 46,35 < 0,001 totale ± 0,99 ± 1,15 ± 0,25 ± 0,29 ± 0,34 ± 1,00 ± 0,38 Smântână, 9,60 2,94 1,35 0,75 4,90 11,94 3,37 < 0,001 frişcă ± 0,60 ± 0,40 ± 0,31 ± 0,15 ± 0,40 ± 0,93 ± 0,30 Ulei 33,30 30,19 28,46 25,97 31,51 32,80 27,16 < 0,001 ± 0,17 ± 1,05 ± 0,23 ± 0,18 ± 0,09 ± 0,35 ± 0,26 Margarină 4,74 4,93 4,69 4,62 10,69 9,27 8,34 < 0,001 ± 0,11 ± 0,15 ± 0,14 ± 0,09 ± 0,30 ± 0,22 ± 0,19 Unt 0,53 0,45 0,35 0,44 0,69 0,73 1,19 < 0,001 ± 0,07 ± 0,05 ± 0,26 ± 0,08 ± 0,06 ± 0,06 ± 0,10 Fructe 80,64 102,68 90,32 89,38 94,92 89,71 85,66 0,06 ± 6,22 ± 6,29 ± 7,18 ± 9,91 ± 5,29 ± 7,77 ± 7,91 Legume 220,64 247,34 243,64 291,12 245,32 224,63 216,32 < 0,001 ± 5,45 ± 2,74 ± 3,88 ± 6,23 ± 7,58 ± 3,63 ± 8,82 Fructe şi 301,27 350,02 333,96 380,50 340,24 343,85 301,98 0,002 legume ± 8,34 ± 7,56 ± 5,89 ± 4,07 ± 3,81 ± 47,85 ± 9,62 Cereale 429,65 432,29 455,65 506,99 433,03 434,35 427,51 < 0,001 ± 0,73 ± 10,25 ± 0,96 ± 11,00 ± 3,58 ± 6,24 ± 2,47
  130. 136 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health Legumi- 21,48 18,09 12,67 15,00 10,72 14,59 11,51 < 0,001 noase ± 0,57 ± 0,54 ± 0,60 ± 0,38 ± 0,17 ± 0,42 ± 0,21 Produse 37,50 39,82 39,22 38,26 52,06 50,04 45,09 < 0,001 zaharoase ± 1,56 ± 1,54 ± 0,41 ± 0,48 ± 1,51 ± 0,66 ± 0,50 Cafea, 2,95 3,52 3,95 2,77 5,75 4,83 5,18 < 0,001 ceai, cacao ± 0,30 ± 0,36 ± 0,39 ± 0,25 ± 0,34 ± 0,35 ± 0,25 Sucuri şi 39,42 55,32 52,67 43,41 102,45 84,15 101,94 < 0,001 apă min. ± 8,79 ± 4,90 ± 7,46 ± 4,74 ± 14,91 ± 16,37 ± 13,06 Vin 71,57 63,61 36,72 82,73 9,11 17,91 22,69 < 0,001 ± 9,02 ± 4,64 ± 2,46 ± 4,86 ± 0,16 ± 2,01 ± 1,23 Bere 16,77 12,43 20,04 21,37 22,08 18,09 23,81 < 0,001 ± 2,11 ± 1,62 ± 0,96 ± 1,84 ± 0,74 ± 2,85 ± 1,19 Distilate 4,76 5,49 15,17 21,66 5,23 8,47 6,54 < 0,001 ± 0,33 ± 0,76 ± 1,15 ± 1,44 ± 0,89 ± 0,27 ± 0,45Consumul mediu de calorii şi de populaţiei, dar comparând regiunile semacronutrienţi este prezentat în tabelul 3. remarcă ponderea ceva mai mare a caloriile de provenienţă animală în regiunile de VestSe observă un consum mediu de calorii cu şi Nord-Vest faţă de celelalte.diferenţe ale valorilor între regiuni de celmult 238 kcal/zi (maxim în regiunea de Sud- Lipidele sunt consumate în cantitate maiVest, 2.635,67 kcal/zi şi minimum în mare în regiunile de Vest şi Nord-Vest, curegiunea de Centru, 2.397,33 kcal/zi). un raport aproape unitar între surselePredomină caloriile vegetale în raţia animale şi vegetale. Tabelul 3. Prezentarea comparativă a aportului mediu de calorii şi macronutrienţi în regiunile investigate Regiune Principii Nord- Sud-Est Sud Sud- Vest Nord-Vest Centru P nutritive Est Vest Calorii 2609,33 2453,33 2450,67 2635,67 2567,33 2569,67 2397,33 < 0,001 ± 38,28 ± 46,69 ± 15,37 ± 22,37 ± 3,21 ± 38,70 ± 13,28 Calorii 2080,33 1961,00 1922,33 2049,33 1967,67 1979,00 1856,67 < 0,001 vegetale ± 14,64 ± 37,72 ± 9,45 ± 22,03 ± 14,98 ± 24,88 ± 11,06 Calorii 529,00 492,33 528,33 586,33 599,67 590,67 540,67 < 0,001 animale ± 23,81 ± 9,24 ± 12,34 ± 4,51 ± 12,50 ± 18,01 ± 5,51 Lipide 80,27 75,67 76,10 78,80 89,47 88,83 78,53 < 0,001 ± 2,32 ± 2,03 ± 0,87 ± 0,53 ± 1,06 ± 1,56 ± 0,64 Lipide 44,50 41,20 38,37 35,77 46,10 46,30 40,00 < 0,001 vegetale ± 0,50 ± 1,39 ± 0,25 ± 0,29 ± 0,17 ± 0,36 ± 0,53 Lipide 35,77 34,47 37,73 43,03 43,37 42,53 38,53 < 0,001 animale ± 1,86 ± 0,64 ± 0,91 ± 0,25 ± 0,93 ± 1,31 ± 0,23 Proteine 82,47 79,63 79,37 86,77 80,27 78,07 76,00 < 0,001 ± 1,53 ± 1,72 ± 0,72 ± 1,12 ± 0,67 ± 1,71 ± 0,75 Proteine 49,43 47,47 47,13 52,03 45,77 46,20 44,53 < 0,001 vegetale ± 0,15 ± 0,72 ± 0,25 ± 0,91 ± 0,51 ± 0,60 ± 0,32 Proteine 33,03 32,17 32,23 34,73 34,50 31,87 31,47 0,01 animale ± 1,54 ± 1,03 ± 0,95 ± 0,40 ± 1,18 ± 1,27 ± 0,81 Glucide 354,10 332,47 331,20 353,13 336,00 337,73 320,03 < 0,001 ± 1,71 ± 5,87 ± 2,14 ± 4,37 ± 3,46 ± 4,41 ± 1,35
  131. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 137Relaţia dintre incidenţa cancerului de sân de carne roşie, margarină, produseşi aportul alimentar zaharoase, cafea, ceai, cacao şi băuturiRelaţia dintre cancerul de sân şi alimentaţie răcoritoare. Efectele protectoare se remarcăs-a materializat în studiul nostru printr-un în cazul consumului de brânzeturi şi vincoeficient puternic de relaţie directă şi (Tabelul 4).semnificativă statistic, în cazul consumului Tabelul 4. Analiza relaţiei dintre variabilele alimentare şi incidenţa cancerului de sân Coeficient de Parametrii de regresie liniara VARIABILĂ corelaţie Limite CI 95% β ALIMENTARĂ r2 β P Pearson Inf. Sup. TIP ALIMENT Carne (g) 0,07 0,005 0,050 -0,786 0,885 0,885 Carne rosie (g) 0,86 0,75 1,101 0,362 1,840 0,012 Preparate carne (g) 0,65 0,42 0,584 -0,206 1,373 0,116 Peste (g) -0,46 0,22 -0,363 -1,157 0,432 0,293 Lapte (ml) 0,07 0,01 0,010 -0,143 0,163 0,876 Branzeturi (g) -0,79 0,63 -0,564 -1,064 -0,064 0,034 Oua (g) -0,11 0,01 -0,334 -3,777 3,109 0,813 Grasimi totale (g) 0,33 0,11 0,220 -0,511 0,951 0,474 Smantana, frisca (g) 0,04 0,001 0,049 -1,403 1,501 0,934 Ulei (g) 0,11 0,01 0,209 -1,962 2,380 0,814 Margarina (g) 0,80 0,63 1,640 0,211 3,069 0,032 Unt (g) 0,58 0,34 11,051 -6,648 28,751 0,169 Fructe (g) 0,51 0,26 0,389 -0,374 1,152 0,247 Legume (g) -0,36 0,13 -0,076 -0,302 0,150 0,427 Fructe + legume (g) -0,13 0,02 -0,026 -0,245 0,194 0,777 Cartofi (g) 0,12 0,01 0,035 -0,300 0,370 0,798 Cereale (g) -0,58 0,34 -0,109 -0,284 0,066 0,170 Leguminoase (g) -0,63 0,40 -0,881 -2,133 0,372 0,130 Produse zaharoase (g) 0,80 0,65 0,722 0,109 1,335 0,029 Cafea, ceai, cacao (g) 0,90 0,80 4,187 1,792 6,583 0,006 Sucuri si apa min. (ml) 0,89 0,80 0,176 0,075 0,278 0,007 Vin (ml) -0,82 0,67 -0,151 -0,273 -0,028 0,025 Bere (ml) 0,17 0,03 0,243 -1,340 1,826 0,709 Distilate (ml) -0,55 0,30 -0,458 -1,261 0,344 0,202 PRINCIPII NUTRITIVE Calorii (Kcal) -0,52 0,27 -0,031 -0,088 0,027 0,227 Calorii vegetale (Kcal) -0,72 0,51 -0,051 -0,109 0,006 0,071 Calorii animale (Kcal) 0,14 0,02 0,019 -0,133 0,170 0,763 Lipide (%) 0,78 0,60 2,261 0,149 4,373 0,040 Lipide vegetale (%) 0,64 0,41 2,398 -0,914 5,710 0,122 Lipide animale (%) 0,44 0,19 2,034 -2,721 6,788 0,322 Proteine (%) -0,46 0,21 -7,004 -22,607 8,599 0,301 Proteine vegetale (%) -0,69 0,48 -12,647 -27,779 2,484 0,084 Proteine animale (%) 0,29 0,09 10,854 -29,746 51,455 0,523 Glucide (%) -0,62 0,39 -4,183 -10,224 1,858 0,135
  132. 138 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthNu s-a obţinut o relaţie a cancerului de sân asupra metabolismului hormonilor ovarienicu aportul total de calorii, dar observăm sau prin mecanism indirect, şi anume,totuşi o asociere inversă, cu o semnificaţie apariţia obezităţii.statistică slabă, cu aportul de calorii deprovenienţă vegetală. Oricum, este clar că interpretarea corectă a efectelor dietelor bogate în grăsimi necesităÎn ceea ce priveşte nutrienţii, lipidele totale, ajustarea la aportul energetic, care în studiulajustate la aportul caloric sunt factori de risc nostru s-a făcut prin metoda densităţiisemnificativ în cancerul de sân, fără a se energetice şi a evidenţiat asocierea lipidelorputea evidenţia rolul lipidelor animale sau totale cu cancerul de sân.vegetale în acest caz. Rolul consumului de lipide în modularea DISCUŢII riscului de cancer este relativ controversat, deoarece un larg studiu prospectiv efectuatFaptul că dietele bogate în grăsimi cresc în SUA [11], nu a putut demonstra faptul căriscul cancerului de sân, este de multă vreme ingestia de grăsimi alimentare este factor deconsiderat ca fiind ipotetic. Această ipoteză risc pentru cancerul de sân [12]. Criticaa fost generată în mod original de corelaţiile majoră adusă studiilor din Statele Unite astatistice puternice, observate în studiile fost intervalul relativ îngust al consumuluiecologice internaţionale [2, 3] şi continuă să zilnic de grăsimi, care s-a plasat deasuprafie sursa a numeroase controverse ştiinţifice. pragului pentru creşterea riscului cancerului de sân, deoarece într-un studiu comparativAcum mai mult de 60 de ani, Tannenbaum internaţional, consumul zilnic de lipide a[9] a arătat că dietele bogate în grăsimi fost mult mai ridicat [3].favorizează creşterea tumorilor mamare larozătoare. De la acel raport, un număr mare Studiul nostru a evidenţiat asociereade laboratoare au obţinut un efect stimulator pozitivă a consumului de margarină cual dietelor bogate în grăsimi asupra cancerul de sân. Se pare că acizii graşi trans,tumorilor mamare moştenite genetic, la rezultaţi ca produşi secundari ai hidrogenăriişoareci şi şobolani, folosind inducerea prin uleiurilor vegetale, pot fi răspunzători decarcinogene, transplanturi, modele de tumori acest lucru [13] precum şi conţinutul demamare spontane şi metastatice [10]. aditivi alimentari folosiţi în procesul deDietele bogate în grăsimi nu afectează fabricare (emulgatori, aromă de unt etc.).iniţierea, dar acţionează asupra progresiei Consumul crescut de carne roşie constituie,tumorilor mamare. conform rezultatelor noastre un factor de risc pentru cancerul de sân. Mai multe studiiPoate că cel mai controversat aspect al au găsit această asociere; o rată mai mică arelaţiei dintre dietele bogate în grăsimi şi cancerului s-a observat la femeile adventistetumorile mamare, la experimentele animale, de ziua a şaptea [14] sau la călugăriţeleeste importanţa consumului de calorii. vegetariene [15].Deoarece grăsimea este cel mai densenergizant folosit în alimentaţie, dietele Evaluarea cărnii ca factor de risc asuprabogate în grăsimi duc la un aport energetic cancerului de sân, s-a concentrat primarsporit. O creştere a aportului energetic, ca asupra rolului său ca sursă de grăsimi saurezultat al creşterii lipidelor în compoziţia proteine animale. Totuşi, sunt studii care audietelor, poate fi considerată a fi unul din arătat că aportul de carne şi nu cel demecanismele prin care dietele bogate în grăsimi sau proteine a crescut semnificativgrăsimi influenţează dezvoltarea tumorilor. riscul cancerului de sân [16]. Este posibil ca,Ele pot, de asemenea, juca un rol în dacă consumul de carne joacă un rol îndezvoltarea cancerului de sân prin efectele
  133. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 139etiologia cancerului de sân, riscul să fie recunoaşte consumul sau se subevaluează.atribuit cărnii ca sursă de mutageni sau/şi Pe de altă parte, femeile, în general, suntco-carcinogeni, precum aminele mai puţin consumatoare cotidiene de băuturiheterociclice, N-compuşii şi hidrocarburile alcoolice, ele fie consumă ocazional cantităţiaromatice policiclice, rezultate în urma mici, fie nu consumă deloc, astfel că întehnicilor culinare de prăjire, frigere [17]. studiul nostru interpretarea trebuie făcută cu prudenţă. Totuşi, se remarcă efectulConsumul de fructe şi legume este protector al consumului de vin, probabilrecunoscut pentru acţiunile sale protectoare datorită conţinutului său de antioxidanţi.faţă de cancere cu multiple localizări [18].În studiul nostru, lipsa unei corelaţii poate fi Prin designul său, studiul nostru prezintăpusă pe seama unui consum relativ redus de unele avantaje faţă de cele internaţionalefructe şi legume în ţara noastră. [26]. Astfel, foloseşte rata incidenţei pentru a aprecia relaţia alimente-cancer, care oferăConsumul crescut de brânzeturi apare ca date solide privind cauzalitatea comparativfiind protector, conform rezultatelor noastre, cu ratele de mortalitate sau prevalenţă [27].aspect reliefat şi de alte studii, probabil Datele despre alimentaţie au fost colectate ladatorită conţinutului acestor alimente în nivelul gospodăriilor individuale, ceea cecalciu şi vitamina D [19]. constituie o îmbunătăţire faţă de balanţa alimentară [28]. Distribuţia etnică aDeosebit de interesante sunt asocierile găsite populaţiei României nu prezintă variaţiide studiul nostru între produsele zaharoase, mari iar colectarea datelor a fostcafeaua, ceaiul, cacao, băuturile nealcoolice standardizată, fapt aproape imposibil înşi cancer. cazul studiilor internaţionale. Astfel, colectarea datelor de consum s-a efectuat înCreşterea riscului de cancer de sân în relaţie aceeaşi limbă şi aceeaşi ţară, în cadrulcu aportul de zahăr şi dulciuri a fost raportat aceleaşi anchete şi utilizând aceeaşi metodă.de unele studii [20]. A fost sugerată De asemenea, certificarea cazurilor noi deimplicarea nivelurilor crescute de insulină în boală s-a făcut şi ea pe baza unui sistemdezvoltarea cancerului de sân [21-23]. O naţional, iar singura regiune unde s-aualtă explicaţie ar putea fi dată de constatat neconcordanţe (Bucureşti) a fostingredientele care intră în compoziţia exclusă din analiză.acestor produse (margarină, îndulcitorisintetici, coloranţi, arome cu potenţial Pe lângă avantajele descrise, totuşi studiulcancerigen). Aceeaşi explicaţie poate să pară are şi unele limite: fumatul nu a putut fiplauzibilă şi în cazul consumului de băuturi introdus ca variabilă în modelul statistic dinrăcoritoare. Pentru cafea, procesul de lipsa datelor existente la nivelul regiunilorprăjire, adausul de zahăr sau pur şi simplu din România; nu au fost evaluaţi factorii deasocierea cu factori de risc cancerigen (de risc hormonali; ratele de incidenţă nu au fostexemplu, asocierea consumului de cafea cu standardizate (ajustate la vârstă), vârsta înfumatul este un obicei frecvent) sau cu un sine fiind un factor de risc important înanumit stil de viaţă ar putea fi răspunzători carcinogeneză. Totuşi, poate apărea o eroarede acest risc. potenţială şi dacă se analizează regresional ratele ajutate la vârstă cu valorile bruteConsumul de alcool a fost asociat cu neajustate ale expunerii (consumul decancerul de sân de către literatura de alimente) [29]. Din păcate, datele de consumspecialitate [24, 25]. alimentar la nivel regional sunt raportate numai per persoană şi, de aceea, analiza peEvaluarea consumului de alcool este dificilă. grupe de vârstă şi pe sexe a alimentaţiei nu aÎn primul rând prin faptul că nu se fost posibilă. Iată de ce am preferat să
  134. 140 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthfolosim în studiul nostru datele de incidenţăneajustate. CONCLUZIITrebuie subliniat faptul că studiile ecologice Studiul are meritul de a identifica zonele cupot prezenta probleme de interpretare greşită risc crescut de cancer din ţara noastră şi de aa datelor analizate la nivel de grup, ca evidenţia modele de consum caracteristiceindicatori ai relaţiei la nivel individual, de acestor regiuni. De asemenea, reieseaceea ele emit ipoteze, şi rezultatele lor necesitatea reducerii aportului de margarină,trebuie să constituie premisele unor cercetări carne roşie, cafea, dulciuri, băuturiulterioare privind relaţia dietă- răcoritoare, lipide şi se evidenţiază efectulcarcinogeneză. benefic al vinului şi brânzeturilor. BIBLIOGRAFIE 7. Ionuţ C., 2001, Igiena alimentaţiei şi nutriţiei; noţiuni practice, Ed.1. Willett W.C., 1998, Nutritional Medicală Universitară Iuliu epidemiology, in Rothman K., Haţieganu, Cluj Napoca Greenland S. (eds): Modern 8. Institutul de Igienă şi Sănătate Publică epidemiology, 2nd edition, Bucureşti, 1978, Studiul Lippincott-Raven, alimentaţiei şi al stării de Philadelphia PA nutriţie a populaţiei;2. Armstrong B., Doll R., 1975, metodologia investigaţiei Environmental factors and 9. Tannenbaum A., 1942, The genesis and cancer incidence and mortality growth of tumors III: Effects in different countries, with os a high fat diet. Cancer Res, special reference to dietary 2:468-475 practices, Int J Cancer, 10. Welsch W.C., 1992, Relationship 15:617-631 between dietary fat and3. Prentice R.L., Sheppard L., 1990, Dietary experimental mammary fat and cancer; Consistency of tmorigenesis: a review and the epidemiologic data, and critique, Cancer Res, disease prevention that may 52(supl.7):2040S-2048S follow from a practical 11. Willett W.C., Stampfer M.J., Colditz reduction in fat consumption, G.A. et al, 1987, Dietary fat Cancer Causes Control, 1:81- and risk of breast cancer, New 97 England Journal of Medicine,4. ***, Institutul Naţional de Statistică, 316:22-28 2002, Coordonate ale nivelului 12. Willett W.C., Stampfer M.J., 1990, de trai în România; Veniturile Dietary fat and cancer: another şi consumul populaţiei în anul view, Cancer Causes and 2001 Control, 1:103-1095. ***, Institutul Naţional de Statistică, 13. Lourdes C.C., 1995, Rolul nutriţiei în 2003, Coordonate ale nivelului boală şi în sănătate. În: de trai în România; Veniturile Clinicile Medicale ale şi consumul populaţiei în anul Americii de Nord, Nutriţie 2002 clinică, Urgenţe6. ***, Institutul Naţional de Statistică, gastrointestinale, Tuberculoza, 2004, Coordonate ale nivelului Ed. Medicală, Bucureşti, 753- de trai în România; Veniturile 766 şi consumul populaţiei în anul 2003
  135. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 14114. Phillips R.L., Snowdon D.A.,1983, 21. Bruning P.F., Bonfrer J.M.G., Hart Association of meat and coffee A.A.M. et al, 1992, Body use with cancers of the large measurements, estrogen bowel, breast, and prostate availability and the risk of among Seventh-Day human breast cancer: a case Adventists: Preliminary control-study. Int J Cancer, results, Cancer Res, 43:2403- 51:14-19 2408 22. Yam D., 1992, Insulin-cancer15. Kinlen L.J., 1982, Meat and fat relationship: possible dietary consumption and cancer implication. Med Hypotheses, mortality: a study of strict 38(2):111-117 religious orders in Britain, 23. Kazer R.R., 1995, Insulin resistance, Lancet, 1(8278):946-949 insulin-like growth factor I16. Toniolo P., Riboli E., Shore R.E., and breast cancer: a hypothesi, Pasternack B.S., 1994, Int J Cancer, 62(4):403-406 Consumption of meat, animal 24. Williams R.R., Horm J.W., 1977, products, protein, and fat and Association of cancer sites risk of breast cancer - A with tobacco and alcohol prospective cohort study in consumption and New York, Epidemiol, 5:391- socioeconomic status of 397 patients: Interview study from17. Ronco A., De Stefani E., Mendilaharsu the Third National Cancer M., Deneo-Pellegrini H., 1996, Survey, J Natl Cancer Inst, Meat, fat and risk of breast 58:525-547 cancer: A case-control study 25. Rosenberg L., Sloane D., Shapiro S. et from Uruguay. Int J Cancer, al, 1982, Breast cancer and 65:328-331 alcohol bevarege18. World Cancer Research Fund & consumption, Lancet, American Institute for Cancer 1(8266):267-270 Research, 1997, Food, 26. Morgenstern H., 1982, Uses of ecologic Nutrition and the Prevention analysis in epidemiologic of Cancer: a Global research. American Journal of Perspective, American Public Health, 72:1334-1336. Institute for Cancer Research, 27. Beaglehole R., Bonita R., Kjellström, Washington DC 1997, Bazele epidemiologiei,19. Lipkin M., Newmark H.L., 1999, traducere dr. Ilie Marcu. Ed. Vitamin D, calcium and All Education, Bucureşti prevention of breast cancer: a 28. Willett W.C., 1990, Stampfer MJ. review, J Am Coll Dietary fat and cancer: another Nutr,18:392S–7S view, Cancer Causes and20. Franceschi S., Favero A., La Vecchia C. Control, 1:103-109 et al, 1995, Influence of food 29. Rosenbaum P.R., Rubin D.B., 1984, groups and food diversity on Difficulties with regression breast cancer risk in Italy, Int J analyses of age-adjusted rates, Cancer, 63(6):785-789 Biometrics, 40:437–443
  136. 142 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health CONŢINUTUL MINERAL ŞI ORGANIC AL APEI DE FÂNTÂNĂ DIN DIVERSE ZONE ALE ŢĂRII Tarcea M., Ureche R., Abram Z., Finta H., Moldovan H., Ceană D. Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, Disciplina de Igienă,REZUMAT Scop. Evaluarea conţinutului mineral şi organic al apei din surse subterane localizateîn diverse zone ale ţării. Material şi metode. Este un studiu de laborator, ce urmăreşteconţinutul în minerale şi nitraţi pentru probele de apă din diverse surse de apă subterană, culocalizare în 10 judeţe ale ţării, caracterizate prin variate compoziţii ale solului şi surse depoluare existente. S-a utilizat un colorimetru multiparametric Hanna Instruments tip C99, iarlimitele maxim admise corespund legii nr. 458 din 2002 privind calitatea apei potabile.Rezultate. Am investigat următorii parametrii: concentraţia de fier, fluor, iod, duritatea apeidată de compoziţia principală în săruri de calciu şi magneziu, completate de azotaţii din apăşi pH-ul apei. S-au observat diferenţe semnificative de la un judeţ la altul, precum şi de la osursă de apă la alta, referitor la conţinutul în minerale şi comparativ cu concentraţiilemaxime admise de legislaţie. Cele mai variate date sunt legate de compoziţia în nitraţi dinapă, cu risc de expunere populaţională. Concluzie. Este de reţinut importanţa monitorizăriisurselor de apă ale populaţiei, atât pentru parametrii de calitate, cât şi referitor lacompoziţia minerală şi cea organică, în vederea evaluării influenţei acestora asupra stării desănătate a consumatorului, pe perioade lungi de timp. Cuvinte cheie: apa potabilă, minerale, apă subterană, fluor, iod, nitraţiABSTRACT Aim. Comparing of underground water mineral and organic composition of differentsources, with variable locations in our country. Methods. It is a lab study, that follows thelevels of mineral and organic parameters from water samples from several undergroundwater supplie sources from 10 different romanian counties, sources with variablecompositions of soil and environmental pollution around. We used a Hanna Instruments C99colourimeter for our tests, based on maximal admitted levels of distinct water parametersfound in our legislation. Results. It was tested the following parameters: levels of iron,fluoride, iodine, water total hardness, nitrates and pH. It were significant differences betweensources from different counties, and also from different sources in the same county, regardingminerals levels in water and also comparing to admitted levels. The most various data wererelated to nitrates levels in water samples and risk of exposure. Conclusion. It is important to
  137. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 143know the importance of supplie water monitoring, to evaluate both the drinking water qualityparameters and mineral composition, in order to estimate the influence on health status oflong shut consumer population. Keywords: drinking eater, minerals, underground water, fluoride, iodine, nitrates INTRODUCERE fluor, iod, duritatea apei dată de compoziţia principală în săruri de calciu şi magneziu,Apele subterane sunt o sursă importantă de completate de azotaţii din apă şi pH-ul apei.apă potabilă. Marea parte a populaţiei sefoloseşte de apa subterană cu scopuri Probele au fost analizate în primele 48 dealimentare şi agricole. Din păcate, multe ore de la recoltare, iar din fiecare probă s-audintre fântânile noastre sunt deja poluate cu făcut două teste, rezultatul luat înnitraţi şi alte chimicale industriale şi considerare fiind media obţinută.agricole [1,2]. Datele obţinute au fost evaluate comparativCompoziţia şi calitatea apei din sursele şi interpretate statistic folosind softulsubterane de aprovizionare depinde de GraphPad.calitatea şi componenţa solului de protecţie,de sursele posibile de contaminare şiinsalubrizare din zonă, precum şi de REZULTATE ŞI DISCUŢIIcalitatea construcţiei şi condiţiile igienico- Ne-am bazat pe un lot 54 de probe de apă,sanitare de protejare a fântânii [3,4]. repartizate uniform per judeţ, respectiv 10 judeţe din regiuni diferite ale ţării. JudeţeleÎn ţara noastră, compoziţia minerală a apei monitorizate au fost Argeş, Dolj,de fântână a fost mai puţin evaluată, deşi Dâmboviţa, Bacău, Braşov, Covasna,sunt legături intrinseci între compoziţia apei Harghita, Mureş, Bihor şi Sălaj.de băut şi starea de sănătate aconsumatorului. Ph-ul apei a fost în limitele cerute (între 6,5 şi 9,5) pentru toate probele, fiind singurulScopul acestui studiu a fost evaluarea indicator de potabilitate corespunzător înconţinutului mineral şi organic al apei din totalitate.surse subterane localizate în diverse zone aleţării şi interpretări comparative. Din cele 54 de probe investigate, 26 (48,14%) au avut concentraţii sub nivelul MATERIAL ŞI METODĂ minim cerut de fluor de 0,5 mg/l (necesar protecţiei faţă de caria dentară),Este un studiu de laborator, ce urmăreşte remarcându-se judeţul Mureş (cu oconţinutul în minerale şi nitraţi pentru frecvenţă de peste jumătate din probeleprobele de apă din diverse surse de apă testate din acest judeţ, 6 din 9) şi cu cele maisubterană, cu localizare în 10 judeţe ale ţării, mici concentraţii (două probe cu nivele zerocaracterizate prin variate compoziţii ale de fluor).solului şi surse de poluare existente. Respectiv, 42,59% din probe au fost incluse în categoria de ape foarte carenţiale în fluorS-a utilizat un colorimetru multiparametric (sub 0,35 mg/l), 5,55% au fost în categoriaHanna Instruments tip C99, iar limitele ape carenţiale în fluor (0,35-0,5 mg/), iarmaxim admise corespund legii nr. 458 din 16,66% au fost ape slab carenţiale (0,5-0,72002 privind calitatea apei potabile [5]. mg/l). Dintre probele analizate, doar 16,66% au fost incluse în categoria de ape cuAu fost recoltate în total 54 probe de apă (cu conţinut optim de fluor (0,7-1 mg/l apă),diverse localizări) şi au fost investigaţi 12,96% au avut nivele de fluor între 1 şi 1,5următorii paramterii: concentraţia de fier, mg F/l.
  138. 144 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthConcentraţia medie a probelor cu cifre sub Din probele monitorizate din judeţul Mureş,nivelul cerut, de 0,5 mg/l, a fost de 0,215 66,66% au avut cifre sub nivelul protectormg F/l ± 0,12 (IC 95% între 0,167 şi 0,264). de fluor, cu predilecţie din sursele provenite din municipiul Târgu Mureş şi comuneleO singură probă de apă, 1,85%, a a depăşit limitrofe (Sângeorgiu de Mureş şi Curteni).limita admisă de toxicitate cu risc defluoroză dentară de 1,5 mg/l de apă, aceasta Carenţa de fluor (caracterizând majoritateafiind din Odorheiu-Secuiesc/judeţul surselor de apă din România) favorizeazăHarghita, aşa cum au descoperit şi alte studii caria dentară, explicând parţial marea einaţionale [6]. incidenţă la noi în ţară. În România, studiile anterioare au arătat că peste 60% din surseleDoar jumătate din probele monitorizate au analizate au prezentat o carenţă accentuatăavut nivele normale de fluor, dar majoritatea în fluor (sub 0,35 mg/) [4,7]. Fluorul poatesub cifra de 1 mg/l (Figura 1). contracara şi efectele methemoglobinizante ale nitraţilor. Exces de fluor există în maiDintre judeţe, Covasna şi Mureşul au avut multe zone (din cauze naturale saucele mai multe probe necorespunzătoare artificiale, - poluare) şi provoacă fluoroză,(100% şi 66,66% din probele per judeţ), iar la doze mari, osteoscleroză şiurmate de Braşov, Bacău şi Sălaj (cu 50% şi osteofluoroză anchilozantă.33,3%). 50% 48,14% <0,5 mg/l 0,5‐1,5 mg/l >1,5 mg/l 1,85% <0,5 mg/l 0,5‐1,5 mg/l >1,5 mg/l Figura 1. Ponderea probelor necorespunzătoare pentru nivelul de fluor din apăCarenţa de iod poate produce distrofia sau de suprafaţă tributare solurilorendemică tireopată (guşa endemică). Apa calcaroase şi cu turbă sau nisip [8].este o sursă relativ minoră de iod(majoritatea provenind din alimente), dar Majoritatea probelor de analiză, 96,29%carenţa este indusă nu doar de cantitatea (Figura 2), au avut valori sub nivelul cerutinsuficientă ingerată, ci şi de interferarea pentru protecţia tiroidiană (sub 5 µg/l apă),absorbţiei iodului de către cantităţile prea şi subliniem concentraţii foarte mici de iodridicate de Ca, F sau Mn. În România, peste în apă. Doar două surse s-au încadrat înjumătate din sursele de apă sunt deficitare în limitele cerute de legislaţie (apa unei fântâniiod, cele mai carenţate fiind apele subterane din satul Şăulia de Câmpie/Mureş cu o
  139. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 145concentraţie de 8,6 µg/l apă şi dinŞărmăşag-Sălaj cu 5,6 µg/l). Aceste date ne indică faptul că ţara noastră face parte din arealele cu niveluri scăzute deValoarea medie a probelor cu concentraţii fluor şi iod în apă, cu riscuri pentrude iod sub nivelul cerut a fost de 0,609 µg sănătatea consumatorului [4,6].I2/l apă ± 0,548 (IC 95% între 0,456 şi0,762). Ponderea probelor cu deficit de iod 100% 90% 96,66% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 3,33% 10% 0% < 5 µg/l normal Figura 2. Frecvenţa probelor necorespunzătoare pentru nivelul de iod din apăDuritatea apei afectează negativ procesul (Cu) şi cobaltul (Co) sunt incriminaţi pentrude spălare, dar influenţează pozitiv patologia efecte defavorabile [9].cardiovasculară, apa dură fiind considerată Doar 6 probe (11,11%) dintre probelefactor protector. Studii mai recente analizate de noi au avut nivele de duritateconsideră că nu duritatea în sine este sub limita cerută de lege, din care 3 dinbenefică, ci calciul (Ca) şi magneziul (Mg), judeţul Mureş, paradoxal deoarece înai căror compuşi sunt factorul major general mineralizarea apei este crescutădeterminant al durităţii. Studii clinice indică pentru sursele subterane. 68,51% dintreun efect favorabil al calciului (Ca), probe în schimb, au avut valori obişnuitemagneziului (Mg), cromului (Cr), pentru sursele de apă de profunzime, cuvanadiului (Vn), manganului (Mn) şi valori peste 20 de grade germane de duritatezincului (Zn), în schimb sodiul (Na), cuprul şi o concentraţia medie de 30,48 mg/l apă ± 8,199 (IC 95% între 27,753 şi 33,224).
  140. 146 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 11,11% 20,20% 68,51% 0% 20% 40% 60% 80% 100% <5 grade germane 5‐20 grade germane >20 grade germane Figura 3. Ponderea probelor cu duritate diferită a apei de fântânăConcentraţia în fier şi sărurile sale a fost două în Harghita şi două în Braşov (Figuramai puţin evaluată la noi în ţară, prezenţa 4). Nivelul mediu al probelor cu concentraţiiacestui component la nivele crescute în apă de fier peste pragul cerut a fost de 340,666depinzînd de surse de poluare cu fier în zonă µg I2/l apă ± 92,346 (IC 95% între 243,74 şisau un sol bogat în metale feroase. 437,59), cea mai ridicată valoare fiind în Topliţa/Harghita (de 440 µg Fe/l). NivelulÎn cazul nostru, din cele 54 de probe mediu de fier în probele de apă cu valori subanalizate pentru parametrul fier, şase au avut prag a fost de 82,564 µg Fe/l apă ± 41,265valori peste limita admisă de 200 µg/l (IC 95% între 70,448 şi 94,701) cele mai(11,11%), două localizate în judeţul Mureş, scăzute valori fiind în judeţul Mureş. 11% 89% <200µg Fe/l  >200µg Fe/l  Figura 4. Frecvenţa surselor de apă subterană cu conţinut în fier faţă de pragul admis de potabilitateAgenţia Europeană pentru Mediu (EEA) a Europa, apele de profunzime situate la unfolosit modele noi de calcul pentru a metru de la suprafaţa solului, conţin nitraţievidenţia poluarea cu nitraţi a apelor de cu valori situate peste concentraţia maximăprofunzime. Acestea au indicat faptul că în admisă (50 mg/l). Germania a raportat înmai mult de 20% din terenurile agricole din anul 2000 că 11% din apele de profunzime
  141. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 147conţin peste 50% mg/l nitraţi. În Franţa se risc: Maramureş, Timiş, Hunedoara, Sibiu,estimeazã că mai mult de 0,5 milioane de Harghita; zone cu incidenţă medie anuală <oameni, în special din regiunile de est, de la l%o: Prahova, Ilfov, Gorj, Braşov, Bihor,graniţa cu Germania, primesc în mod curent Sălaj, Covasna, Vrancea, Vâlcea; zone cuapă cu concentraţii crescute de nitraţi. incidenţă medie anuală l-5%o: Bacău, Vaslui, Arad, Mureş, Ialomiţa, Galaţi,Cea mai importantă problemă de sănătate Brăila, Tulcea, Argeş, Mureş; zone cuprivind poluarea apei cu nitraţi şi nitriţi este incidenţa medie anuală 5-10 %o: Iaşi, Olt,apariţia methemoglobinemiei, cunoscută în Teleorman, Buzău, Giurgiu; zone culiteratura de specialitate ca "blue baby incidenţă medie anuală mai mare de 10%o:syndrome" [10,11]. Dolj, Mehedinţi, Botoşani. Constituind oÎn România, au fost inventariate 251 de problemă de sănătate publică, creşterealocalităţi, din 34 de judeţe şi 10 bazine concentraţiei de nitraţi în apa de fântână sehidrografice, unde există surse de nitraţi poate evidenţia şi prin monitorizareaprovenite din activităţile agricole, în apele cazurilor de methemoglobinemie acutăsubterane şi de suprafaţă [12]. Cele mai infantilă [12,14].multe localităţi afectate de acest tip depoluare se găsesc în judeţele: Iaşi (30 Nitraţii din apă au prezentat valori pestelocalităţi), Argeş (23 localităţi), Suceava (18 limita admisă de 50 mg/l în judeţele Sălajlocalităţi), Neamţ (15 localităţi) şi Timiş (14 (cu cea mai mare valoare, de 146,19 mg/l) şilocalităţi). În zona municipiului Târgu în Mureş (de cca 60 mg/l), în restMureş (13) s-au înregistrat (şi spitalizat) în concentraţiile s-au încadrat în normative.11 ani (1984-1994) 51 cazuri, majoritatea Procentual, doar 6 probe din 54 au fost peste(80,4%) sub vârsta de 2 luni şi din rural valorile admisibile (11,11%). Media(86,3%); dintre aceste cazuri, circa 6/10 valorilor de nitraţi din sursele subterane(59,9%) au fost de sex masculin. monitorizate care au depăşit limitele admise a fost de 75,11 mg NO3/l apă ± 39,866 (ICSistemul de informaţie geografică, utilizat în 95% între 25,626 şi 124,61), respectiv aacest studiu, a permis ierarhizarea teritoriilor surselor cu valori normale de nitraţi a fost decu risc ale României, după criteriul - 23,39 mg NO3/l apă ± 11,90 (IC 95% întreproporţia fântânilor cu nitraţi peste limita 19,93 şi 26,85). Cele mai mici valoriadmisă, şi după criteriul - incidenţa medie înregistrate au fost în judeţul Mureş, înanuală a cazurilor. S-au delimitat astfel: medie de 10 mg/l.zone din care nu sunt informaţii; zone fără 88,88% <50 mg/l 11,11% >50 mg/l 80,00% 85,00% 90,00% 95,00% 100,00% Figura 5. Procentajul de probe de apă subterană necorespunzătoare prin concentraţiile de nitraţi
  142. 148 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthInterpretarea rezultatelor obţinute pentru toţi mari de duritatea apei, care scade în plusparametrii ne arată că: 33,33% din probe au biodisponibilitatea iodului. În Braşov amavut un parametru chimic necorespunzător descoperit valori ridicate de fier şi delimitelor cerute de regulamente, 43,33% au duritate a apei. În Sălaj au fost cele maiavut doi parametrii peste valorile admise, ridicate concentraţii de nitraţi, de asemenea16,66% au avut trei parametrii valori importante de fluor şi o duritatenecorespunzători calitativ, respectiv 6,66% crescută a apei.dintre ele au avut patru parametrii înconcentraţii necorespunzătoare calitativ. În rest din punct de vedere al conţinutului mineral şi organic, sursele de apă se CONCLUZII încadrează în limitele cerute de condiţiile de potabilitate ale apei.Judeţul Mureş s-a evidenţiat princoncentraţii scăzute în fluor şi iod în apa Subliniem importanţa monitorizării surselorsubterană, cu impact în timp asupra de apă ale populaţiei, atît pentru parametriistructurii de rezistenţă dentară a de calitate, cât şi referitor la compoziţiaconsumatorior şi activitatea de susţinere minerală şi cea organică, în vedereatiroidiană. Judeţul Harghita a avut valori evaluării influenţei acestora asupra stării devariabile de fluor (de la cifre de 1,79 µg la sănătate a consumatorului pe perioade lungi0,66 µg F/l) şi scăzute de iod. Judeţul Bacău de timp.s-a remarcat prin valori minime de iod şi BIBLIOGRAFIE prin apă la sugari, în judeţul Constanţa, Revista de1. Josan N., 2002, Sisteme globale de Medicină şi Farmacie Tg. mediu, Ed. Universităţii din Mureş, 2007, vol. 53, nr. 1: Oradea 47-532. Tarcea M., 2006, Ecologie medicală, Ed. 8. Kohler H.R., Sandu C., Scheil V., et al., University Press, Târgu Mureş 2007, Monitoring pollution in3. Mănescu S., Tănăsescu G., Dumitrache river Mures, Romania, Part III: S., Cucu M., 1996, Igiena, biochemical effect markers in Editura Medicală, Bucureşti fish and integrative reflection,4. Vasilov M., Buştiuc M., 2000, Poluarea Environ Monit Assess., 127(1- apei potabile cu substanţe 3): 47-54 azotoase – efecte acute şi 9. Bull R.J., Birnbaum L.S., Cantor K.P., et cronice asupra organismului, al., 1995, Water chlorination: monografie, Bacău essential process or cancer5. ***, Monitorul oficial nr. 552 din 29 iulie hazard?, Fundam. Appl. 2002, Legea nr. 458 din 8 iulie Toxicol., 28, 155-166 2002, partea I, privind 10. Rose J.B., 2007, Water reclamation, calitatea apei potabile reuse and public health, Water6. Ionuţ C., Popa M., Sârbu D., Laza V., Sci Technol., 5(1-2):275-82 Curşeu D., Ionuţ R., 2004, 11. ***, 1997, Health Organisation, Geneve Compendiu de Igienă, Editura - Guidelines For Drinking- Medicală Universitară “Iuliu Water Quality, vol. II, World Haţieganu”, Cluj-Napoca, 12. ***, Planul Naţional de Acţiune pentru ISBN 973-693-037-8. Mediu şi Sănătate: MS,7. Damaschin F., Gherghe D., Tarcea M., Bucureşti, iulie 2004. 2007, Studiu epidemiologic 13. Ureche R., Tarcea M., 2005, Date privind intoxicaţia cu nitraţi comparative asupra
  143. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 149 conţinutului în nitriţi şi nitraţi 2007, Interventions to improve a apelor de suprafaţă şi water quality for preventing freatice - Revista de Medicină ilnesses: systematic review şi Farmacie Tg. Mureş, 51(1): and meta-analysis, BMJ, 61-62 334(7597):78214. Clasen T., Schmidt W.P., Rabie T., Roberts I., Cairncross S.,
  144. 150 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health RECOMANDĂRI PENTRU AUTORI(Adaptare după ,,Regulile pentru pregătirea şi trimiterea spre publicare a unui manuscris înrevistele medicale”, Convenţia de la Vancouver)Autorii sunt invitaţi să consulte instrucţiunile care li se adresează şi care sunt cuprinse înRevista de Igienă şi Sănătate Publică. Acestea oferă o structură generală şi raţională înpregătirea manuscriselor şi reflectă procesul de cercetare ştiinţifică.Autorii sunt rugaţi să consulte şi să completeze acceptul de publicare şi de transfer decopyright către Societatea de Igienă şi Sănătate Publică din România.Un articol se publică numai după recenzia efectuată de doi referenţi ştiinţifici.Colegiul de redacţie îşi rezervă dreptul de a modifica corectitudinea exprimării şi mărimeaunui articol, dacă este cazul. Schimbările majore se stabilesc împreună cu autorul principal. 1. INSTRUCŢIUNI PRIVIND PREGĂTIREA MANUSCRISULUIPRINCIPII GENERALEFormatul materialului se prezintă după cum urmează: caractere Times New Roman 12 pt; la 1½ rânduri, pagina A 4, cu margini de 2,5 cm, maximum 15.000 caractere, în limba românăcu diacritice.Manuscrisul unui articol original trebuie să cuprindă secţiunile intitulate: introducere, materialşi metodă, rezultate, discuţii, concluzii, bibliografie.PAGINA CU TITLULPagina cu titlul trebuie să cuprindă următoarele informaţii: - titlul articolului în română şi engleză - numele autorilor şi afilierea lor instituţională - autorul pentru corespondenţă: nume şi prenume, adresa poştală, telefonul şi numărul de fax, adresa de e-mail. -REZUMATUL ŞI CUVINTELE CHEIERezumatul de maximum 150 cuvinte va fi redactat în limba română şi în limba engleză laînceputul articolului (în engleza britanică sau americană, şi nu o combinaţie a celor două).Rezumatul va furniza contextul şi scopul studiului, materialul şi metoda de lucru, principalelerezultate şi concluzii. Se vor accentua aspectele noi şi importante ale studiului, observaţiilor.Se vor preciza 3-5 cuvinte cheie.INTRODUCEREAArătaţi importanţa temei abordate pentru studiu. Declaraţi clar scopul, obiectivul sau ipotezacercetării. Faceţi doar referiri strict pertinente şi nu includeţi date sau concluzii ale lucrăriiprezentate.
  145. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 151MATERIAL ŞI METODĂSelecţia şi descrierea participanţilor. Descrieţi clar modul de selecţie a participanţilor luaţi înstudiu, incluzând criteriile de eligibilitate şi pe cele de excludere şi o descriere a populaţiei –sursă.Informaţii tehnice. Identificaţi metodele, aparatura şi procedeele în detalii suficiente pentru apermite ca alţi cercetători să poată reproduce rezultatele. Citaţi sursele bibliografice pentrumetodele uzuale, prin numere arabe în paranteze drepte. Descrieţi metodele noi saumodificate substanţial, indicaţi motivele pentru folosirea lor şi evaluaţi-le limitele.Statistici. Descrieţi metodele statistice folosind detalii suficiente pentru ca un cititorcunoscător, cu acces la datele originale să poată verifica rezultatele prezentate. Atunci cândeste posibil, cuantificaţi rezultatele şi prezentaţi-le cu indici de eroare de măsură sau deincertitudine adecvaţi. Specificaţi programul folosit pentru prelucrarea statistică.REZULTATEPrezentaţi rezultatele obţinute într-o secvenţă logică în text, cu tabele şi figuri. Nu repetaţi întext toate datele din tabele sau figuri; puneţi accentul şi sintetizaţi numai observaţiileimportante. Materialele suplimentare şi detaliile tehnice pot fi plasate într-o anexă unde pot fiaccesibile fără a întrerupe cursivitatea textului. Folosiţi valori numerice nu numai sub formăde valori relative (procente), dar şi ca numere absolute din care au fost calculate valorilerelative. Restrângeţi tabelele şi figurile la cele necesare. Folosiţi graficele ca alternative latabele cu multe date. Nu prezentaţi aceleaşi date de două ori în tabele şi grafice.DISCUŢII Accentuaţi aspectele noi şi importante ale studiului. Nu repetaţi în detaliu datele dinsecţiunile anterioare. Stabiliţi limitele studiului şi analizaţi implicaţiile descoperirilor pentrucercetări viitoare.CONCLUZIIPrecizaţi concluziile care rezultă din studiu. Stabiliţi o legătură între concluzii şi scopurilestudiului. Evitaţi declaraţiile necalificate şi tragerea unor concluzii care nu sunt susţinuteadecvat de datele prezentate. Puteţi emite noi ipoteze atunci când aveţi o justificare, darnumiţi-le ca atare în mod clar.BIBLIOGRAFIAReferinţele bibliografice se numerotează consecutiv, în ordinea în care apar menţionateprima dată în text.Identificaţi referinţele din text, tabele, legende prin numere arabe în paranteze patrate[2, 88,91].Evitaţi citarea rezumatelor ca referinţe bibliografice.Scrierea bibliografiei (cărţi): autori (nume, iniţiala prenumelui), anul, titlul, editura, numărpagini.Exemplu:Păunescu C., 1994, Agresivitatea şi condiţia umană, Editura Tehnică, Bucureşti, p.15-18Scrierea bibliografiei (reviste): autori (nume, iniţiala prenumelui), anul, titlul, denumirearevistei, volumul, număr pagini.Folosiţi abrevierile titlurilor de reviste conform stilului din Index Medicus.
  146. 152 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthTABELELECreaţi tabelele în Word.Numerotaţi tabelele cu cifre arabe, consecutiv, în ordinea primei citări în text şi daţi un titluscurt pentru fiecare (Tabelul 1. ... ); numerotare şi denumire deasupra şi în afara tabelului.Materialul explicativ se plasează în legenda de la subsol.Inseraţi tabelele în text.Asiguraţi-vă că fiecare tabel este citat în text.ILUSTRAŢIILE (FIGURI, FOTOGRAFII)Creaţi graficele alb-negru, editabile, în Excel sau Microsoft Word.În cazul microfotografiilor, trimiteţi tipărituri clare, lucioase, alb-negru, de calitatefotografică, cu indicatori de scară internă şi cu precizarea metodei de imprimare amicrofotografiilor (rezoluţie ... ).Numerotaţi figurile cu cifre arabe, consecutiv, în ordinea primei citări în text şi daţi untitlu scurt pentru fiecare (Figura 1. ... ); numerotare şi denumire dedesubtul şi în afarafigurii.Materialul explicativ se plasează în legenda de la subsol.Inseraţi graficele şi microfotografiile în text şi separat într-un fişier electronic în format jpg.Asiguraţi-vă că fiecare ilustraţie este citată în text.UNITĂŢILE DE MĂSURĂRaportaţi unităţile de măsură în sistemul internaţional de unităţi, SI, sau în sistemul local non-SI, dacă este cazul.ABREVIERILE ŞI SIMBOLURILEFolosiţi numai abrevierile standard. Termenul în întregime, pentru care se foloseşte oabreviere, trebuie să preceadă prima folosire abreviată în text. Evitaţi abrevierile în titlu. 2. RECOMANDĂRI PRIVIND TRIMITEREA MANUSCRISULUI LA REVISTĂTrimiteţi manuscrisul în format electronic, pe dischetă, CD sau ca document ataşat la e-mail.Trimiteţi o versiune tipărită pe hârtie a manuscrisului, în trei exemplare.Manuscrisul va fi însoţit de „Acceptul de publicare şi de copyright către SISPR”. 3. NEACCEPTAREA ARTICOLULUIColegiul de redacţie va comunica autorilor cauzele neacceptării articolului.Articolele neacceptate nu se restituie autorilor.
  147. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 153 INSTRUCTIONS FOR AUTHORS(adapted from „Rules for Preparation and Submissionn of Manuscripts to Medical Journals”,the Vancouver Convention)Authors are invited to consult the addressed instructions which are enclosed in the Journal ofHygiene and Public Health. These offer a general and rational structure for the preparation ofmanuscripts and reflect the process of scientific research.Authors are invited to consult and fill in the acceptance form for publishing and copyrighttransfer to the Romanian Society of Hygiene and Public Health (RSHPH).An article is published only after a review performed by two scientific referents.The editorial board reservs the right to modify the expression and size of an article, if soneeded. Major changes are decided together with the main author. 1. INSTRUCTIONS FOR MANUSCRIPT PREPARATIONGENERAL PRINCIPLESThe material will be formatted as follows: 12 pt Times New Roman fonts; line spacing at 1 ½, page A4 with 2.5 cm left and right borders, maximum content of 15,000 characters, inRomanian with diacritic characters.The manuscript of an original article must include the following sections: introduction,material and methods, results, discussions, conclusions, references.TITLE PAGEThe title page must include the following informations:- title of the article- names and institutional affiliation of the authors- author whom correspondence should be addressed to: name and surname, post address, phone and fax, e-mail address.ABSTRACT AND KEY-WORDSThe abstract including maximum 150 words will be written in both Romanian and English, atthe beginning of the article (Brittish or American English, not a combination of the two). Theabstract will describe the context and purpose of the study, the material and method of study,main results and conclusions. New and important aspects of the study will be emphasized.A number of 3-5 key-words will be given.INTRODUCTIONShow the importance of the approached theme. Clearly state the aim, objective or researchhypothesis. Only make strictly pertinent statements and do not include data or conclusions ofthe presented paper.
  148. 154 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthMATERIAL AND METHODSelection and description of participants. Clearly describe the selection modality of theparticipating subjects, including eligibility and exclusion criteria and a brief description of thesource-population.Technical information. Identify the methods, equipments and procedures offering sufficientdetails to allow other researchers to reproduce the results. Cite reference sources for the usedmethods by arabic figures between square brackets. Describe new or substantially changedmethods, indicating the reasons for using them and assessing their limitations.Statistics. Describe statistical methods using sufficient details for an informed reader who hasaccess to original data to be able to verify the presented results. Whenever possible, quantifythe results and present them accompanied by appropriated indicators for the error oruncertainty of measurement. Specify the used programme for statistical analysis.RESULTSPresent the obtained results with a logical sequence in the text, with tables and figures. Do notrepeat in the text all data presented in tables and figures; only stress upon and synthesizeimportant observations. Additional materials and technical details may be placed in anappendix where they may be accessed without interrupting the fluidity of the text. Use figuresnot only as relative (percent) values but also as absolute values from which relative ones havebeen calculated. Restrict only to necessary tables and figures. Use graphs as an alternative totables with numerous data. Do not present the same data twice in tables and graphs.DISCUSSIONSStress upon new and important aspects of the study. Do not repeat detailed data from previoussections. Establish the limitations of the study and analyze the implications of the discoveredaspects for future research.CONCLUSIONSState the conclusions which emerge from the study. Show the connection between theconclusions and the aims of the study. Avoid unqualified statements and conclusions whichare not adequately supported by the presented data. You may issue new hypothesis wheneverjustified but clearly describe them as such.REFERENCESReferences are consecutively numbered according to their first citation in the text.Identify references in the text, tables, legends by arabic figures between brackets [..].Avoid citation of abstracts as references.Reference list format: authors (name, surname initial), year, title, editor, number of pages.Exemple:Păunescu C., 1994, Agresivitatea şi condiţia umană, Editura Tehnică, Bucureşti, p.15-18Reference list format: authors (name, surname initial), year, title, journal, volume, pagenumbers.Use journal title abreviations according to the Index Medicus style.
  149. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 155TABLESGenerate tables in Word.Number tables with arabic figures, consecutively, according to the first citation and give themshort titles (Table 1……..); number and title situated at the upper margin and outside thetable.Explaining material is placed in a footnote.Insert tables in the text.Make sure every table is cited in the text.ILLUSTRATIONS (FIGURES, PHOTOS)Create black and white graphs, editable in Excel or Microsoft Word.In case of microphotographs, send clearly published materials, shiny, black and white, withgood photographic quality, with internal scale indicators and specifying the printing methodand characteristics (resolution…..).Show numbers in arabic figures, consecutively, according to the first citation, and give themshort titles (Figure 1………); number and title below and outside the figure. Explainingmaterial is placed in a footnote.Insert graphs and microphotographs in the text and also in a separate electronic jpg file. Makesure every illustration is cited in the text.UNITS OF MEASUREMENTReport measurement units using the international system, IS, or the local non-IS system, ifrequired.ABBREVIATIONS AND SYMBOLSOnly use standard abbreviations. The full term for which an abbreviation is used mustpreceede its first abbreviated use. Avoid the use of abbreviations in the title. 2. INSTRUCTIONS FOR THE SUBMISSION OF MANUSCRIPTS TO THEJOURNAL Send the electronic format of the manuscript on a floppy disk, CD or e-mailattachment. Send 3 copies of the paper printed version. The manuscript will be accompanied by the „Publication and copyright acceptance forthe RSHPH”. 3. REJECTION OF ARTICLES The editorial board will inform the authors on the causes of article rejection. Rejectedarticles are not restituted to authors.
  150. 156 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health CUPRINSPOLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEAPOPULAŢIEI DINTR-UN CENTRU INDUSTRIALDoroftei S., Cheptănariu D., Suciu O., Fira-Mlădinescu C., Petrescu C., Putnoky S.,Bagiu R....................................................................................................................................... 7ILUMINATUL ARTIFICIAL STRADAL. FACTORI DE RISC LA ÎNLOCUIREALĂMPILORHerman H. ................................................................................................................................ 12FACTORI DE RISC ÎN CANCERUL GLANDEI MAMARE ÎN JUDEŢUL DOLJLascu C., Bădulescu F., Prejbeanu I., Schenker M., Lascu A.................................................. 19POLUAREA CHIMICĂ A FACTORILOR DE MEDIU ŞI RISCUL ASUPRA SĂNĂTĂŢIILupulescu D., Juganaru E., Iordache D., Iancu M., Fulga M., Jebereanu M. .......................... 24STAREA DE SĂNĂTATE A COPIILOR ÎN RELAŢIE CU CALITATEA APEI POTABILELupulescu D., Tudor A., Iancu M. ........................................................................................... 30EVALUAREA CONDIŢIILOR IGIENICO-SANITARE ÎNTR-UN CENTRU PRIVAT DEDIALIZĂMoldoveanu A.M., Guţu I., Ciortea D. .................................................................................... 36CARBOXIHEMOGLOBINA: BIOMARKER PENTRU EXPUNEREA LA MONOXID DECARBON ŞI PENTRU EVALUAREA EFECTELOR ASUPRA SĂNĂTĂŢII?Popa M., Sîrbu D.M., Curşeu D. .............................................................................................. 41CARBOXIHEMOGLOBINA: COMPARAŢIE ÎNTRE DOUĂ METODE DE MĂSURAREPopa M., Curşeu D., Sîrbu D.M. .............................................................................................. 46STUDIUL RELAŢIEI DINTRE CALITATEA APEI POTABILE ŞI PREVALENŢA UNORBOLI HIDRICE ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARATulhină D., Lupşa I., Popovici E. D., Fazakaş-Todea I., Goia A., Cătănescu O. .................... 50DINAMICA PESTICIDELOR ORGANO-CLORURATE ÎN ALIMENTELE DIN JUDEŢULDOLJLascu C., Bădulescu F., Prejbeanu I., Schenker M., Lascu A.................................................. 59CONTAMINANŢI CHIMICI - PLUMB ŞI CADMIU - ÎN PRODUSE ALIMENTARE DINJUDEŢUL IAŞI ANALIZATE ÎN ULTIMII ANIRusu R., Hura C., Alexandrescu L., Ruşinaru M., Voroniuc O............................................... 64
  151. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 157ACRILAMIDA ŞI EXPUNEREA UMANĂ PRIN CONSUM DE ALIMENTESîrbu D., Curşeu D., Popa M.................................................................................................... 72EXPUNEREA POPULAŢIEI LA PESTICIDE ORGANOCLORURATE DIN ALIMENTEVoroniuc O., Cojocaru D., Struţinschi D., Hura C., Gavăt V. ................................................. 80EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE LA ADOLESCENŢI ŞI NOILE TEHNOLOGIIINFORMAŢIONALEAlbeanu D.S. ............................................................................................................................ 87STAREA DE SĂNĂTATE A ADOLESCENŢILOR DE VÂRSTĂ PREMILITARĂ (15-18ANI) ŞI A RECRUŢILOR DIN REPUBLICA MOLDOVAIziumov N., Zepca V. ............................................................................................................... 98COMPARAŢIE ÎNTRE DEZVOLTAREA SOMATOMETRICĂ A COPIILOR DINMEDIUL RURAL ŞI URBAN DIN SUDUL TRANSILVANIEIMihăilă R., Resiga E., Mihăilă R. .......................................................................................... 107VANDALISMUL CA MANIFESTARE A COMPORTAMENTULUI HETEROAGRESIVLA ADOLESCENŢII DIN JUDEŢUL TIMIŞPutnoky S.,Vlaicu B., Ursoniu S., Fira-Mlădinescu C., Petrescu C., Suciu O., Bagiu R.,Ciobanu V., Caraion-Buzdea C., Silberberg K., Korbuly B., Vlaicu Ş. ................................ 114PARTICULARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR LA ADOLESCENŢISuciu O., Doroftei S., Vlaicu B., Petrescu C., Fira-Mlădinescu C., Putnoky S., Bagiu R.,Cheptănariu D., Dungaru C.................................................................................................... 124CONSUMUL DE ALIMENTE ÎN RELAŢIE CU CANCERUL DE SÂN. STUDIUECOLOGIC ÎN ROMÂNIAFira-Mladinescu C., Fira-Mladinescu O., Doroftei S., Vlaicu B., Sas F., Ursoniu S., PutnokyS., Suciu O., Bagiu R., Ionuţ C. .............................................................................................133CONŢINUTUL MINERAL ŞI ORGANIC AL APEI DE FÂNTÂNĂ DIN DIVERSE ZONEALE ŢĂRIITarcea M., Ureche R., Abram Z., Finta H., Moldovan H., Ceană D. ....................................142RECOMANDĂRI PENTRU AUTORI ............................................................................... 150INSTRUCTIONS FOR AUTHORS ...................................................................................... 153
  152. 158 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health CONTENTSDUST AIR POLLUTION – POPULATIONAL HEALTH RISK FACTOR IN ANINDUSTRIAL CENTREDoroftei S., Cheptănariu D., Suciu O., Fira-Mlădinescu C., Petrescu C., Putnoky S.,Bagiu R....................................................................................................................................... 7ARTIFICIAL ILLUMINATION, RISK FACTORS CONNECTED TO STREET LAMPREPLACEMNENTHerman H. ................................................................................................................................ 12RISK FACTORS FOR BREAST CANCER IN DOLJ DISTRICTLascu C., Bădulescu F., Prejbeanu I., Schenker M., Lascu A.................................................. 19ENVIRONMENTAL CHEMICAL POLLUTION AND HEALTH RELATED RISKSLupulescu D., Juganaru E., Iordache D., Iancu M., Fulga M., Jebereanu M. .......................... 24CHILDREN’S HEALTH IN RELATION TO DRINKABLE WATER QUALITYLupulescu D., Tudor A., Iancu M. ........................................................................................... 30ASSESSMENT OF HYGIENE AND SANITARY CONDITIONS IN A PRIVATEDIALYSIS CENTREMoldoveanu A.M., Guţu I., Ciortea D. .................................................................................... 36CARBOXIHEMOGLOBINE: BIOLOGICAL MARKER FOR CARBON MONOXIDEEXPOSURE AND FOR THE EVALUATION OF HEALTH EFFECTS?Popa M., Sîrbu D.M., Curşeu D. .............................................................................................. 41CARBOXIHEMOGLOBINE: COMPARISON BETWEEN TWO MEASUREMENTMETHODSPopa M., Curşeu D., Sîrbu D.M. .............................................................................................. 46STUDY ON THE RELATION BETWEEN THE QUALITY OF DRINKABLE WATERAND WATERBORNE DISEASES IN TIMISOARATulhină D., Lupşa I., Popovici E. D., Fazakaş-Todea I., Goia A., Cătănescu O. .................... 50DYNAMICS OF ORGANIC CHLORINE PESTICIDES IN FOODS IN DOLJ DISTRICTLascu C., Bădulescu F., Prejbeanu I., Schenker M., Lascu A.................................................. 59ANALYSIS OF CHEMICAL CONTAMINANTS – LEAD AND CADMIUM – IN FOODPRODUCTS IN IASI DISTRICT DURING THE LAST YEARSRusu R., Hura C., Alexandrescu L., Ruşinaru M., Voroniuc O............................................... 64ACRYLAMIDE AND HUMAN EXPOSURE BY FOOD CONSUMPTIONSîrbu D., Curşeu D., Popa M.................................................................................................... 72
  153. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 159POPULATIONAL EXPOSURE TO FOOD ORGANIC CHLORINE PESTICIDESVoroniuc O., Cojocaru D., Struţinschi D., Hura C., Gavăt V. ................................................. 80EDUCATION FOR HEALTH IN ADOLESCENTS AND NEW INFORMATIONALTECHNOLOGIESAlbeanu D.S. ............................................................................................................................ 87HEALTH STATUS OF PRE-ARMY RECRUITMENT ADOLESCENTS (15-18 YEARS)AND OF MILITARY RECRUITS IN THE REPUBLIC OF MOLDOVAIziumov N., Zepca V. ............................................................................................................... 98COMPARISON BETWEEN THE SOMATOMETRICAL DEVELOPMENT OFCHILDREN IN RURAL AND URBAN AREAS OF SOUTHERN TRANSILVANIAMihăilă R., Resiga E., Mihăilă R. .......................................................................................... 107VANDALISM AS AN EXPRESSION OF HETEROAGGRESSIVE BEHAVIOUR INADOLESCENTS FROM TIMIS DISTRICTPutnoky S.,Vlaicu B., Ursoniu S., Fira-Mlădinescu C., Petrescu C., Suciu O., Bagiu R.,Ciobanu V., Caraion-Buzdea C., Silberberg K., Korbuly B., Vlaicu Ş. ............................... .114PARTICULAR ASPECTS OF NUTRITIONAL BEHAVIOURS IN ADOLESCENTSSuciu O., Doroftei S., Vlaicu B., Petrescu C., Fira-Mlădinescu C., Putnoky S., Bagiu R.,Cheptănariu D., Dungaru C.................................................................................................... 124FOOD INTAKE AND BREAST CANCER; AN ECOLOGICAL STUDY IN ROMANIAFira-Mladinescu C., Fira-Mladinescu O., Doroftei S., Vlaicu B., Sas F., Ursoniu S., PutnokyS., Suciu O., Bagiu R., Ionuţ C. .............................................................................................133MINERAL AND ORGANIC CONTENT OF WELLS WATER FROM DIFFERENTREGIONS OF THE COUNTRYTarcea M., Ureche R., Abram Z., Finta H., Moldovan H., Ceană D. ....................................142RECOMANDĂRI PENTRU AUTORI ............................................................................... 150INSTRUCTIONS FOR AUTHORS ...................................................................................... 153

×